Sunteți pe pagina 1din 439

Daniel STOICA

STRUCTURI DIN ZIDARIE


PROBLEME SI SOLUTII MODERNE
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

DANIEL STOICA

STRUCTURI DIN ZIDARIE

PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

BUCURESTI 2015

1
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

2
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

CUPRINS
Introducere
Capitolul 1 - - Pagina 4-10
Materiale utilizate
Capitolul 2 - - Pagina 11-37
Aspecte legate de conformarea structurilor cu pereti din
Capitolul 3 - zidarie. Verificarea densitatilor minime pentru peretii - Pagina 38-73
structurali din zidarie.
Aspecte privind modelarea peretilor structurali
Capitolul 4 - - Pagina 74-160
Calculul riglelor de cuplare la peretii structurali cuplati
Capitolul 5 - - Pagina 161-197
din zidarie
Aspecte privind comportarea peretilor la actiuni
perpendicular pe plan (out-of-plane). Calculul
Capitolul 6 - - Pagina 198-254
capacitatilor de rezistenta (rezistentelor de proiectare) la
compresiune
Calculul capacitatilor de rezistenta (rezistentelor de
Capitolul 7 - - Pagina 255-278
proiectare) la forta taietoare
Calculul capacitatilor de rezistenta (rezistentelor de
Capitolul 8 - - Pagina 279-285
proiectare) la compresiune si incovoiere
Ductilitati
Capitolul 9 - - Pagina 286-359
Calculul planseelor ca diafragme rigide si rezistente
Capitolul 10 - - Pagina 360-392
Infrastructuri pentru cladirile cu structura din zidarie
Capitolul 11 - - Pagina 393-423

Bibliografie - - Pagina 424 - 437

3
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE

4
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Parafrazand un film de succes si completandu-i remarca… as incerca sa spun …

ZIDARIA… PRIMA SI ULTIMA… FRONTIERA!

O cunoastem de mii de ani… in diverse alcatuiri… ieri o vedem in toate monumentele… o


folosim azi… si o sa o folosim mereu, pentru ca este cea mai apropiata structura de acel BIO
cu care ne trezim azi…

Din nefericire, avand in vedere prevederile codurilor romanesti CR6 si P100/1, tinerii
proiectanti se indreapta spre acea optiune simpla, si NU catre acea veche structura despre
care vorbim mult, dar despre care cunoastem INCA putin!

Indreptandu-se catre structurile din beton armat, lemn sau metal, pentru ca sunt calcule mult
mai usoare… si clare…proiectantii au tendinta de a elimina zidaria…

De ce?

Pentru ca in cazul zidariei, la schimbarea in sine a materialului (ca si clasa echivalenta din
b.a.) apar o multime de repercusiuni in calcule…

In cazul structurilor din zidarie, in comparatie cu structurile din b.a. exista comportarea OUT
OF PLANE (perpendiculara pe plan) si care, pe buna dreptate, poate schimba rezultate…

De ce o structura din b.a. si nu din zidarie?

Pentru ca, avand in vedere codurile in vigoare sunt mai usor de calculat… pentru ca, chiar
daca b.a. a aparut la sfarsitul secolului al XVII-lea in acest moment pare un material mult mai
simplu de inteles si cu care sa proiectezi…

Toti specialistii recunosc ca, in functie de „mesteri” si de „conformare” au trecut sute sau mii
de ani peste aceste tipuri de structuri si, sunt inca IN PICIOARE! Si aici e clar ca ne referim
la structuri din zidarie nearmata (ZNA-URM) .

Si da, sigur ca cele mai bune laboratoare sunt cele reprezentate de cutremure… si sigur ca da,
in comparatie cu noile cresteri de IMR Chile este cel mai aproape de Romania, dar Chile nu
are o Manastire a Argesului… ZNA… Discutam aici despre conformarea pentru viitoarele
milenii a noilor structuri de tip zidarie confinata (ZC)….

Si nu pentru ca lucrez in acest domeniu de zeci de ani…

Si nu pentru ca as fi un anume partizan, dar daca… CINEVA, beneficiar ori proiectant m-ar
intreba ce structura as alege pentru o anumita conformare, fara indoiala as alege zidaria…

Consider ca normele actuale au eliminat complet zidaria nearmata… practic ZNA astazi
inseamna un low ZC…

Prin aceste randuri am incercat sa redau proiectantului bucuria suprema… de a proiecta, si


nu de a taia ceva de pe lista!

5
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Stapanirea coerenta si corecta a proiectarii, indiferent de tipul de structura ales, este fara
indoiala hotaratoare!

Si chiar daca uneori am fiert ceasul si am tinut oul in mana, nu inseamna ca am gresit… Iar
Einstein ne mai marturiseste ceva… nu trebuie sa transformam un subiect in ceva simplist, ci
sa-l putem trata cat mai simplu, dar acoperitor…

Asa ca, prin aceste randuri incerc sa multumesc din inima familiei mele (Ema si Alex) pentru
faptul ca m-au inteles de cele mai multe ori atunci cand am plecat de acasa in miez de noapte,
doar pentru ceva ce mi s-a lamurit intr-un vis sau o pentru o idee…

Mulumesc colegilor mei, care au inteles afisul „Daca nu ai ce face fa-o in alta parte”… pentru
ca nu ai cum sa ajungi la un cap limpede daca nu asta doresti…

Multumesc parintilor mei care sunt ACOLO dar si parintilor mei intr-ale constructiilor care
m-au ajutat sa fiu asa (Emilian Titaru, Sanda Pretorian, Florin Dabija, Dan Ghiocel,
Constantin Pavel, Mihail Ifrim, Florin Macavei, Ramiro Sofronie…)

Iar daca ar fi sa aleg vreodata intre mesterul Manole si inventatorul „intamplator” al


betonului armat, il prefer pe primul pentru ca si-a sacrificat TOTUL… pentru o opera ce
dainuie si azi…

Orice lucrare, indiferent de domeniu, trebuie alcatuita cu mult suflet, dragoste si pricepere…

Primele construcţii au fost executate din piatră naturală, însă cu timpul au fost inventate
cărămizile din argilă arsă pentru a suplini lipsa pietrei. Zidăria de cărămidă a apărut într-o
regiune din Palestina, săracă în piatră. Există documente care atestă că palestinienii au ars argila
amestecată cu paie, obţinând astfel cărămizi poroase, foarte elastice, iar mortarul se prepara cu
var. Acest tip de zidărie a durat mai multe mii de ani datorită calităţilor ei intrinseci. Romanii
au folosit în mod intensiv zidăria de cărămidă şi niciodată romanii nu au găurit cărămida.
Construcţiile romane de zidărie datează până astăzi. De exemplu podul de pe Via Apia din
Roma şi Pont du Gard din sudul Franţei.

Durabilitatea zidăriei vechi se explică prin ductilitatea mortarului de var, care compensează
casanţa cărămizilor elastice. Datorită ductilităţii, zidăria este capabilă să se auto-protejeze în
timp. Într-adevăr, prin concentrarea eforturilor unitare în jurul imperfecţiunilor geometrice sau
structurale, au loc deformaţii plastice care atrag după sine redistribuirea eforturilor. Fenomenul
spontan de auto-echilibrare este cunoscut sub numele de adaptare.

Odată cu revoluţia industrială din secolul al XVIII-lea au apărut două bine cunoscute invenţii:
cimentul (1786 Anglia) şi cărămizile cu goluri.

Mortarul de ciment este mult superior celui de var ca rezistenţă şi durabilitate, dar este un liant
foarte casant. Casante sunt şi cărămizile cu goluri fabricate din argilă prin dublă presare şi
ardere până aproape de vitrificare când devin ceramice.

6
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Zidăria de cărămidă este unul din cele mai frecvent folosite şi accesibile materiale de
construcţii. În ultimul timp se spune, în mod greşit, că zidăria este un material compozit. În
realitate, zidăria este o asociere dintre două materiale cu calităţi fizico-mecanice diferite.
Cărămizile sunt fabricate prin ardere din argilă şi sunt elastice, dar casante. Mortarul este un
amestec de var cu nisip şi apă, fiind esenţial plastic. Cele două materiale se asociază în câmpul
gravitaţional şi cu ajutorul acestuia se formează zidăria. Cărămizile se aşează în straturi
orizontale una lângă alta şi apoi, după principiul „plin pe rost”, una peste alta, folosindu-se în
acest scop firul cu plumb şi bolobocul. Prin alternanţa cărămizilor cu rosturile de mortar se
obţine o structură ritmică şi uniformă.

În zidărie, cărămizile ocupă 85% din volumul total, iar mortarul numai 15%, dar deformaţiile
lor verticale sunt 10% din cărămizi şi 90% din mortar.

Zidăria este destinată prin concepţie şi construcţie acţiunilor verticale din gravitaţie şi
nicidecum acţiunilor laterale din cutremurele de pământ.

După cutremurul din 10 noiembrie 1940, profesorul Aurel A. Beleş scria în BULETINUL
SOC. POLITEHNICE, la pagina 1199, că nu se recomandă utilizarea de cărămizi găurite sau
execuţia de ziduri cu goluri după sistemul cunoscut sub numele de american. Cutremurul din 4
martie 1977 a confirmat această recomandare, care continuă să fie ignorată şi astăzi, mass-
media preferând să discute despre scara Richter ca o descoperire (a lor) deosebita, confundand
magnitudinile si intensitatile si tinand evidenta seismelor care se intampla intr-un an in
Romania (indiferent de magnitudini) fara sa stie ca de exemplu ca, dupa cutremurul din 1977,
numai in prima saptamana, au fost circa 250 de evenimente seismice…

In Romania

7
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Evolutie istorica a constructiilor din zidarie 1

8
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Evolutie istorica a constructiilor din zidarie 2

9
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Moschei construite de Mimar Sinan

10
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

CAPITOLUL 2

MATERIALE UTILIZATE

11
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Pentru o corelare cat mai buna cu codurile in vigoare, pentru acest capitol se prefera utilizarea
unor extrase din acestea, cu notatiile si numerotarile aferente, astfel incat sa se poata ajunge cu
rapiditate la paginile respective, in momentul proiectarii.

Extrase din codul CR6:

3. MATERIALE
3.1. Elemente pentru zidărie
3.1.1. Tipuri de elemente pentru zidărie
(1) Prevederile acestui Cod se aplică la proiectarea tuturor părţilor/elementelor de construcţie
din zidărie, structurale şi nestructurale, executate cu următoarele tipuri de elemente pentru
zidărie, corespunzătoare standardelor :
a. elemente pentru zidărie din argilă arsă - SR EN 771-1;
b. elemente pentru zidărie din beton celular autoclavizat (BCA) - SR EN 771-4;

(2) Domeniile şi condiţiile de utilizare, precum şi principiile de proiectare şi regulile de aplicare


specifice, pentru fiecare dintre elementele menţionate la (1), sunt stabilite prin acest Cod şi prin
P100-1.

3.1.2. Gruparea elementelor pentru zidărie


3.1.2.1. Gruparea în funcţie de nivelul de încredere al proprietăţilor mecanice
(1) Elementele pentru zidărie se clasifică în două categorii, în funcţie de probabilitatea de
nerealizare a rezistenţei la compresiune specificată, conform 1.3.3 (a se vedea şi SR EN 771-1
şi SR EN 771-4).
(2) Domeniile de utilizare pentru elementele din cele două categorii sunt stabilite prin acest
Cod şi prin Codul P100-1.

3.1.2.2. Gruparea în funcţie de caracteristicile geometrice


(1) Elementele pentru zidărie se grupează în funcţie de valorile următorilor parametri
geometrici:
a. volumul golurilor (% din volumul brut);
b. volumul fiecărui gol (% din volumul brut);
c. grosimea minimă a pereţilor interiori şi exteriori (mm);
d. grosimea cumulată a pereţilor interiori şi exteriori pe fiecare direcţie (% din
dimensiunea elementului pe direcţia respectivă).

Figura 3.1.Geometria interioară a elementelor cu goluri

12
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Unde A este aria golului de manipulare, a este aria golului curent, te este grosimea peretelui
exterior si ti este grosimea peretelui interior
(2) Gruparea elementelor pentru zidărie în funcţie de caracteristicile geometrice se va utiliza
pentru:

a. determinarea rezistenţei la compresiune a zidăriei conform art.4.1.1.1.;


b. stabilirea domeniului, a condiţiilor de utilizare şi a unor parametri de calcul pentru
elementele respective conform P 100-1 şi acestui Cod.
(2) Pentru execuţia pereţilor structurali din zidărie, se vor folosi numai elemente din argilă arsă
sau BCA clasificate în grupele 1 şi 2, care au proprietăţile din tabelul 8.1 din P 100-1sau
elemente care satisfac condiţiile speciale din P 100-1, art. 8.2.1.(5).
(3) Pentru execuţia elementelor nestructurale şi a panourilor de zidărie înrămate în cadre
elementele pentru zidărie trebuie să satisfacă cerinţele din Codul P 100-1, art.10.5.1.1.

3.1.2.3. Gruparea în funcţie de profilaţia exterioară a elementului


(1) Din punct de vedere al profilului feţelor exterioare, elementele pentru zidărie se clasifică
după cum urmează:
a. elemente cu toate feţele plane (fără amprente sau profilaţie; cu/fără cavitate interioară
de prindere);
b. elemente cu locaş de mortar;
c. elemente cu locaş de mortar şi amprente suplimentare pentru mortar;
d. elemente cu profilaţie "nut şi feder".
(2) Atunci când este necesar, în acest Cod şi în P 100-1 domeniile de utilizare şi prevederile de
proiectare sunt formulate diferenţiat în funcţie de profilaţia exterioară a elementului.

3.1.2.4. Gruparea elementelor în funcţie de densitatea aparentă în stare uscată


(1) Elementele pentru zidărie se grupează în funcţie de densitatea aparentă în stare uscată după
cum urmează:
a. Elemente LD (low density): elemente pentru zidărie cu densitate aparentă în stare
uscată scăzută (≤ 1000 kg/m3) care se utilizează numai în zidărie protejată
b. Elemente HD (high density): elemente pentru zidărie neprotejată şi protejată.

(2) Elementele pentru zidărie argilă arsă pentru care, în funcţie de volumul golurilor, densitatea
aparentă în stare uscată este ρ≤ 1000 kg/m3 şi toate elementele din BCA se încadrează în
categoria LD (low density).
(3) Pentru calculul încărcărilor provenite din greutatea proprie a zidăriei (încărcări pe structură
şi fundaţii, greutatea supusă acţiunii seismice, etc.) densitatea elementelor pentru zidărie se va
calcula aproximativ, după cum urmează:
a. pentru elemente din argilă arsă densitatea de proiectare, cu relaţia
ρ (kg/m3)=1800(1-vgol) (3.1)
unde vgol este volumul golurilor care se dezvoltă pe toată înălţimea elementului (nu se
includ amprentele);
b. pentru elementele din BCA densitatea de proiectare (care ţine seama de umiditatea
medie în exploatare) cu relaţia
ρ (kg/m3)= 85(fb+2) (3.2)
unde fb este rezistenţa medie standardizată în N/mm2.

13
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

(4) Pentru calculul greutăţii de proiectare a zidăriei netencuite cu elemente LD şi mortar de


utilizare generală (G), cu rosturi de grosime normală, se va ţine seama de greutatea mortarului
astfel:
a. grosimea medie a rosturilor verticale şi orizontale se va lua trost = 12 mm
b. densitatea medie a mortarului se va lua γm = 2000 kg/m3.
(5) Greutatea de proiectare a zidăriei netencuite cu elemente LD şi mortar pentru rosturi subţiri
(T) se va lua egală cu greutatea de proiectare a elementelor de zidărie definită mai sus.
(6) Greutatea de proiectare a zidăriei netencuite cu elemente HD, indiferent de tipul mortarului
(G sau T) se va lua egală cu greutatea de proiectare a elementelor pentru zidărie definită mai
sus.

3.1.3. Proprietăţile elementelor pentru zidărie


3.1.3.1. Proprietăţile mecanice ale elementelor pentru zidărie
3.1.3.1.1. Rezistenţa la compresiune a elementelor pentru zidărie
(1) Rezistenţa la compresiune a elementelor pentru zidărie va fi declarată ca rezistenţă medie,
conform SR EN 771-1 pentru elemente din argilă arsă şi ca rezistenţă medie sau caracteristică,
după caz, conform SR EN 771-4 pentru elemente din BCA.
(2) Rezistenţa la compresiune a elementelor pentru zidărie, folosită în acest Cod pentru
determinarea rezistenţelor de proiectare ale zidăriei la compresiune, la încovoiere şi la
forfecare, este rezistenţă standardizată (fb) definită conform SR EN 771-1 pentru elementele
din argilă arsă şi conform SR EN 771-4 pentru elementele din BCA.
(3) Rezistenţa standardizată se determină şi se declară de către fabricant pe baza rezistenţei
medii obţinute prin încercări, conform SR EN 772-1, Anexa A.
(4) Atunci când rezistenţa la compresiune declarată a elementelor pentru zidărie este rezistenţă
caracteristică, aceasta va fi transformată în rezistenţă medie echivalentă, utilizând un factor de
conversie bazat pe coeficientul de variaţie al rezistenţelor declarat. Rezistenţa medie
echivalentă va fi apoi convertită în rezistenţă standardizată, fb, conform (3).
(5) Rezistenţa standardizată la compresiune fb este definită prin două valori, în funcţie de
poziţia forţei de compresiune în raport cu faţa de aşezare:
a. normal pe faţa rostului orizontal (de aşezare) fb;
b. paralel cu faţa rostului orizontal, în planul peretelui fbh (compresiune pe capete).
(6) Valorile celor două rezistenţe standardizate la compresiune (fb,fbh) utilizate pentru
dimensionare şi specificate ca atare în proiecte vor fi stabilite astfel încât, în combinaţie cu
mortarul de zidire ales, folosind relaţiile (4.1), (4.2a) sau (4.2b), să fie obţinute cel puţin valorile
minime ale rezistenţelor caracteristice la compresiune ale zidăriei (fk, fkh) stabilite în P100-1,
tabelele 8.2 şi 8.3, în funcţie de acceleraţia seismică de proiectare ag a amplasamentului şi de
înălţimea clădirii (numărul de niveluri peste secţiunea de încastrare).
Pentru rezistenţele elementelor (fb şi fbh) şi mortarelor (M) folosite curent, valorile rezistenţelor
caracteristice la compresiune ale zidăriei fk şi fkh, calculate cu relaţiile (4.1), (4.2a) sau (4.2b)
sunt date în tabelele.4.2a, 4.2b,4.3a, 4.3b şi 4.4.

3.1.3.2. Proprietăţi fizice ale elementelor pentru zidărie


(1) În funcţie de utilizarea prevăzută la proiectare, în cazul elementelor din argilă arsă care se
folosesc la exterior, fără protecţie sau cu protecţie limitată, se vor lua în considerare
următoarele proprietăţi fizice, definite conform SR EN 771-1:
a. densitatea aparentă şi absolută în stare uscată;
b. absorbţia de apă;
c. conţinutul de săruri solubile active.

14
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

(2) Pentru zidăriile cu elemente din BCA se vor lua în considerare următoarele proprietăţi
fizice, definite conform SR EN 771-4:
a. densitatea aparentă şi absolută în stare uscată;
b. permeabilitatea la vapori de apă
c. absorbţia de apă;
d. proprietăţile termice.
(3) Pentru a se evita reducerea rezistenţei la compresiune a mortarului şi scăderea aderenţei
acestuia la elementele pentru zidărie, în proiect se vor prevedea măsuri tehnologice adecvate
conform reglementărilor tehnice aplicabile, în vigoare.

3.2. Mortare
3.2.1. Tipuri de mortare pentru zidărie
(1) Prevederile Codului se aplică numai zidăriilor executate cu mortare pentru zidărie pentru
utilizare generală (G) şi cu mortare pentru rosturi subţiri (T) definite conform 1.3.2.
(2) Mortarele pentru zidărie pentru utilizare generală (G), se împart în funcţie de modul de
realizare:
i. mortar industrial pentru zidărie (uscat sau proaspăt);
ii. mortar semifabricat industrial pentru zidărie (predozat sau preamestecat);
iii. mortar preparat la şantier pentru zidărie.
(3) Mortarele pentru rosturi subţiri (T) sunt mortare performante, produse industriale,
predozate sau preamestecate. Prevederile acestui Cod (valoarea rezistenţei la compresiune a
zidăriei sau a rezistenţei caracteristice iniţiale la forfecare, de exemplu) se vor utiliza numai în
cazul mortarelor pentru rosturi de aşezare cu grosimi de 0.5÷3.0 mm. Mortarele adezive (glue)
se vor folosi conform reglementărilor tehnice aplicabile, în vigoare.

(4) Mortarele pentru rosturi subţiri (T) vor fi folosite pentru:


a. zidării executate cu elemente din BCA care satisfac cerinţele de planeitate a feţelor
de aşezare din SR EN 771-4, tabelul 2, pentru mortarele A şi B;
b. zidării executate cu elemente din argilă arsă cu feţele de aşezare prelucrate special
pentru atingerea aceloraşi valori de planeitate.
(5) Pentru toate părţile / elementele de construcţie din zidărie proiectate şi executate conform
acestui Cod, mortarele pentru zidărie de tip industrial/semifabricat industrial vor fi fabricate în
conformitate cu cerinţele SR EN 998-2. În cazul mortarelor pentru zidărie preparate la şantier
(pentru care SR EN 998-2 se aplică numai parţial) se vor respecta şi cerinţele din P100-1, art.
8.2.2.(2), precum şi din reglementările tehnice aplicabile privind executarea şi urmărirea
execuţiei lucrărilor de zidărie, în vigoare.

3.2.2. Prevederi pentru mortarele pentru zidărie


(1) Mortarele pentru zidărie se clasifică după rezistenţa medie la compresiune, exprimată prin
litera M urmată de rezistenţa unitară la compresiune în N/mm2 (de exemplu, M5 → mortar cu
rezistenţa unitară medie la compresiune fm=5N/mm2).
(2) Mortarele pentru zidărie cu compoziţie prescrisă vor fi descrise, adăugând lângă notaţia de
la (1) şi proporţia componenţilor prescrişi (de exemplu: 1:1:5, în volum, în ordinea
ciment:var:nisip). Pentru rezistenţe > M10 reţetele se stabilesc de fabricant şi nu se acceptă
prepararea la şantier.

15
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

(3) Mortarele pentru utilizare generală (G) cu compoziţie prescrisă vor avea compoziţiile date
în tabelul 3.1. Valorile sunt indicate în unităţi de volum.

Compoziţia mortarelor pentru utilizare generală (G) Tabel 3.1

(4) Pentru valorile M** stabilite prin proiect, pot fi atribuite amestecuri echivalente celor din
tabelul 3.2 descrise prin proporţia componenţilor conform specificaţiilor tehnice sau
instrucţiunilor fabricantului cu condiţia ca rezistenţa medie la compresiune determinată
conform SR EN 1015-11 să nu fie mai mică decât valoarea M** .

3.2.3. Proprietăţile mortarelor


3.2.3.1. Rezistenţa la compresiune a mortarelor pentru zidărie
(1) Rezistenţa unitară medie la compresiune a mortarului pentru zidărie, fm, va fi determinată
în conformitate cu SR EN 1015-11.
(2) Rezistenţa unitară la compresiune a mortarului pentru zidăria cu elemente din argilă arsă
sau cu elemente din BCA, folosită pentru proiectare şi specificată ca atare în proiect, se va
alege astfel încât, folosind relaţiile (4.1), (4.2a) sau (4.2b), să se obţină cel puţin valorile
minime ale rezistenţelor caracteristice ale zidăriei fk şi fkh cerute de P100-1, tabelele 8.2 şi 8.3,
în funcţie de acceleraţia seismică de proiectare ag a amplasamentului şi de înălţimea clădirii.
(3) Clasa mortarului pentru zidărie stabilită conform (2) trebuie să satisfacă şi cerinţele de
durabilitate de la Cap.4.3.

3.2.3.2. Aderenţa între elementele pentru zidărie şi mortar


(1) Aderenţa între mortar şi elementele pentru zidărie trebuie să fie adecvată utilizării
prevăzute. Aderenţa depinde de proprietăţile mortarului utilizat (în principal de capacitatea de
retenţie a apei de amestecare), de caracteristicile elementelor împreună cu care se utilizează
acest mortar (în special de viteza de absorbţie iniţială de apă) şi de calitatea execuţiei.
(2) Aderenţa elementelor pentru zidărie în combinaţie cu mortarul trebuie să fie declarată
conform SR EN 771-1 şi SR EN 771-4 prin:
a. rezistenţa de aderenţă la forfecare,
b. rezistenţa de aderenţă la încovoiere, .
(3) Rezistenţa de aderenţă la forfecare a elementelor pentru zidărie din argilă arsă şi din BCA,
în combinaţie cu mortarul de utilizare generală (G) şi cu mortarul pentru rosturi subţiri (T),
declarată ca rezistenţă la forfecare iniţială fvko, se stabileşte:
a. Din încercări efectuate conform SR EN 1052-3.
b. Ca valoare fixă.

În cazul mortarelor performante, valoarea caracteristică a rezistenţei iniţiale la forfecare (fvko)


se va lua din SR EN 998-2, anexa C.
(4) Mortarele de reţetă de uz general (G), cu compoziţiile date în tabelul 3.1, asigură o aderenţă
adecvată la elementele pentru zidărie din argilă arsă şi din BCA. Pentru aceste mortare, în lipsa

16
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

datelor obţinute prin încercări conform (3) alin.a, valoarea caracteristică a rezistenţei la
forfecare iniţială fvko se va lua din tabelul 4.5.
(5) Aderenţa la încovoiere a elementelor de argilă arsă şi din BCA, în combinaţie cu mortarul
de utilizare generală (G) şi cu mortarul pentru rosturi subţiri (T), trebuie să fie declarată pentru
rezistenţele caracteristice la încovoiere cu plan de rupere paralel cu rosturile de aşezare (fxk1) şi
cu plan de rupere perpendicular pe rosturile de aşezare (fxk2) cu precizarea tipului de mortar
pentru care valorile respective sunt valabile. Valorile respective vor fi obţinute prin încercări
conform standardului SR EN 1052-2.
În lipsa datelor obţinute prin încercări, valorile caracteristice fxk1 şi fxk2 se vor lua din tabelul
4.6.
(6) Pentru mortarele adezive de tip "glue" valorile caracteristice ale aderenţei la forfecare (fvko)
şi ale aderenţei la încovoiere (fxk1 şi fxk2) în combinaţie cu elemente din argilă arsă şi din BCA
trebuie să fie declarate cu precizarea elementelor pentru zidărie împreună cu care se folosesc.

3.2.3.3. Lucrabilitatea mortarului


(1) Consistenţa mortarului folosit pentru zidire va fi aleasă astfel încât să se asigure umplerea
completă a spaţiilor respective.
(2) Aptitudinea (durata) de utilizare a mortarelor după preparare se va stabili conform
reglementărilor tehnice privind executarea şi urmărirea execuţiei lucrărilor de zidărie, în
vigoare. În cazul produselor industriale (predozate/preamestecate) se va folosi durata de
utilizare declarată.
(3) În cazul mortarului industrial pentru zidărie sau al mortarului semifabricat industrial pentru
zidărie, cantitatea adaosurilor pentru lucrabilitate este cea din standardul de produs. Adaosurile
de tip "antrenor de aer" vor fi limitate la 16% pentru folosirea în zonele seismice cu ag ≥ 0.25g.
(4) Pentru prepararea mortarelor la şantier se vor folosi adaosuri şi/sau aditivi în condiţiile
prevăzute în reglementările tehnice în vigoare privind executarea şi urmărirea execuţiei
lucrărilor de zidărie şi/sau conform specificaţiilor tehnice de produs aplicabile.

3.3. Beton
3.3.1. Generalităţi
(1) În clădirile cu pereţi structurali din zidărie, betonul este folosit pentru:
a. elementele de confinare a zidăriei (stâlpişori, centuri);
b. stratul median al zidăriei cu inimă armată (ZIA);
c. planşee, scări, rigle de cuplare la pereţii cu goluri, pereţi de subsol şi fundaţii.
(2) Toate betoanele menţionate la (1) vor îndeplini cerinţele corespunzătoare din NE012/1 şi
NE012/2.
(3) Betoanele folosite pentru elementele de confinare a zidăriei (stâlpişori şi centuri) şi pentru
stratul median al ZIA vor satisface, în afara cerinţelor din NE012/1 şi NE012/2 şi prevederile
specifice de la 3.3.2.
(4) Betonul va fi definit prin rezistenţa caracteristică la compresiune, fck, (clasa de rezistenţă a
betonului C) care este asociată cu rezistenţa pe cilindru/cub la 28 zile, conform NE 012/1.

3.3.2. Prevederi specifice pentru betonul din elementele de confinare şi pentru stratul
median al ZIA
(1) Clasa betonului specificată în proiect va fi stabilită prin calcul în funcţie de intensitatea
eforturilor din grupările de încărcări fundamentale şi seismice, cu respectarea următoarelor
valori minime:
a. pentru elementele de confinare clasa minimă a betonului va fi C12/15.

17
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

b. pentru stratul median al pereţilor din ZIA se va folosi mortar-beton (grout) cu


rezistenţa caracteristică la compresiune fmbk≥ 12 N/mm2 sau beton din clasa ≥C12/15.
(2) Betonul folosit poate fi cu "amestec proiectat" sau cu "amestec prescris" conform NE
012/1. În proiect se vor specifica, pentru fiecare element/categorie de elemente structurale de
beton:
a. clasa de rezistenţă;
b. clasa de consistenţă.
(3) Dimensiunea maximă a agregatelor betonului (dagr) va fi limitată astfel:
a. pentru elementele de confinare: dagr ≤ 20 mm;
b. pentru stratul median la pereţii din ZIA:
i. pentru grosimea stratului median < 100 mm sau când acoperirea armăturii este
25 mm, dagr ≤10 mm;
ii. în celelalte cazuri dagr ≤12 mm.
(4) Pentru a se asigura betonarea corectă a elementelor, consistenţa betonului proaspăt, definită
prin Clase de tasare conform NE 012/1, se va lua după cum urmează:
a. pentru stâlpişorii cu secţiune 750 cm2: S4;
b. pentru stâlpişorii cu secţiune > 750 cm2 şi pentru centuri – indiferent de dimensiunea
secţiunii transversale: S3;
c. pentru zidăria cu inimă armată cu grosimea stratului median ≥10 cm: S3;
d. pentru zidăria cu inimă armată cu grosimea stratului median < 10 cm: S4

3.3.3. Proprietăţile mecanice al betonului pentru elementele de confinare şi pentru ZIA


(1) Rezistenţele de proiectare şi modulul de elasticitate longitudinal ale betonului pentru
elementele de confinare la ZC şi cele ale mortar-betonului pentru stratul median al ZIA, se vor
lua din P100-1, tab. 8.6. Pentru stratul median al ZIA valorile rezistenţelor din tabel se reduc
cu 25%.
(2) În structurile din zidărie confinată (ZC), betonul din centuri şi din riglele de cuplare legate
cu centurile va avea aceiaşi clasă ca şi betonul din planşeu. Betonul din stâlpişori poate avea o
altă clasă decât cel din planşeu (centuri).

3.3.4. Prevederi specifice pentru betoanele folosite pentru alte elemente structurale
(planşee, scări şi infrastructură)
(1) Clasele minime de beton pentru alte elemente structurale vor fi:
a. beton simplu: C4/5 ;
b. beton slab armat (pardoseli pe umplutură, la clădiri fără subsol, de ex.): C8/10;
c. beton armat monolit: C12/15.
(2) Pentru infrastructură, dacă betonul este în contact cu apa subterană, clasele minime de beton
date mai sus vor fi sporite, conform prevederilor din NE012/1.
3.4. Oţeluri pentru armături
(1) În clădirile cu pereţi structurali din zidărie, oţelul este folosit pentru armarea:
a) elementelor de confinare a zidăriei - stâlpişori şi centuri - (ZC) ;
b) zidăriei, în rosturile orizontale (ZC+AR);
c) stratului median al zidăriei cu inimă armată (ZIA);
d) celorlalte elemente de structură: planşee, rigle de cuplare la pereţii cu goluri,
scări, pereţi de subsol şi fundaţii.

18
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

(2) Cerinţele privind proprietăţile armăturii se referă la materialul fasonat care se găseşte în
zidăria întărită. Pe şantier, sau în timpul fasonării, nu se vor executa operaţii care pot deteriora
proprietăţile materialului.
(3) Armăturile folosite pentru pereţii de zidărie armată (ZC, ZC+AR, ZIA), inclusiv pentru
riglele de cuplare din beton armat, în cazul pereţilor cu goluri, vor corespunde cerinţelor din
ST009 şi vor avea categoriile de rezistenţă şi clasele de ductilitate stabilite conform P100-1,
art.8.2.6.
(4) Pentru armarea celorlalte elemente structurale din clădirile de zidărie (planşee, scări,
infrastructură) folosirea oţelurilor se va face conform standardului SR EN 1992-1-1 cu anexa
sa naţională şi reglementărilor tehnice aplicabile, în vigoare.
(5) Modulul de elasticitate longitudinal al armăturilor pentru beton armat se va lua Es=200000
N/mm2.
(6) Coeficientul de dilatare termică al oţelului se va lua ts=12x10-6/1°C.

3.5. Alte materiale pentru armarea zidăriei


(1) Zidăria poate fi armată şi cu :
a. grile polimerice de înaltă densitate şi rezistenţă
b. bare sau ţesătură din polimeri armaţi cu fibre (FRP)
printr-unul din următoarele procedee:
i. inserţia produselor în rosturi;
ii. inserţia produselor în tencuială.

(2) Domeniile de utilizare, metodologia de calcul şi tehnologia de execuţie pentru zidăria


armată cu grile polimerice sau cu FRP nu fac obiectul prezentului Cod.

4. ZIDĂRIE
4.1. Proprietăţile mecanice ale zidăriei
(1) Prevederile acestui capitol se referă la zidăria cu elementele menţionate la 3.1.1.(1)
executată cu mortar pentru zidărie pentru utilizare generală (G) sau cu mortar pentru rosturi
subţiri (T), cu toate rosturile complet umplute cu mortar.
(2) Zidăria cu rosturi verticale umplute parţial (cu locaş de mortar) va fi utilizată în pereţii
structurali şi în zidăria înrămată numai în conformitate cu valorile declarate ale proprietăţilor
de rezistenţă şi de rigiditate obţinute pe baza încercărilor efectuate conform seria SR EN 1052.
(3) Pentru proiectarea zidăriei cu rosturi verticale tip "nut şi feder/lambă şi uluc", pentru
solicitări în planul peretelui şi perpendicular pe acest plan, în conformitate cu prevederile din
acest Cod şi din P 100-1, indiferent de tipul şi dimensiunile elementelor pentru zidărie, se vor
folosi valorile rezistenţelor declarate obţinute pe baza încercărilor efectuate conform seria SR
EN 1052, pentru fiecare tip de profilaţie a feţelor verticale de capăt.

4.1.1. Proprietăţile de rezistenţă ale zidăriei.


4.1.1.1. Rezistenţa la compresiune a zidăriei
4.1.1.1.1. Rezistenţa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei
(1) Rezistenţa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei, fk, realizată cu mortar de utilizare
generală (G) şi cu mortar pentru rosturi subţiri (T) va fi determinată, pentru fiecare clasă de
elemente din argilă arsă şi din BCA, pe baza încercărilor pe probe de zidărie efectuate conform
SR EN 1052-1 sau va fi adoptată în condiţiile stabilite la 1.1.(12). În lipsa datelor din încercări,
rezistenţa fk poate fi calculată analitic cu relaţiile de la paragrafele următoare, în funcţie de tipul
elementelor şi al mortarului.

19
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

(2) Rezistenţa unitară caracteristică la compresiune fk a zidăriei cu elemente din argilă arsă şi
cu elemente din BCA, executată cu mortar pentru utilizare generală (G), pentru încărcări
normale pe planul rosturilor orizontale, va fi calculată, în funcţie de rezistenţele unitare la
compresiune ale elementelor pentru zidărie şi a mortarului, cu relaţia
𝑓𝑘 = 𝐾𝑓𝑏0.70 𝑓𝑚0.30 (4.1)
unde notaţiile sunt următoarele:
K - constantă care depinde de tipul elementului pentru zidărie;
fb - rezistenţa la compresiune standardizată a elementului pentru zidărie, pe direcţia
normală pe rosturile orizontale, în N/mm2
fm - rezistenţa medie la compresiune a mortarului, în N/mm2 ;

(3) Formula (4.1) se va folosi numai dacă sunt satisfăcute toate condiţiile specificate în
continuare:
a. rezistenţa elementului pentru zidărie fb ≤75 N/mm2;
b. rezistenţa mortarului satisface condiţiile fm≤20 N/mm2 şi fm≤2fb ; în cazul folosirii
mortarului de ciment (fără adaos de var) valorile date de relaţia (4.1) şi în tabelele 4.2a
÷ 4.2c. se reduc cu 15%;
c. zidăria este alcătuită în conformitate cu prevederile din acest Cod;
d. coeficientul de variaţie al rezistenţei elementelor pentru zidărie este 25%;
e. toate rosturile zidăriei sunt umplute cu mortar;
f. grosimea zidăriei este egală cu lăţimea sau lungimea elementului pentru zidărie, astfel
încât nu există rost de mortar paralel cu faţa peretelui pe toată lungimea acestuia sau pe
orice porţiune din perete (fig. 4.1a); în cazul în care există rost de mortar paralel cu faţa
peretelui (fig. 4.1b) valoarea rezultată din relaţia (4.1.) se reduce cu 20%;
(4) Pentru zidăriile executate cu elemente din argilă arsă şi din BCA, cu mortar pentru utilizare
generală (G), valorile K sunt date în tabelul 4.1.
Valorile rezistenţei caracteristice fk pentru zidărie cu elemente din argilă arsă, din grupele 1,2
şi 2S, cu rezistenţa standardizată fb = 5.0 ÷ 15.0 N/mm2 cu mortare cu rezistenţe M2.5÷ M15,
calculate cu formula (4.1) ţinând seama de condiţiile de la (3), sunt date în tabelele 4.2a şi 4.2b.
Valorile rezistenţei caracteristice fk pentru zidărie cu elemente din BCA, cu rezistenţa
standardizată fb = 3.0 ÷ 8.0 N/mm2, cu mortare cu rezistenţe M2.5 ÷ M15, calculate cu formula
(4.1), ţinând seama de condiţiile de la (3) sunt date în tabelul 4.2c.

Tabel 4.1 - Valorile constantei K pentru zidărie cu elemente ceramice şi din BCA şi mortar
pentru utilizare generală (G)

20
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Figura 4.1 Alcătuirea zidăriei


(a) Fără rost de mortar paralel cu planul peretelui;
(b) Cu rost de mortar paralel cu planul peretelui

Rezistenţa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu elemente pline din argilă
arsă din grupa 1 şi mortar pentru utilizare generală (G) - ţesere conform fig.4.1b - Tabelul 4.2a

Rezistenţa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu elemente cu goluri


verticale din argilă arsă din grupa 2 şi 2S şi mortar pentru utilizare generală (G) - ţesere conform
fig.4.1a şi 4.1b - Tabelul 4.2b

21
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Rezistenţa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu elemente pline din BCA
din grupa 1 şi mortar pentru utilizare generală (G) - ţesere conform fig.4.1a - Tabelul 4.2c

(5) Pentru zidăriile executate cu mortar pentru rosturi subţiri (T), în rosturi cu grosime de 0.5
÷ 3.0 mm, rezistenţa caracteristică la compresiune nu depinde de marca mortarului şi se va
calcula cu formulele:
A. Pentru zidărie cu elemente pline din argilă arsă şi cu elemente din BCA
𝑓𝑘 = 𝐾𝑓𝑏0.85 (4.2a)
unde
K = 0.75 pentru elemente pline din argilă arsă ;
K = 0.80 pentru elemente din BCA.
B. Pentru zidărie cu elemente cu goluri verticale din argilă arsă din grupele 2 şi 2S

𝑓𝑘 = 𝐾𝑓𝑏0.70 (4.2b)
unde
K = 0.70.

(6) Formulele (4.2a) şi (4.2b) vor fi aplicate numai dacă:


a. zidăria este alcătuită în conformitate cu prevederile din acest Cod;
b. toate rosturile zidăriei sunt umplute cu mortar;
c. rezistenţa elementului pentru zidărie fb ≤ 50 N/mm2 ;

22
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

d. grosimea zidăriei este egală cu lăţimea sau lungimea elementului pentru zidărie astfel
încât nu există nici un rost de mortar paralel cu faţa peretelui, pe întreaga lungime a
zidului sau numai pe o parte a acestuia (fig. 4.1a);
e. coeficientul de variaţie al rezistenţei elementelor pentru zidărie este ≤ 25%.

(7) Valorile rezistenţei caracteristice fk pentru zidărie cu elemente din argilă arsă, din grupele
1,2 şi 2S, cu rezistenţa standardizată fb = 5.0 ÷ 15.0 N/mm2, cu mortare pentru rosturi subţiri
(T), calculate cu formulele (4.2a) şi (4.2b) sunt date în tabelul 4.3a.
Valorile rezistenţei caracteristice fk pentru zidărie cu elemente din BCA, cu rezistenţa
standardizată fb = 3.0 ÷ 8.0 N/mm2 cu mortare pentru rosturi subţiri (T), calculate cu formula
(4.2a) sunt date în tabelul 4.3b.

Rezistenţa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu elemente din argilă arsă
şi mortar pentru rosturi subţiri (T) - Tabelul 4.3a

Rezistenţa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu elemente din BCA şi


mortar pentru rosturi subţiri (T) - Tabelul 4.3b

(8) Pentru toate situaţiile de proiectare, rezistenţa caracteristică la compresiune a zidăriei, pe


direcţie paralelă cu rosturile orizontale, în planul peretelui, fkh se va determina, în absenţa
valorilor declarate, obţinute experimental sau conform 1.1.(12), folosind relaţiile (4.1), (4.2a)
şi (4.2b) astfel:
a. fb va fi înlocuită cu fbh rezistenţa la compresiune standardizată a elementului pentru
zidărie pe direcţie paralelă cu rostul orizontal;
b. pentru calculul rezistenţei standardizate fbh, factorul de transformare din standardul
SR EN 772-1 va fi luat δ≤1.0;
c. pentru elementele pentru zidărie din grupa 1, constanta K va avea valoarea din tabelul
4.1
d. pentru elementele pentru zidărie din grupa 2, constanta K din tabelul 4.1 va fi
multiplicată cu 0,5 → K = 0.5 × 0.45 = 0.225
e. pentru elementele pentru zidărie din grupa 2S constanta K din tabelul 4.1 va fi
multiplicată cu 0.4 → K = 0.4 × 0.45 = 0.180.

23
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Pentru situaţia de proiectare seismică valorile fbh trebuie să satisfacă cerinţele minime din P100-
1, tab. 8.3.
(9) Valorile rezistenţei caracteristice a zidăriei pe direcţie paralelă cu rosturile orizontale, în
planul peretelui, calculate cu (4.1), (4.2a) şi (4.2b) pentru valorile fbh = 2.0 ÷ 5.0 N/mm2 şi
mortar tip (G) cu rezistenţa M2.5 ÷ M15 şi cu mortar pentru rosturi subţiri (T) sunt date în
tabelul 4.4.
(10) Pentru calculul rezistenţelor fk şi fkh ale zidăriilor, formulele (4.1) (4.2a) şi (4.2b) se vor
utiliza numai cu respectarea următoarelor condiţii:
a. pentru elementele care poartă marcaj CE, pentru zidăriile cu mortar (G) se vor folosi
valorile K din tabelul 4.1, în funcţie de tipul elementului, şi pentru zidăriile cu mortar
(T) se vor folosi valorile K date la (5) de mai sus;
b. pentru elementele care nu poartă marcajul CE, valorile constantei K pentru zidărie
cu ambele tipuri de mortar trebuie declarate sau valoarea rezistenţei caracteristice a
zidăriei trebuie determinată prin încercări conform 1.1(12);

În ambele situaţii vor fi satisfăcute toate condiţiile de la (3), (6) şi (8).

(11) Valorile rezistenţei de proiectare fdh se reduc cu 15% pentru zidăria cu mortar (G), în cazul
în care se foloseşte mortar de ciment fără adaos de var.

Rezistenţa caracteristică la compresiune (fkh în N/mm2) paralel cu rosturile orizontale a


zidăriilor cu elemente din argilă arsă şi BCA cu mortar de utilizare generală (G) şi cu mortar
pentru rosturi subţiri (T) - Tabelul 4.4.

4.1.1.1.2. Rezistenţa unitară de proiectare la compresiune a zidăriei


(1) Rezistenţele unitare de proiectare la compresiune ale zidăriei se vor determina conform
art.2.4.2.3.
4.1.1.2. Rezistenţa zidăriei la forfecare
(1) Rezistenţa zidăriei la forfecare se va determina pentru două mecanisme de cedare:

24
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

a. Cedare prin lunecare în rost orizontal (fvk,l)


b. Cedare pe secţiune înclinată din eforturi principale de întindere în lungul diagonalei
comprimate (fvk,i)

4.1.1.2.1. Rezistenţa unitară caracteristică la lunecare în rost orizontal


(1) Rezistenţa caracteristică la lunecare în rost orizontal fvk,l, a zidăriei executată cu mortar
pentru utilizare generală (G) sau cu mortar pentru rosturi subţiri (T) în straturi cu grosime de
0,5 mm până la 3,0 mm, cu toate rosturile verticale umplute, se determină cu relaţia
𝑓𝑣𝑘,𝑙 = 𝑓𝑣𝑘𝑜 + 0.40𝜎𝑑 ≤ 0.065𝑓𝑏 (4.3a)
unde notaţiile sunt:
fvko rezistenţa caracteristică iniţială la forfecare fără efort unitar de compresiune;
d valoarea efortului unitar mediu de compresiune perpendicular pe direcţia forţei
tăietoare în element, la nivelul considerat, determinat din gruparea de încărcări de
proiectare (valoare de proiectare), care se exercită pe zona comprimată a peretelui care
asigură rezistenţa la forţă tăietoare;
fb rezistenţa medie standardizată la compresiune a elementelor pentru zidărie.
(2) Pentru zidăriile cu elemente cu îmbinare de tip "nut şi feder/ lambă şi uluc", la care feţele
adiacente ale elementelor pentru zidărie se află în contact direct, executate cu mortar de
utilizare generală (G), sau cu mortar pentru straturi subţiri (T) în rosturi orizontale cu grosimea
de 0,5 ÷ 3,0 mm, rezistenţa caracteristică la lunecare în rost orizontal se calculează cu relaţia:
𝑓𝑣𝑘,𝑙 = 0.50𝑓𝑣𝑘𝑜 + 0.40𝜎𝑑 ≤ 0.045𝑓𝑏 (4.3b)
(3) Rezistenţa unitară caracteristică iniţială la forfecare a zidăriei - sub efort unitar de
compresiune egal cu zero - fvko, va fi obţinută din rezultatele încercărilor pe zidărie efectuate
conform SR EN 1052-3 sau în condiţiile stabilite la 1.1.(12).
(4) În cazul zidăriilor cu mortare performante, de utilizare generală (G) sau pentru rosturi
subţiri (T), dacă nu sunt declarate rezultatele obţinute conform (3), valoarea fvko se va lua din
SR EN 998-2, anexa C.
(5) În cazul zidăriilor executate cu mortare de reţetă pentru utilizare generală (G), cu
compoziţiile prescrise în tabelul 3.1, dacă nu sunt declarate rezultatele obţinute conform (3),
valorile fvko vor fi luate din tabelul 4.5, cu condiţia ca mortarul pentru utilizare generală (G),
preparat conform standardului SR EN 1996-2, să nu conţină adaosuri sau aditivi.

Rezistenţa unitară caracteristică iniţială la forfecare a zidăriei (fvko) în N/mm2 - Tabelul 4.5

Pentru zidăriile cu mortare ≥ M12.5 valorile se vor obţine obligatoriu prin încercări efectuate
conform SR EN 1052-3.

4.1.1.2.2. Rezistenţa unitară caracteristică la cedare pe secţiuni înclinate


(1) Pentru mecanismul de cedare prin rupere pe secţiuni înclinate, rezistenţa unitară
caracteristică la forfecare fvk,i , a zidăriei cu mortar pentru utilizare generală (G), şi cu mortar
pentru rosturi subţiri (T), cu toate rosturile umplute cu mortar, se va calcula cu relaţiile:
a. Pentru elemente din argilă arsă din grupele 1, 2 şi 2S
𝜎
𝑓𝑣𝑘,𝑖 = 0.22𝑓𝑏𝑡 √1 + 5 𝑓𝑜𝑑 (4.4a)
𝑏𝑡

25
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

b. Pentru elemente din BCA


𝜎
𝑓𝑣𝑘,𝑖 = 0.10√1 + 16 𝑓𝑜𝑑 (4.4b)
𝑏𝑡

În relaţiile (4.4a) şi (4.4b) notaţiile sunt:


fbt rezistenţa caracteristică la întindere a elementelor pentru zidărie determinată conform
(2).
od valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune mediu perpendicular pe
direcţia efortului unitar de forfecare, în secţiunea considerată.

(2) Valoarea rezistenţei caracteristice la întindere fbt a elementelor pentru zidărie se determină
prin:
a. evaluarea valorilor declarate pe baza rezultatelor încercărilor la întindere prin
despicare a elementelor pentru zidărie

sau

b. în funcţie de rezistenţa standardizată a elementului la compresiune (fb) cu relaţiile:


i. pentru elemente din argilă arsă : fbt = 0.035fb (4.5a)
ii. pentru elemente din BCA cu fb >2.0 N/mm2 : fbt = 0.080 fb (4.5b)

4.1.1.2.3. Rezistenţele unitare de proiectare a zidăriei la forfecare


(1) Rezistenţele unitare de proiectare a zidăriei la forfecare (fvdl şi fvdi) se vor calcula cu
formulele:
a. lunecare în rost orizontal
𝑓
𝑓𝑣𝑑,𝑙 = 𝛾𝑣𝑘,𝑜 + 0.40𝜎𝑑 (4.6a)
𝑀
b. rupere pe secţiune înclinată
𝑓
𝑓𝑣𝑑,𝑖 = 𝛾𝑣𝑘,𝑖 (4.6b)
𝑀
în care coeficientul de siguranţă pentru material M se va lua conform 2.4.2.3.

(2) Valorile rezistenţelor de proiectare fvdl şi fvdi se reduc cu 25% pentru zidăria cu mortar (G)
care conţine numai ciment (fără adaos de var).

4.1.1.3. Rezistenţa unitară la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidăriei


(1) Pentru calculul rezistenţei pereţilor structurali, nestructurali şi a panourilor de zidărie
înrămate în cadre, solicitaţi la încovoiere de forţe perpendiculare pe planul zidăriei, pentru toate
situaţiile de proiectare, vor fi luate în considerare rezistenţele unitare corespunzătoare
următoarelor moduri de rupere:

a. rezistenţa la încovoiere după un plan de rupere paralel cu rosturile orizontale, fx1


(fig.4.2a);

b. rezistenţa la încovoiere după un plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale,


fx2 (fig.4.2b).

26
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Figura 4.2: Ruperea zidăriei încovoiate perpendicular pe planul peretelui


(a) Plan de rupere paralel cu rosturile (b) Plan de rupere perpendicular pe rosturile
orizontale, fx1 orizontale, fx2

4.1.1.3.1. Rezistenţele unitare caracteristice la întindere din încovoiere perpendicular pe


planul zidăriei
(1) Rezistenţele unitare caracteristice la întindere din încovoiere ale zidăriei, fxk1 şi fxk2, vor fi
obţinute din rezultatele încercărilor pe zidărie executate conform standardului SR EN 1052-2
sau pe baza prevederilor de la 1.1(12).
(2) Pentru zidăriile cu legături tip "nut şi feder/lambă şi uluc", având în vedere diversitatea
profilaţiilor feţelor de capăt, se vor utiliza valorile declarate obţinute pe baza încercărilor
efectuate conform (1).
(3) Pentru zidăriile cu toate rosturile complet umplute, realizate cu mortar pentru zidărie pentru
utilizare generală (G), în cazul în care nu sunt declarate rezultatele obţinute conform (1),
valorile rezistenţelor unitare caracteristice la încovoiere fxk1 şi fxk2, în N/mm2, se vor lua din
tabelul 4.6.

Rezistenţe unitare caracteristice la încovoiere perpendicular pe planul zidăriei - Tabelul 4.6

Notă. Valorile din tabelul 4.6 se utilizează numai pentru combinaţiile de materiale (elemente,
mortar) acceptate conform tabelelor (4.2a)÷(4.2c). Pentru zidăriile cu mortare ≥ M12.5 valorile
se vor obţine obligatoriu prin încercări efectuate conform SR EN 1052-2.

(4) Pentru zidăriile cu elemente din argilă arsă cu feţe verticale plane şi cu rosturile verticale
umplute cu mortar, executate cu mortar pentru rosturi subţiri (T), în cazul în care nu sunt
declarate rezultatele obţinute conform (1) se vor folosi la calcul valorile forfetare fxk1 = fxk2 =
0.150 N/mm2,
(5) Pentru zidăriile cu elemente din BCA cu feţe verticale plane şi cu toate rosturile umplute,
executate cu mortar pentru rosturi subţiri (T), în absenţa valorilor declarate, rezistenţele fxk1 şi
fxk2 se vor lua egale cu :
fxk1 = 0.035 fb ≤ 0.150 N/mm2
fxk2 = 0.035 fb ≤ 0.200 N/mm2 (pentru BCA cu ρ ≤ 400 kg/m3)

27
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

fxk2 = 0.035 fb ≤ 0.300 N/mm2 (pentru BCA cu ρ > 400 kg/m3)

4.1.1.3.2. Rezistenţele unitare de proiectare la întindere din încovoiere perpendicular pe


planul zidăriei
(1) Rezistenţele de proiectare la întindere din încovoiere, perpendicular pe planul peretelui ale
zidăriei se vor calcula conform art. 2.4.2.3.
(2) Valorile rezistenţelor unitare de proiectare fxd1 şi fxd2 se reduc cu 25% pentru zidăria cu
mortar (G) care conţine numai ciment (fără adaos de var).

4.1.1.4. Rezistenţa caracteristică de ancorare


(1) Rezistenţa caracteristică de ancorare prin aderenţă a armăturii înglobate în beton va fi
obţinută din rezultatele încercărilor efectuate conform ST 009.

(2) Dacă nu se dispune de date experimentale, rezistenţa caracteristică de aderenţă, fbok, se va


lua după cum urmează:
a. pentru armăturile înglobate în secţiuni de beton cu dimensiuni mai mari sau egale cu
150 mm (în elementele de confinare), din tabelul 4.7;
b. pentru armăturile înglobate în mortar sau în secţiuni de beton cu dimensiuni mai mici
de 150 mm (betonul din stratul median al ZIA), din tabelul 4.8.

Rezistenţa caracteristică de aderenţă a armăturilor în betonul elementelor de confinare (N/mm2)


Tabelul 4.7

Rezistenţa caracteristică de aderenţă a armăturilor în mortar sau în betonul din ZIA (N/mm2)
Tabelul 4.8

4.1.2. Proprietăţi de deformabilitate ale zidăriei.


4.1.2.1. Relaţia efort unitar – deformaţie specifică ()
(1) Pentru calculul rezistenţei şi al rigidităţii tuturor elementelor de construcţie din zidărie,
pentru toate situaţiile de proiectare, se folosesc următoarele tipuri de relaţii "efort unitar -
deformaţie specifică σ-" (legi constitutive) care schematizează comportarea reală a zidăriei
(valori caracteristice - fk - şi valori de proiectare - fd):
a. liniară (fig. 4.3a)
b. liniar - dreptunghiulară (fig. 4.3b)
c. parabolic - dreptunghiulară (fig. 4.3c)

28
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Figura 4.3 Relaţia efort-deformaţie specifică (σ-ε) pentru zidăria solicitată la compresiune
axială
NOTE
1°. Legea de formă "parabolic-dreptunghiulară" poate fi înlocuită cu o lege
convenţională (fig.4.3c) de formă "liniar - dreptunghiulară" având valoarea:
2
𝜀𝑚𝑙,𝑐𝑜𝑛𝑣 = 3 𝜀𝑚𝑙 (4.7a)
𝜀𝑚𝑢
2°. Raportul 𝜇 = (4.7b) defineşte ductilitatea de material a zidăriei.
𝜀𝑚𝑙

(2) Valorile diagramei de proiectare fd(ε) se obţin din valorile diagramei caracteristice fk(ε) cu
relaţia
𝑓𝑘(𝜀)
𝑓𝑑(𝜀) = (4.8)
𝛾𝑀
(3) Forma legii σ-ε depinde de:
a. caracteristicile elementelor pentru zidărie;
b. tipul mortarului;
c. modul de ţesere şi de umplere a rosturilor.
(4) Determinarea relaţiei σ-ε şi a parametrilor caracteristici (m1 şi mu) se va face prin încercări
la compresiune efectuate conform SR EN 1052-1. În lipsa declarării acestor informaţii se aplică
prevederile de la (7).
(5) Valoarea deformaţiei specifice ultime (mu) utilizată pentru calculul rezistenţei şi al
rigidităţii tuturor părţilor/elementelor de construcţie din zidărie se va limita, indiferent de
rezultatele încercărilor, astfel:
a. pentru elemente din argilă arsă din grupa 1: mu ≤ 3.5‰;
b. pentru elemente din argilă arsă cu goluri verticale din grupa 2: mu ≤ 2.0‰;
c. pentru elemente din argilă arsă cu goluri verticale din grupa 2S şi pentru elementele
din BCA forma legii σ-ε şi valorile m1 şi mu vor fi declarate conform 1.1.(12) , cu
limitarea mu ≤ 2.0‰;
(6) Prevederile referitoare la calculul rezistenţei de proiectare a zidăriei şi la calculul
deplasărilor părţilor/elementelor de construcţie din zidărie precum şi prevederile din P 100-1,
privitoare la valorile factorului de comportare q şi la numărul maxim de niveluri peste secţiunea
de încastrare, se aplică diferenţiat în funcţie de forma şi de parametrii legii σ-ε .
(7) Pentru toate situaţiile de proiectare, în cazul zidăriilor pentru care forma legii σ-ε şi
parametrii m1 şi mu nu sunt cunoscute/ nu sunt declarate, calculul rezistenţei şi rigidităţii
tuturor părţilor/elementelor de construcţie din zidărie se va face în următoarele condiţii:

29
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

a. legea σ-ε va fi considerată "liniară" (fig. 4.3a)


b. valorile modulilor de elasticitate longitudinal şi transversal date la 4.1.2.2.se vor
reduce cu 25%
c. deformaţia specifică ultimă mu dată la (5) va fi luată egală cu:
i. pentru elemente din argilă arsă din grupa 1: mu = 0.8× 3.5 = 2.8 ‰;
ii. pentru elemente din argilă arsă cu goluri verticale din grupa 2 şi 2S şi pentru
elemente din BCA : mu = 0.8× 2.0 = 1.6 ‰;
d. factorul de suprarezistenţă definit în P 100-1, cap.8, se va lua αu/α1 =1.0
4.1.2.2. Modulul de elasticitate al zidăriei
4.1.2.2.1. Modulul de elasticitate longitudinal
(1) Pentru calculul deformaţiilor longitudinale ale tuturor părţilor/elementelor de construcţie
din zidărie simplă (ZNA) se folosesc, în funcţie de situaţia de proiectare respectivă, următoarele
valori ale modulului de elasticitate longitudinal:
a. modulul de elasticitate secant de scurtă durată, Ez;
b. modulul de elasticitate de lungă durată, Ez,ld.

(2) Modulul de elasticitate secant de scurtă durată Ez va fi determinat prin încercări conform
SR EN 1052-1 sau va fi stabilit conform 1.1(12).
(3) În absenţa valorilor determinate conform (2), modulul de elasticitate secant de scurtă durată
al zidăriei nearmate (Ez), executată cu elemente pentru zidărie din grupele 1, 2 şi 2S, cu mortar
pentru zidărie pentru utilizare generală (G) sau cu mortar pentru rosturi subţiri (T), cu toate
rosturile complet umplute cu mortar, se va calcula cu relaţiile:
a. pentru elemente din argilă arsă Ez=1000fk
b. pentru elemente din BCA Ez=800fk
(4) Pentru zidăriile executate cu elemente cu îmbinare de tip "nut şi feder" şi pentru zidăriile
cu rosturi verticale neumplute cu mortar, valoarea modulului de elasticitate de scurtă durată
trebuie declarată pentru fiecare tip de element.
(5) În cazul zidăriei cu armături în rosturile orizontale valorile Ez stabilite ca mai sus vor fi
majorate cu 10%.
(6) În condiţiile enunţate la (3) ÷ (5) modulul de elasticitate echivalent de scurtă durată al
zidăriei confinate (ZC) şi al zidăriei cu inimă armată (ZIA) se va calcula cu relaţia
𝐸 𝐼 +𝐸 𝐼
𝐸𝑍𝐶,(𝑍𝐼𝐴) = 𝑧 𝐼𝑧 +𝐼 𝑏 𝑏 (4.9)
𝑧 𝑏
unde notaţiile sunt următoarele:
Ez şi Eb - modulii de elasticitate longitudinali ai zidăriei şi betonului;
Iz şi Ib - momentele de inerţie ale secţiunilor de zidărie şi de beton, calculate în raport
cu axele principale de inerţie ale peretelui.

În cazul zidăriei confinate cu armături în rosturile orizontale (ZC+AR), valorile date de relaţia
(4.9) se vor majora cu 10%.
(7) Modulul de elasticitate de lungă durată Ez,ld se va determina din valoarea modulului secant
de scurtă durată Ez, redusă conform relaţiei (4.10), pentru a ţine cont de efectele curgerii lente:
𝐸
𝐸𝑧,𝑙𝑑 = 1+𝜙𝑧 (4.10)

unde ∞ este constanta finală de curgere lentă dată în tabelul 4.9.

30
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

4.1.2.2.2. Modulul de elasticitate transversal


(1) Modulul de elasticitate transversal, Gz, pentru zidăria nearmată, cu elemente pentru zidărie
din argilă arsă din toate grupele (1, 2, 2S) şi din BCA, se determină cu relaţia Gz=0.4 Ez (4.11)
unde Ez este modulul de elasticitate secant de scurtă durată, cu valorile corespunzătoare
situaţiei de proiectare respective, stabilite conform 4.1.2.2.1.
(2) În lipsa unor date stabilite prin încercări, modulul de deformaţie transversală echivalent
pentru zidăria confinată (ZC) şi zidăria cu inimă armată (ZIA) se va calcula cu relaţia:
GZC(ZIA)=0,40 EZC(ZIA) (4.12)
4.2. Proprietăţile fizice ale zidăriei
(1) Următoarele proprietăţi fizice ale zidăriei sunt relevante pentru obiectul Codului:
a. curgerea lentă;
b. variaţiile de volum datorate modificărilor umidităţii;
c. dilatarea termică.
(2) Valorile de proiectare ale acestor proprietăţi trebuie să fie determinate prin încercări sau
stabilite conform 1.1.(12).
(3) În absenţa unor date obţinute din încercări, valorile de proiectare ale proprietăţilor fizice
vor fi luate în limitele indicate în tabelul 4.9.

Limitele valorilor principalelor proprietăţi fizice ale zidăriei - Tabelul 4.9

4.3. Durabilitatea zidăriei


4.3.1. Generalităţi
(1) Toate părţile/elementele de construcţie din zidărie vor fi proiectate astfel încât să aibă
durabilitatea necesară pentru a fi utilizate în conformitate cu cerinţele şi cu durata de exploatare
stabilite prin tema de proiectare, în condiţiile specifice ale mediului înconjurător.

4.3.2. Clasificarea condiţiilor de mediu înconjurător


4.3.2.1. Condiţii de microclimat de expunere
(1) La proiectarea tuturor părţilor/elementelor de construcţie din zidărie trebuie să fie luate în
considerare condiţiile de microclimat la care va fi expusă zidăria în timpul exploatării.
(2) Pentru stabilirea condiţiilor de microclimat de expunere ale zidăriei, se va ţine seama şi de:
a. efectul finisajelor şi al placajelor de protecţie;
b. modul în care detaliile de finisaj împiedică menţinerea/acumularea apei pe faţade.
(3) Condiţiile de microclimat de expunere a zidăriei terminate se încadrează în clase de
expunere definite conform SR EN 1996-1-1 după cum urmează:
a. MX1 – mediu ambiant uscat;
b. MX2 – expus la umiditate sau umezire;
c. MX3 – expus la umezire cu cicluri de îngheţ-dezgheţ;
d. MX4 – expus la aer saturat de sare, apa de mare sau alte ape cu săruri;
e. MX5 – mediu ambiant chimic agresiv;

31
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

(4) Pentru determinarea clasei de expunere se vor lua în considerare:


a. factorii climatici specifici ai amplasamentului:
i. ploaia şi zăpada;
ii. acţiunea simultană a vântului cu ploaia;
iii. variaţiile de temperatură;
iv. variaţiile umidităţii relative;
b. severitatea expunerii la umezire;
c. expunerea la cicluri îngheţ/dezgheţ;
d. prezenţa compuşilor/substanţelor chimice care, în contact cu apa, pot conduce la
reacţii care afectează integritatea zidăriei.
(5) Pentru identificarea nivelului de expunere a zidăriilor în diferite subansambluri ale clădirii
şi a efectului detaliilor de alcătuire constructivă se vor utiliza prevederile SR EN 1996-2, Anexa
A şi prevederile din reglementărilor tehnice privind executarea şi urmărirea execuţiei lucrărilor
de zidărie, în vigoare.

4.3.3. Durabilitatea componentelor zidăriei


(1) Cerinţele referitoare la durabilitatea componentelor zidăriei, în corelare cu condiţiile de
mediu în exploatare, vor fi specificate în mod explicit în proiecte, pentru toate
părţile/elementele de construcţie şi vor fi supuse verificării împreună cu întreg proiectul.

4.3.3.1. Elemente pentru zidărie


(1) Elementele pentru zidărie vor fi suficient de durabile pentru a rezista, în condiţiile relevante
de expunere, pe toată durata de exploatare proiectată a clădirii.
(2) În cazul zidăriilor aparente cu elemente din argilă arsă se vor respecta prevederile SR EN
771-1 privind condiţiile de folosire a elementelor pentru zidărie în funcţie de densitate.

4.3.3.2. Mortar
(1) Mortarul pentru zidărie va fi suficient de durabil pentru a rezista, în condiţiile relevante de
microclimat de expunere, pe toată durata de exploatare proiectată a clădirii şi nu va conţine
componenţi care ar putea avea efect dăunător asupra proprietăţilor sau durabilităţii elementelor,
oţelului sau altor materiale cu care se află în contact.
(2) Mortarele se încadrează în trei categorii în funcţie de categoria condiţiilor de expunere a
elementelor la care vor fi folosite:
a. S - mortar pentru elemente de construcţie expuse la condiţii severe;
b. M - mortar pentru elemente de construcţie expuse la condiţii moderate;
c. P - mortar pentru elemente de construcţie expuse la condiţii pasive.
Compoziţia mortarelor S, M, P se stabileşte conform reglementărilor tehnice privind executarea
şi urmărirea execuţiei lucrărilor de zidărie, în vigoare.
(3) Domeniile de utilizare a mortarelor S, M, P în corelare cu condiţiile de microclimat definite
la 4.3.2.1.(3).vor fi stabilite după cum urmează:
a. Clasa de expunere MX 1 → mortar P, M sau S
b. Clasa de expunere MX 2.1 → mortar M sau S
c. Clasa de expunere MX 2.2 → mortar M sau S

32
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

d. Clasa de expunere MX 3.1 → mortar M sau S


e. Clasa de expunere MX 3.2 → mortar S
Pentru zidăriile din clasele de expunere MX4 şi MX5 se va evalua, pentru fiecare amplasament
şi pentru fiecare proiect, gradul de expunere la:
a. săruri;
b. umezire;
c. cicluri de îngheţ/dezgheţ;
d. substanţe chimice agresive (cantitatea acestora şi tipul de reacţie).

4.3.3.3. Oţel pentru armături


(1) Oţelul pentru armături, înglobat în beton sau în mortar, va fi suficient de durabil, astfel ca,
atunci când este pus în operă în condiţiile prevăzute în reglementările tehnice privind
executarea şi urmărirea execuţiei lucrărilor de zidărie, în vigoare, să reziste la condiţiile locale
de expunere pe toată durata de exploatare proiectată a clădirii.
(2) Pentru asigurarea durabilităţii se va folosi oţel pentru beton armat (oţel carbon), protejat
prin măsurile date în continuare, sau oţel rezistent la coroziune. Măsurile de protecţie sunt
corelate cu clasele de expunere MX1÷MX5.
(3) Pentru clasa de expunere MX1, oţelul poate fi neprotejat (cu excepţia zidăriei de placaj).
(4) Pentru clasele de expunere MX2 şi MX3, protecţia oţelului se va realiza prin:
a. înglobare în mortar sau beton;
b. galvanizare;
c. acoperire cu răşini epoxidice
sau printr-o combinaţie a acestor procedee.
(5) Protecţia armăturilor prin înglobare în mortar trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a. tipul şi marca minimă a mortarului vor fi:
i. mortar de ciment-var M5 - pentru încăperi cu umiditate relativă interioară
permanentă a aerului 60%;
ii. mortar de ciment cu adaos de plastifianţi M10 - pentru încăperi cu umiditate
relativă interioară permanentă a aerului > 60%;
b. acoperirea laterală cu mortar a barelor dispuse în rosturile orizontale va fi 20 mm la
pereţii care se tencuiesc ulterior şi 35 mm la pereţii care rămân netencuiţi; grosimea
stratului de protecţie va fi sporită până la 45 mm în cazul pereţilor care trebuie să
rămână netencuiţi (zidărie aparentă sau de placaj), în condiţiile de expunere MX4 şi
MX5;
c. zidăria va fi tencuită cu mortar M2.5.
(6) Protecţia armăturilor din elementele de confinare prin înglobare în beton se va asigura prin
prevederea în proiecte a unui strat de acoperire cu grosimea minimă dată în SR EN 1992-1-1
pentru condiţiile de expunere respective (a se vedea şi NE 012/2).
(7) Protecţia prin galvanizare se va realiza cu o acoperire de zinc ≥ 900 g/m 2 sau cu o acoperire
de zinc ≥ 60 g/m2 completată cu o acoperire cu răşină epoxidică cu grosime medie recomandată
100 m. Oţelul va fi galvanizat după fasonare.

4.3.3.4. Durabilitatea betoanelor


(1) Pentru betoanele care intră în alcătuirea clădirilor de zidărie se vor avea în vedere
prevederile generale referitoare la durabilitate din NE 012/1, măsurile specifice din acest Cod

33
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

şi din reglementările tehnice privind executarea şi urmărirea execuţiei lucrărilor de zidărie, în


vigoare.

4.3.3.5. Straturi de rupere a capilarităţii


(1) Straturile pentru ruperea capilarităţii vor avea durabilitatea corespunzătoare tipului de
clădire la care se utilizează şi condiţiilor de mediu respective; ele vor fi alcătuite din materiale
care să nu poată fi străpunse la utilizare şi vor fi capabile să reziste la eforturile mecanice fără
să favorizeze producerea condensului.
(2) Straturile pentru ruperea capilarităţii vor fi realizate din :
a. materiale plastice;
b. tencuieli hidrofuge.

4.3.3.6. Elemente de legătură pentru pereţi


(1) Elementele de legătură pentru pereţi şi prinderile lor vor fi capabile să reziste la acţiunile
relevante ale mediului înconjurător şi la mişcările relative între straturi. Ele vor avea rezistenţă
la coroziune corespunzătoare mediului în care sunt utilizate.
(2) Elementele de ancorare ale placajelor din zidărie sau ale stratului exterior al faţadelor
ventilate (cu gol de aer) vor fi executate din oţel inoxidabil.

4.3.3.7. Eclise, scoabe şi corniere


(1) Eclisele, ancorele, scoabele şi cornierele înglobate în zidărie vor avea rezistenţă la
coroziune corespunzătoare condiţiilor de mediu în care sunt utilizate. Protecţia acestora se va
realiza cu orice procedeu recunoscut în practica curentă pentru condiţii de mediu similare.

4.4.4. Durabilitatea zidăriei aflată sub nivelul terenului


(1) Zidăria aflată sub nivelul terenului va fi proiectată astfel încât să nu fie afectată defavorabil
de condiţiile terenului sau va fi protejată în mod corespunzător.
În acest scop:
a. se vor lua măsuri pentru a proteja zidăria de efectele umezelii provenite din contactul
cu pământul, mai ales împotriva propagării umidităţii prin capilaritate;
b. în cazul în care, prin studiul geotehnic efectuat pe amplasament, se constată că terenul
conţine substanţe chimice care pot afecta integritatea şi durabilitatea zidăriei, aceasta
va fi proiectată din materiale rezistente la aceste substanţe sau va fi protejată
corespunzător (de exemplu, cu pelicule sau tencuieli rezistente la acţiunile chimice
respective).

fmed (N / mm2)
Elemente pentru zidǎrie GRUPELE 1 şi 2 factor 10 7.5
𝜹 fb = δ x fmed
(N / mm2)
Cǎrǎmizi ceramice pline - 240 x 115 x 63 (mm) 0.81 8.1 6.1
Cǎrǎmizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale - 240 x 115 x 88 (mm)
- 290 x 240 x 138 (mm) 0.92 9.2 6.9
Cǎrǎmizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale - 240 x 115 x 138 (mm) 1.12 11.2 8.4
Cǎrǎmizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale - 290 x 140 x 88 (mm) 0.87 8.7 6.5
Cǎrǎmizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale - 290 x 140 x 138 (mm)
- 290 x 240 x 188 (mm) 1.07 10.7 8.0

34
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Cǎrǎmidǎ ceramicǎ plinǎ presatǎ (element HD)


240 x 115 x 63 (mm).

Cǎrǎmidǎ ceramicǎ cu goluri verticale (element HD)


240 x 115 x 88 (mm).

Cǎrǎmidǎ ceramicǎ cu goluri verticale (element LD)


240 x 115 x 88 (mm).

Bloc ceramic cu goluri verticale (element HD)


290 x 240 x 138 (mm).

Bloc ceramic cu goluri verticale (element LD)


290 x 240 x 138 (mm).

Cǎrǎmidǎ ceramicǎ cu goluri verticale (element HD)


240 x 115 x 138 (mm).

Cǎrǎmidǎ ceramicǎ cu goluri verticale (element HD)


290 x 140 x 88 (mm).

Bloc ceramic cu goluri verticale (element HD)


290 x 240 x 188 (mm).

35
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

fmed (N / mm2)
Elemente pentru zidǎrie GRUPA 1 factor 5 4 3.5
𝜹 fb = δ x fmed (N / mm2)
Blocuri mici pentru zidǎrie din BCA 1.10 5.5 4.4 3.8

Blocuri pentru zidǎrie din beton celular autoclavizat tip GBN – 35 şi GBN
– 50 (elemente LD)

Dimensiuni curente :150 x 300 x 600 (mm) ; 200 x 300 x 600 (mm) ; 200 x
240 x 600 (mm). Litera N din cadrul notaţiei GBN indică prezenţa nisipului
în amestec.

Valorile rezistenţei medii la compresiune (fmed) şi a rezistenţei la compresiune standardizată


(fb) din tabelul anterior, se referă la blocurile mici pentru zidǎrie din BCA produse în mod
curent în România.

Notă : rezistenta la compresiune a elementelor pentru zidărie realizate din BCA depinde de
direcţia de aplicare a forţei în raport cu direcţia de turnare a materialului. Astfel, pe direcţia
perpendiculară pe cea de turnare, valoarea rezistenţei la compresiune este mai mică cu ≈ 10%.

Proprietăţile generale ale elementelor pentru zidărie realizate din beton celular autoclavizat
sunt reglementate prin documentul normativ SR EN 771 – 4, care se referă doar la elementele
având dimensiunile maxime de :

 lungime – 1500 (mm) ;


 lăţime – 600 (mm) ;
 înălţime – 1000 (mm).

În urma testelor efectuate pe cǎrǎmizi şi blocurilor ceramice cu goluri verticale (elemente LD


clasa I) tip POROTHERM încadrate în Grupa 2S, s-au obţinut valori ale rezistenţelor medii
la compresiune fmed în conformitate cu SR EN 772 - 1 cuprinse între 13 şi 19 (N/mm2).

Aceste valori au fost confirmate şi în urma încercǎrilor efectuate la Institut für Baustoffe und
Konstruktion din München, unde rezistenţele medii la compresiune (fmed) obţinute se
încadreazǎ între 14.2 şi 17.0 (N/mm2).

Din motive de siguranţǎ, valoarea declaratǎ oficial pentru rezistenţa medie la compresiune
(fmed) (normal pe faţa rostului orizontal) este de 10 (N/mm2).

Valorile factorului de transformare 𝜹 respectiv a rezistenţei unitare la compresiune


standardizatǎ (fb) pentru blocurile ceramice din gama POROTHERM încadrate în Grupa 2S
sunt date în urmatorul tabel.

36
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Elemente pentru zidǎrie Dimensiuni factor fmed fb


𝜹
GRUPA 2S l x b x h (mm) (N / mm2) (N / mm2)

POROTHERM 38 250 x 380 x 238 1.138 10.00 11.38

POROTHERM 250 x 380 x 238 1.138 10.00 11.38


38STh

POROTHERM 30 250 x 300 x 238 1.138 10.00 11.38

POROTHERM 250 x 300 x 238 1.138 10.00 11.38


30STh

POROTHERM 25 375 x 250 x 238 1.138 10.00 11.38

POROTHERM 375 x 250 x 238 1.138 10.00 11.38


25S

Notǎ : în vederea îmbunǎtǎţirii mecanismului de cedare sub acţiunea solicitǎrilor de tip


seismic, unele blocuri ceramice au fost prevǎzute cu locaş şi amprentǎ pentru mortar. Astfel,
în cazul elementelor de tip POROTHERM 25 S rezistenţa la forfecare în rostul vertical de
mortar este sporitǎ cu valori cuprinse între 18 ÷ 20% faţǎ de produsele tip locaş de mortar.
De asemenea pentru elementele de tip POROTHERM 30 STh şi POROTHERM 38 STh,
rezistenţa la forfecare în rostul vertical de mortar este sporitǎ cu circa 30% faţǎ de produsele
tip locaş de mortar.

În situaţiile în care pentru realizarea pereţilor structurali de zidǎrie aparţinând construcţiilor


amplasate în zone seismice sunt indicate prin proiect elementele pentru zidǎrie din Grupele 2
şi 2S având înǎlţimea elementului mai mare de 150 (mm), vor fi utilizate numai blocuri
ceramice cu locaş de mortar sau cu locaş şi amprente suplimentare pentru mortar.

Bloc ceramic cu goluri verticale LD, clasa I, Grupa 2S, prevǎzut


cu locaş de mortar. Elementul este de tip POROTHERM 25
având dimensiunile (l x b x h)

375 x 250 x 238 (mm).

Bloc ceramic cu goluri verticale LD, clasa I, Grupa 2S,


prevǎzut cu locaş şi amprente suplimentare pentru mortar.
Elementul este de tip POROTHERM 25S având dimensiunile
(l x b x h) 375 x 250 x 238 (mm).

37
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

CAPITOLUL 3

ASPECTE LEGATE DE CONFORMAREA

STRUCTURILOR CU PERETI DIN ZIDARIE.

VERIFICAREA DENSITATILOR MINIME

PENTRU PERETII STRUCTURALI DIN ZIDARIE.

38
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

1. Conformarea structurilor din zidarie


Pentru orice structura, alcatuita din orice material trebuie avute in vadere operatiuni de
conformare, in concordanta cu experianta capatata in mii de ani de constructii si care este
sintetizata in codurile de proiectare actuale.

In cele ce urmeaza sunt prezentate in mod direct, cu pastrarea numerotarii (dar cu unele
comentarii), prevederi din codurile CR6 si P100.

Tipuri de zidării utilizate:

a. Zidărie simplă/nearmată (ZNA): zidărie care nu conţine suficientă armătură pentru a


putea fi considerată zidărie armată - cum sunt zidăria confinată, zidăria confinată şi
armată în rosturile orizontale, zidăria cu inimă armată. Rezistenţa şi rigiditatea
elementelor de confinare şi ale armăturilor prevăzute constructiv în structurile din
zidărie nearmată, conform prezentului Cod şi P100-1, nu vor fi luate în calcul pentru
verificarea siguranţei la efectele încărcărilor din gruparea fundamentală şi din gruparea
seismică.
b. Zidărie confinată (ZC): zidărie prevăzută cu elemente pentru confinare din beton
armat dispuse vertical (stâlpişori) şi orizontal (centuri), pe toate cele patru laturi ale
panoului, turnate după executarea zidăriei.

39
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Detalii de strepi la zidaria confinata: a) caramizi realizate industrial; b) caramizi realizate


manual; c) prevederea de elemente de conectare metalice

40
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Realizarea centurilor: a) Intersectie de pereti; b) Mod de fasonare/ancorare armaturi


longitudinale in centuri

41
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

c. Zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR): zidărie confinată (ZC)


la care, în rosturile orizontale, sunt prevăzute armături în cantităţi suficiente, din oţel
sau din alte materiale cu rezistenţă semnificativă la întindere, în scopul creşterii
rezistenţei la forţă tăietoare şi a ductilităţii peretelui.
d. Zidărie cu inimă armată (ZIA): zidărie alcătuită din două straturi de zidărie paralele
având spaţiul dintre ele umplut cu beton armat sau cu mortar-beton (grout) armat, cu
sau fără legături mecanice între straturi şi la care cele trei componente conlucrează
pentru preluarea tuturor categoriilor de solicitări.

e. Zidărie înrămată în cadre (ZIC): zidărie alcătuită din unul sau mai multe straturi de
zidărie, cu legături mecanice între straturi, înrămată într-un cadru de beton armat/oţel,
executată după turnarea betonului/montarea cadrului metalic.

Moduri de cedare la ZIC: (a) Zdrobire colturi; (b) lunecare din forta taietoare; (c) diagonala
comprimata; (d) fisurare pe diagonala; (e) cedare cadre

42
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Extrase din codul CR6:

5. Proiectarea preliminara a cladirilor cu pereti structurali din zidarie

5.1. Proiectarea preliminară arhitectural-structurală a clădirilor etajate curente


(1) Proiectarea preliminară arhitectural-structurală a clădirilor etajate curente cu pereţi
structurali din zidărie implică parcurgerea următoarelor etape:
a. Stabilirea formei generale a clădirii în plan şi în elevaţie.
b. Proiectarea preliminară a suprastructurii verticale (ansamblul pereţilor structurali).
c. Proiectarea preliminară a planşeelor.
d. Proiectarea preliminară a infrastructurii.
(2) Proiectarea preliminară arhitectural-structurală reprezintă o etapă necesară pentru toate
situaţiile de proiectare. Această etapă precede verificarea prin calcul a siguranţei structurale şi
este necesară pentru stabilirea modelului şi a metodei pentru calcul, conform cerinţelor de la
Capitolul 6 şi din P 100-1.
(3) În procesul de proiectare preliminară, alegerea configuraţiei de ansamblu a clădirii este
atribuţia principală a arhitectului. Concepţia structurii revine inginerului de structuri dar nu
poate fi independentă de cerinţele funcţionale şi de imagine arhitecturală formulate de
investitor şi de arhitect.

5.1.1. Principii generale de alcătuire arhitectural-structurală a clădirilor etajate cu pereţi


structurali din zidărie
(1) Clădirile cu pereţi structurali din zidărie vor fi alcătuite astfel încât să se realizeze un
ansamblu spaţial unitar format din:
a. elemente verticale: pereţi structurali, dispuşi pe două direcţii neparalele;
b. elemente orizontale: planşee care, de regulă, vor fi rigide în plan orizontal.
(2) Caracterul spaţial unitar al structurii din zidărie se va obţine prin:
A. Legături între pereţii structurali de pe cele două direcţii principale, la colţuri,
intersecţii şi ramificaţii, care se vor realiza prin:
a) ţeserea zidăriei conform prevederilor din reglementările tehnice privind
executarea şi urmărirea execuţiei lucrărilor de zidărie, în vigoare,
b) armături dispuse în rosturile orizontale;
c) stâlpişori de beton armat turnaţi în ştrepii zidăriei;
d) continuitatea betonului şi armăturilor din centuri sau stratul median al
ZIA
B. Legături între planşee şi pereţii structurali care se vor realiza după cum urmează:
a) la pereţii din zidărie nearmată (ZNA): prin centuri de beton armat turnate
pe toţi pereţii;
b) la pereţii din zidărie confinată (ZC): prin înglobarea/ancorarea
armăturilor din stâlpişori în sistemul de centuri de la fiecare planşeu;
c) la pereţii din zidărie cu inimă armată (ZIA): prin înglobarea/ancorarea
armăturilor din stratul median al peretelui în sistemul de centuri de la
fiecare planşeu.
(3) Se vor lua toate măsurile necesare pentru menţinerea conlucrării spaţiale între
subansamblurile structurale verticale şi orizontale pentru toate situaţiile de proiectare şi, mai

43
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

ales, în stadiile avansate de solicitare sub efectul cutremurelor severe (de exemplu,
împiedicarea prăbuşirii progresive).
(4) În faza de proiectare preliminară arhitectural-structurală a clădirilor din zidărie se va urmări
ca forma în plan şi volumetria clădirii, distribuţia spaţiilor, amplasarea şi alcătuirea pereţilor
structurali să fie astfel alese încât să se obţină regularitate în plan şi pe verticală definită
conform criteriilor de la art. 5.1.2.

5.1.2. Alcătuirea clădirii în plan şi în elevaţie


(1) Se recomandă adoptarea unor partiuri compacte, cu simetrie geometrică (dată de forma în
plan) şi cu simetrie mecanică (rezultată din dispunerea în plan a pereţilor structurali) sau cu
disimetrii limitate.
(2) Aria planşeului va fi menţinută, de regulă, constantă la toate nivelurile clădirii. Se pot
accepta reduceri de arie, de la un nivel la nivelul imediat superior, de circa 10÷15% cu condiţia
ca traseul de scurgere a încărcărilor către fundaţii să nu fie întrerupt.
(3) Rezistenţa şi rigiditatea structurii vor fi aproximativ egale pe cele două direcţii principale
ale clădirii şi vor fi menţinute aproximativ constante pe toată înălţimea clădirii. Se recomandă
ca diferenţa între valorile respective, să nu depăşească, la fiecare nivel, 25% iar în elevaţie
eventualele reduceri de rezistenţă şi de rigiditate să fie ≤ 20% .
(4) Reducerile de rezistenţă şi/sau de rigiditate se vor realiza prin scăderea:
a. densităţii zidurilor;
b. grosimii zidurilor;
c. rezistenţei zidăriei la compresiune.

fără ca mărimile respective să scadă sub valorile minime constructive stabilite prin acest Cod
şi prin P 100-1.

5.1.3. Criterii de regularitate structurală


(1) Sistemul structural va fi simplu, continuu, va avea suficientă capacitate de rezistenţă şi
rigiditate şi va asigura un traseu direct şi neîntrerupt al forţelor verticale şi orizontale, până la
terenul de fundare.
(2) Clădirile cu pereţi structurali din zidărie vor fi considerate cu regularitate geometrică şi
structurală în plan dacă:
a. forma în plan satisface următoarele condiţii:
i. este aproximativ simetrică în raport cu 2 direcţii ortogonale;
ii. este compactă, cu contururi regulate şi cu un număr redus de colţuri
intrânde;
iii. eventualele retrageri/proeminenţe în raport cu conturul curent al
planşeului nu depăşesc, fiecare, cea mai mare dintre valorile: 10% din
aria planşeului sau 1/5 din dimensiunea laturii respective (fig. 5.1);
b. dispunerea în plan a pereţilor structurali satisface următoarele condiţii:
i. nu există disimetrii importante ale capacităţilor de rezistenţă şi/sau ale
încărcărilor permanente în raport cu axele principale ale clădirii;
ii. distanţa între centrul de greutate (CG) şi centrul de rigiditate (CR) nu
depăşeşte 0.1 L unde L este dimensiunea clădirii pe direcţia
perpendiculară direcţiei de calcul.

44
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

c. rigiditatea planşeelor în plan orizontal este suficient de mare încât să fie asigurată
compatibilitatea deplasărilor laterale ale pereţilor structurali sub efectul forţelor
orizontale;

Figura 5.1 Condiţii de regularitate geometrică în plan

(3) Clădirile cu pereţi structurali din zidărie sunt considerate cu regularitate geometrică şi
structurală în elevaţie dacă:
a. înălţimile nivelurilor adiacente sunt egale sau variază cu cel mult 20%;
b. pereţii structurali au, în plan, aceleaşi dimensiuni la toate nivelurile supraterane sau
prezintă variaţii care se încadrează în următoarele limite:
i. reducerea lungimii unui perete faţă de nivelul inferior nu depăşeşte 20%;
ii. la clădirile cu nniv≥ 3, pentru fiecare direcţie principală, reducerea ariilor
nete totale de zidărie la nivelurile superioare nu depăşeşte 20% din aria
zidăriei de la parter pe direcţia respectivă; dacă se reduc simultan ariile
de zidărie pe ambele direcţii principale, reducerea totală nu depăşeşte
30% din aria totală de zidărie de la parter .
c. clădirea nu are niveluri "slabe" (care au rigiditate şi/sau capacitate de rezistenţă mai
mică decât cele ale nivelurilor superioare ca urmare a suprimării unui perete); .

Figura 5.2 Clădiri cu niveluri "slabe" (neregularitate structurală în elevaţie)

(4) În cazul clădirilor fundate direct pe terenuri dificile se vor adopta numai alcătuiri
arhitectural-structurale care asigură regularitate geometrică în plan şi în elevaţie.
(5) Clădirile care nu satisfac condiţiile de la (1) ÷ (3) sunt considerate fără regularitate
geometrică şi structurală, după caz, în plan sau în elevaţie.
(6) Pentru toate situaţiile de proiectare, clădirile cu pereţi structurali din zidărie se clasifică în
grupe de regularitate după cum urmează:

Clasificarea clădirilor cu pereţi structurali din zidărie în grupe de regularitate

45
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Tabelul 5.1.

(7) Clădirile cu structuri de tip dual, la care pereţii structurali din zidărie conlucrează cu cadre
din beton armat, se încadrează în clasa clădirilor neregulate al căror răspuns seismic depinde
de raportul între cele două subsisteme. Subsistemul "cadre" va fi proiectat conform cerinţelor
din P100-1. Subsistemul "pereţi structurali din zidărie" va fi proiectat conform prevederilor din
P100-1, cap.8 şi din acest Cod.

5.1.4. Separarea clădirii în tronsoane


(1) Separarea clădirii în tronsoane se va face în următoarele condiţii:
a) lungimea clădirii depăşeşte valorile maxime stabilite conform 5.1.5.1.;
b) forma în plan are neregularităţi care depăşesc limitele din fig. 5.1.;
c) terenul pe care este amplasată clădirea prezintă neregularităţi (de stratificaţie, de
consistenţă, umpluturi locale, etc.).

(2) Rapoartele principalelor dimensiuni ale tronsoanelor rezultate prin fragmentarea clădirii cu
rosturi se vor încadra în limitele:
a) înălţime / lăţime 1.5, indiferent de zona seismică;
b) lungime / lăţime 4.0. pentru clădirile situate în zonele seismice cu ag≤ 0.20g şi ≤ 3.0
în zonele seismice cu ag ≥ 0.25g

(3) Fiecare dintre tronsoanele rezultate din fragmentarea clădirii prin rosturi trebuie să aibă o
alcătuire arhitectural-structurală care corespunde tuturor prevederilor de la 5.1.2.
(4) Rosturile de separaţie între clădirile / tronsoanele adiacente se vor proiecta în funcţie de
rolul în structură, după cum urmează:
a. rosturi complete, care traversează atât suprastructura cât şi infrastructura:
i. rosturi de tasare, care au rolul de a limita eforturile din structură datorate
neuniformităţii terenului de fundare şi/sau valoarea tasărilor clădirii în cazul
fundării pe terenuri dificile;
b. rosturi parţiale, care se realizează numai în suprastructură:

i. rosturi seismice, care au rolul de a elimina sau de a reduce efectele torsiunii


de ansamblu în cazul clădirilor cu forme complexe în plan; în cazul
clădirilor cu lungime totală mare, rosturile seismice vor traversa şi fundaţiile
pentru a evita nesincronismul mişcării seismice la fundaţiile situate la
distanţe relative mari;
ii. rosturi de contracţie – dilatare, care au rolul de a limita eforturile care pot
rezulta din variaţiile de temperatură sau ca efect al fenomenelor reologice
specifice zidăriei/betonului.
(5) Rosturile se vor realiza prin dublarea pereţilor structurali, vor fi plane şi vor separa complet
atât elementele structurale cât şi elementele nestructurale ale clădirii.
46
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

(6) Dimensiunea spaţiului liber dintre elementele de construcţie ale tronsoanelor adiacente va
fi stabilită prin calcul, conform prevederilor P 100-1, cap.4.
(7) Închiderea spaţiului liber dintre tronsoane se va face cu materiale sau dispozitive care nu
împiedică mişcarea relativă a tronsoanelor alăturate, sunt impermeabile la apă şi la aer, nu
permit propagarea focului şi sunt acceptabile din punct de vedere al aspectului. Aceste
materiale trebuie să aibă o durabilitate comparabilă cu durata de viaţă proiectată a structurii.
Nu se permite închiderea rostului cu tencuială .

5.1.5. Dimensiuni maxime ale clădirilor


5.1.5.1. Dimensiuni maxime în plan
(1) Pentru clădirile cu pereţi structurali din zidărie fundate pe terenuri normale, lungimea
maximă a tronsoanelor va fi de 50.0 m.
(2) Pentru clădirile cu pereţi structurali din zidărie fundate pe terenuri dificile de fundare,
lungimea maximă a tronsoanelor se va stabili în conformitate cu reglementările tehnice în
vigoare privind proiectarea şi execuţia pentru construcţii fundate pe pământuri cu umflături şi
contracţii mari.

5.1.5.2. Dimensiuni maxime în elevaţie


(1) Numărul maxim de niveluri nniv peste secţiunea de încastrare definită la 6.3.1 (2) şi
valoarea minimă constructivă asociată a densităţii pereţilor structurali p%, pentru care se aplică
prevederile acestui Cod, se limitează, conform P 100-1, tab.8.8 şi 8.9. în funcţie de:
a. acceleraţia seismică de proiectare la amplasament ag;
b. clasa de regularitate/neregularitate structurală definită la 5.1.3.;
c. clasa de importanţă-expunere a clădirii, stabilită conform P 100-1;
d. tipul/alcătuirea zidăriei (ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA);
e. densitatea pereţilor structurali p%, stabilită conform 5.2.1.(2);
f. tipul elementelor pentru zidărie (argilă arsă sau BCA) şi grupa elementelor din argilă
arsă (1, 2, 2S),

5.2. Proiectarea preliminară a pereţilor structurali pentru clădiri etajate curente


5.2.1. Alegerea sistemului de pereţi structurali
(1) Alegerea sistemului de pereţi structurali, se va face astfel încât să realizeze, concomitent,
satisfacerea următoarelor categorii de cerinţe:
a. funcţionale, stabilite de investitor: dimensiunile spaţiilor libere, înălţimea de nivel,
tipul circulaţiilor, etc.;
b. de confort;
c. de siguranţă structurală.
(3) Pentru structurile cu pereţi din zidărie care fac obiectul acestui Cod, ariile pereţilor
structurali, pe cele două direcţii principale, se vor stabili prin calcul, cu respectarea valorilor
minime date în P 100-1, tab. 8.8 şi 8.9.
(4) Prevederea în proiect a ariilor minime de pereţi nu elimină/înlocuieşte obligaţia de a se
verifica prin calcul siguranţa structurii conform cerinţelor de la Capitolul 6 şi prevederilor P
100-1, cu excepţia clădirilor simple din zidărie.
(5) Pereţii de zidărie care nu îndeplinesc condiţiile de continuitate, geometrice şi de materiale,
pentru a fi consideraţi pereţi structurali sau pereţi de contravântuire vor fi consideraţi "pereţi
nestructurali" şi vor fi proiectaţi, pentru toate grupările de încărcări, cu respectarea prevederilor
date în Capitolul 6 şi în P 100-1, cap.10.
47
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

(6) Pereţii de zidărie înrămată în cadre de beton armat sau de oţel vor fi proiectaţi, pentru toate
grupările de încărcări, conform prevederilor de la Capitolul 6 şi din
P 100-1, cap.5 şi 10.

5.2.1.1 Structuri cu pereţi deşi


(1) Structurile cu pereţi deşi (sistem fagure), sunt definite prin următorii parametri geometrici
(fig. 5.3a):
a. înălţimea de nivel 3,50 m;
b. distanţele maxime între pereţi, pe cele două direcţii principale 5,00 m;
c. aria celulei formată de pereţii de pe cele două direcţii principale 25,0 m2.

(2) În cazul în care, la un nivel oarecare al unei clădiri cu pereţi deşi, sunt necesare, local, spaţii
mai mari, se acceptă suprimarea unui perete structural la nivelul respectiv cu obligaţia
suprimării acestui perete sau a înlocuirii cu un perete nestructural la toate nivelurile superioare
pentru a evita formarea unui etaj "slab". Se recomandă ca această reducere să nu conducă la
modificarea condiţiilor de regularitate în plan.
(3) Folosirea sistemului de pereţi deşi este recomandată în cazul clădirilor fundate pe terenuri
dificile.

5.2.1.2. Structuri cu pereţi rari


(1) Structurile cu pereţi rari (sistem celular), sunt definite prin următorii parametri geometrici
(fig. 5.3b):
a. înălţimea de nivel 4,00m;
b. distanţele maxime între pereţi, pe cele două direcţii principale 9,00 m;
c. aria celulei formată de pereţii de pe cele două direcţii principale 75,0 m2.

Figura 5.3. Structuri cu pereţi din zidărie


(a) Structuri cu pereţi deşi (sistem fagure) (b) Structuri cu pereţi rari (sistem celular)
5.2.2. Alegerea tipului de zidărie
(1) La proiectarea preliminară a clădirilor cu pereţi structurali din zidărie, alegerea tipului de
zidărie pentru pereţii structurali se va face cu respectarea condiţiilor stabilite în P 100-1, tab.
8.8 şi 8.9 în funcţie de:
a. numărul de niveluri supraterane (nniv);
b. regularitatea structurală a clădirii;
c. grupa elementelor pentru zidărie;
d. acceleraţia seismică de proiectare la amplasament (ag);
precum şi în funcţie de posibilităţile tehnologice de execuţie.

48
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

5.2.2.1. Zidăria nearmată (ZNA)


(1) Utilizarea structurilor cu pereţi din zidărie nearmată se va face numai cu respectarea
principiilor din P 100-1, cap.8 şi a regulilor generale din acest Cod.
(3) Structurile cu pereţi din zidărie nearmată vor avea elemente verticale şi orizontale de
confinare cu rolul constructiv de a asigura integritatea şi conlucrarea spaţială a pereţilor şi
planşeelor. Poziţionarea acestor elemente, dimensiunile secţiunii de beton şi armarea acestora
se va face conform P 100-1.

5.2.2.2. Zidăria armată (ZC, ZC+AR, ZIA)


(1) Clădirile cu pereţi structurali de zidărie confinată (ZC), cu sau fără armături în rosturile
orizontale, şi cele cu pereţi structurali de zidărie cu inimă armată (ZIA), cu toate tipurile de
elemente, vor fi utilizate, în condiţiile de calcul, de dimensionare şi de alcătuire constructivă
stabilite în P 100-1.
(2) Dispunerea stâlpişorilor şi centurilor de beton armat, materialele , dimensiunile şi armarea
acestora vor respecta cerinţele din P 100-1, cap.8
(3) Stâlpişorii şi centurile din pereţii de pe conturul clădirilor vor fi prevăzuţi la exterior cu
protecţie termică pentru evitarea formării punţilor termice.

5.2.3. Goluri în pereţii structurali din zidărie


(1) Stabilirea dimensiunilor golurilor pentru uşi şi ferestre şi amplasarea acestora în pereţii
structurali de zidărie se va face având în vedere satisfacerea următoarelor cerinţe:
a. funcţionale;
b. de plastica faţadelor;
c. structurale.
(2) Cerinţele structurale vor avea în vedere :
a. evitarea reducerii exagerate a rezistenţei şi a rigidităţii unor pereţi structurali;
b. obţinerea ariilor de zidărie aproximativ egale pe direcţiile principale ale clădirii;
c. satisfacerea cerinţelor de rezistenţă şi de ductilitate pentru plinurile dintre goluri.
(3) Pentru satisfacerea cerinţelor de la (2), raportul între ariile în plan ale golurilor de uşi şi
ferestre şi ariile plinurilor de zidărie şi dimensiunile minime ale spaleţilor între goluri vor fi
limitate conform P 100-1.
(4) Golurile de uşi şi de ferestre vor fi, de regulă, dispuse pe aceeaşi verticală la toate nivelurile.
Poate fi acceptată dispunerea lor alternantă cu respectarea unor distanţe care să permită
transmiterea încărcărilor printr-un sistem de tip "grindă cu zăbrele".

Figura 5.4. Dispunerea alternantă pe verticală a golurilor din pereţii de zidărie

49
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

5.2.4. Grosimea pereţilor de zidărie


(1) Grosimea pereţilor exteriori şi interiori, structurali sau nestructurali şi a panourilor de
zidărie înrămate în cadre prevăzută în proiect va fi egală cu cea mai mare valoare rezultată din
calculele de specialitate pentru satisfacerea simultană a următoarelor cerinţe:
a. siguranţă structurală;
b. izolare termică/economie de energie;
c. izolare fonică;
d. protecţie la foc.
(2) Grosimea de calcul a pereţilor se va lua egală cu grosimea efectivă a zidăriei netencuite cu
excepţia pereţilor dubli cu gol interior pentru care grosimea de calcul se stabileşte conform
aliniatului (3).
(3) Grosimea de calcul, tef, a unui perete dublu cu gol interior în care cele două straturi sunt
solidarizate cu agrafe se determină cu relaţia
3
𝑡𝑒𝑓 = √𝑡13 + 𝑡23 (5.1)
unde notaţiile sunt următoarele:
t1 , este grosimea stratului exterior sau neportant
t2 este grosimea stratului interior sau portant.
(4) În cazul în care dimensiunile alese pentru grosimea pereţilor nu satisfac cerinţele de
siguranţă structurală, se va adopta una dintre următoarele măsuri:
a. schimbarea tipului / alcătuirii zidăriei (de exemplu, din ZNA în ZC sau ZIA);
b. sporirea grosimii pereţilor;
c. folosirea unor materiale (elemente de zidărie şi/sau mortar) cu rezistenţe superioare.

5.3. Proiectarea preliminară a subansamblurilor structurale orizontale


(1) Planşeele clădirilor cu pereţi structurali din zidărie se clasifică, din punct de vedere al
rigidităţii în plan orizontal, care depinde de alcătuirea constructivă şi de dimensiunile şi
poziţiile golurilor mari, în două categorii:
a. planşee rigide în plan orizontal;
b. planşee cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal.

5.3.1. Tipul planşeului


(1) La proiectarea preliminară a clădirilor cu pereţi structurali din zidărie de toate tipurile se va
urmări realizarea planşeelor ca diafragme rigide în plan orizontal.
(2) Se recomandă folosirea planşeelor care transmit încărcările verticale pe toate laturile. Acest
tip de planşeu va fi utilizat obligatoriu la toate clădirile din zonele seismice cu ag ≥ 0.30g.
(3) Planşeele cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal vor fi utilizate numai în condiţiile
stabilite în P 100-1, cap.8.
(4) În cazul planşeelor din elemente prefabricate, îmbinările vor fi proiectate astfel încât
răspunsul planşeului la forţe seismice să fie similar cu cel a planşeelor din beton armat monolit
iar îmbinările să rămână în stadiul elastic pentru solicitările rezultate din acţiunea cutremurului
de proiectare multiplicată cu factorul de comportare q.

5.3.2. Supante, console


(1) Consolele care depăşesc linia exterioară a pereţilor structurali de contur (balcoane,
copertine) vor fi amplasate la nivelul planşeului curent, eventual cu o denivelare limitată care

50
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

permite asigurarea continuităţii structurale cu planşeul. Consolele vor fi realizate din acelaşi
material ca şi planşeul (beton armat sau lemn).
(2) În mod excepţional se acceptă amplasarea unor console de beton armat în poziţii
intermediare, încastrate în zidărie, cu respectarea următoarelor condiţii:
a. deschiderea consolei Lc≤3t unde t este grosimea peretelui în care este încastrată;
b. accesul oamenilor pe consolă nu este decât întâmplător (pentru întreţinere);
c. rezemarea consolei se face pe toată lăţimea zidului (t).

În cazul deschiderilor mai mari decât 3t, stabilitatea şi rezistenţa consolei vor fi asigurate prin
elemente de beton armat introduse în grosimea peretelui; în toate cazurile, consolele şi a
elementele de care acestea sunt fixate vor fi verificate prin calcul.
(3) Pentru proiectarea supantelor se va ţine seama de prevederile din P 100-1, cap.8.

5.3.3. Şarpante
(1) La proiectarea şarpantelor se va urmări adoptarea unei configuraţii cu rigiditate spaţială
suficientă, pentru asigurarea indeformabilităţii acestora, pe toate direcţiile, sub efectul
încărcărilor din zăpadă, din vânt şi din cutremur. În cazul încărcării cu zăpadă se vor avea în
vedere efectele încărcărilor nesimetrice care pot rezulta din aglomerarea zăpezii pe anumite
porţiuni ale acoperişului (a se vedea CR 1-1-3).
(2) Stabilitatea generală şi locală a şarpantei în ansamblu şi a elementelor acesteia sub acţiunea
vântului vor fi verificate prin calcul pentru forţele stabilite prin CR 1-1-4 şi prin măsuri
constructive.
(3) Schema statică ale şarpantei va fi aleasă astfel încât să nu rezulte împingeri în elementele
de reazem (pereţi, atice, calcane, etc.). Dacă o astfel de schemă nu poate fi realizată se vor
prevedea elemente structurale din lemn suficient de rezistente pentru a prelua împingerile.
Rezistenţa şi rigiditatea acestor elemente vor fi verificate prin calcul conform NP 005.

5.4. Proiectarea preliminară a infrastructurii


(1) Infrastructura clădirilor cu pereţi structurali din zidărie este constituită din următoarele
subansambluri/elemente de construcţie:
a. clădiri fără subsol: fundaţii, socluri şi placa de beton care constituie suportul
pardoselii de la parter;
b. clădiri cu subsol: fundaţii, pereţi de subsol, placa de beton care constituie suportul
pardoselii de la subsol, planşeul peste subsol.
(2) Proiectarea preliminară a infrastructurii trebuie să ţină seama de:
a. mărimea forţelor verticale care trebuie transmise la teren;
b. severitatea acţiunii seismice la amplasament;
c. natura, stabilitatea şi rezistenţa terenului de fundare;
d. efectele posibile ale apelor subterane.
(3) Proiectarea/dimensionarea infrastructurii se va face pe baza datelor privind stabilitatea şi
rezistenţa terenului de fundare obţinute prin cercetarea geotehnică a amplasamentului conform
reglementărilor tehnice specifice în vigoare. Se exceptează de la această prevedere clădirile
provizorii şi anexele gospodăreşti.
(4) În faza de proiectare preliminară, infrastructura trebuie să fie concepută ca un ansamblu de
elemente structurale cu rezistenţă şi rigiditate spaţială adecvate intensităţii solicitărilor verticale
şi seismice şi caracteristicilor terenului de fundare care să asigure:

51
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

a. transmiterea la teren a tuturor solicitărilor din secţiunea de încastrare a pereţilor, fără


producerea deformaţiilor postelastice în elementele infrastructurii şi/sau în terenul de
fundare;
b. limitarea deformaţiilor verticale ale clădirii la valori care nu periclitează integritatea
structurii, a elementelor nestructurale şi a branşamentelor la reţelele exterioare.

(5) Alcătuirea infrastructurii clădirilor cu pereţi structurali din zidărie va respecta, de asemenea,
principiile generale date în reglementările tehnice în vigoare privind proiectarea fundaţiilor de
suprafaţă şi în P 100-1, cap.8, precum şi prevederile specifice date în continuare.

5.4.1. Fundaţii
(1) Fundaţiile pereţilor structurali vor fi continue sub ziduri cu una din alcătuirile următoare:
a. blocuri/tălpi din beton simplu, cu una sau mai multe trepte;
b. blocuri/tălpi din beton simplu şi cuzineţi din beton armat;
c. tălpi din beton armat.
(2) În cazurile prevăzute în P 100-1, cap.8 se pot prevedea şi fundaţii izolate, din beton simplu,
legate cu grinzi din beton armat pe ambele direcţii.
(3) Pentru pereţii nestructurali de la subsol, în funcţie de dimensiunile şi de greutatea proprie a
acestora, se va alege una din următoarele soluţii de fundare:
a. rezemare pe placa de la subsol, dacă aceasta are rezistenţa şi rigiditatea necesare
pentru a prelua încărcările respective;
b. îngroşarea locală a plăcii de la subsol,
c. fundarea directă.

5.4.2. Socluri
(1) La clădirile fără subsol, soclul şi fundaţiile vor fi axate faţă de pereţii structurali.
(2) Lăţimea soclului va fi cel puţin egală cu grosimea peretelui de la parter; se admite o
retragere de maximum 5 cm a feţei exterioare a soclului în raport cu faţa exterioară a peretelui
de la parter.

5.4.3. Pereţi de subsol


(1) Pereţii de subsol vor fi dispuşi, de regulă, axat, sub toţi pereţii structurali din parter. Se
acceptă o retragere de maximum 5.0 cm a feţei exterioare a pereţilor de la subsol în raport cu
faţa exterioară a peretelui de la parter.
(2) Grosimea pereţilor de subsol se va stabili, prin calcul, pentru satisfacerea cerinţei de
rezistenţă sub efectul încărcărilor din gruparea fundamentală şi din cea seismică şi va permite
preluarea eventualelor abateri de execuţie.
(4) Rigiditatea subsolului trebuie să fie superioară rigidităţii nivelurilor supraterane. În acest
scop se recomandă adoptarea următoarelor măsuri de conformare generală, arhitectural-
structurală, a subsolului:
a. numărul şi dimensiunile golurilor în pereţii subsolului vor fi reduse la strictul necesar
din punct de vedere funcţional;
b. golurile de uşi şi ferestre din pereţii de subsol vor fi amplasate, în plan, în poziţii
decalate faţă de golurile de la parter ; în clădirile din zone seismice cu ag ≥ 0.25g
amplasarea golurilor de uşi din pereţii interiori de subsol va fi făcută cu un decalaj de
cel puţin 1,0 m faţă de poziţia golurilor de la parter.

52
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

c. dimensiunile golurilor de la subsol vor fi mai mici decât cele de la parter, secţiunea
plinurilor va fi sporită iar zonele slăbite vor fi verificate prin calcul;
d. în clădirile din zone seismice cu ag ≥ 0.30g golurile de uşi şi ferestre din pereţii
exteriori de la subsol vor fi mai mici cu cel puţin 25% faţă de cele din parter.
e. în cazul clădirilor cu pereţi dispuşi în sistem "celular", în zonele cu acceleraţia
seismică de proiectare ag≥ 0.30g, se recomandă sporirea rigidităţii subsolului prin
introducerea unor pereţi suplimentari, în limita posibilităţilor rezultate din cerinţele
funcţionale.

Figura 5.5 Pereţi suplimentari la subsol în cazul clădirilor cu pereţi rari

Dacă aceste condiţii nu sunt respectate, zonele slăbite vor fi verificate prin calcul pentru toate
situaţiile de proiectare.

5.4.4. Planşee la infrastructură


(1) În toate clădirile fără subsol, placa suport a pardoselii de la parter se va executa din beton
armat. Această placă va fi legată monolit cu soclurile clădirii constituind o legătură rigidă în
plan la nivelul infrastructurii/fundaţiilor
(2) În toate clădirile cu subsol, placa planşeului peste subsol se va executa din beton armat şi
avea cel puţin aceiaşi grosime ca şi plăcile etajelor supraterane.
(3) În cazul clădirilor cu subsol, situate în zonele seismice cu ag≥0.30g. şi în toate clădirile
amplasate pe terenuri de fundare dificile, placa suport a pardoselii subsolului se va executa din
beton armat, legată de tălpile de fundaţie.

Extrase din codul P100/1-2013:

8.3.2. Conditii de utilizare


(1) Sectiunea de încastrare a ansamblului peretilor structurali pentru calculul la forte orizontale,
fata de care se defineste numarul de niveluri nniv, se va considera astfel:
(a) la nivelul superior al soclurilor, pentru cladirile fara subsol;
(b) la planseul peste subsol, pentru cladirile cu pereti desi (sistem fagure) si pentru
cladirile cu pereti rari (sistem celular) la care s-au prevazut pereti suplimentari în subsol
(subsol cu pereti desi);
(c) peste nivelul fundatiilor pentru cladirile cu pereti rari, daca nu s-au prevazut pereti
suplimentari în subsol (subsol cu pereti rari). ( )
(2) Numarul maxim de niveluri peste sectiunea de încastrare (nniv) al cladirilor cu pereti
structurali din zidarie, pentru care se aplica prevederile prezentului Cod, se limiteaza în functie
de:
- acceleratia terenului pentru proiectare la amplasament (ag);

53
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

- clasa de regularitate/neregularitate structurala definita conform 8.3.3.;


- clasa de importanta a cladirii, stabilita conform 4.4.5;
- tipul/alcatuirea zidariei (ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA);
- grupa elementelor pentru zidarie definita conform 8.2.1. -
(3) Densitatea peretilor structurali ai cladirilor din zidarie, interiori+exteriori, pe fiecare din
directiile principale ale cladirii, este definita prin procentul ariei nete totale a peretilor
structurali din zidarie (Az,net) de pe directia respectiva, raportata la aria planseului (Apl) de la
nivelul respectiv (0)
𝐴𝑧,𝑛𝑒𝑡
𝑝(%) = 100
𝐴𝑝𝑙

8.3.2.1. Conditii de utilizare pentru structuri cu pereti din zidarie nearmata (ZNA)
(1) Din cauza capacitatii scazute de a disipa energia seismica, datorita rezistentei mici la
întindere perpendicular pe rostul de asezare si la eforturi principale de întindere si a ductilitatii
reduse, deficiente care favorizeaza ruperile fragile, se recomanda ca utilizarea structurilor cu
pereti structurali din zidarie nearmata (ZNA) sa fie evitata.
(2) Structurile cu pereti de zidarie nearmata (ZNA) cu elemente pentru zidarie definite conform
8.2.1 vor fi folosite, în conditiile stabilite în tabelul 8.8, numai daca sunt îndeplinite toate
conditiile de mai jos:
(a) cladirea se încadreaza în categoria "cladiri regulate cu regularitate în plan si în
elevatie";
(b) cladirea se încadreaza în clasele de importanta III sau IV;
(c) sistemul de asezare a peretilor este de tip "pereti desi" (sistem fagure);
(d) înaltimea nivelului hetaj ≤3,00 m;
(e) sunt prevazute elemente verticale si orizontale pentru asigurarea integritatii
structurale si conlucrarii spatiale ale peretilor conform (4)
(f) sunt respectate cerintele de alcatuire a zidariei si planseelor din acest Cod;
(g) materialele folosite satisfac cerintele de la par.8.2 din acest Cod. ( )( )
(3) Utilizarea structurilor cu pereti structurali din zidarie nearmata (ZNA) pentru cladirile din
clasele de importanta I si II nu este permisa, în toate zonele seismice indiferent de numarul de
niveluri peste sectiunea de încastrare (nniv).
(4) Structurile cu pereti structurali din zidarie nearmata cu nniv ≥ 2 (≥ P+1E) în zonele seismice
cu ag ≤ 0,25g indiferent de materialul si de caracteristicile geometrice si mecanice ale
elementelor pentru zidarie, vor fi prevazute cu stâlpisori si centuri de beton armat, în pozitiile
indicate la 8.5.4.2.1.(1) pentru asigurarea integritatii ansamblului cladirii în stadiile avansate
de solicitare sub efectul unor cutremure care depasesc acceleratia ag stabilita conform figurii
3.1 pentru amplasamentul respectiv.
Rezistenta acestor elemente nu se va lua în considerare pentru calculul rezistentei de proiectare
a peretilor structurali si nici pentru verificarea sigurantei ansamblului structurii.
(5) Numarul maxim de niveluri peste sectiunea de încastrare (nniv) pentru cladiri cu pereti
structurali din zidarie nearmata (ZNA) si valoarea minima constructiva asociata a densitatii
peretilor structurali – (p%), pe fiecare din directiile principale, în functie de acceleratia
terenului pentru proiectare (ag), sunt date în tabelul 8.8.
(6) Valorile din tabelul 8.8 se refera la primul nivel peste sectiunea de încastrare.
Pentru urmatoarele niveluri se accepta reducerea densitatii peretilor cu maximum 1% pe nivel
pastrând conditiile de regularitate în elevatie.
(7) În cazul cladirilor cu pereti structurali din ZNA mansarda si/sau constructiile anexe
(uscatorii, spalatorii, etc) - definite la 8.3.2.2.(5) , se considera "nivel" care se include în
numarul total admis conform tabelului 8.5. chiar daca sunt îndeplinite conditiile speciale de
alcatuire constructiva de la 8.3.2.2. (4).

54
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

(8) Structurile cu pereti structurali din zidarie nearmata (ZNA) cu elementele de zidarie
definite conform 8.2.1 pot fi folosite, în toate zonele seismice, fara verificarea sigurantei în
situatia de proiectare seismica, pentru: (0)
- constructii cu un singur nivel peste sectiunea de încastrare, cu functiunea de anexe
gospodaresti care adapostesc bunuri de valoare redusa si în care accesul oamenilor
este întâmplator;
- constructii provizorii, cu durata de utilizare prevazuta mai mica de trei ani
(constructii pentru organizare de santier, de exemplu).
(2) Densitatea peretilor structurali stabilita în tabelul 8.9 se refera la primul nivel peste
sectiunea de încastrare. Pentru urmatoarele niveluri se accepta reducerea densitatii peretilor cu
maximum 1% pe nivel cu obligatia de pastrare a conditiilor de regularitate în elevatie.
În cazul în care, prin aceasta reducere, conditiile de regularitate nu mai sunt satisfacute, calculul
fortei taietoare de baza se va face cu metoda de calcul modal folosind, dupa caz, modele de
calcul plan sau spatial conform tabelului 4.1 din acest Cod.
(3) În zonele seismice cu ag=0,15g si ag=0,20g cel putin 75% din forta taietoare de baza,
calculata conform 8.4.2., trebuie sa fie preluata cu pereti structurali din zidarie confinata cu
stâlpisori din beton armat la ambele extremitati sau cu pereti structurali din zidarie cu inima
armata. În zonele seismice cu ag≥0,25g forta taietoare de baza trebuie sa fie preluata integral
cu pereti structurali confinati cu stâlpisori din betonarmat la ambele extremitati sau cu pereti
structurali din zidarie cu inima armata.

În ambele situatii, pozitionarea, dimensiunile si armarea stâlpisorilor de beton armat trebuie sa


respecte prevederile din acest Capitol.

55
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

(4) În cazul cladirilor cu pereti structurali din zidarie armata (ZC, ZC+AR si ZIA) cu mansarda
peste ultimul nivel curent, aceasta nu se include în numarul de niveluri peste sectiunea de
încastrare maxim admis conform tabelului 8.9. numai daca sunt îndeplinite urmatoarele conditii
constructive:
(a) densitatea minima constructiva a peretilor din tabelul 8.9 se majoreaza cu 1,0%;
(b) peretii perimetrali din zidarie nu depasesc înaltimea medie de 1,25 m;
(c) peretii de compartimentare sunt de tip usor (gips-carton sau similar);
(d) sarpanta din lemn este proiectata astfel încât sa nu rezulte împingeri în peretii
perimetrali;
(e) zidaria peretilor structurali de la mansarda este confinata cu stâlpisori de beton armat
în continuarea celor de la nivelul inferior;
(f) la partea superioara a peretilor de zidarie ai mansardei este prevazuta o centura de
beton armat.
Daca cel putin una din aceste conditii nu este îndeplinita, mansarda va fi considerata "nivel"
iar cladirea se va încadra, din punct de vedere al înaltimii si al densitatii peretilor structurali, în
conditiile date în tabelul 8.9.
(5) În cazul în care pe planseul peste ultimul nivel curent al cladirii cu pereti structurali din
zidarie armata (ZC, ZC+AR si ZIA) sunt prevazute constructii anexe (uscatorii, spalatorii, etc)
care ocupa cel mult 20% din suprafata nivelului curent si a caror înaltime nu este mai mare
decât înaltimea acestuia, încaperile respective vor fi considerate ca o proeminenta a cladirii
principale si vor fi tratate conform prevederilor de la (6) fara a fi considerate ca "nivel" în
limitele date în tabelul 8.9.
(6) În cazul cladirilor mentionate la (5) calculul fortei taietoare cu metoda fortelor statice
echivalente se va face astfel:
(a) Forta taietoare de baza (Fb) pentru întreaga cladire (cu masa totala m) se va
calcula ca la 8.4.2. considerând ca masa proeminentei (mp) se adauga masei
ultimului nivel.
(b) Forta taietoare de baza (Fbp) aferenta masei (mp) se va calcula cu relatia
𝑚𝑝
(8.2): 𝐹𝑏𝑝 = 2𝐹𝑏 𝑚 (
(7) Numarul maxim de niveluri peste sectiunea de încastrare (nniv) dat în tabelul 8.9 poate fi
depasit cu un nivel, dar fara a depasi înaltimea de P+4E pentru zonele cu ag≤0,15g, daca sunt
îndeplinite urmatoarele doua conditii:
- se folosesc elemente pentru zidarie si mortar cu care se obtine rezistenta
caracteristica la compresiune a zidariei fk ≥ 4,5 N/mm2;
- siguranta structurii este verificata prin calcul cu un procedeu static neliniar
(biografic) conform 4.5.3.5.2.
(8) În aceleasi conditii ca la (7) se accepta scaderea cu cel mult 20% a densitatii minime a
peretilor (p%) stabilita în tabelul 8.9, dar fara ca aceasta sa devina mai mica de 3%.
(9) Prevederile de la (7) si (8) nu se vor aplica structurilor pentru care factorul de
suprarezistenta definit la 8.3.4.(2) are valoarea u/1=1,0.
(10) Prevederea în proiect a densitatii minime constructive a peretilor structurali (p%), conform
tabelelor 8.8 si 8.9 si/sau a rezistentelor caracteristice minime ale zidariei din tabelele 8.2 ÷ 8.5
nu asigura satisfacerea cerintei de siguranta, în toate cazurile de alcatuire arhitectural-
structurala a cladirii si pentru toate zonele seismice, si în consecinta, nu elimina obligatia
proiectantului de a verifica, prin calcul, îndeplinirea acestei cerinte. (0
)(0)
8.3.3. Regularitate si neregularitate geometrica si structurala
(1) Criteriile specifice de regularitate geometrica si structurala, în plan si în elevatie, pentru
cladirile cu pereti structurali din zidarie folosite pentru situatia de proiectare seismica sunt
identice cu cele folosite pentru situatia persistenta de proiectare si pentru situatia tranzitorie de
56
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

proiectare detaliate în Codul CR 6 si sunt în concordanta cu prevederile capitolul 4 din


prezentul Cod. (0)

8.3.4. Factori de comportare


(1) Factorii de comportare "q" pentru structurile cu pereti structurali din zidarie, se vor lua din
tabelul 8.10
Tabelul 8.10. Factori de comportare "q" pentru cladiri cu pereti structurali din zidarie

(2) Factorul de suprarezistenta este definit prin expresia u/1 în care:


- u reprezinta 90% din forta seismica orizontala pentru care, daca efectele celorlalte
actiuni ramân constante, structura atinge valoarea maxima a fortei laterale capabile;
- 1 reprezinta forta seismica orizontala pentru care, daca efectele celorlalte actiuni
ramân constante, primul element structural atinge rezistenta ultima (la încovoiere
cu forta axiala sau la forfecare).
(3) Calculul factorului de suprarezistenta se poate face folosind orice procedeu de calcul static
neliniar. Valorile u/1 obtinute prin calcul nu vor depasi cu mai mult de 25% valorile forfetare
date la (4).
(4) Daca nu se efectueaza un calcul static neliniar conform (3), pentru cladirile cu nniv≥2 , în
cazul zidariilor cu lege constitutiva  cu deformatiile specifice mu/ml>>1,0 , valorile u/1
se vor lua dupa cum urmeaza:
- cladiri cu structura din zidarie nearmata (ZNA): u/1=1,10
- cladiri cu structura din zidarie armata (ZC, ZC+AR, ZIA): u/1=1,25
(5) Pentru structurile cu pereti din zidarie cu lege constitutiva liniara cu mu/ml ≈1,0 pentru
toate tipurile de elemente pentru zidarie din argila arsa si din BCA, factorii de comportare q se
vor lua dupa cum urmeaza: (0)
- pentru zidarie nearmata (ZNA): q=1,50
- pentru zidarie confinata (ZC) si pentru zidarie confinata si armata în rosturile
orizontale (ZC+AR): q=2,0.
-
8.4. Calculul seismic al cladirilor cu pereti structurali din zidarie
(1) Calculul seismic al cladirilor cu pereti structurali din zidarie se va face conform principiilor
si regulilor generale din acest Cod, par. 4.5 cu precizarile specifice date în cele ce urmeaza.
(2) Spectrul de raspuns elastic va fi calculat cu relatia (A.7.1.) din acest Cod. Factorul de
corectie dat de relatia (A.7.2) se va lua =0,88, corespunzator fractiunii din amortizarea critica
=8%.(0)

57
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

8.4.1. Conditii generale


(1) Modelul de calcul structural trebuie sa reprezinte în mod adecvat proprietatile de rigiditate
ale întregului sistem structural.
(2) Determinarea eforturilor sectionale (N,M,V) în peretii structurali si a deplasarilor laterale
ale structurii se poate face prin procedee de calcul manual sau cu orice program de calcul bazat
pe principiile recunoscute ale mecanicii structurilor.
(3) Rigiditatea elastica a elementelor va fi calculata considerând deformatiile din încovoiere si
din forfecare ale zidariei nefisurate.
(4) Rezultate mai exacte se obtin folosind rigiditatea zidariei fisurate:
(a) pentru peretii din zidarie nearmata (ZNA):
(i) caracteristicile geometrice ale sectiunii nefisurate din zidarie;
(ii) ½ din valoarea modulul de elasticitate secant de scurta durata al zidariei (Ez)
cu valoarea calculata în functie de rezistenta caracteristica fk
(iii) ½ din valoarea modulului de elasticitate transversal; ( )
(b) pentru zidaria confinata (ZC) si pentru zidaria cu inima armata (ZIA): ( )
(i) caracteristicile geometrice ale sectiunii întregi nefisurate (zidarie si beton)
(ii) ½ din valoarea modulului de elasticitate longitudinal echivalent, de scurta
durata, (EZC(ZIA));
(iii) ½ din valoarea modulului de elasticitate transversal echivalent (GZC(ZIA)).
()
(5) Rigiditatea riglelor de cuplare din beton armat se va lua în calcul cu valorile folosite pentru
calculul cladirilor cu pereti structurali din beton armat (a se vedea CR2-1-1).
(6) În modelul de calcul pentru peretii cu goluri din zidarie nearmata nu se va tine seama de
efectul riglelor de cuplare. Acestea vor fi armate constructiv, astfel încât cedarea riglei sa
preceada cedarea reazemului (montantului) prin zdrobirea locala a zidariei.
(7) Pentru calculul seismic, planseele cladirilor cu pereti structurali din zidarie se clasifica din
punct de vedere al rigiditatii în plan orizontal în:
- plansee rigide în plan orizontal;
- plansee cu rigiditate nesemnificativa în plan orizontal.
(8) La cladirile curente cu pereti structurali din zidarie, pentru modelul de calcul, pot fi
considerate, fara verificari suplimentare, ca diafragme rigide în plan orizontal, daca nu sunt
slabite semnificativ de goluri, fara verificarea prin calcul, planseele care au urmatoarele
alcatuiri:
- plansee din beton armat monolit sau din predale cu suprabetonare continua cu
grosime ≥60 mm, armata cu plasa de otel beton cu aria ≥250 mm2/m pe fiecare
directie;
- plansee din panouri sau semi panouri prefabricate din beton armat îmbinate pe
contur prin piese metalice sudate, bucle de otel beton si beton de monolitizare;
- plansee executate din elemente prefabricate de tip "fâsie", cu bucle sau cu bare de
legatura la extremitati si cu suprabetonare continua cu grosime ≥60 mm, armata cu
plasa din otel beton cu aria ≥250 mm2/m pe fiecare directie (≥58/m).
(9) Planseul care nu satisface integral prevederile de la (8) poate fi considerat rigid în plan
orizontal daca, atunci când este modelat cu flexibilitatea sa reala în plan, deplasarile orizontale
calculate în situatia de proiectare seismica nu depasesc nicaieri cu mai mult de 10 % din
deplasarea orizontala absoluta corespunzatoare.
(10) Urmatoarele categorii de plansee vor fi considerate cu rigiditate nesemnificativa, în plan
orizontal:
(a) plansee din elemente prefabricate de tip "fâsie" cu bucle sau cu bare de legatura la
extremitati;

58
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

(b) plansee din elemente prefabricate din beton cu dimensiuni mici sau din blocuri
ceramice, fara suprabetonare armata sau cu sapa nearmata cu grosimea ≤30 mm;
(c) plansee din lemn. ( )
(11) În cladirile curente, indiferent de tipul zidariei (ZNA, ZC, ZIA), în zonele seismice cu
ag≥0,30g nu se accepta prevederea planseelor partiale (supante). În zonele cu ag≤0,25g forta
seismica pentru cladiri cu supante se va determina prin calculul modal cu spectre de raspuns.
(12) În cazul peretilor cu goluri de usi si/sau ferestre, plinurile orizontale din zidarie vor fi
considerate ca grinzi de cuplare numai daca sunt tesute efectiv cu montantii alaturati si daca
sunt legate atât cu centura planseului cât si cu buiandrugul de beton armat de sub zidarie (daca
acesta este separat de centura planseului).
(13) Fortele taietoare de baza pentru peretii structurali determinate prin calculul liniar elastic,
conform paragrafelor 4.4.3 si 8.4.2.1.din acest Cod pot fi redistribuite între peretii de pe aceiasi
directie, cu conditia ca echilibrul global sa fie satisfacut si ca forta taietoare în oricare perete
sa nu fie redusa/sporita cu mai mult de 20%.
Redistribuirea este permisa numai pentru zidariile de lege  de forma liniar dreptunghiulara
cu mu>>ml si nu se aplica în cazul zidariilor fragile pentru care mu≈ml si numai în cazul
planseelor care au rezistenta suficienta stabilita conform Codului CR 6, cap.6. (

8.5.2. Proiectarea suprastructurii


8.5.2.1. Pereti structurali
8.5.2.1.1.Conditii generale
(1) Toti peretii din zidarie care îndeplinesc conditiile de la 8.1.1. (3) vor fi considerati "pereti
structurali" si vor fi proiectati conform acestui capitol.
(2) Peretii din zidarie care nu îndeplinesc conditiile de la 8.1.1. (3) vor fi considerati "pereti
nestructurali" si vor fi calculati si alcatuiti, pentru situatia persistenta de proiectare si situatia
tranzitorie de proiectare conform prevederilor din Codul CR 6 si pentru situatia seismica de
proiectare conform prevederilor din capitolul 10 din acest Cod.
(3) Structurile constructiilor etajate curente din zidarie, se clasifica dupa cum urmeaza: (0)
- structuri cu pereti structurali desi (sistem fagure);
- structuri cu pereti structurali rari (sistem celular).
- structuri mixte (dual) la care peretii structurali conlucreaza cu cadre din beton armat
pentru preluarea fortelor seismice

8.5.2.1.2.Arii de zidarie si cerinte privind geometria peretilor


(1) Valorile necesare ale ariilor nete ale peretilor structurali, pe ambele directii principale ale
constructiei, se vor stabili prin calcul. Aceste valori trebuie sa fie cel putin egale cu cele din
tabelele 8.8 si 8.9 sau cu valorile reduse conform 8.3.2.2.(7) si 8.3.2.2.(8).
(2) Lungimea minima (lmin) a spaletilor adiacenti golurilor de usi si de ferestre se limiteaza,
în functie de cea mai mare înaltime a golurilor adiacente (hgol) sau de grosimea peretelui (t),
dupa cum urmeaza:
(a) pentru zidaria nearmata (ZNA):
- spaleti de capat la pereti de fatada si interiori: lmin=0,6hgol ≥1,20 m
- spaleti intermediari la pereti de fatada si interiori: lmin=0,5hgol ≥1,00 m
(b) pentru zidaria confinata (ZC sau ZC+AR):
- spaleti de capat la pereti de fatada si interiori: lmin =0,5hgol ≥1,00 m
- spaleti intermediari la pereti de fatada si interiori: lmin=0,4hgol ≥0,80 m
(c) pentru zidaria cu inima armata (ZIA): lmin=3t unde t este grosimea totala a
peretelui. ( )

59
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Figura 8.1. Dispunerea în plan a golurilor din peretii de zidarie

(3) Raportul  între ariile în plan ale golurilor de usi si ferestre si ariile plinurilor de zidarie va

numai elementele verticale cu continuitate pâna la fundatii si care au dimensiuni cel putin egale
cu valorile minime date la (2).

Tabelul 8.11. Raportul între ariile în plan ale golurilor de usi si ferestre si ariile plinurilor de
zidarie

(4) Grosimea minima a peretilor structurali pentru cerinta de siguranta structurala, indiferent
de materialul elementelor din care este executata zidaria va fi 240 mm.
Pentru satisfacerea celorlalte cerinte esentiale, grosimile peretilor se vor stabili conform
reglementarilor specifice în vigoare.
(5) Indiferent de rezultatele calculelor de rezistenta, raportul între înaltimea etajului (het) si
grosimea peretelui structural (t) trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: (0)
- zidarie nearmata (ZNA) het/t≤12;
- zidarie confinata (ZC) si zidarie cu inima armata (ZIA) het/t≤15.

8.5.2.1.3.Sectiuni de zidarie slabite prin goluri si slituri.


(1) Se aplica prevederile comune pentru situatia persistenta de proiectare si pentru situatia
tranzitorie de proiectare date în Codul CR 6, indiferent de zona seismica, de înaltimea cladirii
si de materialele din care este realizata zidaria. (0

60
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

8.5.2.2. Plansee
(1) Pentru proiectarea planseelor se va tine seama de prevederile comune pentru situatia
persistenta de proiectare si pentru situatia tranzitorie de proiectare, de conditiile generale date
în acest Cod, art.4.4.4., si de prevederile specifice date în continuare.
(2) Planseele cu rigiditate nesemnificativa în plan orizontal sunt permise numai pentru:
- ultimul nivel al cladirilor cu pereti structurali din zidarie, cu un singur nivel cu sau
fara mansarda - (P) sau (P+M) , pentru zonele seismice cu ag=0,10g;
- planseele intermediare ale constructiilor cu doua si trei niveluri (P+1E÷2E), din
clasele de importanta III si IV, în zonele seismice cu ag≤0,15g (cu exceptia
planseului peste subsol);
(3) În cazul planseelor cu goluri de dimensiuni mari se vor respecta conditiile generale date la
4.4.4.5 si prevederile de la (4) si (5).
(4) Pozitiile golurilor de dimensiuni mari vor fi stabilite încât sa nu conduca la reducerea
rigiditatii si a rezistentei planseelor si sa asigure transferul fortelor orizontale la peretii
structurali fara concentrari importante de eforturi. În acest scop, se va evita pozitionarea
golurilor la colturile planseelor, lânga peretii de contur sau alaturarea mai multor goluri.

Figura 8.2. Pozitionarea golurilor de mari dimensiuni în plansee

(5) În cazurile în care slabirea semnificativa a planseelor prin goluri nu poate fi evitata se va
tine seama de efectul rigiditatii finite a planseului prin adoptarea unui model de calcul spatial.
(
0)
8.5.3. Proiectarea infrastructurii
(1) Alcatuirea infrastructurii cladirilor cu pereti structurali din zidarie va respecta prevederile
generale pentru situatia persistenta de proiectare si pentru situatia tranzitorie de proiectare,
principiile generale date la 4.4.1.7 si prevederile specifice date în continuare.
(2) Dimensionarea fundatiilor, soclurilor si peretilor de subsol se va face prin calcul pentru
satisfacerea conditiilor de rezistenta sub efectele rezultate din gruparea fundamentala de
încarcari. Dimensiunile astfel obtinute vor fi verificate si pentru efectele încarcarilor din
gruparea seismica de încarcari.
(3) În zonele seismice cu ag≥0.25g, pentru dimensionarea fundatiilor, soclurilor si peretilor de
subsol, efectele actiunii seismice se vor lua în calcul cu valorile)rezistentelor de proiectare la
încovoiere cu forta axiala ale peretilor din elevatie determinate considerând rezistenta
armaturilor majorata cu 25%. În cazul peretilor cuplati se va tine seama si de modificarea fortei
axiale corespunzator rezistentelor de proiectare la forta taietoare ale grinzilor de cuplare. (0
)
8.5.3.1. Fundatiile peretilor structurali
(1) Fundatiile peretilor structurali din zidarie vor fi de tip "talpa continua".

61
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

(2) Prin exceptie de la (1), în zonele cu acceleratia seismica de proiectare ag≤0,15g, în cazul
unor încarcari verticale reduse (cladiri ≤P+1E+M), pentru cladiri din clasele de importanta III
si IV, pe terenuri normale de fundare, cu presiunea conventionala pe teren pconv > 200 kPa, se
pot prevedea si fundatii izolate din beton simplu, legate cu grinzi din beton armat pe ambele
directii. (
0)
8.5.3.2. Socluri
(1) În cazul constructiilor fara subsol, soclul si fundatiile vor fi executate din beton armat, cu
exceptia situatiilor prevazute la (2).
(2) În cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, pentru constructii din clasa de
importanta III, cu nniv ≤3, în zonele seismice cu ag≤0,15g, precum si pentru constructii din
clasa de importanta IV, în toate zonele seismice, soclul poate fi executat din beton simplu daca
rezultatele calculelor de dimensionare cu încarcarile mentionate la 8.5.3.(2) permit aceasta
solutie. (0)

8.5.3.3. Pereti de subsol


(1) Peretii de subsol ai cladirilor cu pereti structurali din zidarie se vor realiza din beton armat
cu exceptia situatiilor prevazute la (2).
(2) În cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, pentru constructii din clasa de
importanta III, cu nniv≤3, în zonele seismice cu ag≤0,15g, precum si pentru constructii din clasa
de importanta IV, în toate zonele seismice, peretii de subsol pot fi executati din beton simplu
daca rezultatele calculelor de dimensionare cu încarcarile mentionate la 8.5.3.(2) permit aceasta
solutie.
(3) În zonele seismice cu ag≥0,25g se va evita slabirea semnificativa prin goluri a peretilor de
subsol, rezistenta zonelor slabite va fi verificata prin calcul si, daca este necesar, se vor adopta
solutii de sporire a rezistentei acestora.
(4) Pentru cladirile cu pereti dispusi în sistem celular, în zonele cu ag≥0,25g, în afara masurilor
de la (3) se recomanda sporirea rigiditatii subsolului prin introducerea unor pereti suplimentari
(realizarea unui subsol cu pereti desi). (0)

8.5.3.4. Plansee la infrastructura


(1) Planseul peste subsol va fi realizat din beton armat indiferent de zona seismica a
amplasamentului, de înaltimea cladirii si de materialele din care este realizata zidaria.

8.5.4. Reguli de proiectare specifice pentru constructii cu pereti structurali din zidarie
(1) Pentru proiectarea peretilor structurali si a planseelor se vor respecta regulile generale din
paragraful 8.5.2. si regulile specifice date în continuare.
(2) Se recomanda ca dimensiunile în plan ale plinurilor de zidarie, între goluri sau pâna la
capatul peretelui, sa fie multiplu de ½ din lungimea elementului pentru zidarie.
(3) Conditia de la (2) este obligatorie pentru zidariile realizate cu elemente din argila arsa din
grupa 2S; în acest caz , pentru a se elimina taierea/spargerea la santier a elementelor, se vor
folosi numai elemente speciale, cu lungimea egala cu un submultiplu al lungimii nominale, din
sortimentele respective. Daca nu se realizeaza modularea se vor spori dimensiunile stâlpisorilor
din beton armat.
(4) În cazul zidariilor cu înaltimea de referinta a rândului ≥200 mm, înaltimea panoului de
zidarie, între centurile de beton armat, va fi un multiplu întreg al înaltimii rândului (înaltimea
elementului + grosimea stratului de mortar de circa 10÷12 mm).
(5) În cazul cladirilor cu plansee alcatuite din elemente liniare (care descarca pe o singura
directie), în toate zonele seismice si indiferent de tipul zidariei (ZNA, ZC sau ZIA), se vor

62
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

prevedea masuri constructive pentru ancorarea, la fiecare planseu, a peretilor structurali


exteriori dispusi paralel cu elementele principale ale planseului.
Se recomanda ca toti peretii structurali de pe contur sa fie încarcati direct de planseu.

Figura 8.3. Modularea zidariilor în raport cu dimensiunile elementelor pentru zidarie

8.5.4.2. Reguli specifice pentru constructii cu pereti structurali din zidarie nearmata
(ZNA)
(1) Toate cladirile cu pereti structurali din zidarie nearmata, indiferent de elementele pentru
zidarie si de mortarele folosite, vor avea stâlpisori din beton armat dispusi constructiv, în
functie de zona seismica conform 8.5.4.2.1. (1).
(2) Peste golurile de usi si de ferestre se vor prevedea buiandrugi din beton armat legati, de
regula, cu centura de la nivelul planseului.
(3) Pentru cladirile amplasate în zone seismice cu ag≥0,15g în zonele de legatura între peretii
perpendiculari (colturi, ramificatii si intersectii) se vor prevedea armaturi în rosturile orizontale
conform 8.5.4.2.4.
)
8.5.4.3. Reguli specifice pentru constructii cu pereti structurali din zidarie confinata (ZC)
(1) În cladirile cu pereti structurali din zidarie, indiferent de elementele pentru zidarie si de
mortarele folosite, vor fi prevazute elemente de confinare din beton armat dispuse vertical
(stâlpisori) si orizontal (centuri) dupa cum urmeaza:
(a) pentru cladirile din ZNA - elemente cu rol constructiv;
(b) pentru cladirile din ZC si ZC+AR - elemente cu rol structural. ( )
(2) Pozitiile în plan si pe verticala si dimensiunile sectiunii transversale si armarea
longitudinala si transversala ale stâlpisorilor si centurilor se stabilesc tinând seama de efectele
încarcarilor verticale si ale fortelor seismice de proiectare, cu respectarea conditiilor precizate
în continuare.

8.5.4.3.1.Prevederi referitoare la stâlpisori


(1) La toate cladirile cu pereti structurali din zidarie simpla (ZNA) cu elemente din argila arsa
si din BCA , se vor prevedea, ca masura constructiva, stâlpisori de beton armat în urmatoarele
pozitii (figura 8.4,a):
(a) Pentru zonele seismice cu ag≤0,15g. la toate colturile exterioare si intrânde de pe
conturul constructiei (SC1)
(b) Pentru zonele seismice cu 0,15g<ag≤0,25g la toate colturile exterioare si intrânde
de pe conturul constructiei (SC1) si la casa scarii (SC2). ( )

63
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

(2) La cladirile cu pereti din zidarie confinata (ZC), cu elemente din argila arsa si din BCA,
stâlpisorii de beton armat vor fi amplasati în urmatoarele pozitii (figura 8.4b):
(a) la toate colturile exterioare si intrânde de pe conturul constructiei(S1);
(b) la capetele libere ale fiecarui perete;
(c) de ambele parti ale oricarui gol (S3) cu suprafata ≥2,5 m2 în zonele seismice cu
ag≤0,20g si de ambele parti ale oricarui gol cu suprafata ≥1,5 m2 în zonele seismice cu
ag≥0,25g; golurile cu dimensiuni mai mici vor fi marginite cu stâlpisori daca
necesitatea acestora rezulta din calcule sau din cerinta d;
(d) în lungul peretelui (S2), astfel încât distanta între axele stâlpisorilor sa nu
depaseasca:
(i) 5.0 m în cazul structurilor cu pereti desi (sistem fagure);
(ii) 4.0 m în cazul structurilor cu pereti rari (sistem celular); ( )
(e) la intersectiile peretilor, daca cel mai apropiat stâlpisor amplasat conform regulilor
de mai sus se afla la o distanta mai mare de 3t unde t este grosimea peretelui
(f) în toti spaletii care nu au lungimea minima prevazuta la art.8.5.2.1.2 (2) ( )

(a) Pozitionarea stâlpisorilor constructivi la cladiri din zidarie nearmata

(b) Pozitionarea stâlpisorilor din beton armat la structuri din zidarie confinata
Figura 8.4. Pozitionarea stâlpisorilor din beton armat la structuri din zidarie confinata

64
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

(3) Stâlpisorii vor fi executati pe toata înaltimea constructiei.


(4) Sectiunea transversala a stâlpisorilor de beton armat va satisface urmatoarele conditii:
(a) aria sectiunii transversale ≥625cm2;
(b) latura minima ≥ 25cm. ( )
(5) Armarea stâlpisorilor se va stabili prin calcul, cu urmatoarele conditii minime:
(a) procentul de armare longitudinala:
(i) ≥ 1,0% pentru zonele seismice ag≥0,25g;
(ii) ≥ 0,8% pentru zonele seismice ag=0,15g si ag=0,20g.
(iii) ≥ 0,6 % pentru zonele seismice ag=0,10g( )
(b) diametrul barelor longitudinale ≥12mm;
(c) armare transversala: ( )
(i) etrieri închisi cu ≥6 mm;
(ii) distanta între etrieri: ≤15cm în câmp curent si ≤10 cm pe lungimea de
înnadire a barelor longitudinale si pe 60 cm la intersectiile cu centurile (peste si
sub centura).
(6) Barele longitudinale ale stâlpisorilor de la ultimul nivel vor fi ancorate în centurile ultimului
nivel conform SR EN 1992-1-1.
(7) Înnadirea barelor longitudinale din stâlpisori se va face prin suprapunere, fara cârlige, pe o
lungime ≥50; în sectiunea de la baza (sectiunea de încastrare), suprapunerea barelor
longitudinale ale stâlpisorilor din suprastructura cu mustatile din socluri sau din peretii de
subsol se va face pe o lungime ≥60.

8.5.4.3.2.Prevederi referitoare la centuri


(1) Pentru toate cladirile, indiferent de alcatuirea zidariei (ZNA, ZC sau ZIA) si de zona
seismica, se vor prevedea centuri de beton armat în planul peretilor:
(a) la nivelul fiecarui planseu, indiferent de materialul din care este realizat. (beton
armat sau lemn) si de tehnologia de realizare a acestuia,
(b) în pozitie intermediara, la constructiile etajate cu pereti rari (sistem celular) si la
constructiile tip “sala/hala” ai caror pereti structurali au înaltimea >3,20 m, în zonele
seismice cu ag≥0,15 g, sau >4,00 m - în zonele seismice cu ag=0,10g.
(2) În cazul cladirilor cu mansarda sau cu pod necirculabil si cu sarpanta din lemn se vor
prevedea centuri la partea superioara a tuturor peretilor care depasesc nivelul ultimului planseu.
(3) Centurile prevazute conform (1) vor fi continue pe toata lungimea peretelui si vor alcatui
contururi închise. Centurile de la nivelul planseelor curente si cele de la acoperis nu vor fi
întrerupte de goluri de usi si ferestre cu exceptia situatiilor mentionate la (4).
(4) Continuitatea centurilor poate fi întrerupta numai în urmatoarele situatii:
(a) centura planseului curent, în dreptul casei scarii, cu conditia sa se prevada:
(i) stâlpisori din beton armat la ambele margini ale golului;
(ii) o centura-buiandrug, la podestul intermediar, legata de cei doi stâlpisori;
(b) centura peste zidul de la mansarda, în dreptul lucarnelor, cu conditia sa se prevada:
()
(i) stâlpisori de beton armat la ambele margini ale golului, cu armaturile
longitudinale ancorate corespunzator în centura planseului inferior;
(ii) centura peste parapetul de zidarie al ferestrei, legata de cei doi stâlpisori.

65
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Figura 8.5. Întreruperea centurilor la casa scarii

(5) Se recomanda ca întreruperea centurilor de la casa scarii, sa fie prevazuta numai pentru
cladirile din zonele seismice cu ag ≤0,20g.
(6) Sectiunea transversala a centurilor de beton armat va satisface urmatoarele conditii:
(a) aria sectiunii transversale ≥500cm2, cu respectarea urmatoarelor dimensiuni: ( )
(i) latimea ≥25 cm, dar ≥2/3 din grosimea peretelui;
(ii) înaltimea ≥ decât grosimea placii planseului pentru peretii interiori si ≥ decât
dublul acesteia pentru peretii de pe conturul cladirii si de la casa scarii. ( )
(7) Armarea centurilor se va stabili prin calcul cu urmatoarele conditii minime:
(a) procentul de armare longitudinala:
(i) ≥1,0% pentru zonele seismice ag ≥ 0,25g;
(ii) ≥ 0,8% pentru zonele seismice ag=0,15g si ag =0,20g.
(iii) ≥ 0,6 % pentru zonele seismice ag=0,10g( )
(b) diametrul barelor longitudinale ≥12mm;
(c) armare transversala: ( )
(i) etrieri închisi cu ≥6mm;
(ii) distanta între etrieri: ≤15 cm în câmp curent si ≤10 cm pe lungimea de înnadire a
barelor longitudinale si pe 60 cm la intersectiile cu stâlpisorii. ( )
(8) Înnadirile barelor longitudinale se vor face prin suprapunere, fara cârlige, pe o lungime de
≥60. Sectiunile de înnadire ale barelor vor fi decalate cu cel putin 1.00 m; într-o sectiune se
vor înnadi cel mult 50% din barele centurii.

Figura 8.6. Înnadirea barelor din centuri

(9) La colturi, intersectii si ramificatii se va asigura legatura monolita a centurilor amplasate


pe cele doua directii iar continuitatea transmiterii eforturilor va fi realizata prin ancorarea
barelor longitudinale în centurile perpendiculare pe o lungime ≥60
(10) În cazul sliturilor verticale realizate prin zidire, continuitatea armaturilor din centuri care
se întrerup va fi asigurata prin bare suplimentare având o sectiune cu cel putin 20% mai mare
decât cea a barelor întrerupte.

66
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Figura 8.7. Armarea centurilor slabite prin slituri

(11) În cazul cladirilor cu sarpanta, în centurile de la ultimul nivel se vor prevedea piese
metalice pentru ancorarea cosoroabelor sarpantei. (0
)
8.5.4.3.3.Prevederi referitoare la buiandrugi si rigle de cuplare
(1) În cladirile curente, riglele de cuplare vor fi legate monolit cu centura planseului.
(2) Lungimea de rezemare a riglelor de cuplare pe peretii de zidarie va fi ≥40cm
(3) Latimea riglelor de cuplare va fi egala cu grosimea peretelui. Pentru peretii de fatada se
accepta o reducere de 5cm pentru aplicarea protectiei termice.
(4) În conditiile de la (1) armarea elementului constituit din centura si rigla de cuplare
(buiandrug) va satisface urmatoarele conditii:
(a) la partea superioara, armatura din centura va fi continua în rigla de cuplare;
(b) la partea inferioara procentul de armare va fi 0,1% raportat la sectiunea de beton;
(c) pentru elementele cu h>700 mm se aplica prevederile SR EN 1992-1-1;
(d) capacitate de rezistenta la forta taietoare va fi superioara cu cel putin 25% celei
corespunzatoare momentelor ultime ale elementului calculate tinând seama de
suprarezistenta armaturilor. ( )
(5) Daca buiandrugul prevazut la (4) nu este legat cu centura planseului, armarea acestuia se
va determina numai pentru încarcarile verticale aferente si va respecta conditiile din
SR EN 1992-1-1 pentru elemente neparticipante la preluarea eforturilor din cutremur. (0
)
8.5.4.3.4.Prevederi referitoare la armarea zidariei în rosturile orizontale
(1) Pentru cladirile din ZC+AR sectiunea armaturilor dispuse în rosturile orizontale ale zidariei
va fi determinata prin calcul.
(2) La cladirile situate în zone seismice cu ag≥0,15g, rosturile orizontale ale zidariei vor fi
armate, indiferent de rezultatele calculului, pentru urmatoarele elemente:
(a) spaletii între ferestre sau usi care au raportul înaltime / latime ≤2,5, daca nu sunt
întariti cu stâlpisori din beton armat la extremitati;
(b) zonele de legatura între peretii perpendiculari (intersectii, colturi si ramificatii);
(c) parapetii de sub ferestre. ( )
La intersectii, colturi si ramificatii armaturile vor depasi marginea intersectiei, pe toate
directiile, cu cel putin 1,00 m.

Figura 8.8. Armarea zidariei la intersectii de pereti

(3) Armaturile din rosturile orizontale dispuse conform (1) si (2) vor satisface urmatoarele
conditii:
(a) distanta între rosturile orizontale armate va fi:

67
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

(i) ≤2 asize în cazul elementelor cu înaltime între 188 ÷ 240 mm;


(ii) ≤ 3 asize în cazul elementelor cu înaltime < 188 mm;
(iii) aria armaturilor dispuse într-un rost orizontal va fi ≥ 1,0 cm² (28 mm);
()
(b) acoperirea laterala cu mortar a barelor din rosturi va fi stabilita pentru a asigura
protectia anticoroziva a barelor. ( )
(4) Armaturile din rosturile orizontale vor fi ancorate în stâlpisori sau prelungite în zidarie,
dincolo de marginea opusa a stâlpisorului, pentru a se realiza o lungime totala de ancoraj de
cel putin 60. Barele se vor fasona fara cârlige.
(5) Înnadirile barelor din rosturi se vor face prin suprapunere, fara cârlige, pe o lungime de
≥60. Sectiunile de înnadire ale barelor vor fi decalate cu cel putin 1.00m; într-o sectiune se
vor înnadi cel mult 1/3 din barele peretelui. (0)

8.5.4.4. Reguli de proiectare specifice pentru constructii cu pereti din zidarie cu inima
armata (ZIA).
(1) Peretii de caramida din straturile marginale vor avea grosimea de minimum ½ caramida
(minimum 115mm), vor fi executati cu zidaria tesuta si vor avea rosturile verticale complet
umplute cu mortar. Nu se accepta folosirea elementelor cu îmbinare mecanica (nut si feder)
pentru cele doua straturi de zidarie ale ZIA.
(2) Grosimea stratului median, de beton sau mortar-beton (grout), va fi ≥10cm.
(3) Armarea stratului median se va determina prin calcul.
(4) Pentru primul nivel al cladirilor cu nniv≥3, procentele de armare minime, raportate la
sectiunea de beton a stratului median, vor respecta conditiile din tabelul 8.12. Diametrul minim
al barelor va fi ≥8mm iar distanta între bare va fi ≤150mm.

Tabelul 8.12. Procente de armare minime pentru pereti din ZIA

(5) Pentru constructiile cu nniv<3, si pentru nivelurile de peste parter ale constructiilor cu nniv≥3,
procentele minime de armare se vor lua egale cu 80% din valorile din tabelul 8.12. Diametrul
minim al barelor va fi ≥6mm iar distanta între bare va fi ≤1.5tm unde tm este grosimea stratului
median.

Armarea cu plase sudate se va face numai daca, din calcul, rezulta ca, în situatia de proiectare
seismica, armaturile ramân în domeniul elastic de comportare. Armarea cu plase sudate nu se
va folosi la peretii parterului, indiferent de numarul nivelurilor peste sectiunea de încastrare,
pentru cladirile din zone cu ag≥0.15g. (0)

68
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

2. Pozitionarea peretilor structurali din zidarie

Figura 1 – pozitionare pereti structurali din zidarie

Figura 2 – Dimensiuni pereti structurali din zidarie

3. Determinarea cerintelor
In concordanta cu filozofia actuala de proiectare C≥D (CAPACITATEA≥CERINTA) si
pornind de la cerintele care apar in sectiunea de baza a cladirii vom avea:

 La modul general 𝑉𝑐𝑎𝑝𝑎𝑏𝑖𝑙 ≥ 𝑉𝑐𝑜𝑑


𝑥 𝑥
 Pe directia x sau longitudinala 𝑉𝑐𝑎𝑝 ≥ 𝑉𝑐𝑜𝑑 respectiv
𝑦 𝑦
 Pe directia y sau transversala 𝑉𝑐𝑎𝑝 ≥ 𝑉𝑐𝑜𝑑
 In general, avand aceleasi tipuri de sisteme structurale pe ambele directii ale cladirii se
𝑥 𝑦
poate spune ca 𝑉𝑐𝑜𝑑 = 𝑉𝑐𝑜𝑑 = 𝑉𝑐𝑜𝑑 = 𝑐𝐵 𝐺 unde 𝑐𝐵 este coeficientul seismic de baza iar
G greutatea totala a cladirii pana la cota de baza.
 Coeficientul seismic de baza, in concordanta cu prevederile codului de proiectare
𝛾 𝛽 𝜆𝜂
P100/1-2013 se poate exprima sub urmatoarea forma:𝑐𝐵 = 𝐼,𝑒𝑞𝑔𝑜 𝑎𝑔 unde:
o 𝛾𝐼,𝑒 este factor de importanţă şi de expunere la cutremur – pentru cladirile care
fac parte din clasa a III-a de importanta acesta are valoarea 1.00;

69
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

o 𝛽𝑜 este factorul de amplificare dinamică maximă a acceleraţiei orizontale


o 𝜆 este factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu
fundamental prin masa modală efectivă asociată acestuia; Valorile acestuia
sunt 1.0 pentru clădirile P, P+1E (2 niveluri) şi λ = 0.85 pentru clădirile
≥ P+2E (mai mult de 3 niveluri inclusive);
o 𝜂 = 0.88 este factorul de reducere care ţine seama de amortizarea zidăriei
ξ=8%;
o q este factorul de comportare conform tabelului 8.10 sau, după caz, conform
8.3.4.(5) din P100/1-2013
o ag este acceleraţia terenului pentru proiectare (pentru componenta orizontală a
mişcării terenului)

Figura 3 - România - Zonarea valorilor de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag
cu IMR = 225 ani şi 20% probabilitate de depăşire în 50 de ani

Figura 4 - Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (colţ), TC a


spectrului de răspuns

70
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Figura 5 - Spectre normalizate de răspuns elastic ale acceleraţiilor absolute pentru


componentele orizontale ale mişcării terenului, în zonele caracterizate prin perioada de
control (colţ) TC = 0,7s, 1,0s şi 1,6s

Cazul 1 – cladiri cu maxim 2 niveluri, inclusiv:

1 ∗ 2.5 ∗ 1 ∗ 0.88 𝑎𝑔 𝑎𝑔
𝑐𝐵 = = 0.88
2.50 𝑔 𝑔

Cazul 2 – cladiri cu peste 3 niveluri, inclusiv:

1 ∗ 2.5 ∗ 0.85 ∗ 0.88 𝑎𝑔 𝑎𝑔


𝑐𝐵 = = 0.75
2.50 𝑔 𝑔

Se apreciaza greutatea totala a cladirii ca fiind 𝐺 = 𝑛𝑠𝐴𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙 considerand o sarcina uniforma


s=10 kN/m2 se obtin urmatoarele expresii:
𝑎𝑔
𝑉𝑐𝑜𝑑 = 0.88 𝑛𝐴𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙 𝑠 – pentru cazul 1 respectiv
𝑔
𝑎𝑔
𝑉𝑐𝑜𝑑 = 0.75 𝑛𝐴𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙 𝑠 – pentru cazul 2 si inlocuind s
𝑔

𝑎𝑔
𝑉𝑐𝑜𝑑 = 8.8 𝑛𝐴𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙 – pentru cazul 1 respectiv
𝑔
𝑎𝑔
𝑉𝑐𝑜𝑑 = 7.5 𝑛𝐴𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙 – pentru cazul 2
𝑔

4. Determinarea capacitatilor
𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐𝑡𝑖𝑒 𝑦
𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐𝑡𝑖𝑒 𝑖
𝑉𝑐𝑎𝑝 = 0.50𝐴𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐𝑡𝑖𝑒
𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑖
𝑖
𝑓𝑣𝑘𝑜 iar 𝐴𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐𝑡𝑖𝑒
𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑖
𝑥
= ∑ 𝑙𝑖 𝑏𝑖 si 𝐴𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑖 = ∑ 𝑡𝑖 𝑎𝑖

5. Determinarea densitatilor necesare de pereti structurali

𝑉𝑐𝑎𝑝 ≥ 𝑉𝑐𝑜𝑑

𝑎𝑔 𝐴𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑖 𝑎𝑔 𝑛
- Pentru cazul 1 - 0.50𝐴𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑖 𝑓𝑣𝑘𝑜 ≥ 8.8 𝑛𝐴𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙 si rezulta = 𝑑 ≥ 17.6
𝑔 𝐴𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙 𝑔 𝑓𝑣𝑘𝑜
𝑎𝑔 𝐴𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑖 𝑎𝑔 𝑛
- Pentru cazul 2 - 0.50𝐴𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑖 𝑓𝑣𝑘𝑜 ≥ 7.5 𝑛𝐴𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙 si rezulta = 𝑑 ≥ 15.0
𝑔 𝐴𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙 𝑔 𝑓𝑣𝑘𝑜

Asadar:
𝑎𝑔 𝑛
- Pentru 𝑛 ≤ 2 - rezulta 𝑑 ≥ 17.6 𝑔 𝑓
𝑣𝑘𝑜

71
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

𝑎𝑔 𝑛
- Pentru 𝑛 > 2 - rezulta 𝑑 ≥ 15.0 in conditiile in care s=10 kN/m2 iar fvko se va
𝑔 𝑓𝑣𝑘𝑜
exprima in kN/m2 si de aceea, pentru a transforma 1N/mm2 in kN/m2 valorile se
inmultesc cu 103
- In concordanta cu P100/1-2013 capitolul 8 avem fvko in N/mm2:

a 0.10g 0.15g 0.20g 0.25g 0.30g 0.35g 0.40g


n g
1 0.125 0.125 0.175 0.175 0.225 0.225 0.225
2 0.140 0.140 0.190 0.190 0.240 0.240 0.240
3 0.150 0.150 0.200 0.200 0.250 0.250 0.250
4 0.200 0.200 0.250 0.250 0.300 0.300 0.300
5 0.225 0.225 - - - - -

Se poate gasi un sablon simplu in acest tabel:

a 0.10g – 0.15g 0.20g – 0.25g 0.30g – 0.40g


n g
1 0.125 x 1.40
x 1.80
2 x 1.125 x 1.125 x 1.125
3 x 1.125 x 1.125 x 1.125
4 x 1.125 x 1.125 x 1.125
5 x 1.125 x 1.125 x 1.125

Se observa ca plecandu-se de la celula 1 – 0.125, prin inmultiri se pot determina toate valorile
de rezistente necesare, inclusiv pentru zonele cu limitare de inaltime.

Utilizand observatiile si relatiile prezentate anterior, se determina densitatile minime de pereti


structurali:

a 0.10g 0.15g 0.20g 0.25g 0.30g 0.35g 0.40g


n g
1 1.41 2.11 2.01 2.51 2.35 2.74 3.13
2 2.51 3.77 3.71 4.63 4.40 5.13 5.87
3 3.00 4.50 4.50 5.63 5.40 6.30 7.20
4 3.00 4.50 4.80 6.00 6.00 7.00 8.00
5 3.33 5.00 5.33 6.67 6.67 7.78 8.89

Daca se face o mediere pe grupe de zone seismice, densitatea de pereti d [%] este:

ag ag=0.10g – 0.15g ag=0.20g – 0.25g ag=0.30g – 0.40g


Calcule/Niv Predimensionare P100 Predimensionare P100 Predimensionare P100
1 1.76 ≥3.00 2.26 ≥4.00 2.74 ≥5.00
2 3.14 ≥3.00 4.17 ≥4.00 5.13 ≥5.50
3 3.75 ≥4.00 5.06 ≥5.00 6.30 ≥6.00
4 3.75 ≥4.00 5.40 ≥6.00 7.00 ≥6.50
5 4.17 ≥5.00 6.00 - 7.78 -

Se poate observa ca valorile impuse de P100/1-2013 sunt in general acoperitoare pe medie, cu


exceptia ultimelor 4 zone seismice, la cladiri cu mai multe niveluri.

72
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

De aceea, pentru putem accepta un calcul clar, anterior prezentat, cu sublinierea ca la cladiri cu
pana in doua niveluri d≥3%.

Din predimensionarea realizata, se poate deduce ca aparent putem realiza cladiri cu structura
din zidarie confinata si pentru zone seismice cu ag≥0.30, pentru regim de inaltime superior
celor permise de P100, si cu densitate de pereti apropiata de 10%, pentru cazul utilizarii
caramizilor pline presate. Insa sunt necesare studii suplimentare cu metodologii de nivel
superior pentru a analiza aceasta posibilitate.

In lipsa unor date exacte cu privire la celelalte tipuri de solutii constructive, codul P100/1-2013
accepta urmatoarele valori de densitati minime pentru peretii structurali din zidarie.

Acceleratia terenului pentru proiectare (ag)


Niveluri ag=0.10g – 0.15g ag=0.20g – 0.25g ag=0.30g – 0.40g
cpp altele cpp altele cpp altele
1 ≥4.00 ≥4.50 ≥5.00 ≥5.50
ZNA 2 ≥4.50 ≥5.00 ≥5.50 ≥6.00 NA NA
3 ≥5.00 ≥5.50 NA NA
1 ≥3.00 ≥3.00 ≥4.00 ≥4.00 ≥5.00 ≥5.50
2 ≥3.00 ≥3.50 ≥4.00 ≥4.50 ≥5.50 ≥6.00
ZC 3 ≥4.00 ≥4.00 ≥5.00 ≥5.50 ≥6.00 ≥6.50
4 ≥4.00 ≥5.00 ≥6.00 ≥6.00 ≥6.50 NA
5 ≥5.00 ≥5.50 NA NA NA NA

73
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

CAPITOLUL 4

ASPECTE PRIVIND MODELAREA

PERETILOR STRUCTURALI

74
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

1. Introducere
Modelele de calcul reprezinta baza proiectarii actuale, orientata pe utilizarea unor programe de
calcul generale sau specializate.

Avand in vedere ca de obicei firmele de proiectare nu-si pot permite sa investeasca in cercetarea
numerica deci in achizitionarea de programe sofisticate si scumpe de calcul, calculul
structurilor in ansamblu si al elementelor structurale in detaliu trebuie motivat, conformat si
asociat unor programe mai apropiate de proiectarea curenta.

De aceea, alegerea unui model de calcul este o operatiune suficient de laborioasa, continand in
spate o multitudine de ipoteze si idei ingineresti care sa poata conduce in sensul sigurantei
structurale la obtinerea unor rezultate cat mai apropiate de solutia corecta, utilizand resursele
avute la dispozitie.

Inginerul proiectant nu trebuie sa fie un programator care sa stie sa conceapa programe de


calcul structural, insa trebuie sa cunoasca tot ceea ce poate sa ofere ca unealta indispensabila
de lucru, programul pe care il poate utiliza.

Spre deosebire de structurile de rezistenta realizate din beton armat, metal sau lemn, in ciuda
unor regimuri de inaltime si performante inferioare, structurile din zidarie (in orice forma:
ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA, utilizand diferite tipuri de unitati pentru zidarie), desi cele mai vechi
ca aparitie, sunt fara indoiala cele mai complex de modelat si de aceea, calculele simplificate,
manuale, putem afirma ca sunt eficiente numai pentru aproximarea unor valori de tip „pivot”
in jurul carora putem sa ne asteptam, cu deviatii destul de ample, sa gasim raspunsurile
structurale care provin din analize numerice de nivel superior.

In functie de conformare, structurile din zidarie pot avea o comportare mai mult sau mai putin
apropiata de comportarea structurilor similare realizate din beton armat. De cele mai multe ori,
insa, comportarea difera semnificativ din cauza urmatoarelor aspecte:

- Materialul din care sunt realizate structurile din zidarie nu sunt omogene si izotrope:
diferite tipuri de unitati, cu diferite dimensiuni si caracteristici fizico-mecanice, diferite
tipuri de mortare cu grosimi si caracteristici variabile, elemente structurale de
confinare, etc;
- Comportarea riglelor de cuplare, inclusiv in codurile de proiectare curente, este
insuficient abordata, cunoscuta si tratata. Din acest motiv, efectul indirect adus peretilor
de catre riglele de cuplare este insuficient cunoscut – majoritatea proiectantilor (din
cauza lipsei de informatii) prefera sa nu le considere in calculul de ansamblu;
- Dupa incercarile realizate pe mese seismice la modele 3D, dar si dupa seismele majore,
reale se poate constata cu usurinta influenta deosebita a riglelor de cuplare asupra
comportarii de ansamblu a peretilor structurali din zidarie, in functie de rigle
comportarea acestora putand sa fie de tip MONTANT sau de tip SPALETE;
- Actiunile perpendiculare pe planul peretilor (out of plane) au o influenta majora asupra
comportarii elementelor structurale si implicit asupra capacitatilor de rezistenta
(rezistentelor de proiectare) oferite, cu atat mai mult cu cat in tarile din zone seismice

75
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

(spre deosebire de actiunea laterala a vantului, care afecteaza numai peretii


exteriori/perimetrali) aceste efecte apar la toti peretii structurali si nestructurali,
exteriori si interiori;
- Modurile de cedare pot sa fie esential diferite fata de cele asteptate de la alte tipuri de
structuri, realizate din alte materiale;
- Capacitatile de ductilitate, generic vorbind sunt inferioare in comparatie cu cele oferite
de celelalte tipuri de structuri insa chiar metodele si modurile de determinare sunt
insuficient stapanite;

Spre deosebire de structurile realizate din materiale omogene si izotrope, calculele realizate pe
modele utilizand elemente finite de suprafata (2D – SHELL) sau liniare (1D – FRAME) pentru
structurile din zidarie, sunt mult mai greu de realizat si manipulat in scopul obtinerii unor
raspunsuri structurale concludente.

Din acest motiv, ideea utilizarii modelelor bazate pe metoda cadrelor inlocuitoare reprezinta o
solutie intr-o anumita masura si in cele ce urmeaza in prezentul capitol se realizeaza mai intai
un studiu amplu pentru a determina modul cel mai convenabil, atat din punct de vedere al
deformatiilor cat si al eforturilor sectionale (si nu intamplator am pomenit mai intai de
deformatii si apoi de eforturi, pentru ca, bazandu-ne pe intrebari de tipul „ce a fost mai intai –
oul sau gaina?” in constructii este clar ca mai intai apar deformatiile care instantaneu produc
eforturi).

76
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

2. Modelul de calcul pentru forţe seismice orizontale


Rigiditatea laterală a unui panou de zidărie depinde de:

 geometria ansamblului;
 condiţiile statice la extremităţi: dublu încastrat, în consolă, sau situaţii apreciate de
proiectant ca intermediare (spalete);
 proprietăţile de deformabilitate ale zidăriei: modulii de elasticitate longitudinal şi
transversal;
Rigiditatea unui panou de zidărie solicitat la încovoiere cu forţă tăietoare se defineşte ca
valoarea forţei tăietoare care produce o deplasare a extremităţilor (Δ) egală cu unitatea:

𝑅 ≡ 𝑉 (∆= 1) (1)
Pentru calculul deplasării se iau in considerare deformații din încovoiere si deformații din forţa
tăietoare:

∆= ∆𝑀 + ∆𝑉 (2)
Valoarea celor două componente depinde de schema statică (condiţiile de fixare la extremităţi).

 Perete (montant) fixat in consola (fixat numai la baza):

Figura 1 – Comportare de montant

𝑉𝐻 3 (3)
∆𝑀 =
3𝐸𝑍 𝐼𝑃
𝑉𝐻 (4)
∆𝑉 = 𝑘
𝐺𝑍 𝐴𝑃

𝑉 𝑉
𝑅= = (5)
∆ (∆𝑀 + ∆𝑉 )

1
𝑅= (6)
𝐻3 𝐻
3𝐸𝑍 𝐼𝑃 + 𝑘 𝐺𝑍 𝐴𝑃

77
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Pentru sectiuni dreptunghiulare are inimilor:


3
𝑏𝑙𝑤 (7)
𝐼𝑝 = si 𝐴𝑝 = 𝑏𝑙𝑤 iar 𝐺𝑧 = 0.40𝐸𝑧 si k=1.2
12

𝒃𝑬 𝐻
𝑹 = 𝜶(𝜷𝜶𝟐𝒛+𝟑) unde 𝛼 = 𝑙 iar 𝛽 = 4 (8)
𝑤

 Spalet dublu incastrat (fixat la ambele extremități):

Figura 2 – Comportare de spalete

𝑉𝐻 3
∆𝑀 = (9)
12𝐸𝑍 𝐼𝑃
𝑉𝐻
∆𝑉 = 𝑘 (10)
𝐺𝑍 𝐴𝑃
𝑉 𝑉
𝑅= = (11)
∆ (∆𝑀 + ∆𝑉 )
1
𝑅= 3
𝐻 𝐻 (12)
12𝐸𝑍 𝐼𝑃 + 𝑘 𝐺𝑍 𝐴𝑃
Pentru sectiuni dreptunghiulare are inimilor:
3
𝑏𝑙𝑤 (13)
𝐼𝑝 = si 𝐴𝑝 = 𝑏𝑙𝑤 iar 𝐺𝑧 = 0.40𝐸𝑧 si k=1.2
12
𝒃𝑬𝒛 𝐻
𝑹= 𝟐 unde 𝛼 = 𝑙 iar 𝛽 = 1 (14)
𝜶(𝜷𝜶 +𝟑) 𝑤

Cu notațiile:

 V - forţa tăietoare
 H - înălțimea panoului (montant/spalet)
 lw – lungime panoului
 b – grosimea peretelui
 Ap – aria panoului de perete
 Ip – momentul de inerţie al panoului de perete
 Ez – modulul de elasticitate longitudinal al zidăriei
 Gz – modulul de elasticitate transversal al zidăriei

78
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

 k – coeficient de formă; k=1.2 pentru secțiuni dreptunghiulare, k= 1.1 pentru


sectiuni L si k=1.0 pentru sectiuni dublu T
Se observa ca in cazul peretilor cu sectiune dreptunghiulara:

𝒃𝑬𝒛 𝐻 4 - in cazul montantilor


𝑹= unde 𝛼 = 𝑙 iar 𝛽 = { (15)
𝜶(𝜷𝜶𝟐 +𝟑) 𝑤 1 - in cazul spaletilor
În cazul pereţilor compuşi din montanţi şi spaleti, rigiditatea totală (echivalentă) este egală cu
suma rigidităţilor panourilor componente.

𝑅𝑡𝑜𝑡 = 𝑅𝑖 (16)

3. Mecanisme de cedare ale pereţilor din zidarie


Cedarea unui panou de zidărie sub efectul combinat al încărcărilor verticale și orizontale se
poate produce în următoarele moduri: rupere din compresiune centrică, rupere din compresiune
excentrică (desprindere în rost și/sau zdrobirea zidăriei comprimate), ruperea din forța tăietoare
(lunecare în rost orizontal) și ruperea din forța tăietoare (în scară, numai prin rosturi/ prin rosturi
și elemente).

Figura 3 - Mecanisme de cedare ale pereţilor din zidărie

Rezultatele experimentale sugerează faptul că geometria peretelui și încărcările verticale sunt


cei mai importanți factori în determinarea mecanismelor de cedare ale pereților de zidărie.
Desprinderea în rost și lunecarea in rost orizontal se produce sub niveluri scăzute de forță axială
și raport înălțime/grosime mare. Aceste moduri de cedare sunt capabile de a avea deplasări
relative mari. La niveluri mai ridicate de forță axială și rapoarte înălțime/grosime mici, ruperile
din forţa tăietoare sunt mai frecvente. Deși aceste moduri de cedare se presupun a fi fragile,
dacă fisura diagonală este in trepte , s-au observat capacități mari de deplasare din cauza
deformațiilor rezultate din alunecare (Franklin, 2004).

Mecanismele de cedare sunt detaliate in paginile ce urmează:

 Desprindere in rost (rotire)

Ruperea din compresiune excentrică, mai exact desprinderea în rost este un mecanism de
cedare care se produce datorită încovoierii peretelui. Se distinge prin fisuri de încovoiere în

79
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

curs de dezvoltare la partea superioară și inferioară a peretelui. Astfel, sub efectul forțelor de
răsturnare orizontale, peretele face o rotire sub forma unui corp rigid, în direcția forței laterale.
Se observă deformații mari fără o cedare semnificativă de rezistență pe durata a mai multor
cicluri alternante de încovoiere. În timp ce unii autori considera că cedarea prin încovoiere este
o condiție normală de lucru și nu un mecanism de cedare, un mecanism de cedare cu o relație
forţa-deplasare este definit pentru încovoierea pereților (FEMA-356, 2000).

 Lunecare în rost orizontal

Mecanismul de cedare caracterizat prin lunecare în rosturi orizontale se produce fie prin
fisuri/crăpături orizontale în lungul rosturilor dintre cărămizi sau prin crăpături/fisuri de tip
scară în rosturile în care cărămizile se îmbină cap la cap. Sub forța laterală la care este supus
peretele de zidărie, cărămizile alunecă una pe altă producându-se rezistentă datorată frecării
între mortar și cărămidă. Se observă deformații mari fără scăderi semnificative de rezistență
iar o cantitate mare de energie este disipată prin rezistența materialelor împotriva frecării.

 Rupere diagonală din forţă tăietoare

Când principalul efort de întindere provenit din forțele exterioare depășește efortul de întindere
din zidărie, apar fisuri diagonale în peretele de zidărie. Aceste fisuri apar în trepte, propagându-
se în lungul rosturilor orizontale și verticale dintre cărămizi, în cazul în care rezistenta cărămizii
depășește rezistenta mortarului. În cazul în care și mortarul și cărămidă au rezistente la
întindere asemănătoare fisură este dreaptă trecând și prin cărămizi și prin mortar.

 Zdrobirea zonei comprimate

Se produce atunci când efortul de compresiune datorat forțelor exterioare este mai mare decât
rezistenta la compresiune a zidăriei. Zdrobirea peretelui se produce la baza peretelui, în zona
maxim comprimată.

Avarie corespunzătoare Avarie corespunzătoare Avarie corespunzătoare


mecanismului de rupere din mecanismului de rupere in mecanismului de rupere
compresiune excentrică rosturi orizontale diagonala din forța tăietoare

Figura 4 – Moduri de avariere

80
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

4. Aspecte privind degradarile peretilor din zidarie


Degradarea de rigiditate – legea de degradare

Legea de degradare: a∙θ4 + b∙θ + 1 Legea de degradare: a∙θ4 + b∙θ + 1


a = 109 a = 108
b = 1000 = 103 b = 600

Evoluția degradării structurale și a avariilor în zidăria confinată la cedarea după


diagonala întinsă

Degradarea de rigiditate la pereții din


zidărie
𝜷
𝑲 𝒅
= 𝜶( )
𝑲𝒆 𝒅𝑯𝒎𝒂𝒙

Evoluția degradării structurale  K – rigiditatea la deplasare laterală


 K – rigiditate  Ke – rigiditatea secantă evaluată la
 Ko – rigiditate inițială apariția primei fisuri semnificative
 d – deplasarea laterală
 dHmax – deplasarea laterală evaluată
pentru rezistența maximă
 α, β – parametrii ai degradării de
rigiditate

81
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Driftul ultim pentru ZNA corespunzător modului de cedare

Driftul ultim este un parametru important care indică capacitatea de deformare a peretelui.
În calculul bazat pe forțe, rezistența elementului este comparată cu rezistența cerută și nu este
necesar driftul ultim.
În calculul bazat pe deplasarea structurilor, structura este “împinsă” și doar elementele care
sunt capabile de adaptare la deplasările impuse pot rezista.
Limita driftului ultim pentru un perete de zidărie depinde de modul de cedare al peretelui.
Pe baza rezultatelor testelor experimentale colectate de FEMA 307 (1999), capacitatea de
deformare a pereților din zidărie nearmată corespunzătoare diferitelor mecanismele cedare
sunt prezentate în tabelul urmator.

Drift ultim pentru ZNA, conform FEMA 307


Mod de cedare Drift ultim (‰) Referințe
Anthonie 1995
- perete care se roteste
6-13 Magenes și Calvi 1995
Costley și Abrams 1996

- perete care se roteste /


zdrobire capăt Abrams și Shah 1992
8
comprimat

- fisurare din încovoiere


- zdrobire capăt comprimat Manzouri și colab 1995
8-13
- lunecare în rost orizontal

- fisurare din încovoiere Anthonie 1995


- întindere diagonală 5-8 Magenes si Calvi 1992 si
1995
- fisurare din încovoiere
Abrams și Shah 1992
- zdrobire capăt comprimat 2-4
Epperson si Abraus 1989

82
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

5. Metode de modelare a peretilor structurali din zidarie


Au fost utilizate un anumit număr de metode pentru studiul de clădirilor din zidărie până acum.
Având în vedere diversitatea și nivelul ridicat de complexitate al zidărie, abordarea față de
modelarea analitică a condus pe cercetători să caute mai multe modele constitutive caracterizate
prin diferite niveluri de complexitate.

 Modelare bazată pe elemente finite

În literatura de specialitate exista o gamă largă de modele sofisticate bazate pe element finit
care necesită o cantitate mare de date și putere de calcul. De asemenea există și metoda cadrelor
echivalente care sunt ușor de utilizat și necesită o cantitate mai mică de date.

Lourenco (Lourenco, 1996) sintetizează strategiile de modelare elementului finit definite în


literatură în funcție de nivelul de rafinament utilizat pentru analiza structurală:

Micro-modelare – necesită discretizarea separată a mortarului, cărămizilor și a interacțiunii


mortar-cărămidă, fiecare având proprietăți mecanice diferite.

Micro-modelare simplificata – cărămizile sunt discretizate ca un element continuu iar mortarul


și interacțiunea mortar-cărămidă sunt modelate împreună ca elemente discontinue.

Macro-modelare – cărămizile, mortarul și interacțiunea mortar-cărămidă sunt realizate ca un


singur element compozit cu aceleași proprietăți mecanice.

Figura 5 - Modelarea structurilor din zidărie:


a) zidărie in realitatea, b) mico-modelare,

83
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

c) micro-modelare simplificata, d) macro-modelare.

 Modele propuse

- Mecanism de plastificare la nivelul de bază


- Parametrul de bază de proiectare este rotirea relativă de nivel

Rotirea relativă de nivel admisibilă pentru deplasări laterale inelastice:


 6 ‰ pentru pereți/panouri de umplutură – la cadre
 3,5 ‰ pentru pereți din zidărie confinată cu A.R.
 2,5 ‰ pentru pereți din zidărie confinată, zidărie cu goluri și A.R.
 2,0 ‰ pentru zidărie armată cu bare verticale interne
 1,5 ‰ pentru ZNA

 Criterii de perdormanta

84
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Criterii de reabilitare

Stadiile limită ale performanței


Bosiljkov și colab (2008) au definit 4 nivele de performanță asociate ZNA: complet
operațional, ocupare imediată (IO), siguranța vieții (LS) și prevenirea colapsului (CP).

85
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Deplasări limită definite de Bosiljkov și colab (2008) și de FEMA 356 (cu linie punctată)

Rezultatele testelor făcute de Bosiljkov și colab (2005) pe zidărie nearmată, cu diferite tipuri
de mortar și diferite moduri de cedare, sunt arătate în tabelul de mai jos. Nivelul forței axiale a
determinat modul de cedare al montanților pereților din zidărie nearmată.

Limita drifturilor pe performanță pentru montanți din ZNA, Bosiljkov și colab (2005)

Limita drifturilor pe performanțe pentru ZNA în diferite lucrări de specialitate sunt prezentate
în tabelul urmator.

Limita drifturilor pe performanțe pentru ZNA

86
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Performanțele stărilor limită ale construcțiilor din zidărie


Din relația forță-deplasare a componentelor, se poate obține curba de capacitate a întregii
structuri. În scopul evaluării performanțelor structurale, trebuie stabilite limite pe curba de
rezistență a structurii.
În scopul de a găsi o corelație între apariția fisurilor, starea limita și capacitatea lateral de
deplasare, Tomazevic (2007) a efectuat teste de rezistență laterală pe pereți din zidărie și pe
clădiri din zidărie cu ajutorul unei platforme seismice. El a definit patru stări limită pe curba
de rezistență, în scopul de a fi utilizate pentru verificarea rezistenței seismice a clădirilor din
zidărie.
1. Starea limită de fisurare: aceasta este identificată prin formarea primelor fisuri în pereți.
Această limită este asociată cu starea limită de serviciu a structurii.
2. Rezistența maximă
3. Starea limită ultimă de proiectare: rezistența sistemului scade sub nivelul acceptabil ce
corespunde unei rezistente de 20% din rezistență maximă
4. Starea limită de colaps: definită de prăbușirea parțială sau totală a structurii
Ca urmare a testelor de laborator Tomazevic propune următoarele valori ale driftului de nivel,
valori asociate cu stări limită corespunzătoare pentru clădiri de zidarie:
o starea limită de fisurare = 0,2 % - 0,4 %
o rezistența maximă = 0,3 % – 0,6 %
o starea limită de colaps = 2 % - 4 %

Idealizare elasto-plastică pentru ZNA (Tomazevic, 2007)

Un alt efort de evaluare a vulnerabilității diferitelor clase de clădiri din zidărie este depus de
către Calvi (1999). Acesta începe prin a defini stări limită ce indică și niveluri de performanță,
propunand o relație între driftul dintre niveluri și cele patru state limită:
- LS1: nu sunt deteriorări. Răspunsul este de tip liniar elastic.
- LS2: daune structurale minore. Clădirea poate fi utilizată după cutremur, fără reparații.
- LS3: daune structurale semnificative. Clădirea nu poate fi utilizată după cutremur, fără
reparații semnificative

87
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

- LS4: Colaps. Repararea clădirii nu este posibilă. Dincolo de această limită este de
așteptat un colaps total al structurii cu punerea in pericol a vietilor omenesti.

Calvi propune următoarele valori ale driftului de nivel:


- LS1-LS2 = 0.1%
- LS3 = 0.3%
- LS4 = 0.5%

Limitele drifturilor maxime pe performanțe pentru ZNA

 Metoda cadrului înlocuitor

Modelarea structurilor din zidărie prin metoda cadrului înlocuitor este o metodă eficientă și
rapidă, necesitând o cantitate mai mică de resurse și putere de calcul față de celelalte metode.
Elementele structurilor din zidărie sunt modelate cu elemente de tip bară având la bază un
material omogen și izotrop care descrie proprietățile zidăriei și ale mortarului. Fiind atât de
simplă și de eficientă, o gamă largă de studii pentru a ameliora fiabilitatea metodei se găsește
în literatură de specialitate.

Deși este ușor de a modela fiecare montant și riglă de cuplare cu cadre echivalente având
dimensiunile în plan, înălțimea și proprietățile mecanice ale peretelui ce trebuie analizat,
definirea interacțiunii între perete și rigla de cuplare este o provocare. Pentru a intra în vigoare
cuplarea lor se atribuie la capetele elementelor de cadru noduri rigide.

Alocarea de zona rigida completă pentru riglele de cuplare este o presupunere utilizată pe scară
largă. Cu toate acestea alocarea zonei de nod rigid montantului trebuie făcută cu atenție.
Diferite metode pentru atribuirea rigidității la interacțiunea montant-rigla de cuplare se găsesc
în specialitate O metodă propusă de Dolce (Dolce, 1989) este de modela doar o anumită
lungime din nod că rigidă, în timp ce altă abordare este de a modela întreg nodul că rigid.

Pentru a decide ce abordare este mai eficientă s-a efectuat un studiu comparativ. Scopul este
de a determina care este cel mai apropiat rezultat în comparație cu modelul realizat din
elemente finite.

88
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Figura 6 - Zonele
rigide ale unui
montant modelat Figura 7 - Determinarea înălțimii efective oferit de Dolce
prin metoda
cadrului înlocuitor

b) Metoda cadrului
a) Metoda cadrului c) Metoda cadrului înlocuitor
înlocuitor cu zone rigide
înlocuitor fără zone rigide cu zone rigide complete
de tip DOLCE
Figura 8 – Utilizarea Metodei Cadrului Inlocuitor (MCI)

5. Studii de caz
S-au studiat răspunsul pe care îl au diferite configurații de pereți din zidărie, modelate cu
ajutorul elementelor finite și prin metoda cadrului înlocuitor. S-a decis alegerea mai multor
configurații de pereți pentru a determina o variantă optimă de modelare a pereților din zidărie,
printr-o metodă eficientă și care nu necesită o mare baze de date și putere de calcul. O
configurație consta într-un perete din zidărie cu goluri de uși și ferestre, având trei montanți și
rigle de cuplare.

89
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Analiza s-a făcut pe 24 modele principale, după cum urmează:

Lungime Lungime rigle de Inaltime rigle de


Nr.crt. Nume model
montanti [m] cuplare [m] cuplare [m]
1 Model 1.a. 1.00 1.00 0.90
2 Model 1.b. 1.00 1.00 1.80
3 Model 1.c. 1.00 1.00 0.25
4 Model 2.a. 1.00 2.00 0.90
5 Model 2.b. 1.00 2.00 1.80
6 Model 2.c. 1.00 2.00 0.25
7 Model 3.a. 2.00 1.00 0.90
8 Model 3.b. 2.00 1.00 1.80
9 Model 3.c. 2.00 1.00 0.25
10 Model 4.a. 2.00 2.00 0.90
11 Model 4.b. 2.00 2.00 1.80
12 Model 4.c. 2.00 2.00 0.25
13 Model 5.a. 3.00 1.00 0.90
14 Model 5.b. 3.00 1.00 1.80
15 Model 5.c. 3.00 1.00 0.25
16 Model 6.a. 3.00 2.00 0.90
17 Model 6.b. 3.00 2.00 1.80
18 Model 6.c. 3.00 2.00 0.25
19 Model 7.a. 6.00 1.00 0.90
20 Model 7.b. 6.00 1.00 1.80
21 Model 7.c. 6.00 1.00 0.25
22 Model 8.a. 6.00 2.00 0.90
23 Model 8.b. 6.00 2.00 1.80
24 Model 8.c. 6.00 2.00 0.25

Pentru fiecare dintre aceste modele s-au realizat alte 4 variante de modele de calcul structural
având următoarele ipoteze:

 modelarea pe baza elementelor finite de tip „suprafața”;


 modelarea cu metoda cadrului înlocuitor, neatribuind nodurilor zona rigidă
 modelarea cu metoda cadrului înlocuitor având la bază metoda Dolce, care constă
în modelarea cadrului cu o lungime variabilă de nod rigid
 modelarea cu metoda cadrului înlocuitor atribuind nodurilor zona rigidă pe toata
lungimea lui.
Trei criterii vor fi evidențiate pentru a observa diferențele între cele 4 tipuri de modelare și
pentru a constata care variantă a metodei cadrului înlocuitor este mai exactă în comparație cu
modelarea cu elemente finite și anume: forța axială la baza montantului, forța tăietoare la baza
montantului și deplasările de nivel ale ansamblului de pereți.

Modelarile s-au făcut cu ajutorul programului ETABS, la fiecare dintre niveluri considerandu-
se diafragme orizontale rigide si rezistente.

Pentru peretii din zidarie s-au considerat caramizi pline presate (CPP) cu dimensiunile
nominale de 240x115x63mm, de clasa 100 și mortar M10.
90
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

a. Incarcari

Pe modelele propuse s-au aplicat încărcări gravitaționale (permanente și utile) respectiv


seismice. S-a considerat o sarcina uniform distribuita provenita din toate incarcarile
permanente si utile, in gruparea speciala, de 15kN/m2 iar acțiunea seismică este stânga-dreapta
sub formă de forțe orizontale și este egală cu aproximativ 30% din masă totală a ansamblului
de pereți. Încărcările determinate s-au aplicat la nivelul fiecărui nivel, fiecare montant preluând
o forță aferenta acestuia.

b. Rigle de cuplare

S-au ales trei tipuri de rigle de cuplare pentru a observa diferențele între cele două tipuri de
modele, cel cu elemente finite și cel cu cadre înlocuitoare:

 Prima variantă de rigla de cuplare o reprezintă doar centura de 25cm a pereților din
zidărie, având gol de ușă și deasupra și sub centură.
 A doua variantă este riga de 90cm, compusă din centura din beton armat, zidărie și
buiandrug.
 A treia variantă este o riga puternică de 180cm compusă din parapet de zidărie cu
h=90cm, centura de beton armat, zidărie și buiandrug. Acestea s-au modelat ca un tot,
având aceleași proprietăți mecanice ca ale zidăriei.

Figura 9 - Tipuri de rigle de cuplare utilizate in modelari

Tabelul 1 - Modele de calcul

91
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

1.a. 1.b. 1.c.

2.a. 2.b. 2.c.

3.a. 3.b. 3.c.

4.a. 4.b. 4.c.

5.a. 5.b. 5.c.

92
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

6.a. 6.b. 6.c.

7.a. 7.b. 7.c.

8.a. 8.b. 8.c.

93
Model 2.a. Model 1.c. Model 1.b. Model 1.a.
STRUCTURI DIN ZIDARIE
Daniel STOICA

94
Model 3.b. Model 3.a. Model 2.c. Model 2.b.
STRUCTURI DIN ZIDARIE
Daniel STOICA

95
Model 4.c. Model 4.b. Model 4.a. Model 3.c.
STRUCTURI DIN ZIDARIE
Daniel STOICA

96
Model 6.a. Model 5.c. Model 5.b. Model 5.a.
STRUCTURI DIN ZIDARIE
Daniel STOICA

97
Model 7.b. Model 7.a. Model 6.c. Model 6.b.
STRUCTURI DIN ZIDARIE
Daniel STOICA

98
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA
Model 7.c.
Model 8.a.
Model 8.b.
Model 8.c.

MCI cu zone rigide


MCI fara zone rigide MCI tip DOLCE MEF
complete
Figura 10 – Modele de calcul – 1.a. – 8.c.

99
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Tabelul 2 - Raspunsuri structurale pe peretii din zidarie sub forma de forte axiale [kN]

MODELE DE CALCUL DIFERENTE FATA DE MEF


MODEL ELEMENT MEF FARA DOLCE TOTAL FARA DOLCE TOTAL
ETABS Z.R. Z.R. Z.R. Z.R. Z.R. Z.R.
Montant 1 161 180.1 175.9 175.6 11.9% 9.3% 9.1%
Modelul 1.a. Montant 2 240.8 245 243.5 243 1.7% 1.1% 0.9%
Montant 3 300.2 297.1 302.9 303.6 -1.0% 0.9% 1.1%
Montant 1 145.6 188.4 184.9 184.4 29.4% 27.0% 26.6%
Modelul 1.b. Montant 2 228.6 256.8 254.8 254.5 12.3% 11.5% 11.3%
Montant 3 285.8 313.1 318.5 319.3 9.6% 11.4% 11.7%
Montant 1 178.2 202 177.4 177.1 13.4% -0.4% -0.6%
Modelul 1.c. Montant 2 226.3 231.7 231.2 231.8 2.4% 2.2% 2.4%
Montant 3 280.1 254.4 279.6 279.2 -9.2% -0.2% -0.3%
Montant 1 267.7 295.8 293.4 293.7 10.5% 9.6% 9.7%
Modelul 2.a. Montant 2 334.3 349.6 347.7 346.6 4.6% 4.0% 3.7%
Montant 3 361.1 373.9 378.1 379 3.5% 4.7% 5.0%
Montant 1 276.8 309.9 308.9 308.5 12.0% 11.6% 11.5%
Modelul 2.b. Montant 2 351 368.8 364.5 364.2 5.1% 3.8% 3.8%
Montant 3 371.3 394.5 399.8 400.5 6.2% 7.7% 7.9%
Montant 1 288.3 306 294.7 294.9 6.1% 2.2% 2.3%
Modelul 2.c. Montant 2 322.5 325.6 325.5 325.5 1.0% 0.9% 0.9%
Montant 3 354.2 334.1 345.4 345.3 -5.7% -2.5% -2.5%
Montant 1 288.7 330.1 309.9 310.3 14.3% 7.3% 7.5%
Modelul 3.a. Montant 2 374.9 392.8 388.3 387.2 4.8% 3.6% 3.3%
Montant 3 443.5 424.5 449.4 450 -4.3% 1.3% 1.5%
Montant 1 290.8 329.7 322.4 322.5 13.4% 10.9% 10.9%
Modelul 3.b. Montant 2 334.6 412.3 406.6 405 23.2% 21.5% 21.0%
Montant 3 449.6 459.5 472.5 474 2.2% 5.1% 5.4%
Montant 1 305.7 359.7 322.1 322.6 17.7% 5.4% 5.5%
Modelul 3.c. Montant 2 363.7 370 369.4 369.4 1.7% 1.6% 1.6%
Montant 3 418.1 369.1 407.2 407.8 -11.7% -2.6% -2.5%
Montant 1 406.4 439.7 426.1 426.4 8.2% 4.8% 4.9%
Modelul 4.a. Montant 2 476.9 497.4 493 492.6 4.3% 3.4% 3.3%
Montant 3 520.5 507.3 525.4 525.5 -2.5% 0.9% 1.0%
Montant 1 412.8 445.6 441.6 442.6 7.9% 7.0% 7.2%
Modelul 4.b. Montant 2 495 526.4 519.5 515.3 6.3% 4.9% 4.1%
Montant 3 532 544.5 555.4 557.67 2.3% 4.4% 4.8%
Montant 1 423.9 453.6 440.5 441.5 7.0% 3.9% 4.2%
Modelul 4.c. Montant 2 457.4 463.7 464.6 463.6 1.4% 1.6% 1.4%
Montant 3 483.5 459 471.1 471.2 -5.1% -2.6% -2.5%

100
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Montant 1 422 489.1 449.3 450.6 15.9% 6.5% 6.8%


Modelul 5.a. Montant 2 509.5 540.6 533.8 532.3 6.1% 4.8% 4.5%
Montant 3 579.5 543.1 589.7 589.8 -6.3% 1.8% 1.8%
Montant 1 423.2 482.9 464.7 466.6 14.1% 9.8% 10.3%
Modelul 5.b. Montant 2 519.7 570.4 560.9 556.5 9.8% 7.9% 7.1%
Montant 3 587 591.5 612.1 612.7 0.8% 4.3% 4.4%
Montant 1 447.3 499.4 466.9 467.2 11.6% 4.4% 4.4%
Modelul 5.c. Montant 2 498.7 508.1 507.6 507.7 1.9% 1.8% 1.8%
Montant 3 546.5 501.8 535 534.5 -8.2% -2.1% -2.2%
Montant 1 539.3 593 564.5 556.1 10.0% 4.7% 3.1%
Modelul 6.a. Montant 2 611.7 644.7 640.6 639.2 5.4% 4.7% 4.5%
Montant 3 658.2 632 664.6 664.4 -4.0% 1.0% 0.9%
Montant 1 543.6 592.7 577.3 580.2 9.0% 6.2% 6.7%
Modelul 6.b. Montant 2 629.9 684.9 677.1 670.4 8.7% 7.5% 6.4%
Montant 3 671.8 682.2 705.4 709.2 1.5% 5.0% 5.6%
Montant 1 566.2 591.7 582.9 583.2 4.5% 2.9% 3.0%
Modelul 6.c. Montant 2 592.5 601.9 601.8 601.8 1.6% 1.6% 1.6%
Montant 3 611.5 593.3 602.2 602 -3.0% -1.5% -1.6%
Montant 1 833.3 930.2 872.3 875.7 11.6% 4.7% 5.1%
Modelul 7.a. Montant 2 913.8 980.7 973.8 971.1 7.3% 6.6% 6.3%
Montant 3 979.9 937.6 1002.4 1001.7 -4.3% 2.3% 2.2%
Montant 1 830.4 949.8 892.6 900.4 14.4% 7.5% 8.4%
Modelul 7.b. Montant 2 923.9 1042 1028.6 1016.6 12.8% 11.3% 10.0%
Montant 3 990.7 982.7 1053.3 1057.5 -0.8% 6.3% 6.7%
Montant 1 867.2 909.2 889.4 889.9 4.8% 2.6% 2.6%
Modelul 7.c. Montant 2 903.7 922.6 922.1 922.1 2.1% 2.0% 2.0%
Montant 3 936.6 909.4 929.7 829.3 -2.9% -0.7% -11.5%
Montant 1 948.9 1028 989.3 992.5 8.3% 4.3% 4.6%
Modelul 8.a. Montant 2 1016.6 1084 1081.7 1079.8 6.7% 6.4% 6.2%
Montant 3 1058.6 1034 1074.5 1073.2 -2.4% 1.5% 1.4%
Montant 1 948.6 1054 1006.7 1015 11.1% 6.1% 7.0%
Modelul 8.b. Montant 2 1034.7 1155 1148 1136.3 11.6% 11.0% 9.8%
Montant 3 1076.7 1081 1134.9 1138.3 0.4% 5.4% 5.7%
Montant 1 981.8 1001 997.1 997.2 2.0% 1.6% 1.6%
Modelul 8.c. Montant 2 997.5 1016 1016.2 1016.2 1.9% 1.9% 1.9%
Montant 3 1005.7 1001 1005.5 1005.3 -0.4% 0.0% 0.0%

101
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Tabelul 3 - Raspunsuri structurale pe peretii din zidarie sub forma de forte taietoare [kN]

MODELE DE CALCUL DIFERENTE FATA DE MEF


MODEL ELEMENT
MEF FARA DOLCE TOTAL FARA DOLCE TOTAL
ETABS Z.R. Z.R. Z.R. Z.R. Z.R. Z.R.

Montant 1 15.6 15.3 14.9 15 -1.90% -4.50% -3.80%


Modelul 1.a. Montant 2 18.9 19.5 20.3 19.9 3.20% 7.40% 5.30%
Montant 3 15.6 15.3 14.9 15 -1.90% -4.50% -3.80%
Montant 1 16.2 16.2 15.2 16 0.00% -6.20% -1.20%
Modelul 1.b. Montant 2 17.7 17.6 19.7 18 -0.60% 11.30% 1.70%
Montant 3 16.2 16.2 15.2 16 0.00% -6.20% -1.20%
Montant 1 15.5 16.2 15.7 15.8 4.50% 1.30% 1.90%
Modelul 1.c. Montant 2 19.3 17.6 18.7 19.2 -8.80% -3.10% -0.50%
Montant 3 15.2 16.2 15.7 15 6.60% 3.30% -1.30%
Montant 1 15.1 15.1 14.8 14.8 0.00% -2.00% -2.00%
Modelul 2.a. Montant 2 19.8 19.7 20.5 20.3 -0.50% 3.50% 2.50%
Montant 3 15.1 15.1 14.8 14.8 0.00% -2.00% -2.00%
Montant 1 15.8 16 14.9 15.8 1.30% -5.70% 0.00%
Modelul 2.b. Montant 2 18.5 18 20.2 18.7 -2.70% 9.20% 1.10%
Montant 3 15.8 16 14.9 15.5 1.30% -5.70% -1.90%
Montant 1 15.2 16.3 16.4 15.9 7.20% 7.90% 4.60%
Modelul 2.c. Montant 2 19.5 17.4 17.2 18.2 -10.80% -11.80% -6.70%
Montant 3 15.2 16.3 16.4 15.9 7.20% 7.90% 4.60%
Montant 1 27 28.7 27.4 27.3 6.30% 1.50% 1.10%
Modelul 3.a. Montant 2 36 32.6 35.2 35.3 -9.40% -2.20% -1.90%
Montant 3 27 28.7 27.4 27.3 6.30% 1.50% 1.10%
Montant 1 27.3 28.2 27 28 3.30% -1.10% 2.60%
Modelul 3.b. Montant 2 34.4 33.6 35.9 34 -2.30% 4.40% -1.20%
Montant 3 27.3 28.2 27 28 3.30% -1.10% 2.60%
Montant 1 28 29.9 28.9 28.9 6.80% 3.20% 3.20%
Modelul 3.c. Montant 2 34 30.2 32.2 32.2 -11.20% -5.30% -5.30%
Montant 3 28 29.9 28.9 28.9 6.80% 3.20% 3.20%
Montant 1 26.7 28.8 27.6 27.7 7.90% 3.40% 3.70%
Modelul 4.a. Montant 2 36.6 32.4 34.7 34.7 -11.50% -5.20% -5.20%
Montant 3 26.7 28.8 27.6 27.7 7.90% 3.40% 3.70%
Montant 1 27.5 28 26.9 27.7 1.80% -2.20% 0.70%
Modelul 4.b. Montant 2 34.5 33.9 36.1 34.6 -1.70% 4.60% 0.30%
Montant 3 27.5 28 26.9 27.7 1.80% -2.20% 0.70%

102
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Montant 1 28.8 29.9 33.6 29.6 3.80% 16.70% 2.80%


Modelul 4.c. Montant 2 32.5 30.1 30.3 30.9 -7.40% -6.80% -4.90%
Montant 3 28.8 29.9 26.1 29.6 3.80% -9.40% 2.80%
Montant 1 39.4 42.6 40.1 40.4 8.10% 1.80% 2.50%
Modelul 5.a. Montant 2 51.3 44.8 49.8 49.1 -12.70% -2.90% -4.30%
Montant 3 37.4 42.6 40.1 40.4 13.90% 7.20% 8.00%
Montant 1 40 41.3 39 40.6 3.20% -2.50% 1.50%
Modelul 5.b. Montant 2 50 47.4 52 48.9 -5.20% 4.00% -2.20%
Montant 3 40 41.3 39 40.6 3.20% -2.50% 1.50%
Montant 1 41.3 43.3 42.9 41.8 4.80% 3.90% 1.20%
Modelul 5.c. Montant 2 47.4 43.4 44.3 44.7 -8.40% -6.50% -5.70%
Montant 3 41.3 43.3 42.9 43.5 4.80% 3.90% 5.30%
Montant 1 39.4 42.7 41.1 41.1 8.40% 4.30% 4.30%
Modelul 6.a. Montant 2 51.2 44.7 47.8 47.8 -12.70% -6.60% -6.60%
Montant 3 39.4 42.7 41.1 41.1 8.40% 4.30% 4.30%
Montant 1 40 48.4 45.4 47.5 21.00% 13.50% 18.80%
Modelul 6.b. Montant 2 49.9 54.9 60.7 56.7 10.00% 21.60% 13.60%
Montant 3 40 48.4 45.5 47.5 21.00% 13.80% 18.80%
Montant 1 42.3 43.3 43.9 43 2.40% 3.80% 1.70%
Modelul 6.c. Montant 2 45.4 43.4 42.1 44 -4.40% -7.30% -3.10%
Montant 3 42.3 43.3 43.9 43 2.40% 3.80% 1.70%
Montant 1 78.4 83.2 77.7 80.4 6.10% -0.90% 2.60%
Modelul 7.a. Montant 2 93.3 83.6 94.6 89.2 -10.40% 1.40% -4.40%
Montant 3 78.4 83.2 77.7 80.4 6.10% -0.90% 2.60%
Montant 1 78.6 93.3 87.4 93.5 18.70% 11.20% 19.00%
Modelul 7.b. Montant 2 92.8 98.8 116.7 104.5 6.50% 25.80% 12.60%
Montant 3 78.6 93.3 87.4 93.5 18.70% 11.20% 19.00%
Montant 1 81.4 81.4 83.4 82.5 0.00% 2.50% 1.40%
Modelul 7.c. Montant 2 87.15 57.2 85.3 84.9 -34.40% -2.10% -2.60%
Montant 3 81.4 26.8 82.4 82.3 -67.10% 1.20% 1.10%
Montant 1 79 83.2 79.1 81.3 5.30% 0.10% 2.90%
Modelul 8.a. Montant 2 92.1 83.6 91.8 87.3 -9.20% -0.30% -5.20%
Montant 3 79 83.2 79.1 81.3 5.30% 0.10% 2.90%
Montant 1 79.1 96.4 88.4 93.9 21.90% 11.80% 18.70%
Modelul 8.b. Montant 2 91.8 98.7 114.8 103.8 7.50% 25.10% 13.10%
Montant 3 79.1 96.4 88.4 93.9 21.90% 11.80% 18.70%
Montant 1 82.6 83.3 83.2 83.2 0.80% 0.70% 0.70%
Modelul 8.c. Montant 2 84.8 83.3 83.7 83.7 -1.80% -1.30% -1.30%
Montant 3 82.6 83.3 83.2 83.2 0.80% 0.70% 0.70%

103
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Tabelul 4 – Deplasari absolute de nivel [mm]

MODELE DE CALCUL DIFERENTE FATA DE MEF


MODEL ELEMENT
MEF FARA DOLCE TOTAL FARA DOLCE TOTAL
ETABS Z.R. Z.R. Z.R. Z.R. Z.R. Z.R.

Nivel 1 0.42 0.63 0.42 0.39 50.00% 0.00% -7.10%


Modelul 1.a. Nivel 2 1.05 1.78 1.06 0.98 69.50% 1.00% -6.70%
Nivel 3 1.61 2.72 1.63 1.52 68.90% 1.20% -5.60%
Nivel 1 0.4 0.68 0.44 0.42 70.00% 10.00% 5.00%
Modelul 1.b. Nivel 2 0.84 1.52 0.89 0.81 81.00% 6.00% -3.60%
Nivel 3 1.29 2.1 1.26 1.18 62.80% -2.30% -8.50%
Nivel 1 0.97 2.63 1.31 1.31 171.10% 35.10% 35.10%
Modelul 1.c. Nivel 2 2.5 8.5 3.63 3.6 240.00% 45.20% 44.00%
Nivel 3 3.7 15.1 5.67 5.6 308.10% 53.20% 51.40%
Nivel 1 0.38 0.62 0.41 0.39 63.20% 7.90% 2.60%
Modelul 2.a. Nivel 2 0.9 1.74 1.02 0.95 93.30% 13.30% 5.60%
Nivel 3 1.3 2.57 1.46 1.37 97.70% 12.30% 5.40%
Nivel 1 0.35 0.62 0.37 0.34 77.10% 5.70% -2.90%
Modelul 2.b. Nivel 2 0.64 1.3 0.66 0.62 103.10% 3.10% -3.10%
Nivel 3 0.9 1.73 0.89 0.82 92.20% -1.10% -8.90%
Nivel 1 1.32 2.9 2 2.02 119.70% 51.50% 53.00%
Modelul 2.c. Nivel 2 3.58 9.56 6.08 6.02 167.00% 69.80% 68.20%
Nivel 3 5.54 17.2 10.2 10.1 210.50% 84.10% 82.30%
Nivel 1 0.21 0.38 0.21 0.19 81.00% 0.00% -9.50%
Modelul 3.a. Nivel 2 0.52 1.21 0.525 0.48 132.70% 1.00% -7.70%
Nivel 3 0.79 2.03 0.796 0.74 157.00% 0.80% -6.30%
Nivel 1 0.2 0.34 0.21 0.2 70.00% 5.00% 0.00%
Modelul 3.b. Nivel 2 0.42 0.82 0.44 0.4 95.20% 4.80% -4.80%
Nivel 3 0.64 1.2 0.61 0.56 87.50% -4.70% -12.50%
Nivel 1 0.45 0.93 0.56 0.56 106.70% 24.40% 24.40%
Modelul 3.c. Nivel 2 1.2 3.08 1.62 1.6 156.70% 35.00% 33.30%
Nivel 3 1.93 5.68 2.71 2.68 194.30% 40.40% 38.90%
Nivel 1 0.22 0.4 0.22 0.23 81.80% 0.00% 4.50%
Modelul 4.a. Nivel 2 0.54 1.28 0.57 0.56 137.00% 5.60% 3.70%
Nivel 3 0.79 2.16 0.86 0.85 173.40% 8.90% 7.60%
Nivel 1 0.19 0.32 0.2 0.19 68.40% 5.30% 0.00%
Modelul 4.b. Nivel 2 0.39 0.78 0.4 0.36 100.00% 2.60% -7.70%
Nivel 3 0.56 1.11 0.56 0.5 98.20% 0.00% -10.70%

104
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Nivel 1 0.62 0.94 0.77 0.77 51.60% 24.20% 24.20%


Modelul 4.c. Nivel 2 1.82 3.12 2.45 2.41 71.40% 34.60% 32.40%
Nivel 3 3.1 5.77 4.38 4.29 86.10% 41.30% 38.40%
Nivel 1 0.16 0.29 0.15 0.14 81.30% -6.30% -12.50%
Modelul 5.a. Nivel 2 0.37 0.93 0.36 0.34 151.40% -2.70% -8.10%
Nivel 3 0.55 1.64 0.54 0.51 198.20% -1.80% -7.30%
Nivel 1 0.15 0.27 0.16 0.14 80.00% 6.70% -6.70%
Modelul 5.b. Nivel 2 0.31 0.68 0.32 0.27 119.40% 3.20% -12.90%
Nivel 3 0.45 1.05 0.43 0.37 133.30% -4.40% -17.80%
Nivel 1 0.29 0.47 0.34 0.34 62.10% 17.20% 17.20%
Modelul 5.c. Nivel 2 0.77 1.48 0.97 0.96 92.20% 26.00% 24.70%
Nivel 3 1.25 2.68 1.64 1.61 114.40% 31.20% 28.80%
Nivel 1 0.17 0.29 0.17 0.16 70.60% 0.00% -5.90%
Modelul 6.a. Nivel 2 0.41 0.96 0.44 0.41 134.10% 7.30% 0.00%
Nivel 3 0.61 1.71 0.67 0.63 180.30% 9.80% 3.30%
Nivel 1 0.15 0.3 0.18 0.16 100.00% 20.00% 6.70%
Modelul 6.b. Nivel 2 0.32 0.74 0.35 0.3 131.30% 9.40% -6.30%
Nivel 3 0.46 1.11 0.47 0.41 141.30% 2.20% -10.90%
Nivel 1 0.38 0.47 0.42 0.42 23.70% 10.50% 10.50%
Modelul 6.c. Nivel 2 1.1 1.48 1.29 1.26 34.50% 17.30% 14.50%
Nivel 3 1.89 2.69 2.3 2.24 42.30% 21.70% 18.50%
Nivel 1 0.11 0.15 0.1 0.09 36.40% -9.10% -18.20%
Modelul 7.a. Nivel 2 0.24 0.42 0.23 0.2 75.00% -4.20% -16.70%
Nivel 3 0.34 0.71 0.32 0.29 108.80% -5.90% -14.70%
Nivel 1 0.11 0.19 0.12 0.1 72.70% 9.10% -9.10%
Modelul 7.b. Nivel 2 0.21 0.47 0.22 0.18 123.80% 4.80% -14.30%
Nivel 3 0.29 0.71 0.28 0.22 144.80% -3.40% -24.10%
Nivel 1 0.15 0.18 0.16 0.16 20.00% 6.70% 6.70%
Modelul 7.c. Nivel 2 0.37 0.48 0.41 0.4 29.70% 10.80% 8.10%
Nivel 3 0.58 0.81 0.67 0.65 39.70% 15.50% 12.10%
Nivel 1 0.12 0.15 0.11 0.1 25.00% -8.30% -16.70%
Modelul 8.a. Nivel 2 0.26 0.42 0.26 0.24 61.50% 0.00% -7.70%
Nivel 3 0.39 0.72 0.4 0.36 84.60% 2.60% -7.70%
Nivel 1 0.11 0.2 0.13 0.11 81.80% 18.20% 0.00%
Modelul 8.b. Nivel 2 0.23 0.47 0.24 0.19 104.30% 4.30% -17.40%
Nivel 3 0.32 0.71 0.31 0.25 121.90% -3.10% -21.90%
Nivel 1 0.17 0.18 0.18 0.17 5.90% 5.90% 0.00%
Modelul 8.c. Nivel 2 0.44 0.49 0.46 0.45 11.40% 4.50% 2.30%
Nivel 3 0.73 0.82 0.77 0.75 12.30% 5.50% 2.70%

105
-25.00%
25.00%
75.00%
125.00%
175.00%
225.00%
-25.00%
15.00%
35.00%
55.00%
75.00%
95.00%
115.00%
135.00%
155.00%
175.00%

-5.00%
Modelul 1.a. Modelul 1.a.
Modelul 1.b. Modelul 1.b.
Modelul 1.c. Modelul 1.c.
Modelul 2.a. Modelul 2.a.
STRUCTURI DIN ZIDARIE

Modelul 2.b. Modelul 2.b.


Modelul 2.c. Modelul 2.c.
Modelul 3.a. Modelul 3.a.
Modelul 3.b. Modelul 3.b.
Modelul 3.c. Modelul 3.c.

FARA Z.R.
FARA Z.R.
Modelul 4.a. Modelul 4.a.
Modelul 4.b. Modelul 4.b.
Modelul 4.c. Modelul 4.c.

DOLCE Z.R.
DOLCE Z.R.
Modelul 5.a. Modelul 5.a.
Modelul 5.b. Modelul 5.b.
Modelul 5.c. Modelul 5.c.

TOTAL Z.R.
TOTAL Z.R.
Modelul 6.a. Modelul 6.a.
Modelul 6.b. Modelul 6.b.
Modelul 6.c. Modelul 6.c.
Modelul 7.a. Modelul 7.a.
Modelul 7.b. Modelul 7.b.
Figura 11 – Diferente de deplasari intre modele pentru primul nivel

Modelul 7.c. Modelul 7.c.

Figura 12 – Diferente de deplasari intre modele pentru al doilea nivel


Modelul 8.a. Modelul 8.a.
Modelul 8.b. Modelul 8.b.
Modelul 8.c. Modelul 8.c.

106
Daniel STOICA
0.00%
5.00%
10.00%
15.00%
20.00%
25.00%

-10.00%
-5.00%
-25.00%
25.00%
75.00%
125.00%
175.00%
225.00%
275.00%
325.00%

Modelul 1.a. Modelul 1.b.


Modelul 1.b. Modelul 1.c.
Modelul 1.c. Modelul 2.a.
Modelul 2.a.
STRUCTURI DIN ZIDARIE

Modelul 2.b.
Modelul 2.b.
Modelul 2.c.
Modelul 2.c.
Modelul 3.a.
Modelul 3.a.
Modelul 3.b.
Modelul 3.b.
Modelul 3.c.
Modelul 3.c.

FARA Z.R.
FARA Z.R.
Modelul 4.a.
Modelul 4.a.
Modelul 4.b.
Modelul 4.b.
Modelul 4.c.
Modelul 4.c.
Modelul 5.a.

DOLCE Z.R.
DOLCE Z.R.
Modelul 5.a.
Modelul 5.b.
Modelul 5.b.
Modelul 5.c.
Modelul 5.c.
Modelul 6.a.

TOTAL Z.R.
TOTAL Z.R.
Modelul 6.a.
Modelul 6.b.
Modelul 6.b.
Modelul 6.c. Modelul 6.c.

Modelul 7.a. Modelul 7.a.

Figura 14 – Diferente de forte taietoare pe montantul 1


Modelul 7.b. Modelul 7.b.

Modelul 7.c. Modelul 7.c.


Figura 13 – Diferente de deplasari intre modele pentru al treilea nivel

Modelul 8.a. Modelul 8.a.

Modelul 8.b. Modelul 8.b.


Modelul 8.c. Modelul 8.c.

107
Daniel STOICA
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%

-80.00%
-70.00%
-60.00%
-50.00%
-40.00%
-30.00%
-20.00%
-10.00%
-40.00%
-30.00%
-20.00%
-10.00%
Modelul 1.a. Modelul 1.a.
Modelul 1.b. Modelul 1.b.
Modelul 1.c. Modelul 1.c.
Modelul 2.a. Modelul 2.a.
STRUCTURI DIN ZIDARIE

Modelul 2.b. Modelul 2.b.


Modelul 2.c. Modelul 2.c.
Modelul 3.a. Modelul 3.a.
Modelul 3.b. Modelul 3.b.
Modelul 3.c. Modelul 3.c.

FARA Z.R.
FARA Z.R.
Modelul 4.a. Modelul 4.a.
Modelul 4.b. Modelul 4.b.
Modelul 4.c. Modelul 4.c.

DOLCE Z.R.
DOLCE Z.R.
Modelul 5.a. Modelul 5.a.
Modelul 5.b. Modelul 5.b.
Modelul 5.c. Modelul 5.c.

TOTAL Z.R.
TOTAL Z.R.
Modelul 6.a. Modelul 6.a.
Modelul 6.b. Modelul 6.b.
Modelul 6.c. Modelul 6.c.
Modelul 7.a. Modelul 7.a.

Figura 16 – Diferente de forte taietoare pe montantul 3


Figura 15 – Diferente de forte taietoare pe montantul 2
Modelul 7.b. Modelul 7.b.
Modelul 7.c. Modelul 7.c.
Modelul 8.a. Modelul 8.a.
Modelul 8.b. Modelul 8.b.
Modelul 8.c. Modelul 8.c.

108
Daniel STOICA
0.00%
5.00%
10.00%
15.00%
20.00%
25.00%
0.00%
5.00%
10.00%
15.00%
20.00%
25.00%
30.00%
35.00%

-5.00%
Modelul 1.a. Modelul 1.a.
Modelul 1.b. Modelul 1.b.
Modelul 1.c. Modelul 1.c.
Modelul 2.a. Modelul 2.a.
STRUCTURI DIN ZIDARIE

Modelul 2.b. Modelul 2.b.


Modelul 2.c. Modelul 2.c.
Modelul 3.a. Modelul 3.a.
Modelul 3.b. Modelul 3.b.
Modelul 3.c. Modelul 3.c.

FARA Z.R.
FARA Z.R.
Modelul 4.a. Modelul 4.a.
Modelul 4.b. Modelul 4.b.
Modelul 4.c. Modelul 4.c.

DOLCE Z.R.
DOLCE Z.R.
Modelul 5.a. Modelul 5.a.
Modelul 5.b. Modelul 5.b.
Modelul 5.c. Modelul 5.c.
Modelul 6.a. Modelul 6.a.

TOTAL Z.R.
TOTAL Z.R.

Modelul 6.b. Modelul 6.b.


Modelul 6.c. Modelul 6.c.

Figura 18 – Diferente de forte axiale pe montantul 2


Figura 17 – Diferente de forte axiale pe montantul 1
Modelul 7.a. Modelul 7.a.
Modelul 7.b. Modelul 7.b.
Modelul 7.c. Modelul 7.c.
Modelul 8.a. Modelul 8.a.
Modelul 8.b. Modelul 8.b.
Modelul 8.c. Modelul 8.c.

109
Daniel STOICA
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

15.00%

10.00%

5.00%

0.00%
Modelul 1.b.

Modelul 2.b.

Modelul 3.b.

Modelul 4.b.

Modelul 5.b.

Modelul 6.b.

Modelul 7.b.

Modelul 8.b.
Modelul 1.c.

Modelul 2.c.

Modelul 3.c.

Modelul 4.c.

Modelul 5.c.

Modelul 6.c.

Modelul 7.c.

Modelul 8.c.
Modelul 1.a.

Modelul 2.a.

Modelul 3.a.

Modelul 4.a.

Modelul 5.a.

Modelul 6.a.

Modelul 7.a.

Modelul 8.a.
-5.00%

-10.00%

-15.00%

FARA Z.R. DOLCE Z.R. TOTAL Z.R.

Figura 19 – Diferente de forte axiale pe montantul 3

6. Concluzii generale
Analizand toate cele 24 de studii de caz, fiecare cu cate 4 variante (asadar 96 de modele de
calcul in total) putem ajunge la urmatoarele concluzii cu caracter de generalitate:

- Din punct de vedere al deformatiilor exista in toate cazurile (indiferent de lungimile


peretilor, lungimile si inaltimile riglelor de cuplare) o concluzie foarte clara – modelele
cu cadre inlocuitoare (MCI), fara considerarea corespunzatoare a dimensiunilor
nodurilor rigide, flexibilizeaza major structura, rezultand abateri (fata de raspunsurile
obtinute cu MEF – considerate ca „martore”) intr-o plaja de la 175% la primul nivel,
250% la al doilea nivel respectiv 325% la al treilea nivel. Asadar valori de la duble la
triple fata de valorile de referinta.
- Din punct de vedere al eforturilor sectionale obtinute, diferentele sunt cuprinse intre
10-30%, indiferent de tipul de efort considerat si de modelarea cu sau fara zone rigide.
Este adevarat ca cele mai apropiate valori fata de cele de referinta se obtin in cazul
considerarii zonelor rigide in mod clasic sau dupa metoda descrisa de DOLCE.
- Este adevarat ca modelarea cu noduri rigide de tip DOLCE ofera raspunsuri mai
apropiate de cele de referinta insa fata de modelul „clasic” cu zone rigide complete
diferentele care apar sunt insignifiante.

110
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

- Avand in vedere ca modelarea zonelor rigide cu lungime variabila de tip DOLCE este
mult mai laborioasa iar raspunsurile obtinute difera in general foarte putin, se poate
accepta ca fiind suficient de eficienta modelarea „clasica” cu noduri rigide totale.
- Din analizele realizate atat in acest capitol cat si in cele urmatoare, cu privire la riglele
de cuplare rezulta urmatoarele aspecte:
𝑙 𝑙𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑒 𝑟𝑖𝑔𝑙𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑙𝑎𝑟𝑒 1
o Notand cu Cr raportul ℎ𝑟 = 𝑖𝑛𝑎𝑙𝑡𝑖𝑚𝑒 𝑟𝑖𝑔𝑙𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑙𝑎𝑟𝑒 = 𝛼
𝑟 𝑟
𝑙𝑤 𝑙𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒 1
o Notand cu Cw raportul 𝐻 = 𝑖𝑛𝑎𝑙𝑡𝑖𝑚𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒 = 𝛼
𝑤 𝑤
o Utilizand relatia de tip (15) calculam raportul k1 intre rigiditatea riglei de
𝑅 2 +3)
𝛼𝑤 (4𝛼𝑤
cuplare (cu =1) si a montantului (cu =4) asadar 𝑘1 = 𝑅 𝑟 = sau
𝑤 𝛼𝑟 (𝛼𝑟2 +3)
1
𝑘2 = 𝑘 ≥ 𝜔𝑞 unde consideram 𝜔=suprarezistenta iar q=factorul de comportare
1
3
o Rezulta o inecuatie de gradul al treilea 4𝛼𝑤 + 3𝛼𝑤 ≥ (𝛼𝑟3 + 3𝛼𝑟 )𝑞𝜔 dar
valoarea (𝛼𝑟3 + 3𝛼𝑟 ) este cunoscuta si o notam cu C
3 3
o 4𝛼𝑤 + 3𝛼𝑤 ≥ 𝐶𝑞𝜔 impartind prin 3 si considerand q=3 rezulta 1.33𝛼𝑤 +
𝛼𝑤 ≥ 𝐶𝜔 considerand 𝜔=suprarezistenta=1.33 putem sa impartim relatia la
3
1.33 si rezulta 𝛼𝑤 + 0.75𝛼𝑤 ≥ 𝐶
o Se rezolva ecuatia, pentru a determina dimensiunile minime de lungimi de pereti
(lw) astfel incat sa rezulte o comportare de montant.

Figura 20 – Comportare de spalete

Figura 21 – Comportare de montant

111
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

𝜔𝑞𝐻𝑤 𝜔𝑞ℎ𝑟 𝐻𝑤
In mod simplificat se poate aprecia 𝑙𝑤 ≥ sau 𝑙𝑤 ≥ unde Hw=inaltimea de nivel a
4𝐶𝑟 4𝑙𝑟
montantului.

Considerand 𝜔=suprarezistenta≈1.33, q≈3 si o inaltime medie de nivel Hw≈3 se poate aprecia



ca 𝜔𝑞𝐻𝑤 ≈ 12 si impartind la 4 atunci, cea mai simpla forma este 𝑙𝑤 ≥ 3𝛼𝑟 sau 𝑙𝑤 ≥ 3 𝑙 𝑟 .
𝑟


Asadar ca predimensionare se poate considera relatia 𝑙𝑤 ≥ 3 𝑙 𝑟 considerand ca la pereti si
𝑟
riglele de cuplare avem aceiasi grosime b si acelasi modul de elasticitate Ez.

Tabelul 4 – Lungimi de perete lw pentru 3 cazuri de dimensiuni de rigle de cuplare [m]

lr hr lw≥3 hr/lr
Caz Cr=lr/hr r=hr/lr
[m] [m] [m]
1 1.00 1.80 0.56 1.80 5.40
2 1.50 1.80 0.83 1.20 3.60
3 2.00 1.80 1.11 0.90 2.70
4 2.50 1.80 1.39 0.72 2.16
5 3.00 1.80 1.67 0.60 1.80
6 1.00 0.90 1.11 0.90 2.70
7 1.50 0.90 1.67 0.60 1.80
8 2.00 0.90 2.22 0.45 1.35
9 2.50 0.90 2.78 0.36 1.08
10 3.00 0.90 3.33 0.30 0.90
11 1.00 0.25 4.00 0.25 0.75
12 1.50 0.25 6.00 0.17 0.50
13 2.00 0.25 8.00 0.13 0.38
14 2.50 0.25 10.00 0.10 0.30
15 3.00 0.25 12.00 0.08 0.25

112
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

7. Disiparea de energie – un indicator al degradarilor structurale


potentiale

7.1. Introducere
Desi folosita de mii de ani, zidăria ca material de construcție nu este încă suficient de bine
cunoscuta. Pentru majoritatea tinerilor ingineri, folosirea zidariei pentru construcții (în formă
de blocuri ceramice sau cărămizi pline presate, diverse mortare, zidarie nearmată sau armata
sau confinata), prin toate cerintele si calculele care trebuie efectuate, în conformitate cu
codurile din România si Comunitatea Europeana P100 (Eurocod 8) și CR6 (Eurocod 6) începe
să fie usor evitata trecandu-se la alte tipuri structurale.

Teoria betonului armat oferă răspunsuri mult mai ușor de înțeles și mai ușor de aplicat, deci
este mult mai convenabil să se accepte o structură de beton armat (in cadre sau duale) în locul
celor cu pereti structurali din zidarie.

În general, atunci când teoreticienii nu nu pot stabili în mod unanim o teorie de comportare
(sau o lege constitutiva) pentru un material structural și pentru structurile realizate cu acest
material, se face apel la modele de testare, de preferință la scară naturală.

Costurile sunt absolut importante și modelele nu pot fi oricât de mari, în funcție de înălțimea
de laboratoare, suprafata meselor seismice și de greutatile suportate de acestea. Și mai trebuie
remarcat faptul că nici un laborator (care de obicei sunt private), nu va construi un model la
scara naturala direct pe masa seismica, indiferent de tipul materialului pus in opera, pentru că
înseamnă că în această perioadă, masa seismica este inutilizabila. Nu este acceptabil punct de
vedere economic pentru a avea masa seismica "blocata" pentru că aceasta trebuie să lucreze
pentru a obține fonduri pentru laboratoare. Modelele prezentate sunt construite in alta zona a
laboratoarelor si apoi sunt mutate pe masa seismica. Din acest motiv, reutatile modelelor nu
pot fi mai mari decât sarcina maxima pe care echipamentele existente in laborator o pot
transporta.

Determinarea regiunile degradabile ale unei structure (chiar daca este vorba numai despre
tendințele) cu privire la toate vulnerabilitatile structurale, altfel decât prin construirea de
modele fizice naturale și testarea acestora în condiții de laborator, folosind numai modele de
calcul si programe de proiectare structurale (ETABS, SAP2000) este o dorinta a tuturor
specialiștilor din domeniu.

7.2. Despre utilizarea disiparii de energie


În cele ce urmează vom încerca realizarea de comparatii intre răspunsurile structurale ale
modelelor reale și cele ale modelelor numerice, cautand o metodă care sa ofere răspunsuri
suficient de clare și de precise cu privire la tendintele si la modul de comportare al acestora.

Ca "instrument" de lucru s-a preferat un program de calcul foarte bine cunoscut și apreciat de
către specialiști care are zeci de ani de testari si imbunatatiri succesive: ETABS, în cea mai
recentă versiune 2013 3.1.4. Practic 99% din toate clădirile importante din lume au fost

113
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

proiectate cu acest program. Dupa aparitia ca ciupercile a zeci de programe similare, cu


raspunsuri mai mult sau mai puțin asemănătoare, inca nu este greu de spus că „batranul”
ETABS, într-o forma noua de prezentare rămâne un lider al instrumentelor de analiză
structurala. Și că poate exista o intercomunicare continuă cu produsele similare, compania
producatoare oferind soluții nelimitate.

Pentru a determina tendințele de avariere, prin utilizarea raspunsurilor structurale sub formă de
energie disipată (numita si lucru mecanic virtual, în cadrul programului) se pot obține
informații specifice.

Folosind calcule simplificate cu forțe seismice "unitare" sau pe baza coeficienti seismici de
bază, indiferent de intensitatea forțelor, programul oferă tendinte clare de disipare a energiei în
structura.

Acest lucru este prevăzut în procente și mergand pe ideea simplă că orice avariere înseamnă
depasirea procentului de 50% cu urmatoarele trepte de avariere redusa (50-60%), avariere
moderată (70-80%) sau avariere puternica (90-100%), se poate forma o imagine de ansamblu
asupra întregului comportament structural.

Cunoscând sensibilitatile sau vulnerabilitățile structurale, experții isi pot concentra eforturile
pentru a le evita sau a le atenua, astfel încât pot fi evitate colapsurile locale și colapsurile
progresive care conduc în mod inevitabil la colapsul general, pierderi semnificative de vieți și
economice.

Asadar, din toate studiile efectuate și prezentate în cele ce urmează, a rezultat că folosirea
răspunsurilor structurale sub formă de energie disipată este favorabila pentru inginerii și
oamenii de știință din domeniu.

Scopul cercetarii este ca pornind de la informații coerente și concrete pot fi realizate modele
de calcul specifice și complexe, care oferă răspunsuri suficient de clare pentru teoreticieni
pentru a crea reguli, simple, ușor de utilizat și clare, în loc de copierea unor formule date de
diverși specialiști din diferite zone ale lumii, folosind diferite unități de măsură.

După utilizarea a zeci de tipuri de modelare, simple sau complexe, cu raspunsuri obtinute mult
mai greu de interpretat, se pare că in cea mai simplă formă "imaginea" de energie disipată într-
o structură (în această lucrare se refera la zidărie, dar pana la urma nu conteaza tipul de structura
sau material utilizate) ofera cele mai multe răspunsuri naturale privind tendinta de degradare și
în special zonele în care acestea se vor dezvolta.

Studiile următoare (patru la număr), provin în principal de la încercările de a realiza validări


numerice privind testele seismice efectuate pe mese seismice.

După determinarea modurilor de cedare si a zonelor cu sensibilitati sau vulnerabilități, inginerii


proiectanti vor ști ce au de făcut.

114
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

7.3. Cazuri de studiu – versiunea 1 – peretele 1


- Zonele rosii ale modelelor de calcul – caracteristici reale ale zidariei din spaleti si rigle de
cuplare
- Zonele albastre ale modelelor de calcul – noduri infinit rigide
Tabelul 1 – Figuri pentru modelele de calcul si energia disipata

Modele de calcul structural Energia disipata [%]

Modelul initial – pasul 1 Energia disipata in pasul 1

Modelul 2 – pasul 2 – regiunile cu


energie sisipata mai mare de 50%
Energia disipata in pasul 2
au fost inlaturate din modelul
anterior

Model pasul 3 Energia disipata in pasul 3

Model pasul 4 Energia disipata in pasul 4

115
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Model pasul 5 Energia disipata in pasul 5

Model pasul 6 – colaps total Energia disipata in pasul 6

a – Modelul real 1 b – Modelul real 2

Figura 1 – Mecanismul de colaps pentru modelele reale

116
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

7.4. Studii de caz – versiunea 2 – peretele 1

- Zonele rosii ale modelelor de calcul – caracteristici reale ale zidariei din spaleti si rigle de
cuplare
- Zonele albastre ale modelelor de calcul – noduri infinit rigide

Tabelul 2 – Figuri pentru modelele de calcul si energia disipata

Modele de calcul structural Energia disipata [%]

Modelul initial – pasul 1 Energia disipata in pasul 1

Modelul 2 – pasul 2 – regiunile


cu energie sisipata mai mare de
Energia disipata in pasul 2
50% au fost inlaturate din
modelul anterior

Model pasul 3 Energia disipata in pasul 3

117
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Model pasul 4 Energia disipata in pasul 4

Model pasul 5 Energia disipata in pasul 5

Model pasul 6 Energia disipata in pasul 6

Model pasul 7 Energia disipata in pasul 7

Se constată că nu există o mare diferență între modelele cu noduri rigide și cele cu noduri cu
comportare normala, ambele tipuri de modele sunt relativ similare în ceea ce privește energia
disipată. Diferența constă doar într-un singur pas in plus.
Între variantele de modelare cu noduri rigide și cea cu nodurile normale apare o diferență de
două etape înainte de colaps, dar în cele din urmă nu este decât o chestiune de modelare si
timpul de răspuns. În final, comportarea este corectă, și practic aceiasi. Astfel, se poate

118
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

considera, având în vedere calculele care urmează, că indiferent de tipul de modelare a


convergenței locale si a copalsului partial, colapsul general este același.
Pentru aceste modele testate la Laboratorul din LNEC, răspunsurile au fost similare pentru
modelele 3D reale pe masa seismica și modelele "testate" cu ajutorul programului ETABS.
După primele seturi de teste, atat pe mesele seismice cat si prin proceduri numerice,
mecanismele de avariere obținute sunt mai mult sau mai puțin similare.

7.5. Studii de caz – versiunea 3 – modelul 1 – blocuri ceramice


- Zidarie nearmata cu blocuri ceramice si planseu din beton armat

Tabelul 3 – Figuri pentru modelele de calcul si energia disipata

Model de calcul structural Model real 3D testat pe masa


in ETABS seismica de la ISMES - Bergamo

Perete de fatada – initial

Perete de fatada – dupa teste

119
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Perete lateral - initial

Perete lateral – dupa teste

In testele realizate pe masa seismica a rezultat un tipar de cedare, regasit si in modul de colaps
din modele.

120
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

7.6. Studii de caz – versiunea 4 – modelul 2 – caramizi pline presate


- Zidarie nearmata cu caramizi pline presate si planseu de lemn
Se poate observa o stransa corelatie intre avariile aparute pe masa seismica si cele indicate de
folosirea energiei disipate pe baza programului ETABS.

Majoritatea fisurilor si crapaturilor aparute sunt patrunse. In cazul zidariei cu caramizi pline
presate nu au fost determinate cedari fragile. De obicei caramizile pline presate fisureaza mai
tarziu fata de cele din blocuri ceramice cu goluri.

Tabelul 4 – Figuri pentru modelele de calcul si energia disipata

Model de calcul structural in Model real 3D testat pe masa


ETABS seismica de la ISMES - Bergamo

Perete de fatada – initial

Perete de fatada – dupa teste

Perete lateral - initial

121
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Perete lateral – dupa teste

Peretele din spate – initial

Peretele din spate - dupa teste

In testele realizate pe masa seismica a rezultat un tipar de cedare, regasit si in modul de colaps
din modele.

122
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

8. Aspecte studiate pe modele noi


S-au realizat un numar de 30 de modele de calcul structural, pentru acelasi tip de cladire, cu 4
nibeluri avand inaltimea de nivel de 3 m, cate 10 pentru fiecare tip de lungime de montanti la
fatada: 120, 180 si 240 cm, in conditiile in care riglele de fatada au 180 cm inaltime. Cladirile
au fost gandite ca fiind simetrice pe ambele directii principale. Au rezultat, astfel, pentru fiecare
tip de cladire (cu montanti de 120/180 sau 240 cm) urmatoarele modele (descrierea fiind facuta
pentru cazul cu montanti de fatada de 120 cm, dar care sunt identice ca mod de gandire si pentru
cazul montantilor de 180 si 240 cm):
Nr.crt. Nume model Descriere
Cladire de tip ZNA, cu montantii de fatada de 120 cm si riglele
1 A120 de cuplare cu inaltimea de 180 cm, cu buiandrugi de b.a. dar fara
centuri
Cladire de tip ZNA, cu montantii de fatada de 120 cm si riglele
2 A120M1 de cuplare cu inaltimea de 180 cm, cu buiandrugi de b.a. (25x15)
cu centuri din b.a. (25x25)
Cladire de tip ZC, cu montantii de fatada de 120 cm si riglele de
cuplare cu inaltimea de 180 cm, cu buiandrugi de b.a. (25x15) cu
3 A120M2
centuri din b.a. (25x25) si cu stalpisori din b.a. la intersectiile
peretilor din zidarie (25x25)
Cladire de tip ZC, cu montantii de fatada de 120 cm si riglele de
cuplare cu inaltimea de 180 cm, cu buiandrugi de b.a. (25x15) cu
centuri din b.a. (25x25) si cu stalpisori din b.a. la intersectiile
4 A120M2R1
peretilor din zidarie (25x25). Deasupra parapetilor, continuu (cu
exceptia zonelor de usi) s-au prevazut niste centuri din b.a. cu
dimensiunea de 25x15 cm.
Cladire de tip ZC, cu montantii de fatada de 120 cm si riglele de
cuplare cu inaltimea de 180 cm, cu buiandrugi de b.a. (25x15) cu
5 A120M3
centuri din b.a. (25x25) si cu stalpisori din b.a. la cele doua
extremitati ale montantilor din zidarie (25x25)
Cladire de tip ZC, cu montantii de fatada de 120 cm si riglele de
cuplare cu inaltimea de 180 cm, cu buiandrugi de b.a. (25x15) cu
centuri din b.a. (25x25) si cu stalpisori din b.a. la cele doua
6 A120M3R1
extremitati ale montantilor din zidarie (25x25). Deasupra
parapetilor, continuu (cu exceptia zonelor de usi) s-au prevazut
niste centuri din b.a. cu dimensiunea de 25x15 cm.
Cladire de tip ZC, cu montantii de fatada de 120 cm si riglele de
cuplare cu inaltimea de 180 cm, cu centuri din b.a. (25x25) si cu
stalpisori din b.a. la cele doua extremitati ale montantilor din
zidarie (25x25). Deasupra parapetilor, continuu (cu exceptia
7 A120M3R2
zonelor de usi) s-au prevazut niste centuri din b.a. cu dimensiunea
de 25x15 cm. De asemenea, in locul buiandrugilor locali de b.a.
s-a prevazut o centura continua de 25x15 cm, inclusiv in dreptul
usilor.

123
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Cladire de tip ZC, cu montantii de fatada de 120 cm si riglele de


cuplare cu inaltimea de 180 cm, cu buiandrugi de b.a. (25x15) cu
8 A120M4 centuri din b.a. (25x25) si cu stalpisori din b.a. la cele doua
extremitati ale montantilor din zidarie dar si la intersectiile
peretilor (25x25)
Cladire de tip ZC, cu montantii de fatada de 120 cm si riglele de
cuplare cu inaltimea de 180 cm, cu buiandrugi de b.a. (25x15) cu
centuri din b.a. (25x25) si cu stalpisori din b.a. la cele doua
9 A120M4R1 extremitati ale montantilor din zidarie dar si la intersectiile
peretilor (25x25). Deasupra parapetilor, continuu (cu exceptia
zonelor de usi) s-au prevazut niste centuri din b.a. cu dimensiunea
de 25x15 cm.
Cladire de tip ZC, cu montantii de fatada de 120 cm si riglele de
cuplare cu inaltimea de 180 cm, cu centuri din b.a. (25x25) si cu
stalpisori din b.a. la cele doua extremitati ale montantilor din
zidarie dar si la intersectiile peretilor (25x25). Deasupra
10 A120M4R2
parapetilor, continuu (cu exceptia zonelor de usi) s-au prevazut
niste centuri din b.a. cu dimensiunea de 25x15 cm. De asemenea,
in locul buiandrugilor locali de b.a. s-a prevazut o centura
continua de 25x15 cm, inclusiv in dreptul usilor.

S-au realizat rularile pentru toate cele 30 de modele si s-au selectat figurile corespunzatoare
celor doua linii longitudinale de pereti structurali din zidarie, pentru actiuni seismice in planul
lor respectiv pentru actiuni seismice perpendiculare pe planul acestora.
Toate figurile sunt prezentate in ANEXA.

9. Concluzii generale
Folosind un instrument de calcul numeric - programul ETABS 2013 - au fost realizate modele
de calcul structural similare cu cele reale 3D pentru care s-au realizat analize pe masa seismica.
Se constată că răspunsurile structurale ale analizelor pe modele de calcul 3D, tiparele de energie
disipata au oferit suficient de aproape tendințele de colaps, cum au fost cele rezultate pe
modelele reale 3D, pe baza procedurilor de pe masa seismica.
Se estimează că, în viitor, pe baza energie disipate, în funcție de dimensiunea elementelor finite
(EF) folosirea modelelor numerice furnizează suficiente informații despre vulnerabilitățile
structurale, astfel încât să se evite realizarea de modele reale, scumpe.
Se constată că răspunsurile structurale ale unui sistem de calcul 3D sub forma de energie
disipată ofera suficient de aproape aceleași rezultate ca cele determinate pe modelele reale.
Desi CR6 (fata de alte coduri internationale) este mai restrictiv in unele capitole, pentru
montantii (de fatada dar nu numai), indiferent de zona seismica in care este amplasata cladirea
se recomanda sa existe stalpisori de ambele parti (chiar daca nu exista la intersectie).
De asemenea, avand in vedere avariilr aparute in urma seismelor puternice din ultimele decenii,
din America de Sud si Asia se poate recomanda utilizarea unor centuri continue (intermediare)
in locul buiandrugilor si deasupra parapetilor.

124
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

ANEXA

125
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

MODEL A120 ELEVATIE 1 MODEL A120 ELEVATIE 2

MODEL A120M1 ELEVATIE 1 MODEL A120M1 ELEVATIE 2

125
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

MODEL A120M2 ELEVATIE 1 MODEL A120M2 ELEVATIE 2

MODEL A120M2R1 ELEVATIE 1 MODEL A120M2R1 ELEVATIE 2

126
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

MODEL A120M3 ELEVATIE 1 MODEL A120M3 ELEVATIE 2

MODEL A120M3R1 ELEVATIE 1 MODEL A120M3R1 ELEVATIE 2

127
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

MODEL A120M3R2 ELEVATIE 1 MODEL A120M3R2 ELEVATIE 2

MODEL A120M4 ELEVATIE 1 MODEL A120M4 ELEVATIE 2

128
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

MODEL A120M4R1 ELEVATIE 1 MODEL A120M4R1 ELEVATIE 2

MODEL A120M4R2 ELEVATIE 1 MODEL A120M4R2 ELEVATIE 2

129
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

MODEL A180 ELEVATIE 1 MODEL A180 ELEVATIE 2

MODEL A180M1 ELEVATIE 1 MODEL A180M1 ELEVATIE 2

130
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

MODEL A180M2 ELEVATIE 1 MODEL A180M2 ELEVATIE 2

MODEL A180M2R1 ELEVATIE 1 MODEL A180M2R1 ELEVATIE 2

131
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

MODEL A180M3 ELEVATIE 1 MODEL A180M3 ELEVATIE 2

MODEL A180M3R1 ELEVATIE 1 MODEL A180M3R1 ELEVATIE 2

132
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

MODEL A180M3R2 ELEVATIE 1 MODEL A180M3R2 ELEVATIE 2

MODEL A180M4 ELEVATIE 1 MODEL A180M4 ELEVATIE 2

133
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

MODEL A180M4R1 ELEVATIE 1 MODEL A180M4R1 ELEVATIE 2

MODEL A180M4R2 ELEVATIE 1 MODEL A180M4R2 ELEVATIE 2

134
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

MODEL A240 ELEVATIE 1 MODEL A240 ELEVATIE 2

MODEL A240M1 ELEVATIE 1 MODEL A240M1 ELEVATIE 2

135
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

MODEL A240M2 ELEVATIE 1 MODEL A240M2 ELEVATIE 2

MODEL A240M2R1 ELEVATIE 1 MODEL A240M2R1 ELEVATIE 2

136
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

MODEL A240M3 ELEVATIE 1 MODEL A240M3 ELEVATIE 2

MODEL A240M3R1 ELEVATIE 1 MODEL A240M3R1 ELEVATIE 2

137
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

MODEL A240M3R2 ELEVATIE 1 MODEL A240M3R2 ELEVATIE 2

MODEL A240M4 ELEVATIE 1 MODEL A240M4 ELEVATIE 2

138
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

MODEL A240M4R1 ELEVATIE 1 MODEL A240M4R1 ELEVATIE 2

MODEL A240M4R2 ELEVATIE 1 MODEL A240M4R2 ELEVATIE 2

139
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

MODEL A120

ELEVATIE AX 1 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y


MODEL A120M1

ELEVATIE AX 1 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

140
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

ELEVATIE AX 2 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y


MODEL A120M2

ELEVATIE AX 1 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

141
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

MODEL A120M2R1

ELEVATIE AX 1 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y


MODEL A120M3

ELEVATIE AX 1 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

142
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

ELEVATIE AX 2 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y


MODEL A120M3R1

ELEVATIE AX 1 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

143
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

MODEL A120M3R2

ELEVATIE AX 1 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y


MODEL A120M4

ELEVATIE AX 1 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

144
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

ELEVATIE AX 2 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y


MODEL A120M4R1

ELEVATIE AX 1 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

145
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

MODEL A120M4R2

ELEVATIE AX 1 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

146
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

MODEL A180

ELEVATIE AX 1 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y


MODEL A180M1

ELEVATIE AX 1 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

147
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

ELEVATIE AX 2 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y


MODEL A180M2

ELEVATIE AX 1 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

148
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

MODEL A180M2R1

ELEVATIE AX 1 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y


MODEL A180M3

ELEVATIE AX 1 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

149
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

ELEVATIE AX 2 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y


MODEL A180M3R1

ELEVATIE AX 1 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

150
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

MODEL A180M3R2

ELEVATIE AX 1 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y


MODEL A180M4

ELEVATIE AX 1 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

151
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

ELEVATIE AX 2 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y


MODEL A180M4R1

ELEVATIE AX 1 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

152
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

MODEL A180M4R2

ELEVATIE AX 1 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

153
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

MODEL A240

ELEVATIE AX 1 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y


MODEL A240M1

ELEVATIE AX 1 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

154
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

ELEVATIE AX 2 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y


MODEL A240M2

ELEVATIE AX 1 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

155
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

MODEL A240M2R1

ELEVATIE AX 1 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y


MODEL A240M3

ELEVATIE AX 1 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

156
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

ELEVATIE AX 2 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y


MODEL A240M3R1

ELEVATIE AX 1 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

157
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

MODEL A240M3R2

ELEVATIE AX 1 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y


MODEL A240M4

ELEVATIE AX 1 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

158
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

ELEVATIE AX 2 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y


MODEL A240M4R1

ELEVATIE AX 1 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

159
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

MODEL A240M4R2

ELEVATIE AX 1 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2 ENERGIE DISIPATA SEISM X ENERGIE DISIPATA SEISM Y

160
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

CAPITOLUL 5

CALCULUL RIGLELOR DE CUPLARE

LA

PERETII STRUCTURALI CUPLATI DIN ZIDARIE

161
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

1. Tipuri de rigle de cuplare la peretii structurali din zidarie

Tip 1 Tip 2 Tip 3 Tip 4 Tip 5 Tip 6 Tip 7 Tip 8


Centura
superioara
Parapet
Centura +
zidarie
superioara Centura Parapet
Parapet +
+ + zidarie Zidarie
zidarie Centura
Parapet Zidarie + inferioara
Placa Centura + +
zidarie inferioara Centura +
Centura Zidarie
+ + + Buiandrug
inferioara
Centura Buiandrug Zidarie
+
inferioara
Buiandrug
+
Buiandrug
Beton
Beton Zidarie
Beton Zidarie
Zidarie Zidarie Beton Zidarie
Beton Beton Zidarie Beton
Beton Beton Zidarie Beton
Beton Zidarie
Beton
Beton
Figura 1 – Tipuri posibile de rigle de cuplare

2. Aspecte privind comportarea si calculul riglelor de cuplare de tip 1 si 2

Figura 2 – rigla de cuplare tip 1 si 2 – eforturi in beton si armatura – ambele sensuri seismice

162
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Ipoteze:

 Consideram ca armatura ajunge la curgere


 Rezistenta la compresiune a betonului – fcd
 Rezistenta armaturii fy
 Momentele sunt egale indiferent de sensul actiunii seismice
𝑎
𝑀𝑢 = Φ [0.85𝑓𝑐𝑑 𝑎𝑏 (𝑑 − ) + 𝐴′𝑠 𝑓𝑦 (𝑑 − 𝑑′ )]
2
𝐴𝑠 −𝐴′𝑠 𝑓𝑦
Avand 𝑎 = si =0.80-0.90 – de obicei 0.85
0.85𝑏 𝑓𝑐𝑑

Cazuri particulare:

 Rigla de cuplare tip 1 – placa b.a.:


o b=25 cm;
o h=13 cm;
o As=As’=210=2*0.785=1.57 cm2;
o fy=4050 daN/cm2;
o fcd=200 daN/cm2;
0 4050
o Rezulta ca 𝑎 = 0.85∗25 200 = 0 si atunci rezulta un moment ultim egal cu
𝑀𝑢 = 0.85[0 + 1.57 ∗ 4050(9)] = 0.85 ∗ 57226.5 = 48642.5 𝑑𝑎𝑁𝑐𝑚
o Adica Mu=4.86 kNm
o Se poate observa ca momentul este valabil in ambele sensuri ale actiunii
seismice
2𝑀 9.72
o Forta taietoare ultima 𝑉𝑢 = 𝑙 𝑢 = 𝑙 kN
𝑟𝑖𝑔𝑙𝑎 𝑟𝑖𝑔𝑙𝑎
 Rigla de cuplare tip 2 – centura din b.a.:
o b=25 cm;
o h=25 cm;
o As=As’=212=2*1.13=2.26 cm2;
o fy=4050 daN/cm2;
o fcd=200 daN/cm2;
0 4050
o Rezulta ca 𝑎 = 0.85∗25 200 = 0 si atunci rezulta un moment ultim egal cu
𝑀𝑢 = 0.85[0 + 2.26 ∗ 4050(19)] = 147820.95 𝑑𝑎𝑁𝑐𝑚
o Adica Mu=14.8 kNm
o Se poate observa ca momentul este valabil in ambele sensuri ale actiunii seismice
2𝑀 29.6
o Forta taietoare ultima 𝑉𝑢 = 𝑙 𝑢 = 𝑙 kN
𝑟𝑖𝑔𝑙𝑎 𝑟𝑖𝑔𝑙𝑎

3. Aspecte privind comportarea si calculul riglelor de cuplare de tip 3


Ipoteze:
- Se poate transforma sectiunea din b.a. in sectiune de tip zidarie sau invers, in functie de
𝑓 𝑓
raportul dintre rezistente 𝑓𝑐𝑑 sau 𝑓 𝑑 ;
𝑑 𝑐𝑑
- Consideram ca armatura ajunge la curgere
- Rezistenta la compresiune a betonului – fcd
- Rezistenta armaturii fy
- Rezistenta la compresiune a zidariei fd
163
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Sensul seismic 1

Figura 3 – rigla de cuplare tip 3 – eforturi in beton/zidarie si armatura – compresiune sus


In cazul nostru, de exemplu, preferam transformarea zidariei in beton.
𝐶 = 𝑇1 + 𝑇2 = 0.85𝑓𝑐𝑑 𝑎𝑏

si
𝑇1 = 𝐴𝑠1 𝑓𝑠1 respectiv 𝑇2 = 𝐴𝑠2 𝑓𝑠2

De obicei sectiunea se rezolva prin incercari succesive, urmarind urmatoarele etape:


- Se alege o valoare c pentru zona comprimata;
- Se calculeaza s1 si s2 si se determina fs1 si fs2 in functie de curba constitutiva a otelului;
- Se verifica daca ecuatia urmatoare este sau nu in echilibru:
0.85𝑓𝑐𝑑 𝑎𝑏 = 𝐴𝑠1 𝑓𝑠1 + 𝐴𝑠2 𝑓𝑠2

Se repeta operatiunile 1…3 pana se ajunge la echilibru, apoi:


𝑀𝑢 = Φ[𝐴𝑠1 𝑓𝑠1 (𝑑1 − 0.5𝑎) + 𝐴𝑠1 𝑓𝑠2 (𝑑2 − 0.5𝑎)] cu 𝑎 = 𝛽𝑐
3.5‰ 𝜀 𝜀
𝑐
= 𝑑 𝑠1
−𝑐
= 𝑑 𝑠2
−𝑐
si deci
1 2

𝑑1 −𝑐 𝑑2 −𝑐
𝜀𝑠1 = 3.5‰ 𝑐
si 𝜀𝑠2 = 3.5‰ 𝑐

Cazuri particulare:

 As1=As2=212=2.26 cm2
 d1=93 cm
 d2=113 cm
 h=115 cm
 hz=90 cm

164
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

 hc=25 cm

700

600

500

400

300

200

100

0
0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1 0.12

Figura 4 – Curba  completa

700

600

500

400

300

200

100

0
0 0.001 0.002 0.003 0.004 0.005 0.006 0.007 0.008 0.009 0.01

Figura 5 - Curba  otel - restransa pe domeniul de calcul

165
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

c,propus   E fs1 fs2 As1 As2 Ts1 Ts2 T c,calcul c/2 z1 z2 M

0.0 32375 39375 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 85.32118 105.3212 174.4949

1.0 0.320247 0.390246 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 85.32118 105.3212 174.4949

2.0 0.158374 0.193374 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 85.32118 105.3212 174.4949

3.0 0.104416 0.12775 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 85.32118 105.3212 174.4949

4.0 0.077437 0.094937 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 85.32118 105.3212 174.4949

5.0 0.06125 0.07525 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 85.32118 105.3212 174.4949

6.0 0.050458 0.062125 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 85.32118 105.3212 174.4949

7.0 0.04275 0.05275 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 85.32118 105.3212 174.4949

8.0 0.036969 0.045719 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 85.32118 105.3212 174.4949

9.0 0.032472 0.04025 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 85.32118 105.3212 174.4949

10.0 0.028875 0.035875 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 85.32118 105.3212 174.4949

11.0 0.025932 0.032295 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 85.32118 105.3212 174.4949

12.0 0.023479 0.029312 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 85.32118 105.3212 174.4949

13.0 0.021404 0.026788 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 85.32118 105.3212 174.4949

14.0 0.019625 0.024625 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 85.32118 105.3212 174.4949

15.0 0.018083 0.02275 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 85.32118 105.3212 174.4949

16.0 0.016734 0.021109 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 85.32118 105.3212 174.4949

17.0 0.015544 0.019662 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 85.32118 105.3212 174.4949

18.0 0.014486 0.018375 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 85.32118 105.3212 174.4949

19.0 0.013539 0.017224 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 85.32118 105.3212 174.4949

20.0 0.012687 0.016187 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 85.32118 105.3212 174.4949

𝑇1 = 𝑇2 = 9153𝑑𝑎𝑁 = 91.53𝑘𝑁

c=14.36 cm

s1=19.625‰

s2=24.625‰

C=18306daN=183.06kN

Mu = 0.85[2.26 ∙ 4050 ∙ (92.5 − 7.18) + 2.26 ∙ 4050 ∙ (112.5 − 7.18)] = 1483188.7 = 148.3kNm

Sensul seismic 2
Ipoteze:

 Consideram ca armatura ajunge la curgere


 Rezistenta la compresiune a betonului – fcd
 Rezistenta armaturii fy
 Momentele sunt egale indiferent de sensul actiunii seismice
𝑎
𝑀𝑢 = Φ [0.85𝑓𝑐𝑑 𝑎𝑏 (𝑑 − ) + 𝐴′𝑠 𝑓𝑦 (𝑑 − 𝑑 ′ )]
2
𝐴𝑠 −𝐴′𝑠 𝑓𝑦
Avand 𝑎 = si =0.80-0.90 – de obicei 0.85
0.85𝑏 𝑓𝑐𝑑

166
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Figura 6 – rigla de cuplare tip 3 – eforturi in beton/zidarie si armatura – compresiune jos

Se observa cu mare usurinta ca zona din zidarie nu poate sa preia intindere, asadar sectiunea va aparea
ca in figura 4.

o b=25 cm;
o h=115 cm;
o
o As=As’=212=2*2.26=4.52 cm2;
o fy=4050 daN/cm2;
o fcd=200 daN/cm2;
0 4050
o Rezulta ca 𝑎 = 0.85∗25 200 = 0 si atunci rezulta un moment ultim egal cu
𝑀𝑢 = 0.85[0 + 4.52 ∗ 4050(22.5)] = 0.85 ∗ 411885 = 350102.25 𝑑𝑎𝑁𝑐𝑚
o Adica Mu=35.01 kNm
o Se poate observa ca momentul este valabil in ambele sensuri ale actiunii seismice
𝑀𝑠𝑡𝑎𝑛𝑔𝑎 +𝑀𝑑𝑟𝑒𝑎𝑝𝑡𝑎 148.3+35.01 183.31
o Forta taietoare ultima 𝑉𝑢 = = 𝑙 = 𝑙 [𝑘𝑁]
𝑙 𝑟𝑖𝑔𝑙𝑎 𝑟𝑖𝑔𝑙𝑎 𝑟𝑖𝑔𝑙𝑎

4. Aspecte privind comportarea si calculul riglelor de cuplare de tip 4


Sensul 1 seismic – compresiune sus
Ipoteze:
- Se poate transforma sectiunea din b.a. in sectiune de tip zidarie sau invers, in functie de
𝑓 𝑓
raportul dintre rezistente 𝑓𝑐𝑑 sau 𝑓 𝑑 ;
𝑑 𝑐𝑑
- Consideram ca armatura ajunge la curgere
- Rezistenta la compresiune a betonului – fcd
- Rezistenta armaturii fy
- Rezistenta la compresiune a zidariei fd

167
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Figura 7 – rigla de cuplare tip 4 – eforturi in beton/zidarie si armatura – compresiune sus


In mod simplificat, calculele se pot realiza pe o sectiune echivalenta de tipul:

Figura 8 – rigla de cuplare tip 4 simplificata – eforturi in beton/zidarie si armatura


compresiune sus
In acest mod de simplificare se apreciaza ca riglele de tip 4, ca mod de calcul, devin relativ
similare celor de tip 1 si 2, cu mentiunea ca este vorba despre o sectiune compusa din
beton/zidarie/beton.
Pentru celalalt sens seismic, calculele sunt similare, cu inaltimile dimensiunile inversate pe
verticala.

168
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Cazuri particulare:

 Sensul 1 seismic:
o bc=25 cm
o h=115 cm
o bz original 25 cm, transformand zidaria ca material in beton avem
𝑓𝑑
𝑏𝑧 = 𝑓𝑐𝑑 𝑏𝑧 = 7.5 𝑐𝑚
o d’=7.5 cm
o d1=102.5 cm
o As1=As2=212=2.26 cm2
o As=As1+As2=4.52 cm2
o As’=212=2.26 cm2
𝐴𝑠 −𝐴′𝑠 𝑓𝑦 4.52−2.26 4050 2.26
o Asadar 𝑎 = = ∗ = 21.25 ∗ 20.25 = 2.15 𝑐𝑚 avand in
0.85𝑏 𝑓𝑐𝑑 0.85∗25 200
vedere ca zona comprimata se afla in domeniul de inaltime al centurii
superioare, rezultatul este corect. Daca valoarea ar fi mai mare de 15 cm,
rezultatul se va ajusta tinand seama ca transformand zidaria ca material in beton
armat echivalent, grosimea acesteia este de 7.5 cm in loc de 25.
𝑎
o 𝑀𝑢 = Φ [0.85𝑓𝑐𝑑 𝑎𝑏 (𝑑 − 2 ) + 𝐴′𝑠 𝑓𝑦 (𝑑 − 𝑑′ )]
o Mu=153.52 kNm

 Sensul 2 seismic:
o bc=25 cm
o h=115 cm
o bz original 25 cm, transformand zidaria ca material in beton avem
𝑓𝑑
𝑏𝑧 = 𝑓𝑐𝑑 𝑏𝑧 = 7.5 𝑐𝑚
o d’=12.5 cm
o d1=107.5 cm
o As=2.26 cm2
o As’=4.52 cm2
𝐴𝑠 −𝐴′𝑠 𝑓𝑦 2.26−4.52 4050 2.26
o Asadar 𝑎 = = ∗ = 21.25 ∗ 20.25 = −2.15 𝑐𝑚 avand in
0.85𝑏 𝑓𝑐𝑑 0.85∗25 200
vedere ca zona comprimata se afla in domeniul de inaltime al centurii
superioare, rezultatul este corect. Daca valoarea ar fi mai mare de 15 cm,
rezultatul se va ajusta tinand seama ca transformand zidaria ca material in beton
armat echivalent, grosimea acesteia este de 7.5 cm in loc de 25.
𝑎
o 𝑀𝑢 = Φ [0.85𝑓𝑐𝑑 𝑎𝑏 (𝑑 − 2 ) + 𝐴′𝑠 𝑓𝑦 (𝑑 − 𝑑′ )]
o Mu=63.49 kNm
153.52+63.49 217.01
o 𝑉𝑢 = = 𝑙 𝑘𝑁
𝑙 𝑟𝑖𝑔𝑙𝑎 𝑟𝑖𝑔𝑙𝑎

169
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

5. Aspecte privind comportarea si calculul riglelor de cuplare de tip 5


Riglele de cuplare de tip 5 se calculeaza similar cu cele de tip 4.

Figura 9 – rigla de cuplare tip 5 – eforturi in beton/zidarie si armatura compresiune sus

In mod simplificat, calculele se pot realiza pe o sectiune echivalenta de tipul:

Figura 10 – rigla de cuplare tip 5 simplificata – eforturi in beton/zidarie si armatura


compresiune sus

Cazuri particulare:

 Sensul 1 seismic:
o bc=25 cm
o h=90 cm
o bz original 25 cm, transformand zidaria ca material in beton avem
𝑓𝑑
𝑏𝑧 = 𝑓𝑐𝑑 𝑏𝑧 = 7.5 𝑐𝑚
o d=12.5cm
o d3=92.5 cm
o As1=As2=212=2.26 cm2
o As=As1+As2=4.52 cm2
o As3=212=2.26 cm2

170
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

𝐴𝑠 −𝐴𝑠3 𝑓𝑦 4.52−2.26 4050 2.26


o Asadar 𝑎 = = ∗ = ∗ 20.25 = 2.15 𝑐𝑚 avand in
0.85𝑏 𝑓𝑐𝑑 0.85∗25 200 21.25
vedere ca zona comprimata se afla in domeniul de inaltime al centurii
superioare, rezultatul este corect. Daca valoarea ar fi mai mare de 15 cm,
rezultatul se va ajusta tinand seama ca transformand zidaria ca material in beton
armat echivalent, grosimea acesteia este de 7.5 cm in loc de 25.
𝑎
o 𝑀𝑢 = Φ [0.85𝑓𝑐𝑑 𝑎𝑏 (𝑑3 − 2 ) + 𝐴𝑠 𝑓𝑦 (𝑑3 − 𝑑)]
o Mu=195.49 kNm

 Sensul 2 seismic:
o bc=25 cm
o h=90 cm
o bz original 25 cm, transformand zidaria ca material in beton avem
𝑓𝑑
𝑏𝑧 = 𝑓𝑐𝑑 𝑏𝑧 = 7.5 𝑐𝑚
o d=92.5cm
o d3=12.5 cm
o As3=2.26 cm2
o As=4.52 cm2
𝐴𝑠 −𝐴′𝑠 𝑓𝑦 2.26−4.52 4050 2.26
o Asadar 𝑎 = = ∗ = 21.25 ∗ 20.25 = −2.15 𝑐𝑚 avand in
0.85𝑏 𝑓𝑐𝑑 0.85∗25 200
vedere ca zona comprimata se afla in domeniul de inaltime al centurii
superioare, rezultatul este corect. Daca valoarea ar fi mai mare de 15 cm,
rezultatul se va ajusta tinand seama ca transformand zidaria ca material in beton
armat echivalent, grosimea acesteia este de 7.5 cm in loc de 25.
𝑎
o 𝑀𝑢 = Φ [0.85𝑓𝑐𝑑 𝑎𝑏 (𝑑 − 2 ) + 𝐴𝑠3 𝑓𝑦 (𝑑 − 𝑑3 )]
o Mu=133.26 kNm
195.49+133.26 328.75
o 𝑉𝑢 = = 𝑘𝑁
𝑙 𝑟𝑖𝑔𝑙𝑎 𝑙 𝑟𝑖𝑔𝑙𝑎

6. Aspecte privind comportarea si calculul riglelor de cuplare de tip 6


Ipoteze:
- Se poate transforma sectiunea din b.a. in sectiune de tip zidarie sau invers, in functie de
𝑓 𝑓
raportul dintre rezistente 𝑓𝑐𝑑 sau 𝑓 𝑑 ;
𝑑 𝑐𝑑
- Consideram ca armatura ajunge la curgere
- Rezistenta la compresiune a betonului – fcd
- Rezistenta armaturii fy
- Rezistenta la compresiune a zidariei fd
Se prefera transformarea materialului de tip zidarie in beton.
𝐶 = 𝑇1 + 𝑇2 = 0.85𝑓𝑐𝑑 𝑎𝑏

si
𝑇1 = 𝐴𝑠 𝑓𝑠1 respectiv 𝑇2 = 𝐴𝑠3 𝑓𝑠2

171
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

De obicei sectiunea se rezolva prin incercari succesive, urmarind urmatoarele etape:


- Se alege o valoare c pentru zona comprimata;
- Se calculeaza s1 si s2 si se determina fs1 si fs2 in functie de curba constitutiva a otelului;
- Se verifica daca ecuatia urmatoare este sau nu in echilibru:
0.85𝑓𝑐𝑑 𝑎𝑏 = 𝐴𝑠 𝑓𝑠1 + 𝐴𝑠3 𝑓𝑠2

Se repeta operatiunile 1…3 pana se ajunge la echilibru, apoi:


𝑀𝑢 = Φ[𝐴𝑠 𝑓𝑠1 (𝑑 − 0.5𝑎) + 𝐴𝑠3 𝑓𝑠2 (𝑑3 − 0.5𝑎)] cu 𝑎 = 𝛽𝑐
3.5‰ 𝜀𝑠1 𝜀
𝑐
= 𝑑−𝑐 = 𝑑 𝑠2
−𝑐
si deci
3

𝑑−𝑐 𝑑3 −𝑐
𝜀𝑠1 = 3.5‰ 𝑐
si 𝜀𝑠2 = 3.5‰ 𝑐

Sensul seismic 1

 Se accepta, in cazul acestui sens seismic, cand zidaria este comprimata, ca armatura din
centura este concentrata in centrul de greutate al acesteia si ca As=As1+As2

Figura 11 - rigla de cuplare tip 6 simplificata – eforturi in beton/zidarie si armatura


compresiune sus
C,propus   fs1 fs2 As As3 Ts1 Ts2 T C,calcul c/2 z1 z2 M
1.0 0.355246 0.600244 4050 4050 4.52 2.26 18306 9153 27459 21.53647 10.76824 91.73176 161.7318 315.9573

2.0 0.175874 0.298373 4050 4050 4.52 2.26 18306 9153 27459 21.53647 10.76824 91.73176 161.7318 315.9573

3.0 0.116083 0.197749 4050 4050 4.52 2.26 18306 9153 27459 21.53647 10.76824 91.73176 161.7318 315.9573

4.0 0.086187 0.147437 4050 4050 4.52 2.26 18306 9153 27459 21.53647 10.76824 91.73176 161.7318 315.9573

5.0 0.06825 0.11725 4050 4050 4.52 2.26 18306 9153 27459 21.53647 10.76824 91.73176 161.7318 315.9573

172
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

6.0 0.056292 0.097125 4050 4050 4.52 2.26 18306 9153 27459 21.53647 10.76824 91.73176 161.7318 315.9573

7.0 0.04775 0.08275 4050 4050 4.52 2.26 18306 9153 27459 21.53647 10.76824 91.73176 161.7318 315.9573

8.0 0.041344 0.071969 4050 4050 4.52 2.26 18306 9153 27459 21.53647 10.76824 91.73176 161.7318 315.9573

9.0 0.036361 0.063583 4050 4050 4.52 2.26 18306 9153 27459 21.53647 10.76824 91.73176 161.7318 315.9573

10.0 0.032375 0.056875 4050 4050 4.52 2.26 18306 9153 27459 21.53647 10.76824 91.73176 161.7318 315.9573

11.0 0.029114 0.051386 4050 4050 4.52 2.26 18306 9153 27459 21.53647 10.76824 91.73176 161.7318 315.9573

12.0 0.026396 0.046812 4050 4050 4.52 2.26 18306 9153 27459 21.53647 10.76824 91.73176 161.7318 315.9573

13.0 0.024096 0.042942 4050 4050 4.52 2.26 18306 9153 27459 21.53647 10.76824 91.73176 161.7318 315.9573

14.0 0.022125 0.039625 4050 4050 4.52 2.26 18306 9153 27459 21.53647 10.76824 91.73176 161.7318 315.9573

15.0 0.020417 0.03675 4050 4050 4.52 2.26 18306 9153 27459 21.53647 10.76824 91.73176 161.7318 315.9573

16.0 0.018922 0.034234 4050 4050 4.52 2.26 18306 9153 27459 21.53647 10.76824 91.73176 161.7318 315.9573

17.0 0.017603 0.032015 4050 4050 4.52 2.26 18306 9153 27459 21.53647 10.76824 91.73176 161.7318 315.9573

18.0 0.016431 0.030042 4050 4050 4.52 2.26 18306 9153 27459 21.53647 10.76824 91.73176 161.7318 315.9573

19.0 0.015382 0.028276 4050 4050 4.52 2.26 18306 9153 27459 21.53647 10.76824 91.73176 161.7318 315.9573

20.0 0.014437 0.026687 4050 4050 4.52 2.26 18306 9153 27459 21.53647 10.76824 91.73176 161.7318 315.9573

21.0 0.013583 0.02525 4050 4050 4.52 2.26 18306 9153 27459 21.53647 10.76824 91.73176 161.7318 315.9573

22.0 0.012807 0.023943 4050 4050 4.52 2.26 18306 9153 27459 21.53647 10.76824 91.73176 161.7318 315.9573

𝑇1 = 183.06 𝑘𝑁 𝑠𝑖 𝑇2 = 91.53𝑘𝑁

c=21.54 cm

s1=13.58‰

s2=25.25‰

C=274.59kN
Mu = 0.85[4.52 ∙ 4050 ∙ (102.5 − 10.77) + 2.26 ∙ 4050 ∙ (172.5 − 10.77)] = 268.56kNm

Sensul seismic 2
Ipoteze:

 Consideram ca armatura ajunge la curgere


 Rezistenta la compresiune a betonului – fcd
 Rezistenta armaturii fy
 Momentele sunt egale indiferent de sensul actiunii seismice
𝑎
𝑀𝑢 = Φ [0.85𝑓𝑐𝑑 𝑎𝑏 (𝑑 − ) + 𝐴′𝑠 𝑓𝑦 (𝑑 − 𝑑 ′ )]
2

173
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

𝐴𝑠3 −𝐴𝑠 𝑓𝑦
Avand 𝑎 = = si =0.80-0.90 – de obicei 0.85
0.85𝑏 𝑓𝑐𝑑

Figura 12 - rigla de cuplare tip 6 simplificata – eforturi in beton/zidarie si armatura

Caz particular:
o bc=25 cm
o h=90 cm
o bz original 25 cm, transformand zidaria ca material in beton avem
𝑓𝑑
𝑏𝑧 = 𝑓𝑐𝑑 𝑏𝑧 = 7.5 𝑐𝑚
o d=7.5cm
o d3=77.5 cm
o As1=412=4.52 cm2
o As=412=4.52 cm2
𝑎
o 𝑀𝑢 = Φ [0.85𝑓𝑐𝑑 𝑎𝑏 (𝑑3 − ) + 𝐴𝑠 𝑓𝑦 (𝑑3 − 𝑑)]
2
o fy=4050 daN/cm2;
o fcd=200 daN/cm2;
0 4050
o Rezulta ca 𝑎 = 0.85∗25 200 = 0 si atunci rezulta un moment ultim egal cu
𝑀𝑢 = 0.85[0 + 4.52 ∗ 4050(70)] = 0.85 ∗ 283500 = 240975 𝑑𝑎𝑁𝑐𝑚
o Adica Mu=24.09 kNm
268.56+24.09 292.65
o 𝑉𝑢 = = 𝑘𝑁
𝑙𝑟𝑖𝑔𝑙𝑎 𝑙𝑟𝑖𝑔𝑙𝑎

7. Aspecte privind comportarea si calculul riglelor de cuplare de tip 7


Ipoteze:
- Se poate transforma sectiunea din b.a. in sectiune de tip zidarie sau invers, in functie de
𝑓 𝑓
raportul dintre rezistente 𝑓𝑐𝑑 sau 𝑓 𝑑 ;
𝑑 𝑐𝑑

174
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

- Consideram ca armatura ajunge la curgere


- Rezistenta la compresiune a betonului – fcd
- Rezistenta armaturii fy
- Rezistenta la compresiune a zidariei fd

Sensul seismic 1

Figura 13 – rigla de cuplare tip 7 – eforturi in beton/zidarie si armatura – compresiune sus

In cazul nostru, de exemplu, preferam transformarea zidariei in beton.


𝐶𝑠1 + 𝐶𝑐 = 𝑇𝑠 + 𝑇4 dar 𝐶𝑠1 = 𝑇4 si rezulta

𝐶𝑐 = 𝑇𝑠 = 0.85𝑓𝑐𝑑 𝑎𝑏

si
𝑇𝑠 = 𝐴𝑠 𝑓𝑠 respectiv 𝑇4 = 𝐴𝑠4 𝑓𝑠4

De obicei sectiunea se rezolva prin incercari succesive, urmarind urmatoarele etape:


- Se alege o valoare c pentru zona comprimata;
- Se calculeaza s1 si s2 si se determina fs1 si fs2 in functie de curba constitutiva a otelului;
- Se verifica daca ecuatia urmatoare este sau nu in echilibru:
𝐴 𝑓
𝑠 𝑠 4.52∗4050
0.85𝑓𝑐𝑑 𝑎𝑏 = 𝐴𝑠 𝑓𝑠 si rezulta astfel 𝑎 = 0.85𝑏𝑓 = 0.85∗25∗200 = 4.30 𝑐𝑚
𝑐𝑑

Se repeta operatiunile 1…3 pana se ajunge la echilibru, apoi:


𝑀𝑢 = Φ[𝐴𝑠1 𝑓𝑠1 (𝑑1 − 0.5𝑎) + 𝐴𝑠 𝑓𝑠 (𝑑 − 0.5𝑎) + 𝐴𝑠4 𝑓𝑠4 (𝑑4 − 0.5𝑎)] cu 𝑎 = 𝛽𝑐
3.5‰ 𝜀𝑠1 𝑠𝜀 𝜀
𝑐
= 𝑐−𝑑 = 𝑑−𝑐 = 𝑑 𝑠4
−𝑐
si deci
1 4

175
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

𝑐−𝑑1 𝑑−𝑐 𝑑4 −𝑐
𝜀𝑠1 = 3.5‰ 𝑐
, 𝜀𝑠 = 3.5‰ 𝑐
si 𝜀𝑠4 = 3.5‰ 𝑐

Cazuri particulare:

 As1=As4=212=2.26 cm2
 As=412=4.52 cm2
 d1=7.5 cm
 d=102.5 cm
 d4=172.5 cm
 h=180 cm
 hz1=75 cm
 hz2=50 cm
 hc1=15 cm
 hc2=25 cm
 hc3=15 cm
 bz=25 cm dar prin transformarea din zidarie in beton devine 7.5 cm
 𝑀𝑢 = Φ[𝐴𝑠1 𝑓𝑠1 (𝑑1 − 0.5𝑎) + 𝐴𝑠 𝑓𝑠 (𝑑 − 0.5𝑎) + 𝐴𝑠4 𝑓𝑠4 (𝑑4 − 0.5𝑎)] si inlocuind valorile in
formula 𝑀𝑢 = 0.85[2.26 ∗ 4050 ∗ (7.5 − 0.5 ∗ 4.30) + 4.52 ∗ 4050 ∗ (102.5 − 0.5 ∗
4.30) + 2.26 ∗ 4050 ∗ (172.5 − 0.5 ∗ 4.30)] =2928410.82 daNcm=292.84 kNm

Sensul seismic 2

Figura 14 – rigla de cuplare tip 7 – eforturi in beton/zidarie si armatura – compresiune sus


In cazul nostru, de exemplu, preferam transformarea zidariei in beton.
𝐶𝑠1 + 𝐶𝑐 = 𝑇𝑠 + 𝑇4 dar 𝐶𝑠1 = 𝑇4 si rezulta

𝐶𝑐 = 𝑇𝑠 = 0.85𝑓𝑐𝑑 𝑎𝑏

176
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

si
𝑇𝑠 = 𝐴𝑠 𝑓𝑠 respectiv 𝑇4 = 𝐴𝑠4 𝑓𝑠4

De obicei sectiunea se rezolva prin incercari succesive, urmarind urmatoarele etape:


- Se alege o valoare c pentru zona comprimata;
- Se calculeaza s1 si s2 si se determina fs1 si fs2 in functie de curba constitutiva a otelului;
- Se verifica daca ecuatia urmatoare este sau nu in echilibru:
𝑠 𝑠 𝐴 𝑓 4.52∗4050
0.85𝑓𝑐𝑑 𝑎𝑏 = 𝐴𝑠 𝑓𝑠 si rezulta astfel 𝑎 = 0.85𝑏𝑓 = 0.85∗25∗200 = 4.30 𝑐𝑚
𝑐𝑑

Se repeta operatiunile 1…3 pana se ajunge la echilibru, apoi:


𝑀𝑢 = Φ[𝐴𝑠1 𝑓𝑠1 (𝑑1 − 0.5𝑎) + 𝐴𝑠 𝑓𝑠 (𝑑 − 0.5𝑎) + 𝐴𝑠4 𝑓𝑠4 (𝑑4 − 0.5𝑎)] cu 𝑎 = 𝛽𝑐
3.5‰ 𝜀𝑠1 𝜀𝑠 𝜀𝑠4
= = = si deci
𝑐 𝑐−𝑑1 𝑑−𝑐 𝑑4 −𝑐

𝑐−𝑑1 𝑑−𝑐 𝑑4 −𝑐
𝜀𝑠1 = 3.5‰ 𝑐
, 𝜀𝑠 = 3.5‰ 𝑐
si 𝜀𝑠4 = 3.5‰ 𝑐

Cazuri particulare:

 As1=As4=212=2.26 cm2
 As=412=4.52 cm2
 d1=7.5 cm
 d=77.5 cm
 d4=172.5 cm
 h=180 cm
 hz1=50 cm
 hz2=75 cm
 hc1=15 cm
 hc2=25 cm
 hc3=15 cm
 bz=25 cm dar prin transformarea din zidarie in beton devine 7.5 cm
 𝑀𝑢 = Φ[𝐴𝑠1 𝑓𝑠1 (𝑑1 − 0.5𝑎) + 𝐴𝑠 𝑓𝑠 (𝑑 − 0.5𝑎) + 𝐴𝑠4 𝑓𝑠4 (𝑑4 − 0.5𝑎)] si inlocuind valorile in
formula 𝑀𝑢 = 0.85[2.26 ∗ 4050 ∗ (7.5 − 0.5 ∗ 4.30) + 4.52 ∗ 4050 ∗ (77.5 − 0.5 ∗
4.30) + 2.26 ∗ 4050 ∗ (172.5 − 0.5 ∗ 4.30)] = 2539408.32 daNcm=253.94 kNm
292.84+253.94 546.78
 𝑉𝑢 = = 𝑙 𝑘𝑁
𝑙 𝑟𝑖𝑔𝑙𝑎 𝑟𝑖𝑔𝑙𝑎

8. Aspecte privind comportarea si calculul riglelor de cuplare de tip 8


Ipoteze:
- Se poate transforma sectiunea din b.a. in sectiune de tip zidarie sau invers, in functie de
𝑓 𝑓
raportul dintre rezistente 𝑓𝑐𝑑 sau 𝑓 𝑑 ;
𝑑 𝑐𝑑
- Consideram ca armatura ajunge la curgere
- Rezistenta la compresiune a betonului – fcd
- Rezistenta armaturii fy
- Rezistenta la compresiune a zidariei fd

177
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Sensul seismic 1

Figura 15 – rigla de cuplare tip 8 – eforturi in beton/zidarie si armatura – compresiune sus


In cazul nostru, de exemplu, preferam transformarea zidariei in beton.
𝐶 = 𝑇1 + 𝑇2 = 0.85𝑓𝑐𝑑 𝑎𝑏

si
𝑇1 = 𝐴𝑠1 𝑓𝑠1 respectiv 𝑇2 = 𝐴𝑠2 𝑓𝑠2

De obicei sectiunea se rezolva prin incercari succesive, urmarind urmatoarele etape:


- Se alege o valoare c pentru zona comprimata;
- Se calculeaza s1 si s2 si se determina fs1 si fs2 in functie de curba constitutiva a otelului;
- Se verifica daca ecuatia urmatoare este sau nu in echilibru:
0.85𝑓𝑐𝑑 𝑎𝑏 = 𝐴𝑠1 𝑓𝑠1 + 𝐴𝑠2 𝑓𝑠2

Se repeta operatiunile 1…3 pana se ajunge la echilibru, apoi:


𝑀𝑢 = Φ[𝐴𝑠1 𝑓𝑠1 (𝑑1 − 0.5𝑎) + 𝐴𝑠1 𝑓𝑠2 (𝑑2 − 0.5𝑎)] cu 𝑎 = 𝛽𝑐
3.5‰ 𝜀 𝜀
𝑐
= 𝑑 𝑠1
−𝑐
= 𝑑 𝑠2
−𝑐
si deci
1 2

𝑑1 −𝑐 𝑑2 −𝑐
𝜀𝑠1 = 3.5‰ 𝑐
si 𝜀𝑠2 = 3.5‰ 𝑐

Cazuri particulare:

 As1=As2=212=2.26 cm2
 d1=77.5 cm
 d2=87.5 cm
 h=90 cm
 hz=75 cm

178
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

 hc=25 cm
c,propus   E fs1 fs2 As1 As2 Ts1 Ts2 T c,calcul c/2 z1 z2 M

1.0 0.267747 0.302747 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 70.32118 80.32118 137.8829

2.0 0.132124 0.149624 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 70.32118 80.32118 137.8829

3.0 0.086916 0.098583 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 70.32118 80.32118 137.8829

4.0 0.064312 0.073062 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 70.32118 80.32118 137.8829

5.0 0.05075 0.05775 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 70.32118 80.32118 137.8829

6.0 0.041708 0.047542 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 70.32118 80.32118 137.8829

7.0 0.03525 0.04025 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 70.32118 80.32118 137.8829

8.0 0.030406 0.034781 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 70.32118 80.32118 137.8829

9.0 0.026639 0.030528 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 70.32118 80.32118 137.8829

10.0 0.023625 0.027125 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 70.32118 80.32118 137.8829

11.0 0.021159 0.024341 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 70.32118 80.32118 137.8829

12.0 0.019104 0.022021 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 70.32118 80.32118 137.8829

13.0 0.017365 0.020058 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 70.32118 80.32118 137.8829

14.0 0.015875 0.018375 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 70.32118 80.32118 137.8829

15.0 0.014583 0.016917 2100000 4050 4050 2.26 2.26 9153 9153 18306 14.35765 7.178824 70.32118 80.32118 137.8829

𝑇1 = 𝑇2 = 9153𝑑𝑎𝑁 = 91.53𝑘𝑁

c=14.36 cm

s1=15.875‰

s2=18.375‰

C=18306daN=183.06kN

Mu = 0.85[2.26 ∙ 4050 ∙ (77.5 − 7.18) + 2.26 ∙ 4050 ∙ (87.5 − 7.18)] = 1171986.73 = 117.20kNm

Sensul seismic 2
Ipoteze:

 Consideram ca armatura ajunge la curgere


 Rezistenta la compresiune a betonului – fcd
 Rezistenta armaturii fy
 Momentele sunt egale indiferent de sensul actiunii seismice
𝑎
𝑀𝑢 = Φ [0.85𝑓𝑐𝑑 𝑎𝑏 (𝑑 − ) + 𝐴′𝑠 𝑓𝑦 (𝑑 − 𝑑 ′ )]
2
𝐴𝑠 −𝐴′𝑠 𝑓𝑦
Avand 𝑎 = si =0.80-0.90 – de obicei 0.85
0.85𝑏 𝑓𝑐𝑑

179
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Figura 16 – rigla de cuplare tip 8 – eforturi in beton/zidarie si armatura

Se observa cu mare usurinta ca zona din zidarie nu poate sa preia intindere, asadar sectiunea va aparea
ca in figura 16.

o b=25 cm;
o h=90 cm;
o As=As’=212=2*2.26=4.52 cm2;
o fy=4050 daN/cm2;
o fcd=200 daN/cm2;
0 4050
o Rezulta ca 𝑎 = 0.85∗25 200 = 0 si atunci rezulta un moment ultim egal cu
𝑀𝑢 = 0.85[0 + 4.52 ∗ 4050(22.5)] = 0.85 ∗ 411885 = 350102.25 𝑑𝑎𝑁𝑐𝑚
o Adica Mu=35.01 kNm
o Se poate observa ca momentul este valabil in ambele sensuri ale actiunii seismice
𝑀𝑠𝑡𝑎𝑛𝑔𝑎 +𝑀𝑑𝑟𝑒𝑎𝑝𝑡𝑎 117.20+35.01 152.21
o Forta taietoare ultima 𝑉𝑢 = = = [𝑘𝑁]
𝑙 𝑟𝑖𝑔𝑙𝑎 𝑙 𝑟𝑖𝑔𝑙𝑎𝑙 𝑟𝑖𝑔𝑙𝑎

180
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

9. Aspecte privind forta taietoare asociata

Tip 1 Tip 2 Tip 3 Tip 4 Tip 5 Tip 6 Tip 7 Tip 8


Centura
superioara
Parapet
Centura +
zidarie
superioara Centura Parapet
Parapet +
+ + zidarie Zidarie
zidarie Centura
Parapet Zidarie + inferioara
Placa Centura + +
zidarie inferioara Centura +
Centura Zidarie
+ + + Buiandrug
inferioara
Centura Buiandrug Zidarie
+
inferioara
Buiandrug
+
Buiandrug
Beton
Beton Zidarie
Beton Zidarie
Zidarie Zidarie Beton Zidarie
Beton Beton Zidarie Beton
Beton Beton Zidarie Beton
Beton Zidarie
Beton
Beton
Momente incovoietoare capabile pentru compresiune sus [kNm]
4.86 14.8 148.3 153.52 195.49 268.56 292.84 117.20
Momente incovoietoare capabile pentru compresiune jos [kNm]
4.86 14.8 35.01 63.49 133.26 24.09 253.94 35.01
Raport Msup/Minf
1.00 1.00 4.24 2.42 1.47 11.15 1.15 3.35
Forte taietoare asociate momentelor capabile [kN] – pentru lungimea riglelor de cuplare de 1m
9.72 29.60 183.31 217.01 328.75 292.65 546.78 152.21
Forte taietoare capabile, inclusive considerand etrieri 8/20 cm, unde exista [kN]
16.25 73.45 96.89 111.73 105.22 128.66 143.50 38.28
Raport Vcapabil/Vasociat
1.67 2.48 0.53 0.51 0.32 0.44 0.26 0.25
Concluzie
Riglele nu se rup din forta
taietoare daca se ating Riglele se rup din forta taietoare daca se ating momentele capabile
momentele capabile

Figura 17 – Momente capabile si forte taietoare asociate pe tipuri posibile de rigle de cuplare
(considerand lungimea riglelor de cuplare de 1 m)

181
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Continuand tabelul precedent putem sa ajungem la urmatoarele consluzii:

Tip rigla 1 2 3 4 5 6 7 8
Forte taietoare capabile, inclusive considerand etrieri8/20 cm, unde exista [kN]
Lungime
16.25 73.45 96.89 111.73 105.22 128.66 143.5 38.28
rigla
Forte taietoare asociate momentelor capabile [kN] – pentru lungimea riglelor de cuplare de 1m
1 9.72 29.60 183.31 217.01 328.75 292.65 546.78 152.21
Raport Vcapabil/Vasociat
1 1.67 2.48 0.53 0.51 0.32 0.44 0.26 0.25
Forte taietoare asociate momentelor capabile [kN] – pentru lungimea riglelor de cuplare de 1.5m
1.5 6.48 19.73 122.21 144.67 219.17 195.10 364.52 101.47
Raport Vcapabil/Vasociat
1.5 2.51 3.72 0.79 0.77 0.48 0.66 0.39 0.38
Forte taietoare asociate momentelor capabile [kN] – pentru lungimea riglelor de cuplare de 2m
2 4.86 14.80 91.66 108.51 164.38 146.33 273.39 76.11
Raport Vcapabil/Vasociat
2 3.34 4.96 1.06 1.03 0.64 0.88 0.52 0.50
Forte taietoare asociate momentelor capabile [kN] – pentru lungimea riglelor de cuplare de 2.5m
2.5 3.89 11.84 73.32 86.80 131.50 117.06 218.71 60.88
Raport Vcapabil/Vasociat
2.5 4.18 6.20 1.32 1.29 0.80 1.10 0.66 0.63
Forte taietoare asociate momentelor capabile [kN] – pentru lungimea riglelor de cuplare de 3m
3 3.24 9.87 61.10 72.34 109.58 97.55 182.26 50.74
Raport Vcapabil/Vasociat
3 5.02 7.44 1.59 1.54 0.96 1.32 0.79 0.75
Forte taietoare asociate momentelor capabile [kN] – pentru lungimea riglelor de cuplare de 3.5m
3.5 2.78 8.46 52.37 62.00 93.93 83.61 156.22 43.49
Raport Vcapabil/Vasociat
3.5 5.85 8.68 1.85 1.80 1.12 1.54 0.92 0.88
Forte taietoare asociate momentelor capabile [kN] – pentru lungimea riglelor de cuplare de 4m
4 2.43 7.40 45.83 54.25 82.19 73.16 136.70 38.05
Raport Vcapabil/Vasociat
4 6.69 9.93 2.11 2.06 1.28 1.76 1.05 1.01
Cedare din forta Cedare din
Legenda
taietoare incovoiere
Se constata ca riglele de cuplare de tip 1 si 2 cedeaza din incovoiere, indiferent de lungime.
Riglele de cuplare de tip 3 si 4 cedeaza din forta taietoare pentru lungimi de pana la 2 m
exclusiv, dupa care cedeaza din incovoiere. Rigla de cuplare de tip 5 cedeaza din forta
taietoare pentru lungimi de pana la 3 m inclusiv, dupa care cedeaza din incovoiere. Rigla de
cuplare de tip 6 cedeaza din forta taietoare pentru lungimi de pana la 2 m inclusiv, dupa care
cedeaza din incovoiere. Riglele de cuplare 7 si 8 cedeaza din forta taietoare pana la lungimi
de 3.5 m inclusiv, dupa care cedeaza din incovoiere.

182
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

10.Aspecte privind comportarea peretilor structurali cuplati din zidarie

10.1. Obiective

Zidaria confinata este unul dintre sistemele structurale cele mai utilizate pentru clădiri cu regim
de inaltime mic si mediu in România. Acest capitol investighează influența diverșilor parametri
asupra comportamentului structural al structurilor de zidărie confinata. S-au realizat simulari
numerice utilizând programul de calcul ETABS V13 pe modele plane ale unui perete structural
cuplat. Parametrii luati în considerare sunt: mod de a defini sarcinile, dimensiunile peretilor si
ale riglelor de cuplare, armarile centurilor si ale stalpisorilor.

10.2. Descrierea modelelor de calcul utilizate

S-au considerat modele de calcul structural cu 5 niveluri avand fiecare inaltimea de 3m, pentru
un perete structural exterior cu 4 deschideri avand cate 5 m. Elementele structurale (atat riglele
de cuplare cat si peretii structurali) au fost definite cu elemente finite de tip linear (FRAME).
Sectiunile acestor elemente au fost descries utilizand una dintre facilitatile oferite de catre
program si anume Section Designer.

Figura 18 – elevatia peretelui modelat in ETABS

183
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

De asemenea, atat pentru peretii structurali cat si pentru riglele de cuplare au fost definite legile
constitutive pentru materialele specifice (beton si zidarie, respectiv armaturi longitudinale si
transversale) precum si comportarea articulatiilor plastice.

La intersectiile pereti-rigle de cuplare au fost descrise zone infinit rigide, in nfunctie de


geometria elementelor.

S-au realizat calcule biografice static neliniare (push-over).

10.3. Parametrii

Au fost considerati urmatorii parametrii:

- Modul de definire al incarcarilor, astfel incat, decupland peretele de restul structurii,


intr-un model 2D (planar) raspunsurile obtinute sa fie in concordanta cu comportarea
reala 3D, atat ca incarcari, mase cat si ca eforturi sectionale;
- Dimensiunile si tipurile riglelor de cuplare;
- Cantitatile de armaturi din stalpisori si centuri;

10.4. Definirea incarcarilor

Au fost considerate doua cazuri de incarcari gravitationale. Primul caz incarca atat peretii cat
si riglele de cuplare. In al doilea caz sunt incarcati numai peretii considerandu-se ca riglele nu
sunt incarcate gravitationale.

Figura 19 – Incarcarile definite pe modelele de calcul structural

184
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

10.5. Dimensiunile elementelor structurale

Au fost considerate trei lungimi ale peretilor structurali: 2 m, 3m and 4 m. Grosimea a fost
considerata de 25 cm, utilizandu-se o zidarie din caramida plina presata. La extremitatile
acestor pereti s-au prevazut stalpisori din b.a. cu dimensiunile de 25x25 cm, armati cu cate 4
bare longitudinale.

Figura 20 – Modul de definire al sectiunilor peretilor structurali din zidarie confinata

10.6. Tipuri de rigle de cuplare considerate

Au fost considerate 6 tipuri de rigle de cuplare, prezentate in figura 21.

Figura 21 - Tipurile de rigle de cuplare considerate


Centura
superioara
Centura +
Centura
superioara Parapet zidarie
Parapet +
+ +
zidarie Zidarie
Placa Centura Parapet zidarie Centura
+ inferioara
+ +
Centura +
Centura Zidarie
Buiandrug
beam inferioara
+
Buiandrug beam
R1 R2 R3 R4 R5 R6

185
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

10.7. Armarea stalpisorilor si centurilor

Pentru stalpisorii de 25x25 cm s-au considerat urmatoarele variante de armare: 414, 416
si 420 iar pentru centuri s-au considerat 412, 414 si 416 respectiv 212, 214 si
216.

10.8. Influenta definirii incarcarilor asupra modului de comportare

S-au identificat diferente in comportare in cazul modelelor de calcul structural cu pereti


structurali din zidarie cu lungime lw=2m si rigle de cuplare lu lungime lr=3 m. Pentru acest
scenariu apar diferente semnificative de comportare in cazul structurilor cu rigle de cuplare de
tip R2, considerate incarcate sau neincarcate gravitational. Pentru riglele incarcate se obtine o
deplasare la varful cladirii de circa 359 mm in timp ce, in cazul riglelor neincarcare acestea
ajung la 427 mm (o diferenta de circa 19%). Diferenta devine mult mai mica atunci cand se fac
comparatii intre fortele taietoare de baza, cu 961 kN in cazul riglelor de cuplare incarcate
respectiv 909 kN pentru cazul riglelor de cuplare neincarcate (6% diferenta).

Aceasta se poate justifica prin faptul ca in cazul modelelor de calcul cu rigle de cuplare
incarcate, acestea isi ating deja capacitatile din incarcarile gravitationale si din acest motiv
actiunea seismica conduce mult mai repede la colapsul lor, ceea ce nu se intampla in cazul
riglelor de cuplare neincarcate.

Pentru celelalte tipuri de rigle de cuplare nu exista diferente semnificative de comportare.

Cazul centurilor cu lungime de 3 m, armate cu 4 12


respectiv al peretilor cu lungime de 2 m cu stalpisori armati cu 4 14.
Cu albastru apare situatia riglelor incarcate iar cu rosu situatia riglelor neincarcate.
427

356 361 359

175 175
153 144
138 132
111
100

R1 R2 R3 R4 R5 R6

Figura 22 – Comparatii intre deplasarile absolute la partea superioara a cladirii [mm]


pentru cele doua variante de rigle de cuplare – incarcate sau neincarcate.

186
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

3249
3138

1995
1873

1418 1414
1255 1268

903 890 961 909

R1 R2 R3 R4 R5 R6

Figura 23 – Comparatii intre fortele taietoare de baza la colaps [kN]


3297 3249

1979 2019

1525 1522
1255 1268

903 890 961 909

R1 R2 R3 R4 R5 R6

Figura 24 – Comparatii intre fortele taietoare de baza maxime [kN]

10.9. Influenta tipului de rigla de cuplare asupra comportarii

Diagramele pentru pereti structurali cu lungimea de 2 m, avand stalpisori armati cu bare de tip
4 14 si rigle de cuplare avand lungimea de 3 m cu centurile armate cu 412 sau 212 sunt
prezentate in figurile care urmeaza.

Putem observa pe de o parte atat rigiditati reduse pentru riglele de cuplare de tip R1 si R2 cat
si capacitate de deplasare mai mica in cazul riglelor de tip R2 incarcate, asa cum s-a prezentat
anterior.

187
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

R1 R2 R3 R4 R5 R6

3000
Forta taietoare de baza (kN)

2000

1000

0
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450

Deplasarea la varful cladirii (mm)

Figura 25 – Curbe forta–deplasare pentru diferite tipuri de rigle de cuplare


(Rigle de cuplare cu lungimea de 3m incarcate, cu centuri armate cu 4 12 respectiv pereti
cu lungimea de 2m avand stalpisori armati cu 4 14)

R1 R2 R3 R4 R5 R6

3000
Forta taietoare de baza (kN)

2000

1000

0
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450

Deplasarea la varful cladirii (mm)

Figura 26 – Curbe forta–deplasare pentru diferite tipuri de rigle de cuplare


(Rigle de cuplare cu lungimea de 3m neincarcate, cu centuri armate cu 4 12 respectiv
pereti cu lungimea de 2m avand stalpisori armati cu 4 14)

Pentru riglele de cuplare cu lungimea de 2 sau 1 m se prezinta doar variantele neincarcate. Se


observa o comportare interesanta pentru riglele de tip R1 si R2 care prezinta nu numai o
capacitate de deplasare crescuta dar de asemenea valori ridicate pentru fortele taietoare de baza.

188
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

R1 R2 R3 R4 R5 R6

5000
Forta taietoare de baza (kN)

4000

3000

2000

1000

0
0 100 200 300 400 500 600

Deplasarea la varful cladirii (mm)

Figura 27 – Curbe forta–deplasare pentru diferite tipuri de rigle de cuplare


(Rigle de cuplare cu lungimea de 2m incarcate, cu centuri armate cu 4 12 respectiv pereti
cu lungimea de 3m avand stalpisori armati cu 4 14)

R1 R2 R3 R4 R5 R6
14000
13000
12000
11000
Forta taietoare de baza (kN)

10000
9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
0 100 200 300 400 500 600
Deplasarea la varful cladirii (mm)

Figura 28 – Curbe forta–deplasare pentru diferite tipuri de rigle de cuplare


(Rigle de cuplare cu lungimea de 1m incarcate, cu centuri armate cu 4 12 respectiv pereti
cu lungimea de 4m avand stalpisori armati cu 4 14)

189
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

10.10. Influenta lungimilor peretilor si a riglelor de cuplare

S-a analizat influenta lungimii peretilor structurali din zidarie precum si a riglelor de cuplare
asupra fortelor taietoare de baza maxime pentru stalpisori armati cu 414 si centuri armate
cu 412.

700

600
Deplasari maxime (mm)

500

400

300

200

100

0
R1 R2 R3 R4 R5 R6
3 m beams 356 359 138 175 153 111
2 m beams 600 600 139 93 94 53
1m beams 600 146 47 49 25 26

Figura 29 - Influenta lungimii riglelor de cuplare asupra deplasarilor maxime


9000
MaxiForta taietoare de baza maxima(kN)

8000

7000

6000

5000

4000

3000

2000

1000

0
R1 R2 R3 R4 R5 R6
3 m beams 903 961 1255 1525 1979 3297
2 m beams 3551 3603 2222 2866 3295 5082
1m beams 7819 2896 3619 4605 4725 7170

Figura 30 - Influenta lungimii riglelor de cuplare asupra fortelor taietoare de baza maxime

Se observa o comportare foarte diferita pentru riglele de cuplare de tip R1 si R2 in comparatie


cu cele de la R3 la R6. Pentru riglele de cuplare de la R3 la R6 se constata o crestere liniara a

190
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

fortelor taietoare de baza maxime cu o descrestere liniara a deplasarilor maxime (cu exceptia
riglelor de tip R3 unde apare o deplasare similara indiferent de lungime - - 2 sau 3 m).

Pentru riglele de cuplare de tip R1 si R2 se constata o crestere mare pentru fortele taietoare de
baza maxime cat si pentru deplasari.

Diferenta se poate explica prin capacitatea mare de rotatie a riglelor de cuplare R1 si R2


(flexibilitatea) in comparatie cu riglele de cuplare de la R3 la R6 care sunt mai rigide care
conduc la capacitati de deformare mai mari.

Figura 31 – Articulatii plastice pentru modelul de calcul structural cu pereti cuplati, avand
pereti de 4 m lungime si rigle de cuplare tip R4 de 1 m lungime

Figura 31 – Articulatii plastice pentru modelul de calcul structural cu pereti cuplati, avand
pereti de 4 m lungime si rigle de cuplare tip R1 de 1 m lungime

191
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

S-a analizat si cazul unei rigle de cuplare articulate la capete pentru cazul peretilor cu lungimea
de 4 m. Rezultatele obtinute au aratat o comportare foarte similara cu cea a riglei de cuplare de
tip R1.

Figura 31 – Model de calcul structural echivalent

R1 Equivalent beam
8000

7000
Forta taietoare de baza (kN)

6000

5000

4000

3000

2000

1000

0
0 100 200 300 400 500 600
Deplasarea la varful cladirii (mm)

Figura 32 – Curba forta – deplasare pentru R1 cu lungime de 1 m


si o grinda de cuplare echivalenta, articulata la capete

192
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

10.11. Influenta armaturilor din peretii structurali

S-a analizat influenta armaturilor longitudinale din stalpisorii de confinare ai peretilor


structurali din zidarie asupra deplasarilor maxime la partea superioara a cladirilor. Din
nefericire aceasta influenta nu este foarte clara. Cu privire insa la forta taietoare de baza
maxima se poate observa ca aceasta creste odata cu marirea procentelor de armare. Pentru cazul
utilizarii riglelor de cuplare de tip R1 si R2 raspunsurile variaza probabil datorita convergentei
modelelor cu elemente finite.

700

600

500
Deplasare maxima (mm)

400

300

200

100

0
R1 R2 R3 R4 R5 R6
D14 rebar 356 359 138 175 153 111
D16 rebar 360 109 139 141 139 120
D20 rebar 600 600 272 166 152 107

Figura 33 – Influenta procentului de armare asupra deplasarilor


pereti 2 m lungime; rigle de cuplare 3 m lungime

4000
Forta taietoare de baza maxima(kN)

3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
R1 R2 R3 R4 R5 R6
D14 rebar 903 961 1255 1525 1979 3297
D16 rebar 954 719 1307 1785 2125 3362
D20 rebar 786 829 1366 1908 2217 3597

Figura 34 – Influenta procentului de armare asupra fortei taietoare de baza maxime


pereti 2 m lungime; rigle de cuplare 3 m lungime

193
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

700

600
Deplasarea maxima (mm)

500

400

300

200

100

0
R1 R2 R3 R4 R5 R6
D14 rebar 600 146 47 49 25 26
D16 rebar 42 43 47 40 35 40
D20 rebar 600 600 51 49 24 37

Figura 35 – Influenta procentului de armare asupra deplasarilor


pereti 4 m lungime; rigle de cuplare 1 m lungime

10000
Forta taietoare de baza maxima (kN)

9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
R1 R2 R3 R4 R5 R6
D14 rebar 7819 2896 3619 4605 4725 7170
D16 rebar 2072 2234 3629 4632 5125 8471
D20 rebar 8152 8715 3942 5558 5157 8617

Figura 36 – Influenta procentului de armare asupra fortei taietoare de baza maxime


pereti 4 m lungime; rigle de cuplare 1 m lungime

10.12. Influenta armaturilor din centurile riglelor de cuplare

S-au analizat influentele procentelor de armare din centurile riglelor de cuplare asupra
raspusnurilor structurale de tip deplasari maxime la varf si forte taietoare de baza maxime.
Pentru riglele de cuplare cu lungime de 3 m nu s-a putut stabili in mod clar o influenta a
procentelor de armare din riglele de cuplare. Pentru riglele de cuplare de tip R1 si R2 influenta
procentului de armare este mica spre nesemnificativa asupra fortelor taietoare de baza maxime.
Pentru riglele de cuplare de tip de la R3 la R6 se observa o crestere a fortelor taietoare de baza

194
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

maxime o data cu cresterea procentului de armare (de exemplu se observa o crestere de peste
44% a fortei taietoare la rilele de tip R5, la cresterea diametrului armaturilor de la 12 la
 16).

450

400
Deplasarea maxima(mm)

350

300

250

200

150

100

50

0
R1 R2 R3 R4 R5 R6
D12 rebar 356 359 138 175 153 111
D14 rebar 385 375 141 146 171 46
D16 rebar 93 370 337 137 113 78

Figura 37 – Influenta procentelor de armare din centurile grinzilor de cuplare asupra


deplasarilor maxime la varf
pentru cazul peretilor de 2 m lungime si a riglelor de cuplare de 3 m lungime

5000
4500
4000
Forte taietoare de baza maxime (kN)

3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
R1 R2 R3 R4 R5 R6
D12 rebar 903 961 1255 1525 1979 3297
D14 rebar 922 1029 1519 2052 2281 3248
D16 rebar 663 1019 1627 2179 2846 4368

Figura 38 – Influenta procentelor de armare din centurile grinzilor de cuplare asupra


fortelor taietoare de baza maxime
pentru cazul peretilor de 2 m lungime si a riglelor de cuplare de 3 m lungime

195
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

700

600
Deplasare maxima (mm)

500

400

300

200

100

0
R1 R2 R3 R4 R5 R6
D12 rebar 600 146 47 49 25 26
D14 rebar 600 600 48 27 23 48
D16 rebar 575 600 24 26 39 50

Figura 39 – Influenta procentelor de armare din centurile grinzilor de cuplare asupra


deplasarilor maxime la varf
pentru cazul peretilor de 4 m lungime si a riglelor de cuplare de 1 m lungime

12000

10000
Forte taietoare de baza maxime (kN)

8000

6000

4000

2000

0
R1 R2 R3 R4 R5 R6
D12 rebar 7819 2896 3619 4605 4725 7170
D14 rebar 7625 8996 4114 4879 5560 10512
D16 rebar 7548 8656 4110 5633 7174 11329

Figura 39 – Influenta procentelor de armare din centurile grinzilor de cuplare asupra


fortelor taietoare de baza maxime
pentru cazul peretilor de 4 m lungime si a riglelor de cuplare de 1 m lungime

196
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

10.13. Concluzii

Simularile numerice de nivel superior efectuate pe modele de calcul structural planare (2D),
pentru parametrii de calcul propusi, impreuna cu rezultatele obtinute anterior pentru riglele de
cuplare, cu alcatuirile prezentate, sunt in stransa corelatie.

Influenta procentului de armare din centurile riglelor de cuplare nu are o influenta foarte clara
asupra deplasarilor laterale. La riglele de cuplare de tip R1 si R2 cu rigiditate redusa, procentul
de armare are o influenta redusa asupra fortelor taietoare de baza. In schimb la riglele de cuplare
de tip R3 la R6 cresterea procentelor de armare produce cresteri ale fortelor taietoare de baza
maxime.

Cresterea procentului de armare in stalpisorii de confinare ai peretilor structurali din zidarie


conduce de exemplu la o crestere a fortelor taietoare de baza maxime cu circa 20% in cazul
cresterii de la bare de diametru 12 la bare de diametru 20.

Se poate afirma cu incredere ridicata ca riglele de tip R1 si R2 cedeaza din moment incovoietor,
in timp ce toate celelalte rigle de cuplare R3-R6 sau R3-R8 cedeaza din forta taietoare.

Efectul riglelor de cuplare poate fi neglijat numai pentru riglele de tip 1 si 2 in timp ce
pentru toate celelalte tipuri acest efect este pregnant si in calcule trebuie sa se tina cont
de el.

In codul romanesc CR6, cu privire la riglele de cuplare, apare numai urmatoarul subcapitol,
pastrat cu numerotarile din cod.

6.6.4.6. Rezistenţa de proiectare a riglelor de cuplare


(1) Rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a grinzilor de cuplare din beton armat Vrc se va
determină cu relaţia:
𝑠𝑢𝑠 +𝑀𝑗𝑜𝑠
1.25(𝑀𝑐𝑎𝑝 𝑐𝑎𝑝 )
𝑉𝑟𝑐 ≥ + 𝑉𝑔 (6.44)
𝐿𝑔𝑐
unde notaţiile sunt următoarele:

𝑠𝑢𝑠 𝑗𝑜𝑠
 𝑀𝑐𝑎𝑝 şi 𝑀𝑐𝑎𝑝 sunt valorile rezistenţelor de proiectare la încovoiere la extremităţile
grinzii de cuplare, sus şi jos, calculate folosind rezistenţa de proiectare a armăturii;
 Lgc este lungimea de calcul a grinzii de cuplare (între feţele montanţilor);
 Vg este forţa tăietoare maximă din încărcările verticale (gravitationale) pentru gruparea
seismică de încărcări.
(2) Pentru calculul rezistenţelor de proiectare la încovoiere (Mcap) din relaţia (6.44) se va ţine
seama de armăturile dispuse în planşeul de beton armat legat de grinda de cuplare respectivă,
pe o bandă cu lăţimea de şase ori grosimea plăcii de fiecare parte.

197
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

CAPITOLUL 6

ASPECTE PRIVIND COMPORTAREA


PERETILOR LA ACTIUNI
PERPENDICULARE PE PLAN
(OUT-OF-PLANE).
CALCULUL CAPACITATILOR DE
REZISTENTA (REZISTENTELOR DE
PROIECTARE) LA COMPRESIUNE

198
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

1. Aspecte generale privind comportarea peretilor la sarcini perpendiculare


pe plan (out-of-plane)

Figura 1 – Actiuni perpendiculare pe plan si comportarea peretilor din zidarie

Cedarea peretilor din ZNA este cauzată de ruperea caramizilor plasate deasupra sau dedesubtul
zonei de actiune de tip arc. Ruperea acestor caramizi este cauzată de distorsiunea unghiulară
datorata rotirii in afara planului în principal produsa de o forță generată de un efect combinat
forfecare-comprimare.

Fisurile aparute din incovoiere catre reazeme din cauza momentelor negative urmate de fisurile
in zona mediana din cauza momentelor pozitive se datoreaza efectului de arc triplu articulat
care se formeaza.

Cand deformatiile cresc din cauza momentului din actiuni in afara planului peretele este fixat
catre reazeme de catre centurile de la partea superioara si inferioara. Aceasta actiune induce o
forta de compresiune in plan (FV) simultan cu o forta taietoare (FH) in reazem producand o
forta rezultanta (FR). Este important a se mentiona ca in mod normal ca zdrobirea este asociata
straturilor de mortar, insa din cauza modului de cedare fragil al caramizilor zdrobirea in
reazeme se produce in caramizi. In momentul in care fisurarea este initiata in caramizi stratul
de mortar adiacent se delamineaza. In literatura de specialitate (Angel&all 1994) se specifica

ca pentru o zveltete 𝑡 > 30, efectul actiunii de tip arc este mic.

Analizand segmentul superior al peretelui din zidarie se pot aprecia urmatoarele relatii pentru
un corp rigid, unde se definesc urmatoarele variabile:
P = incarcarea perpendiculara (out-of-plane)
T = Forta de compresiune
h = inaltimea peretelui
t = grosimea peretelui
a = bratul de parghie intre fortele de compresiune
b = latimea de rezemare
o = deformatia peretelui (considerat ca un corp rigid)
fd= rezistenta la compresiune de proiectare a zidariei

199
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Considerand momentele fata de sectiunea “o” si ca unghiul o este foarte mic, se obtin
urmatoarele relatii:
𝑃 ℎ
( ) ( ) = 𝑇(𝑎 − ∆𝑜 )
2 2
4𝑇
𝑃= (𝑎 − ∆𝑜 )

Forta de compresiune unitara care actioneaza la capetele peretelui devine:
𝑇 = 0.5𝑓𝑑 𝑏 iar deformatia peretelui poate sa fie exprimata ca:
∆𝑜 ∆1 ℎ∆1 −2∆21
ℎ = rezultand ∆𝑜 = unde  reprezinta scurtarea datorata compresiunii din forta
−∆1 𝑏 2𝑏
2
ℎ∆1
axiala iar valoarea ∆12 poate sa fie neglijata asadar, in final rezulta ∆𝑜 = 2𝑏

Angel introduce de asemenea un parametru adimensional c:


∆1
𝑐= = 0.25𝜀𝑚𝑎𝑥

De asemena lungimea zonei de rezemare, b, se poate determina conform lui Angel:
ℎ 2

𝑏 = 0.25𝑡 [1 + 1 − 2𝑐 ( ) ]
𝑡

∆ ∆𝑜
Si astfel rotatia  se determina ca: 𝜃 = 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 ( 𝑏1 ) = 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 (ℎ )
−∆1
2

De asemenea se pot exprima:

∆2 ∆1 ∆2
= si conform relatiei de mai sus = 0.25𝜀𝑚𝑎𝑥
𝑏′ 𝑏 ℎ

unde 𝜀𝑚𝑎𝑥 =este deformatia segmentului de perete comprimat in fibra comprimata.

Se va lua ca masura a comportarii proaste a peretilor la actiuni perpendiculare pe plan,


reducerea corespunzatoare a capacitatii de rezistenta (rezistentei de proiectare) la actiuni
perpendiculare pe planul peretilor.

200
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

2. Studii de caz
In scopul studierii comportarii peretilor din zidarie la actiuni perpendiculare pe planul lor s-au
realizat un numar de 120 de studii de caz din care 60 pentru cladiri cu 3 niveluri respectiv 60
pentru cladiri cu 5 niveluri, dupa cum urmeaza:
- Cazul 1 – cladiri cu 3 niveluri – inaltimile de nivel au fost considerate constante si
Hnivel=3.00m:
o 10 tipuri de pereti diferentiati in functie de lungime (P1 cu lw=1m; P2 cu lw=2m;
P3 cu lw=3m; P4 cu lw=4m; P5 cu lw=5m; P6 cu lw=6m; P7 cu lw=7m; P8 cu
lw=8m; P9 cu lw=9m si P10 cu lw=10m)
o Pentru fiecare tip de perete, din cele 10 cazuri) au fost considerate urmatoarele
ipoteze cu privire la capete:

Figura 2
Cazul cu 3 niveluri

- Cazul 2 – cladiri cu 5 niveluri – inaltimile de nivel au fost considerate constante si


Hnivel=3.00m:
o 10 tipuri de pereti diferentiati in functie de lungime (P1 cu lw=1m; P2 cu lw=2m;
P3 cu lw=3m; P4 cu lw=4m; P5 cu lw=5m; P6 cu lw=6m; P7 cu lw=7m; P8 cu
lw=8m; P9 cu lw=9m si P10 cu lw=10m)
o Pentru fiecare tip de perete, din cele 10 cazuri) au fost considerate urmatoarele
ipoteze cu privire la capete:

Figura 3
Cazul cu 5 niveluri

201
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

- Pentru lt au fost considerate urmatoarele dimensiuni, pentru ambele cazuri:


o lt =0.00 lw
o lt =0.50 lw
o lt =1.00 lw
o lt =2.00 lw
- S-a utilizat programul ETABS cu actiuni perpendiculare pe planul peretilor, in acelasi
timp determinandu-se atat eforturile sectionale cat si deplasarile absolute si deplasarile
relative de nivel.

3. Raspunsuri structurale obtinute


800.00

700.00

600.00

500.00

400.00

300.00

200.00

100.00

0.00
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7 P8 P9 P10

Figura 4 – Cladire cu 3 niveluri – Excentricitati calculate [mm]

800

700

600

500

400

300

200

100

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7 P8 P9 P10

Figura 5 – Cladire cu 3 niveluri – Deplasari relative de nivel ETABS [mm]

202
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

600.00

500.00

400.00

300.00

200.00

100.00

0.00
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Figura 6 – Cladire cu 3 niveluri – Medii excentricitati calculate [mm]

500

450

400

350

300

250

200

150

100

50

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Figura 7 – Cladire cu 3 niveluri – Medii deplasari relative de nivel ETABS [mm]

203
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

1100.00

1000.00

900.00

800.00

700.00

600.00

500.00

400.00

300.00

200.00

100.00

0.00
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7 P8 P9 P10

Figura 8 – Cladire cu 5 niveluri – Excentricitati calculate [mm]

2500.00

2250.00

2000.00

1750.00

1500.00

1250.00

1000.00

750.00

500.00

250.00

0.00
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7 P8 P9 P10

Figura 9 – Cladire cu 5 niveluri – Deplasari relative de nivel ETABS [mm]

204
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

1200.00

1000.00

800.00

600.00

400.00

200.00

0.00
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Figura 10 – Cladire cu 5 niveluri – Medii excentricitati calculate [mm]

2500.00

2000.00

1500.00

1000.00

500.00

0.00
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Figura 11 – Cladire cu 5 niveluri – Medii deplasari relative de nivel ETABS [mm]

205
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

250%

200%

150%

100%

50%

0%
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

-50%

-100%

Figura 12 – Cladire cu 3 niveluri - Diferente intre mediile deplasarilor relative si


excentricitatilor calculate [%]

550%

500%

450%

400%

350%

300%

250%

200%

150%

100%

50%

0%
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
-50%

-100%

Figura 13 – Cladire cu 5 niveluri - Diferente intre mediile deplasarilor relative si


excentricitatilor calculate [%]
206
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

4. Determinarea excentricităţilor de aplicare a încărcărilor verticale


Încărcările din planşee se transmit pereţilor cu excentricităţi care provin din:
 alcătuirea constructivă a structurii;
 imperfecţiuni de execuţie;
 efectele încărcărilor cu caracter local,

Pentru calculul rezistenţei pereţilor, efectele excentricităţilor se introduc prin coeficienţi de


reducere a rezistenţei calculate cu încărcările axiale.

4.1. Excentricitate din alcătuirea structurii.


Excentricitatea din alcătuirea structurii se va calcula cu relaţia:

𝑁1 𝑑1 + ∑ 𝑁2 𝑑2
𝑒𝑖𝑜 =
𝑁1 + ∑ 𝑁2
unde notaţiile sunt următoarele:
 N1 – încărcarea transmisă de peretele de la etajul superior;
 d1 – excentricitatea încărcării N1
 N2 - încărcările aduse de planşeul/planşeele care reazemă direct pe perete;
 d2 – excentricităţile încărcărilor N2.
Se pot face urmatoarele comentarii:

 Pentru cazul in care peretii au grosime constanta pe verticala (95% din cazuri), axul
∑𝑁 𝑑
este in aceiasi pozitie si d1=0. Relatia devine 𝑒𝑖𝑜 = ∑ 𝑁2 2
2
 Pentru cazul in care pe perete reazema plansee din ambele parti (pereti interiori), cu
deschideri si incarcari aproximativ egale, atunci eio=0;
 Pentru cazul peretilor pe care reazema plansee numai dintr-o parte (pereti exteriori),
𝑡 𝑡 𝑡
atunci 𝑒𝑖𝑜 = 𝑑2 = (2 − 3) = 6

t [cm] 25 28 30 35 37.5 38 40 45 50 56 70
eio
4.16 4.67 5.00 5.83 6.25 6.33 6.67 7.50 8.33 9.33 11.67
[cm]
medie 4.5 8.00
Momentul încovoietor (M) dat de excentricitatea eio variază liniar pe înălţimea peretelui.

Figura 14 - Excentricităţi provenite din alcătuirea structurii

207
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

4.2. Excentricitate din imperfecţiuni de execuţie (accidentală)


Excentricitatea accidentală se va lua în calcul ca:
𝑡
30
𝑚𝑎𝑥 {ℎ𝑒𝑡𝑎𝑗 in centimetri
300
1

unde notaţiile sunt următoarele: t - grosimea peretelui; hetaj - înălţimea etajului.

Excentricitati accidentale in centimetri pentru diverse grosimi de perete si inaltimi de etaj

hetaj```````````t ≤30 35 37.5 38 40 45 50


≤300 1.00
315 1.05 1.17 1.25 1.27
1.33
350 1.17 1.50
385 1.28 1.28 1.28 1.28 1.67
420 1.40 1.40 1.40 1.40 1.40
455 1.52 1.52 1.52 1.52 1.52 1.52
490 1.63 1.63 1.63 1.63 1.63 1.63
525 1.75

Se observa cu usurinta ca o valoare de 1.50 cm este acoperitoare pentru cazurile curente.

4.3. Excentricitate din forţele orizontale perpendiculare pe plan


Excentricitatea provenită din momentul încovoietor maxim Mhm(i) dat de forţele orizontale
perpendiculare pe plan, determinat cu relaţia:
𝑀
𝑒ℎ𝑚(𝑖) = ℎ𝑚(𝑖)
𝑁1 +∑ 𝑁2

unde notaţiile sunt următoarele: N1 - încărcarea transmisă de peretele superior; N2 - suma


reacţiunilor planşeelor care reazemă pe peretele care se verifică

4.4. Calculul structurilor cu pereţi din zidărie la forţe orizontale.


Pentru proiectarea pereţilor structurali şi nestructurali şi a pereţilor din zidărie înrămată se vor
se vor lua în considerare:
 forţele în planul peretelui;
 forţele perpendiculare pe planul peretelui;
 forţele din deformaţiile impuse de structură pereţilor din zidărie înrămată
În cazul clădirilor tip "sală/hală" pentru structura acoperişului se va lua în calcul şi componenta
verticală a acţiunii seismice în condiţiile prevăzute în P 100-1.
Verificarea siguranţei la acţiunea vântului în planul pereţilor structurali, pentru gruparea
fundamentală de încărcări, se va face numai în cazurile în care forţa seismică totală determinată
conform P 100-1 este mai mică decât forţa laterală totală dată de acţiunea vântului.
Încărcările din vânt vor fi luate în considerare, în toate cazurile, pentru:
 calculul momentelor încovoietoare din acţiunea perpendiculară pe faţadă;
 calculul şarpantelor.
Pentru situaţia de proiectare seismică se va ţine seama de prevederile din P 100-1 şi de
prevederile următoare.

208
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

4.4.1. Calculul deplasărilor laterale în planul peretelui


Sub acţiunea încărcărilor orizontale în planul median, deformaţiile şi deplasările laterale ale
pereţii structurali din zidăriei depind de legea constitutivă a zidăriei  :
 în cazul zidăriilor cu lege  liniar-dreptunghiulară, cu parametrii mu >m1, în calcul
seismic se vor considera următoarele tipuri de deplasări:
o elastice, pentru deformaţiile specifice ≤ m1
o inelastice, pentru deformaţiile specifice m1 < ≤ mu
 în cazul zidăriilor cu lege  liniară cu parametrii m1 ≈ mu în calcul seismic se vor
considera numai deplasările elastice.

4.5. Calculul pereţilor din zidărie la încărcări perpendiculare pe plan


Categoriile de încărcări perpendiculare pe planul pereţilor sunt prezentate anterior.
Valorile de proiectare pentru fiecare categorie de încărcări se vor lua din reglementările tehnice
specifice:
 Încărcări din acţiunea cutremurului conform P 100-1, cap.8 şi 10.
 Încărcări date de presiunea vântului conform CR 1-1-4.
 Încărcări de exploatare (împingerea oamenilor în spaţii aglomerate) conform SR EN
1991-1-1/NA.
 Alte încărcări din exploatare (mobilier sau echipamente/instalaţii suspendate), conform
temei de proiectare şi reglementărilor tehnice aplicabile în vigoare, dar cu valori cel
puţin egale cu valorile din ETAG 003.
Valorile de proiectare ale încărcărilor perpendiculare pe plan provenite din:
 împingerea pământului, pentru pereţii de contur de la subsol
 împingerile produse de bolţi, arce, sau şarpante,
se vor determina din calculul de ansamblu al clădirii.

4.5.1. Modele şi metode de calcul pentru încărcări perpendiculare pe plan


Pentru calculul momentelor încovoietoare din încărcările perpendiculare pe plan, pentru toate
grupările de încărcări, pereţii se modelează, în funcţie de prinderile de pe contur, ca:
 grinzi simplu rezemate în cazul pereţilor rezemaţi pe două laturi, sus şi jos, pe planşee
(cu laturile verticale libere);
 plăci elastice anizotrope rezemate, sus şi jos, pe planşeele etajului respectiv şi, lateral,
pe pereţii de rigidizare (perpendiculari pe planul peretelui considerat).
Pentru panourile din zidărie fără goluri de uşi sau ferestre, momentele încovoietoare de
proiectare produse de forţele perpendiculare pe planul peretelui (MSxd1 şi MSxd2) vor fi calculate
ţinând seama de:
 condiţiile de fixare pe laturile panoului din zidărie;
 alcătuirea peretelui în secţiune;
 anizotropia zidăriei, exprimată prin raportul rezistenţelor unitare la întindere din
încovoiere perpendicular pe planul peretelui (μ = fxk1/fxk2)
Fixarea laturilor pereţilor se va realiza prin:
 legături cu planşeele intermediare sau de acoperiş;
 ţesere cu pereţii perpendiculari;
Modelarea condiţiilor de fixare pe contur a panourilor din zidărie alcătuite dintr-un singur strat
se va considera după cum urmează:
 continuitate completă:
o pe latura verticală, dacă peretele este ţesut cu un perete transversal care are cel
puţin aceiaşi grosime, şi este încărcat cu forţe verticale;

209
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

o pe latura orizontală, la etajele curente, dacă pe perete reazemă un planşeu de


beton armat;
 continuitate parţială:
o pe latura verticală, dacă peretele este ţesut cu un perete transversal care are
grosime mai mică, dar cel puţin 50% din grosimea peretelui care se calculează
sau cu un perete care nu este încărcat cu forţe verticale, indiferent de grosimea
acestuia;
o pe latura orizontală, dacă pe perete reazemă un planşeu cu rigiditate
nesemnificativă în plan orizontal;
 rezemare simplă:
o pe latura orizontală, dacă planşeul nu reazemă pe perete (peretele este executat
după decofrarea planşeului) sau pe straturile de rupere a capilarităţii;
o la ultimul nivel, în cazul în care nu sunt prevăzute măsuri constructive speciale
pentru legarea planşeului de beton armat cu peretele din zidărie;

În cazul pereţilor dubli cu gol interior (de exemplu: faţade ventilate, panouri de umplutură la
faţade), se consideră continuitate completă chiar dacă numai unul dintre straturi este ţesut
continuu la reazem, cu condiţia ca peretele să aibă legături între straturi. În toate celelalte cazuri
se va considera continuitate parţială.

În cazul pereţilor de subsol, pentru calculul la împingerea pământului, peretele va fi considerat


articulat sau încastrat la nivelul fundaţiei, în funcţie de rezolvarea constructivă adoptată, şi cu
continuitate parţială la nivelul planşeului peste subsol.

La pereţii rezemaţi numai sus şi jos (liberi pe laturile laterale – lângă golurile de uşă, de
exemplu), planul de rupere este paralel cu rosturile de aşezare (fig. 15a), şi momentul
încovoietor se va determina cu relaţia
2
𝑀𝐸𝑑1 = 𝛼𝑊𝐸𝑑 ℎ𝑤
în care notaţiile sunt:
 α = 0.125 (→1/8) pentru cazul rezemării simple la ambele extremităţi (momentul
maxim este la mijlocul înălţimii peretelui);
 α = 0.083 (→1/12) pentru cazul rezemării cu continuitate completă la ambele
extremităţi (momentul maxim este la reazeme);
 WEd este încărcarea de proiectare uniform distribuită perpendicular pe perete;

 hw este înălţimea liberă a peretelui.

a – plan de rupere paralel cu rosturile a – plan de rupere perpendicular pe rosturile


orizontale, fx1 orizontale, fx2
Figura 15 – Ruperea zidariei incovoiate perpendicula pe planul peretelui

210
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

În cazul pereţilor rezemaţi pe trei sau patru laturi, momentele încovoietoare se vor determina
astfel:
 pentru planul de rupere paralel cu rosturile de aşezare, în direcţia fxk1(fig. 15a),
momentul încovoietor pe unitatea de lungime a peretelui se calculează cu relaţia :
2
𝑀𝐸𝑑1 = 𝜇𝛼𝑊𝐸𝑑 𝑙𝑤
 pentru planul de rupere perpendicular pe rosturile de aşezare, în direcţia fxk2 (fig. 15b.)
momentul încovoietor pe unitatea de înălţime a peretelui se calculează cu relaţia :
2
𝑀𝐸𝑑2 = 𝛼𝑊𝐸𝑑 𝑙𝑤

 în care notaţiile sunt:


o α este un coeficient care ţine seama de
 anizotropia zidăriei (raportul rezistenţelor μ = fxd1/fxd2 ≡ fxk1/fxk2);
 condiţiile de fixare pe laturile peretelui;
 raportul între înălţimea şi lungimea peretelui;
o lw este lungimea peretelui între reazeme;
o WEd este încărcarea laterală de proiectare pe unitatea de suprafaţă;

Figura 16 Notaţii pentru calculul momentelor MEd1 şi MEd2

Valorile constantei α pentru rapoartele μ folosite în CR6 sunt date în tabelul urmator.
Valorile din tabel sunt valabile numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
 Zidăria este executată cu toate rosturile verticale umplute cu mortar
 Grosimea pereţilor este ≤ 350 mm.

Pentru zidăriile cu rosturi verticale de tip "nut şi feder" rezistenţele fxd1 şi fxd2 vor fi declarate
pentru profilaţia respectivă.

În cazul în care, pentru un anumit tip din zidărie, raportul rezistenţelor fxd1/fxd2 determinat prin
încercări este diferit de valorile din tabelul de mai jos, momentele încovoietoare se vor calcula
conform Anexei E la SR EN 1996-1-1.

Pentru panourile cu grosime > 350 mm momentele încovoietoare se vor calcula folosind teoria
liniilor de rupere pentru plăci elastice anizotrope (cu moduli de elasticitate diferiţi pe cele două
direcţii).
Pentru calculul momentelor încovoietoare, panourile cu goluri vor fi divizate în fragmente care
pot fi calculate cu regulile de la panourile pline (fig. 17).

211
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Figura 17 - Modele de calcul la forţe perpendiculare pe plan pentru pereţii cu goluri

Valorile coeficientului α pentru calculul momentelor încovoietoare normale pe planul peretelui


h/lw

0.30 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00
0.25 0.023 0.042 0.059 0.071 0.080 0.087 0.091 0.096
0.50 0.014 0.028 0.044 0.057 0.066 0.074 0.080 0.085
1.00 0.008 0.018 0.030 0.042 0.051 0.059 0.066 0.071
h/lw

0.30 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00
0.25 0.011 0.021 0.030 0.036 0.040 0.043 0.046 0.048
0.50 0.007 0.014 0.022 0.028 0.033 0.037 0.040 0.042
1.00 0.004 0.009 0.015 0.021 0.026 0.030 0.033 0.036
h/lw

0.30 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00
0.25 0.032 0.074 0.122 0.180 0.240 0.300 0.362 0.428
0.50 0.018 0.042 0.077 0.113 0.153 0.195 0.237 0.280
1.00 0.009 0.023 0.048 0.071 0.096 0.122 0.151 0.180
h/lw

0.30 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00
0.25 0.028 0.056 0.091 0.123 0.150 0.174 0.196 0.217
0.50 0.016 0.035 0.061 0.085 0.109 0.130 0.149 0.167
1.00 0.009 0.021 0.038 0.056 0.074 0.091 0.108 0.123
h/lw

0.30 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00
0.25 0.050 0.071 0.085 0.094 0.099 0.103 0.106 0.109
0.50 0.040 0.056 0.073 0.083 0.090 0.095 0.099 0.102
1.00 0.031 0.045 0.059 0.071 0.079 0.085 0.090 0.094
h/lw

0.30 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00
0.25 0.025 0.035 0.043 0.047 0.050 0.052 0.053 0.054
0.50 0.018 0.028 0.037 0.042 0.045 0.048 0.050 0.051
1.00 0.013 0.021 0.029 0.035 0.040 0.043 0.045 0.047

212
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

=0.25 =0.50 =.00 Poly.(=0.25) Poly.(=0.50) Poly.(=.00)

0.12

y = -0.0241x2 + 0.096x - 0.0015


0.1 R² = 0.9956

y = -0.0184x2 + 0.0833x - 0.0089


0.08 R² = 0.9992

y = -0.011x2 + 0.0627x - 0.0102


0.06 R² = 0.9997

0.04

0.02

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3

Figura 18 – Valorile coeficientului  – pentru cazul A

=0.25 =0.50 =.00 Poly.(=0.25) Poly.(=0.50) Poly.(=.00)

0.06

y = -0.0126x2 + 0.0493x - 0.0013


R² = 0.993
0.05

y = -0.0093x2 + 0.0418x - 0.0045


R² = 0.9997
0.04

y = -0.0056x2 + 0.0318x - 0.0053


0.03 R² = 0.9995

0.02

0.01

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3

Figura 19 – Valorile coeficientului  – pentru cazul B

213
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

=0.25 =0.50 =.00 Poly.(=0.25) Poly.(=0.50) Poly.(=.00)

0.45
y = 0.0211x2 + 0.1847x - 0.0254
0.4 R² = 0.9999

0.35

0.3 y = 0.0165x2 + 0.1176x - 0.02


R² = 0.9999
0.25

0.2
y = 0.0117x2 + 0.0743x - 0.0152
0.15 R² = 0.9998

0.1

0.05

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3

Figura 20 – Valorile coeficientului  – pentru cazul C

=0.25 =0.50 =.00 Poly.(=0.25) Poly.(=0.50) Poly.(=.00)

0.25

y = -0.0235x2 + 0.1648x - 0.0196


R² = 0.9998
0.2

y = -0.0112x2 + 0.1156x - 0.0188


R² = 0.9998
0.15

y = -0.001x2 + 0.0705x - 0.0132


0.1 R² = 0.9995

0.05

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3

Figura 21 – Valorile coeficientului  – pentru cazul D

214
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

=0.25 =0.50 =.00 Poly.(=0.25) Poly.(=0.50) Poly.(=.00)

0.12
y = -0.0247x2 + 0.0875x + 0.03
R² = 0.979
0.1
y = -0.0232x2 + 0.0879x + 0.0175
R² = 0.994
0.08
y = -0.0186x2 + 0.0787x + 0.0099
R² = 0.9986
0.06

0.04

0.02

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3

Figura 22 – Valorile coeficientului  – pentru cazul E

=0.25 =0.50 =.00 Poly.(=0.25) Poly.(=0.50) Poly.(=.00)

0.06
y = -0.0134x2 + 0.046x + 0.0141
R² = 0.9835
0.05
y = -0.0135x2 + 0.0489x + 0.006
R² = 0.9891

0.04 y = -0.0112x2 + 0.0452x + 0.0009


R² = 0.9985

0.03

0.02

0.01

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3

Figura 23 – Valorile coeficientului  – pentru cazul F

Se constata ca in CR6, valorile intabulate nu sunt coerent determinate, in functie de niste curbe
definite in mod corect.

215
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

5. Determinarea coeficientului de reducere al capacitatii de rezistenta la


forta axiala
Avand in vedere excentricitatile anterior prezentate se pot determina urmatoarele:

 ei - excentricitatea de calcul, în raport cu planul median al peretelui, în secţiunea în care


se face verificarea, calculată cu relaţia:
𝑒𝑖 = 𝑒𝑖𝑜 + 𝑒ℎ𝑖 + 𝑒𝑎 ≥ 0.05𝑡

Pentru cazurile peretilor exteriori, descrise anterior, se poate considera a se obtine o valoare de
𝑒𝑖𝑜 + 𝑒𝑎 = 4.5 + 1.5 = 6𝑐𝑚 ≥ 0.05𝑡 in timp ce pentru peretii interiori 𝑒𝑖𝑜 + 𝑒𝑎 = 0 + 1.5 =
1.5𝑐𝑚 ≥ 0.05𝑡. Pentru pereti de 25-35 cm 0.05t este cuprins intre 1.25-1.75 cm.

Avand in vedere rezultatele prezentate la subpunctul 3, adaugand la excentricitatea eh


determinata din modelele realizate cu programul ETABS, valoarea de 6 cm=60 mm, rezulta:

20%

0%
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
-20%

-40%

-60%

-80%

-100%

Figura 24 – Cladire cu 3 niveluri - Diferente intre mediile deplasarilor relative si


excentricitatilor de calcul ei pentru pereti exteriori [%]

350%
300%
250%
200%
150%
100%
50%
0%
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
-50%
-100%

Figura 25 – Cladire cu 5 niveluri - Diferente intre mediile deplasarilor relative si


excentricitatilor de calcul ei pentru pereti exteriori [%]
216
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

30%

15%

0%
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
-15%

-30%

-45%

-60%

-75%

-90%

Figura 26 – Cladire cu 3 niveluri - Diferente intre mediile deplasarilor relative si


excentricitatilor de calcul ei pentru pereti interiori [%]

350%

300%

250%

200%

150%

100%

50%

0%
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
-50%

-100%

Figura 27 – Cladire cu 5 niveluri - Diferente intre mediile deplasarilor relative si


excentricitatilor de calcul ei pentru pereti interiori [%]

Plecand de la datele statistice realizate pe toate modelele de calcul se poate ajunge la urmatorul
tabel:

Diferente intre
Coeficient de
mediile deplasarilor
multiplicare a
Modele Tip pereti relative si
valorilor de
excentricitatilor de
deplasari relative
calcul ei
Exteriori -80% 1.20
Cladiri cu 3 niveluri
Interiori -60% 1.90
Exteriori -50% 2.00
Cladiri cu 5 niveluri
Interiori -30% 3.20

217
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Extrapoland liniar avem urmatoarele recomandari:

2.5

2
y = 0.4044x
R² = 0.9935

1.5

0.5

0
0 1 2 3 4 5 6

Figura 28 - Coeficient de multiplicare a valorilor de deplasari relative – pereti exteriori

3.5

3
y = 0.6371x
R² = 0.9426
2.5

1.5

0.5

0
0 1 2 3 4 5 6

Figura 29 - Coeficient de multiplicare a valorilor de deplasari relative – pereti interiori

218
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Se obtin astfel datele din tabelul de mai jos:

Coeficient de multiplicare a
Modele Tip pereti valorilor de deplasari
relative (C)
Exteriori 0.40
Cladiri cu 1 nivel
Interiori 0.65
Exteriori 0.80
Cladiri cu 2 niveluri
Interiori 1.30
Exteriori 1.20
Cladiri cu 3 niveluri
Interiori 1.90
Exteriori 1.60
Cladiri cu 4 niveluri
Interiori 2.55
Exteriori 2.00
Cladiri cu 5 niveluri
Interiori 3.20
Exteriori 2.45
Cladiri cu 6 niveluri
Interiori 3.85

Asadar, putem sa afirmam dupa realizarea unui numar mare de studii de cazuri si obtinerea
unor raspunsuri corespunzatoare structurale, ca se pot folosi in calculele capacitatilor de
rezistenta la forta axiala (rezistentelor de proiectare la forta axiala) deplasarile relative
nenormalizate rezultate din calculele 3D, multiplicate cu valorile rezultate din tabelul anterior
(C).

In acest fel se poate spune ca 𝑒𝑖 = 𝐶𝑑𝑟 ≥ 0.05𝑡 unde dr sunt deplasarile relative obtinute din
calcule cu programe 3D, cu EF (elemente finite).

Constanta de reducere a rezistenţei în secţiunile de la extremităţile peretelui (i) - sus şi jos - se


𝑒𝑖 𝑑𝑟
va determina cu relaţia: ∅𝑖 = 1 − 2 = 1 − 2𝐶 depinzand de pozitie – superioara sau
𝑡 𝑡
inferioara.

In cazul calculului in sectiunea mediana a peretilor se va determina pe baza excentricitatii


𝑑𝑟 ℎ𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣
relative 𝑒𝑟 = 𝐶 si a zveltetei o constanta de reducere a rezistentei m, in concordanta
𝑡 𝑡
cu nomogramele din gigura 29.

In final se poate lucra in sensul sigurantei cu:

∅ 𝑑
𝑖=1−2𝐶 𝑟
∅ = 𝑚𝑖𝑛 { 𝑡
∅𝑚

pentru calculul rezistentelor de proiectare la forta axiala (capacitatii de rezistenta la forts


axiala).

Din nefericire, chiar daca se foloseste o modelare 3D, nu se pot obtine decat momente
incovoietoare de tip M22 si M33. Astfel incat calculele pentru efectele produse in figura 14.a

219
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

si 14.b trebuie facute separat, ca pentru placi rezemate in functie de conformarea si alcatuirea
structurii cladirii si calculate conform subcapitolului 4.5.

1.00

0.95

0.90

0.85

0.80

0.75

0.70

0.65

0.60
m COEFFICIENT

0.55

0.50

0.45

0.40

0.35

0.30

0.25

0.20

0.15

0.10

0.05

0.00
4 8 12 16 20 24 28 32 36
SLENDERNESS heffectiv/t

emk/t=0.00 emk/t=0.01 emk/t=0.02 emk/t=0.03 emk/t=0.04 emk/t=0.05


emk/t=0.06 emk/t=0.07 emk/t=0.08 emk/t=0.09 emk/t=0.10 emk/t=0.11
emk/t=0.12 emk/t=0.13 emk/t=0.14 emk/t=0.15 emk/t=0.16 emk/t=0.17
emk/t=0.18 emk/t=0.19 emk/t=0.20 emk/t=0.21 emk/t=0.22 emk/t=0.23
emk/t=0.24 emk/t=0.25 emk/t=0.26 emk/t=0.27 emk/t=0.28 emk/t=0.29
emk/t=0.30 emk/t=0.31 emk/t=0.32 emk/t=0.33 emk/t=0.34 emk/t=0.35
emk/t=0.36 emk/t=0.37 emk/t=0.38 emk/t=0.39 emk/t=0.40 emk/t=0.41
emk/t=0.42 emk/t=0.43 emk/t=0.44 emk/t=0.45 emk/t=0.46 emk/t=0.47
emk/t=0.48 emk/t=0.49 emk/t=0.50

Figura 30 - Constanta de reducere a rezistentei m

220
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Extrase din codul CR6:

6.1. Principii generale de calcul


(1) Zidăria este un material neomogen, anizotrop şi caracterizat de comportare inelastică chiar
pentru niveluri reduse de solicitare. Realizarea unui model de calcul care să ia în considerare
toate aceste particularităţi şi care, în acelaşi timp, să poată fi aplicat cu uşurinţă în proiectarea
curentă este practic imposibilă.
(2) Pentru proiectarea clădirilor curente, pentru toate grupările de încărcări, determinarea
eforturilor şi deformaţiilor în toate părţile / elementele de construcţie din zidărie, se va face
utilizând un model de calcul, suficient de precis, bazat pe următoarele ipoteze simplificatoare:
a. zidăria este un material presupus omogen, izotrop şi cu răspuns elastic până în stadiul
ultim;
b. caracteristicile secţionale ale pereţilor din zidărie se determină pentru secţiunea brută
(nefisurată/netencuită);
c. rezultatele calculelor cu modelele bazate pe ipotezele a şi b se afectează cu factori de
corecţie stabiliţi astfel încât să se obţină o concordanţă cât mai bună cu datele rezultatele
încercărilor.

(3) Modelul de calcul pentru determinarea eforturilor secţionale şi a rezistenţei de proiectare a


pereţilor, pentru toate grupările de încărcări, trebuie să reprezinte în mod adecvat proprietăţile
de rezistenţă, de rigiditate şi de ductilitate ale întregului sistem structural.

6. 2. Calculul structurilor la încărcări verticale


6.2.1. Modelul de calcul pentru încărcări verticale
(1) Pentru calculul sub acţiunea încărcărilor verticale, în toate situaţiile de proiectare, pereţii
structurali vor fi consideraţi console rezemate la nivelul planşeului peste subsol sau la faţa
superioară a fundaţiilor (la clădirile fără subsol).
(2) La proiectarea pereţilor structurali din zidărie vor fi luate în considerare, simultan cu
încărcările verticale, încărcările orizontale, perpendiculare pe planul peretelui provenite din:
a. acţiunea cutremurului, pentru toţi pereţii;
b. presiunea vântului, pentru pereţii exteriori din suprastructură;
c. împingerea pământului, pentru pereţii de contur de la subsol;
d. forţe laterale (împingeri) transmise de alte părţi de structură (bolţi, arce, sau
şarpante);
e. încărcări de exploatare (mobiler sau echipamente/instalaţii suspendate pe console,
împingerea oamenilor în spaţii aglomerate, etc.).
Valorile de proiectare ale acestor încărcări se vor lua din reglementările tehnice în vigoare.
(3) Modelul de calcul la încărcări verticale şi orizontale, pentru toate grupările de încărcări,
trebuie să ţină seama de:
a. modul de aplicare a încărcărilor (excentricităţile menţionate la 6.2.2.2.);
b. legăturile /fixarea pe contur a peretelui;
c. zvelteţea peretelui.

221
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

6.2.2. Metode de calcul pentru încărcări verticale


6.2.2.1.Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali
(1) Forţa axială de compresiune într-o secţiune de calcul orizontală a unui perete structural se
compune din:
a. suma încărcărilor din zonele aferente ale planşeelor de peste nivelul secţiunii;
b. greutatea proprie a porţiunii de perete aflată peste nivelul secţiunii.
(2) În cazul planşeelor cu plăci de beton armat care transmit încărcările pe două direcţii,
indiferent de tehnologia de realizare, încărcările corespunzătoare zonelor de placă aferente
fiecărui perete vor fi calculate pentru suprafeţele determinate de bisectoarele unghiurilor
formate de laturile plăcilor (l1≤l2), considerate uniform distribuite pe lungimea peretelui. În
cazul pereţilor în formă complexă T, L, I, cu zidărie ţesută sau cu stâlpişorii de beton la
intersecţii sau ramificaţii, se va considera o distribuţie uniformă a forţelor de compresiune pe
toată aria peretelui (fig. 6.1a).

(3) În cazul planşeelor care descarcă pe o singură direcţie, indiferent de material, se va


considera că încărcările se transmit pereţilor pe care reazemă elementele principale cât şi
zonelor adiacente ale pereţilor transversali (fig. 6.1b) conform (4).

Figura 6.1 Încărcări verticale pe pereţii structurali date de planşee


(a) Planşeu din beton armat monolit
(b) Planşeu din elemente liniare (grinzi din beton, oţel, lemn)

(4) Pentru încărcările concentrate sau pentru încărcările distribuite care nu sunt aplicate pe tot
peretele, repartizarea eforturilor în perete se va face după linii înclinate la 30o faţă de verticală
ca în fig. 6.2a. În cazul pereţilor cu goluri traseul de descărcare se modifică conform figurii
6.2b. Forţele aplicate în apropierea colţurilor/intersecţiilor se transmit şi pereţilor transversali
conform 6.2c.

(5) În cazul clădirilor cu console nesimetrice importante, cu distanţă mare între centrul de
greutate al încărcărilor verticale din planşee şi centrul de greutate al secţiunii orizontale a
pereţilor se va ţine seama şi de eforturile suplimentare care rezultă din încovoierea de
ansamblu.

222
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Figura 6.2 Încărcări verticale concentrate pe pereţii structurali


(a) Cazul curent (b) Devierea traseului de descărcare în vecinătatea golurilor (c) Încărcarea
peretelui transversal

6.2.2.2. Determinarea excentricităţilor de aplicare a încărcărilor verticale


(1) Încărcările din planşee se transmit pereţilor cu excentricităţi care provin din:
a. alcătuirea constructivă a structurii;
b. imperfecţiuni de execuţie;
c. efectele încărcărilor cu caracter local,

(2) Pentru calculul rezistenţei pereţilor, efectele excentricităţilor se introduc prin coeficienţi de
reducere a rezistenţei calculate cu încărcările axiale.

6.2.2.2.1. Excentricitate din alcătuirea structurii.


(1) Excentricitatea din alcătuirea structurii se va calcula cu relaţia:
𝑁 𝑑 +∑ 𝑁 𝑑
𝑒𝑖𝑜 = 1𝑁1 +∑ 𝑁2 2 (6.1)
1 2
unde notaţiile sunt următoarele:
N1 – încărcarea transmisă de peretele de la etajul superior;
d1 – excentricitatea încărcării N1
N2 - încărcările aduse de planşeul/planşeele care reazemă direct pe perete;
d2 – excentricităţile încărcărilor N2.

(2) Momentul încovoietor (M) dat de excentricitatea ei0 variază liniar pe înălţimea peretelui.

6.2.2.2.2. Excentricitate din imperfecţiuni de execuţie (accidentală)


(1) Excentricitatea accidentală se va lua în calcul cu cea mai mare dintre valorile:
𝑡
a. 𝑒𝑎 = 30 ≥ 1.0 𝑐𝑚 (6.2a)

𝑒𝑡
b. 𝑒𝑎 = 300 ≥ 1.0 𝑐𝑚 (6.2b)
unde notaţiile sunt următoarele: t - grosimea peretelui; het - înălţimea etajului.

223
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Figura 6.3 Excentricităţi provenite din alcătuirea structurii

6.2.2.2.3. Excentricitate din forţele orizontale perpendiculare pe plan


(1) Excentricitatea provenită din momentul încovoietor maxim Mhm(i) dat de forţele orizontale
perpendiculare pe plan, determinat conform par. 6.4. se va calcula cu relaţia
𝑀ℎ𝑚(𝑖)
𝑒ℎ𝑚(𝑖) = 𝑁 +∑ (6.3)
1 𝑁 2
unde notaţiile sunt următoarele: N1 - încărcarea transmisă de peretele superior; N2 - suma
reacţiunilor planşeelor care reazemă pe peretele care se verifică

6.3. Calculul structurilor cu pereţi din zidărie la forţe orizontale.


(1) Pentru proiectarea pereţilor structurali şi nestructurali şi a pereţilor din zidărie înrămată se
vor se vor lua în considerare:
a. forţele în planul peretelui;
b. forţele perpendiculare pe planul peretelui;
c. forţele din deformaţiile impuse de structură pereţilor din zidărie înrămată
În cazul clădirilor tip "sală/hală" pentru structura acoperişului se va lua în calcul şi componenta
verticală a acţiunii seismice în condiţiile prevăzute în P 100-1.
(2) Verificarea siguranţei la acţiunea vântului în planul pereţilor structurali, pentru gruparea
fundamentală de încărcări, se va face numai în cazurile în care forţa seismică totală determinată
conform P 100-1este mai mică decât forţa laterală totală dată de acţiunea vântului.
(3) Încărcările din vânt vor fi luate în considerare, în toate cazurile, pentru:
a. calculul momentelor încovoietoare din acţiunea perpendiculară pe faţadă;
b. calculul şarpantelor.
(4) Pentru situaţia de proiectare seismică se va ţine seama de prevederile din P 100-1 şi de
prevederile următoare.

6.3.1. Modelul de calcul pentru forţe orizontale.


(1) Pentru toate grupările de încărcări, suprastructura clădirii se va modela prin subansambluri
structurale verticale dispuse pe direcţiile principale, constituite din pereţi plini sau cu goluri,
legate prin planşee orizontale (placă şi rigle de cuplare).

224
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

(2) Secţiunea de încastrare a ansamblului pereţilor structurali pentru calculul la forţe orizontale
(în raport cu care se defineşte numărul de niveluri nniv) se va lua:
a. la nivelul superior al soclurilor, pentru clădirile fără subsol;
b. la planşeul peste subsol, pentru clădirile cu pereţi deşi (sistem fagure) şi pentru
clădirile cu pereţi rari (sistem celular) la care s-au prevăzut pereţi suplimentari în subsol
conform recomandării de la 5.4.3 (5)- fig. 5.5;
c. peste nivelul fundaţiilor pentru clădirile cu pereţi rari, dacă nu s-au prevăzut pereţi
suplimentari în subsol conform recomandării de la 5.4.3.(5).
(3) Caracteristicile geometrice ale pereţilor structurali care participă la preluarea forţelor
orizontale (din vânt sau seismice) se vor stabili considerând, în cazul secţiunilor compuse (L,T,
I), lungimile tălpilor active egale cu grosimea peretelui la care se adaugă, de fiecare parte a
inimii, cea mai mică dintre valorile:
a. 6 t , unde "t" este grosimea tălpii respective;
b. distanţa până la capătul peretelui transversal (până la primul gol).

Figura 6.4. Lăţimea tălpii active

(4) Modelul structural trebuie să schematizeze cât mai exact următoarele elemente:
a. alcătuirea generală structurii:
i. geometria ansamblului şi a tuturor subansamblurilor verticale şi
orizontale;

ii. legăturile între subansamblurile structurale şi legăturile dintre


componentele fiecărui subansamblu;
iii. proprietăţile mecanice relevante ale materialelor;
b. distribuţia maselor de nivel, în plan şi pe înălţimea clădirii;
c. caracteristicile de rigiditate ale elementelor şi capacitatea de amortizare.
(5) Clădirile cu regularitate structurală, tipul 1 din tabelul 5.1, se vor calcula cu două modele
plane constituite, fiecare, din totalitatea pereţilor structurali de pe una din direcţiile principale.
Fiecare model plan constituie un sistem elastic cu un grad de liberate dinamică la fiecare nivel
(deplasare de translaţie în planul pereţilor).
În cazul clădirilor la care pereţii nu sunt dispuşi pe două direcţii ortogonale, forţele seismice
vor fi aplicate în calcul pe direcţiile principale ale sistemului de pereţi.
(6) Calculul cu modele plane poate fi folosit şi pentru clădirile cu pereţi structurali din zidărie
care nu satisfac criteriile de regularitate în plan dar care satisfac condiţiile suplimentare din P
100-1, art.8.4.2.10.
(7) Clădirile care nu au regularitate structurală în plan şi în elevaţie, tipul 2 din tabelul 5.1, vor
fi modelate ca sisteme elastice cu trei grade de libertate dinamică (două translaţii orizontale şi
o rotire în jurul axei verticale) pentru fiecare nivel.

225
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

6.3.2. Metode de calcul la forţe seismice orizontale


(1) Pentru proiectarea clădirilor curente calculul seismic se va face cu metode de calcul static
liniar, conform tabelului 4.1 din P 100-1.
(2) Pentru proiectarea clădirilor cu alcătuiri arhitectural-structurale care nu respectă în totalitate
recomandările din Cap.5 şi în toate cazurile prevăzute în P 100-1 cap.8, se vor folosi procedee
de calcul static neliniar care iau în considerare comportarea postelastică aşteptată a pereţilor
structurali din zidărie.
(3) Folosirea procedeelor de calcul dinamic neliniar nu este justificată pentru proiectarea
clădirilor cu pereţi structurali din zidărie.

6.3.2.1. Calculul forţelor seismice orizontale pentru ansamblul clădirii


(1) Factorii de comportare q pentru structurile din zidărie, se vor lua în calcul în funcţie de tipul
zidăriei şi de grupa de regularitate a construcţiei conform tabelului 8.7 din P 100-1. Se va ţine
seama de coeficienţii de suprarezistenţă (u/1) în condiţiile stabilite în P 100-1, cap.8.

6.3.2.1.1. Metoda forţelor seismice statice echivalente


(1) Pentru clădirile cu regularitate în plan şi în elevaţie (tipul 1.1 din tabelul 5.1) calculul forţei
tăietoare de bază pentru ansamblul clădirii se va face cu metoda forţelor seismice statice
echivalente descrisă în P 100-1.
(2) Distribuţia forţei tăietoare de bază pe înălţimea clădirii se va face cu relaţia (4.6) din P 100-
1 iar efectele torsiunii de ansamblu vor fi calculate conform capitolului 5 din P 100-1.

6.3.2.1.2. Metoda de calcul modal cu spectre de răspuns


(1) Pentru clădirile fără regularitate, de tipul 2 din tabelul 5.1, forţele seismice pentru ansamblul
clădirii se vor calcula cu metoda de "calcul modal cu spectre de răspuns" descrisă în P 100-1.
(2) Dacă aceste clădiri au proeminenţă la ultimul etaj, structura acesteia va fi introdusă în
modelul general, chiar dacă satisface condiţiile din P 100-1, cap.8.

6.3.2.2. Calculul eforturilor secţionale în pereţii structurali


(1) Forţa seismică de bază se va distribui pereţilor structurali conform modelului de calcul.
(2) În cazul pereţilor cu goluri de uşi şi/sau ferestre, plinurile orizontale din zidărie vor fi
considerate ca grinzi de cuplare numai dacă sunt ţesute efectiv cu montanţii alăturaţi şi dacă
sunt legate atât cu centura planşeului cât şi cu buiandrugul de beton armat de sub zidărie (dacă
acesta este separat de centura planşeului).
(3) Dacă sunt îndeplinite condiţiile de la (2), sau dacă riglele de cuplare sunt integral din beton
armat, se poate folosi un calcul de cadru pentru determinarea efectelor acţiunilor verticale şi
seismice în montanţi şi în rigle.
(4) Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile de la (2) sau (3) pereţii se vor considera console
independente, legate cu placa planşeului (fără rigiditate la încovoiere) la fiecare etaj sau numai
la ultimul nivel.
(5) Pentru construcţiile cu planşee rigide în plan orizontal, în situaţiile de la (3) şi (4) forţa
tăietoare seismică de bază, calculată conform 6.3.2.1., se distribuie pereţilor structurali
proporţional cu rigiditatea relativă de nivel a fiecăruia.
(6) Pentru construcţiile cu planşee cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal, forţa tăietoare
seismică de bază, calculată conform 6.3.2.1., se distribuie pereţilor structurali proporţional cu
masa aferentă fiecăruia.
(7) Forţele tăietoare de bază pentru pereţii structurali determinate prin calculul liniar elastic pot
fi redistribuite între pereţii de pe aceiaşi direcţie, cu condiţia ca echilibrul global să fie satisfăcut
şi ca forţa tăietoare în oricare perete să nu fie redusă/sporită cu mai mult de 20%. Redistribuţia

226
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

se acceptă numai pentru structurile la care legea constitutivă σ-ε a zidăriei este de tip liniar-
dreptunghiulară cu ductilitate limitată (figurile 4.3b şi 4.3c din acest Cod)
(8) În cazul pereţilor cu secţiune compusă (I, T, L) forţa de lunecare verticală în secţiunea dintre
inimă şi talpă (Lv,et) se calculează, pentru un etaj, cu relaţia:
𝑆
𝐿𝑣,𝑒𝑡 = ∆𝑀 𝐼𝑧 (6.4)
𝑧
unde notaţiile sunt: M = Minf - Msup cu:
- Minf - momentul încovoietor de proiectare în secţiunea de la baza etajului;
- Msup - idem, în secţiunea de la baza etajului superior;
Sz - momentul static al ariei tălpii faţă de CG al secţiunii peretelui;
Iz - momentul de inerţie al secţiunii a peretelui.
Pentru calculul Sz şi Iz se consideră că peretele este alcătuit numai din zidărie (se neglijează
elementele de confinare dacă acestea există).
(9) Rigiditatea elastică a pereţilor se va calcula conform P 100-1, art.8.4.1.
(10) Eforturile secţionale în pereţii din zidărie înrămaţi în cadre din beton armat sau de oţel se
vor determina conform P 100-1, art. 10.5.3.1.1.
(11) Pentru determinarea eforturilor secţionale (N,M,V) în elementele structurii şi pentru
determinarea deplasărilor laterale ale acesteia poate fi folosit orice program de calcul bazat pe
principiile recunoscute ale mecanicii structurilor.

6.3.2.3. Calculul deplasărilor laterale în planul peretelui


(1) Sub acţiunea încărcărilor orizontale în planul median, deformaţiile şi deplasările laterale
ale pereţii structurali din zidăriei depind de legea constitutivă a zidăriei :
a. în cazul zidăriilor cu lege  liniar-dreptunghiulară, cu parametrii mu>m1, în calcul
seismic se vor considera următoarele tipuri de deplasări:
i. elastice, pentru deformaţiile specifice ≤m1
ii. inelastice, pentru deformaţiile specifice m1<≤ mu
b. în cazul zidăriilor cu lege  liniară cu parametrii m1 ≈ mu în calcul seismic se vor
considera numai deplasările elastice.

6.4. Calculul pereţilor din zidărie la încărcări perpendiculare pe plan


(1) Categoriile de încărcări perpendiculare pe planul pereţilor sunt date la 6.2.1.(2).
(2) Valorile de proiectare pentru fiecare categorie de încărcări se vor lua din reglementările
tehnice specifice:
a. Încărcări din acţiunea cutremurului conform P 100-1, cap.8 şi 10.
b. Încărcări date de presiunea vântului conform CR 1-1-4.
c. Încărcări de exploatare (împingerea oamenilor în spaţii aglomerate) conform SR EN
1991-1-1/NA.
d. Alte încărcări din exploatare (mobilier sau echipamente/instalaţii suspendate),
conform temei de proiectare şi reglementărilor tehnice aplicabile în vigoare, dar cu
valori cel puţin egale cu valorile din ETAG 003.
(3) Valorile de proiectare ale încărcărilor perpendiculare pe plan provenite din:
a. împingerea pământului, pentru pereţii de contur de la subsol
b. împingerile produse de bolţi, arce, sau şarpante, se vor determina din calculul de
ansamblu al clădirii.

227
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

6.4.1. Modele şi metode de calcul pentru încărcări perpendiculare pe plan


(1) Pentru calculul momentelor încovoietoare din încărcările perpendiculare pe plan, pentru
toate grupările de încărcări, pereţii se modelează, în funcţie de prinderile de pe contur, ca:
a. grinzi simplu rezemate în cazul pereţilor rezemaţi pe două laturi, sus şi jos, pe planşee
(cu laturile verticale libere);
b. plăci elastice anizotrope rezemate, sus şi jos, pe planşeele etajului respectiv şi, lateral,
pe pereţii de rigidizare (perpendiculari pe planul peretelui considerat).

(2) Pentru panourile din zidărie fără goluri de uşi sau ferestre, momentele încovoietoare de
proiectare produse de forţele perpendiculare pe planul peretelui (MSxd1 şi MSxd2) vor fi calculate
ţinând seama de:
a. condiţiile de fixare pe laturile panoului din zidărie;
b. alcătuirea peretelui în secţiune;
c. anizotropia zidăriei, exprimată prin raportul rezistenţelor unitare la întindere din
încovoiere perpendicular pe planul peretelui (μ = fxk1/fxk2)
(3) Fixarea laturilor pereţilor se va realiza prin:
a. legături cu planşeele intermediare sau de acoperiş;
b. ţesere cu pereţii perpendiculari;

(4) Modelarea condiţiilor de fixare pe contur a panourilor din zidărie alcătuite dintr-un singur
strat se va considera după cum urmează:
a. continuitate completă:
i. pe latura verticală, dacă peretele este ţesut cu un perete transversal care are
cel puţin aceiaşi grosime, şi este încărcat cu forţe verticale;
ii. pe latura orizontală, la etajele curente, dacă pe perete reazemă un planşeu de
beton armat;
b. continuitate parţială:
i. pe latura verticală, dacă peretele este ţesut cu un perete transversal care are
grosime mai mică, dar cel puţin 50% din grosimea peretelui care se calculează
sau cu un perete care nu este încărcat cu forţe verticale, indiferent de grosimea
acestuia.
ii. pe latura orizontală, dacă pe perete reazemă un planşeu cu rigiditate
nesemnificativă în plan orizontal
c. rezemare simplă:
i. pe latura orizontală, dacă planşeul nu reazemă pe perete (peretele este executat
după decofrarea planşeului) sau pe straturile de rupere a capilarităţii
ii. la ultimul nivel, în cazul în care nu sunt prevăzute măsuri constructive
speciale pentru legarea planşeului de beton armat cu peretele din zidărie

(5) În cazul pereţilor dubli cu gol interior (de exemplu: faţade ventilate, panouri de umplutură
la faţade), se consideră continuitate completă chiar dacă numai unul dintre straturi este ţesut
continuu la reazem, cu condiţia ca peretele să aibă legături între straturi. În toate celelalte cazuri
se va considera continuitate parţială.

228
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

(6) În cazul pereţilor de subsol, pentru calculul la împingerea pământului, peretele va fi


considerat articulat sau încastrat la nivelul fundaţiei, în funcţie de rezolvarea constructivă
adoptată, şi cu continuitate parţială la nivelul planşeului peste subsol.
(7) La pereţii rezemaţi numai sus şi jos (liberi pe laturile laterale – lângă golurile de uşă, de
exemplu), planul de rupere este paralel cu rosturile de aşezare (fig. 4.2a), şi momentul
încovoietor se va determina cu relaţia
2
𝑀𝐸𝑑1 = 𝛼𝑊𝐸𝑑 ℎ𝑤 (6.5)
în care notaţiile sunt:
α = 0.125 (→1/8) pentru cazul rezemării simple la ambele extremităţi (momentul
maxim este la mijlocul înălţimii peretelui);
α = 0.083 (→1/12) pentru cazul rezemării cu continuitate completă la ambele
extremităţi (momentul maxim este la reazeme);
WEd este încărcarea de proiectare uniform distribuită perpendicular pe perete;
hw este înălţimea liberă a peretelui.

(8) În cazul pereţilor rezemaţi pe trei sau patru laturi, momentele încovoietoare se vor
determina astfel:
a. pentru planul de rupere paralel cu rosturile de aşezare, în direcţia f xk1(fig. 4.2a),
momentul încovoietor pe unitatea de lungime a peretelui se calculează cu relaţia :
2
𝑀𝐸𝑑1 = 𝜇𝛼𝑊𝐸𝑑 𝑙𝑤 (6.6a)
b. pentru planul de rupere perpendicular pe rosturile de aşezare, în direcţia fxk2 (fig.
4.2b.) momentul încovoietor pe unitatea de înălţime a peretelui se calculează cu relaţia
:
2
𝑀𝐸𝑑2 = 𝛼𝑊𝐸𝑑 𝑙𝑤 (6.6b)
în care notaţiile sunt:
α este un coeficient care ţine seama de
i. anizotropia zidăriei (raportul rezistenţelor μ = fxd1/fxd2 ≡ fxk1/fxk2);
ii. condiţiile de fixare pe laturile peretelui;
iii. raportul între înălţimea şi lungimea peretelui;
lw este lungimea peretelui între reazeme;
WEd este încărcarea laterală de proiectare pe unitatea de suprafaţă;

Figura 6.5 Notaţii pentru calculul momentelor MEd1 şi MEd2

229
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

(9) Valorile constantei α pentru rapoartele μ folosite în acest Cod sunt date în tabelul 6.1.
Valorile din tabel sunt valabile numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a. Zidăria este executată cu toate rosturile verticale umplute cu mortar
b. Grosimea pereţilor este ≤ 350 mm.
(10) Pentru zidăriile cu rosturi verticale de tip "nut şi feder" rezistenţele fxd1 şi fxd2 vor fi
declarate pentru profilaţia respectivă.
(11) În cazul în care, pentru un anumit tip din zidărie, raportul rezistenţelor fxd1/fxd2 determinat
prin încercări este diferit de valorile din tabelul 6.1, momentele încovoietoare se vor calcula
conform Anexei E la SR EN 1996-1-1.
(12) Pentru panourile cu grosime > 350 mm momentele încovoietoare se vor calcula folosind
teoria liniilor de rupere pentru plăci elastice anizotrope (cu moduli de elasticitate diferiţi pe
cele două direcţii).
(13) Pentru calculul momentelor încovoietoare, panourile cu goluri vor fi divizate în fragmente
care pot fi calculate cu regulile de la panourile pline (fig. 6.6).

Figura 6.6. Modele de calcul la forţe perpendiculare pe plan pentru pereţii cu goluri

Valorile coeficientului α pentru calculul momentelor încovoietoare normale pe planul


peretelui - Tabelul 6.1

230
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

6.6. Calculul rezistenţei de proiectare a pereţilor din zidărie


6.6.1.Condiţii generale de calcul
6.6.1.1.Modelul de calcul.
(1) Modelul de calcul pentru determinarea rezistenţei de proiectare a pereţilor structurali din
zidărie, pentru efectele din toate grupările de încărcări, trebuie să ţină seama de:
a. geometria peretelui;
b. condiţiile de rezemare pe contur ale peretelui;
c. condiţiile particulare de aplicare a încărcărilor;
d. proprietăţile de rezistenţă şi de deformabilitate ale zidăriei;
e. condiţiile probabile de execuţie.
(2) Rezistenţa de proiectare a pereţilor structurali se va determina pentru:
a. eforturile secţionale produse de forţele care acţionează în planul median al peretelui:
i. forţă axială (NRd);
ii. moment încovoietor (MRd);
iii. forţă tăietoare (VRd);
iv. forţă de lunecare verticală în pereţii cu secţiuni compuse (VLhd);
b. eforturile secţionale produse de forţele care acţionează perpendicular pe planul
median al peretelui:
i. moment încovoietor în plan paralel cu rosturilor orizontale (MRxd1);
ii. moment încovoietor în plan perpendicular pe rosturile orizontale (MRxd2).
6.6.1.2. Ipoteze de calcul
(1) Rezistenţa de proiectare a pereţilor din zidărie se determină în raport cu starea limită ultimă
(ULS) şi, în cazurile special menţionate în text, în raport cu starea limită de serviciu (SLS).
(2) În condiţiile menţionate la 6.1.(2), calculul rezistenţei şi al deformaţiilor pentru pereţii din
zidărie nearmată, se va face pe baza următoarelor ipoteze:
a. ipoteza secţiunilor plane;
b. rezistenţa la întindere a zidăriei perpendicular pe rostul orizontal este nulă;
c. distribuţia eforturilor unitare pe zona comprimată a peretelui se consideră simplificat,
constantă sau liniară, în funcţie de:
i. tipul solicitării;
ii. forma legii constitutive  a zidăriei;
iii. starea limită de calcul.

231
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

6.6.1.3.Caracteristici geometrice ale secţiunii orizontale a peretelui


(1) Dimensiunile secţiunii transversale a pereţilor structurali din zidărie, folosite pentru calcul,
sunt dimensiunile "nete" (perete netencuit) care satisfac:
a. condiţiile minime de lungime şi grosime din P 100-1, cap.8;
b. condiţiile maxime de lungime a tălpilor de la 6.3.1.(3).
(2) Grosimea panourilor din zidărie înrămate în cadre şi a pereţilor nestructurali se va stabili
prin calcul pentru satisfacerea cerinţelor de rezistenţă din P 100-1, cap.10 şi a celorlalte cerinţe
esenţiale.
(3) Pereţii cu goluri cu dimensiunea maximă 0.2 lw vor fi consideraţi în calcul ca pereţi plini,
dacă golul este situat în treimea mijlocie a înălţimii nivelului şi dacă plinurile din zidărie până
la marginile peretelui sunt cu cel puţin 20% mai mari decât valorile minime date în P 100-1.
(4) Golurile din tălpi cu dimensiunea maximă h/4 vor fi neglijate iar golurile cu dimensiune >
h/4 vor fi considerate margini ale tălpii.
(5) Pentru pereţii din zidărie confinată (ZC) şi din zidărie cu inimă armată (ZIA) caracteristicile
geometrice ale secţiunii orizontale se vor calcula astfel:
a. Pentru zidăriile cu elemente din argilă arsă din grupa 1 pentru care deformaţia
specifică maximă admisă este mu≈3,5‰, aria de beton se va transforma în arie
echivalentă din zidărie prin înmulţire cu raportul n dintre rezistenţa de proiectare la
compresiune a betonului (fcd) şi rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei (fd).
𝑓
𝑛 = 𝑓𝑐𝑑 (6.9)
𝑑
În aceste condiţii, caracteristicile secţiunii "ideale" a peretelui se vor calcula cu relaţiile:
i. Aria ideală Ai = Azid + (n-1) Abeton (6.10a)
ii. Momentul de inerţie ideal Ii = Izid + nIbeton (6.10b)
b. Pentru zidăriile cu elemente din argilă arsă din grupele 2 şi 2S şi din BCA şi pentru
orice alte zidării care au deformaţia specifică maximă admisă este mu=2‰ aria secţiunii
orizontale de calcul se va lua identică cu aria efectivă a peretelui (care include şi
elementele de beton armat).

6.6.2. Rezistenţa de proiectare la compresiune axială a pereţilor structurali


(1) Rezistenţa de proiectare la compresiune axială a pereţilor structurali din zidărie se
determină pentru toate situaţiile de proiectare.
(2) Pentru pereţii din zidărie, nearmată sau armată, solicitaţi la compresiune axială, indiferent
de tipul elementelor pentru zidărie şi al mortarului, deformaţia specifică maximă în zidărie
(scurtare) se va lua εmax = 2‰.

6.6.2.1. Rezistenţa la compresiune axială a pereţilor din zidărie nearmată (ZNA)


(1) Rezistenţa de proiectare la compresiune axială pentru un perete din ZNA cu secţiune
oarecare, se va determina cu relaţia
NRd = i(m)Afd (6.11)
unde notaţiile sunt următoarele:
i(m) - constanta de reducere a rezistenţei ţinând seama de efectele zvelteţei peretelui şi
ale excentricităţii de aplicare a încărcărilor;
A - aria secţiunii transversale a peretelui;
fd - rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei.
(2) În cazul pereţilor din zidărie cu secţiune dreptunghiulară, rezistenţa de proiectare la
compresiune axială pentru unitatea de lungime a peretelui.- NRd(l) se va calcula cu relaţia
NRd(l) = i(m)tfd (6.11a)
unde t este grosimea peretelui.

232
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

6.6.2.1.1. Determinarea coeficienţilor de reducere a rezistenţei Φi şi Φm


(1) Constanta de reducere a rezistenţei în secţiunile de la extremităţile peretelui (i) - sus şi jos
- se va determina cu relaţia:
𝑒
∅𝑖 = 1 − 2 𝑡𝑖 (6.12)
unde notaţiile sunt următoarele:
t – grosimea peretelui;
ei - excentricitatea de calcul, în raport cu planul median al peretelui, în secţiunea în care
se face verificarea, calculată cu relaţia:
𝑒𝑖 = 𝑒𝑖𝑜 + 𝑒ℎ𝑖 + 𝑒𝑎 ≥ 0.05𝑡 (6.13)
cu notaţiile:
ei0 - excentricitatea încărcărilor verticale determinată cu relaţia (6.1);
ehi - excentricitatea datorată forţelor perpendiculare pe planul peretelui determinată cu
relaţia (6.3);
ea - excentricitatea accidentală determinată cu relaţiile (6.2a) sau (6.2b)
(2) Pentru zidăriile executate cu toate tipurile de elemente şi de mortare, cu toate rosturile
umplute cu mortar, constanta de reducere a rezistenţei în secţiunea de la mijlocul înălţimii
peretelui m va fi luată cu valorile care corespund valorilor maxime het/t date în P 100-1, art.
8.5.2.

Valorile coeficientului Φm pentru reducerea rezistenţei la compresiune - Tabelul 6.2.

în care em este excentricitatea de calcul în zona centrală a peretelui calculată cu relaţia:


2
𝑒𝑚 = 𝑒𝑖𝑜 + 𝑒ℎ𝑚 ± 𝑒𝑎 (6.14)
3
unde notaţiile sunt următoarele:
het - înălţimea etajului ;
ehm - excentricitatea datorată efectului încărcărilor orizontale, în secţiunea de la mijlocul
înălţimii peretelui calculată cu relaţia (6.3).

6.6.2.2. Rezistenţa la compresiune axială a pereţilor din zidărie confinată (ZC) şi zidărie
cu inimă armată (ZIA)
(1) Rezistenţa la compresiune axială a pereţilor din zidărie confinată şi din zidărie cu inimă
armată se va calcula conform 6.6.2.1. transformând secţiunea mixtă într-o secţiune ideală din
zidărie conform prevederilor de la 6.6.1.3.(4)
(2) Contribuţia armăturilor din stâlpişori şi din stratul median (ZIA) la preluarea forţei de
compresiune se va neglija.

6.6.2.3. Rezistenţa la compresiune locală sub efectul încărcărilor concentrate


(1) Pentru un perete din ZNA, cu elemente pentru zidărie din grupa 1, rezistenţa de proiectare
la compresiune locală sub încărcări concentrate se va determina cu relaţia:
NRd,cl = Abfd (6.15)
în care este constanta de majorare pentru încărcări concentrate;
𝛼1 𝐴
1.00 ≤ 𝛽 = (1 + 0.30 ) (1.5 − 1.1 𝐴 𝑏 ) ≤ 𝛽𝑚𝑎𝑥 (6.16)
𝐻 𝑒𝑓
cu notaţiile:

233
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

a1 - distanţa de la extremitatea peretelui până la cea mai apropiată margine a ariei pe


care se transmite încărcarea;
Ab ≤0.45 Aef; aria pe care se aplică încărcarea
Ho - înălţimea peretelui de la bază până la nivelul la care se aplică încărcarea
concentrată;
Aef - aria efectiv încărcată;
Aef = t Lef

Unde
𝟐.𝟐𝑨
- 𝑳𝒆𝒇 ≤ 𝒕 𝒃 este lungimea efectivă de preluare a încărcării măsurată la jumătatea
înălţimii peretelui rezultată prin descărcarea forţei verticale la un unghi de 60° cu
orizontala (a se vedea fig. 6.2a).
- t este grosimea peretelui
Valorile din relaţia (6.16) se vor limita după cum urmează:
2𝛼
a. max = 1.25 dacă 𝐻1 = 0
2𝛼1
b. max = 1.50 dacă =≥ 1.0
𝐻
2𝛼1
c. Pentru 0.00 < 𝐻 ≤ 1.0 valorile se vor obţine prin interpolare liniară
(2) Excentricitatea de aplicare a forţei concentrate, faţă de planul median al peretelui, va fi ≤
t/4.
(3) În cazurile în care efectele forţelor concentrate se suprapun, (fig. 6.2a) secţiunea de la
mijlocul înălţimii peretelui va fi verificată cu relaţia (6.15).
(4) În cazul zidăriilor cu elemente din grupele 2 şi 2S şi din BCA, forţa concentrată trebuie să
fie aplicată prin intermediul unui material rigid care să permită distribuţia pe verticală a
încărcării la un unghi de 30° cu verticala, asigurând realizarea unei lungimi de încărcare Lef ca
în fig. 6.2a. În cazul zidăriilor cu elemente din argilă arsă din grupa 1 forţa concentrată poate
să fie aplicată direct pe zidărie.
(5) Dacă forţa concentrată este aplicată conform (4), efortul de compresiune sub forţa
concentrată (cl) nu trebuie să depăşească 1.5fd în cazul elementelor din zidărie din grupele 1
şi 2 şi fd în cazul elementelor din zidărie din grupa 2S şi din BCA.

234
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

ANEXA

235
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Cladire cu 3 niveluri Cladire cu 5 niveluri


Pereti structurali din zidarie cu lt=2lw
Deplasari absolute [mm]
70 120
60 100
50
80
40
60
30
40
20
10 20

0 0
0 1 2 3 0 1 2 3 4 5

W1 W2 W3 W4 W5 W1 W2 W3 W4 W5
W6 W7 W8 W9 W10 W6 W7 W8 W9 W10

Deplasari relative[mm]
35 35.000
30 30.000
25 25.000
20 20.000
15 15.000
10 10.000
5 5.000
0 0.000
0 1 2 3 0 1 2 3 4 5

W1 W2 W3 W4 W5 W1 W2 W3 W4 W5
W6 W7 W8 W9 W10 W6 W7 W8 W9 W10

236
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Rotiri relative de nivel [‰]


12.00 12.000

10.00 10.000

8.00 8.000

6.00 6.000

4.00 4.000

2.00 2.000

0.00 0.000
0 1 2 3 0 1 2 3 4 5

W1 W2 W3 W4 W1 W2 W3 W4
W5 W6 W7 W8 W5 W6 W7 W8
W9 W10 Admited W9 W10 Admited

Pereti structurali din zidarie cu lt=lw


Deplasari absolute [mm]
80 400.000
70 350.000
60 300.000
50 250.000
40 200.000
30 150.000
20 100.000
10 50.000
0 0.000
0 1 2 3 0 1 2 3 4 5

W1 W2 W3 W4 W5 W1 W2 W3 W4 W5

W6 W7 W8 W9 W10 W6 W7 W8 W9 W10

237
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Deplasari relative [mm]


35 120.000

30 100.000
25
80.000
20
60.000
15
40.000
10
20.000
5

0 0.000
0 1 2 3 0 1 2 3 4 5

W1 W2 W3 W4 W5 W1 W2 W3 W4 W5

W6 W7 W8 W9 W10 W6 W7 W8 W9 W10

Rotiri relative de nivel [‰]


12.00 35.000

10.00 30.000

25.000
8.00
20.000
6.00
15.000
4.00
10.000
2.00 5.000

0.00 0.000
0 1 2 3 0 1 2 3 4 5

W1 W2 W3 W4 W1 W2 W3 W4

W5 W6 W7 W8 W5 W6 W7 W8

W9 W10 Admited W9 W10 Admited

238
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Pereti structurali din zidarie cu lt=0.50lw


Deplasari absolute [mm]
350 2500.000
300
2000.000
250
200 1500.000

150 1000.000
100
500.000
50
0 0.000
0 1 2 3 0 1 2 3 4 5

W1 W2 W3 W4 W5 W1 W2 W3 W4 W5

W6 W7 W8 W9 W10 W6 W7 W8 W9 W10

Deplasari relative [mm]


160 600.000

140
500.000
120
400.000
100

80 300.000

60
200.000
40
100.000
20

0 0.000
0 1 2 3 0 1 2 3 4 5

W1 W2 W3 W4 W5 W1 W2 W3 W4 W5

W6 W7 W8 W9 W10 W6 W7 W8 W9 W10

239
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Rotiri relative de nivel [‰]


60.00 200.000
180.000
50.00 160.000
140.000
40.00
120.000
30.00 100.000
80.000
20.00 60.000
40.000
10.00
20.000
0.00 0.000
0 1 2 3 0 1 2 3 4 5

W1 W2 W3 W4 W1 W2 W3 W4

W5 W6 W7 W8 W5 W6 W7 W8

W9 W10 Admited W9 W10 Admited

Pereti structurali din zidarie cu lt=0.00lw


Deplasari absolute [mm]
1600 9000.000
1400 8000.000

1200 7000.000
6000.000
1000
5000.000
800
4000.000
600
3000.000
400 2000.000
200 1000.000
0 0.000
0 1 2 3 0 1 2 3 4 5

W1 W2 W3 W4 W5 W1 W2 W3 W4 W5

W6 W7 W8 W9 W10 W6 W7 W8 W9 W10

240
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Deplasari relative [mm]


800 2500.000
700
2000.000
600
500 1500.000
400
1000.000
300
200
500.000
100
0 0.000
0 1 2 3 0 1 2 3 4 5

W1 W2 W3 W4 W5 W1 W2 W3 W4 W5

W6 W7 W8 W9 W10 W6 W7 W8 W9 W10

Rotiri relative de nivel [‰]


250.00 900.000
800.000
200.00 700.000
600.000
150.00
500.000
400.000
100.00
300.000

50.00 200.000
100.000
0.00 0.000
0 1 2 3 0 1 2 3 4 5

W1 W2 W3 W4 W1 W2 W3 W4

W5 W6 W7 W8 W5 W6 W7 W8

W9 W10 Admited W9 W10 Admited

241
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Pereti structurali din zidarie cu extremitati considerate incastrate


Deplasari absolute [mm]
80 90.000
70 80.000

60 70.000
60.000
50
50.000
40
40.000
30 30.000
20 20.000
10 10.000
0 0.000
0 1 2 3 0 1 2 3 4 5

W1 W2 W3 W4 W5 W1 W2 W3 W4 W5

W6 W7 W8 W9 W10 W6 W7 W8 W9 W10

Deplasari relative [mm]


35 35.000

30 30.000

25 25.000

20 20.000

15 15.000

10 10.000

5 5.000

0 0.000
0 1 2 3 0 1 2 3 4 5

W1 W2 W3 W4 W5 W1 W2 W3 W4 W5

W6 W7 W8 W9 W10 W6 W7 W8 W9 W10

242
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Rotiri relative [‰]


12.00 12.000
10.00 10.000
8.00 8.000
6.00
6.000
4.00
4.000
2.00
2.000
0.00
0 1 2 3 0.000
0 1 2 3 4 5
W1 W2 W3 W4
W1 W2 W3 W4
W5 W6 W7 W8
W5 W6 W7 W8
W9 W10 Admited
W9 W10 Admited

Pereti structurali din zidarie cu extremitati considerate simplu rezemate


Deplasari absolute [mm]
140 90.000
80.000
120
70.000
100
60.000
80 50.000

60 40.000
30.000
40
20.000
20 10.000
0 0.000
0 1 2 3 0 1 2 3 4 5

W1 W2 W3 W4 W5 W1 W2 W3 W4 W5

W6 W7 W8 W9 W10 W6 W7 W8 W9 W10

243
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Deplasari relative [mm]


60 35.000

50 30.000

25.000
40
20.000
30
15.000
20
10.000
10 5.000

0 0.000
0 1 2 3 0 1 2 3 4 5

W1 W2 W3 W4 W5 W1 W2 W3 W4 W5
W6 W7 W8 W9 W10 W6 W7 W8 W9 W10

Drifts [‰]
18.00 12.000
16.00
10.000
14.00
12.00 8.000
10.00
6.000
8.00
6.00 4.000
4.00
2.000
2.00
0.00 0.000
0 1 2 3 0 1 2 3 4 5

W1 W2 W3 W4 W1 W2 W3 W4

W5 W6 W7 W8 W5 W6 W7 W8

W9 W10 Admited W9 W10 Admited

244
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Cladire cu 3 niveluri Cladire cu 5 niveluri


Comparatie intre excentricitati [mm]
Perete structural P1 lw=1m
750.00 120.00
115.00
700.00
110.00
650.00 105.00
100.00
600.00 95.00
90.00
550.00
85.00
500.00 80.00
75.00
450.00
70.00
400.00 65.00
60.00
350.00 55.00
50.00
300.00
45.00
250.00 40.00
35.00
200.00
30.00
150.00 25.00
20.00
100.00 15.00
10.00
50.00
5.00
0.00 0.00
1 2 3 1 2 3 4 5

l=2lw e=M/n l=2lw ETABS l=2lw e=M/n l=2lw ETABS


l=lw e=M/n l=lw ETABS l=lw e=M/n l=lw ETABS
l=0.5lw e=M/n l=0.5lw ETABS l=0.5lw e=M/n l=0.5lw ETABS
l=0 e=M/n l=0 ETABS l=0 e=M/n l=0 ETABS
fix supports e=M/n fix supports ETABS fix supports e=M/n fix supports ETABS
simple supports e=M/n simple supports ETABS simple supports e=M/n simple supports ETABS

245
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Perete structural P2 lw=2m


700.00 2300.00
2200.00
650.00 2100.00
600.00 2000.00
1900.00
550.00 1800.00
1700.00
500.00
1600.00
450.00 1500.00
1400.00
400.00 1300.00
1200.00
350.00
1100.00
300.00 1000.00
900.00
250.00 800.00
700.00
200.00
600.00
150.00 500.00
400.00
100.00 300.00
200.00
50.00
100.00
0.00 0.00
1 2 3 1 2 3 4 5

l=2lw e=M/n l=2lw ETABS l=2lw e=M/n l=2lw ETABS

l=lw e=M/n l=lw ETABS l=lw e=M/n l=lw ETABS

l=0.5lw e=M/n l=0.5lw ETABS l=0.5lw e=M/n l=0.5lw ETABS

l=0 e=M/n l=0 ETABS l=0 e=M/n l=0 ETABS

fix supports e=M/n fix supports ETABS fix supports e=M/n fix supports ETABS

simple supports e=M/n simple supports ETABS simple supports e=M/n simple supports ETABS

246
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Perete structural P3 lw=3m


700.00 2300.00
2200.00
650.00
2100.00
600.00 2000.00
1900.00
550.00 1800.00
1700.00
500.00
1600.00
450.00 1500.00
1400.00
400.00 1300.00
1200.00
350.00
1100.00
300.00 1000.00
900.00
250.00 800.00
700.00
200.00
600.00
150.00 500.00
400.00
100.00 300.00
200.00
50.00
100.00
0.00 0.00
1 2 3 1 2 3 4 5

l=2lw e=M/n l=2lw ETABS l=2lw e=M/n l=2lw ETABS


l=lw e=M/n l=lw ETABS l=lw e=M/n l=lw ETABS
l=0.5lw e=M/n l=0.5lw ETABS l=0.5lw e=M/n l=0.5lw ETABS
l=0 e=M/n l=0 ETABS l=0 e=M/n l=0 ETABS
fix supports e=M/n fix supports ETABS fix supports e=M/n fix supports ETABS
simple supports e=M/n simple supports ETABS simple supports e=M/n simple supports ETABS

247
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Perete structural P4 lw=4m


500.00 2300.00
2200.00
450.00 2100.00
2000.00
1900.00
400.00
1800.00
1700.00
350.00 1600.00
1500.00
300.00 1400.00
1300.00
1200.00
250.00
1100.00
1000.00
200.00 900.00
800.00
150.00 700.00
600.00
500.00
100.00
400.00
300.00
50.00 200.00
100.00
0.00 0.00
1 2 3 1 2 3 4 5

l=2lw e=M/n l=2lw ETABS l=2lw e=M/n l=2lw ETABS

l=lw e=M/n l=lw ETABS l=lw e=M/n l=lw ETABS

l=0.5lw e=M/n l=0.5lw ETABS l=0.5lw e=M/n l=0.5lw ETABS

l=0 e=M/n l=0 ETABS l=0 e=M/n l=0 ETABS

fix supports e=M/n fix supports ETABS fix supports e=M/n fix supports ETABS

simple supports e=M/n simple supports ETABS simple supports e=M/n simple supports ETABS

248
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Perete structural P5 lw=5m


500.00 2200.00
475.00 2100.00
450.00 2000.00
425.00 1900.00
1800.00
400.00
1700.00
375.00
1600.00
350.00
1500.00
325.00
1400.00
300.00 1300.00
275.00 1200.00
250.00 1100.00
225.00 1000.00
200.00 900.00
175.00 800.00
150.00 700.00
600.00
125.00
500.00
100.00
400.00
75.00
300.00
50.00 200.00
25.00 100.00
0.00 0.00
1 2 3 1 2 3 4 5
l=2lw e=M/n l=2lw ETABS l=2lw e=M/n l=2lw ETABS
l=lw e=M/n l=lw ETABS l=lw e=M/n l=lw ETABS
l=0.5lw e=M/n l=0.5lw ETABS l=0.5lw e=M/n l=0.5lw ETABS
l=0 e=M/n l=0 ETABS l=0 e=M/n l=0 ETABS
fix supports e=M/n fix supports ETABS fix supports e=M/n fix supports ETABS
simple supports e=M/n simple supports ETABS simple supports e=M/n simple supports ETABS

249
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Perete structural P6 lw=6m


700.00 2200.00
2100.00
650.00
2000.00
600.00 1900.00
1800.00
550.00 1700.00
500.00 1600.00
1500.00
450.00 1400.00
1300.00
400.00
1200.00
350.00 1100.00
1000.00
300.00
900.00
250.00 800.00
700.00
200.00 600.00
150.00 500.00
400.00
100.00 300.00
200.00
50.00
100.00
0.00 0.00
1 2 3 1 2 3 4 5

l=2lw e=M/n l=2lw ETABS l=2lw e=M/n l=2lw ETABS


l=lw e=M/n l=lw ETABS l=lw e=M/n l=lw ETABS
l=0.5lw e=M/n l=0.5lw ETABS l=0.5lw e=M/n l=0.5lw ETABS
l=0 e=M/n l=0 ETABS l=0 e=M/n l=0 ETABS
fix supports e=M/n fix supports ETABS fix supports e=M/n fix supports ETABS
simple supports e=M/n simple supports ETABS simple supports e=M/n simple supports ETABS

250
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Perete structural P7 lw=7m


700.00 2200.00
2100.00
650.00
2000.00
600.00 1900.00
1800.00
550.00 1700.00

500.00 1600.00
1500.00
450.00 1400.00
1300.00
400.00
1200.00
350.00 1100.00
1000.00
300.00
900.00
250.00 800.00
700.00
200.00 600.00
500.00
150.00
400.00
100.00 300.00
200.00
50.00
100.00
0.00 0.00
1 2 3 1 2 3 4 5

l=2lw e=M/n l=2lw ETABS l=2lw e=M/n l=2lw ETABS

l=lw e=M/n l=lw ETABS l=lw e=M/n l=lw ETABS

l=0.5lw e=M/n l=0.5lw ETABS l=0.5lw e=M/n l=0.5lw ETABS

l=0 e=M/n l=0 ETABS l=0 e=M/n l=0 ETABS

fix supports e=M/n fix supports ETABS fix supports e=M/n fix supports ETABS

simple supports e=M/n simple supports ETABS simple supports e=M/n simple supports ETABS

251
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Perete structural P8 lw=8m


700.00 2100.00
2000.00
650.00
1900.00
600.00 1800.00
1700.00
550.00
1600.00
500.00 1500.00
1400.00
450.00
1300.00
400.00 1200.00
1100.00
350.00
1000.00
300.00 900.00
800.00
250.00
700.00
200.00 600.00
500.00
150.00
400.00
100.00 300.00
200.00
50.00
100.00
0.00 0.00
1 2 3 1 2 3 4 5

l=2lw e=M/n l=2lw ETABS l=2lw e=M/n l=2lw ETABS


l=lw e=M/n l=lw ETABS l=lw e=M/n l=lw ETABS
l=0.5lw e=M/n l=0.5lw ETABS l=0.5lw e=M/n l=0.5lw ETABS
l=0 e=M/n l=0 ETABS l=0 e=M/n l=0 ETABS
fix supports e=M/n fix supports ETABS fix supports e=M/n fix supports ETABS
simple supports e=M/n simple supports ETABS simple supports e=M/n simple supports ETABS

252
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Perete structural P9 lw=9m


700.00 2100.00
2000.00
650.00
1900.00
600.00 1800.00
1700.00
550.00
1600.00
500.00 1500.00
1400.00
450.00
1300.00
400.00 1200.00
1100.00
350.00
1000.00
300.00 900.00
800.00
250.00
700.00
200.00 600.00
500.00
150.00
400.00
100.00 300.00
200.00
50.00
100.00
0.00 0.00
1 2 3 1 2 3 4 5

l=2lw e=M/n l=2lw ETABS l=2lw e=M/n l=2lw ETABS

l=lw e=M/n l=lw ETABS l=lw e=M/n l=lw ETABS

l=0.5lw e=M/n l=0.5lw ETABS l=0.5lw e=M/n l=0.5lw ETABS

l=0 e=M/n l=0 ETABS l=0 e=M/n l=0 ETABS

fix supports e=M/n fix supports ETABS fix supports e=M/n fix supports ETABS

simple supports e=M/n simple supports ETABS simple supports e=M/n simple supports ETABS

253
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Perete structural P10 lw=10m


700.00 2100.00
2000.00
650.00
1900.00
600.00 1800.00
1700.00
550.00
1600.00
500.00 1500.00
1400.00
450.00
1300.00
400.00 1200.00
1100.00
350.00
1000.00
300.00 900.00
800.00
250.00
700.00
200.00 600.00
500.00
150.00
400.00
100.00 300.00
200.00
50.00
100.00
0.00 0.00
1 2 3 1 2 3 4 5

l=2lw e=M/n l=2lw ETABS l=2lw e=M/n l=2lw ETABS

l=lw e=M/n l=lw ETABS l=lw e=M/n l=lw ETABS

l=0.5lw e=M/n l=0.5lw ETABS l=0.5lw e=M/n l=0.5lw ETABS

l=0 e=M/n l=0 ETABS l=0 e=M/n l=0 ETABS

fix supports e=M/n fix supports ETABS fix supports e=M/n fix supports ETABS

simple supports e=M/n simple supports ETABS simple supports e=M/n simple supports ETABS

254
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

CAPITOLUL 7

CALCULUL
CAPACITATILOR DE REZISTENTA
(REZISTENTELOR DE PROIECTARE)
LA FORTA TAIETOARE

255
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

1. Aspecte privind calculul rezistentelor de proiectare (capacitatilor de


rezistenta) la forta taietoare
Comportarea zidariei confinate (ZC), a zidariei confinate cu armature in rost orizontal
(ZC+AR) si zidariei cu inima armata (ZIA) este mai mult sau mai putin similara cu cea din
teoria betonului armat, in conditiile unei conformari clare si optime. Deseori proiectantii
considera in calculi ca acestea sunt un amestec intre zidaria nearmata (ZNA – URM) si cea
armata (ZC, ZC+AR, ZIA – RM). Inca din 1975, Park si Paulay subliniaza ca din cauza
complexitatii mecanismelor declansate la solicitari din forta taietoare in peretii din zidarie, nu
exista modele teoretice eficient emergente care sa stabileasca cu exactitate rezistenta de
proiectare (capacitatea de rezistenta) la forta taietoare si prin urmare, in timpul calculelor
practice, aceasta rezistenta (Vn) este evaluata de obicei ca o suma a contributiilor zidariei
propriu zise (Vm), cea data de sarcina axiala de compresiune (VP) si armaturi (Vs).
Asadar 𝑽𝒏 = 𝑽𝒎 + 𝑽𝑷 + 𝑽𝒔 = 𝑽𝒎 + 𝑽𝑷 + (𝑽𝒔𝒗 + 𝑽𝒔𝒉 )

In general, pentru cazul rezistentei date de armaturi, se face distintie intre aportul armaturilor
verticale Vsv si al celor orizontale Vsh.

Aportul adus de armaturile verticale (Vsv)

Pentru armaturile verticale, din zonele de confinare sau de pe inima, se are in vedere asa
numitul efect de dorn. In literatura de specialitate exista multe abordari in acest sens.

Efectul de dorn in stalpii sau stalpisorii din beton armat este un fenomen complex care implica
atat rezistenta la forta taietoare a barelor de armatura longitudinale, interactiunea cu etrierii si
betonul (Bourzam Abdelkrim et al).

Problema se poate reduce la un calcul pur de rezistenta a materialelor, prin considerarea in


ansamblu a incovoierii barelor de armatura longitudinale, a compresiunii in betonul care le
inconjoara si a intinderilor din etrieri.

In concordanta cu cele prezentate in figurile de dinainte si de dupa, fisura din forta taietoare
poate sa intalneasca cel mult 1-2 etrieri(presupunand ca acestia sunt pozitionati simetric fata
de punctul de inflexiune al barelor care prezinta efectul de dorn).

256
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Diagrama de momente incovoietoare Diagrama de forte taietoare

Din ecuatia de echilibru al momentelor incovoietoare rezulta:

0.50
𝑀𝑚𝑎𝑥 = (0.512𝑅𝑐2 + 4𝑅𝑠𝑡 𝑅𝑐 − ∅𝑓𝑐 𝑅𝑠𝑡 𝑆𝑡 )
∅𝑓𝑐

unde:

Mmax = momentul incovoietor maxim extern

fc = rezistenta la compresiune a betonului

 = diametrul barei longitudinale


𝑙
𝑅𝑐 = ∅𝑓𝑐 2 = reactiunea betonului pe bara longitudinala

𝑅𝑠𝑡 = 𝑓𝑦𝑡 𝐴𝑠𝑡 = reactiunea data de etrieri pe bara longitudinala

St = distanta intre doi etrieri consecutivi

Sectiune perfect Sectiune perfect


elastica plastica

Momentele interne bara longitudinala:

𝜋∅3
𝑀𝑚𝑎𝑥,𝑏𝑒 = 𝑍𝑒 𝑓𝑦 = 𝑓𝑦 – pentru cazul comportarii perfect elastice sau liniare
32

∅3
𝑀𝑚𝑎𝑥,𝑏𝑝 = 𝑍𝑝 𝑓𝑦 = 𝑓𝑦 – pentru cazul comportarii perfect plastice sau neliniare
6

Unde Ze si Zp modulele de rezistenta elastic si plastic

257
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

0.256 2𝑓𝑦𝑡 𝐴𝑠𝑡 16𝑓𝑦𝑡 𝐴𝑠𝑡 𝑆𝑠𝑡 +𝜋∅3 𝑓𝑦


+ 𝑅𝑐 − = 0 pentru modelul liniar
∅𝑓𝑐 ∅𝑓𝑐 32

0.256 2𝑓𝑦𝑡 𝐴𝑠𝑡 3𝑓𝑦𝑡 𝐴𝑠𝑡 𝑆𝑠𝑡 +∅3 𝑓𝑦


+ 𝑅𝑐 − = 0 pentru modelul neliniar
∅𝑓𝑐 ∅𝑓𝑐 6

Rezolvand ecuatiile anterioare cu variabila Rc valoarea maxima a rezistentei la forta taietoare


datorata efectului de dorn, pentru o singura bara longitudinala, se obtine din superpozitia
diagramelor de forta taietoare.
2 1
𝑇𝑚𝑎𝑥,𝑏 = max⁡(3 𝑅𝑐 ;⁡ 3 𝑅𝑐 + 𝑅𝑠𝑡 ) unde Tmax,b este valoarea maxima a rezistentei la forta
taietoare datorata efectului de dorn pe o singura bara longitudinala de lungime 2l.
𝑙
Avand in vedere ca 𝑅𝑐 = ∅𝑓𝑐 2 se poate deduce lungimea 2l a dornului.

1 1
𝑉𝑚𝑎𝑥,𝑑𝑜𝑟𝑛 = 𝑅𝑐 + 𝑅𝑠𝑡 = ∅𝑓𝑐 𝑙 + 𝐴𝑠𝑡 𝑓𝑦𝑠𝑡
3 6
Se apreciaza in mod diferit, in diverse interpretari:

- Tomasevic - 𝑉𝑑𝑜𝑟𝑛 = 0.806𝜙 2 √𝑓𝑐 𝑓𝑦 = 0.25𝜙 2 𝑓𝑦 pentru o bara


4𝜋𝜙2
- CR6 – Petrovici - 𝑉𝑑𝑜𝑟𝑛 = 𝜆𝑐 𝐴𝑠𝑐 𝑓𝑦 = 𝜆𝑐 𝑓𝑦 = 𝜋𝜙 2 𝜆𝑐 𝑓𝑦 unde Asc = aria de
4
armatura din stalpisorul comprimat (in general 4 bare cu diametrul ) iar pentru c

- Park si Pauley – Efectul de tip dorn

258
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Din acest punct de vedere, conform Park si Pauley, in sensul sigurantei, avem urmatoarea plaja
de valori:

𝐴𝑠 𝑓𝑦
𝑙
𝑉𝑑𝑜𝑟𝑛 = 𝑚𝑖𝑛 𝐴𝑠 𝑓𝑦
√3
{𝐴𝑠 𝑓𝑦 𝑐𝑜𝑠𝛼

Cum minimum pentru cos=0.10 se poate accepta ca minimum pentru 𝑉𝑑𝑜𝑟𝑛,𝑚𝑖𝑛 = 0.10𝐴𝑠 𝑓𝑦
pentru fiecare dintre barele longitudinale.

Considerand in stalpisori 4 bare 12 se poate spune ca avem o contributie de cca 13.6 kN adica
3.4 kN/bara.

Conform CR6 aceasta contributie, pentru stalpisorul comprimat poate sa fie 40.69 kN.

Tomasevic recomanda o rezistenta similara de 10.8 kN.

Asadar, consideram ca rezistenta oferita de Park si Pauley este acoperitoare si necesita


mult mai putine calcule decat celelalte.

Acceptam pentru efectul de dorn, putem accepta rezistenta oferita de barele longitudinale
comprimate, si anume 𝑽𝒔𝒗= 𝑽𝒅𝒐𝒓𝒏,𝒎𝒊𝒏 = 𝟎. 𝟏𝟎𝑨𝒔 𝒇𝒚 pentru fiecare bara, pentru un calcul mult
mai simplu dar nu simplist.

Considerarea acestei rezistente se poate face pentru ZC sau ZIA, cu discutiile de rigoare. Daca
nu exista armaturi longitudinale aceasta rezistenta este nula.

- AS3700 - 𝑉𝑠𝑣 = 0.80𝐴𝑠 𝑓𝑦


33
- NZS 4230-2004 - 𝑉𝑠𝑣 = 300 𝜈𝑏𝑚 𝐴𝑠 𝑓𝑦 unde 𝜈𝑏𝑚 este rezistenta la forta taietoare a
zidariei.

Aportul adus de armaturile orizontale (Vsh)

Implicarea acestui aport, la calculul rezistentei de proiectare (capacitatii de rezistenta) se poate


face numai pentru cazul ZC+AR sau ZIA.

In general rezistenta de proiectare (capacitatea de rezistenta la forta taietoare) din acest punct
de vedere, daca sunt prevazute armaturi orizontale, se cuantifica ca:

ℎ𝑤
𝑉𝑠ℎ = (0.50 − 0.90) 𝐴 𝑓
𝑠𝑤 𝑠𝑤 𝑦𝑠𝑤
ℎ𝑤
Unde Asw este armatura dintr-un rost orizontal. In principiu raportul 𝑠𝑤
ne indica numarul de
orizonturi in care este dispusa armatura orizontala.

259
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Daca nu exista armaturi dispuse in rost orizontal, aceasta rezistenta (capacitate) este nula.

In literatura de specialitate apar urmatoarele interpretari:


𝑙𝑤
- CR6 – Petrovici - 𝑉𝑅𝑑3 = 0.80 𝐴𝑠𝑤 𝑓𝑦𝑠𝑑 – comentariu – in formula apare lw in loc de
𝑠
hw pe considerentul ca lw>hw, altfel pentru celelalte cazuri in formula apare in loc de lw
valoarea hw.

𝑑 𝑓𝑦𝑘
- Tomasevic - 𝑉𝑠ℎ = 0.9 𝑠 𝐴𝑠ℎ unde d=lungimea efectiva a peretelui; Ash – armatura
𝛾𝑠
orizontala dintr-un rost; s – distanta pe verticala intre armaturile orizontale; fyk –
rezistenta caracteristica a otelului; s – factor de siguranta partial pentru otel.
𝐿−2𝑑′
- Shing et all. - 𝑉𝑠ℎ = ( − 1) 𝐴𝑠ℎ 𝑓𝑦ℎ unde L=lungimea peretelui; d’ – distanta de
𝑠ℎ
la cea mai comprimata bara din otel pana la capatul peretelui (acoperirea). Se observa
ca se scade 1 rand de armatura orizontala, in sensul sigurantei).
𝑙𝑤
- Ghanem et all. - 𝑉𝑠ℎ = 0.50 𝐴𝑠𝑤 𝑓𝑦𝑠𝑑
𝑠
0.31
- Matsumura - 𝑉𝑠ℎ = 𝑘0 (0.011𝛾𝛿𝑓𝑦ℎ ) √𝜌ℎ unde ko=1; 𝜌ℎ - procentul de armare cu
bare orizontale; 𝛾=0.80; 𝛿 are valoare 1 pentru incastrare pe contur si 0.6 in rest. O alta
formula atribuita aceluiasi specialist este 𝑉𝑠ℎ = 0.18𝛾𝛿𝐴𝑤 √𝜌ℎ 𝑓𝑦ℎ 𝑓𝑘 unde Aw-aria
sectiunii transversale a peretelui
𝑙𝑤
- CSA 2004 - 𝑉𝑠ℎ = 0.60 𝐴𝑠𝑤 𝑓𝑦𝑠𝑑
𝑠
𝑙𝑤
- MSJC 2008 - 𝑉𝑠ℎ = 0.50 𝐴𝑠𝑤 𝑓𝑦𝑠𝑑
𝑠
𝑙𝑤
- NZS 4230 – 2004 - 𝑉𝑠ℎ = 0.80 𝐴𝑠𝑤 𝑓𝑦𝑠𝑑
𝑠

Asadar in codul romanesc (CR6-2013) se utilizeaza de fapt rezistenta la forta taietoare preluata
de armatura orizontala in concordanta cu codul din Noua Zeelanda (NZS 4230 – 20).

260
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Aportul adus de sarcina verticala

Se observa urmatoarele abordari:

- CSA – 2004 - 𝑉𝑝 = 0.25𝜙𝑚 𝑃𝛾𝑔 unde P este forta axiala pe perete iar 𝛾𝑔 tine cont de
confinare si nu trebuie sa depaseasca valoarea de 0.50. Desi in tabelul anterior nu apare
in realitate se mai tine seama de un factor de rezistenta pentru zidarie 𝜙𝑚 = 0.60.
Asadar, in final se poate scrie mai simplu - 𝑉𝑝 = 0.075𝑃
- MSJC-2008 - 𝑉𝑝 = 0.25𝑃
- NZS 4230-2004 - 𝑉𝑝 = 0.90𝑃𝑡𝑔𝛼 unde a este unghiul format intre sarcina axiala ca
actiune si componenta verticala ca reactiune – vezi tabelul *
- Matsumura - 𝑉𝑝 = 0.175𝑃
- Shing et all. - 𝑉𝑝 = 0.00015𝑃√𝑓𝑘
- CR6 – Petrovici – 𝑉𝑝 = 0.40𝜎𝑑 𝑡𝑙𝑐 se face insa distinctie intre lunecarea in rost
orizontal si ruperea in sectiuni inclinate:

Rezistenţa la lunecare în rost orizontal

Prevederile din SR EN 1996-1-1 şi din Codul CR6-2006 privind rezistenţa la lunecare în rost
orizontal nu corespund conditiilor care trebuie avute în vedere la proiectarea clădirilor din
zidărie pentru gruparea seismică de încărcări [38]
Conform SR EN 1996-1-1 şi CR6-2006 rezistenţa la lunecare în rost orizontal este calculate
cu relaţia:
𝑉𝑅𝑑,𝑙 = 𝑓𝑣𝑑,𝑙 𝑡𝑙𝑐
unde
 lc - lungimea zonei comprimate a inimii peretelui.
1 1
 𝑓𝑣𝑑,𝑙 = 𝛾 𝑓𝑣𝑘,𝑙 = 𝛾 (𝑓𝑣𝑘,0 + 0.40𝜎𝑑 ) este rezistenţa unitară de proiectare
𝑀 𝑀

261
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Echilibrul secţiunii orizontale a peretelui la forţă tăietoare

Lungimea zonei comprimate se determină conform CR6 şi SR EN 1996-1-1 considerând


distribuţia liniară a eforturilor de compresiune. Figura anterioara indică situaţia solicitării
neseismice sau a solicitării seismice în primul ciclu (înainte de schimbarea sensului de acţiune
a mişcării). Rezistenţa unitară la forfecare fvd acţionează pe întrega zonă comprimată (lc) a
secţiunii orizontale a peretelui. În cazul solicitării seismice, după inversarea sensului de
acţiune, pe zona care a fost fisurată în ciclul anterior (lw - lc) componenta datorată aderenţei
(fvd0) a fost anulată şi rezistenţa la forfecare este realizată numai prin efectul frecării (0.4σd)
Prin urmare în cazul solicitării seismice rezistenţa în raport cu mecanismul de cedare în rost
orizontal trebuie calculată cu expresia:
1 𝑙𝑎𝑑
𝑉𝑅𝑑,𝑙 = (𝑓𝑣𝑘0 + 0.40𝜎𝑑 ) 𝑡𝑙𝑐
𝛾𝑀 𝑙𝑐
unde
- 𝑙𝑐 = 1.5𝑙𝑤 − 3𝑒 este lungimea zonei comprimate
- 𝑙𝑎𝑑 = 2𝑙𝑐 − 𝑙𝑤 este lungimea pe care aderenţa este activă.

În raportul final ESECMaSE se propune o relaţie de calcul a lungimii zonei comprimate care
include şi efectul proporţiilor peretelui:
𝑉
𝑙𝑐 = 1.5 (𝑙𝑤 − ℎ𝑤 )
𝑁

În ţările în care există preocupare pentru proiectarea seismică a clădirilor din zidărie există de
mai mult timp opinia că participarea factorului fvk0 este efectivă numai în măsura în care
aderenţa mortarului la elemente nu a fost depăşită în prealabil din efectul încovoierii alternante
a peretelui sub acţiunea forţei seismice.

Asupra acestui aspect Tomazevic şi în ATC 43-FEMA 306 sunt prezentate mai multe observaţii
şi comentarii. Astfel în ATC 43-FEMA 306 se atrage atenţia că modelul Mohr-Coulomb este
mai potrivit pentru estimarea rezistenţei înainte de fisurare deoarece, după fisurare, aderenţa
este deteriorată şi rezistenţa este, probabil, asigurată numai prin frecare. Fenomenul de
degradare semnificativă a rezistenţei s-a constatat experimental pentru valori ale driftului de
3÷4 ‰ care corespund, probabil, anihilării complete a aderenţei. Deoarece conform
prevederilor din Codurile de proiectare seismică (inclusiv P100-1) driftul pentru cutremurul de
serviciu (SLS) este de 5‰, această atenţionare, va trebui luată în considerare pentru proiectarea
clădirilor din zidărie astfel încât acestea să poată prelua în siguranţă forţele orizontale pentru
2¸3 cutremure severe pe durata de exploatare (circa 100 de ani) .

262
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

În România observaţia privind anularea efectului aderenţei a fost făcută într-o lucrare mai
veche (Constructii Civile – Dan Ghiocel et all.) în care se afirmă următoarele (notaţiile sunt
cele din lucrarea citată):
 Ruperea pe rost orizontal se produce, de regulă, după fisurarea peretelui pe secţiune
înclinată
 Dacă zidăria are rosturile orizontale fisurate la ambele extremităţi sau pe întreaga
lungime a secţiunii ca urmare a eforturilor provenite din încovoierea provocată de
acţiunea seismică, efortul unitar tangenţial capabil se determină cu o relaţie de tipul:
⁡𝜏𝑓,𝑐𝑎𝑝 = 𝑚𝑛𝑓𝜎0 ≅ 0.40𝜎0
 Forţa tăietoare capabilă rezultă 𝑇𝑓,𝑐𝑎𝑝 = 𝜏𝑓,𝑐𝑎𝑝 𝐴𝑧 ≅ 0.40𝑁 unde
- m este coeficientul condiţiilor de lucru
- n este coeficientul încărcării pentru stabilirea încărcării gravitaţionale minime
- f este coeficientul de frecare pentru zidăria supusă la încărcări dinamice
- 0 = N/Az este efortul unitar de compresiune mediu pe toată suprafaţa peretelui
(b × lw)
- N forţa de compresiune minimă din combinaţia de încărcări pentru care se face
verificarea
- Az = b × lw - aria secţiunii orizontale a peretelui

În condiţiile în care pentru solicitarea seismică efectul aderenţei poate fi anulat în multe situaţii
concrete de proiectare, devine foarte importantă exactitatea cu care este determinat coeficientul
de frecare μ . În reglementările tehnice dar şi în literatura de specialitate există în prezent
importante divergenţele de opinii în ceea ce priveşte valoarea coeficientului de frecare μ care
intervine în calculul rezistenţei la forfecare în rostul orizontal.
- Standardul SR EN 1996-1-1 şi Codul CR6 consideră valorile:
 pentru calculul rezistenţei caracteristice la forfecare se ia μ = 0.4 indiferent de tipul
elementelor pentru zidărie (din argilă arsă sau din BCA) şi al mortarului
 pentru calculul rezistenţei de proiectare la forfecare se ia valoarea μ = 0.4/γM;
pentru γM = 2.2 rezultă μ≅0.18
- Codul american TMS 402-09/ACI 530-08/ASCE 5-08:
 pentru contribuţia zidăriei la rezistenţa la forţă tăietoare se ia μ =0.25 (valoarea
nominală) sau μ = 0.8 × 0.25 = 0.20 (valoarea de calcul)
 în cazul zidăriei cu elemente BCA coeficientul de frecare se ia:
 μ = 0.75 pentru frecare BCA/BCA (valoare nominală) şi μ = 0.8 × 0.75 =
0.60 (valoarea de calcul)
 μ = 1.0 pentru frecare BCA/strat de mortar pentru rosturi subţiri şi frecare
BCA/strat de mortar de uz general (valoarea nominală) şi μ = 0.8 × 1.0 =
0.8 (valoarea de calcul)

Notă. Valoarea μ = 0.25 este verificată experimental şi în lucrarea Anderson, D. L., Priestley,
M. J. N.. ―In plane shear strength of masonry walls.

O altă observaţie care trebuie făcută la prevederile SR EN 1996-1-1 se referă la rezistenţa la


forfecare a zidăriilor la care rosturile verticale nu sunt umplute cu mortar (de exemplu zidăriile
cu elemente cu rost vertical tip "nut&feder").
Pentru acest tip de zidărie, executată cu mortar de utilizare generală (G), sau cu mortar pentru
straturi subţiri (T) în rosturi orizontale cu grosimea de 0,5 ÷ 3,0 mm, dacă feţele adiacente ale
elementelor pentru zidărie se află în contact direct , rezistenţa caracteristică la lunecare în rost
orizontal se calculează, conform SR EN 1996-1-1, art 3.6.2.(4) cu relaţia:

263
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

𝑓𝑣𝑘,𝑙 = 0.50𝑓𝑣𝑘0 + 0.40𝜎𝑑 ≤ 0.045𝑓𝑏

Evident, observaţia făcută mai sus privind aportul aderenţei îşi păstreză valabilitatea dar cine
poate garanta că, în condiţii curente de execuţie, se va realiza contactul direct (prin alăturare
fără interspaţiu) într-o proporţie suficient de mare de rosturi verticale astfel încât utilizarea
relaţiei 𝑓𝑣𝑘,𝑙 = 0.50𝑓𝑣𝑘0 + 0.40𝜎𝑑 ≤ 0.045𝑓𝑏 să asigure nivelul corespunzător de siguranţă.

Tabelul urmator arată diferenţele importante ale capacităţii de rezistenţă între zidăriile cu
1 1
rosturile verticale umplute (relaţia 𝑓𝑣𝑑,𝑙 = 𝛾 𝑓𝑣𝑘,𝑙 = 𝛾 (𝑓𝑣𝑘,0 + 0.40𝜎𝑑 )) şi cele în care
𝑀 𝑀
îmbinările verticale sunt fără mortar (relaţia 𝑓𝑣𝑘,𝑙 = 0.50𝑓𝑣𝑘0 + 0.40𝜎𝑑 ≤ 0.045𝑓𝑏 ).

Capacitatea redusă de rezistenţă la forţă tăietoare a zidăriilor cu elemente cu îmbinări tip


"nut&feder" face ca utilizarea acestoara să fie recomandată numai pentru zonele cu seismicitate
scăzută cel mult moderată.

Efortul unitar de compresiune 𝜎𝑑 in [N/mm2]


Relatia de calcul
0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 0.60 0.70 0.75
1 1
𝑓𝑣𝑑,𝑙 = 𝑓𝑣𝑘,𝑙 = (𝑓 + 0.40𝜎𝑑 ) 0.34 0.38 0.42 0.46 0.50 0.54 0.58 0.60
𝛾𝑀 𝛾𝑀 𝑣𝑘,0
𝑓𝑣𝑘,𝑙 = 0.50𝑓𝑣𝑘0 + 0.40𝜎𝑑 ≤ 0.045𝑓𝑏
0.19 0.23 0.27 0.31 0.35 0.39 0.43 0.45
Ambele relatii 0.56 0.60 0.64 0.67 0.70 0.72 0.74 0.75

Un calcul mai exact al lungimii comprimate din compresiune excentrică se poate face
considerând că distribuţia eforturilor de compresiune corespunde legii σ - e a zidăriei.
În acest caz situaţia de echilibru se reprezintă ca în figura urmatoare:

Aplicarea acestei ipoteze implică, la proiectare, impunerea unui tip de zidărie cu o anumită
lege σ - e, ceea ce evident nu este posibil în prezent datorită lipsei informaţiilor necesare.
Soluţia adoptată (distribuţia liniară a eforturilor normale) este acoperitoare cu excepţia cazului
în care se calculează rezistenţa la forţă tăietoare asociată momentului capabil ultim pentru o
forţă axială dată. În acest caz trebuie să se ţină seama de lungimea zonei comprimate
determinată ca în figura urmatoare.

264
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Calculul cu forma exactă a legii σ -e este însă recomandabil pentru evaluarea zidăriilor
existente după determinarea caracteristicilor mecanice (de exemplu prin încercări cu prese
plate).

Rezistenţa de proiectare la cedare pe secţiune înclinată

Verificarea pentru acest mecanism de cedare a fost prevăzută în reglementările anterioare din
România (Normativ P2-85 şi STAS 10109).
Abordarea clasică a acestui mecanism de rupere se bazează pe asimilarea zidăriei cu un
material omogen şi izotrop cu comportare elastică până la rupere ceea ce a permis ipoteza
distribuţie eforturilor unitare de forfecare după legea lui Juravski (stabilită pentru bare lungi
din material liniar-elastic).
Vom reaminti că aceste abordări corespund alcătuirilor clasice ale zidăriei: cărămizi pline cu
raport de formă (înălţime/lungime) de 0.25 ÷ 0.50 şi cu toate rosturile umplute cu mortar.
Dacă peretele este solicitat la compresiune excentrică provenită în principal din acţiunea unei
forţe laterale (a se vedea figura urmatoare) eforturile principale se determină cu formulele
cunoscute

𝜎𝑜 𝜎 2
 efortul principal de compresiune 𝜎𝐼 = − − √( 2𝑜 ) + 𝜏 2
2
𝜎𝑜 𝜎 2
 efortul principal de intindere 𝜎𝐼𝐼 = − + √( 2𝑜 ) + 𝜏 2
2

in care exista urmatoarea semnificatie de termeni:


𝑁
- 𝜎𝑜 = 𝐴 unde N=forta axiala de compresiune iar A este aria sectiunii transversale
a peretelui;
𝑉
- 𝜏 = 𝑏𝜏𝑚𝑒𝑑 = 𝑏 𝐴 unde V este forta taietoare iar b este un factor care tine seama
de distributia eforturilor unitare tangentiale in respectiva sectiune.

Pentru pereţii din zidărie factorul b depinde de raportul dimensiunilor peretelui (h/l) şi de
raportul N/Vmax. Pentru pereţii cu h/l = 1.5 se ia b=1.5 .
Pentru un perete solicitat de forţa axială N, căreia îi corespunde efortul unitar mediu de
compresiune σ0, se consideră că ruperea se produce pentru forţa Vmax care conduce la atingerea
unei valori limită, a efortului principal σII = ft definită ca rezistenţa de rupere la întindere a
zidăriei.
Rezultă deci că relaţia care defineşte efortul unitar τmax pe care îl poate suporta peretele este

265
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

𝜎𝑜 𝜎 2 𝜎𝑜
𝜎𝐼𝐼 = 𝑓𝑡 = − + √( 2𝑜 ) + 𝜏𝑚𝑎𝑥
2 din care rezulta ca 𝜏𝑚𝑎𝑥 = 𝑓𝑡 √1 + si folosind valoarea
2 𝑓𝑡
𝑓𝑡 𝜎𝑜
efortului mediu aceasta relatie devine 𝜏𝑚𝑒𝑑,𝑚𝑎𝑥 = √1 + si in acest caz, forta taietoare
𝑏 𝑓𝑡
𝑓 𝜎𝑜
maxima care poate sa fie preluata de perete este 𝑉𝑚𝑎𝑥 = 𝐴 𝑏𝑡 √1 + si valoarea fortei taietoare
𝑓𝑡
𝑓𝑡𝑑 𝜎
𝑑
de proiectare este 𝑉𝐷 = 𝐴 √1 + 𝑓 cu urmatoarele notatii:
𝑏 𝑑𝑡
𝑓𝑡𝑘
- 𝑓𝑡𝑑 = rezistenta de proiectare la intindere a zidariei;
𝛾𝑀
- 𝑓𝑡𝑘 rezistenta caracteristica la intindere a zidariei;
- 𝛾𝑀 coeficientul partial de siguranta al zidariei
- 𝜎𝑑 efortul unitar de compresiune pentru incarcarile de proiectare din
gruparea respectiva

În ceea ce priveşte rezistenţa convenţională la întindere din formula (8b) şi pentru aceasta există
diferenţe importante de apreciere:
- În lucrarea Turnšek, V.,Cacovic, F. Some experimental results on the strength
of brick masonry walls rezistenţa convenţională la întindere (ftu) este raportată
la rezistenţa caracteristică la compresiune(fk): ftu = 0.05fk,
- Norma din China Seismic Design Standards for Building Structures leagă
rezistenţa zidăriei la întindere de rezistenţa mortarului prin relaţia:
𝑓𝑣 = 0.125√𝐹𝑧 (în Mpa) ceea ce pentru mortarele curente dă valorile

M 2.5 5 7.5 10 12.5 15


fv 0.20 0.28 0.34 0.40 0.44 0.48

- Mai recent Gatesco,N., in Rezistenza per azioni orizontali Verifica di resistenza


maschise propune legarea rezistenţei la întindere de rezistenţa iniţială la
forfecare cu efort axial nul: 𝑓𝑡𝑢 = 1.5𝑓𝑣𝑘0

Valorile propuse in CR6 au fost preluate din raportul final ESECMaSE. O altă evaluare a
forţei tăietoare care produce fisurarea diagonală este dată în lucrarea Magenes, G., Calvi, G.M.,
In-plane seismic response of brick masonry walls, unde se propune ca forţa tăietoare maximă
pe care o preia peretele înainte de producerea fisurării diagonale să fie calculată cu relaţia:
𝑉𝑚𝑎𝑥 = 𝑙𝑤 𝑡𝜏𝑢 unde 𝜏𝑢 = min⁡(𝜏𝑤𝑠 ; 𝜏𝑏 ) si in acest caz, cele doua valori ale efortului tangential
limita sunt:

𝑓𝑣𝑘0 +𝜇𝜎0
- 𝜏𝑤𝑠 = 𝑀 valoare care corespunde fisurarii diagonal prin cedarea
1+
𝑉𝑙𝑤
rosturilor de mortar
𝑓𝑏𝑡 𝜎0
- 𝜏𝑏 = 𝑀 √1 + 𝑓 valoare care corespunde fisurării prin ruperea
2.3(1+ ) 𝑏𝑡
𝑉𝑙𝑤
elementelor pentru zidărie la întindere.

În relaţiile de mai sus fbt este rezistenţa elementelor pentru zidărie la întindere.

266
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Referitor la ipotezele de mai sus trebuie făcute următoarele observaţii:


- Formularea din Turnšek, V.,Cacovic,F Some experimental results on the strength
of brick masonry walls, corespunde suficient de exact cu comportarea la forfecare
a panourilor în condiţia menţinerii paralele a celor două extremităţi (ipoteza
panoului dublu încastrat - spaletul între ferestre)
- Există unele dubii în ceea ce priveşte folosirea pentru valori diferite ale formei
peretelui şi pentru condiţii diferite de prindere la capete, mai ales în cazul în care
zidăria are un caracter anizotrop marcat, cum este cazul elementelor pentru zidărie
ceramice cu mortare slabe - Magenes, G., Calvi, G.M., In-plane seismic response
of brick masonry walls.
- Cercetările nu au constatat prezenţa semnificativă a ruperii prin forfecare în rost,
pentru care se consideră că sunt necesare ipoteze corespunzătoare.

Evoluţiile recente în producţia elementelor pentru zidărie (elemente de tip "bloc" cu raport de
formă ≈ 1.0, elemente cu îmbinări mecanice "nut&feder") şi în tehnologia de execuţie (rosturi
verticale neumplute cu mortar sau elemente cu "locaş pentru mortar") impun verificarea şi/sau
modificarea limitelor de utilizare a teoriei clasice aşa cum aceasta a fost prezentată mai sus.
Această abordare este prezentată în continuare.

Modelul Mann-Muller se bazează pe rezultatele cercetărilor efectuate de autori pe panouri din


zidărie solicitate la compresiune şi forfecare. Cercetările au pus în evidenţă trei mecanisme de
rupere, diferenţiate în funcţie de intensitatea efortului unitar de compresiune (σ0) în zidărie:
1. Ruperea prin rosturile de mortar (orizontale şi verticale), care se produce de regulă la
valori reduse ale efortului unitar de compresiune σ0
2. Ruperea prin forfecare şi întindere în elemente, care se produce la valori medii ale
efortului σ0
3. Ruperea prin zdrobirea zidăriei, care se produce la valori mari ale efortului σ0 (apropiate
de limita de rupere a zidăriei la compresiune centrică)

Explicarea celor trei mecanisme de rupere a fost dată de autori considerând că rosturile verticale
transversale nu contribue la preluarea forţei tăietoare deoarece, în cele mai multe cazuri,
umplerea acestora este incompletă iar aderenţa mortarului la elemente este inferioară,
datorită în parte şi contracţiei mortarului. În rosturile verticale nu se dezvoltă nici forţe de
frecare datorită absenţei efortului de compresiune normal (paralel cu rosturile de aşezare). În
această situaţie echilibrul unui element pentru zidărie se realizează pe schema din figura
urmatoare.

Rezultă valorile:


𝜎𝑚 = 𝜎0 − 2𝜏 𝑙

𝜎𝑀 = 𝜎0 + 2𝜏 𝑙

267
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Cuantificarea eforturilor unitare la care se produce ruperea după cele trei mecanisme este făcută
după cum urmează:
1. Ruperea prin rosturile verticale şi orizontale (în scară) se produce când, într-un anumit
rost (j), este depăşită rezistenţa dată de criteriul de tip Coulomb 𝜏𝑗 = 𝑐 + 𝜇𝜎𝑗
unde valorile eforturilor unitare în rost sunt, de regulă, diferite de valorile medii pe secţiunea
peretelui : τj ≠τ şi σj ≠σ0 .
Trecând de la nivelul local la cel macroscopic, au fost propuse următoarele relaţii de
transformare
𝜏 = 𝑐̅ + 𝜇̅ 𝜎0
1
𝑐̅ = 𝑐

1 + 2𝜇
𝑙
1
𝜇̅ = 𝜇

1 + 2𝜇
𝑙

2. Ruperea prin elemente se produce atunci când efortul principal într-un anumit element
(efortul local) atinge rezistenţa de rupere din întindere a materialului.

În acest caz există efortul tangenţial de rupere satisface relaţia


𝑓𝑏𝑡 𝜎0
𝜏= √1 +
2.3 𝑓𝑏𝑡
unde fbt este rezistenţa la întindere a elementelor. Se remarcă analogia rezultatului cu cel din
modelul clasic.

3. Ruperea prin zdrobirea zidăriei se produce atunci când efortul unitar maxim de
compresiune într-un anumit element (efortul local) atinge rezistenţa de rupere la
compresiune a zidăriei.

În acest caz efortul tangenţial de rupere este dat de relaţia


𝑓𝑢 − 𝜎0
𝜏=

2
𝑙

Pe baza acestor cercetări s-au stabilit limitele cazurilor de cedare la forţă tăietoare din Anexa
Naţională a Germaniei la standardul EN 1996-1-1 (propunerea de care am amintit la începutul
acestui comentariu) care propune o abordare mai nuanţată a calculului rezistenţei de rupere din
forţă tăietoare limitând valoarea fvk prin valori fvlt diferenţiate în funcţie de modul de cedare şi
de proporţiile panoului de zidărie. Adoptarea acestor propuneri în CR6 necesită însă
examinarea suplimentară a datelor disponibile şi experimentări numerice pentru validarea
rezultatelor

Rezistenţa la forţă tăietoare a pereţilor din zidărie confinată


Ruperea zidăriei simple din forţă tăietoare este de tip "fragil", cu deformaţii limitate şi prin
urmare cu capacitate scăzută de disipare a energiei seismice. Prezenţa elementelor de confinare
ameliorează într-o anumită măsură aceste deficienţe datorită efectelor rezultate din conlucrarea
celor două componente.

268
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Majoritatea studiilor efectuate asupra pereţilor din zidărie confinată au neglijat efectele
confinării asupra capacităţii de rezistenţă la forţă laterală reţinând numai efectele privitoare la
îmbunătăţirea comportării la solicitări alternante.

Una dintre primele încercări de modelare analitică a rezistenţei pereţilor de zidărie confinată
ţinând seama de conlucrarea între zidărie si elementele de confinare a fost prezentată în lucrarea
Tomasevic, M., Klemenc, I.: Seismic behaviour of confined masonry wal. Modelul consideră
de asemenea că ruperea se produce la atingerea rezistenţei de rupere din eforturi principale în
centrul panoului, aşa cum s-a propus în Turnšek, V.,Cacovic,F Some experimental results on
the strength of brick masonry walls, dar relaţiile de calcul sunt corectate având în vedere efectul
conlucrării panoului cu elementele de confinare. Elementele de confinare dau naştere unor
eforturi suplimentare de compresiune în zidărie pe ambele direcţii ale panoului (vertical şi
orizontal). Ca atare efortul unitar de compresiune care întervine în calculul rezistenţei la
forfecare a panoului trebuie corectat adăugând efectul interacţiunii.
𝜎0 = 𝜎𝑜,𝑣 + 𝜎𝑜,𝑖
Unde
- 𝜎𝑜,𝑣 - este efortul unitar de compresiune din încărcările vertical;
- 𝜎𝑜,𝑖 - este efortul unitar de compresiune din efectul interacţiunii dintre panou
şi elementele de confinare;

Efortul unitar 𝜎𝑜,𝑖 se calculează în mod analog cu procedeul folosit pentru panourile înrămate
𝑁 ℎ
în cadre de beton armat: 𝜎𝑜,𝑖 = 𝐴𝑖 = 0.80 𝑙 𝐴𝑉 unde Ni este forţa verticală care rezultă din
conlucrarea între panoul de zidărie şi elementele de confinare.
Introducând valoarea corectată a efortului unitar de compresiune expresia capacităţii de
rezistenţă la forţă tăietoare capătă forma:
𝐴𝑓 𝜎0 ℎ
𝑉𝑚𝑎𝑥 = 𝑏𝐶𝑡 [1 + √1 + 𝐶𝑖2 (1 + )] unde 𝐶𝑖 = 2.5𝑏 𝑙
𝑖 𝑓𝑡

Modelul San Bartolomé - Modelul propus se bazează pe ipoteza că panoul de zidărie se


comportă elastic până la un drift de 1/800 (1.25‰) când se produce fisurarea diagonală şi că
dincolo de această deplasare forţa de forfecare este preluată de elementele verticale de
confinare fără nici o degradare a rezistenţei. Forţa care produce fisurarea diagonală este dată
de relaţia:
′ 1 𝑉𝐿
𝑉𝑅 = 0.5𝜈𝑚 𝛼𝑡𝑙 + 0.23𝑃𝑔 unde 3 ≤ 𝛼 = 𝑀𝑒 ≤ 1.0
𝑒


𝜈𝑚 - rezistenta la forfecare diagonala
𝑃𝑔 – forta axiala
Ve si Me - sunt forţa tăietoare şi momentul încovoietor rezultate din calculul elastic
 - factor care ţine seama de geometria panoului

Observatii:
Teoretic, rezistenta la forfecare a rostului orizontal la peretii de umplutura, FRd1 provine din:

- Rezistenta zidariei la forfecare sub efort de compresiune zero (se neglijeaza forta de
compresiune din greutatea proprie a panoului): 𝐹𝑅𝑑11 = 𝑓𝑣𝑑0 𝑙𝑤 𝑡 = 𝑓𝑣𝑑0 𝐴𝑤
- Forta de frecare în rostul orizontal corespunzatoare componentei orizontale a efortului

în diagonala comprimata 𝐹𝑅𝑑12 ≅ 𝜇𝐹𝑅𝑑1 𝑙 𝑤 cu  avand diferite valori in literature de
𝑤
specialitate:

269
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

o Tassios – =0.30-0.80
o Paulay si Priestley - =0.30
o Saneinejad - =0.45]

In codurile australiene si neo-zeelandeze de proiectare, unii autori considera ca rezistenta de


proiectare (capacitatea de rezistenta) la forta taietoare a fost supraestimata de circa 3 ori. In
aceste coduri, distanta maxima intre armaturile verticale este de maxim 20 cm iar intre cele
orizontale de maxim 30 cm. S-au avut in vedere doar Vm si Vsh pentru rezistenta la forta
taietoare la rupere diagonala in timp ce efectele produse de VP, Vsv si al conditiilor de rezemare
pe contur nu au fost considerate.

In codul AS3700-2011 apar relatiile:


ℎ𝑤
𝑉𝑛 = ∅(𝑓𝑣𝑟 𝐴𝑠 + 0.80𝑓𝑦 𝐴𝑠 ) cu 𝑓𝑣𝑟 = 0.5 (3 − ) – un coeficient care tine seama de aspectul
𝑙𝑤
peretelui si =0.75 un coeficient de reducere al capacitatilor.

In cazul cedarii prin rotire a sectiunii peretelui din zidarie:


∅ 𝑃
𝑉𝑟 = ℎ [0.5𝑘𝑠𝑤 𝑃𝑙𝑤 + 𝑓𝑦𝑣 𝐴𝑠𝑣 (𝑙𝑤 − 2𝑎)] cu 𝑘𝑠𝑤 = 1 − 𝐴
𝑤 𝑚 𝑓𝑑

In codul CSA-2004 apar relatiile:

𝑀𝑓 𝑑
𝑉𝑛 = ∅𝑚 [0.16 (2 − 𝑉 ) √𝑓𝑘 𝑏𝑑 + 0.25𝑃] 𝛾𝑔 + ∅𝑠 (0.60𝑓𝑦ℎ 𝐴𝑠ℎ 𝑠 𝑣 ) ≤ 0.40√𝑓𝑘 𝑏𝑤 𝑑𝛾𝑔 cu
𝑓 𝑑𝑣 ℎ
𝑀𝑓
m=0.60 si s=0.85 si 𝑉 limitat intre 0.25 si 1.
𝑓 𝑑𝑣

270
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

In codul MSJC-2008 apar relatiile:

𝑀𝑓 𝑑 𝑀𝑓
𝑉𝑛 = [0.166 (2 − 0.875 𝑉 ) √𝑓𝑘 ] 𝐴𝑚 + 0.25𝑃 + 0.50𝑓𝑦ℎ 𝐴𝑠ℎ 𝑠 𝑣 cu 𝛽 = 𝑉 limitat intre
𝑓 𝑑𝑣 ℎ 𝑓 𝑑𝑣

0.25 si 1.

Daca 𝛽 ≤ 0.25 atunci 𝑉𝑛 ≤ 0.083(6𝐴𝑚 √𝑓𝑘 ) iar daca 𝛽 ≥ 1 atunci 𝑉𝑛 ≤ 0.083(4𝐴𝑚 √𝑓𝑘 )

In codul NZS 4230-2004 apar urmatoarele relatii:


𝑃 𝑑 𝐴𝑠𝑣 𝑓𝑦𝑣
𝑉𝑛 = [(𝐶1 + 𝐶2 )𝜈𝑏𝑚 + 0.90 𝑏 𝑡𝑔𝛼] 𝑏𝑤 𝑑 + 0.80𝑓𝑦ℎ 𝐴𝑠ℎ 𝑠 unde 𝐶1 = 33 300𝑏
𝑤 𝑑 ℎ 𝑤𝑑

ℎ𝑤
si pentru < 0.25⁡factorul C2=1.5
𝑙𝑤

ℎ𝑤 ℎ
iar pentru 0.25 ≤ ≤ 1 factorul 𝐶2 = 0.42 (4 − 1.75 𝑙 𝑤 ) unde unghiul este prezentat mai
𝑙𝑤 𝑤
jos, d este distanta de la fibra extrema comprimata la centrul de greutate al armaturii
longitudinale intinse, bw grosimea peretelui iar 𝜈𝑏𝑚 rezistenta la forta taietoare a zidariei.

Rezistenta la compresiune a
Tabelul *
zidariei - fd (MPa)
Caracteristici
4 12 >12

Rezistenta la
forta taietoare 0.30 0.70 0.2√𝑓𝑑
𝜈𝑏𝑚

271
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

𝑏𝑤 𝑠ℎ
Aria de armatura pentru preluarea fortei taietoare trebuie sa fie minim 0.15 cu sh distanta
𝑓ℎ
dintre bare

Matsumura, in Japonia, prezinta relatiile:

0.76 𝑃
𝑉𝑛 = 875𝑏𝑤 𝑑 [𝑘𝑢 𝑘𝑝 (ℎ𝑤 + 0.012) √𝑓𝑘 + 0.20 𝐴 + 0.18𝛾𝛿 √𝜌ℎ𝑓𝑦ℎ 𝑓𝑑 ] in kN
+0.70 𝑚
𝑙𝑤

𝐴 0.30
Unde: 𝑘𝑢 = 0.64 ; 𝑘𝑝 = 4.618 (𝑡𝑑𝑡 ) ; 𝛾 = 0.60

𝛿 = 1 pentru contur fix respectiv 𝛿 = 0.60 in toate celelalte cazuri

Shing si altii prezinta urmatoarea relatie:


𝑃
𝑉𝑛 = [0.00015 (𝜌𝑣 𝑓𝑦𝑣 + 𝐴 ) + 0.166] 𝐴𝑚 √𝑓𝑘 + (𝑛 − 2)𝑓𝑦ℎ 𝐴𝑠ℎ care se mai poate scrie si sub
𝑚
forma
𝐴 𝑃
𝑉𝑛 = [0.00015 (𝐴𝑠𝑣 𝑓𝑦𝑣 + 𝜎𝑜 ) + 0.166] 𝐴𝑚 √𝑓𝑘 + (𝑛 − 2)𝑓𝑦ℎ 𝐴𝑠ℎ cu 𝜎𝑜 = 𝐴
𝑚 𝑚

Sau

𝑉𝑛 = [0.00015(𝐴𝑠𝑣 𝑓𝑦𝑣 + 𝑃) + 0.166]√𝑓𝑘 + (𝑛 − 2)𝑓𝑦ℎ 𝐴𝑠ℎ

272
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

In cazul aparitiei rotirii sectiunii cu zdrobirea zonei comprimate:


2 𝑡𝜎
𝑙𝑤 𝜎 𝑙𝑤 𝑡𝜎𝑜 𝜎 𝑀 ℎ𝑤
𝑜
𝑉𝑟 = (1 − 𝑘𝑓𝑜 ) = 𝑜
(1 − 0.85𝑓 ) cu 𝛼𝑣 = 𝑉𝑙 =
2ℎ𝑤 𝑘 2𝛼𝑣 𝑘 𝑤 𝑙𝑤

In cazul lunecarii in rost orizontal:

1.5𝑐+𝜇𝜎𝑜 𝑃 𝑃
𝑉𝑠𝑙 = ( 𝑐𝛼𝑣 ) 𝑙𝑤 𝑡 cu 6𝛼 ≤ 𝑉𝑠𝑙 ≤ 2𝛼
1+3 𝑣 𝑣
𝜎𝑜

In cazul cedarii diagonale:



1⁡𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢⁡ 𝑙 𝑤 ≤ 1.00
𝑤
𝑓𝑡𝑢 𝜎𝑜 ℎ𝑤 ℎ𝑤
𝑉𝑑 = ( √1 + 𝑓 ) 𝑙𝑤 𝑡 unde 𝑏 = ⁡𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢⁡1 < < 1.5
𝑏 𝑡𝑢 𝑙𝑤 𝑙𝑤
𝑤 ℎ
{ 1.5⁡𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢⁡ 𝑙𝑤 ≥ 1.5

Dupa ce s-au trecut in revista o mare parte dintre cercetarile specialistilor in domeniu, metode
prezentate in coduri din alte tari, in final, in concordanta cu codul romanesc CR6, calculul
rezistentei la forta taietoare se face dupa cum urmeaza. Relatiile, figurile si trimiterile
sunt pastrate ca in codul original, pentru usurinta.

Rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a pereţilor structurali


(1) Rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a pereţilor structurali din zidărie (VRd), pentru
toate alcătuirile (ZNA, ZC şi ZIA) se va lua egală cu cea mai mică dintre valorile calculate
pentru:
a. Cedarea prin lunecare în rost orizontal (VRd,l)
b. Cedarea pe secţiune înclinată din eforturi principale de întindere în lungul diagonalei
comprimate (VRd,i)

(2) În cazul pereţilor în formă de I, L, T rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare se va lua egală
cu rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a inimii (secţiunea dreptunghiulară).

Rezistenţa la forţă tăietoare a pereţilor din zidărie nearmată


(1) Rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a pereţilor structurali din zidărie nearmată se va
lua egală cu cea mai mică dintre valorile rezistenţelor de proiectare
a. La lunecare în rost orizontal, calculată cu relaţiile (6.29a) sau (6.29b)
b. La cedare pe secţiune înclinată, calculată cu relaţia (6.34).

Rezistenţa la lunecare în rost orizontal


(1) Rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a pereţilor dreptunghiulari din zidărie se va calcula
considerând că rezistenţa unitară de proiectare la lunecare în rost orizontal fvd,l este distribuită
uniform pe lungimea zonei comprimate a peretelui (lc).
(2) Armătura constructivă dispusă în centurile planşeelor nu va fi luată în considerare pentru
calculul rezistenţei la forţă tăietoare.

273
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Rezistenţa la lunecare în rost orizontal pentru solicitări neseismice


(1) Rezistenţa de proiectare la lunecare în rost orizontal VRd,l a pereţilor din zidărie nearmată,
pentru solicitări neseismice se va calcula cu relaţia
VRd,l = fvd,ltlc (6.29a)
unde notaţiile sunt următoarele:
- fvd,l - rezistenţa unitară de proiectare la lunecare în rost orizontal a zidăriei,
stabilită cu relaţia (4.6a)
- t - grosimea inimii peretelui;
- lc - lungimea zonei comprimate a inimii peretelui.

(2) Lungimea zonei comprimate (lc) se va calcula din solicitările secţionale de proiectare
(moment încovoietor -M- şi forţă axială -N- ) considerând că eforturile unitare de compresiune
sunt distribuite liniar pe zona comprimată (fig.6.10a) cu relaţia
𝑙𝑐 = 1.50𝑙𝑤 − 3𝑒 (6.30)

Figura.6.10. Distribuţia rezistenţelor unitare tangenţiale


(a) solicitări neseismice (b) solicitare seismică (după inversarea sensului de acţiune)

Folosind valoarea intensităţii relative a efortului unitar de compresiune relaţia (6.30) se poate
scrie sub forma simplificată:

lc = 1.75 sd lw (6.30a)
𝜎𝑑
unde 𝑠𝑑 =
𝑓𝑑

(3) Efortul unitar mediu de compresiune (d) folosit pentru determinarea rezistenţei unitare de
proiectare (fvd,l), se va calcula considerând că încărcarea verticală de proiectare din gruparea
respectivă de încărcări, NSd sau NEd, este distribuită uniform pe zona comprimată a peretelui
(lc) determinată cu relaţia (6.30).

274
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Rezistenţa la lunecare în rost orizontal pentru solicitări seismice


(1) În cazul solicitării seismice, efectul aderenţei fvk0 este anulat pe zonele desprinse/fisurate
în ciclul precedent de acţiune a forţei seismice (lw -lc) – fig. 6.10b.
(2) Rezistenţa de proiectare la lunecare în rost orizontal VRd,l a pereţilor din zidărie nearmată,
pentru solicitări seismice, se va calcula cu relaţia:
1
𝑉𝑅𝑑,𝑙 = 𝛾 𝑓𝑣𝑘0 𝑡𝑙𝑎𝑑 + 0.40𝑁𝐸𝑑 (6.31)
𝑀
unde notaţiile sunt următoarele:
- lc este lungimea zonei comprimate determinată cu relaţia (6.30) sau (6.30a)
- lad este lungimea pe care aderenţa este activă determinată cu relaţia
𝑙𝑎𝑑 = 2𝑙𝑐 − 𝑙𝑤 = (3.50𝑠𝑑 + 1)𝑙𝑤 (6.32)

Din (6.32) rezultă că în cazul solicitării seismice alternante, aderenţa rămâne activă pe
lungimea lad numai dacă este satisfăcută condiţia
𝑓
𝜎𝑑 ≥ 3.5𝑑 (6.33)

Rezistenţa la cedare pe secţiune înclinată


(1) Rezistenţa de proiectare la cedare pe secţiune înclinată a pereţilor structurali din zidărie
nearmată se va calcula cu relaţia:
𝐴
𝑉𝑅𝑑,𝑖 = 𝑏𝑤 𝑓𝑣𝑑,𝑖 (6.34)
unde notaţiile sunt următoarele:
- fvd,i este valoarea de proiectare a rezistenţei unitare de cedare pe secţiuni înclinate
calculată cu relaţiile urmatoare
a) pentru elementele din argila arsa din grupele 1,2 si 2S
𝜎𝑜𝑑
𝑓𝑣𝑘𝑖 = 0.22𝑓𝑏𝑡 √1 + 5
𝑓𝑏𝑡
b) pentru elemente din bca
𝜎𝑜𝑑
𝑓𝑣𝑘𝑖 = 0.10𝑓𝑏𝑡 √1 + 16
𝑓𝑏𝑡

 fbt rezistenţa caracteristică la întindere a elementelor pentru zidărie


 0d valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune mediu
perpendicular pe direcţia efortului unitar de forfecare, în secţiunea
considerată.
- b este un coeficient de corecţie care ţine seama de raportul dimensiunilor panoului
din zidărie cu valorile:
 b = 1.5 pentru h/lw 1.5
 b = 1.0 pentru h/lw < 1.0
 b = h/lw pentru 1.0 h/lw < 1.5
înălţimea panoului din zidărie se va lua:
- h = htot pentru pereţii care lucrează în consolă
- h = hsp pentru spaleţii care pot fi consideraţi dublu încastraţi la extremităţi

275
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Rezistenţa la forţă tăietoare a pereţilor din zidărie confinată


Rezistenţa de proiectare la lunecare în rost orizontal
(1) Rezistenţa de proiectare la lunecare în rost orizontal a pereţilor din zidărie confinată, VRd,
se va calcula prin însumarea următoarelor valori:
a. rezistenţa de proiectare la lunecare în rost orizontal a panoului din zidărie simplă
corectată pentru a ţine seama de efectul elementelor de confinare (VRd1*),
b. rezistenţa de proiectare la forfecare corespunzătoare armăturii din stâlpişorul de la
extremitatea comprimată a peretelui (VRd2)
c. rezistenţa de proiectare la forfecare a stâlpişorului comprimat (VRsc).
VRd = VRd1* + VRd2 + VRsc (6.35)
(2) Rezistenţa de proiectare la lunecare în rost orizontal a panoului din zidărie nearmată (VRd1*)
se va lua:
a. pentru solicitări neseismice egală cu valoarea VRd1 calculată cu relaţia (6.29a)
b. pentru solicitări seismice se va ţine seama de efectul conlucrării între elementele de
confinare şi panoul de zidărie şi se va folosi relaţia
∗ 1 ∗
𝑉𝑅𝑑,𝑙 = 𝛾 𝑓𝑣𝑘0 𝑡𝑙𝑎𝑑 + 0.4𝑁𝐸𝑑 (6.35a)
𝑀

∗ ℎ𝑝𝑎𝑛
In care 𝑁𝐸𝑑 = 𝑁𝐸𝑑 + 0.80𝑉𝐸𝑑 𝑙𝑝𝑎𝑛
(6.35b)

unde
hpan şi lpan sunt dimensiunile panoului de zidărie confinată.

Valoarea VEd din relaţia (6.35b) se va limita conform relaţiei


VEd ≤ lpantfvd0 (6.35c)
unde
fvd0 este rezistenţa unitară de proiectare pentru lunecare în rost orizontal sub efort de
compresiune egal cu zero (aderenţa la forfecare).

(3) Rezistenţa de proiectare la forfecare a armăturii verticale din stâlpişorul comprimat, prin
efectul de dorn, (VRd2) se va calcula cu relaţia: VRd2 = λc Aascfyd (6.36)
unde notaţiile sunt următoarele:
 Aasc - aria armăturii din stâlpişorul de la extremitatea comprimată;
 fyd - rezistenţa de proiectare a armăturii din stâlpişorul comprimat.
 λc - factorul de participare al armăturii prin efectul de dorn

Valorile λc se iau din tabelul 6.3.


Valorile factorului λc pentru calculul rezistenţei la forfecare a armăturii verticale din stâlpişorii
de confinare

276
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

(4) Rezistenţa de proiectare la forfecare a betonului din stâlpişorul comprimat se calculează cu


relaţia
VRsc = Absc × fcvd (6.37)
unde notaţiile sunt următoarele:
 Absc - aria betonului din stâlpişorul de la extremitatea comprimată
 fcvd rezistenţa unitară de proiectare la forfecare a betonului din stâlpişorul comprimat.

Rezistenţa la cedare pe secţiune înclinată


(1) Rezistenţa de proiectare la cedare pe secţiune înclinată a pereţilor din zidărie confinată,
VRd,i, se va calcula prin însumarea următoarelor valori:
a. rezistenţa de proiectare la cedare pe secţiune înclinată a panoului din zidărie simplă
corectată pentru a ţine seama de efectul elementelor de confinare (VRdi*),
b. rezistenţa de proiectare la forfecare corespunzătoare armăturii din stâlpişorul de la
extremitatea comprimată a peretelui (VRd2)
c. rezistenţa de proiectare la forfecare a betonului din stâlpişorul comprimat (VRsc).

VRd = VRdi* + VRd2+VRsc (6.38)


(2) Rezistenţa de proiectare la cedare pe secţiune înclinată a panoului din zidărie nearmată
(VRdi*) se va lua:
a. pentru solicitări neseismice, egală cu valoarea VRdi calculată cu relaţia (6.34) cu
rezistenţele fvd,i calculate cu relaţiile (4.4) şi (4.6a)
b. pentru solicitări seismice se va folosi relaţia (6.34) şi se va ţine seama de efectul
conlucrării între elementele de confinare şi panoul de zidărie înlocuind în relaţiile
(4.4a) şi (4.4b) efortul unitar ζ0d cu valoarea ζ0d* calculată cu relaţia

𝑁𝐸𝑑
𝜎0∗ = (6.39)
𝐴𝑤

în care NEd* este dat de relaţia (6.35b)


(3) Rezistenţele VRd2 şi VRsc se vor calcula conform 6.6.4.2.1. (3) şi 6.6.4.2.1 (4).

Rezistenţa la forţă tăietoare a pereţilor din zidărie confinată şi armată în rosturile


orizontale (ZC+AR)
(1) Rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a pereţilor structurali din zidărie confinată şi
armată în rosturile orizontale se calculează prin însumarea rezistenţei la forţă tăietoare a zidăriei
confinate (VRd1* +VRd2 + VRsc) - determinată cu relaţiile de la 6.6.4.3. şi a rezistenţei de
proiectare dată de armăturile din rosturile orizontale (VRd3).
VRd = VRd1 + VRd2 + VRsc + VRd3 (6.40)
(2) Rezistenţa de proiectare a armăturilor din rosturile orizontale (VRd3) se calculează, în cazul
pereţilor cu înălţimea totală (htot) lungimea peretelui (lw) cu relatia:
𝑙
𝑉𝑅𝑑3 = 0.80 𝑠𝑤 𝐴𝑠𝑤 𝑓𝑦𝑠𝑑 (6.41)
unde notaţiile sunt următoarele:
 lw - lungimea peretelui;
 Asw - aria armăturilor din rostul orizontal (pentru preluarea forţei tăietoare);
 s - distanţa pe verticală între două rânduri succesive de armături Asw;
 fysd - rezistenţa de proiectare a armăturii din rosturile orizontale.

În cazul pereţilor cu înălţimea totală (htot) < lungimea peretelui (lw) în relaţia (6.41) se va înlocui
lw cu htot).

277
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

(3) O parte, cel mult 50%, din armătura din centurile planşeelor poate fi adăugată armăturii din
rosturile orizontale intersectată de o fisură la 45° (Asw).

Rezistenţa la forţă tăietoare a pereţilor din zidărie cu inimă armată


(1) Rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a pereţilor din zidărie cu inimă armată - VRd (ZIA)
se determină prin însumarea rezistenţelor de proiectare la forţă tăietoare ale celor trei materiale
componente:
VRd (ZIA) = VRdz + VRdb + VRda (6.42)
unde notaţiile sunt :
 VRdz rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a zidăriei nearmate;
 VRdb rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a stratului median de beton sau mortar-
beton;
 VRda rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a armăturilor orizontale din stratul
median.
(2) Lungimea zonei comprimate a peretelui din zidărie cu inimă armată şi valoarea efortului
unitar de compresiune în perete se determină pe baza ipotezelor de la 6.6.4.4.
(3) Rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a zidăriei VRdz se determină conform 6.6.4.(1)
(4) Rezistenţele de proiectare la forţă tăietoare ale stratului de beton (VRdb) şi ale armăturilor
orizontale (VRda) se vor calcula conform prevederilor CR 2-1-1.1.

Rezistenţa la forţa de lunecare verticală asociată încovoierii peretelui


(1) Rezistenţa de proiectare la forţa de lunecare verticală la legătura între inima şi talpa pereţilor
cu secţiune compusă (I, L, T) şi/sau în secţiunile slăbite de şliţuri verticale se calculează pe
înălţimea unui etaj (VLhd) admiţând că eforturile unitare de forfecare sunt uniform distribuite
pe înălţimea etajului, cu relaţia:
𝑓
𝑉𝐿ℎ𝑑 = ℎ𝑒𝑡 𝑡𝐿 𝛾𝑣𝑘0 (6.43)
𝑀
unde notaţiile sunt următoarele:
 het înălţimea etajului;
 tL grosimea peretelui în secţiunea în care se calculează rezistenţa peretelui;
 fvk0 rezistenţa caracteristică la forfecare a zidăriei sub efort de compresiune egal cu zero;
 M coeficientul de siguranţă pentru material stabilit conform grupării de încărcări.

278
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

CAPITOLUL 8

CALCULUL
CAPACITATILOR DE REZISTENTA
(REZISTENTELOR DE PROIECTARE)
LA COMPRESIUNE SI INCOVOVOIERE

279
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

1. Aspecte privind calculul rezistentelor de proiectare (capacitatilor de


rezistenta) la compresiune si incovoiere
Verificarea cerintei de rigiditate, prin limitarea driftului, trebuie sa aiba în vedere si starea
limita în raport cu care se face verificare. Pentru fiecare categorie de stare limita driftul
admisibil este asociat unei anumite configuratii a degradarilor exprimata prin distributia
fisurilor si marimea reziduala a acestora.
În acest sens lucrarea Alcocer, S.M., Arias, J.G., Flores, L.E. Some developments on
performance-based seismic design of masonry structures furnizeaza urmatoarele repere
provenite din practica din Mexic:
 Starea limita de serviciu este considerata atinsa pentru driftul de 1.5‰ si este
caracterizata prin declansarea procesului de formare a fisurilor înclinate (este atinsa
rezistenta de fisurare); deschiderea fisurilor remanente este apreciata la 0.1 mm.
 Limita avariilor reparabile este considerata atinsa pentru driftul de 2.5‰ si este
caracterizata prin dezvoltarea fisurilor înclinate pe toata suprafata peretelui, însotita de
fisuri foarte subtiri (fir de par) în elementele verticale de confinare si de declansarea
procesului de zdrobire a zidariei comprimate; deschiderea fisurilor remanente este
apreciata la 2.0 mm.
 Starea limita ultima este considerata atinsa pentru driftul de 4‰ si corespunde limitei
de rezistenta a peretelui când fisurile din zidarie patrund si în capetele stâlpisorilor de
beton armat; se produce curgerea armaturilor din stâlpisori datorita forfecarii precum si
declansarea zdobirii betonului din stâlpisorii comprimati; deschiderea fisurilor
remanente este apreciata la 5 mm.
In aceiasi lucrare sunt propuse urmatoarele valori ale driftului maxim admisibil în functie de
tipul zidariei:
• Zidarie nearmata/neconfinata – driftul limita – 1.5‰
• Zidarie armata - driftul limita – 2.0‰
• Zidarie confinata cu elemente pline sau cu goluri si cu armaturi în rosturile orizontale -
driftul limita – 2.5‰
• Panouri de umplutura la structuri din cadre - driftul limita – 6.0‰

1.1.Zidarie nearmata (ZNA)

Rezistenţa de proiectare la încovoiere (MRd), asociată forţei axiale de proiectare (NEd), aplicată
în planul median al unui perete, se va calcula considerând că blocul eforturilor de compresiune
are formă dreptunghiulară cu valoare 0.85fd. (in literatura de specialitate, pentru rezistenta
fck≤50MPa se recomanda ca valoarea  sa fie luata chiar 1.00 iar daca 50<fck≤90MPa atunci
𝑓𝑐𝑘 −50
𝜂 = 1− ) (Radu Pascu – Comportarea si calculul elementelor din b.a. – 2008 – pg. 140-
200
141). In figura care urmeaza, lc este lungimea reală a zonei comprimate care corespunde legii
constitutive a zidăriei.

În condiţiile enuntate anterior, pentru un perete cu secţiunea orizontală compusă (I, T, L)


rezistenţa de proiectare la încovoiere (MRd) se va calcula urmand pasii:
a. Se determină aria zonei comprimate a peretelui

280
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

𝑁𝐸𝑑
𝐴𝑧𝑐 =
0.85𝑓𝑑
b. se determina forma si lungimea zonei comprimate:
 daca sectiunea transversala a peretelui este dreptunghiulara (lungime l w si latime
t) aria comprimata este dreptunghiulara si lungimea zonei comprimate se
𝐴 𝑁𝐸𝑑
considera 𝑥𝑅𝑑 = 𝑡𝑧𝑐 = 0.85𝑡𝑓
𝑑
 daca sectiunea transversala a peretelui este compusa (L, T, I, tinand cont de
zonele active - intinsa sau comprimata de la capete - de genul
𝑏𝑖 = 𝑡 + 2 ∙ 6𝑡𝑖 ≤ 𝑙𝑤 ) se verifica mai intai daca Azc≤Atalpii.
𝐴𝑧𝑐
i. daca Azc≤Atalpii atunci 𝑥𝑅𝑑 = 𝑏 si xRd≤ti
𝑖.𝑡𝑎𝑙𝑝𝑎 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎𝑡𝑎
𝐴𝑧𝑐 −𝐴𝑡𝑎𝑙𝑝𝑎 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎𝑡𝑎
ii. daca Azc>Atalpii atunci 𝑥𝑅𝑑 = 𝑡𝑖 + si xRd>ti
𝑡
c. se determina pozitia centrului de greutate a zonei comprimate:
 la sectiunea dreptunghiulara yzc=0.50xRd
 la sectiunile L,T,I aceasta zona poate sa ramana in talpa sau sa intre si in inima;
d. Se determină rezistenţa de proiectare la încovoiere (MRd) cu relaţia:
𝑀𝑅𝑑 = 𝑦𝑧𝑐 𝑁𝐸𝑑

In exemplele de calcul din CR6, pentru toate sectiunile, de obicei se prefera sa nu se considere
decat inimile, fara talpile active, intinsa sau comprimata. Acest lucru este in sensul sigurantei,

281
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

desigur, dar ca exemplu, pentru caramizi pline presate, daca conformarea permite desigur acest
lucru, b1 sau b2 pot aparea cu lungime de 25+12x25=325 cm. In CR6 se omite sa se limiteze
lungimile talpilor la cel mult lw ceea ce poate duce uneori la lungimi de talpi> lungimile
peretilor in sine.

Tot in Radu Pascu – Comportarea si calculul elementelor din b.a. – 2008 – pg. 140-141 – se
recomanda ca lungimea zonei comprimate xRd sa fie considerata simplificat xRd=lc, unde  sa
𝑓𝑐𝑘 −50
fie luata chiar 0.8 pentru fck≤50MPa iar daca 50<fck≤90MPa atunci 𝜆 = 0.80 − .
400

Daca forta axiala NEd este aplicata excentric fata de planul peretelui se recomanda ca la calculul
zonei comprimate sa se tina cont in loc de NEd de NEd/, cu  din calculul la actiuni
perpendiculare pe planul peretelui.

1.2.Rezistenţa la compresiune şi încovoiere a pereţilor din zidărie confinată

Calculul rezistenţei de proiectare la încovoiere în planul peretelui (MRd) asociată forţei axiale
de proiectare din încărcări seismice (NEd) pentru pereţii din zidărie confinată (ZC, ZC+AR),
executaţi cu elemente din zidărie din argilă arsă din grupele 1, 2 şi 2S, şi din BCA se poate face
în următoarele ipoteze:
a. Se neglijează (in sensul sigurantei):
 rezistenţa la întindere a betonului din stâlpişorul de la extremitatea solicitată la
întindere a peretelui;
 rezistenţa la întindere a mortarului din rosturile orizontale ale zidăriei;
 secţiunea de beton şi armătura stâlpişorilor intermediari (dacă există);
 rezistenţa la compresiune a betonului din stâlpişorul comprimat pentru zidăriile
cu deformaţie specifică ultimă mu = 2.0‰ (aria stâlpişorului se include în aria
din zidărie).
b. Se ţine seama de rezistenţa elementelor de confinare verticale:
 rezistenţa la compresiune a betonului din stâlpişorul comprimat se ia în
considerare pentru zidăriile cu deformaţie specifică ultimă mu = 3.5‰ (aria de
beton se transformă în arie echivalentă de zidărie;
 rezistenţa armăturilor din ambii stâlpişori de la extremităţi.

Rezistenţa de proiectare la încovoiere (MRd), asociată forţei axiale de proiectare (NEd), pentru
un perete din zidărie confinată de formă oarecare, va fi calculată prin însumarea rezistenţei de
proiectare la încovoiere a secţiunii ideale din zidărie nearmată MRd(zna,i) cu rezistenţa de
proiectare la încovoiere corespunzătoare armăturilor din stâlpişorii de la extremităţi MRd(As)
calculate conform celor ce urmeaza:

MRd = MRd(zna,i) + MRd(As)


Aria secţiunii ideale din zidărie nearmată se va calcula, în funcţie de deformaţia specifică
ultimă a zidăriei (εmu);

Aria comprimată a secţiunii ideale din zidărie nearmată (Azci) se calculeaza ca la peretii din
zidarie nearmata (ZNA)
𝑁𝐸𝑑
𝐴𝑧𝑐 =
0.85𝑓𝑑

282
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Momentul încovoietor de proiectare al secţiunii ideale din zidărie nearmată se va calcula cu


relaţia:
𝑀𝑅𝑑 (𝑧𝑛𝑎, 𝑖) = 𝑦𝑧𝑐𝑖 𝑁𝐸𝑑

unde yzci este distanţa de la centrul de greutate al peretelui până la centrul de greutate al zonei
comprimate a secţiunii ideale din zidărie;

Rezistenţa de proiectare la încovoiere dată de armăturile stâlpişorilor MRd(As) se va calcula cu


relaţia:
𝑀𝑅𝑑 (𝐴𝑠) = 𝑙𝑠 𝐴𝑠 𝑓𝑦𝑑

283
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

unde notaţiile sunt:


 ls - distanţa între centrele de greutate ale celor doi stâlpişori de la extremităţi;
 As – cea mai mică dintre ariile de armare ale celor doi stâlpişori;
 fyd – rezistenţa de proiectare a armăturii din stâlpişori.

1.3.Rezistenţa la compresiune şi încovoiere a pereţilor din zidărie cu inimă armată (ZIA)


Rezistenţa de proiectare la încovoiere (MRd) în planul peretelui asociată forţei axiale de
proiectare (NEd), pentru zidăria cu inimă armată (ZIA) se va calcula folosind ipotezele generale
prezentate anterior precum şi următoarele ipoteze specifice:
a. straturile paralele din zidărie şi beton conlucrează până în stadiul ultim corespunzător
celui mai slab dintre materiale;
b. eforturile unitare de compresiune au valoarea 0.85fd şi sunt uniform distribuite pe o
zonă cu adâncimea xconv= 0.80x unde x este distanţa de la fibra cea mai comprimată
până la axa neutră a secţiunii orizontale a peretelui;
c. deformaţiile specifice în stadiul ultim ale zidăriei (mu) şi betonului (cu) se vor limita
după cum urmează:
 Pentru zidăriile cu elemente din argilă arsă din grupa 1: cu ≡ mu ≤ 3.5‰
 Pentru zidăriile cu elemente din argilă arsă din grupele 2 şi 2S şi cu elemente
din BCA: cu ≡ mu ≤ 2.0‰
d. armătura stratului median este uniform distribuită în lungul peretelui (as în mm2/m).

În ipotezele menţionate anterior rezistenţa de proiectare la încovoiere (MRd) în planul peretelui,


asociată forţei axiale de proiectare (NEd), se va calcula prin însumarea rezistenţei de proiectare
la încovoiere a secţiunii ideale din zidărie nearmată cu rezistenţa de proiectare a armăturilor
din stratul median
MRd(ZIA)=MRd(zna,i)+MRd(as)
Grosimea echivalentă a secţiunii ideale din zidărie nearmată se va calcula cu relaţia:
tech = 2tz +ntm
unde notaţiile sunt:
 tz – grosimea straturilor din zidărie exterioare;
 tm – grosimea stratului median de mortar/beton (grout);
𝑓
 n – constanta de echivalenţă care se ia 𝑛 = 𝑓𝑐𝑑
𝑑

Rezistenţa de proiectare a secţiunii ideale din zidărie nearmată MRd(zna,i) se va calcula conform
celor prezentate la zidaria confinata (ZC);
Rezistenţa de proiectare a armăturilor distribuite, MRd(as), se va calcula cu relaţia:
2
𝑀𝑅𝑑 (𝑎𝑠 ) = 0.25𝑎𝑠 𝑙𝑤 𝑓𝑦𝑑
unde notaţiile sunt următoarele:
 as este aria de armătură pe unitatea de lungime a stratului median
 fyd este rezistenţa de proiectare a armăturilor din stratul median

284
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

2. Rezistenţa de proiectare a pereţilor supuşi la încovoiere perpendicular pe


planul median
Pentru calculul rezistenţelor de proiectare la încovoiere perpendicular pe planul peretelui din
zidărie (MRxd1 şi MRxd2), pentru toate categoriile de pereţi (structurali, panouri de zidărie
înrămată şi nestructurali), se vor folosi rezistenţele de proiectare la întindere din încovoiere
perpendicular pe planul zidăriei, fxd1, fxd2.

Pentru pereţii din zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale, la calculul momentului
MRxd2 (cu plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale) se va ţine seama şi de armăturile
din rosturile orizontale care sunt ancorate corespunzător în stâlpişorii care mărginesc panoul.
Valorile MRxd1 şi MRxd2 (în Nmm) se calculează, pentru o bandă din perete de lăţime egală cu
1000 mm, cu relaţiile:
MRxd1 = Ww (fxd1+ d)
MRxd2 = Ww fxd2
unde notaţiile sunt următoarele:
modulul de rezistenţă al peretelui (mm3);
 dp - valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune la mijlocul înălţimii
peretelui
 t - grosimea peretelui în mm.

2.1.Verificarea cerinţei de rezistenţă pentru solicitări perpendiculare pe plan


Cerinţa de rezistenţă la acţiunea forţelor perpendiculare pe plan, pentru toate categoriile de
pereţi, este îndeplinită dacă există relaţiile:
MRxd1≥ MSxd1
MRxd2≥MSxd2
unde notaţiile sunt următoarele :
 MSxd1 şi MSxd2 sunt momentele încovoietoare de proiectare datorate forţelor
perpendiculare pe plan
 MRxd1 şi MRxd2 sunt rezistenţele pe proiectare la încovoiere perpendicular pe planul
peretelui din zidărie
Dacă încărcarea perpendiculară pe plan provine din acţiunea seismică, momentele
încovoietoare de proiectare vor avea valorile MExd1 şi MExd2 determinate conform P 100-1,
cap.10 şi art.6.4.1.din CR6.

285
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

CAPITOLUL 9

DUCTILITATI

286
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

1. Performanţa structurilor din zidărie nearmată la seism


Clădirile din zidărie nearmată (ZNA) au fost examinate in scopul evaluarii modului slab de
comportare la cutremure cu intensitati mici si mijlocii. In Noua Zeelandă, de exemplu, se
considera ca aceste cladiri reprezinta clasa cea mai predispusă la avarieri in caz de cutremur si
de aceea, s-a adoptat o legislaţie corespunzătoare pentru reducerea risculului seismic.
The Building Act (2004) impune demolarea sau consolidarea seismică a oricărei clădiri cu o
rezistenţă mai mică de 33% din cea necesară pentru o clădire nouă (echivalentul indicatorului
R3 din P100/3-2008 – in Romania valoarea ar fi mai mica de 35%).

2. Evaluarea structurilor din zidărie nearmată (ZNA) supuse la


actiuni seismice
Pe durata unui cutremur, pereţii structurali sunt simultan supuşi acţiunii seismice, atât în planul
lor, cât şi perpendicular pe plan (out-of-plane). A fost remarcat pe scară largă, faptul că
satisfacerea performanţelor seismice de catre o structura numai daca pot fi evitate mecanismele
de cedare locala si la actiuni perpendiculare. Cercetările recente au evidentiat faptul că
verificările la actiuni perpendiculare pe plan se pot face folosind o abordare bazată pe
deplasări.
Majoritatea codurilor de proiectare la seism menţionează metodele de analiză permise pentru
diferite tipuri de clădiri, inclusiv clădirile din zidărie nearmată. Cele patru tipuri de analize
comune pentru majoritatea codurilor de proiectare, în ordinea crescătoare a complexităţii, sunt:
Analiză Statică Liniară (SL), Analiză Dinamică Liniară (DL), Analiză Statică Neliniară (SNL
- Pushover), Analiză Dinamică Neliniară (DNL).
Deşi este un instrument de cercetare interesant, Analiza Dinamică Neliniară (DNL) nu poate fi
considerată deocamdată viabila pentru cladirile cu structura din zidarie din cauza lipsei unor
modele de calcul structural fiabile şi al nivelului de calificare superior necesar pentru efectuarea
acestei analize.
Cele mai frecvente metode de analiză pentru clădirile din zidărie nearmată utilizate în lume
sunt cele Static Liniare (SL) şi Dinamic Liniare (DL) care surprind comportarea neliniara în
model, permitând reducerea forţelor seismice de proiectare. Forma generală a ecuaţiei pentru
forţa tăietoare de bază, pentru ambele metode poate fi exprimată prin ecuaţia (1):
V Ce
V = Cd x Wt <=> Cd = , unde Cd = (1)
Wt R

Unde Ce este un factor dependent de perioada, clasa de importanţă a cladirii, de hazardul


seismic şi terenul de fundare din amplasamentul clădirii.

Wt este greutatea totala a structurii care include încărcarea permanentă a acesteia, precum şi o
proporţie din încărcarea utilă. R este factorul de reducere al forţelor definit în ecuaţia (2).

287
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

3. Factorul de ductilitate structurală

3.1.Definirea factorului de ductilitate structurală şi a factorului de reducere al forţelor


pentru structurile din zidărie nearmată
Dovezile experimentale şi observaţiile de la cutremurele precedente au arătat că folosind
metodele adecvate de construcţie şi detaliere, clădirile din zidărie nearmată au o capacitate
mare de disipare a energiei ceea ce permite forţelor seismice elastice să fie reduse printr-un
factor de reducere al forţelor, R. Definiţia factorului de reducere al forţelor este una dintre cele
mai importante şi controversate aspecte din ingineria seismică. Forma generală a factorului de
reducere al forţelor folosit de majoritatea codurilor de proiectare este:
R=Rµ x OSR (2)

Unde Rµ este componenta factorului de reducere al forţelor asociat cu capacitatea inerentă de


disipare a energiei, care, este ductilitatea sistemului luat în considerare. Factorul de ductilitate
structurală, µ este definit ca deplasarea ultimă a structurii împărţită la deplasarea la curgere a
acesteia.
Rµ poate fi evaluat din ductilitatea globală a sistemului folosind relaţia stabilită dintre factorul
de reducere al forţelor Rµ şi factorul de ductilitate µ, obţinut din energia echivalentă sau din
principiile de deplasare echivalentă. La structurile cu perioade joase se utilizeaza ecuaţia (3)
iar pentru structurile cu perioade lungi, ecuaţia (4) este mai adecvata.
1
Rµ = (2 x µ − 1)2 (3)

Rµ = µ (4)
Este important faptul că pentru structuri cu perioade extrem de scurte, ecuaţia (3) este
nonconservatoare. Pentru structuri cu perioade foarte scurte, factorul de reducere al forţelor se
apropie de 1.0 în timp ce perioada structurii tinde spre 0. Acest comportament este în
concordanţă cu teoria dinamicii structurale, în care o structură infinit rigidă suspusă excitaţiei
prin acceleraţia terenului trebuie să aibă aceeaşi acceleraţie cu cea a terenului.
OSR este factorul de suprarezistenţă definit ca raportul dintre forţa ascociată limitei de curgere
a întregii structuri (Vu) şi forţa la care se produce prima curgere a oricărui membru component
al structurii (Vcr). Factorul de suprarezistenţă justifică efectele favorabile precum redistribuţia
forţelor interne, care este mai mare decât rezistenţele materialelor specificate, redundanţă
structurală, influenţa componentelor nestructurale.
Una dintre dificultăţile în definirea unui factor de ductilitate structurală pentru zidărie este
comportamentul neliniar extrem al acesteia. În ordine, pentru a calcula o valoare semnificativă
pentru factorul de ductilitate structurală, este necesară o aproximare biliniară a curbei forţă-
deplasare. Mai multe metode au fost prezentate pentru a construi această idealizare biliniară.
Aceste metode sunt bazate pe principiul energiei echivalente, conform căruia, aria de sub curba
biliniarizată forţă-deplasare trebuie să fie egală cu aria de sub curba originală forţă-deplasare.
Procedura de biliniarizare recomandă folosirea rigidităţii secante din origine până în punctul
primei fisuri ca rigiditate pentru partea elastică a curbei biliniarizate forţă-deplasare.

288
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Deplasarea efectivă la curgere de poate fi estimată prin împărţirea forţei efective la curgere
Vu la rigiditatea porţiunii iniţiale a curbei. Deplasarea ultimă du este definită ca fiind deplasarea
la care forţa a scăzut la o valoare care reprezintă 80% din forţa maximă înregistrată. Dacă nu
se observă nicio reducere a forţei, atunci deplasarea ultimă este definită ca fiind deplasarea
structurii la sfârşitul simulării.
Datorită rezultatelor testelor ciclice cvasistatice efectuate pe un număr mare de pereţi de
zidărie nearmată, se recomandă folosirea forţei efective la curgere Vu = 0.9 x Vmax ca
aproximare acceptată la metoda energiei egale a biliniarizării curbei forţă-deplasare pentru
zidăria nearmată.

a) Aproximare pentru b) Definirea deplasarilor la curgere si ultime


considerarea deplasarilor egale
Figura 1 - Definirea ductilitatii capabile

3.2. Factorul de ductilitate structurală pentru zidărie nearmată în codurile de


proiectare
Valorile factorului de reducere al forţelor R sunt prescrise în aproape toate codurile de
proiectare seismică. Nomenclatura factorilor de reducere ai forţelor variază între coduri, dar
forma generală a ecuaţiei pentru calculul la forţă tăietoare este prezentată în ecuaţia (2).
Codul de proiectare din Noua Zeelandă pentru acţiuni seismice NZS1170.4 (2004) exprimă
forţa tăietoare de bază sub forma ecuaţiei (1). Factorul de reducere al forţelor ascociat cu
ductilitatea, Rµ este notat cu kµ şi depinde de factorul de ductilitate µ, tipul de pământ, şi
perioada structurii (ecuaţia (5)).
1
Factorul de suprarezistenţă este exprimat de către NZS1170.5 ca ( ). Deoarece nu există
Sp
niciun cod de proiectare pentru zidăria nearmată în Noua Zeelandă, valorile lui µ şi Sp trebuie
să fie luate din ghidurile standardului NZSEE (2006). Aceste ghiduri stabilesc un factor de
ductilitate pentru zidăria nearmată µ=1.5 cu Sp = 1.0 pentru cazul standard în care fractiunea
din amortizarea critica este de 5%. Valorile µ=1.0 şi Sp = 1.0 sunt recomandate pentru o

289
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

fractiune de amortizare critica de 15%. NZSEE (2006) recomandă ca în cazul în care


amortizarea, ξ = 15% este folosită pentru zidăria nearmată, atunci răspunsul structurii să fie
10
redus cu încă 35%. In codul romanesc P100/1-2013 s-a introdus factorul 𝜂 = √5+𝜉 ≥ 0.55,
care tine seama de fractiunea din amortizare critica mai mare pentru zidarie, fata de cea pentru
betonul armat. Pentru ξ = 15% rezulta 𝜂 = 0.70 ceea ce inseamna ca raspunsul structurii este
redus cu 30% (mai putin decat NZSEE, ceea ce este in sensul sigurantei).
Înlocuind valoarea de µ=1.5 în ecuaţia (5) se poate vedea din ecuaţia (6) că factorul de reducere
al forţelor este curpins între 1.0 şi 1.5 pentru cazul standard în care fractiunea din amortizarea
critica este ξ = 5%.
În mod similar, prin substituirea valorii lui µ=1.0, şi aplicând în continuare reducerea de 35%
conform NZSEE (2006), ecuaţia (7) indică faptul că valoarea factorului de reducere al forţelor
este egal cu 1.54 pentru cazul în care ξ = 15%. Prin urmare putem deduce că factorul de
ductilitate structurală µ=1.5 cu ξ = 5% este puţin mai conservator decât factorul de ductilitate
structurală µ=1.0 cu ξ = 15%.
(µ−1)xT1
Rµ = kµ =1+ ≤µ (5)
0.7
0,5xT1
Rµ = kµ =1+ ≤ µ => 1.0 ≤ kµ ≤ 1.5 (6)
0.7
kµ 1
Rµ = = =1.54 (7)
0.65 0.65
Standardul australian de proiectare la seism, AS1170.4 (2007) exprimă forţa tăietoare de bază
în acelaşi format ca NZS1170.4 (2004), dar cu câteva simplificări. Valorile lui µ=1.25 şi Sp =
0.77 sunt date de AS1170.4 (2007) cu amortizarea standard de 5%. O diferenţă majoră între
standardele australian şi neozeelandez de proiectare la seism este definiţia factorului de
reducere al forţelor asociat cu ductilitatea, Rµ. Valoarea lui Rµ dată de AS1170.4 (2007) este
egală cu µ, şi este independentă de perioada structurii. Această ipoteză este valabilă pentru
structuri cu perioadă de vibraţie T1 > 0.7sec, dar poate fi neconservativă pentru structurile cu
perioade de vibraţie mici, precum clădirile din zidărie nearmată.
Codurile europene precum Eurocodul 8 (CEN–EN 1998-1, 2004) şi codul italian de proiectare
la seism OPCM 3274 (2003) exprimă factorul de reducere al forţelor R ca q. În OPCM 3274
(2003), această valoare a lui q este în mod explicit separată în componentele ductilitate şi
suprarezistenţă, q’ şi respectiv OSR. OPCM 3274 oferă o gamă de valori ale lui q’ cuprinsă
între 1.50-2.00 şi ale suprarezistenţei cuprinsă între 1.40-2.50, oferind o gamă de valori ale lui
q cuprinsă între 2.10-5.00, în funcţie de regularitatea structurală şi de numărul de etaje ale
clădirii.
Eurocodul 8 nu descompune în mod explicit q în componentele ductilitate şi suprarezistenţă,
dar, în schimb oferă o serie de valori pentru q curpinse între 1.50-2.50. Atât OPCM 3274 cât
şi Eurocodul 8 acceptă o valoare a fractiunii din amortizarea critica de 5%, şi există ecuaţii în
aceste coduri pentru a reduce răspunsul structural pentru valori mai mari ale amortizării de
până la 15%.
Codul nord american de proiectare seismică ASCE-41 (2007) şi predecesorii săi FEMA-356
(2000) şi FEMA-273 (1997) exprimă factorul de reducere al forţelor 𝑅 = 𝑚𝑘, unde m este

290
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

factorul de reducere al forţelor asociat ductilităţii, şi k este un factor cu valori cuprinse între
0.75 şi 1.00, reprezentând nivelul de cunoaştere cu privire la proprietăţile materialului şi
geometria structurii în cauză.
Diferenţa majoră dintre codul nord american şi codurile neozeelandez, australian şi european
este faptul că cel nord american separă mecanismele de cedare pentru zidăria nearmată în
mecanisme controlate de forţe, care nu permit utilizarea unui factor structural de reducere al
forţelor R, şi mecanisme controlate de deplasări care permit utilizarea unui factor structural de
reducere al forţelor R.
Capacităţile elementelor controlate de forţe (QCL) şi ale elementelor controlate de deplasări
(QCE) supuse încărcărilor seismice (QUD) conform FEMA-273/356 și ASCE-41 sunt
prezentate în ecuațiile (8) și respectiv (9):
QCL ≥ QUD (8)
𝑄𝑈𝐷
𝑚𝑘𝑄𝐶𝐸 ≥ 𝑄𝑈𝐷 <=> 𝑄𝐶𝐸 ≥ unde 𝑅 = 𝑚𝑘 (9)
𝑅

4. Capacitatea de ductilitate şi factorii de reducere ai forţelor


Conceptul de cerinţă de ductilitate, şi relaţia sa cu factorul de reducere a forţelor a fost introdus
în relaţie cu Fig.2:

Figura 2 - Răspunsul seismic forţă-deplasare al sistemelor elastice şi inelastice

Aproximarea “Deplasărilor egale”

Deşi definiţiile din ecuaţia (10) par simple în contextul idealizării făcute în Fig.4.1,
există probleme când este necesară modelarea reală.

291
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Δmax Fel Δmax Fel


µ2 = = = R2; µ3 = = = R3; (10)
Δy2 FR2 Δy3 FR3
unde:

µ2, µ3-cerinţe de ductilitate;

Fel-forţa elastică (forţa maximă dezvoltată la valoarea de vârf a deplasării);

Δy2, Δy3-deplasări la curgere;

Δmax-deplasarea maximă;

FR2,FR3-forţele corespunzătoare deplasărilor Δy2, Δy3;

R2,R3-factorii de reducere ai forţelor.


Ductilitatea se poate referi la orice măsură a deformaţiei (de exemplu deplasare, curbură,
deformaţie) şi este raportul dintre deformaţia maximă şi deformaţia efectivă la curgere.În acest
context, “deformaţia maximă” poate însemna deformaţia maximă estimată, în cazul în care
discutăm despre cerinţa de ductilitate, sau poate însemna capacitatea de deformare, în cazul în
care folosim termenul de capacitate de ductilitate.
Se ştie că aproximarea deplasărilor egale este necorespunzătoare pentru structurile cu perioadă
de vibraţie foarte scurtă, respectiv foarte lungă, şi, totodată, valabilitatea acesteia este
discutabilă pentru structurile cu perioadă medie de vibraţie, atunci când caracterul histeretic al
sistemului inelastic derivă în mod semnificativ din elasto-plastic.
În plus, au existat dificultăţi în atingerea unui consens în cadrul comunităţilor de cercetare, cu
privire la definirea corespunzătoare a deplasării la curgere şi a deplasării ultime.
Cu referire la Fig.1(b), deplasarea la curgere a fost definită ca fiind intersecţia liniei din origine
cu rigiditatea iniţială, şi forţa nominală (punctul 1), deplasarea la prima curgere (punctul 2), şi
interesecţia liniei din origine cu rigiditatea secantă la prima curgere, şi forţa nominală (punctul
3), printre alte posibilităţi.
Capacitatea de deplasare sau deplasarea ultimă, de asemenea a avut un număr de definiţii,
incluzând deplasarea la valoarea de vârf a forţei (punctul 4), deplasarea corespunzătoare la 20%
sau 50% (sau alte procente) degradări din valoarea de vârf (sau nominală) a forţei, (punctul 5)
şi deplasarea la ruperea iniţială a armăturii transversale (punctul 6), implicând cedarea
iminentă.
În mod cert cu o astfel de gamă largă a deplasărilor limită, a existat o variaţie considerabilă în
evaluarea capacităţii experimentale de ductilitate la deplasare a structurilor. În Statele Unite al
Americii, factorii de reducere ai forţelor cu valoarea maximă 8.0 sunt atribuiţi cadrelor din
beton armat.În alte ţări precum Japonia şi America Centrală, valoarea maximă a factorilor de
reducere ai forţelor, atribuită cadrelor este 3.0.
Valorile maxime comune ale factorilor de reducere ai forţelor pentru diferite tipuri de sisteme
structurale şi materiale în regiuni seismice diferite sunt date in Tabelul 1. Cu o astfel de
diversitate a opiniilor cu privire la nivelul apropiat al factorului de reducere al forţelor,
concluzia inevitabilă este că valoarea absolută a forţei este de importanţă relativ minoră.

292
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Tabelul 1: Exemple de valori maxime ale factorilor de reducere ai forţelor pentru controlul
avariilor la starea limită în diferite ţări

Noua Zeelandă cu
Tipul de structură şi Coasta de Vest a
Japonia factorul Sp=0.67 Europa
material U.S.A.
inglobat
Cadre din beton armat 8.0 1.8-3.3 9.0 5.85
Pereţi structurali din
5.0 1.8-3.3 7.5 4.40
beton armat
Cadre din oţel 8.0 2.0-4.0 9.0 6.30
Cadre cu
contravantuiri 8.0 2.0-4.0 9.0 6.00
excentrice din otel
Pereţi de zidărie 3.5 - 6.0 3.00
Lemn(Pereţi
- 2.0-4.0 6.0 5.00
structurali)
Pereti pretensionati 1.8 - - -
Structuri DUALE 5.0 1.8-3.3 6.0 5.85
Poduri 3-4 3.0 6.0 3.50

5. Ductilitatea sistemelor structurale


Un principiu cheie bazat pe forţe, aşa cum se practică în mod curent, este cel al capacităţilor
unice de ductilitate, şi, deci ai factorilor unici de reducere ai forţelor, pentru diferite sisteme
structurale. Astfel factorii de reducere ai forţelor cu valorile de 6 şi 4 pot fi atribuiţi cadrelor
din beton armat si pereţilor structurali, iar pentru podurile din beton acestora li se vor atribui
valoarea 3. Înainte de a ne îmbarca în acestă călătorie, este necesar să definim capacitatea de
ductilitate.Făcând referire la Fig.2, deplasarea la curgere este definită ca fiind în punctul 3, iar
deplasarea ultimă ca fiind diferenţa de deplasare între punctele 5 şi 6, unde punctul 5 este definit
de o scădere a rezistenţei cu 20% faţă de valoarea de vârf a rezistenţei obţinută iniţial. Aceasta
presupune o aproximare biliniară a curbei forţă-deplasare (şi a curbei moment-curbură) şi
permite să fie stabilite în mod direct relaţiile dintre ductilitatea de deplasare şi factorii de
reducere ai forţelor. Alegerea deplasării la prima curgere bazată pe rigiditatea secantă prin
primul punct de curgere este de asemenea bazată pe considerente raţionale. O structură din
beton armat încărcată până în primul punct de curgere, descărcată şi apoi reîncărcată, va
manifesta în esenţă o descărcare şi o reîncărcare liniară, de-a lungul liniei definite de punctul
3. Astfel, odată ce se produce ruperea, linia din origine până în punctul 3 oferă cea mai bună
estimare a rigidităţii elastice la nivele apropiate de curgere. Pentru structurile din oţel, punctele
1 şi 3 vor fi în esenţă identice, iar argumentul este, de asemenea valabil. Se remarcă faptul că,
în scopul proiectării, deplasarea maximă pentru controlul avariilor la starea limită trebuie
redusă de la cea ultimă, sau de la deplasarea de colaps de un factor de reducere al deplasării,
ΦΔ=0.67.

(a) Pile de pod la diferite înălţimi. Un exemplu al influenţei geometriei structurale asupra
capacităţii de deplasare este ilustrat în Fig.3, care compară capacitatea de ductilitate a două pile
de pod cu secţiuni, încărcări axiale şi detalii de armare identice, dar cu înălţimi diferite. Cele

293
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

două pile au aceleaşi curburi de curgere Φy şi aceleaşi curburi ultime Φu, şi prin urmare, aceeaşi
Φ
ductilitate de curbură µΦ = Φu . Deplasările la curgere pot fi aproximate prin relaţia:
y

Φ y x H2
Δy = (11)
3
unde H este înălţimea efectivă, iar deplasarea plastică Δp = Δu – Δy prin relaţia:
Δp ~ Φp x Lp x H (12)
unde Φp = Φu – Φy este capacitatea de curbură plastică, iar Lp este lungimea articulaţiei
plastice.Ductilitatea de deplasare este dată de relaţia:
Δp (Φp x Lp )
µΔ = Δy + = 1+3 x (13)
Δy (Φy x H)

(a) Pilă scurta, µΔ = 9.4 (b) Pilă zveltă, µΔ = 5.1


Figura 3 - Influenţa înălţimii asupra ductilităţii de deplasare a pilelor circulare
(𝑃 = 0.1𝑓𝑐′ 𝐴𝑔 ; 2% armatură longitudinală, 0,6% armătură transversală)
Lungimea articulaţiei plastice depinde de înălţimea efectivă, proporţia fisurii înclinate
la forţă tăietoare şi deformaţia armăturii longitudinale din fundaţii. În consecinţă, Lp este mai
degrabă slab legată, şi este frecvent presupus a fi independentă de H. Făcând referire la ecuaţia
(13) se observă că ductilitatea de deplasare scade odată cu creşterea înălţimii. Se observă că
pila îngustă din Fig. 3(a) are o deplasare de ductilitate, µΔ = 9.4, în timp ce pila zveltă din Fig.
3(b) are o deplasare de ductilitate, µΔ = 5.1. În mod clar conceptul deplasării de ductilitate
uniforme, şi deci al factorului de reducere constant este inadecvat pentru această clasă de
structură foarte simplă.

(b) Cadre cu grinzi flexibile. Filozofia actuală a proiectării seismice necesită o selecţie a
elementelor în care se pot forma articulaţii plastice, şi identificarea elementelor care sa lucreze
in stadiul elastic. Se demonstreaa că flexibilitatea elastică a elementelor protejate influenţează

294
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

capacitatea de ductilitate a structurii, şi prin urmare se presupune că va influenţa alegerea


factorului de reducere al forţelor în proiectarea bazată pe forţe.
Se consideră cadrul portal simplu ilustrat în Fig.4. Pentru simplitate, presupunem că stâlpii sunt
prinşi articulat de fundaţii, şi astfel nu se pot dezvolta momente încovoietoare la bază. Dacă
portalul din Fig.4 este reprezentativ pentru secţiunea unui cadru al unei clădiri, filozofia de
proiectare solicită ca articulaţiile plastice să se formeze doar în grindă, iar stâlpii să rămână în
domeniul elastic.
Dacă portalul este reprezentativ pentru un pod încovoiat care sprijină o suprastructură,
articulaţiile trebuie să se dezvolte la vârful stâlpilor, iar extremităţile grinzilor trebuie să rămână
în domeniul elastic. În cele de mai jos, vom presupune că acesta din urmă (podul), este o
alternativă de aplicare, în urma concluziilor identice la care s-a ajuns, dacă articulaţiile
plastice sunt acceptate a se dezvolta în grindă.

Figura 4 - Influenţa flexibilităţii membrilor asupra deplasării unui cadru portal

Considerăm primul caz în care riglele sunt rigide. Deplasarea la curgere sub acţiunea forţelor
laterale F este aşadar Δy = Δc, rezultând numai din flexibilitatea stâlpului. Toate deplasările
plastice au originea în regiunile de formare a articulaţiilor plastice, de când filosofia de
proiectare solicită ca extremităţile grinzilor să rămână în domeniul elastic. Cu o deplasare
plastică Δp corespunzătoare capacităţii de rotire a articulaţiilor din stâlpi, ductilitatea de
deplasare a structurii este:
Δp
µΔr = 1+ (14)
Δc
unde indicele r se referă la cazul riglelor rigide.
In cazul riglelor flexibile va aparea o creştere a deplasării la curgere Δy = Δc + Δb, unde Δb
este deplasarea laterală adiţională la extremitatea grinzii flexibile (Fig.4(b)), dar nu va rezulta
o deplasare plastică adiţională, atunci când aceasta este asigurată numai de rotirea articulaţiei
din stâlpi. Pentru dimensiunile HxL, aşa cum se arată în Fig.4(a), cu secţiunea de fisurare şi
momentele de inerţie pentru grindă şi stâlpi Ib şi Ic, deplasarea la curgere devine acum
0.5 x Ic x L
Δy = Δc + Δb = Δc x (1+ ) (15)
Ib x H

295
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

şi ductilitatea de deplasare a structurii este redusă la


Δp Δp
µΔf = 1+ = 1+( 0.5 x I x L ), unde indicele f se referă la cazul grinzii
(Δc +Δb ) Δc x (1+ I xcH )
b
flexibile. Astfel:
µΔr −1
µΔf = 1+ 0.5 x Ic x L (16)
1+
I xH
b
De exemplu, pentru L=2 x H, Ib = Ic, şi µΔr = 5. Din ecuaţia (16) se constată că ductilitatea de
deplasare este redusă cu µΔf = 3. Din nou poate fi nepotrivit să folosim aceeaşi reducere a forţei
pentru cele două cazuri. Considerarea acestui efect este rar adoptată în proiectarea bazată pe
forţe.
Evident, concluziile similare se vor aplica pentru clădirile în cadre, unde flexibilitatea elastică
a stâlpilor va reduce ductilitatea de deplasare a clădirii, în comparaţie cu ductilitatea grinzii
independente.

(c) Pereti de tip consola cu fundatii flexibile


Se pot enunta concluzii similare cazului precedent atunci cand se considera sau se ignora
influenta flexibilitatii fundatiei la proiectarea seismica.

b) Forma deformatelor c) Curba forta taietoare


a) Structura la curgere de baza-deplasari
Figura 5 - Influenta flexibilitatii fundatiilor asupra capacitatii de ductilitate de deplasare

Se considera peretele structural din figura 5. Deplasarea la initierea primei curgeri prezentata
in figura 5b la inaltimea efectiva (de aplicare a rezultantei fortelor seismice) Hef, creste din
cauza rotirii peretelui pe fundatia flexibila in timp ce p rotirea plastica este in functie de
capacitatea de rotire in articulatia plastica de la baza peretelui considerand ca fundatia ramane
elastica.
De fapt, in exemplul prezentat va aparea o usoara crestereb a deplasarilor din cauza flexibilitatii
fundatiei peretele deformandu-se inelastic in timp ce forta taietoare de baza (figura 5 c)
continua sa creasca datorita contributiei armaturilor longitudinale. Acest efect minor se ignora
in cele ce urmeaza, in scopul simplificarii relatiilor.

296
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Similitudinea cu cazul precedent (cadrul portal) este evidenta. Prin analogie se ajunge la
urmatoarea relatie:
∆𝑝 𝜇∆𝑟 − 1
𝜇∆𝑓 = 1 + =1+
∆𝑤 + ∆𝑓 ∆𝑓
(1 + ∆ )
𝑤
Unde w si f sunt deplasari ale peretelui la curgere din cauza deformatiei acestuia si a rotirii
∆𝑝
fundatiei iar 𝜇∆𝑟 = 1 + ∆ .
𝑤

6. Relaţia dintre rezistenţă şi cerinţa de ductilitate


O presupunere comună a proiectării bazată pe forţe este, aceea că, sporind forţa unei structuri
(prin diminuarea factorului de reducere al forţelor) îmbunătăţim siguranţa acesteia.
Acest argument este prezentat făcând referire la Fig.2, iar graficul forţă-deformaţie este
duplicat în Fig.6.(a). Folosind presupunerea comună bazată pe forţe, în care rigiditatea este
independentă de forţă, pentru o secţiune dată, se observă că mărind forţa de la S1 la S2 scade
cerinţa de ductilitate, întrucât deplasarea ultimă, rămâne, în esenţă, constantă (aproximarea
deplasării egale este acceptată), în timp ce deplasarea la curgere creşte. S-a observat deja, în
raport cu Fig.7 că această presupunere nu este valabilă. Se observă că mărind forţa scad avariile.
Reducerea cerinţei de ductilitate rezultată din potenţialul de avarii, de asemenea, a fost mică,
deoarece structurile sunt percepute a avea cerinţa de ductilitate definită, iar cu cât este mai mare
micşorarea raportului cerinţă de ductilitate-capacitate de ductilitate, cu atât este mai mare
siguranţa. Am indentificat deja trei defecte în acest raţionament:
1) rigiditatea nu este independentă de forţă;
2) aproximarea deplasării egale nu este valabilă;
3) nu este posibilă definirea unei capacităţi de ductilitate unice pentru un anumit tip de
structură.

b) Influenţa procentului de armare


a) Forţă vs.Ductilitate (%) asupra parametrilor

297
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

a) Ipoteza de proiectare b) Conditii reale


(rigiditate constanta) (curbura la curgere constanta)
Figura 7 – Influenta rezistentei asupra relatiei moment-curbura

Aşa cum era de aşteptat, forţa creşte, aproape liniar cu procentul de armare, cu raporturile între
0,5 – 2 ori fata de forţa de referinţă. Putem folosi astfel aceste date pentru a investiga dacă
siguranţa a crescut odată cu creşterea forţei.
În primul rând observăm că rigiditatea efectivă nu a rămas constantă (Fig.6.(a)), dar a crescut
cu aproape acelaşi raport ca forţa. Mai important, capacitatea de ductilitate subliniaza tendinţa
opusă faţă de cea aşteptată de argumentul bazat pe forţe: capacitatea de deplasare scade odată
cu creşterea forţei. La un procent de armare de 5% aceasta este cu 31% mai mare decât
valoarea de referinţă, în timp ce la un procent de armare de 4%, capacitatea de deplasare este
cu 21% mai mică decât valoarea de referinţă.
Astfel, dacă abordarea deplasărilor egale este valabilă, aşa cum este ilustrat în Fig.6.(a),
siguranţa s-a micşorat odată cu creşterea forţei. Desigur, discuţia de mai sus este incompletă,
deoarece cunoaştem faptul că deplasările la curgere nu sunt proporţionale cu forţa, rigiditatea
şi forţa sunt strâns legate între ele după cum este sugerat în Fig.7(b) şi demonstrat în Fig.6.(b).
Ne folosim de acest aspect pentru a determina influenţa asupra ductilităţii de deplasare şi pentru
a deduce faptul că aceasta scade mult mai rapid decât capacitatea de ductilitate (Fig.6.(b)).
Totuşi, deoarece rigiditatea elastică creşte odată cu forţa, perioada elastică se diminuează, iar
cerinţa de deplasare este de asemenea diminuată.
Dacă ne asumăm faptul că perioadele structurale pentru toate nivelurile diferite ale forţei se
află pe o pantă de viteză constantă a spectrului acceleraţiilor, apoi, deoarece perioada este
proporţională cu inversul rădăcinii pătrate a rigidităţii, cerinţa de deplasare va fi de asemenea
legată de 1/K0.5. Ne putem referi apoi la raportul dintre cerinţa de deplasare şi capacitatea de
deplasare, şi îl putem compara cu valoarea de referinţă.
Acest raport este de asemenea reprezentat grafic în Fig.6.(b). Se poate observa faptul că luând
în considerare evaluarea reală a rigidităţii, raportul cerinţă/capacitate de deplasare este
insensibil la forţă, acesta fiind redus de la 1,92 la 0,92, în timp ce raportul forţelor creşte cu
400% (corespunzător pentru întreaga gamă de armare).
În mod clar, raţionamentul din spatele argumentului forţă/siguranţă este invalid.

298
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

7. Caracteristicile structurilor din zidărie


Modurile conventionale de realizare a cladirilor cu structura din zidarie în regiunile seismice
diferă foarte mult în diverse ţări. În unele ţări-Statele Unite, Noua Zeelandă şi Japonia zidăria
construită în regiunile seismice va fi în mod normal zidărie din beton cu goluri, unde golurile
au dispoziţie pentru armare atât verticală, cât şi orizontală, rezultând construcţii care pot fi
denumite “emulaţie din beton armat”. Deşi rezistenţa la compresiune tinde să fie mai mică
decât la cele din beton armat, răspunsul seismic este suficient de asemănător pentru a nu exista
nici o diferenţă semnificativă faţă de betonul armat.
În Europa, America Centrală şi America de Sud, Australia, zidăria nearmată sau armată este
adesea adoptată în regiunile seismice. Zidăria nearmată este de cele mai multe ori considerată
un material de construcţie de evitat în zonele cu seismicitate înaltă, deoarece o vulnerabilitate
inerentă asumată nu poate fi eliminată nici măcar prin abordări de proiectare adecvate şi reguli
de construcţie deosebite. Această opinie este motivată de performanţe reduse, adesea observate
în timpul cutremurelor şi după cutremure, dar nu are o bază raţională ştiinţifică şi, prin urmare,
poate fi adăugată listei lungi a miturilor din ingineria seismică.
Cât timp este adevărat faptul că multe clădiri din zidărie nearmată au suferit daune
semnificative sau au cedat ca urmare a acţiunii seismice, este evident că multe alte clădiri din
zidărie au supravieţuit peste secole, cu puţine daune rezultate din evenimentele seismice
repetate. Considerând problema din punct de vedere al deplasării “capacitate versus cerinţă”,
este adevărat că elementele de zidărie şi structurile ating nivelurile de performanţă specificate
în ceea ce priveşte avariile susţinute la valori mici ale drifturilor, în comparaţie cu alte tipuri
de construcţii. Pe de altă parte trebuie notat faptul că perioadele fundamentale ale clădirilor din
zidărie sunt şi ele mici în comparaţie cu alte tipuri structurale, şi, în consecinţă, cerinţa de
deplasare, este, de asemenea, mai mică.
Clădirile din zidărie considerate sunt caracterizate de un număr limitat de etaje (în mod normal
nu depăşeştc patru sau cinci; posibil mai puţin în regiunile cu seismicitate înaltă) şi prezenţa
pereţilor cu o arie totală a secţiunii rezistentă în raport cu aria unui etaj. Procentele între aria
secţiunii şi aria unui etaj pot varia între 3% şi 7% în cazul structurilor de zidărie, faţă de 1% şi
2% pentru clădirile cu pereţi din beton armat.
În ţările cu tradiţie în proiectarea seismică este de remarcat faptul că structurile din zidărie
adesea au forme regulate în plan, cu o distribuţie simetrică sau aproape simetrică a pereţilor pe
ambele direcţii, iar, pereţii exteriori în cele mai multe cazuri sunt parte a sistemului de
rezistenţă la forţe orizontale. Aceasta implică în mod evident o sensibilitate destul de scăzută
pentru problemele de torsiune.
Este adesea prescris în codurile de practică faptul că pereţii perpendiculari ar trebui să fie bine
legaţi între ei la fiecare intersecţie, şi câteodată, este, de asemenea prescrisă asigurarea fiecărui
perete de forfecare cu talpi la ambele capete. O conexiune bună între doi pereţi perpendiculari
ar putea fi importată în clădirile existente, unde plăcile de etaj pot fi inadecvate pentru a furniza
suficienta rezistenta si rigiditate (diafragme orizontale) pentru redistribuirea forţelor orizontale
sistemului de pereţi şi pentru a oferi rezemarile adecvate pentru actiunile perpendiculare pe
plan.
Totuşi, în cazul construcţiilor noi cu plăci de etaj rezistente şi rigide, folosind beton armat, nu
există niciun motiv pentru asemenea prevederi. La conexiunea dintre inimă şi talpa, valorile
mari ale forţelor tăietoare pot rezulta din constrângeri de deformare, producând avarii locale şi
fisuri diagonale. Se recomandă în general alegerea pereţilor plani pentru construcţiile noi, sau
cel puţin să se neglijeze acţiunea compozită din analiză.

299
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Elevaţiile pereţilor structurali pentru clădirile noi sunt prezentate in Fig.8. Pereţii structurali
simpli, răsărind de la nivelul fundaţiei, sau de la un subsol din beton armat, sunt cuplaţi prin
acţiunea încovoierii şi a forfecării şi posibil prin grinzi din beton sau buiandrugi din zidărie.
De obicei, pereţii din zidărie au o lăţime adecvată astfel încât distanţa dintre plăci să nu fie mai
mare decât 15 ori grosimea peretelui (această limită se aplică mai adecvat pentru distanţa dintre
punctele în care momentul încovoietor este 0, considerând răspunsul din afara planului
pereţilor). Aspectul geometric al fiecărui perete, aşa cum rezultă din goluri, este dat de raportul
Hw
= 3, unde Hw este înălţimea peretelui şi lw este grosimea sa.
lw
Datorită înălţimilor mici şi a perioadelor mici ale construcţiilor din zidărie considerate, efectele
modurilor superioare sunt mai puţin seminificative decât în cazul construcţiilor din beton
armat. Protecţia poate fi furnizată asigurându-ne că pereţii au zvelteţea adecvată pentru
favorizarea încovoierii pentru răspunsul inelastic.
Flexibilitatea fundaţiilor nu afectează în mod semnificativ răspunsul şi proiectarea. În cazul
standard al pereţilor multipli aşezaţi pe o fundaţie continuă, rotirea peretelui este forţată să se
producă mai degrabă deasupra fundaţiei structurii decat la interfata cu terenul.

a) Pereti cuplati b) Pereti cuplati cu c) Pereti cuplati


prin intermediul rigle de cuplare prin ceturi si/sau d) Pereti cu goluri
placilor de nivel din zidarie grinzi
Figura 8 - Elevaţii pereţi structurali

8. Avarii tipice şi moduri de cedare ale pereţilor din zidărie


(a) Aspecte generale:
Principalele mecanisme de cedare în plan ale pereţilor din zidărie cu sau fără armătură verticală
supuşi încărcărilor gravitaţionale şi acţiunilor seismice sunt următoarele:
- Cedare din încovoiere: Pe măsură ce forţa orizontală şi cerinţa de deplasare cresc,
rosturile cu mortar fisurează din intindere iar forta taietoare este preluată de zidăria
comprimată; cedarea finală este obţinută prin strivirea colţului comprimat şi posibila
răsturnare simultană a peretelui.
- Fisurare diagonală din forta taietoare: Valoarea de varf a rezistenţei apare la
formarea şi dezvoltarea fisurilor diagonale înclinate, care ar putea urma calea rosturilor

300
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

sau care pot trece prin cărămizi, în funcţie de rezistenţa relativă a rosturilor de mortar,
interfaţa mortar-cărămidă, tipul de cărămidă.
- Lunecarea din forta taietoare: Din cauza formării fisurilor orizontale la întindere în
rosturile supuse acţiunii seismice reversibile, potenţialele planuri de alunecare se pot
forma de-a lungul rosturilor fisurate; acest mod de cedare este posibil pentru pereţii
scurti, cu niveluri mici ale încărcărilor verticale sau ale coeficienţilor de frecare şi ale
proprietăţilor mortarului.
(b) Răspunsul la încovoiere:
Forţa tăietoare maximă orizontală la care poate rezista un perete care fisurează sub încărcări
statice în planul său, poate fi aproximată introducând o distribuţie adecvată a tensiunilor pentru
zidăria comprimată şi neglijând rezistenţa la întindere a rosturilor.
Cu referire la Fig.9, echilibrul conduce la următoarele expresii standard pentru momentul
încovoietor, Mu, la baza secţiunii, şi forţa tăietoare asociată, Vfl:
𝑙 𝑎
𝑀𝑢 = 𝑃 ( 𝑤−𝑎 ) = 0.5𝑃𝑙𝑤 (1 − 𝑙 ) (19)
2 𝑤

𝑀𝑢 𝑙𝑤 𝑎
𝑉𝑓𝑙 = = 0.5𝑃 (1 − ) (20)
𝐻𝑜 𝐻𝑜 𝑙𝑤
a
Lungimea zonei comprimate este egală cu raportul dintre media aritmetică a tensiunilor
lw

verticale (𝑓𝑚 ), şi rezistenţa la compresiune a zidăriei (𝑓𝑚𝑐 ) redusă de coeficientul (C) care ia în
considerare distribuţia tensiunilor verticale în zona comprimată (o ipoteză comună este
rezistenţa unui bloc dreptunghiular echivalent cu C=0.85). În consecinţă, valoarea raportului
a
nu variază foarte mult, situându-se între 0.10 şi 0.30.
lw
O estimare aproximativă a forţei tăietoare corespunzătoare momentului încovoietor al panoului
de zidărie poate fi obţinută din ecuaţia (20) ca fiind:
𝑙
𝑉𝑓𝑙 = 0.40𝑃 𝐻𝑤 (21)
𝑜

Înălţimea în punctul în care se anulează momentul încovoietor Ho trebuie determinată


considerând condiţiile limită corespunzătoare peretelui. Este teoretic egală cu înălţimea
peretelui când acesta este încastrat la bază şi are rotire liberă la vârf, şi la jumătatea înălţimii
peretelui când acesta este considerat fix la ambele capete (Fig.9).
𝑓
Pentru situaţiile comune cu valori scăzute ale tensiunilor verticale (𝑓′𝑚 ≤ 0.20), o evaluare
𝑚𝑐
precisă a rezistenţei la compresiune şi a avariilor verticale nu este decisivă, datorită sensibilităţii

reduse a rezultatelor parametrilor C şi 𝑓𝑚𝑐 , în timp ce geometria peretelui şi constrângerile
limită influenţează puternic capacitatea la forfecare.
Buclele orizontale forţă-deplasare pentru răspunsul la încovoiere sunt prezentate în Fig.10
Natura răspunsului este evident din forma buclelor, care arată o deplasare relativ mare fără o
piedere semnificativă a rezistenţei, dar sunt caracterizate de o disipare scăzută a energiei,
amortizare vâscoasă scăzută, deplasare reziduală scăzută.
Driftul pentru controlul avariilor poate fi teoretic obţinut limitând deformaţia zidăriei în zona
comprimată a peretelui şi asigurând o distribuţie rezonabilă a curburii la partea inferioară a
peretelui. Aceasta este prezentată în Fig.11 unde curbura este acceptată să varieze liniar de la

301
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

valoarea maximă la bază, limitată de capacitatea de deformare acceptată a zidăriei (o valoare


rezonabilă este εcm = 4‰), până la 0 la o înălţime egală cu distanţa de la axa neutră până la
limita întinsă a peretelui (este acceptat un unghi de 45°). Acceptând grosimea maximă la
compresiune egală cu 20% din grosimea peretelui, c = 0.2 lw, driftul este:

𝜀𝑐𝑚 𝑙𝑤 −𝑐 𝜀𝑐𝑚 𝑙𝑤
𝜃𝑑,𝑓𝑙 = = ( 𝑐 − 1) = 0.002 ∙ 4 = 0.008 (22)
𝑐 2 2

Figura 9 - Condiţii de echilibru şi deformaţie pentru răspunsul la încovoiere al unui perete

Deşi rezultatele experimentale au arătat că valori mari pot fi obţinute, este recomandat ca o
limită de θd,fl = 0.8% să fie acceptată în proiectare. Această valoare este potrivită cu
consideraţiile practice, legate de nivelurile drifturilor, caracterizând alte moduri de cedare şi
avarii nestructurale. Se poate observa că aceasta corespunde cu o lungime echivalentă a
articulaţiei plastice egală cu 0.4lw, cu ipotezele pentru εcm şi c făcute mai sus.
În principiu, driftul total sau deplasarea pot fi calculate adăugând valorile elastice la cele
obţinute din ecuaţia (22). Totuşi, acest lucru este de mic interes în proiectare, de când
deplasarea elastică poate fi calculată folosind proprietăţile brute ale secţiunii şi în mod normal
va fi la interval de o zecime din capacitatea de deplasare plastică.
Valorile de bază ale amortizării vâscoase echivalente rezultate din ciclurile tipice la încovoiere
au fost estimate ca fiind aproximativ ξe,fl ~ 5%, asociate rigidităţii secante. Anumite date

302
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

experimentale au fost declarate în Fig.12. Se poate argumenta că unele disipări adiţionale pot
fi obţinute din radiaţia de amortizare rezultată din răspunsul structurii.

Figura 10 - Buclele orizontale forţă-deplasare pentru răspunsul la încovoiere

Figura 11 - Ipoteza distribuţiei curburii pentru modul de formare a fisurilor din încovoiere

303
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

(c) Moduri de cedare din forta taietoare:


Evaluarea capacităţii de rezistenţă a pereţilor de zidărie care cedează la forta taietoare este mult
mai complexă decât în cazul colapsului din încovoiere. Fisurile diagonale din forta taietoare
pot proveni din părţi ale elementului unde nu apar fisuri din încovoiere (de exemplu - zona
centrală a panoului); în acest caz rezistenţa trebuie evaluată considerând întreaga secţiune
orizontală. Totodată pot avea originea acolo unde prezenţa fisurilor din încovoiere sugerează
luarea în considerare a unei secţiuni fisurate (cum ar fi baza panoului).
În plus, fisurile se pot propaga prin straturile de mortar (prin rosturi), caz în care parametrii cei
mai importanţi ar fi legaţi de mortar (coeziunea şi coeficientul de frecare) sau pot fi iniţiate şi
se pot propaga datorită fisurării blocurilor la întindere-forfecare.

Ecuaţiile de cod, pentru a prezice rezistenţa la forta taietoare Vsh, au tendinţa de a condensa
parametrii necesari în valori echivalente globale ale frecării µmf şi ale rezistenţei la forfecare
a materialului vmv, care în mod normal pot fi aplicate la partea nefisurată a secţiunii critice a
peretelui:
𝑉𝑠ℎ = 𝜇𝑚𝑓 𝑃 + 𝑣𝑚𝑣 𝑎𝑏𝑤 (23)

unde bw este grosimea peretelui.

Considerând că expresia pentru lungimea zonei comprimate a, nu diferă semnificativ în cazul


cedării la forfecare, ecuaţia (23) poate fi rescrisă astfel:
1𝑣
𝑉𝑠ℎ = 𝑃 (𝜇𝑚𝑓 + 𝐶 𝑓𝑚𝑣
′ ) (24)
𝑚𝑐
𝑣𝑚𝑣
Dacă valorile rezonabile sunt admise, 𝜇𝑚𝑓 = 0.4, 𝐶 = 0.85 şi ′ ≈ 0.05, este evident că
𝑓𝑚𝑐
rezistenţa la forfecare este dictată de valoarea forţei axiale, fiind aproximativ:
𝑉𝑠ℎ ≈ 0.46𝑃 (25)

Comparând ecuaţiile (21) şi (24), modul de cedare la încovoiere este identificat ca fiind
înălţimea în punctul în care momentul încovoietor este 0, acesta fiind de 0.87 ori lungimea
peretelui. Este rezonabil a se folosi estimativ valoarea de 1.0 ori lungimea peretelui.
Buclele orizontale forţă-deplasare pentru pereţii dominaţi de răspunsul la forta taietoare sunt
prezentate în Fig.13.
Comparativ cu cazul răspunsului la încovoiere (Fig.10), ciclurile din Fig.13 sunt caracterizate
de o disipare mare a energiei, dar totodată prezintă o deteriorare şi o rezistenţă considerabile
chiar şi pentru cicluri repetate ale aceleaşi cerinţe de deplasare, şi capacitate de deplasare mai
mică. Se consideră că drifturile pentru controlul avariilor au valoarea de θd ≈ 0.4-0.5%, în
comparaţie cu valoarea de 0.8% recomandată pentru răspunsul la încovoiere.
Valorile experimentale de bază ale amortizării vâscoase echivalente rezultate din ciclurile
tipice, indică valori mai mari decât ξe,sh = 10%, pentru cicluri care au loc după deschiderea
fisurilor diagonale la forfecare. Totodată, trebuie reţinut faptul că aceste date valabile se referă
la materialele specifice din zidărie.

304
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Figura 12 - Amortizarea echivalentă a elementului

Figura 13 - Buclele orizontale forţă-deplasare pentru răspunsul la forfecare

Cu privire la zidaria confinata

Rezistenta la forta taietoare pentru cladirile cu ZC+AR ia in considerare si contributia


armaturilor, redusa cu 60% din cauza fisurilor care apar la 45°.

𝑙𝑤
𝑉𝑠,𝑠ℎ = 0.60 𝐴 𝑓
𝑠 𝑠𝑤 𝑦𝑑
Se apreciaza pe baze experimentale ca lungimile articulatiilor plastice la acest tip de pereti pot
fi apreciate ca fiind:

𝐿𝑝,𝑚𝑤 = 0.04𝐻𝑒 + 0.10𝑙𝑤 + 𝐿𝑠𝑝 ≥ 3𝐿𝑠𝑝 unde 𝐿𝑠𝑝 = 0.022𝑓𝑦𝑒 𝑑𝑏𝑙 cu 𝑓𝑦𝑒 𝑖𝑛 𝑀𝑃𝑎 si

𝑓𝑦𝑒 = rezistenta armaturii la curgere iar dbl – diametrul barelor longitudinale

305
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

A se vedea figura 14.

Figura 14 – Distributia idealizata a curburii

Expresia driftului echivalent la curgere devine:


𝐻 𝐻
𝜃𝑦,𝑚𝑤 = 0.60 𝑙 𝑛 𝜀𝑦 ≈ 0.0014 𝑙 𝑛 si considerand 𝜀𝑦 = 0.0025 respectiv 𝜀𝑑𝑒 = 0.004 iar
𝑤 𝑤
𝑐 ⁄𝑙𝑤 = 0.20 rezulta expresia:
0.0169
𝜃𝑝,𝑚𝑤 = 𝐿𝑝,𝑚𝑤 𝑙𝑤

Cu privire la efectul de cuplare

Asa cum anterior s-a prezentat, peretii din zidarie lucreaza in mod normal cuplati fie prin placile
de planseu, prin riglele de cuplare din zidarie, beton armat sau prin rigle de cuplare cu sectiuni
compuse (zidarie, beton armat, etc.

In figura 15 se poate remarca ca in functie de diverse conditii geometrice sau de cuplare se pot
dezvolta moduri de cedare de tip „nivel slab” si astfel se poate atinge colapsul general.

Momentele incovoietoare si fortele taietoare transmise de riglele de cuplare pot sa mareasca


capacitatea de rezistenta la actiunea fortelor laterale, pot produce amortizari aditionale, pot

306
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

creste aparent rigiditatile la deplasare laterala a peretilor si pot modifica inaltimea pana la
punctul de inflexiune a curburilor.

a) Mecanism de tip nivel slab b) Pereti cuplati slab


Figura 15 - Mecanisme posibile de cedare a peretilor cuplati

Cuplajul prin elemente din b.a.

Forta taietoare maxima, transmisibila se obtine din echilibrul riglelor de cuplare ca suma a
momentelor incovoietoare impartita la lungime.

Capacitatea peretilor din ZNA de a echilibra momentele incovoietoare si fortele taietoare


depinde in mod esntial de greutatile transmise de „cuplaje” (rigle de cuplare sau placi) si de
asemenea de peretele de la nivelul superior. Astfel:
𝑙𝑤 𝑙𝑤 𝑙𝑤 𝑙𝑤 𝑀1 +𝑀2 𝑉1 +𝑉2 𝑊𝑠
𝑀1 + 𝑉1 + 𝑀2 + 𝑉2 ≤ 𝑊𝑤 + (𝑊𝑤 + 𝑊𝑠 ) cu limitarea: + ≤ 𝑊𝑤 +
2 2 2 2 𝑙𝑤 2 2

Unde M si V sunt eforturile sectionale transmise de cuplaje iar Ww si Ws sunt greutatile


suportate de perete (inclusiv greutatea proprie) deasupra nivelului considerat respectiv
greutatea aferenta cuplajului.

Figura 16 - Conditiile de echilibru pentru imbinarea riglelor de cuplare cu peretii din


zidarie

307
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Cuplajul prin rigle din zidarie

Daca se pune problema transmiterii unor forte de compresiune, evaluarea momentelor


incovoietoare si a fortelor taietoare tranmisibile nu difera de cele prezentate anterior. Oricum
trebuie considerata rezistenta zidariei la compresiune orizontala care este semnificativ
inferioara celei de pe directie verticala.

Suplimentar apareiajul (relativ la axa orizontala) poate deseori conduce la o cedare previzibila
din forta taietoare (de exemplu pentru 𝑙𝑠 ⁄ℎ𝑠 = 2). In acest caz, deschiderile fisurilor diagonale,
in ambele directii, pot conduce la o degradare semnificativa a capacitatilor de rezistenta ale
riglelor de cuplare.

Asa cum se poate observa din figura 17 riglele de cuplare din zidarie dispuse deasupra unor
elemente din b.a. lucreaza ca diagonale comprimate conducand la momente incovoietoare
apropiate de zero catre peretele comprimat respectiv la momente mari catre peretele intins,
aproximativ egale cu forta de intindere dezvoltata in elementele din b.a. multiplicata cu un brat
de pargie egal cu inaltimea elementului din b.a. din care se scade o jumatate din lungimea zonei
comprimate.

a) Rigla de cuplare suportata de o grinda b) Rigla de cuplare din zidarie armata


Figura 17 - Echilibrul pe riglele de cuplare din zidarie

Momentele incovoietoare se vor limita in functie de capacitatea de rezistenta a zidariei la


compresiune orizontala, deformatia maxima a zidariei si capacitatea de rezistenta la forta
taietoare a cuplajului. De asemenea, daca armaturile din cuplaj se considera ca produc forte

308
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

calculate de intindere nu se mai poate conta pe contributia acestora simultana la dezvoltarea de


momente incovoietoare si viceversa.

Avand in vedere motivele enumerate, de obicei nu se recomanda considerarea efectului


cuplajelor din zidarie la cresterea capacitatilor de rezistenta ale peretilor., exceptand cazurile
speciale cand toate aspectele anterioare sunt atent controlate.

In cazul zidariei armate, fortele de intindere necesare asigurarii echilibrului in plan orizontal
pot fi asigurate de prevederea de armaturi orizontale (vezi fig. 17b). Oricum este deosebit de
dificila evitarea ruperii predictive din forta taietoare daca apareiajul este redus si din acest
motiv insuficienta armaturilor care pot sa fie incluse.

Chiar si in cazul predictibil al avarierii din forta taietoare, prezenta armaturilor va reduce
deschiderea fisurilor diagonale si degradarile de rezistenta, caz in care totusi apare o contributie
a cuplajelor.

Se poate aprecia rotirea capetelor riglelor de cuplare ca fiind:


𝑙
𝜃𝐶𝐵 = 𝜃𝑤 (1 + 𝐿 𝑤 )
𝐶𝐵

Atata timp cat este dificil de asigurat o capacitate de rotire a cuplajelor se recomanda neglijarea
contributiei acestora afara de cazul in care lungimea LCB este semnificativ mai mare decat cea
a peretilor adiacenti (lw) iar cerinta de rotire a acestora se poate limita la de 1.5 ori rotirea
peretilor.

Efectul produs de cuplaje

In general structurile din zidarie sunt proiectate ca fiind cu pereti cuplati pe ambele directii. In
consecinta, parametrii relevanti sunt He (inaltimea efectiva), factorul de cuplare CB si
inaltimea pana la punctul de inflexiune (HCF).

a) Inaltimea efectiva b) Factorul de cuplare


Figura 18 – Efectul cuplajelor

309
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Rotirea la curgere se poate calcula ca:


𝐿𝑏𝑖,𝑒𝑓
𝜃𝑦𝑏𝑖 = 0.35𝜀𝑦 unde 𝐿𝑏𝑖,𝑒𝑓 este lungimea efectiva a cuplajului iar ℎ𝑏𝑖 inaltimea sectiunii
ℎ𝑏𝑖
acestuia.

𝐿𝑏𝑖,𝑒𝑓 = 𝐿𝑏𝑖 + 2ℎ𝑏𝑖

Atunci cand exista un cuplaj intre mai multi pereti (figura 19) cerinta de rotire se poate scrie
ca:

𝑙𝑤1 +𝑙𝑤2
𝜃𝑏1 = 𝜃𝑤 (1 + )
2𝐿𝑏1,𝑒𝑓

𝑙𝑤2 +𝑙𝑤3
𝜃𝑏2 = 𝜃𝑤 (1 + )
2𝐿𝑏2,𝑒𝑓

Figura 19 – Pereti si cuplaje

𝜃𝑤 este driftul de proiectare al peretilor.

Daca cerintele de rotire la curgere ale cuplajelor sunt cunoscute, atunci momentele
incovoietoare transmise de catre acestea pot fi determinate ca:

𝑀𝑏𝑖 = 𝑀𝑦𝑏𝑖 pentru cazul in care 𝜃𝑏𝑖 ≥ 𝜃𝑦𝑏𝑖 sau

𝜃
𝑀𝑏𝑖 = 𝜃 𝑏𝑖 𝑀𝑦𝑏𝑖 pentru cazul in care 𝜃𝑏𝑖 ≤ 𝜃𝑦𝑏𝑖
𝑦𝑏𝑖

310
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

9. Proiectarea la încărcări seismice si factorul de comportare q


Filozofia codurilor de proiectare la seism, inclusiv părţile care reglementează proiectarea şi
construcţia clădirilor din zidărie, se bazează pe evitarea colapsului si daunelor.
Prin urmare trebuiesc verificate stadiul limita ultim (SLU), asociat colapsului, şi stadiul limită
de serviciu (SLS), asociat apariţiei daunelor.
Totuşi, din cauza caracteristicilor specifice ale structurilor din zidărie şi ale materialelor din
zidărie, de obicei nu este nevoie să se facă verificarea la stadiul limită de serviciu. Deoarece
clădirile din zidărie sunt rigide şi deformaţiile pe durata cutremurului sunt mici, cerinţele pentru
SLS sunt în majoritatea cazurilor îndeplinite dacă structura este verificată la SLU.
Luând în considerare regularitatea clădirilor din zidărie al căror răspuns nu este în mod
semnificativ afectat de contribuţiile modurilor superioare de vibraţie, metoda forţelor laterale
va furniza rezultatele adecvate. Conform Eurocodului 8, forţa tăietoarea de bază Fb, pentru
fiecare direcţie orizontală pe care clădirea este analizată, se determină astfel:
𝐹𝑏 = 𝑆𝑑 (𝑇1 ) ∙ 𝑚 ∙ 𝜆 (26)
unde:
Sd(T1) = ordonata spectrului de proiectare la perioada T1;
T1= perioada fundamentală de vibraţie a clădirii pentru mişcarea laterală în direcţia
considerată;
m= masa totală a clădirii;
λ = factor de corecţie, care ţine cont de faptul că în clădirea cu cel puţin trei etaje şi grade de
libertate de translaţie pe fiecare direcţie orizontală, masa modală efectivă a primului mod este
mai mică decât masa totală a clădirii.

Structurile din zidărie sunt structuri rigide cu perioadele de vibraţie T1 variind între TB şi TC,
unde spectrul de răspuns este plat. Prin urmare, ordonata spectrului de proiectare pentru
clădirile din zidărie poate fi determinată astfel:
1
𝑆𝑑 (𝑇1 ) = 𝑎𝑔 𝑆𝜂𝛽𝑜 𝑞 (27)
unde:
ag = acceleraţia de proiectare a terenului
S = factor de sol,
η = factor de corecţie a amortizării (η = 1 pentru 5% fractiune din amortizarea critica respectiv
η = 0.88 pentru 8% fractiune de amortizare critica ),
q = factor de comportare al structurii.

După cum se specifică în Eurocodul 8, capacitatea de rezistenţă a unui sistem structural la


acţiuni seismice în domeniul neliniar, permite, în general, proiectarea pentru forţe mai mici.
Pentru a evita în mod explicit analiza structurală inelastică în proiectare, capacitatea structurii
de a disipa energie, printr-un comportament principial ductil al elementelor sale sau al altor
mecanisme, este luată în considerare prin efectuarea unei analize elastice bazată pe spectrul de
răspuns redus prin introducerea factorului de comportare q.
În mod calitativ şi simplificat, definiţia factorului de comportare q este prezentată în figura 20,
unde curba de răspuns seismic a structurii actuale, idealizată ca un model liniar elastic-perfect
plastic, este comparată cu răspunsul unei structuri perfect elastice având aceleaşi caracteristici
ale rigidităţii iniţiale.

311
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Figura 20 - Definiţia factorului de comportare structurală q

Ca urmare a capacităţii de disipare a energiei a structurii actuale, exprimată prin factorul de


du
ductilitate globală µu = , nu este necesar ca structura să fie proiectată pentru rezistenţă, de
de
exemplu pentru încărcarea elastică aşteptată He. Structura este proiectată la încărcarea de
proiectare ultimă Hdu şi raportul dintre cele două este numit factor de comportare q:
He
q= (28)
Hdu

Cu alte cuvinte, factorul de comportare q este o aproximare a raportului forţelor seismice cu


care structura s-ar confrunta în cazul unui răspuns elastic, până la forţele seismice minime care
pot fi utilizate în proiectarea cu ajutorul unui model elastic convenţional, asigurând un răspuns
satisfăcător al structurii.
Urmărind definiţia din figura 14, factorul de comportare structurală poate fi şi el exprimat din
du
punct de vedere al factorului de ductilitate µu = , după cum urmează:
de
1
q = (2 x µu − 1)2 (29)

O gamă de valori ale factorului q pentru diferite sisteme de construcţii din zidărie este propusă
în Eurocode 8:
- pentru zidărie nearmată: q = 1.5-2.5,
- pentru zidărie confinată: q = 2.0-3.0,
- pentru zidărie armată: q = 2.5-3.0

312
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

10. Studii de caz - comportarea pereţilor de zidărie la acţiunea


seismică
Modelarea pereţilor de zidărie
Conform M.J.N. Priestley, pereţii din zidărie se pot clasifica astfel:
hw
 > 2,0 – pereţi ductili (P.D.);
lw
h
 1,0 ≤ l w ≤ 2,0 – pereţi intermediari (P.I.);
w
hw
 < 1,0 - pereţi scunzi sau scurţi (P.S.).
lw
Conform M.J.N. Priestley, pereţii de zidărie se mai pot clasifica astfel:
 lw < 0,5 hw – pereţi ductili (P.D.);
 0,5 ≤ lw ≤ hw – pereţi intermediari (P.I.);
 lw > 1,0 hw - pereţi scunzi sau scurţi (P.S.).

O forma similară de clasificare apare la Emilian Ţiţaru:


lw
 < 0.6 (θ = 6‰) – pereţi scurţi (P.S.);
hw

l
 0.6 ≤ hw ≤ 1.5 (θ = 4‰) – pereţi intermediari (P.I.);
w

lw
 > 1.5 (θ = 2‰) – pereţi lungi (P.L.).
hw

Se poate observa cu uşurinţă că relaţiile sunt relativ similare, deşi au fost propuse la timpi
diferiţi, de personalităţi diferite.

Pentru verificarea ductilităţii pereţilor de zidărie au fost realizate 18 modele structurale în


programul ETABS V13.1.3 şi 18 modele structurale în programul SAP2000 V16.1.Cu
programul ETABS V13.1.3 au fost realizate Analize Biografice Static Neliniare şi Time
History, folosind accelerograma Vrancea NS 1977, iar cu programul SAP2000 V16.1 au fost
realizate Analize Biografice Static Neliniare. Pentru simplificare, în modelele de calcul s-a
preferat discretizarea montanţilor ca elemente finite de tip frame (elemente liniare). În funcţie
de hw avem 6 tipuri de pereţi:

 P1 - hw = 1 x he = 3.00 m;
 P2 - hw = 2 x he = 6.00 m;
 P3 - hw = 3 x he = 9.00 m;
 P4 - hw = 4 x he = 12.00 m;
 P5 - hw = 5 x he = 15.00 m;
 P6 - hw = 6 x he = 18.00 m;

313
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

unde lw = lungimea peretelui; he = 3.00 m.


Grosimea peretelui va fi t = 25 cm.
Pereţii sunt alcătuiţi din cărămidă plină presată cpp.

Figura 21 - Pereţi de zidărie:Vedere laterală

Figura 22 - Pereţi de zidărie:Vedere în plan

Figura 23 - Aria aferentă peretelui de zidărie


Aaf – aria aferentă care se descarcă pe perete

314
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Tabelul 2 - Încărcarea din greutatea propie a peretelui pe nivel

Lungime perete lw [m] Arie aferentă Încărcarea din greutatea


Aaf [m2] propie a peretelui pe nivel
Nnivel [KN]
1.00 2.00 11.1
2.00 8.00 44.3
3.00 18.00 99.6
4.00 32.00 177.1
5.00 50.00 276.8
6.00 72.00 398.5
7.00 98.00 542.4
7.50 112.5 622.7
9.00 162.00 896.7
10.00 200.00 1107.0
12.00 288.00 1594.1
13.00 338.00 1870.8
15.00 450.00 2490.8
16.00 512.00 2833.9
19.00 722.00 3996.3
20.00 800.00 4428.0

315
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Răspunsuri structurale obţinute cu programul ETABS V13

Fig.25:Perete ductil cu un nivel – lw=1.00 m

316
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Fig.26:Perete intermediar cu un nivel – lw=2.00 m

317
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Fig.27:Perete scurt cu un nivel – lw=4.00 m

318
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Fig.28:Perete ductil cu două niveluri – lw=2.00 m

319
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Fig.29:Perete intermediar cu două niveluri – lw=5.00 m

320
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Fig.30:Perete scurt cu două niveluri – lw=7.00 m

321
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Fig.31:Perete ductil cu trei niveluri – lw=3.00 m

322
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Fig.32:Perete intermediar cu trei niveluri – lw=5.00 m

323
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Fig.33:Perete scurt cu trei niveluri – lw=10.00 m

324
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Fig.34:Perete ductil cu patru niveluri – lw=4.00 m

325
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Fig.35:Perete intermediar cu patru niveluri– lw=9.00 m

326
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Fig.36:Perete scurt cu patru niveluri – lw=13.00 m

327
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Fig.37:Perete ductil cu cinci niveluri – lw=6.00 m

328
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Fig.38:Perete intermediar cu cinci niveluri – lw=12.00 m

329
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Fig.39:Perete scurt cu cinci niveluri – lw=16.00 m

330
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Fig.40:Perete ductil cu şase niveluri – lw=7.50 m

331
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Fig.41:Perete intermediar cu şase niveluri – lw=15.00 m

332
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Fig.42:Perete scurt cu şase niveluri – lw=19.00 m

333
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Răspunsuri structurale obţinute cu programul SAP2000 V17

SdCapacity SaCapacity
SdDemand SaDemand

1
12 8 2
6
11 4 3
2
10 0 4

9 5
8 6
7

8 0.006
0.005
6
0.004
4 0.003
0.002
2
0.001
0 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

SaCapacity SaDemand SdCapacity SdDemand

PFPhi DUCTILITY
1.008 1.5
1.006
1
1.004
1.002 0.5
1
0.998 0
0 5 10 15 0 5 10 15

Fig.43:Perete ductil cu un nivel – lw=2.00 m

334
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

SdCapacity SaCapacity
SdDemand SaDemand

1
2
12 2
1.5
11 1 3
0.5
10 0 4

9 5

8 6
7

2 0.06
0.05
1.5
0.04
1 0.03
0.02
0.5
0.01
0 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

SaCapacity SaDemand SdCapacity SdDemand

PFPhi DUCTILITY
1.003 1.2
1.0025
1.15
1.002
1.0015 1.1
1.001 1.05
1.0005
1
1
0.9995 0.95
0 5 10 15 0 5 10 15

Fig.44:Perete intermediar cu un nivel – lw=4.00 m

335
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

SdCapacity SaCapacity
SdDemand SaDemand

1
1.5
12 2
1
11 3
0.5
10 0 4

9 5

8 6
7

1 0.0006
0.8 0.0005
0.0004
0.6
0.0003
0.4
0.0002
0.2 0.0001
0 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

SaCapacity SaDemand SdCapacity SdDemand

PFPhi DUCTILITY
1.003 1.12
1.0025 1.1
1.002 1.08
1.0015 1.06
1.001 1.04
1.0005 1.02
1 1
0.9995 0.98
0 5 10 15 0 5 10 15

Fig.45:Perete scurt cu un nivel – lw=4.0

336
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

SdCapacity SaCapacity
SdDemand SaDemand

1
3
12 2
2
11 3
1
10 0 4

9 5

8 6
7

4 0.05

3 0.04
0.03
2
0.02
1 0.01
0 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

SaCapacity SaDemand SdCapacity SdDemand

PFPhi DUCTILITY
1.4 1.6
1.2 1.4
1 1.2
1
0.8
0.8
0.6
0.6
0.4 0.4
0.2 0.2
0 0
0 5 10 15 0 5 10 15

Fig.46:Perete ductil cu două niveluri – lw=2.00 m

337
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

SdCapacity SaCapacity
SdDemand SaDemand

1
13 4 2
3
12 3
2
1
11 4
0

10 5

9 6
8 7

1.2 0.12
1 0.1
0.8 0.08
0.6 0.06
0.4 0.04
0.2 0.02
0 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

SaCapacity SaDemand SdCapacity SdDemand

PFPhi DUCTILITY
1.4 1.4
1.2 1.2
1 1
0.8 0.8
0.6 0.6
0.4 0.4
0.2 0.2
0 0
0 5 10 15 0 5 10 15

Fig.47:Perete intermediar cu două niveluri – lw=4.00 m

338
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

SdCapacity SaCapacity
SdDemand SaDemand

1
1.5
11 2
1
10 3
0.5

0
9 4

8 5
7 6

1.2 0.005
1 0.004
0.8
0.003
0.6
0.002
0.4
0.2 0.001
0 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

SaCapacity SaDemand SdCapacity SdDemand

PFPhi DUCTILITY
1.4 1.2
1.2
1.15
1
0.8 1.1
0.6 1.05
0.4
1
0.2
0 0.95
0 5 10 15 0 5 10 15

Fig.48:Perete scurt cu două niveluri – lw=4.00 m

339
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

SdCapacity SaCapacity
SdDemand SaDemand

1
1.5
12 2
1
11 3
0.5
10 0 4

9 5

8 6
7

1.2 0.05
1 0.04
0.8
0.03
0.6
0.02
0.4
0.2 0.01
0 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

SaCapacity SaDemand SdCapacity SdDemand

PFPhi DUCTILITY
1.6 1.6
1.4 1.4
1.2 1.2
1 1
0.8 0.8
0.6 0.6
0.4 0.4
0.2 0.2
0 0
0 5 10 15 0 5 10 15

Fig.49:Perete ductil cu trei niveluri – lw=2.00 m

340
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

SdCapacity SaCapacity
SdDemand SaDemand

1
14 1.5 2
13 1 3
0.5
12 4
0
11 5

10 6
9 7
8

1.2 0.012
1 0.01
0.8 0.008
0.6 0.006
0.4 0.004
0.2 0.002
0 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

SaCapacity SaDemand SdCapacity SdDemand

PFPhi DUCTILITY
1.6 1.4
1.4 1.2
1.2 1
1
0.8
0.8
0.6
0.6
0.4 0.4
0.2 0.2
0 0
0 5 10 15 0 5 10 15

Fig.50:Perete intermediar cu trei niveluri– lw=6.00 m

341
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

SdCapacity SaCapacity
SdDemand SaDemand

1
1.5
12 2
1
11 3
0.5
10 0 4

9 5

8 6
7

1.2 0.01
1 0.008
0.8
0.006
0.6
0.004
0.4
0.2 0.002
0 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

SaCapacity SaDemand SdCapacity SdDemand

PFPhi DUCTILITY
1.4 1.4
1.2 1.2
1 1
0.8 0.8
0.6 0.6
0.4 0.4
0.2 0.2
0 0
0 5 10 15 0 5 10 15

Fig.51:Perete scurt cu trei niveluri – lw=12.00 m

342
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

SdCapacity SaCapacity
SdDemand SaDemand

1
14 1.5 2
13 1 3
0.5
12 4
0
11 5

10 6
9 7
8

1.2 0.08
1
0.06
0.8
0.6 0.04
0.4
0.02
0.2
0 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

SaCapacity SaDemand SdCapacity SdDemand

PFPhi DUCTILITY
1.6 1.6
1.4 1.4
1.2 1.2
1 1
0.8 0.8
0.6 0.6
0.4 0.4
0.2 0.2
0 0
0 5 10 15 0 5 10 15

Fig.52:Perete ductil cu patru niveluri – lw=4.00 m

343
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

Series3 Series4
Series5 Series6

1
1.5
11 2
1
10 3
0.5

0
9 4

8 5
7 6

1.2 0.03
1 0.025
0.8 0.02
0.6 0.015
0.4 0.01
0.2 0.005
0 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

SaCapacity SaDemand SdCapacity SdDemand

PFPhi DUCTILITY
1.6 1.6
1.4 1.4
1.2 1.2
1 1
0.8 0.8
0.6 0.6
0.4 0.4
0.2 0.2
0 0
0 5 10 15 0 5 10 15

Fig.53:Perete intermediar cu patru niveluri – lw=6.00 m

344
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

SdCapacity SaCapacity
SdDemand SaDemand

1
4
12 2
3
11 2 3
1
10 0 4

9 5

8 6
7

4 0.012
0.01
3
0.008
2 0.006
0.004
1
0.002
0 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

SaCapacity SaDemand SdCapacity SdDemand

PFPhi DUCTILITY
1.6 1.6
1.4 1.4
1.2 1.2
1 1
0.8 0.8
0.6 0.6
0.4 0.4
0.2 0.2
0 0
0 5 10 15 0 5 10 15

Fig.54:Perete scurt cu patru niveluri – lw=20.00 m

345
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

SdCapacity SaCapacity
SdDemand SaDemand

1
1.5
12 2
1
11 3
0.5
10 0 4

9 5

8 6
7

1.2 0.08
1
0.06
0.8
0.6 0.04
0.4
0.02
0.2
0 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

SaCapacity SaDemand SdCapacity SdDemand

PFPhi DUCTILITY
1.6 1.6
1.4 1.4
1.2 1.2
1 1
0.8 0.8
0.6 0.6
0.4 0.4
0.2 0.2
0 0
0 5 10 15 0 5 10 15

Fig.55:Perete ductil cu cinci niveluri – lw=6.00 m

346
STRUCTURI DIN ZIDARIE Daniel STOICA

SdCapacity SaCapacity
SdDemand SaDemand

1
14 1.5 2
13 1 3
0.5
12 4
0
11 5

10 6
9 7
8

1.2 0.08
1
0.06
0.8
0.6 0.04
0.4
0.02
0.2
0 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

SaCapacity SaDemand SdCapacity SdDemand

PFPhi DUCTILITY
1.6 1.6
1.4 1.4
1.2