Sunteți pe pagina 1din 4

Miscari teritoriale post Razboiul Rece

1. Razboiul Rece
Razboiul Rece a reprezentat o perioada marcata de tensiunile politice si militare
dintre puterile din blocul capitalist (Statele Unite ale Americii, aliatii sai NATO si alte
state) si cele din blocul comunist (Uniunea Sovietica si statele satelit ale sale). Istoricii nu
sunt intotdeauna in acord cu privire la datele exacte ale Razboiului Rece, insa majoritatea
plaseaza conflictul intre 1947, anul in care a fost anuntata Doctrina Truman (o politica
SUA care promitea ajutorarea statelor amenintate de expansiunea sovietica), si 1991, anul in
care s-a produs dezmembrarea Uniunii Sovietice.
Razboiul este denumit rece deoarece nu au existat lupte la scara larga directe intre
cele doua parti, cu toate ca au existat conflicte regionale majore care au avut grade diferite de
implicare a acestora. Razboiul Rece a insemnat si sfarsitul aliantei din timpul razboiului a
statelor care au luptat impotriva Germaniei Naziste, victoria asupra acesteia rezultand intr-
un status quo in care Statele Unite ale Americii si Uniunea Sovietica reprezentau doua
superputeri cu diferente profunde de ordin economic si politic.

2. Destramarea URSS-ului
In ultimele doua decenii ale existentei sale, Uniunea Sovietica incepuse sa sufere o
stagnare economica, iar in anii 1980, noul lider sovietic Mihail Gorbaciov a introdus o
serie de reforme in cadrul sistemului comunist, printre care glasnost (deschidere -
1985) si perestroika (reorganizare - 1987), dar a decis si sa incheie conflictul din
Afganistan.
Aceste schimbari din cadrul Uniunii Sovietice au dus la reaparitia presiunilor de
acordare a independentei din partea unor state din blocul sovietic, in mod special in
Polonia. In urma deciziei lui Mihail Gorbaciov de a nu implica armata sovietica in ajutorarea
regimurilor comuniste care erau la un pas de colaps, in anul 1989 a existat un val de
revolutii pasnice (cu exceptia situatiei din Romania) care au rasturnat toate regimurile
comuniste din Europa Centrala si de Est.
Un moment important a fost acela al Caderii Zidului Berlinului, deoarece evenimentul
a dat startul pentru restul revolutiilor ce aveau sa vina, dar este si imaginea cea mai
puternica a etapei de dezintegrare a comunismului din Europa.
Insusi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice a pierdut controlul asupra statului si a
fost interzis in urma unui puci esuat petrecut in august 1991. Asta a dus la disolutia
formala a Uniunii Sovietice in decembrie 1991, apoi la colapsul regimurilor comuniste
din alte tari precum Mongolia, Cambodgia si Yemenul de Sud. Astfel, Statele Unite ale
Americii a ramas singura superputere a lumii.
3. Schimbari teritoriale post Razboiul Rece
O scurta trecere in revista a acestor schimbari teritoriale:

1990 - Germania de Est se reuneste cu Germania de Vest la data de 3 octombrie apare


statul actual Germania.

Transnistria isi declara independenta fata de Republica Sovietica Socialista


Moldoveneasca, insa nu este recunoscuta de catre niciun stat.

1991 - In urma dezmembrarii Uniunii Sovietice, apar 15 noi state independente, incluzand
statele europene Belarus, Estonia, Letonia, Lituania, Ucraina si Moldova. Toate fostele
republici sovietice isi au recunoscuta independenta pana la data de 26 decembrie.

Slovenia, Croatia si Republica Macedonia isi declara independenta fata de Iugoslavia.


(25 iunie Slovenia, Croatia; 8 septembrie Republica Macedonia)

1992 - Bosnia si Hertegovina isi declara independenta fata de Iugoslavia la data de 1


martie, fiind recunoscuta oficial la data de 6 aprilie. Cealalta parte ramasa din Iugoslavia
devine Republica Federala Iugoslavia, redenumita apoi Serbia si Muntenegru in anul 2003.

1993 - Cehoslovacia se imparte in doua state distincte, Cehia si Slovacia, la data de 1


ianuarie, in cadrul evenimentului denumit Divortul de Catifea.

Inainte de reunificarea Germaniei, care a avut loc la data de 3 octombrie 1990,


prima schimbare teritoriala importanta a fost despartirea Lituaniei de Uniunea Sovietica si
redobandirea independentei sale, la data de 11 martie 1990. Celelalte doua state baltice,
Letonia si Estonia, vor deveni state independente in august 1991. Toate cele trei state
baltice au avut o soarta similara, fiind initial anexate de catre Uniunea Sovietica in anul 1940,
ca apoi sa fie sub ocupatie germana intre 1941 si 1945, pana cand germanii au fost invinsi in
regiunea baltica iar teritoriile respective au redevenit parte din URSS.
La scurt dupa aceste evenimente, pe fondul dizolvarii iminente a Uniunii Sovietice si
transformarea acesteia in statul actual Federatia Rusa, celelalte 12 republici sovietice au
devenit si ele state independente pe parcursul anului 1991. Aceste 12 republici ex-
sovietice (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Kazahstan, Kargastan, Moldova,
Tajikistan, Turkmenistan, Ucraina si Uzbekistan) au format, alaturi de noul stat Rusia,
Comunitatea Statelor Independente, sau CSI, o organizatie regionala. In acelasi timp,
statele baltice (Lituania, Letonia si Estonia) au refuzat sa se implice in negocieri legate de
aderarea la CSI si au preferat sa se orienteze spre o posibila aderare la Uniunea Europeana
si la NATO.
In cazul RDG-ului, sau Germaniei de Est, situatia a inceput sa se deterioreze in
mai 1989, cand regimul incepuse sa se dezintegreze in urma deciziei Ungariei de a renunta la
gardul de la frontiera cu Austria. Decizia respectiva a dus la aparitia unui gol in structura
Cortinei de Fier, care a putut fi exploatat de miile de cetateni est-germani care incepusera un
exod catre Germania de Vest si Austria, trecand prin teritoriul Ungariei.
La scurt timp dupa acest eveniment, au avut loc mai multe proteste a cetatenilor est-
germani, care au dus la primele alegeri libere ale RDG-ului, la data de 18 martie 1990,
iar apoi la primele negocieri dintre Germania de Est si Germania de Vest cu privire la
reunificarea celor doua state. In cele din urma, cele patru puteri ocupante, inclusiv
Uniunea Sovietica, au intrat intr-un proces de gestionare a situatiei celor doua state germane,
iar in cele din urma s-au decis sa acorde suveranitate deplina unei Germanii reunificate.
Pe fondul acestei puternice dorinte populare de reunificare a celor doua Germanii, procesul a
fost completat la data de 3 octombrie 1990.

4. Diplomatia post Razboiul Rece


Diplomatia apararii, un element absolut necesar diplomatiei in sensul larg al termenului,
a jucat un rol in ascensiune la sfarsitul Razboiului Rece, motivul fiind tensiunile de pe scena
internationala. Politicile externe ale statelor, cat si strategiile nationale de aparare au
cunoscut noi culmi, in aceasta perioada, diplomatia apararii avand ca scop eliminarea
oricarei tensiuni ce avea posibilitatea de a lua nastere, mai ales in cadrul fostului bloc
comunist.
In cazul Romaniei, dupa Revolutia sangeroasa din 1989 care a pus capat regimului
lui Nicolae Ceausescu, clasa politica cu preferinte antisovietice a reorientat strategia
nationala de aparare la 360 de grade. Astfel, in 1995, prin Declaratia de la Snagov,
Romania a intors spatele Rusiei, declarand ca scopul din acel moment al diplomatiei de
aparare este aderarea la Uniunea Europeana. Luand in cosiderare faptul ca Romania, la
sfarsitul lui 1990, era deja membra a Organizatiei Natiunilor Unite, si-a dorit consolidarea
relatiilor diplomatice cu Europa Occidentala si cu puterile euro-atlantice prin aderarea
atat la Uniunea Europeana, cat si la NATO si Consiliul Europei. La data de 7 octombrie 1995,
Romania a intrat in Consiliul Europei, a devenit membra a NATO pe 29 martie 2004, iar
la 1 ianuarie 2007 s-a finalizat procesul prin care aceasta adera, impreuna cu Bulgaria,
la Uniunea Europeana, redefinindu-si astfel intreaga politica externa de dupa comunism.
In ceea ce priveste Rusia de dupa 1991, aceasta fosta mare putere s-a vazut brusc
dependenta de ajutorul statelor occidentale, atat economia cat si domeniul militar rusesc
fiind in colaps. Boris Eltin, noul conducator al Rusiei, s-a vazut nevoit sa construiasca
de la 0 noua politica a statului. Federatia Rusa a ramas in Consiliul de Securitate a ONU
si, fiind membra fondatoare a Comunitatii Statelor Independente (fondata la 8 decembrie
1991), alaturi de alte 10 state postsovietice, era necesar sa castige si increderea Occidentului.
Trei ani mai tarziu, pe 22 iunie 1994, Rusia si Alianta Nord-Atlantica semneaza o
initiativa de pace, urmand ca in 1997 sa fie semnat Acordul de Fondare NATO-Rusia. Tot
in 1994, in cadrul reuniunii Consiliului European in Corfu, Comunitatile Europene si
statele membre semneaza un acord de parteneriat si cooperare cu Federatia Rusa.
Astfel, Rusia reuseste sa isi echilibreze politica externa, consolidand relatiile atat cu Europa,
cat si cu fostul sau rival din timpul Razboiului Rece (prin intermediul NATO).
Privind diplomatia SUA de la sfarsitul Razboiului Rece, am putea spune ca inclusiv
aceasta si-a schimbat planurile. Astfel ca diplomatia americana nu s-a mai bazat pe
confruntari si nici pe incercarile de a opri posibilele amenintari din partea Rusiei. Sub
conducerea lui George H.W. Bush, Statele Unite ale Americii s-au axat pe ajutorarea
Europei Centrale si de Est, indeosebi a statelor postsovietice, dar si a Federatiei Ruse.
America a fost nevoita inclusiv sa isi reanalizeze pozitiile in organizatie precum cea a
Natiunilor Unite, cat si cea Nord-Atlantica, lucru care i-a adus un respect notabil din partea
fostelor state comuniste. Faptul ca a reusit, la cativa ani de la sfarsitul Razboiului Rece, sa reia
relatiile cu Rusia prin intermediul NATO, America a inceput sa isi indrepte atentia, din
punct de vedere diplomatic, asupra statelor si crizelor internationale care aveau nevoie
de ajutorul sau.

Bibliografie

http://classroom.synonym.com/happened-eastern-europe-after-collapse-communism-
6287.html

http://www.ingepo.ro/materiale/722/editorial-la-pulsul-geostrategic-168-diplomatia-apararii-
tot-mai-importanta

http://geopolitics.ro/politica-externa-a-romaniei-dupa-sfarsitul-razboiului-rece/

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/primii-pa-i-ai-rom-niei-dup-1989-c-tre-o-
integrare-european-i

https://europa.eu/european-union/about-eu/history/1990-1999/1994_ro

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/o-analiz-rela-iilor-diplomatice-ruso-
iraniene-sfera-politic-i-militar

http://www.usdiplomacy.org/exhibit/postcold.php