1.

Educatia pentru sanatatea femeii

Sanatatea femeii are importanta deosebita pentru indeplinirea rolului sau social.

In prima copilarie si la varsta prescolara imbolnavirea este posibila prin

patrunderea germenilor direct in caile genitale in timpul jocului. Mama are datoria
de a-si ajuta fetita sa-si formeze deprinderi si comportamente pentru perioada
urmatoare, cand aceasta va fi capabila sa respecte singura masurile de igiena.

Perioada prepubertara- este caracterizata de dezvoltarea, extrem de rapida fizica

si psihica cand pot aparea primele preocupari sexuale.

Pubertatea- reprezinta o perioada critica.Apare prima menstruatie, se dezvolta

primele caractere sexuale secundare. Mama este cea care o va invata pe fetita cum sa-si
pastreze o igiena riguroasa in timpul menstruatiei, prin baie zilnica, schimbarea cat mai des a
tampoanelor, evitarea oboselii si combaterea durerilor menstruale.

Perioada de activitate genitala dureaza pana la incetarea progresiva a

aparatului genital, marcata de menopauza.,timp in care tanara va fi informata cu privire la
contraceptie si protectia impotriva bolilor cu transmitere sexuala.

Cand se hotareste sa devina mama, femeia este indrumata catre un specialist, acest lucru
fiind foarte important cand in familie exista probleme de ordin genetic sau alte boli cu
transmitere ereditara.
Din motive de sanatate, sarcina nu trebuie sa fie inainte de 18 ani deoarece copii pot fi
prematuri, cu greutate mica la nastere, iar nasterea poate fi mai dificila; dupa 35 de ani, riscurile
legate de sarcina si nastere incep sa cresca iar, prin cresterea riscului nasterii unor copii cu
malformatii sau cu greutate mica.
In timpul sarcinii, femeia trebuie informata asupra modificarilor ce au loc in organism,
despre limita cresterii in greutate care nu trebuie sa depaseasca 10-12 kg, si despre eventualele
probleme in cursul sarcinii si nasterii daca in copilarie a suferit unele boli.
Perioada de menopauza o noua etapa critica in viata femeii dominata de
incetarea progresiva a functiei aparatului genital, insotita de o serie de tulburari
cum sunt : anomaliile menstruale, tulburarile vasomotorii sub forma valurilor de
caldura (bufeuri), osteoporoza, ateroscleroza, modificari la nivelul tractului genito-
urinal.Femeia mai acuza : insomnie, iritabilitate, cefalee, instabilitate afectiva,
depresie determinate de incetarea secretiei de hormoni sexuali.

Autoexaminarea sanului trebuie sa fie in atentia fiecarei femei, indiferent de varsta si

orice modificare aparuta, raportata imediat medicului. Fiecare femeie trebuie sa cunoasca
urmatoarele : boala cancerul de san - apare frecvent intre 40-60 de ani, cu cat este depistata mai
devreme, cu atat sansele de vindecare sunt mai mari; autopalparea poate depista boala in faza
incipienta ; amanarea prezentarii la medic scade sansele vindecarii.
A.M. instruieste femeia pentru autoexaminare, explicandu-i modalitatile si anume:
- stand in picioare in fata oglinzii si vizualizarea sanilor din fata si profil, pentru a observa
existenta unei asimetrii sau a diferentei de marime.
Palparea se face cu mana opusa sanului examinat (mana de pe aceeasi parte cu sanul examinat
se ridica deasupra capului) astfel se delimiteaza zona, se incepe examinarea prin miscari
verticale, palparea se face cu toata suprafata celor patru degete, realizandu-se mici cercuri pe
fiecare portiune atinsa, pentru detectarea eventualilor noduli aflati in profunzime.

2.Semne si simptome posibile in afectiunile ginecologice

1.Durerea
Apare in afectiuni ginecologice inflamatorii, in sarcina patologica, dismenoree, dispareunie;
Este localizata in hipogastru si fosele iliace, iradiaza catre vulva si vagin,

Poate fi:
Supraacuta, de intensitate mare in sarcina ectopica rupta, perforatia piosalpinxului, torsiunea unei
tumori, criza intermenstruala;
Acuta in inflamatii genitale, iminenta de avort, fibrom uterin;
Subacuta in unele tumori;
Cronica in inflamatiile cronice, tulburari de statica uterina;
Periodica manifestata premenstrual sau menstrual.

2.Hemoragia de diverse cauze: endocrine, dismetabolice, dupa tratamente hormonale, boli de sange,
boli ale organelor genitale interne, in care intereseaza:
-aspectul sangelui difera in functie de cauza: rosu deschis in avort, fibrom; rosu inchis negricios in sarcina
extrauterina, rosu spalacit fetid in cancer;
-ritmul: hemoragia este discontinua in cancer, fibrom, sarcina extrauterina, inflamatii, tumori de ovar, in
hemoragiile intermenstruale, premenenstruale sau postmenstruale;

-este insotita de durere cu caracter colicativ in sarcina extrauterina, polipi sau avort in curs de efectuare;
--paroxistica cu lesin in sarcina ectopica; permanenta in inflamatiile cronice.
3.Leucoreea este o scurgere vaginala albicioasa sau galbuie, cantitatea poate creste inaine si
postmenstrual
In cantitate redusa este fiziologica, cresterea poate fi rezultatul unor afectiuni vulvovaginale, ale uterului,
trompelor sau dupa interventiile chirurgicale;
Aspectul :
1.In trichomoniaza este este spumoasa, aerata, cu miros de varza murata, insotita de prurit;
2.In gonoree este abundenta, cremoasa, verzuie, insotita de prurit;
3.In candidoza este grunjoasa, de consistenta si culoarea iaurtului;
4.In cancerul genital este rozata, fetida, cu aspect de spalatura de carne;
5.In vaginita diabetica este abundenta, cu depozite albe si prurit intens;
6.In vaginita senila este moderata, subtire, uneori mucopurulenta, fetida, asociata cu prurit.
7.In cervico-vaginite este nespecifica, moderata, fara prurit..

Modificarile ciclului menstrual prin tulburari de:

Ritm: poli- sau oligomenoree;
Flux: hiper- sau hipomenoree;
Absenta: amenoree primara sau secundara.
Tulburari sexuale intalnite in : vaginism, dispareunie, frigiditate.
Alte simptome: prurit, usturimi, jena, alergia la lenjerie sau tampoane locale, pruritul senil antreneaza
leziuni de grataj.

3.Interventiile asistentei medicale in cazul pacientei cu vulvovaginita

-reprezinta inflamatia mucoasei vaginale si poate fi cauzata de bacterii, ciuperci,

protozoare.

Asistenta:

-incurajeaza cresterea ingestiei de lichide

-asigura o dieta echilibrata, cu alimente prezentate atractiv

-asigura odihna

Instruieste pacienta:

-sa se aseze intr o pozitie care sa favorizeze drenarea secretiilor

-sa nu foloseasca tampoane intravaginale, sa nu faca irigatii fara

indicatie medicala

-sa pastreze o igiena locala corespunzatoare, sa poarte lenjerie de

bumbac

- sa evite traumatizarea regiunii, sapunurile tari,sarurile de baie

-sa raporteze medicului orice semne care anunta recidiva

-sa se prezinte la control medical periodic

Informeaza pacienta cu privire la :

-posibilitate de reinfectie si de transmitere a bolii

-tratament si modul de aplicare

-necesitatea repausului sexual pe durata tratamentului (10 zile)

-importanta folosirii prezervativului

4. Interventiile asistentei medicale in cazul pacientei cu boala inflamatorie
pelvina(BIP)

Asistenta:

- se preocupa de asigurarea conditiilor de odihna si

relaxare, cresterea confortului:

-repaus fizic , pozitie relaxanta

-ajutor din partea familiei

-calmarea durerii cu antialgice

-igiena locala

-apreciaza nivelul de cunostinte al pacientei si gradul de

anxietate

-discuta cu pacienta:

-posibilitatea aparitiei unor complicatii(durerea cronica,

sterilitatea si/sau sarcina ectopica)

-riscul alternarii sanatatii prin parteneri sexuali multipli.

Informeaza pacienta cu privire la :

-bolile transmisibile sexual si prevenirea acestora

-importanta tratamentului si controlului medical

-importanta cresterii aportului de lichide in caz de febra, varsaturi

-administreaza tratament cu antibiotice si antiinflamatorii conform prescriptiei

medicale;monteaza la nevoie perfuzie endovenoasa

Instruieste pacienta:

-sa evite ortostatismul prelungit, frigul, umezeala

-sa combata constipatia deoarece favorizeaza congestia pelvina

-sa poarte lenjerie de bumbac, sa nu introduca tampoane intravaginale

-masoara temperatura, pulsul, tensiunea arteriala, inregistreaza valorile

5. Interventiile asistentei medicale in cazul pacientei cu prolaps genital

Previne aparitia prolapsului prin:

- apararea perineului la nastere

-ingrijirea corecta a plagii perineale

-impiedicarea relaxarii planseului pelviperineal postpartum, mobilizand lauza

precoce si sfatuind-o sa contracte si sa relaxeze voluntar musculatura
pelviperineala

-instruieste pacienta cu privire la mentinerea igienii locale, prevenirea

incontinentei :

-spalarea repetata, uscarea regiunii

-folosirea tampoanelor absorbante

-evitarea efortului fizic si ortostatismului prelungit

-evitarea alimentelor care produc gaze si constipatie

-observarea cantitatii si aspectul leucoreei, informarea medicului, asistentei

-sfatuieste pacienta sa se prezinte la medic, sa accepte interventia chirurgicala

-asigura pregatirea preoperatorie si ingrijirea postoperatorie

-instruieste pacienta cu privire la ingrijirea postoperatorie:

-sa evite efortul fizic

- sa evite ortostatismul prelungit si pozitia sezand

- sa evite relatiile sexuale timp de 6-8 saptamani

6.Explorari paraclinice si de laborator in ginecologie

Histerometria- masoara cavitatea uterina si precizeaza directia acesteia. Nu se

face in sarcina
Colpopunctia- sau punctia fundului de sac- este indicata pentru precizarea
diagnosticului in sarcina extrauterina,piosalpinx, hidrosalpinx

Examenul secretiei vaginale

Conditii de recoltare:

-nu se fac irigatii vaginale

- nu se introduc medicamente local

- este interzis contactul sexual cu 48 de ore inainte

Se fac examene:

-bacteriologice( pentru diagnostic si antibiograma)

Citologice( pentru studierea tipurilor de celule descuamate sau desprinse din col)

Parazitologice(din secretia proaspata pentru trichomonas), pentru depistarea

candidei

Testul Babes- Papanicolau este un examen citologic utilizat pentru depistarea

precoce a cancerului de col si corp uterin.Se recolteaza din fundul de sac posterior,
din endocol(daca orificiul extern este intradeschis) si de la nivelul jonctiunii
epiteliului pluristratificat pavimentos al exocolului cu epiteliul unistratificat cilindric
endocervical .

Celulele impartite in 5 clase pot avea urmatoarele semnificatii:

C I sunt celule absolut normale

C II sunt celule cu modificari minime, benigne de tip inflamator

CIII sunt celule anormale, suspecte, neconcludente pentru malignitate

CIV sunt celule cu caracter puternic sugestiv neoplazic

CV- sunt numeroase celule neoplazice concludente

Testul Lam-Schiller(testul cu Lugol) detecteaza starile precanceroase ale

colului uterin , bazandu-se pe proprietatea epiteliului normal exocervicale si vaginal
de a se colora in brun-acaju cu o solutie iodu-iodurata. Poate fi folosit pentru
depistarea in masa a cancerului de col uterin.Leziunile se coloreaza ceea ce permite
efectuarea biopsiei dirijate.
Colposcopia examen endoscopic al colului uterin, se realizeaza dupa badijonarea
cu acid acetic 2-3 % urmata de efectuarea testului Lahm- Schiller

Celioscopia este o endoscopie a cavitatii pelvine dupa instituirea

pneumoperitoneului.Permite punctia unor formatiuni chistice ovariene, localizarea
sediului obstructiei tubare, precizarea cauzelor unor dureri pelvine.

Biopsia de col- biopsia de endometru= consta in prelevarea unui fragment de

tesut pentru examenul histopatologic. Endometrul se recolteaza prin metoda
chiuretajului uterin.

Insuflatia utero-tubara= evidentiaza permeabilitatea trompelor prin introducerea

unui gaz, de preferinta C02, in interiorul cavitatii uterine si trompei cu ajutorul unui
aparat special.Se face intre zilele a 8 si a-12 a ciclului dupa administrarea unui
sedativ.Gazul introdus produce un zgomot cand trompa este permeabila care poate
fi perceput cu ajutorul stetoscopului.

Femeia poate sa prezinte senzatie de rau, greata sau tuse care impune oprirea
tehnicii

Ecografia examen cu ultrasunete ce evidentiaza tumori, sarcina asociata cu

fibrom uterin.

Investigatii genetice -1.Determinarea cromatidei sexuale in disgenezii gonadice si

intrasexualitate

2.Determinarea cariotipului in aceleasi afectiuni, in plus in sterilitatea primara si

amenoreea primara.

Examinarea paraclinica a sanului

1.Termografia se reaizeaza cu raze infrarosii si se bazeaza pe proprietatea

tesutului malign de a avea o temperatura crescuta fata de tesuturile vecine
sanatoase sau fata de zona simetrica .

Diferenta de temperatura variaza intre 1 grad C si 8 grade C.

2.Manografia este principala metoda de depistare a cancerului de san , fiind

propusa ca metoda de screening

3.Galactografia- consta in ijectarea unei substante de contrast in unul din canalele

galactofore cu ajutorul unui ac bont introdus prin orificiul mamelonar care prezinta
scurgerea patologica. In cancer in dreptul tumorii, canalul galactofor nu se
evidentiaza

4.Examenul citologic al scurgerii mamelonare poate fi util mai ales atunci cand
exista secretie care poate fi obtinuta din scurgere spontana sau la exprimarea
mamelonului.
 5.Citologia prin punctie are valoare deosebita, rezultatele fiind corecte in proportie
de peste 90%

6.Rezonanta magnetica nucleara netraumatizant simplu si rapid.Identifica recidivele

locale ale unui cancer dupa tratamentul conservator si formatiuni tumorale
palpabile care nu pot fi bine definite de mamografie sau ecografie.

7.Spalatura vaginala

Definitie: Introducerea in vagin a unui curent de apa sau solutii medicamentoase cu care se spala
peretii vaginului si care se evacueaza apoi pe langa canula.

Spalaturile vaginale pot fi clasificate dupa temperatura lichidului in :

- spalaturi vaginale reci (pana la 20 C);
- spalaturi vaginale caldute (35 37C);
- spalaturi vaginale calde (45 -50C).
Scop:
- terapeutic

Indepartarea continutului vaginului, dezlipirea exsudatelor patologice de pe peretele

vaginului;

Dezinfectia locala in preajma interventiilor chirurgicale, ginecologice si obstetricale;

Calmarea durerilor;

Reducerea proceselor inflamatorii;

Prevenirea iritatiei si escoriatiei, a infectiei.

Materiale necesare:

Irigator utilizat pt. spalaturi vaginale cu stativ si tubulatura;

Canula vaginala sterila, de sticla sau ebonita, sau de unica folosinta, de 15-20 cm, usor
incurbata in unghi obtuz, varful bombat, prevazut cu orificii;

Tavita renala, plosca;

Musama si aleza;

Paravan pentru izolarea bolnavei;

Manusi sterile;
 Comprese ;

Apa fiarta (ceai de musetel) si racita pt. indepartarea exsudatelor vaginale;

Solutie diluata de permanganat de potasiu 1:20000 (usor roz) pt. dezodorizare,

dezinfectare;

Solutie de oxiceanura de mercur 1:4000 si solutie de sublinat 1% pt. dezinfectie ;

Solutiile medicamentoase se incalzesc la temperatura dorita iar inaintea utilizarii se

verifica temperatura lor.

Pregatirea psihica a bolnavei

Se anunta pacienta si i se explica necesitatea tehnicii si modul de efectuare ;

Pacienta este rugata sa stea linistita, relaxata pt. a evita eventualele senzatii neplacute;

Se obtine consimtamantul pacientei inainte de efectuarea procedurii;

Se instruieste pacientei sa-si goleasca vezica;

Pregatirea fizica a pacientei

Spalatura se efectueaza in salonul de tratamente, pe masa de examinare in pozitie

ginecologica, sau in salon, pe pat, in aceeasi pozite, dar izolata cu paravan de restul
salonului;

Sub pacienta se aseaza musamaua si plosca;

Pacienta se acopera lasand accesibila doar regiunea vulvara;

Se spala cu apa si sapun organele genitale externe;

In cazul spalaturilor calde, regiunea vulvara se acopera cu un strat de vaselina.

Efectuarea tehnicii

A.M. se spala pe maini cu apa si sapun;

Se adapteaza canula pe tubul irigatorului;

Se verifica temperatura solutiei medicamentoase;

 Se aseaza irigatorul la o inaltime de 50-75 cm fata de simfiza pubiana;

Se examineaza aria perineala;

Se goleste aerul lasand sa curga apa din tubul irigatorului in plosca;

Se indeparteaza cu degetele mainii stangi labiile mari si mici, pentru a evidentia orificiul
de intrarea in vagin;

Cu cealalta mana se deschide robinetul si cu afluxul de apa se introduce canula in vagin;

Canula se introduce inauntru prin miscari de rotatie, pana la o adancime de 8-11 cm cand
va intampina rezistenta fundului de sac posterior al vaginului;

Presiunea apei nu trebuie sa fie prea mare;

Se scoate canula din vagin inainte ca irigatorul sa se goleasca complet, cu pensarea

tubului si depunerea lui in tavita renala;

Se acopera pacienta si se mai lasa sa stea pe masa cateva minute pt. a elimina tot lichidul;

Se usuca regiunea genitala a pacientei cu comprese, se spala din nou;

Se indeparteaza plosca, aleza, musamaua;

Se ajuta pacienta sa se imbrace si se conduce la pat;

Se examineaza aspectul lichidului, daca contine mucus, puroi sau sange, se informeaza
medicul;

Reorganizarea locului de munca

Notarea procedurii in foaia de observatie

Se verifica pacienta daca are dureri in urma spalaturii

Se instruieste pacienta sa-si faca singura spalatura daca este nevoie;

8.Aplicarea tampoanelor vaginale.

Soluiile medicamentoase sau unguentele se aplic pe mucoasa vaginal sub forma
tampoanelor vaginale. Tamponul este confecionat din vat presat acoperit cu tifon
care se prelungete cu 20-25 cm de la tampon.
Materiale necesare:
- Muama-alez
- Valve vaginale
- Pens lung
- Mnui chirurgicale
Tehnica:
- Pacienta se informeaz cu privire la scopul acestei forme de tratament i se
explic durata de meninere a tamponului.
- Se introduc valvele vaginale .
- Se preia apoi pensa port-tampon n mna dreapt i se introduce tamponul
pn n fundul de sac posterior.
- La ora fixat de medic tamponul se ndeprteaz.

9. Aplicarea globulelor vaginale

Globulele(ovulele) vaginale sunt preparate solide, ovoide sau sferice, produ sul medicamentos fiind
inglobat in substante care se topesc la temperatura vaginala.

Pregatirea ginecopatei pt administrarea globulelor consta in efectuarea unei spalaturi vaginale inaintea
administrarii.

Administrarea globului se face cu mana imbracata in manusa de cauciuc.

10.Recoltarea secretiilor vaginale

https://ro.scribd.com/document/230499610/164-Recoltarea-secretiilor-vaginale

11. Examinarea paraclinica a sanului

1. termografia se realizeaz cu raze infraroii i se bazeaz pe proprietatea esutului malign de

avea o temperatur crescut fa de esuturile vecine sntoase sau fa de zona simetric.
2. mamografia este principala metod de depistare a cancerului de sn, fiind propus ca metod
de screening;
3. galactografia const n injectarea unei substane de contrast n unul din canalele galactofore
cu ajutorul unui ac bont introdus prin orificiul mamelonar care prezint scurgerea patologic.
In cancer, n dreptul tumorii, canalul galactofor nu se evideniaz;
4. examenul citologic al scurgerilor mamelonare poate fi util mai ales atunci cnd exist
secreie care poate fi obinut din scurgere spontan sau la exprimarea mamelonului;
5. citologia prin puncie are valoare deosebit, rezultatele fiind corecte (edificatoare) n
proporie de peste 90%;se face sub control ecografic
6. rezonana magnetic nuclear este un examen netraumatizant, simplu i rapid; identific
recidivele locale ale unui cancer dup tratamentul conservator i formaiuni tumorale
palpabile, care nu pot fi bine definite de mamografie sau ecografie.Evalueaz chimioterapia n
pregtirea preoperatorie pentru tumorile mamare voluminoase.
 12.Tulburarile prin exces de flux menstrual: menoragie, metroragie,
polimenoree

Menstruaia este sngerarea ciclic la 21-35 zile ce dureaz 3-5 zile, cantitatea
fiziologica de snge pierdut fiind de aproximativ 20-60 ml.

I. Tulburri n exces

A. Menoragia
Este o sngerare ciclic ce dureaz mai mult de 7 zile cu flux sanguin crescut.
Atunci cnd cantitatea de snge este normal, dar sngerarea dureaz peste 7 zile
se poate folosi termenul de menstruaie

Cauze :

Fibromul uterin sau polipii uterini care pot provoca aceste cresteri cantitative ale
menstruatiei.
Disfunctia ovarelor (anovulatia)
Dezechilibrul hormonal este cel care poate duce la cresterea in exces a tesutului
endometrial (care captuseste uterul femeii, pregatind-o pentru o eventuala sarcina),
consecinta fiind cresterea abundenta a menstruatiei.
Folosirea unui dispozitiv intrauterin ca metoda de contraceptie (cum este
steriletul)
Folosirea regulata a medicamentelor anticoagulante si antiinflamatorii
Boala inflamatorie pelvina
Afectiuni ale tiroidei, rinichilor sau ficatului
Diagnosticul de cancer ovarian sau de col uterin

B. Polimenoree (tahimenoree)
menstruaii ce survin la intervale mai mici de 21 zile.
Cauze :

O polimenoree este cauzata de o scurtare a ciclului menstrual fie in prima sa faza

(faza de maturare a foliculului ovarian), fie in cea de a doua faza (faza luteala, care
corespunde degenerescentei foliculului transformat in corp galben).

Scurtarea fazei de maturare a foliculului corespunde unei hiperactivitati ovariene,

care poate antrena o absenta a ovulatiei. Scurtarea duratei de viata a corpului
galben, mai frecventa, se intalneste mai ales la pubertate si in cursul
premenopauzei. In perioada de activitate genitala, aceasta insuficienta luteala se
observa in cadrul sindromului ovarelor polichistice, in caz de hiperprolactinemie
(secretie excesiva de prolactina) sau in cazul luarii de micropilule

ETIOLOGIE
de obicei apare n cicluri anovulatorii
 c.Metroragie
Este sngerarea cu originea la nivel uterin, ce poate surveni ntre 2 menstruaii
normale, cu cel puin 24 de ore nainte de debutul menstrauiei sau la mai mult de
24 de ore dup ncetarea ei

caracter anormal (neregulata, cu flux sangvin capricios, predominant excesiv).

Cauze:

Sindromul ovarului polichistic afectiunea se poate asocia cu obezitate, pilozitate

excesiva, tulburari menstruale, ovare marite etc
Hiperplazie endometriala cresterea in exces a numarului de celule din
endometru
Folosirea steriletului
Endometrioza cresterea anormala a celulelor endometriale in afara uterului
Fibrom uterin tumora benigna formata din tesut fibros
Polipi uterini
Cancer genital

13. Tulburarile prin insuficienta de flux menstrual: amenoree,

oligomenoree

-Amenoree
1. CLASIFICARE
Primar cand nu apare menarha(prima menstruatie) pana la varsta de 16 ani

Secundar cnd dup instalarea ciclului menstrual intervine o pauz de trei sau
mai multe menstruaii consecutiv.

-Oligomenoree (bradimenoree)
OLIGOMENOREEA REPREZINTA O TULBURARE DE RITM MENSTRUAL, IN CARE
SANGERAREA MENSTRUALA APARE RAR SI LA INTERVALE NEREGULATE. ACESTE
INTERVALE CE POT VARIA INTRE 35 SI 45 DE ZILE.
ETIOLOGIE

14. Tulburrile prin insuficien de flux menstrual: Spaniomenoree, Hipomenoree

-Spaniomenoree
cicluri menstruale neregulate, cu durata de aproximativ 3 luni.
-Hipomenoree
sngerare menstrual regulata durat redus 1-2 zile cu flux sczut (< 20ml).
ETIOLOGIE
congestie pelvin;
sinechii uterine;
 tuberculoza endometriala;

15.Pregatirea preoperatorie a pacientei cu afectiuni ale aparatului genital

16.Ingrijirea postoperatorie a pacientei cu afectiuni ale aparatului genital

Obiectivele specific urmaresc ca pacienta :

- sa aiba o respiratie normal, sa I se asigure o ventilatie adecvata pentru prevenirea

complicatiilor pulmonare

- sa- si pastreze functia cardio- circulatorie la un nivel corespunzator, sa aiba o buna

circulatie periferica

- sa si mentine in limite optime balanta hidro electrolitica

- sa elimine normal

- sa fie capabila sa accepte noua sa imagine corporala

Cele mai multe femei sub 40 de ani isi pot relua activitatea normala intr-o luna,
cele mai varstnice cu o conditie fizica mai precara au nevoie de mai mult timp
pentru a-si recastiga fortele si vitalitatea.

Asistenta trebuie sa urmareasca :

1.Faciesul pacientei trebuie urmarit atent, modificarea acestuia putand sa ne

informeze asupra unor complicatii imediate :

Paloarea exagerata este semnul unei hemoragii interne sau a prabusirii circulatiei

Cianoza este semnul asfixiei

Buzele uscate pot evidentia deshidratarea.

2.Temperatura usor scazuta imediat dupa interventie, poate sa creasca pana la

38 grade C in prima zi, pentru ca apoi sa scada in limite normale

-mentinerea temperaturii peste 37 grade C sau aparitia febrei in zilele urmatoare

este semn de infectie.

3.Respiratia

-ampla si rara imediat dupa operatie, datorita anesteziei, apoi devine usor
accelerata din cauza durerii postoperatorii si a anxietatii.

-revine la normal dupa 24- 36 ore

-mentinerea unui ritm alert vadeste o complicatie pulmonara iar respiratia
zgomotoasa o obstructie.

4.Pulsul

-trebuie urmarit deoarece cresterea frecventei si scaderea volumului sunt semnele

prabusirii circulatiei sau hemoragiei in primele ore

- se verifica aspectul membrelor inferioare

5.Tensiunea arterial

- este in directa corelatie cu pulsul

-se observa culoarea unghiilor, buzelor, tegumentelor

6.Diureza

-Nu sufera modificari importante

-Prima mictiune apare de regula dupa 6 ore de la interventie

-Se poate instala retentia de urina la inceput, din cauza dezechilibrului

vagosimpatic,

-SE evidentiaza prin lipsa eliminarii si aparitia globului vezical

-Se anunta medicul, se face sondaj vezical

7.Starea abdominala

Bolnava prezinta o usoara tensiune a peretului abdominal, chiar o parestezie

superficiala, moderata si dureri in primele 2-3 zile dupa operatie.

Combaterea balonarii se face prin imobilizarea precoce, prin stimularea

peristaltismului.

-la indicatia medicului se administreaza Miostin

8.Restabilirea tranzitului intestinal- este o problema pe care asistenta medicala

trebuie sa o aiba permanent in atentie

- dupa ce trece perioada de pareza intestinala postoperatorie, bolnava incepe sa

emita gaze semn ca peristaltismul s a restabilit

Dupa reluarea tranzitului pentru gaze, alimentatia poate fi mai abundenta si mai
variata

Fac exceptie bolnavele operate pe perineu si vagin care vor primi mai multe lichide
si semilichide sa intarzie putin eliminarea scaunului pentru a nu forta suturile.
17.Interventiile asistentei medicale in cazul pacientei cu cervicite

Cervicita reprezinta o inflamatie a cervixului (partea inferioara a uterului colul

uterin). Cele mai multe cazuri de cervicita sunt asimptomatice si de mica importanta
insa exista si cazuri in care cervicita apare ca urmare a contactarii unor boli cu
transmitere sexuala, ca gonoreea si chlamydia

Asistenta va :

Monitoriza functiile vitale si vegetative de doua ori pe zi : TA, puls, T, respiratie, diureza,
scaun ;

Asigurarea conditiilor de mediu

Prevenirea complicatiilor;

Pentru depistarea precoce afectiunilor tumorale, A.M. sfatuieste pacienta sa se prezinte

periodic la control ginecologic si la primele semne de boala ; sa faca testul Papanicolau
periodic ;

Pentru anxietatatea si frica legate de operatie :

Ii explica desfasurea investigatiilor, o insoteste in timpul efectuarii acestora ;

Ajuta pacienta sa accepte operatia (ca singura varianta in majoritatea afectiunilor

tumorale)

Ajuta membrii familliei sa inteleaga starea psihologica a pacientei si nevoia de ajutor

Asistenta realizeaza:

Recoltri de produse biologice:

- Recoltare de snge pentru : glicemie, colesterol total, LDL, HDL, trigliceride, proteine serice,
ionogram, acid uric, VSH;
- Recoltarea urinei pentru : examen sumar urin si sediment urinar, proteinurie, urocultura;
- Recoltarea celulelor din colul uterin pentru examenul citologic (examenul Babes-
Papanicolaou);

Examenul colposcopic;
 Biopsia de col si examenul histopatologic;

Administrarea medicatiei prescrisa de medic.

Explica recomandarile medicale efectuate la externare:

- evitarea efortului fizic, ridicarea greutatilor, sederea prelungita in pozitie sezand;

- evitarea relatiilor sexuale 4-8 saptamani;
- igiena locala si controlul medical;
- continuarea tratamentului (chimioterapie, radioterapie).

18.Menopauza manifestari clinice

Definitie: Menopauza = reprezint sfritul perioadei reproductive a unei femei i

se admite la un an dup ultima menstr, n jurul vrstei de 50

Simptomele menopauzei:
- bufeuri de cldur (senzaie de cldur subit i trectoare resimit pe
fa, gt, torace, nsoit de transpiraii i frisoane)
- tulburri de somn (insomnie)
- tulburri emoionale, schimbri ale dispoziiei sau iritabilitate
- modificri ale vieii sexuale, a interesului sau a rspunsului sexual
- probleme de concentrare sau de memorie legate de tulburrile de somn i
de modificrile hormonale
- migrene (dureri de cap)
- tahicardie (palpitaii)
- prurit generalizat (mncrimi).
Semne care anun menopauza/postmenopauza:
- lipsa perioadelor menstruale (femeia nu mai are nevoie de metode
contraceptive)
- uscarea i subierea tegumentelor, fanerelor (pr i unghii) datorit scderii
produciei de colagen
- modificri vaginale i urinare ca: senzaia de uscciune a vaginului, iritaie
i prurit
- risc crescut de infecii vaginale i de tract urinar
- durere n timpul actului sexual (dispareunie)
- scderea densitii osoase (osteopenie).

19.Interventiile asistentei medicale in cazul pacientei cu afectiuni

tumorale ale aparatului genital

Pentru depistarea precoce a afectiunilor tumorale, asistenta sfatuieste femeia sa se

prezinte periodic la control ginecologic si la primele semne de boala

Pentru scaderea anxietatii si a fricii legate de operatie:

-castiga increderea pacientei

-o incurajeaza, ii explica desfasurarea unor investigatii, o insoteste in timpul

efectuarii acestora

-insoteste pacientele la tratamentele efectuate(preoperator-radioterapie)

- ajuta pacienta sa accepte operatia( ca singura varianta in majoritatea afectiunilor

tumorale)

-faciliteaza prezenta familiei, a persoanelor semnificative pentru pacienta

- ajuta membrii familiei sa inteleaga starea psihologica a pacientei si nevoia de

ajutor

-isi rezerva mai mult timp pentru a sta cu pacienta, a-i observa comportamentul,
reactiile

-asigura supravegherea postoperatorie pentru prevenirea

complicatiilor(asemanatoare cu cele din interventiile chirurgicale pe abdomen)

-explica recomandarile medicale efectuate la externare cu privire la:

-evitarea efortului fizic, ridicarea greutatilor,sederea prelungita in masina

-evitarea relatiilor sexuale 4-8 saptamani

-igiena locala si controlul medical

-continuarea tratamentului in functie de boala(chimioterapie, radioterapie,

tratament hormonal)