Sunteți pe pagina 1din 65

Testul nr.

1
1. Contractul de mandat.
1.1 Noiunea i caracterele contractului de mandat
Contractul de mandata este acel contract prin care o parte numita mandant mputernicete partea cealalt
numita mandatar de a ncheia acte juridice in numele si pe contul mandantului, iar mandatarul la rndul sau
se obliga odat cu acceptarea condiiilor contractului sa ncheie aceste acte juridice conform prevederilor si
competentelor sale. Acest contract este consensual, este cu titlu gratuit sau oneros este comutativ, cu
executare succesiva, este sinalagmatic, in msur prevederilor legale deoarece nefiind de fiecare data cu titlu
oneros este vorba de buna credina a mandantului acionarea ca un bun proprietar, iar in cazurile cnd
mandatul este nfptuit de ctre un profesionist, legea prevede expres ca este sinalagmatic ,este cu titlu
oneros, iar obligaiunile mandatarului si le nfptuiete cu diligena unui bun profesionist (serviciile auditului
independent, serviciile avocatului, si alte servicii de reprezentanta a actelor juridice in numele persoanei de
ctre o persoan profesionist).
1.2 Determinai elementele contractului
Prile contractului. In calitate de pri sunt mandatarul si mandantul , unde mandatar trebuie sa fie o
persoana cu capacitate de exerciiu deplina fiindc in actele juridice pe care le ncheie in numele si pe contul
mandantului prevaleaz consimmntul liber exprimat care este valabil doar daca vine de la o persoana care
contientizeaz aciunile sale. Atunci cnd dese vorba de u mandat profesionist persoana mandatar trebuie sa
ndeplineasc condiiile legii pentru a putea sa-si ndeplineasc atribuiile (avocatul-liceniat, auditul-
contabilitate, economie).
Obiectul contractului. Sunt totalitatea aciunilor pe care le ntreprinde mandatarul la ncheierea actelor
juridice in numele mandantului. Obiectul contractului trebuie sa fie licit , iar mandatarul nu are dreptul de a
ntreprinde careva aciuni ilicite pentru atingerea scopului propus si ndeplinirea condiiilor finale ale
contractului. In unele cazuri se elibereaz si procura, ca mijloc de probaiune a contractului de mandat, sau
ca cerina legala expresa (in instan).
Forma contractului .Conform art. 1031, deoarece acceptarea mandatului este expresa sau tacita, forma
contractului se supune normelor generale verbal sau scris.
Termenul contractului .Termenul contractului depinde de o aciune sau mai multe aciuni pe care le
ntreprinde mandatarul sau conform art. 1032, daca este mandate special sau general.
Preul contractului .Se va nominaliza doar in cadrul contractelor cu titlu oneros si remuneraia poate fi
stabilita de ctre pri sau poate fi conform carorva tarife.
1.3 Stabilii corelaia contractului de mandat cu reprezentarea -
Contractul de mandat nu trebuie confundat cu cel de acordare a serviciilor de asisten juridic n instanele
judiciare. Acest contract, spre deosebire de contractul de mandat, nu presupune apariia, modificarea sau
stingerea drepturilor i obligaiilor n persoana clientului, urmnd s fie reglementat de normele Codului
civil cu privire la prestarea serviciilor
Posibilitatea de a ncheia contractul de mandat i cu titlu oneros condiioneaz asemnarea acestuia cu
contractul de munc sau cu contractul de antrepriz. Deosebirea principial const ns n faptul c
mandatarul este mputernicit a-1 reprezenta pe mandant la ncheierea de acte juridice, fiind totodat
reprezentantul mandantului, pe cnd obiectul contractului de munc sau de antrepriz l formeaz acte sau
fapte materiale, iar angajatul (salariat) i, respectiv, antreprenorul nu au calitatea de reprezentani. De
menionat ns c salariatul poate fi mputernicit de a-1 reprezenta pe angajator, sau unitatea unde lucreaz,
tot aa cum clientul l poate mputernici pe antreprenor de a-1 reprezenta la ncheierea de acte juridice n
numele clientului. In aceste cazuri att salariatul, ct i antreprenorul vor avea calitatea de mandatar,
volumul drepturilor i obligaiilor acestora fiind determinat de reglementrile Codului civil cu privire la
mandat.

1
2. Contractul de credit bancar.
Banca A a acordat SC B un credit n mrime de 600 000 lei pe termen de 3 ani pentru construcia
unei case de locuit. Potrivit contractului, dobnda urma s fie pltit lunar, ncepnd cu luna a asea.
Dat fiind faptul c B nu a pltit dobnda timp de 8 luni, banca a solicitat rambursarea imediat a
creditului, plata dobnzii restante i a penalitii de ntrziere n mrime de 0,2% pentru fiecare zi ntrziere.

2.1 Noiunea contractului de credit bancar


Prin contractul de credit bancar, o banc (creditor) se oblig s pun la dispoziia unei persoane (debitur)o
suma de bani (credit), iar debitorul se oblig s restituie suma prtmit i s plteasc dobnda i alte sume
aferente prevzute de contract (art. 1236 (1) CC).

2.2 Caracterizai elementele contractului de credit bancar


Prile contractului sunt creditorul (banca sau alt instituie financiar autorizat conform legii. In
continuare- banc, pe de o parte i debitorul pe de alt parte.
Obiectul contractului l constituie serviciul bancar de punere la dispoziia debitorului a unei sume de bani n
condiieprevzute de contract.
Forma Contractul de credit bancar se ncheie n form scris. Toate operaiunile de credit i garanieale
bncilor trebuie consemnate n docu mente cont ractuale din care s rezulte clar termenele stabilite i toate
condiiile tranzaciilor respective..
Legea nu precizeaz care sunt clauzele necesare ale contractului de credit bancar, n general.
Opernd cu sintagma documentaie de credit, prin care se nelege documentaia care st la baza unei
convenii ntre o banc i o alt persoan pentru acordarea unui credit, legea stabilete un minimum de
prevederi pe care trebuie s le cuprind aceast documentaie:
a) situaia financiar curent a solicitantului de credit i a oricrei persoane care constituie o garanie
personal;
b) descriere a modalitilor de garantare pentru plata integrala a datoriei i, dup caz, o evaluare a
bunurilor ce fac obiectul garaniei;
c) descriere a condiiilor creditului, cuprinznd valoarea creditului rata dobnzii, schema de
rambursare, obiectivul debitorului i scopul pentru care a solicitat creditul;
d) documentele cu semnturile persoanelor care au autorizat acordarea creditului n numele bncii;

2.3 Soluionai spea, argumentai rspunsul -

Creditorul poate rezilia contractul i cere restituirea creditului i a sumelor aferente dac: debitorul nu
pltete dobnda n termenul stabilit; debitorul nu a executat obligaia de restituire a cel puin 2 trane ale
creditului, atunci cnd contractul prevede restituirea creditului n rate; Rezilierea contractului suspend
imediat utilizarea creditului, ns creditorul va acorda debitorului un termen de cel puin 15 zile pentru
restituirea sumelor utilizate i a sumelor aferente. Conform art.1242. CC. Articolul 1243. Rspunderea
debitorului. n cazul neexecutrii de ctre debitor la scaden a obligaiei de restituire a creditului, precum i
a obligaiilor de plat a dobnzii i a altor sume aferente, creditorul poate pretinde plata unor penaliti de
ntrziere n modul i n mrimea prevzute de lege sau de contract. Deci, rezult c banca este n drept s
cear de la B rambursarea imediat a creditului, plata dobnzii restante i a penalitii de ntrziere n
mrime de 0,2% pentru fiecare zi ntrziere.,deoarece acesta nu i-a onorat obligaiile.

Testul nr. 2
2
1. Motenirea testamentar.
1.1. Enumerai i descriei formele testamentului - 3 puncte
Testamentul poate fi ntocmit doar n una din urmtoarele forme: a) olograf scris n ntregime personal,
datat i semnat de testator; b) autentic - autentificat notarial, precum i asimilat cu cel autentificat notarial; c)
mistic scris n ntregime, datat i semnat de testator, strns i sigilat i apoi prezentat notarului, care aplic
inscripia de autentificare pe plic i l semneaz mpreun cu testatorul.
1.2. Caracterizai executarea testamentului i descriei prevederile Codului Civil cu privire la legat -
5 puncte
Executarea testamentului, de regul, este pus n sarcina executorului testamentar. Motenitorii
testamentari pot, prin contract, ncredina executarea testamentului unuia dintre motenitorii testamentari sau
altei persoane. Executarea testamentar este, de fapt, un mandat, iar executorul testamentar este un
mandatar desemnat de testator pentru executarea dispoziiilor testamentare. Astfel, regulile de drept comun
ale mandatului snt aplicabile executrii testamentare n msura n care nu snt contrare naturii i scopului
acesteia. Pentru a asigura executarea dispoziiilor sale testamentare, testatorul poate desemna prin
testament unul sau mai muli executori testamentari. Dac testatorul, ulterior, ntocmirii testamentului,
dorete s desemneze un executor testamentar, el poate face aceast desemnare printr-un act (legat)n form
de testament, cu respectarea acelorai reguli de form. Executor testamentar poate fi orice persoan, crei
testatorul i ncredineaz executarea testamentului, inclusiv motenitorii testamentari.
Legatul este o dispoziie testamentar curpins n testament, prin care testatorul nsrcineaz unul sau
mai muli motenitori s transmit uneia sau mai multor persoane avantaje patrimoniale. Persoana n
favoarea crei este fcut legatul se numete legatar i nu are calitate de motenitor. Legatar poate fi orice
persoan, precum i cea conceput n timpul vieii testatorului, dac s-a nsut vie la data decesului
succesorului. Motenitorii legali i testamentari, deasemenea pot primi legate, dac testatorul a dispus ca un
anumit bun s fie exclus din masa succesoral i transmis acestora sub form de legat, sau a obligat pe
ceilali motenitori testamentari s execute un legat de alt natur n favoarea altui motenitor.

1.3. Stabilii corelaia dintre: - 7 puncte


a) tipul testamentului fora juridic a acestuia;
Pentru a producte efecte juridice, testamentul trebuie sa fie: olograf, autentic sau mistic. Prin lege snt
permise i alte forme de testamente, asimilate celor autentice. Acesta nu va avea forta juridica daca va fi
verbal, el trebuie intocmit in scris sub sanctiunea nulitatii.
Toate formele de testamente au valoare juridic egal, deaceea, revocarea sau modificarea unui testament
poate fi fcut prin toate felurile de form de testament stabilit de lege.
Testamentul n orice form trebuie s fie ntocmit cu respectarea condiiilor de validitate a actelor
juridice, stabilite prin lege, a regulilor comune stabilite pentru toate felurile de testamente, precum i a
dispoziiilor legale stabilite pentru fiecare form de testament.
b) testament autentic testamente asimilate cu cele autentice;
Testamentul autentic este cel autentificat de ctre notar, precum i asimilat cu cel autentificat notarial
(adic autentificat de alte persoane care posed acest drept).
Testamentul se ntocmete n cel puin 2 exemplare, unul dintre care se pstreaz n arhiva persoanei ce
desfoar activitate notarial. Toate exemplarele se semneaza de testator, sau de alta pers daca testatorul
se afla in imposibilitate de a semna.

Testamentele asimilate celor autentificate notarial pot fi autentificate de persoanele prevzute exxpres in CC,
dac testatorul se afl n instituia respectiv. Testamentul asimilat celui notarial autentificat se ntocmete
n form scris, dar poate fi redactat de ctre testator sau de ctre o ter persoan, fr afectarea ultimei
voine a persoanei care testeaz. Dac testamentul nu este semnat i datat de testator, acesta este considerat
nul. Deoarece acest testament este asimilat celui autentic, persoana ce-l autentific este obligat s verifice
identitatea, capacitatea de exerciiu i discernmntul testatorului la momentul ntocmirii.

c) datarea testamentului valabilitatea acestuia;


Datarea testamentului este o conditie de valabilitate a acestuia. Data trebuie s cuprind anul, luna i
ziua cnd a fost ntocmit testamentul. Datarea testamentului are importana pentru a putea stabili dac
3
testatorul a avut descernmnt n momentul ntocmirii testamentului, iar n caz de pluraliti de testamente
succesive, cu dispoziii contrare sau ncompatibile, n raport cu data lor se stabilete care testament exprim
ultima voin a testatorului.
Lipsa datei atrage nulitatea testamentului olograf. ns, n cazul n care data este incomplet i se poate
stabili cnd a fost ntocmit testamentul, precum i starea de capacitate a testatorului, testamentul va fi valabil.
d) semnarea testamentului imposibilitatea semnrii personale a acestuia de ctre testator.
Testamentul ntocmit n orice form pentru a fi valabil trebuie s fie semnat personal de ctre testator. Pentru
unele testamente, cum ar fi: testamentul autentic i testamentul special se admite semnarea testamentului de
ctre o ter persoan, dac testatorul din cauza unei deficiene fizice, boli sau din alte cauze nu poate semna
testamentul. La solicitarea testatorului, testamentul poate fi semnat de ctre o alt persoan n prezena
notarului sau persoanei mputernicite s autentifice testamentul, precum i n prezena a doi martori. n acest
caz, n testament se indic cauza care l-a mpiedicat pe testator s semneze testamentul. Martorii, de
asemenea, semneaz testamentul. Testamentul nu poate fi semnat de cte persoana n favoarea creia este
fcut testamentul.

2. Contractul de asigurare.
2.1. Definii riscul asigurat, descriei cazul asigurat i expunei-v n privina
asemnrilor/deosebirilor dintre riscul asigurat i cazul asigurat. 3 puncte
Riscul asigurat este un eveniment viitor, posibil, dar incert la care snt expuse viaa, sntatea sau
patrimoniul persoanei. De regul, evenimentele care constituie risc asigurat snt ntmpltoare i
imprevizibile. Nu se poate cunoate dinainte dac un astfel de eveniment v-a surveni ntr-adevr ntr-un
anumit loc, dac el va produce sau nu daune anumitor persoane.
Cazul asigurat este evenimentul asigurat pentru nlturarea consecinelor cruia s-a fcut asigurarea i care
ntr-adevr s-a produs. Spre deosebire de risc care este un eveniment ce se poate ivi, cazul asigurat este un
eveniment care s-a produs. Odat cu producerea cazului asigurat se nate obligaia asigurtorului de a plti
suma asigurat sau despgubirea de asigurare, cu excepia cazurilor n care asigurtorul poate refuza plata,
potrivit legii.
2.2. Determinai particularitile reasigurrii din punct de vedere a reglementrilor din Codul Civil i
a Legii nr.407/2006 5 puncte.
Reasigurarea constituie o asigurare a asigurtorului, avnd drept scop asigurarea stabilitii financiare
i garantarea plii despgubirilor i sumelor de asigurare. Prin reasigurare se divizeaz i se disperseaz
riscurile ntre mai muli asigurtori. Reasigurarea poate fi benevol i obligatorie, atunci cnd asigurtorul nu
acoper obligaiile asumate potrivit contractelor de asigurare prin active proprii. n ambele cazuri
raporturile dintre pri se nasc n baza contractului de reasigurare. Prin contractul de reasigurare
reasigurtorul, n schimbul primei de reasigurare, contribuie, corespunztor cu riscurile preluate, la
suportarea indemnizaiilor de asigurare pe care reasiguratul le pltete la producerea evenimentului care a
constituit obiectul reasigurrii.
Contractul de reasigurare poate avea ca obiect riscuri asumate de reasigurat prin contracte de
asigurri de daune sau de persoane. n toate cazurile contractul de reasigurare este o asigurare de daune,
adic o asigurare a patrimoniului reasiguratului.
Contractul de reasigurare produce efecte numai ntre reasigurtor i reasigurat. Reasigurare nu
creeaz nici un raport juridic ntre asigurat i reasigurtor. Prin reasigurare riscurile snt preluate nu de la
asigurat, ci de la asigurtor. Cedarea prin reasigurare a unei pri din riscuri nu stinge obligaia asigurtorului
de a plti asiguratului indemnizaia de asigurare la producerea cazului asigurat. n consecin, asiguratul nu
poate nainta careva pretenii direct reasigurtorului.
2.3. Spe: La data de 20.10.2011 SRL Alfa s-a adresat ctre compania de asigurri SA Beta cu cerere
prin care solicit s-i fie achitat un avans corespunztor i proporional obligaiei probabile de plat a SA
Beta, pe motiv c dup constatarea cazului asigurat i a obligaiei de plat a acestuia a trecut mai mult de
30 zile, totodat avertiznd-ul pe acesta despre faptul c n caz contrar suplimentar va mai cere i plata
dobnzii de ntrziere. La data de 01.11.2009 SA Beta a informat SRL Alfa despre faptul c cerinele
acestuia nu pot fi satisfcute deoarece n contract nu este specificat un asemenea drept al SRL iar cu referire
la dobnda de ntrziere asigurtorul face trimiterea la existena unei clauze n contract prin care acesta se

4
elibereaz de plata ei. SRL s-a adresat pentru consultaie la avocat. n calitate de avocat analizai situaia
redat mai sus sub aspectul prevederilor legale i oferii soluia corect. Argumentai rspunsul 7 puncte.
Testul nr. 3

1. Asigurarea de bunuri.

1.1.Definii contractul de asigurare CASCO i descriei caracterele juridice ale acestuia 3 puncte

1.2. Analizai condiiile asigurrii CASCO precum i importana lor 5 puncte


1.3. Spe: La data de 05.08.2009 automobilul lui A a fost implicat ntr-un accident rutier n urma cruia
automobilul a fost deteriorat de ctre B. La faa locului unde s-a produs accidentul B i-a comunicat lui
A despre faptul c dispune de asigurare RCA la o alt companie de asigurri i c toate preteniile urmeaz
a fi adresate companiei respective. A avnd ncheiat cu compania de asigurri SA Cometa contract de
asigurare CASCO s-a adresat cu cerere prin care solicit s-i fie reparat prejudiciul cauzat n baza acestui
contract. SA a naintat materialele juristului companiei care trebuie s se pronune asupra modului n care
compania trebuie s acioneze. n calitate de jurist a companiei SA analizai situaia redat mai sus i
expunei-v asupra modului de reparare a prejudiciului cauzat lui A, expunei-v n ce mod trebuie s
acioneze compania de asigurri SA C i fa de cine. Oferii soluia corect, argumentai rspunsul - 7
puncte

2. Executarea testamentului. Legatul.


2.1. Noiunea legatului 3 puncte.
Testatorul poate acorda prin testament unei persoane avantaje patrimoniale (legat) fr a desemna n
calitate de motinitor.
Legatul este o dispoziie testamentar curpins n testament, prin care testatorul nsrcineaz unul sau
mai muli motenitori s transmit uneia sau mai multor persoane avantaje patrimoniale.
2.2. Caracterizai desemnarea executorului testamentar i mputernicirile lui 5 puncte.
Executor testamentar poate fi orice persoan, crei testatorul i ncredineaz executarea testamentului,
inclusiv motenitorii testamentari.
Prin lege, motinitorilor legali nu li se nterzice de a fi executori testamentari. Astfel, ei pot fi
desemnai, prin testament n aceast calitate. Pentru a fi numit n calitate de executor testamentar, persoana
trebuie s dispun de capacitate de exerciiu deplin la momentul executrii testamentare, n caz contrar
dispoziia testamentar de desemnare a executorului testamentar este nul.
Pentru desemnarea persoanei n calitate de executor testamentar, n mod obligatoriu, este necesar
acordul scris al acesteia, cu excepia motenitorului testamentar, care poate fi desemnat fr acordul lui.
Acordul scris al executorului testamentar se anexeaz la testament. Executorul testamentar poate s-i
exprime acordul i prin meniunea fcut n scris pe testament.
Revocarea executorului testamentar se face sub forma unui act testamentar cu respectarea tuturor
regulilor de form.
2.3. Evideniai deosebirile i asemnrile ntre motenitorii testamentari i legatari
Motenitorilor testamentari li se transmite universalitatea patrimoniului succesoral sau o cota-parte din
aceasta universalitate, pe cind legatarul de fiecare data obtine unul sau mai multe bunuri concrete.
Legatarului i se ofera avantajul patrimoniului fr ca acesta sa fie desemnat mostenitor, iar mostenitorii
testamentari treb sa fie desemnati.
Legtarul este eliberat de rspundere fa de creditorii testatorului, adica nu rasp ptr datoriile testatorului cu
bunul primit, iar motenitorul testamentar rspunde pentru datoriile testatorului i este obligat s execute
legatul cu care este nsrcinat.
Ambii dobndesc dreptul de a accepta sau renuna la bunul testat din momentul decesului testatorului.
Testatorul trebuie s indice n testament dac bunul se transmite ca motenire sau n form de legat.
Dac testatorul nu a fcut aceasta, atunci innd cont de intenia testatorului, precum i de valoarea bunului
testat se va determina dac bunul sau anumite bunuri concrete snt transmise ca motenire sau legat, avnd n
vedere c valoarea obiectului legat nu poate depi valoarea masei succesorale ce revine motenitorilor.

5
Testul nr. 4
1. Dreptul succesoral.
1.1. Definii rezerva succesoral i relatai despre caracterele juridice ale acesteia - 3 puncte
Partea din averea suucesoral care prin lege se atribuie (indiferent de voina testatorului) motenitorilor
rezervatari, limitndu-i-se astfel testatorului dr de dispoziie prin testament.
Rezerva succesoral are urmtoarele caractere juridice:
rezerva este o parte a motenirii, avnd caracter succesoral, n consecin, ea poate fi pretins de
rezervatari n calitate de motenitori legali dac ndeplinesc condiiilenecesare (au capacitate
succesoral i nu sunt nedemni);
rezerva este imperativ. Cercul motenitorilor rezervatari i cuantumul rezervei sunt stabilite
imperativ de lege i nu pot fi modificate de cel ce a lsat motenire i nici de motenitorii rezervatari;
fiind dobndit n virtutea legii, rezerv succesoral constituie un drept propriu al motenitorilor
rezervatari i nu un drept dobndit prin transmisiune succesoral;
dreptul motenitorilor rezervatari asupra rezervei se nate la data deschiderii succesiunii (art. 1506
Cod civil).
1.2. Descriei opiunea succesoral - 5 puncte
n dreptul roman mostenitorii dobindeau imediat mostenirea, insa acum mostenirea nu este impusa si
fiecare mostenitor, legal sau testamentar este in drept sa accepte sau sa renunte la mostenire. Dreptul
succesoral de a alege intre acceptarea sau renuntarea la mostenire se numeste optiune succesorala.
Succesorul prin optiunea sa are dr de a alege intre confirmarea titluilui de mostenitor prin acceptarea
succesiunii si desfiintarea acestui titlu prin renuntare la mostenire.
Conform CC succesiunea trece la mostenitorul chemat la succesiune, sub rezerva renuntarii la ea. ns
reprezentantul statului este obligat sa accepte succesiunea vacanta, fara a avea dreptul de a renunta la
ea.
Dreptul de optiune succesoral apartine tuturor persoanelor cu vocaie succesoral, indiferent dac
vocaia lor este legal sau testamentar i fr deosebire, dup cum vocaia lor este universal, cu titlu
universal sau cu titlu particular.
1.3. Stabilii corelaia dintre: - 7 puncte
a)testament capacitate de a testa;Testator poate fi doar persoana cu capacitate de exerciiu. Persoana
trebuie s aib capacitate de a testa cnd i manifest voina, adic la momentul ntocmirii testamentului.
Pentru validitatea testamentului este necesar ca persoana s aib nu numai capacitate deplin de exerciiu dar
s aib i descernmnt, adic s poat s contientizeze aciunile sale i s le dirijeze, fiind n stare s
aprecieze efectele juridice ale manifestrii sale de voin.
b)libertate testamentar rezerv succesoral;Libertatea testamentara presupune dreptul testatorului de a
dezmoteni mostenitorii legali, acest drept fiin limitat n prezenta mostenitorilor legali care au dreptul la
rezerva succesorala.
c)substituirea motenitorului testamentar renunare la motenire;Testatorul este n drept s substituie
succesorul desemnat dac acesta din urm decedeaz pn la deschiderea motenirii, nu accept sau renun
la motenire, sau este privat de dreptul la motenire.Renunarea motenitorului testamnetar la succesiune se
admite numai n cazul n care acesta nu indic n favoarea cu renun.
d)nedemnitatea succesoral dezmotenire.Nedemnitatea succesoral ca si dezmostenirea are ca efect
inlaturarea de la mostenire. In amele cazuri cineva este interesat ptr ca o anumita pers sa nu devina
mostenitor.n ambele cazuri exista o sansa de a ajunge la mostenire. n cazul nedemnitatii succesorale,
testatorul poate ierta succesorul nedemn prin dispozitie testamentara, iar in cazul dezmostenirii apare rezerva
succesorala.

6
2. Contactul de societate civil.
2.1 Definii contractul de societate civil i descriei caracterele juridice ale acestuia - 3 puncte.
In cadrul contractului de societate civila, in calitate de pri pot fi doi sau mai muli asociai sau
participani care se obliga reciproc si urmresc in comun scopuri economice sau alte scopuri care au ca
rezultat unor beneficii pentru sine nsi neconstituind o PJ si mprind intre ei att veniturile cit si
pierderile.
Acest contract este consensual; este sinalagmatic cu toate ca unii autori considera ca este unilateral
obligaional, dar deoarece rezultatul depinde de aciunea tuturor participanilor in aceeai msur si fiecare
dintre ei are concomitent att calitatea de creditor cit si de debitor de aici reiese ca obligaiile lor sunt
reciproce; este comutativ deoarece cu acordul prilor poate fi schimbat pe parcursul contractului; este cu
executare succesiva deoarece scopurile propuse nu pot fi ndeplinite la moment; este cu titlu oneros deoarece
toi participanii urmresc obinerea unui anumit rezultat si survenirea efectului dorit cu att mai mult ca
acest moment este nominalizat si in definiia la art.1339 CCRM.
2.2.Caracterizai obligaia asociailor de a depune aport, modul de participare la cheltuielile comune
i de mprire a beneficiului rezultat 5 puncte.
Principala obligaie pentru toi participanii este de a achita cota parte din preul rezultatului final sau de a
rambursa suma datorat persoanei care a achitat. Participanii trebuie sa verse contribuiile convenite prin
contract. n lipsa unor dispoziii n acest sens, ei sunt obligai la plata unor contribuii egale. Daca
participanii convin ca rezultatul final sa rmn in cote inegale conform contribuiei fiecruia atunci aceasta
se va nominaliza in contract si la ncetarea lui fiecare fost participant va deveni proprietar al cotei indicate in
contract daca este vorba de un rezultat patrimonial. In afara de contribu ii participan ii sunt obliga i sa ia
parte la administrarea societii care presupune administrarea fondului comun cu sau fr colectarea de mai
departe a mijloacelor bneti.
Chiar dac definiia contractului de societate nu prevede explicit (aa cum prevd toate celelalte definiii
enunate mai sus) obligativitatea aducerii aporturilor de ctre asociai, din economia general a
reglementrilor cu privire la contractul de societate, putem deduce c acest lucru este de esena societii.
Contribuiile pot consta din bunuri, inclusiv din drepturi patrimoniale. Dac prin contract nu s-a dispus
altfel, contribuiile devin proprietate comun a participanilor. De patrimoniul social aparine ceea ce s-a
dobndit n baza unui drept ce ine de acel patrimoniu i ceea ce s-a dobndit ca despgubire pentru
distrugerea, pierderea sau deteriorarea unui obiect din el. Contribuia unui participant nu poate fi majorat
fr consimmntul acestuia.

2.3. Spe: A, B i C au ncheiat contract de societate civil, avnd drept obiect construcia i exploatarea
unui hotel cu 150 de numere. Potrivit contractului, participanii se obligau s contribuie n mod egal la
construcia hotelului. Dup finisarea construciei hotelului, A a solicitat transmiterea n proprietate a 55 de
numere, motivndu-i cerina prin faptul c deoarece hotelul este amplasat pe ternul su, va trebui s-l
administreze, pentru aceasta urmnd s primeasc suplimentar 5 numere. Ceilali participani nu au fost de
acord cu aceasta, declarnd c problemele administrrii urmeaz a fi soluionate prin acord comun. Analizai
prevederile legale la acest subiect. Oferii varianta corect de soluionare a situaiei. Argumentai soluia. 7
puncte.

7
Testul nr. 5

1. Coninutul contractului de franchising.


1.1. Evideniai principalele drepturi i obligaii ale prilor 3 puncte.

Drepturile si obligaiile prilor sunt etalate si mprite pentru 3 etape de desf urare a activit ii n cadrul
contractului de fanchising i anume: etapa pre- contractuala, contractuala i post-contractual.
La etapa pre-contractual eventualul franchiseul face cunotin i se informeaz deschis si complet
despre totalitatea condiiilor i circumstanelor care stau la baza activitii franchiserului n cadrul
contractului de fanchising. I se aduce la cunotina franchiseului informa ia cu privire la costurile sau
preurile obiectului contractului, care poate s includ n dependen de presupusa direc ie de activitate sau
de marketing, necesitatea treningurilor sau procurarea utilajului, amplasarea filialei firmei-fiice care va
desfura activitatea de producere cu sau fr acordare de servicii ct i acordarea serviciilor de
comercializare. Potenialul franchiseu, nectnd la faptul dac ncheie sau nu ncheie contractul pe parcurs cu
firma-mam, el este obligat s pstreze confidenialitatea informaiei care i-a devenit cunoscute pentru un
termen de cel puin 10 ani sau conform nelegerii prilor.
La etapa contractual, franchiseul trebuie s achite sumele de bani menionate in contract in dependenta de
franchisa pe care o desfoar, trebuie sa foloseasc programul care este propus de franchiser cu diligenta
unui bun ntreprinztor in mod activ. Trebuie sa procure bunuri si servicii de la franchiser sau de la
persoanele indicate de acesta. Trebuie sa produc, s vnd sau sa presteze serviciile sub denumirea de firma
a franchiserului numai acelea care sunt indicate si permise in contract fr careva modificri sau adugri
chiar daca ar avea o calitate mai buna, pstrndu-se toate caracteristicile iniiale. Franchiseul trebuie sa
accepte si sa permit in orice moment controlul din partea franchiserului, sa respecte limitele teritoriale
indicate in contract si sa foloseasc marca de producie numai la producia primita conform contractului dat.
s.a.drepturi si obligaii. Franchiserul este obligat sa pun la obliga ia franchiseului, conform prevederilor
contractuale totalitate bunurilor indicate sa-i acorde drepturile propuse, mrcile de producie, diferite
modele, decoraii si alte elemente de individualizare cit si sa organizeze diferite treninguri sau cursuri si in
baza de cunotine sa fa evaluri si promovri. Franchiserul trebuie sa informeze, s ndrumaze cit si poate
sa verifice activitatea franchiseului si respectarea tehnicilor si metodelor propuse si la rndul sau are dreptul
de a impune limitele teritoriale ale zonei unde in continuare va activa franchiseul conform contractului.
In perioada post-contractuala, ambele pri contractante trebuie sa respecte si sa activeze conform
principiului de concurenta loiala care nu poate depi un an de zile. Dac acest fapt prejudiciaz franchiseul
el are dreptul sa ceara o compensaie financiara corespunztoare. Ambele pri sunt obligate de a pstra
confidenialitatea fata de toata informaia care le-a devenit cunoscuta pe parcursul activitii in baza
contractului de fanchising
1.2. Determinai clauzele eseniale ale contractului - 5 puncte.
Forma i clauzele contractului de franchising:Contractul de franchising se ncheie n scris sub sanciunea
nulitii. n contractul de franchising, pe lng obligaiile reciproce clar precizate ale prilor, durata
contractului, dispoziiile referitoare la reziliere i la prelungire, i pe lng alte elemente importante, se face
i o descriere complet a programului de prestare a franchisei.
Raporturile dintre franchiser i franchisee se reglementeaz prin contractul de franchising. n contract se
indic: a) prile contractante; b) denumirea, tipul i domeniul businessului; c) cuantumul i termenele
efecturii plilor ;d) drepturile i obligaiile prilor, inclusiv dup expirarea contractului;e) angajamentul
franchiserului de a acorda asisten prii denumite franchisee; f) responsabilitatea prilor pentru
neexecutarea sau executarea neadecvat a stipulaiilor din contract; g) modul de soluionare a litigiilor h)
teritoriul pe care va fi folosit marca franchiserului; i) termenul de valabilitate a contractului i condiiile de
modificare, prelungire sau reziliere a acestuia j) sediul, datele bancare i semnturile prilor;k) alte clauze
convenite de pri, care nu contravin legislaiei. Contractul de franchising intr n vigoare la data semnrii
lui sau la o alt dat prevzut n contract. Contractele de franchising se nregistreaz la Agenia de Stat
pentru Proprietatea Intelectual. Plata pentru nregistrare se efectueaz n modul stabilit de Guvern.

8
1.3. Formulai principalele deosebiri ale reglementrilor juridice din Legea cu privire la franchising
i Codul Civil 7 puncte

Legea cu privire la franchising Codul Civil


Noiunea
Articolul 1171. Contractul de franchising Articolul 1. Noiunea de franchising
Prin contract de franchising, care este unul cu Franchisingul reprezint un sistem de raporturi
executare succesiv n timp, o parte (franchiser) i contractuale ntre ntreprinderi n care partea
cealalt parte (franchisee) ntreprinderi autonome se denumit franchiser acord prii denumite franchisee
oblig reciproc s promoveze comercializarea de dreptul de a produce i/sau a comercializa anumite
bunuri i servicii prin efectuarea, de ctre fiecare din produse (mrfuri), de a presta anumite servicii n
ele, a unor prestaii specifice. numele i cu marca franchiserului, precum i dreptul
de a beneficia de asistena tehnic i organizatoric a
acestuia.
Mometul aplicrii
Legea a fost adoptata in 1997, fiind legalizat acest Odata cu adoptarea noului Cod Civil, acest contract
contract odata cu adoptarea legii. si-a gasit reglementare si in acest act legislativ.
Plile
Articolul 1174. Obligaiile franchiseeului Articolul 11. Plile acordate franchiserului
Franchiseeul este obligat s plteasc o sum de (1) Plile prevzute de contract care se acord
bani a crei mrime se calculeaz, n principiu, ca o franchiserului se stabilesc n expresie bneasc sau
fraciune din volumul de vnzri care s corespund natural n form de plat iniial unic i de royalty.
cu contribuia programului de prestare a franchisei la (4) Cuantumul i formele plilor, modul i
volumul de vnzri. termenele achitrii lor se stabilesc n contractul de
franchising.
Partea pe seama careia cade obligatia investirii in programul de prestare a franchisei
Articolul 1173. Obligaiile franchiserului Articolul 12. Investiiile capitale
(1) Franchiserul este obligat s pun la dispoziia Investiiile capitale prevzute n contractul de
franchiseeului o totalitate de bunuri incorporale, de franchising le efectueaz partea denumit franchisee
drepturi, mrci de producie, de modele, aranjamente, din contul mijloacelor lui i/sau din contul arendrii
decoraii, de concepte asupra aprovizionrii, fondurilor fixe din proprietatea franchiserului.
desfacerii i organizrii, precum i alte date sau
cunotine utile promovrii vnzrilor.
(2) Franchiserul este obligat, n plus, s protejeze
programul comun de prestare a franchisei mpotriva
interveniilor unor teri, s-l perfecioneze pe parcurs
i s sprijine franchiseeul n activitatea acestuia prin
ndrumare, informare i perfecionare profesional.
Articolul 4. Reglementarea juridic
(1) Franchisingul reprezint o totalitate de raporturi de arend, leasing, vnzare-cumprare, antrepriz, de
reprezentan, o ntreprindere mixt, o ntreprindere cu investiii strine.
(2) Franchisingul i raporturile juridice aferente lui se reglementeaz prin Codul civil, prin prezenta lege i
prin alte acte normative.
(3) Raporturile dintre franchiser i franchisee nereglementate prin actele menionate la alin.(2) se
reglementeaz prin contractul de franchising.
(4) Dac acordul internaional la care Republica Moldova este parte stabilete n domeniul franchisingului
alte norme dect cele prevzute de prezenta lege, ntreprinderile autohtone care au ncheiat contracte de
franchising cu ntreprinderi strine cad sub incidena normelor acordului internaional.

2. Contractul de administrare fiduciar.

A a ncheiat cu B contract de administrare fiduciar pe termen de 5 ani, obiectul cruia l forma


administrarea aciunilor ce aparineau lui A. Potrivit contractului, A se obliga trimestrial s plteasc
administratorului fiduciar remuneraie n mrime de 1% din valoarea aciunilor i s-i restituie cheltuielile
suportate.

9
Administratorul trimestrial prezenta fondatorului raporturi privind activitatea sa. Examinnd un
raport, A a constatat c, dei preul aciunilor au diminuat, B i a calculat remuneraie i a dedus din venitul
pe care trebuia s-l achite lui B cheltuielile suportate. A a solicitat de la B restituirea daunei cauzate i a
remuneraiei reinute, considernd c administratorul are dreptul la remuneraie numai dac n rezultatul
activitii sale de administrare a bunului obine venit.

2.1. Noiunea contractului de administrare fiduciar 3 puncte.

Cod civil:
Articolul 1053. Contractul de administrare fiduciar
(1) Prin contractul de administrare fiduciar, o parte (fondator al administrrii, fiduciant) pred bunuri n
administrare fiduciar celeilalte pri (administrator fiduciar, fiduciar), iar aceasta se oblig s administreze
patrimoniul n interesul fondatorului administrrii.

2.2. Caracterizai obligaiile administratorului fiduciar - 5 puncte.


Drepturile i obligaiile administratorului fiduciar
Ob: Administratorul fiduciar este obligat s administreze n nume propriu proprietatea ncredinat, dar pe
riscul i pe contul fiduciantului. n raporturile cu terii, administratorul fiduciar are prerogativele unui
proprietar. Dac nu manifest fa de interesele fiduciantului diligena de care d dovad n afacerile proprii,
fiduciarul este obligat s repare prejudiciul cauzat astfel. Fiduciantul nu transmite administratorului fiduciar
mputernicirile sale de proprietar, dar numai posibilitatea realizrii lor prin intermediul svririi aciunilor
de administrare. n aceast situaie statutul administratorului fiduciar are asemnri considerabile cu cele ale
reprezentantului. Administratorul fiduciar este obligat s fac public faptul separrii bunurilor luate n
administrare fiduciar de bunurile sale i s menin aceast publicitate. El rspunde fa de fondatorul
administrrii pentru dezavantajele, pierderile i prejudiciile care rezult din confuziunea celor dou
patrimonii.
DR:Administratorul fiduciar poate dispune de un imobil doar n cazurile prevzute de lege sau de
contractul de administrare fiduciar. (nstrinarea, locaiunea, transmiterea n comodat, ipotecarea).
Drepturile obinute de administratorul fiduciar ca rezultat al activitii de administrare fiduciar se includ n
componena patrimoniului primit n administrare dac n contract nu este prevzut obligaia de a le preda
fiduciantului sau beneficiarului. Obligaiile rezultate din activitatea fiduciarului se execut din contul
bunurilor care se afl n administrare fiduciar.

2.3. Soluionai spea. Argumentai rspunsul 7 puncte.

ntre A si B s-a incheiat un contract de administrare fiduciara. Obiectul acestui contract fiind administrarea
bunurilor ce apartineau lui A, care se obliga trimestrial s plteasc administratorului fiduciar remuneraie n
mrime de 1% din valoarea aciunilor i s-i restituie cheltuielile suportate. Chiar daca prin natura sa acest
contract este gratuit, partile in temeiul art. 1057 alin 1 c.civ au stabilit o remuneratie, astfel in temeiul art.
1057 alin 2 C.civ., B primea remuneraie, exprimat n procente fa de venitul (profitul) obinut din
administrarea fiduciar a bunurilor. Conform art. 1056 alin 2 C.civ. n raporturile cu terii, administratorul
fiduciar are prerogativele unui proprietar. Dac nu manifest fa de interesele fiduciantului diligena de care
d dovad n afacerile proprii, fiduciarul este obligat s repare prejudiciul cauzat astfel. Astfel din speta data
obsevam ca administratorul nu a manifestat diligenta necesara, astfel acesta va trebui sa raspunda pentru
prejudiciul cauzat. Totodata in speta este specificat ca preturile s-au diminuat, nu si faptul ca deloc acesta nu
a obtinut venit. Deci B va fi pus sa repare prejudiciul cauzat, nu si sa restituie intreaga remuneratie retinuta

Testul nr. 6
1. Contractul de societate civil.
1.1. Dai noiunea contractului de societate civil i enumerai caracterele lui juridice - 3 puncte
Articolul 1339. Contractul de societate civil

10
Prin contract de societate civil, dou sau mai multe persoane (asociai, participani) se oblig reciproc s
urmreasc n comun scopuri economice ori alte scopuri, fr a constitui o persoan juridic, mprind ntre
ele foloasele i pierderile.
Din noiunea legala rezulta caracterul consensual al contractului de societate civila, care se considera
incheiat in momentul in care partile au convenit asupra clauzelor esentiale. Este sinalagmatic cu toate ca
unii autori considera ca este unilateral obligaional, dar deoarece rezultatul depinde de aciunea tuturor
participanilor in aceeai msur si fiecare dintre ei are concomitent att calitatea de creditor cit si de debitor
de aici reiese ca obligaiile lor sunt reciproce, dar totusi aces contract este sinalagmatic din considerentul ca
fiecare asociat se obliga fata de celalalt sa contribuie u prestatia pe care o datoreaza. Este comutativ deoarece
cu acordul prilor poate fi schimbat pe parcursul contractului or intinderea drepturilor si obliagtiilor partilor
nu depinde de un eveniment viitor si sigut; Este cu executare succesiva deoarece scopurile propuse nu pot fi
ndeplinite la moment; Este cu titlu oneros deoarece fiecare urmareste obtinerea unui avantaj patrimonial,
insa nu pe seama prestatiei celeilalte parti, ci ca rezultat al activitatii lor comune, toi participanii urmresc
obinerea unui anumit rezultat si survenirea efectului dorit cu att mai mult ca acest moment este
nominalizat si in definiia la art.1339 CCRM.

1.2. Caracterizai regimul juridic al contribuiilor asociailor n contractul de societate


civil - 5 puncte
Participantii la societatea civila sunt obligate sa verse contributiile convenite prin contract in modul si in
termenul prevazut. Contributiile pot fi inegale si de natura diferita, insa niciunul dintre asociati nu poate fi
scutit de obligatia de a aduce un aport. Marimea contributiei fiecarui asociat are o importanta determinanta
la repartizarea veniturilor si pierderilor ce rezulta din functionarea societatii civile. In lipsa unor clauze
contractuale contrare, asociatul participa la veniturile si suporta pierderile proportional cotei-parti ce-i revine
din patrimoniul social Daca marimea contributiilor nu a fost determinata prin contract, partile se obliga la
plata unor contributii egale.
Cotributiile partenerilor sunt considerate proprietate comuna a participantilor, in cazul in care contractul nu
prevede altfel.
Participanii trebuie s verse contribuiile convenite prin contract. n lipsa unor dispoziii n acest sens, ei
snt obligai la plata unor contribuii egale.Contribuiile pot consta din bunuri, inclusiv din drepturi
patrimoniale.Dac prin contract nu s-a dispus altfel, contribuiile devin proprietate comun a participanilor.
De patrimoniul social aparine ceea ce s-a dobndit n baza unui drept ce ine de acel patrimoniu i ceea ce s-
a dobndit ca despgubire pentru distrugerea, pierderea sau deteriorarea unui obiect din el.
(4) Contribuia unui participant nu poate fi majorat fr consimmntul acestuia.
Pentru bunul dat n calitate de contribuie asociatul rspunde conform regulilor privind rspunderea
vnztorului.
Asociatul dator cu o sum de bani pe care nu a depus-o este n ntrziere de drept, urmnd s plteasc
dobnda fr a fi scutit i de repararea prejudiciilor dac s-ar cuveni. Aceast regul se aplic i n privina
sumelor preluate pentru scopuri personale din casa societii, a cror dobnd se calculeaz din ziua
prelurii. n cazul n care dreptul de folosin asupra unui bun a fost transmis n calitate de contribuie i
acest drept se stinge anterior termenului pentru care a fost transmis, asociatul este obligat s compenseze n
bani costul folosinei de care s-a lipsit societatea.Asociaii care s-au obligat s depun n comun prestaii n
munc predau societii toate ctigurile obinute prin prestaiile care fac obiectul societii.
(5) La lichidarea societii, fiecare asociat are dreptul prioritar fa de ali asociai de a primi bunul pe care l-
a dat n calitate de contribuie.

1.3. Determinai particularitile contractului de societate civil n sistemul contractelor


civile. 7 puncte.
Elementele contractului:

11
In calitate de Pri sunt participanii sau asociaii care pot fi ntr-un numr nelimitat incepind de la doua
persoane.
Aceste persoane trebuie sa fie inzestrate cu capacitatea de a ncheia acte de dispoziie ns se interzice
participarea in calitate de pri contractante chiar si prin intermediul reprezentanilor, minorii sau persoanele
incapabile. Pot fi participani si organizaiile necomerciale in dependenta de scopul propus.
Obiectul contractului sunt totalitatea aciunilor ntreprinse de ctre asociai sau participani si desfurate in
comun pentru atingerea scopului propus, acest scop poate fi economic, ceea ce nseamn patrimonial sau
lucrativ, adic atragerea unor economii, obinerea unor beneficii patrimoniale, ridicarea unor edificii pentru
necesitile unei asociaii, cit si scopul de alta natura dect cel economic, nepatrimonial, si anume susinerea
diferitor concursuri, organizarea diferitor expoziii cu sau fr obinerea crorva beneficii materiale.
Forma contractului conform art.1341, alin.1 CC se accepta att forma verbala cit si forma scrisa, ns se
supune normelor generale cu privire la forma actelor juridice conform art.208-212 CC. ns forma scrisa
este necesara in toate cazurile in care este imposibil de a dovedi existenta acestui contract prin proba cu
martori.
Termenul contractului este determinat sau determinabil de ctre pri sau in dependenta de scopul propus si
termenul necesar pentru a se realiza. Conform art.1353CC termenul contractului reprezint acel termen care
este inclus la scurgerea cruia este un temei de a rezilia contractul.
Preul contractului:
Deoarece contraprestaia este realizata pentru sine nsi, nu putem spune c este vorba de preul
contractului ci de o contraprestaie din partea fiecrui participant pentru a obine scopul propus.
Drepturile si obligaiile prilor:
Principala obligaie pentru toi participanii este de a achita cota parte din preul rezultatului final sau de a
rambursa suma datorat persoanei care a achitat.
Daca participanii convin ca rezultatul final sa rmn in cote inegale conform contribuiei fiecruia atunci
aceasta se va nominaliza in contract si la ncetarea lui fiecare fost participant va deveni proprietar al cotei
indicate in contract daca este vorba de un rezultat patrimonial.
In afara de contribuii participanii sunt obligai sa ia parte la administrarea societii care presupune
administrarea fondului comun cu sau fr colectarea de mai departe a mijloacelor bneti.
Persoanele care se afla in capul administrrii sunt obligate sa-si prezinte darea de seama a asociaiilor si sa-si
ndeplineasc cu buna credina si diligenta obligaiunile cu sau fr respectarea indicaiilor date de ctre
asociai asumndu-i urmrile si riscurile.
Din considerentul ca acest contract are un caracter personal, atragerea unor persoane tere este acceptata
doar cu acordul celorlali participani cit si nlocuirea unui asociat cu o persoana ter.

2. Contactul de depozit.

A a lsat vecinului B la pstrare un televizor, un casetofon i o valiz, urmnd s-i plteasc acestuia
remuneraie n mrime de 200 lei. Dup un anumit timp, n rezultatul unu furt, a fost sustras valiza lui A.
Furtul a avut loc n timpul cnd B, plecnd la magazin, a uitat ua apartamentului deschis.
Dup ntoarcere, A a solicitat de la B restituirea costului valizei sustrase n mrime de 800 lei,
refuznd plata remuneraiei pe motiv c acesta nu i a executat corespunztor obligaiile de pstrare a
bunului.

2.1. Noiunea contractului de depozit - 3 puncte.


Cod Civil:
Articolul 1086. Contractul de depozit
Prin contract de depozit o parte (depozitar) se oblig s pstreze bunul mobil, predat de cealalt parte
(deponent), o perioad determinat sau nedeterminat i s-l restituie la cerere.
2.2. Caracterizai obligaia de pstrare a bunului dup cum depozitul este oneros sau gratuit - 5
puncte .
n cadrul depozitului cu titlu oneros, depozitarul este obligat s se ngrijeasc de integritatea bunului primit
cu prudena i diligena unui bun profesionist.

12
n cazul n care depozitul are titlu gratuit, depozitarul este obligat s se ngrijeasc de integritatea bunului ca
de propriul bun.
Contractul de depozit poate fi cu titlu oneros si cu titlu gratuit. Pretul contractului este numit remuneratie.
Deponentul datoreaza remuneratia daca contractul incheiat contine o clauza cu privire la caracterul oneros al
contractului. Contratele de depozit profesionalist se prezuma oneroase, astfel incit deponentul va datora
remuneratia chiar si atunci cind nu s-a convenit expres. Clauza cu privire la pret nu reprezinta o conditie
esentiala a contractului, n cazul n cnd remuneratia nu a fost stabilita prin acordul partilor, se considera ca
ele au convenit asupra remuneratiei tarifare, iar in lipsa tarifului se va plati o remuneratie obisnuita pentru
astfel de servicii.
Intinderea obligatiei de pastrare a bunului este diferita in funtie de caracterul oneros sau gratuit al
contractului de depozit. n cadrul depozitului cu titlu oneros, depozitarul este obligat s se ngrijeasc de
integritatea bunului primit cu prudena i diligena unui bun profesionist. Aceasta il obliga pe depozitar sa
intreprinda toate masurile necesare pentru asigurarea pastrarii bunului, atat prevazute de contract, cit si
neprevazute, insa necesare, determinate de imprejurarile concrete. Neexecutarea obligatiei de pastrare a
bunului ce rezulta dintr-un contract cu titlu oneros se prezuma culpabila, depozitarul fiind tinut sa repare
integral prejudiciul cauzat.
n cazul contractului cu titlu gratuit, depozitarul este dator s se ngrijeasc de integritatea bunului ca de
propriul bun. Depozitarul gratuit se incheie, de regula, la initiativa deponentului si in interesul lui. Din acest
considerent nu i se poate pretinde depozitarului o grija mai mare fata de bunurile deponentului decit de
propriile bunuri. Alegind depozitarul, deponentul isi asuma si riscurile legate de propria alegere. Daca
deponentul se asteapta ca bunul sau sa fie pastrat in conditii mai bune, trebuia sa aleaga o persoana mai
diligenta. In caz de neexecutare sau executare necorespunzatoare a obligatiei de pastrare, culpa depozitarului
va fi apreciata de fiecare data pornind de la diligenta depusa de depozitar la conservarea propriilor lucruri.
Astfel, daca depozitarul a expus unui pericol bunurile sale, in urma careia au pierit sau au fost distruse si
bunurile deponentului, depozitarul trebuie sa demonstreze ca a pastrat bunurile deponentului in egala masura
cu bunurile sale, ele fiind expuse aceluiasi pericol.

2.3. Soluionai spea. Argumentai rspunsul 7 puncte.


n speta data suntem in prezenta unui contract de depozit cu titlu oneros, incheiat intre vecinul A, care a lasat
contra intelegeri a unei sume de 200 de lei spre pastrare, bunuri. Conform art. 1089 alin 1 CC al RM n
cadrul depozitului cu titlu oneros, depozitarul este obligat s se ngrijeasc de integritatea bunului primit cu
prudena i diligena unui bun profesionist. Astfel n cazul depozitului cu titlu oneros raspunderea
depozitarului este mai sporita si culpa se apreciaza cu mai mare rigoare, dup tipul abstract al omului
prudent i diligent, nerespectarea obligaiei de pastrare a bunului dat in depozit atrage raspunderea
depozitarului. n speta data depozitarul nu a a manifestat prudena i diligena unui bun profesionist, caci
plecind din casa acesta a uitat sa inchida usa, respective stiind ca are o obligatie de pastrare a integritatii
bunurilor, acesta nu a dat dovata de precautie in protejarea lor. Respectiv, depozitarul, B, va fi supus
restituirii costului valizei sustrase, n urma stabilirii conform art 602 alin 1 CC Rspunderea pentru
neexecutarea obligaiei - (1) n cazul n care nu execut obligaia, debitorul este inut s-l despgubeasc pe
creditor pentru prejudiciul cauzat astfel dac nu dovedete c neexecutarea obligaiei nu-i este imputabil.

Testul nr. 7
1. Contractul de franchising.
1.1.Enumerai obligaiile prilor la etapa precontractual - 3 puncte
Note de curs:

13
La etapa pre-contractual eventualul franchiseul face cunotin i se informeaz deschis si complet despre
totalitatea condiiilor i circumstanelor care stau la baza activitii franchiserului n cadrul contractului de
fanchising. I se aduce la cunotina franchiseului informaia cu privire la costurile sau preurile obiectului
contractului, care poate s includ n dependen de presupusa direcie de activitate sau de marketing,
necesitatea treningurilor sau procurarea utilajului, amplasarea filialei firmei-fiice care va desfura
activitatea de producere cu sau fr acordare de servicii ct i acordarea serviciilor de comercializare.
Potenialul franchiseu, nectnd la faptul dac ncheie sau nu ncheie contractul pe parcurs cu firma-mam,
el este obligat s pstreze confidenialitatea informaiei care i-a devenit cunoscute pentru un termen de cel
puin 10 ani sau conform nelegerii prilor.
La ncheierea contractului, prile au obligaia de a se informa n mod deschis i complet despre
circumstanele care vizeaz franchisingul i de a pune la dispoziia celeilalte pri informaia necesar n
conformitate cu principiul bunei-credine. Prile snt obligate s pstreze secretul asupra datelor
confideniale, inclusiv n cazul n care contractul nu se mai ncheie.

1.2. Caracterizai obligaiile prilor la etapa contractual - 5 puncte


Note de curs:
La etapa contractual, franchiseul trebuie s achite sumele de bani menionate in contract in dependenta de
franchisa pe care o desfoar, trebuie sa foloseasc programul care este propus de franchiser cu diligenta
unui bun ntreprinztor in mod activ.
Trebuie sa procure bunuri si servicii de la franchiser sau de la persoanele indicate de acesta. Trebuie sa
produc, s vnd sau sa presteze serviciile sub denumirea de firma a franchiserului numai acelea care sunt
indicate si permise in contract fr careva modificri sau adugri chiar daca ar avea o calitate mai buna,
pstrndu-se toate caracteristicile iniiale.
Franchiseul trebuie sa accepte si sa permit in orice moment controlul din partea franchiserului, sa respecte
limitele teritoriale indicate in contract si sa foloseasc marca de producie numai la producia primita
conform contractului dat. s.a.drepturi si obligaii.
Franchiserul este obligat sa pun la obligaia franchiseului, conform prevederilor contractuale totalitate
bunurilor indicate sa-i acorde drepturile propuse, mrcile de producie, diferite modele, decoraii si alte
elemente de individualizare cit si sa organizeze diferite treninguri sau cursuri si in baza de cunotine sa fa
evaluri si promovri.
Franchiserul trebuie sa informeze, s ndrumaze cit si poate sa verifice activitatea franchiseului si
respectarea tehnicilor si metodelor propuse si la rndul sau are dreptul de a impune limitele teritoriale ale
zonei unde in continuare va activa franchiseul conform contractului.
(1) Franchiserul este obligat s pun la dispoziia franchiseeului o totalitate de bunuri incorporale, de
drepturi, mrci de producie, de modele, aranjamente, decoraii, de concepte asupra aprovizionrii, desfacerii
i organizrii, precum i alte date sau cunotine utile promovrii vnzrilor.
(2) Franchiserul este obligat, n plus, s protejeze programul comun de prestare a franchisei mpotriva
interveniilor unor teri, s-l perfecioneze pe parcurs i s sprijine franchiseeul n activitatea acestuia prin
ndrumare, informare i perfecionare profesional.
Obligaiile franchiseeului
Franchiseeul este obligat s plteasc o sum de bani a crei mrime se calculeaz, n principiu, ca o
fraciune din volumul de vnzri care s corespund cu contribuia programului de prestare a franchisei la
volumul de vnzri. El mai este obligat s utilizeze programul de prestare a franchisei n mod activ i cu
diligena unui bun ntreprinztor, precum i s procure bunuri i servicii prin franchiser sau prin intermediul
unei persoane desemnate de acesta dac msura respectiv are legtur nemijlocit cu scopul contractului.

1.3.Formulai principalele deosebiri ale contractului de franchising de alte instituii


asemntoare - 7 puncte

Contract de franchising: Contract de Contract de Contract de Contract de


factoring: mandat: societate civila: administrare
fiduciara:

14
Noiunea
- Art. 1171. - Art. 1290. - Art. 1030. Contractul - Art. 1339. - Art. 1053.
Prin contract de franchising, (1) Prin contract de de mandat Contractul de Prin contractul de
care este unul cu executare factoring, o parte, care (1) Prin contractul de societate civil administrare
succesiv n timp, o parte este furnizorul de mandat o parte Prin contract de fiduciar, o parte
(franchiser) i cealalt parte bunuri i servicii (mandant) societate civil, (fondator al
(franchisee) ntreprinderi (aderent), se oblig s mputernicete cealalt dou sau mai multe administrrii,
autonome se oblig reciproc cedeze celeilalte pri, parte (mandatar) de a o persoane (asociai, fiduciant) pred
s promoveze care este o reprezenta la ncheierea participani) se bunuri n
comercializarea de bunuri i ntreprindere de de acte juridice, iar oblig reciproc s administrare
servicii prin efectuarea, de factoring (factor), aceasta, prin acceptarea urmreasc n fiduciar
ctre fiecare din ele, a unor creanele aprute sau mandatului, se oblig s comun scopuri celeilalte pri
prestaii specifice. care vor aprea n acioneze n numele i economice ori alte (administrator
viitor, iar factorul i pe contul mandantului. scopuri, fr a fiduciar,
asum anumite constitui o fiduciar), iar
obligaii. persoan juridic, aceasta se oblig
mprind ntre ele s administreze
foloasele i patrimoniul n
pierderile. interesul
fondatorului
administrrii.

Caracterele
- Este consensual, - Este - Este consensual, - Este consensual; - Este consensual, este
sinalagmatic, cu titlu sinalagmatic, este cu titlu gratuit este sinalagmatic, cu titlu gratuit sau
oneros, cu executare consensual, cu sau oneros este este comutativ, este oneros daca prile au
succesiva, comutativ, real, titlu oneros, cu comutativ, cu cu executare prevzut expres in
succesiva; este cu contract, este
i conform prerilor unor executare executare
titlu oneros. comutativ, cu
specialiti n domeniu este succesiva, este succesiva, este executare succesiva,
intuitu-personae. comutativ, ns sinalagmatic, in sinalagmatic in msura
este si riscant. msur prevederilor
prevederilor contractuale.
legale.
Prile
Prile sunt franchiserul Pari: sunt Prile contractului In calitate In calitatea de pri
(numit i concedent) i factorul, In calitate de pri sunt de Pri sunt sunt fiduciantul
francheseeul (numit i aderentul si mandatarul si mandantul , participanii adic fondatorul care
concesionar), franchiserul persoana ter unde mandatar trebuie sa fie o sau asociaii are calitatea si de
persoana cu capacitate de care pot fi
este ntreprinderea-mam unde factor creditor si poate fi
exerciiu deplina. ntr-un numr
productoare, care are un poate fi o nelimitat
orice PF/PJ in
anumit nume pe pia ntreprindere de incepind de la interesul creia se
destul de cunoscut. factoring adic doua ntocmete acest
instituii persoane. contract.
financiare. Administratorul
fiduciar poate fi orice
PJ/PF ce are
capacitatea deplina de
exerciiu cu excepia
APL.

Obiectul contractului
- Obiectul contractului de Obiectul Sunt totalitatea Obiectul Obiectul contractului
fanchising l reprezint contractului l aciunilor pe care le contractului sunt are 2 laturi: juridica
franchisa, care include constituie ntreprinde totalitatea aciunilor si materiala unde
acordarea de servicii, creanele mandatarul la ntreprinse de ctre obiectul juridic l
ncheierea actelor asociai sau
15
producerea de bunuri, transmise sau juridice in numele participani si formeaz totalitatea
distribuirea produciei. cedate de ctre mandantului. desfurate in aciunilor materiale
aderent, factorului. Obiectul comun pentru si a actelor juridice
In contract trebuie contractului trebuie atingerea scopului pe care le
sa fie numaidect sa fie licit. propus, acest scop
nfptuiete
indicate concret poate fi economic,
ceea ce nseamn
administratorul
toate acele prestaii fiduciar. Obiectul
la care se obliga patrimonial sau
lucrativ. material l formeaz
fiecare parte
totalitatea bunurilor.
contractanta.

Forma
Forma contractului, este Forma contractului forma contractului se accepta att Forma contractului
scris, sub sanciunea este scrisa. Si se se supune normelor forma verbala cit este scrisa, unde se
nulitii i n contract se determina in funcie generale verbal sau si forma scrisans indica totalitatea
indic obligaiile prilor, de forma scris. forma scrisa este drepturilor si
contractului care se obligaiilor prilor
durata contractului, necesara in toate
ncheie intre aderent contractante, cit si
dispoziiile cu privire la si persoana tera, din
cazurile in care beneficiarul daca
prelungire sau reziliere cit aceste cauze poate fi este imposibil de a exista o asemenea
si descrierea detaiata, forma scrisa simpla dovedi existenta persoana.
precisa si concreta a sau autentificata acestui contract
programului de prestare a notarial. prin proba cu
franchisei. martori.

Termenul
Termenul contractului se Termenul Termenul Termenul Termenul contractului
stabilete de ctre pri contractului contractului contractului este se stabilete de ctre
avndu-se n vedere obiectul rmne la discreia depinde de o determinat sau pri si poate fi att
contractului .Atunci cnd persoanelor-pri aciune sau mai determinabil de determinat cit si
termenul nu este determinat nedeterminat cu
ale contractului si multe aciuni pe ctre pri sau in
sau depete 10 ani, fiecare indicarea acestui fapt
parte contractant poate cere
reiese din care le ntreprinde dependenta de in contract.
rezilierea contractului n orice condiiile uzanele mandatarul sau scopul propus si
moment, ns respectnd un si ndeplinirea in conform art. 1032, termenul necesar
termen de preaviz de un an de termen a daca este mandate pentru a se realiza.
zile. obligaiunilor special sau Conform
contractuale. general. art.1353CC
termenul
contractului
reprezint acel
termen care este
inclus la scurgerea
cruia este un
temei de a rezilia
contractul.

Preul
Preul se stabilete n Preul contractului Preul contractului Preul Preul contractului se
echivalent bnesc sau n reprezint Se va nominaliza contractului: nominalizeaz si se
natur reieind din obiectul comisionul pe care doar in cadrul Deoarece indica atunci cnd
contractului adic franchis l primete contractelor cu contraprestaia este contractul este cu
iar plata iniial este factorul pentru titlu oneros si realizata pentru sine titlu oneros.
denumit royalty i se serviciile sale remuneraia poate nsi, nu putem
spune c este vorba
achit ptr dr de folosire a prestate fi stabilita de ctre
de preul
16
mrcii pe teritoriul indicat aderentului. pri sau poate fi contractului ci de o
i ptr compensarea Si acest comision conform carorva contraprestaie din
cheltuieli. pe care le-a reprezint un anumit tarife. partea fiecrui
suportat franchiserul. procent din participant pentru a
drepturile sau obine scopul
creanele transmise propus.
de ctre aderent,
factorului.

2. Contractul de depozit.
A a ncheiat cu B contract de depozit, prin care ultimul se obliga s pstreze 20 tone de cartofi.
Cartofii au fost depozitai ntr-o ncpere special.
n legtur cu ridicarea apei din ru, ca urmare a ploilor toreniale, cartofii au fost inundai i s-au
alterat. A a solicitat de la B restituirea a 20 tone de cartofi din alt depozit. B, n cadrul instanei de judecat, a
declarat c cartofii sunt bunuri individual-determinate, deoarece se pstrau ntr-o ncpere separat i, drept
urmare, riscul peirii fortuite urmeaz a fi suportat de A. n edin a fost prezentat un certificat care confirma
c au avut loc inundaii, dar ridicarea apei nu a depit limitele obinuite pentru aceast perioad.

2.1. Relatai despre obiectul contractului de depozit - 3 puncte;


Cod Civil:
Articolul 1086. Contractul de depozit
Prin contract de depozit o parte (depozitar) se oblig s pstreze bunul mobil, predat de cealalt parte
(deponent), o perioad determinat sau nedeterminat i s-l restituie la cerere.
Carte:
Obiectul juridic al contractului de depozit sunt serviciile deponentului de asigurare a pastrarii bunului, iar
obiectul material bunurile transmise spre pastrare. Din noiunea legala a cotractului desprindem ca spre
pastrare pot fi transmise doar bunurile mobile. Bunurile care pot fi obiect al contractului de depozit trebuie
sa fie individual determinate, deoarece la expirarea termenului contractului depozitarul este obligat sa
restituie acelasi bun. Depozitul neregulat are ca obiect bunuri determinate generic. n acest caz, potrivit art.
1104 CC RM, depozitarul in lipsa unei clauze contractuale contrare, devine proprietarul bunului, fiind
obligat la scadenta sa restituie ca si imprumutatul bunuri de aceeasi calitate si in aceeasi cantitate. n calitate
de obiect material al contractului de depozit pot fi si banii sau documentele constatatoare de drepturi (titluri
de valoare, testamente, contracte etc.).

2.2. Stabilii particularitile depozitrii bunurilor determinate generic - 5 puncte ;


Dac n depozit au fost predate bunuri determinate generic, bunurile trec, n lipsa unei nelegeri contrare,
n proprietatea depozitarului. n astfel de caz, depozitarul se oblig s restituie deponentului o cantitate de
bunuri egal sau stipulat de pri, de acelai gen i de aceeai calitate.
1. n cazul dat bunurile fiind fungibile i consumptibile, nu trebuie s fie restituite n individualitatea lor, ci
prin alte bunuri asemntoare.Astfel de relaii contractuale pot fi ntlnite la depozitare n depozitele de
fructe i legume, produse agricole, n elevatoare etc.
2. n cazul predrii n depozit a bunurilor determinate generic, depozitarul devine proprietarul lor, putnd
folosi, culege fructele i despune de ele, dar n calitate de proprietar suport i riscul pieirii ori degradrii
fortuite.
3. La cerere depozitarul este obligat s restituie lucruri de acelai gen, de aceiai calitate i cantitate, inclusiv
fructele percepute, deponentul fiind titularul unei creane.
Deoarece n cazul dat contractul de depozit este translativ de proprietate, deponentul trebuie s fie
proprietarul bunurilor sau s fi acionat cu mputernicire din partea proprietarului.
4. De asemenea nu este aplicabil nici dreptul de retenie, deoarece depozitarul n calitate de proprietar,
suport eventualele cheltuieli de conservare.

17
n cazul depozitarii bunurilor determinate prin genul lor, depozitarul este tinut sa restituie bunuri de aceeasi
calitate si in aceeasi cantitate. Obligatia de restituire urmeaza a fi exexutata, in lipsa unei intelegeri speciale,
la locul unde bunul a fost predat depozitarului (art. 1098 CC RM).

2.3. Soluionai spea. Cum are loc individualizarea bunurilor n contractul de depozit? - 7 puncte
n speta data suntem in prezenta unui contract de deposit, incheiat intre A si B, prin care B se obliga sa
pastreze 20 tone de cartofi intr-o incapere speciala. In speta nu se cunoaste titlul cu care a fost incheiat acest
contract fie gratuit, fie oneros pentru a se stabili, daca conform art. 1089, acesta trebuia s se ngrijeasc de
integritatea bunului primit cu prudena i diligena unui bun profesionist in cazul depozitului cu titlu
oneoros sau trebuia s se ngrijeasc de integritatea bunului ca de propriul bun in cazul depozitului cu titlu
gratuit. Astfel daca nu este stabilit expres acest fapt, conform art 1088 alin 1 CC Depozitul are titlu gratuit
dac n contract nu este prevzut altfel. Astfel B era obligat s se ngrijeasc de integritatea bunului ca de
propriul bun.
n conformitate cu Articolul 294 alin 2 CC Bunul determinat generic se consider bunul care posed
semnele caracteristice tuturor bunurilor de acelai gen i care se individualizeaz prin numrare, msurare,
cntrire. Bunul determinat generic este fungibil. Astfel, prin natura lor, cartofii sunt bunuri determinate
generic, si faptul ca au fost depozitai ntr-o ncpere special, nu le schimba natura sa.
Conform art. 1095 (1) Depozitarul este obligat s restituie bunul n starea n care se afl la momentul
restituirii. Totodata aliniatul mai prevede ca Riscul pieirii sau deteriorrii fortuite rmne n sarcina
deponentului. Riscul peirii fortuite pentru a fi suportat de careva parte trebuie probata. In spata daca, precum
in instanta nu s-a stabilit o careva calamitate naturala, nu ii putem imputa deponentului riscul peirii fortuite.
In temeiul art 1093 alin 2 CC n cazul n care modificarea condiiilor depozitului este strict necesar pentru
nlturarea riscului de distrugere, pierdere sau deteriorare a bunului, depozitarul este n drept s modifice
modul, locul i alte condiii de pstrare fr a cere deponentului ncuviinarea. Astfel daca se constata cu
adevarat starea de forta majora, adica nivel ridicat al apelor, depozitarul se bucura de protectia normelor
civile daca actiona in modul stabilit de CC.
Fiind obligat s se ngrijeasc de integritatea bunului ca de propriul bun, acesta nu a actionat in asemenea
mod.
Conform Articolul 1104 CC. ,,Depozitarea bunurilor determinate prin caracteristici de gen
Dac n depozit au fost predate bunuri determinate generic, bunurile trec, n lipsa unei nelegeri contrare,
n proprietatea depozitarului. n astfel de caz, depozitarul se oblig s restituie deponentului o cantitate de
bunuri egal sau stipulat de pri, de acelai gen i de aceeai calitate.
Astfel fiind obligat sa repare prejudiciul cauzat, B va trebui sa restituie lui A 20 tone de cartofi de aceeasi
calitate.

Testul nr 8
1. Dreptul de motenire.
A a decedat n rezultatul unui accident. Mama acestuia, locuind n alt ora, a venit la nmormntarea,
achitnd datoriile celui ce a lsat motenirea i pltind facturile pentru apartament timp de 2 luni. Dup 2
luni din momentul deschiderii motenirii, ea s-a ntors n oraul su.
Dup expirarea unui an din momentul decesului, mama celui ce a lsat motenirea s-a adresat soiei
acestuia cu propunerea de a mpri motenirea. Potrivit ei, motenirea urma s fie mprit la trei
motenitori mama, soia celui ce a lsat motenirea i o fiic nscut n afara cstoriei.
Soia celui ce a lsat motenirea a declarat c unicul motenitor este ea, deoarece mama defunctului a
depit termenul de acceptare a motenirii, iar fiica lui nu are dreptul la motenire, ntruct a fost nscut n
afara cstoriei.

18
1.1. Noiunea motenirii - 3 puncte.
Motenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel ce a lsat motenirea) ctre
succesorii si, Motenirea este o transmisiune de drepturi pentru cauz de moarte, universal, unitar i
indivizibil, Motenirea are loc conform testamentului (succesiune testamentar) i n temeiul legii
(succesiune legal).
1.2. Caracterizai acceptarea motenirii i formele ei - 5 puncte.
Succesiunea este acceptat de succesor indiferent de faptul dac este testamentar sau succesor legal.
Succesiunea se consider acceptat cnd motenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o
declaraie de acceptare a succesiunii sau intr n posesiunea patrimoniului succesoral.
Dac succesorul a intrat n posesiunea unei pri din patrimoniu, se consider c a acceptat ntregul
patrimoniu, oriunde s-ar afla i din ce ar consta. Termenul de acceptare a succesiunii este de 6 luni de la data
deschiderii ei.
1) declaratia de acceptare a succesiunii: se depunde personal de catre mostenitor, vointa succesorului de a
accepta expres mostenirea trebuie sa fie manifestata in forma scrisa, autentica sau sub semnatura privata.
Instanta de judecata are atributia ca in caz de ceva sa analizeze continutul actului pt a concluziona in sensul
acceptarii exprese a mostenirii.
2) depunerea cererii de eliberare a certificatului de mostenitor (in cazul copiilor/ persoanelor incapabile
declaratia se depune de catre reprezentantii legali ai acesto persoane)
3) Intrarea in posesia bunurilor succesorale reprezinta posedarea de fapt a bunurilor defunctului, actiunin
concludente din care reiese intentia succesorului de a accepta si a dobandi mostenirea. Ex: administrarea si
folosirea bunurilor succesorale, plata impozitelor pe immobile, darea in arenda sau locatiune a bunurilor.
Nu: cheltuieli de inmormantare, a preluat obiecte ca amintiri de familie.
1.3. Soluionai spea. Stabilii cercul de motenitori i cotele ce li se cuvin - 7 puncte.
Mostenitori legali:
1. Mama 1/2 cota parte din patrimoniul succesoral, din motiv ca aceasta in perioada de 6 luni a intrat in
posesia bunurilor succesorale prin faptul ca a achitat impozitele pt apartament
2. Sotia cota parte din patrimoniul succesoral din motiv ca aceasta la fel ca prima e mostenitor de clasa
1, aici depinde daca ea a intrat in posesia bunurilor defunctului sau daca a depus declaratia de acceptare a
mostenirii la notar
3. Copilul in afara casatoriei la fel e mostenitor de clasa 1, indiferend ca e dinafara casatoriei, dar din
motiv ca aceasta nici nu a intrat in posesia bunurilor si nici nu a depus declaratia propriu zisa la notar a
pierdut dreptuld e a dispune de cota sa parte din patrimoniul succesoral.

2. Noiuni generale privind contractul de comision.


2.1. Noiunea i caracterele juridice ale contractului de comision 3 puncte.
Notiune: o parte (comisionar) se oblig s ncheie acte juridice n nume propriu, dar pe contul celeilalte
pri (comitent), iar aceasta s plteasc o remuneraie (comision)
Caractere juridice: consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros
2.2 Caracterizai elementele contractului de comision 5 puncte.
1) Partile: comitentul si comisionarul (PF/PJ)
Comitent: orice persoana care solicita incheierea de AJ pe contul sau dar in numele altei persoane. In raport
cu tertii parte apare doar comisoonarul (de regula intreprinzator)
2) Obiectul: licit, in circuitul civil, determinat/determinabil cel putin in specia sa.
3) Forma: simpla manifestare de vointa ( caracter consensual)
4) Termenul: se stabileste de catre parti
5) Pretul: remuneratia pe care comitentul se oblige sa o plateasca comisionarului in schimbul serviciilor de
intermediere, servicii ce presupun incheierea de AJ cu terte persoane pe contul comitentului. Suma fixa sau
cota procentualadin valoarea AJ incheiat de comisionar.
2.3.Formulai principalele asemnri i deosebiri dintre contractului de comision i contractul de
mandat 7 puncte.
Asemanari mandat-comision:
1) se refera la categoria contractelor de prestare a serviciilor de intermediere 2) pe contul persoanei care
imputerniceste 3) intre comitent si comisioanr exista aceleasi drepturi si obligatii ca intre mandant si

19
mandatar cu deosebirile specificate la contr de comision
Deosebiri:
1) reprezentarea determina natura juridical a mandatului 1) comisionul nu conditioneaza reprezentarea adica
in nume propriu dar pe contul comitentului 2) procura este necesara 2) procura este inutila 3) scopul:
reprezentare la incheierea de AJ si executarea acestor acte 3) scopul: doar executarea AJ pe care le incheie
comisionarul cu tertii in nume propriu dar pe contul comitentului 4) de regula, cu titlu gratuity 4) de regula,
cu titlu oneors
TESTUL 9
1. Dreptul succesoral.
n luna martie 2002 Mereacre a ntocmit un testament prin care testa toat averea sa nepoelului su
Vasile, inclusiv cot-parte din cas. n acelai an Mereacre a decedat, iar nepoelul Vasile n decurs de 6
luni nu acceptat succesiunea. Soia defunctului a acceptat ntreaga motenire i a nregistrat pe numele su i
cot-parte din cas, care conform testamentului urma s fie atribuit motenitorului testamentar
nepotului Vasile.
Vasile a naintat cerere de chemare n judecat privind prelungirea termenului de acceptare a
succesiunii, motivnd c a aflat despre testament n luna august 2003, iar n septembrie a aceluiai an a
primit duplicatul testamentului.
1.1. Stabilii modalitile de acceptare a motenirii legale i a celei testamentare i termenul de
acceptare a motenirii.
Succesiunea este acceptat de succesor indiferent de faptul dac este testamentar sau succesor legal.
Succesiunea se consider acceptat cnd motenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o
declaraie de acceptare a succesiunii sau intr n posesiunea patrimoniului succesoral.
Dac succesorul a intrat n posesiunea unei pri din patrimoniu, se consider c a acceptat ntregul
patrimoniu, oriunde s-ar afla i din ce ar consta. Termenul de acceptare a succesiunii este de 6 luni de la data
deschiderii ei.
1) declaratia de acceptare a succesiunii: se depunde personal de catre mostenitor, vointa succesorului de a
accepta expres mostenirea trebuie sa fie manifestata in forma scrisa, autentica sau sub semnatura privata.
Instanta de judecata are atributia ca in caz de ceva sa analizeze continutul actului pt a concluziona in sensul
acceptarii exprese a mostenirii.
2) depunerea cererii de eliberare a certificatului de mostenitor (in cazul copiilor/ persoanelor incapabile
declaratia se depune de catre reprezentantii legali ai acesto persoane)
3) Intrarea in posesia bunurilor succesorale reprezinta posedarea de fapt a bunurilor defunctului, actiunin
concludente din care reiese intentia succesorului de a accepta si a dobandi mostenirea. Ex: administrarea si
folosirea bunurilor succesorale, plata impozitelor pe immobile, darea in arenda sau locatiune a bunurilor.
Nu: cheltuieli de inmormantare, a preluat obiecte ca amintiri de familie.
1.2. Determinai cine poate prelungi termenul de acceptare a motenirii i n prezena cror motive,
cu ct se poate prelungi termenul de acceptare a motenirii i cine va avea calitatea de prt?
Termenul de acceptare a succesiunii de 6 luni poate fi prelungit de ctre instana de judecat cu cel mult 6
luni. Motivele pot fi: imposibilitatea de a fi prezent pt ca era in strainatate, imprejurari care nu-I sunt
imputabile reclamantului, Parat va fi ?
1.3. Soluionai litigiu n esen. Pronunai-v asupra necesitii declarrii nulitii certificatului de
motenitor eliberat soiei celui ce a lsat motenirea n cazul prelungirii termenului de acceptare a
motenirii pentru motenitorul testamentar.
Instana de judecat poate dispune repunarea n termen numai atunci cnd constant c mprejurrile ce l-au
mpiedicat pe cel chemat la motenire s-i execite dreptul de opiune nu-i sunt imputabile. Repunarea n
termen nu poate fi acordat atunci cnd se constat c depirea termenului de prescripie se datoreaz unei
culpe a reclamantului. n ipoteza n care succesibilul a luat cunotin mai trziu de calitatea sa de
motenitor, termenul se calculeaz de la data lurii la cunotin a acestei caliti. Astfel, termenul de 6 luni
incepe a curge din momentul in care Vasile a aflat ca este mostenitor, adica din august 2003. Astfel, va fi
cenesar de declarat nul certificatul de mostenitor eliberat sotiei, si toata mostenirea o va dobandi Vasile.
2. Principalele noiuni n asigurare.
2.1. Noiunea primei de asigurare.
Suma pe care asiguratul este obligat sa o plateasca asiguratorului, la eliberarea politei de asigurare, in modul

20
si in termenul prevazut de contractul de asigurare, in schimbul preluarii de catre asigurator a riscului
asigurat.
2.2. Caracterizai suma asigurat.
Suma asigurata este limita maxima a raspunderii asiguratorului in cazul producerii evenimentului pt care s-a
incheiat contr de asigurare. In asigurarea de viata suma data se numeste indemnizatia. In asigurarea de
bunuri si raspunderea civila suma se numeste depagubire de asigurare. Se plateste in bani de catre asigurator.
Pt fiecare zi de intirziere din vina asiguratorului, acesta va plati asiguratului, beneficiarului, pagubitului
penalitate de 0.1 % din suma indemnizatiei sau despagubirii.
2.3. Stabilii deosebirile i asemnrile dintre suma asigurat i despgubirea de asigurare.
Suma asigurata descrirea este mai sus. Despagubirea de asigurare este suma pe care asiguratorul o datoreaza
asiguratului in vederea compensarii pagubei produse de evenimentul asigurat in asigurarea de bunuri si de
raspundere civila. La asiguraea de bunuri, desbagubirea de asigurare nu poate depasi valoare bunurilor la
data producerii evenimentului asigurat si nici cuantumul prejudiciului real suportat. Daca contractul de
asigurare s-a incheiat pt o suma asigurata inferioara valorii bunului supus asigurarii, despagubirea cuvenita
se reduce proportional raportului dintre suma prevazuta in contract si valoare bunului (daca in contr nu e
prev altfel)
Testul nr. 10
1. Contractul de societate civil.
A, B i C au ncheiat contract de societate civil, avnd drept obiect construcia i exploatarea unei
case de locuit. Potrivit contractului, activitatea societii urma s fie gestionat prin acord comun de
participani, acetia participnd la venituri i pierderi n pri egale (cte 20de apartamente).
Dup nceperea construciei, A (avnd probleme financiare) a convenit s-l atrag pe D la construcia
casei, ultimul urmnd s obin 6 apartamente (cte 2 apartamente de la fiecare participant). Dup finisarea
construciei, C a refuzat s-i transmit lui D 2 apartamente.

1.1. Enumerai caracterele juridice ale contractului de societate civil 3 puncte.


- oneros (fiecare parte urmareste un avantaj patrimonial)
- cu executare succesiva (asociatii raman obligati pe toata durata contractului unul fata de altul)
- bilateral sau multilateral
- caracter personal (asociatul nu poate ceda drepturile ce decurg din contractul de societate civila unui tert,
fara incuviintarea celorlalti asociati)
1.2. Caracterizai modul de administrare i reprezentare a societii civile 5 puncte.
Dac n contract nu este prevzut altfel, asociaii gestioneaz mpreun actele societii civile i reprezint
mpreun societatea n exterior. Dac este exclus din conducerea societii, asociatul poate cere oricnd
informaii celor care exercit conducerea.
(2) Fiecare asociat are dreptul s participe la emiterea deciziilor comune. Orice clauz contrar este nul.
(3) Dac, prin contract, conducerea societii civile este ncredinat unuia sau mai multor asociai, fiecare
are dreptul s acioneze de unul singur. Orice alt asociat poate ns obiecta la ncheierea actului juridic n
numele societii. n acest caz, se consider c actul nu s-a ncheiat n numele societii.
(4) n msura n care unui asociat i revine, n baza contractului, funcia de a conduce societatea civil,
acesta este mputernicit, dac altfel nu este stipulat, i cu reprezentarea fa de ter a celorlali asociai.
(5) Funcia acordat prin contract unuia dintre asociai poate fi retras doar prin decizie unanim n cazul
neexecutrii obligaiilor sale. Asociatul poate renuna s participe la administrarea societii. Totodat, el
poate cere oricnd lmuriri conducerii.
(6) Dac n contract nu este prevzut altfel, drepturile i obligaiile participantului la societatea civil care
are mputerniciri de administrare i reprezentare se determin n conformitate cu normele privind contractul
de mandat.
1.3. Soluionai spea 7 puncte
Contractul de societate civila asociatii, in cazul dat A, B si C, se obliga reciproc sa urmareasca in comun
scopuri economice, in cazul dat: constructia si exploatarea unei case de locuit, fara a costitui o persoana
juridica, impartind intre ele foloasele si pierderile. In speta, A l-a atras pe D din motiv ca avea probleme
finaciare si tot el a decis ca D va obtine 6 apartamente din casa care urma sa fie contruita si exploatata.
Legea prevede ca cotele-parti din patrimoniu nu pot fi transmise tertilor (in cazul dat D) fara incuviintarea

21
celorlalti asociati (respectiv B si C). In cazul dat C este indreptatit sa refuze sa-i transmita lui D 2
apartamente, daca initial nu a incuviintat acest lucru. .

2.Motenirea legal.
La 15.11.2004, n rezultatul unui accident, au decedat soii Nichitiuc. Soul a decedat la locul accidentului,
iar soia 4 ore mai trziu. Dup decesul lor au rmas 2 copii comuni, mama soului, tatl soiei i fratele ei
major.
2.1. Stabilii clasele de motenitori legali 3 puncte
n cazul succesiunii legale, motenitori cu drept de cot egal snt:
a) de clasa I descendenii (fiii i fiicele celui ce a lsat motenirea, la fel i cei nscui vii dup decesul
lui, precum i cei nfiai), soul supravieuitor i ascendenii privilegiai (prinii, nfietorii) celui ce a lsat
motenirea;
b) de clasa a II-a colateralii privilegiai (fraii i surorile) i ascendenii ordinari (bunicii, att din partea
tatlui, ct i din partea mamei) ai celui ce a lsat motenirea;
c) de clasa a III-a colateralii ordinari (unchii i mtuile) ai celui ce a lsat motenirea.
2.2. Are soia supravieuitoare calitatea de motenitor? 5 puncte
In cazul dat sotii au vocatie succesorala reciproca, totusi nu putem considera ca acestea sunt comorienti din
motiv ca, desi au decedat in aceeasi imprejurare (accident rutier), totusi noi cunoastem ca sotia a decedat 4
ore mai tirziu. Astfel sotia supravietuitoare (care a decedat 4 ore mai tirziu) va avea calitatea de mostenitor.
2.3. Stabilii cercul de motenitori dup decesul fiecruia din soi i cotele ce li se cuvin (aplicai
transmisia succesoral). 7 puncte
Decesul sotului, mostenitori legali: sotia, copil 1, copil 2, mama sotului (fiecarui din acesti 4 mostenitori li
se cuvine cate din patrimoniul succesoral)
* Sotia supravietuitoare a decedat dupa deschiderea succesiunii dar pana la aceeptarea mostenirii, respectiv
cota sa de va trece la mostenitorii sai (copil1, copil 2, mama)
Decesul sotiei, mostenitori legali: copil 1, copil 2, tatal sotiei (fiecarui din acesti 3 mostenitori li se cuvine
cate 1/3 cota parte din patrimoniul succesoral)

TESTUL 11
1. Asigurarea de bunuri.
1.1.Definii contractul de asigurare CASCO i descriei caracterele juridice ale acestuia 3 puncte
1.2. Analizai condiiile asigurrii CASCO precum i importana lor 5 puncte
1.3. Spe: La data de 05.08.2009 automobilul lui A a fost implicat ntr-un accident rutier n urma
cruia automobilul a fost deteriorat de ctre B. La faa locului unde s-a produs accidentul B i-a
comunicat lui A despre faptul c dispune de asigurare RCA la o alt companie de asigurri i c
toate preteniile urmeaz a fi adresate companiei respective. A avnd ncheiat cu compania de
asigurri SA Cometa contract de asigurare CASCO s-a adresat cu cerere prin care solicit s-i fie
reparat prejudiciul cauzat n baza acestui contract. SA a naintat materialele juristului companiei care
trebuie s se pronune asupra modului n care compania trebuie s acioneze. n calitate de jurist a
companiei SA analizai situaia redat mai sus i expunei-v asupra modului de reparare a
prejudiciului cauzat lui A, expunei-v n ce mod trebuie s acioneze compania de asigurri SA
C i fa de cine. Oferii soluia corect, argumentai rspunsul - 7 puncte

2. Coninutul contractului de comision.

2.1. Enumerai drepturile i obligaiile comitentului - 3 puncte ;


Drepturi:Comitentul are drept de proprietate asupra bunului predat comisionarului sau primit de acesta
pentru comitent
Obligatii:Comitentul este obligat s acorde comisionarului remuneraia stabilit de contract sau de
uzane. ;Comitentul este obligat s compenseze toate cheltuielile utile suportate de comisionar n executarea
contractului de comision.;Dup executarea obligaiilor sau dup rezilierea contractului, comisionarul pred
tot ceea ce a primit n baza contractului i prezint o dare de seam. n cazul n care exist obiecii cu privire

22
la darea de seam, comitentul este obligat s-l informeze pe comisionar n termen de 15 zile de la primirea
drii de seam dac contractul nu prevede un alt termen.
2.2.Caracterizai obligaiile comisionarului - 5 puncte.
- Comisionarul este obligat s asigure bunurile primite de la comitent sau pentru comitent numai n cazurile
n care faptul acesta este stipulat n contract sau rezult din uzane.
- Comisionarul trebuie s execute toate obligaiile i s exercite toate drepturile care rezult din actul juridic
ncheiat n numele su, dar pe contul comitentului.
- n cazul n care a vndut bunurile la un pre mai mic dect cel indicat de comitent, comisionarul trebuie s
acopere diferena dac nu demonstreaz c nu a putut vinde bunul la preul indicat i c prin vinderea la un
pre mai mic a evitat un prejudiciu mai mare.
- n cazul n care comisionarul cumpr un bun la un pre mai mare dect cel indicat, comitentul trebuie s
declare c renun la actul juridic ncheiat de comisionar imediat ce este ntiinat despre ncheierea actului
juridic. n caz contrar, se consider c a acceptat condiiile cumprrii.
- n cazul n care comisionarul ncheie acte juridice n condiii mai avantajoase dect cele stipulate de
comitent, beneficiile se mpart egal ntre el i comitent dac n contract nu este prevzut altfel.
- ca la mandat, excep: AJ se incheie in numele comisionarului
- comisionarul se oblige sa execute mandatul incredintat de catre comitent in sensul incheierii AJ prev de
contract
- sa intreprinda toate masurile necesare pt executarea acestui act
- obligatia comisionarului de a executa in conditii cat mai favorabile pt comitent
2.3.Care sunt efectele neexecutrii de ctre ter a actului juridic ncheiat de comisiona? Clauza del
credere. Stabilii titularul dreptului de proprietate asupra bunului ce formeaz obiectul material al
contractului de comision 7 puncte .
Comisionarul nu raspunde pt neexecutarea obligatiilor de catre tert, ce exceptia cazului cand a garantat in
fata comitentului executarea obligatiilor de care tert. In schimbul garantiei, comisionarul are dreptul la o
remuneratie speciala, numita provizion. In cazul in care tertul a incalcat obligatiile, comisionarul trebuie sa-l
informeze imediat pe comitent si sa adune probele necesare. La cererea comitentului, comisionarul ii
cesioneaza dr care rezulta din AJ incheiat intru executarea contractului de comision.
Comitentul are dr de propr asupra bunului predat comisionarului sau primit de acesta pt comitent.
Testul nr. 12
1. Efectele contractului de administrare fiduciar.
1.1. Numii principalele drepturi i obligaii ale prilor - 3 puncte.
Drepturile administratorului fiduciar: DR.1.De a dispune de un imobil doar in cazurile prevazute de lege
sau de contract;2.Sa ceara remuneratie pu activitate sa doar in cazul in care acesta este stipulat in continutul
contractului;3.Sa refuze administrarea fiduciara preavizind in mod obligatoru fondatorul cu cel putin 3 luni
pina la aceasta. OBL:1.sa administreze in nume propriu proprietatea incredintata, dar pe riscul si pe contul
fiduciantului.;2sa repare prejudiciul cauzat daca nu manifesta fata de interesele fondatorului diligenta de
care da dovada in afacerile propriii.3.Sa administrez personal bunul ;4.sa trasnmita fondatorului tot ce a
obtinut in legatura cu administrarea bunului. 5.sa faca public faptul separarii bunurilor luate in adminstrare
fiduciara de bunurile sale si sa mentina aceasta publicitate. 6.sa indice in act jur incheiat cu tertele persoane
ca actioneaza in calitate de fiduciar.
Fondatorul administrarii: Drepturi: 1. Sa aleaga terta persoana in favoarea careia va fi executat
contractul de catre administratorul fiduciar; dreptul sa exercite controlul asupra activitatii administratorului
fiduciar in limitele prevazute de contract; dreptul sa ceara si sa primeasca toate veniturile obtinute de
fiduciar in urma adminstrarii patrimoniului respectiv
Obligatii: de a transmite administratorului patrimoniul care urmeaza sa fie administrat; De remunerare a
administratorului fiduciar; De a restitui fiduciarului toate cheltuilile suportate de catre acesta in legatura cu
administrarea patrimoniului daca contractul sau legea nu prevede altfel
1.2. Determinai coninutul obligaiilor administratorului fiduciar - 5 puncte.
1.Administratorul fiduciar este obligat sa administreze in nume propriu proprietatea incredintata, dar pe
riscul si pe contul fiduciantului.2.El e obligat sa repare prejudiciul cauzat daca nu manifesta fata de
interesele fondatorului diligenta de care da dovada in afacerile propriii.3.Sa administrez personal bunul

23
4.Este obligat sa trasnmita fondatorului tot ce a obtinut in legatura cu administrarea bunului. 5.Este obligat
sa faca public faptul separarii bunurilor luate in adminstrare fiduciara de bunurile sale si sa mentina aceasta
publicitate. Juridic aceste relaii urmeaz s fie consemnate ntr-un act de transmitere-predare, care de rnd
cu contractul vor demonstra n caz de litigiu, faptul separrii bunurilor transmise n administrare fiduciar de
patrimoniul fiduciantului sau a fiduciarului.Aceasta publicitate este necesara pu ca tertele persoane sa
cunoasca in privinta caror bunuri el actioneaza in limita caror active acesta isi poate onora obligatiile
5.Este obligat sa indice in act jur incheiat cu tertele persoane ca actioneaza in calitate de fiduciar. Aceasta
condiie se considera respectata daca:a) la ncheierea actului juridic cealalt parte tia sau trebuia sa tie
despre faptul ca actul juridic este ncheiat de administratorul fiduciar in aceasta calitate;
b) in actul juridic ncheiat in scris s-a introdus, dup numele sau denumirea administratorului fiduciar,
meniunea "A.F."
n lipsa unei astfel de informaii se consider c administratorul fiduciar a acionat n propriile interese, i
va purta rspundere personal din contul patrimoniului su, dar nu din contul celui administrat.
1.3. Formulai temeiurile i limitele rspunderii administratorului fiduciar att n raport cu
fondatorul administrrii, ct i n raport cu terii 7 puncte.
rspunderea administratorului fiduciar in raporturile cu terii se limiteaz la bunurile pe care le-a primit in
administrare fiduciar. n domeniul rspunderii civile, legislatorul a stabilit rspunderea fiduciarului pentru
toate actele ncheiate in limitele mputernicirilor conferite prin contract, respectiv pentru celelalte categorii
de acte, care ies din limita mputernicirilor acordate, rspunderea este suportat de fiduciar din contul
patrimoniului personal.
2. Contractul de Comision.
Societatea comercial A a ncheiat contract de comision cu societatea comercial B, prin care
ultima se obliga s vnd costume la preul de 400 lei bucata. Comisionarul a vndut costumele la
preul de 600 lei bucata, pstrnd diferena de pre de 200 lei n calitate de remuneraie.
Comitentul, nefiind de acord cu aceasta, a solicitat de la comisionar restituirea ntregului pre,
susinnd c, potrivit contractului, comisionul a fost stabilit n mrime de 5% din preul de vnzare.

2.1. Descriei comisionul element al contractului de comision - 3 puncte.


Comisionul remuneratia pe care se obloga sa o plateasca comisionarul comitentului in schimbul serviciilor
de intermediere oferite de catre primul, serviicii ce presupun incheieirea de acte juridice cu tertele persoane
pe contul comitentului. Comisionul se stabileste prin acorul partilor sub forma unei sume fixe sau a unei cote
procentuale din valorea actului juridic incheiat de catre comisionar. Comitetnul e obligat sa acorde
comisionarului remuneratia stabilita de contract sau de uzante.

2.2. Caracterizai obligaiile comisionarului dup executarea contractului - 5 puncte.


1.Comisionarul este obligat s asigure bunurile primite de la comitent sau pentru comitent numai n cazurile
n care faptul acesta este stipulat n contract sau rezult din uzane.2.Comisionarul trebuie s execute toate
obligaiile i s exercite toate drepturile care rezult din actul juridic ncheiat n numele su, dar pe contul
comitentului. 3. n cazul n care a vndut bunurile la un pre mai mic dect cel indicat de comitent,
comisionarul trebuie s acopere diferena dac nu demonstreaz c nu a putut vinde bunul la preul indicat i
c prin vinderea la un pre mai mic a evitat un prejudiciu mai mare. 4. n cazul n care comisionarul cumpr
un bun la un pre mai mare dect cel indicat, comitentul trebuie s declare c renun la actul juridic ncheiat
de comisionar imediat ce este ntiinat despre ncheierea actului juridic. n caz contrar, se consider c a
acceptat condiiile cumprrii. 5. n cazul n care comisionarul ncheie acte juridice n condiii mai
avantajoase dect cele stipulate de comitent, beneficiile se mpart egal ntre el i comitent dac n contract nu
este prevzut altfel. 6.ca la mandat, excep: AJ se incheie in numele comisionarului 7. comisionarul se oblige
sa execute mandatul incredintat de catre comitent in sensul incheierii AJ prev de contract

2.3. Soluionai spea. Argumentai soluia 7 puncte.


Testul nr. 13
1. Contractul de depozit.
Societatea comercial X s-a adresat cu o cerere de chemare n judecat ctre societatea
comercial Y prin care cere ncasarea sumei de 7000 lei n calitate de plat pentru servicii de pstrare
24
a 5 tone de gru. Societatea Y a naintat aciune reconvenional, prin care a cerut restituirea a 5 500
kg gru, reprezentnd grul mprumutat societii X i dobnda aferent. Prile n instan nu au
putut prezenta vre-un contract n form scris.

1.1. n ce form se ncheie contractul de depozit i contractul de mprumut? - 3 puncte


Cct de depozit se va incheia cu respectarea normelor generale privind forma actului juridic. Nerespectarea
obligatiei de a intocmi un simplu inscris decade partile din posibilitatea probrii existentei contractuloui prin
proba cu martori.
1.2. Delimitai contractul de mprumut de contractul de depozit - 5 puncte.
Imprumut: 1.partile imprumutator, imprumutat 2.obiectul banii, alte bunuri fungibile 3. pretul- dobinda
care tre sa fie intro relatie rezonabila cu rata de baza a BNM
Depozit: 1.partile sunt depozitar si deponent 2. obiectul juridic serviciile de pastrare a bunului; obiect
material bunurile 3. Preul, denumit remuneraie apare n cazul contractului cu titlu oneros. 4. Contractul
de depozit are urmatoarele varietati: depozitul hotelier, depozitul sechestru, magazinaj.
1.3. Soluionai speta, argumentai rspunsul 7 puncte.

2. Motenirea legal.
2.1. Descriei principiile motenirii legale - 3 puncte.:
1.pr prioritii clasei de motenitori - clasele de motenitori snt chemate s culeag patrimoniul
succesoral n ordinea de preferin stabilit de Codul civil. Aa fiind, prima clas de motenitori este
chemat s culeag patrimoniul succesoral cu excluderea total a succesorilor din celelalte clase. Clasa a
doua de motenitori vine la motenire n lipsa oricror motenitori din prima clas i cu excluderea
succesibililor din clasa a treia. Clasa a treia de motenitori va fi chemat la motenire n lipsa total de
motenitori din primele dou clase.
2.Pr egalitatii- rudele de acelasi grad chemate la mostenire impart mostenirea in parti egale. Sotul
supravietuitor fiind mostenitor de clasa I va culege o cota egala cu copii si parintii celu care lasa mostenire.
3.Pr proximitatii gradului de rudenie intre rudele din aceeasi clasa in cazul care din cadrul aceleiasi
clase fac parte mai multi mostenitori rudele de grad mai apropiat cu cel ce lasa mostenirea ii inlatura de la
succesiune pe cei de grad mai indepartat.
2.2. Caracterizai clasele de motenitori legali - 5 puncte.
Clasa I de mostenitori legali Mostenitorii de clasa I chemati la mostenire, sunt descendenii (fiii i fiicele
celui ce a lsat motenirea, la fel i cei nscui vii dup decesul lui, precum i cei nfiai), soul supravieuitor
i ascendenii privilegiai (prinii, nfietorii) celui ce a lsat motenirea.
Din categoria descendenilor fac parte:1. copiii din cstorie a celui care las motenirea 2. copiii celui care
las motenirea sau descendenii lui din afara cstoriei, cu singura condiie ca paternitatea s fie stabilit
potrivit legii; 3.copiii nfiai
Descendenii pot culege motenirea, n nume propriu sau prin reprezentare.
Ascendenii privilegiai snt prinii celui care las motenirea, adic tatl i mama din cstorie, din afara
cstoriei i din nfiere. Acetia pot fi:1.tatl i mama din cstoria crora s-a nscut cel care las
motenirea; 2.mama din afara cstoriei;3.-tatl din afara cstoriei n cazul n care i-a stabilit paternitatea
potrivit legii;3.nfietorii;
Ascendenii privilegiai pot veni la motenire numai n nume propriu, nu i pe calea reprezentrii.
Soul supravieuitor face parte din prima clas de motenitori.
Pentru a avea vocaie succesoral la motenirea soul supravieuitor trebuie s ndeplineasc o condiie
special i anume: s aib calitatea de so la data deschiderii motenirii. De aceea numai persoana care a
fost cstorit legal cu cel care las motenirea, are vocaie succesoral la motenirea acestuia.
Clasa a 2 de motenitori sunt: fraii i surorile defunctului bunicul i bunica
Colateralii privilegiai sunt fraii i surorile celui care las motenirea, precum i descendenii acestora pn
la gradul IV inclusiv (nepoi i strnepoi de frate ori sor), care vin la motenire prin intermediul
reprezentrii succesorale.
Fraii i surorile celui care las motenirea pot fi:-din aceeai cstorie a prinilor: frai buni i surori bune;
-din cstorii deosebite: -din afara cstoriei;-din nfiere.
Fraii i surorile celui care las motenirea vor culege o cot egal cu cea a bunicilor.

25
Bunicii vor moteni o parte egal cu cea a frailor i surorilor celui care las motenirea.
Clasa a 3 de motenitori sunt: unchii i mtuile a celui care las motenirea.
n cazul n care nu exist motenitori din primele dou clase sau dac acetia sunt nedemni sau renuntori,
legea cheam la motenire clasa a treia de motenitori adic rudele colaterale ale celui care las motenirea,
care nu snt frai sau surori ori descendeni ai acestora.Colateralii ordinari pot veni la motenire numai n
nume propriu i motenesc n pri egale .
2.3. Efectele reprezentrii succesorale. Limitele reprezentrii succesorale. Delimitai reprezentarea
succesoral de transmisia succesoral 7 puncte.
1.Reprezentarea succesoral este admis n dou cazuri i anume:
-n linie dreapt, n privina descendenilor copiilor defunctului;
-n linie colateral
- descendenii frailor i surorilor celui care las motenirea pn la gradul IV i pot reprezenta pe ascendenii
lor decedai la data deschiderii motenirii;
- descendenii unchilor i mtuilor a celui care las motenirea pn la gradul IV (verii) i pot reprezenta pe
ascendenii lor decedai la data deschiderii motenirii
2.Prin efectul reprezentrii, reprezentatul urc n locul i gradul ascendentului su predecedat.
3..Reprezentarea succesoral poate opera numai cu ndeplinirea cumulativ a urmtoarelor condiii:
a)cel reprezentat s fie decedat la data deschiderii motenirii;O persoan nu poate fi reprezentat atta timp
ct este n via, chiar dac aceasta renun sau a fost nlturat de la motenire pentru nedemnitate.
b)locul celui reprezentat s fie un loc util.Reprezentantul va putea s-l moteneasc pe cel care las
motenirea numai n cazul n care cel reprezentat dac s-ar fi aflat n via la momentul deschiderii
succesiunii celui care las motenirea ar fi putut s-l moteneasc pe acesta. .
c)reprezentantul s ndeplineasc toate condiiile necesare pentru a culege motenirea lsat de defunct.
ntruct reprezentantul este chemat s moteneasc pe cel care las motenirea i nu persoana reprezentat,
reprezentantul trebuie s ndeplineasc toate condiiile pentru a-l putea moteni anume pe cel care las
motenirea.
4.Efectul principal al reprezentrii succesorale const n mprirea motenirii pe tulpini. Astfel, n cazul
reprezentrii succesorale indiferent de numrul reprezentanilor, acetea au dreptul numai la partea din
motenire care s-ar fi cuvenit ascendentului lor, dac acesta s-ar fi aflat n via. Prin tulpin se nelege
ascendentul decedat la data deschiderii motenirii, reprezentat de ctre descendenii si. n cazul n care o
tulpin a produs mai multe ramuri, partea de motenire cuvenite acelei tulpini se va divide pe ramuri,
descendenii din aceeai ramur culegnd pri egale..
5.n raport cu vocaia succesoral a fiecruia, motenitorii care culeg motenirea prin intermediul
reprezentrii succesorale, dobndesc att drepturi ct i obligaii.
6.Motenitorii care beneficiaz de reprezentarea succesoral pot nu numai s accepte succesiunea dar i s
renune la aceasta.

Testul nr. 14
1. Consideraii generale privind asigurarea.
1.1. Noiunea asigurrii - 3 puncte.
Asigurarea un mijloc de prestare a serviciilor care se manifesta prin acumularea depunerilor banesti
intr-un fond de asigurare si repartizarea acestora personalor asigurate care au suferit pierderi ca urmare a
surveniri diferitor intimplari imprevizibile.
1.2. Caracterizai funciile asigurrii - 5 puncte.
a. Functia de compensare a pagubelor pricinuite de calamitati si de accidente pentru asigurarilede
bunuri si raspundere civila si plata sumelor asigurate in asigurarile de persoane este cea mai importanta ,
si consta in plata despagubirilor , onorarea obligatiilor in cazul asigurarilor deraspundere civila si plata
sumelor asigurate cand este vorba de asigurari de persoane , in cazurilein care in viata persoanelor
asigurate intervin anumite evenimente.
b. Functia de repartitie /financiare se infaptuieste in procesul repartitiei produsului national brut, cand
se constituie , se repartizeaza si se utilizeaza fondul de asigurare.Primele de asigurare incasate de

26
societatile de asigurari de la agentii economici asigurati si de la persoanele fizice reprezinta relatii de
repartitie a produsului national brut.
c. Functia de control realizata de catre organele de specialitate ale societatilor de asigurari in
vederea identificarii cauzelor producatoare de daune,precum si asupra constituirii,repartizarii si
gospodaririi judicioase a fondului de asigurare.Controlul se exercita sub urmatoarele forme: preventiv,
concomitant si postoperativ.
d. Functia de prevenire a daunelor se realizeaza prin finantarea masurilor de prevenire a
daunelor de pe urma calamitatilor naturale si accidentelor(construirea de diguri pentru protectia
impotriva inundatiilor , executarea lucrarilor de impadurire , irigatii,desecari ,prin stabilirea conditiilor
de asigurare care sa oblige pe asigurat la o conduita preventiva permanenta (participarea asiguratilor la
acoperirea unei parti din dauna, decaderea din dreptul de despagubire in cazul neimplinirii masurilor de
prevenire ,de limitare si de combatere a pagubelor etc.).
1.3. Delimitai asigurarea de alte forme de protecie mpotriva riscurilor i de reparare a daunelor 7
puncte.
Asigurarea benevola drepturile si obligatiile partilor se stabilesc, precum si celelalte clauze contractuale
de catre parti prin contractul de asigurare.
Asigurarea obligatorie drepturile si obligatiile partilor, marimea primelor de asigurare , termenul de
achitare a acestora si alte clauze sunt stabilite de lege.
Asigurarea de daune, care include asigurarea de bunuri i de rspundere civil, are drept scop repararea
prejudiciului care amenina patrimoniul asiguratului, fie prin pierderea total sau parial a bunului asigurat
fie prin plata despgubirilor datorate terelor persoane ca urmare a svririi de fapte ilicite cauzatoare de
daune ce antreneaz rspunderea asiguratului (n asigurarea de rspundere civil). Aceste asigurri au
caracter de despgubire. n consecin, despgubirea de asigurare se pltete de asigurtor numai n situaia
n care exist prejudiciu, are ca scop repararea prejudiciului i nu poate depi cuantumul acestuia.
Asigurarea de persoane nu are caracter de despgubire, deoarece plata sumei asigurate nu depinde de
existena i ntinderea prejudiciului. Asigurarea de persoane constituie o msur de prevedere i acumulare a
unor sume de bani.

2. Dreptul succesoral.

n rezultatul unui accident, la ora 15 a decedat soul, iar la ora 21 a aceleiai zile a decedat soia
acestuia. Soia avea o fiic din prima cstorie. Ali motenitori soii nu aveau.
Fiica soiei, dup expirarea unei luni din momentul deschiderii succesiunii, a depus la notar
cerere de acceptare a motenirii rmase dup decesul mamei i a tatlui vitreg. Ea a declarat c,
deoarece tatl vitreg nu are ali motenitori, patrimoniul acestuia se cuvine mamei ei, care a decedat
mai trziu, astfel nct ea (fiica) accept motenirea prin intermediul instituiei transmisiei
succesorale.
Notarul a refuzat eliberarea certificatului de motenitor asupra patrimoniului succesoral
rmas dup decesul soului decedat (tatlui vitreg).

2.1. Determinai, din spe, dac persoanele decedate sunt comorinei sau codecedai. Argumentai
rspunsul - 3 puncte.
Reiesind din datele spetei, persoanele decedate sunt comorinenti, deoarece ele sunt cu vocaie succesoral
reciproc sau unilateral care au decedat n aceeai mprejurare, n astfel de condiii, nct nu este posibil de
a stabili dac una a supraveuit alteia (de exemplu moartea ambilor soi ntr-o catastrof aerian). Deci, sotii
au decedat in aceeasi imprejurare, si anume accidentul.
2.2. Stabilii cazurile n care opereaz instituia transmisiei succesorale i efectele acesteia. - 5 puncte
n caz de transmisie succesoral a motenirii, motenitorul legal ori testamentar dobndete el succesiunea
acestuia din urm i confundat cu a sa proprie o las propriilor si motenitori, legali sau testamentari. n
acest caz, persoanele care pretind drepturi asupra masei succesorale prin transmisie succesoral, trebuie s
dovedeasc existena motenitorului n momentul deschiderii primei moteniri, i bineneles, propriile
drepturi succesorale asupra motenirii lsate de acesta.
Transmisia succesoral poate fi i succesiv.

27
Menionm, c transmisia succesoral opereaz chiar dac, motenitorul a decedat in decurs de 6 luni si nu a
exercitat acest drept, nici nu a acceptat-o, dar nici nu a renunat. Fiindc din patrimoniul transmisiei
succesorale face parte i acest drept de opiune.Dac, ns, termenul de opiune este expirat, beneficiarul
transmisie succesorale trebuie s dovedeasc c motenitorul a acceptat motenirea n termen sau c a murit
nainte de expirarea termenului i acceptarea a fost fcut de el, n caz contrar, stingndu-se, prin prescripie,
titlul su de motenitor.
n cazul motenirii prin transmisie succesoral, termenul se calculeaz tot de la data deschiderii succesiunii,
motenitorii, avnd la dispoziie termenul rmas pentru exercitarea dreptului de opiune succesoral,
termenul pe care l mai avea succesibilul la data morii sale, iar dac acest termen este mai mic de trei luni,
el se prelungete pn la trei luni.
Se admite, ns sa exist i anumite derogri: n cazul unui copil conceput, dar nenscut la data decshiderii
succesiunii se admite, ca termenul de prescripie ncepe s curg de la data naterii.
n situaia declarrii judectoreti a morii, data deschiderii succesiunii este data prevzut n hotrrea
judectoreasc definitiv, ca fiind data morii. Se admite c dei data deschiderii succesiunii este data
stabilit prin hotrre, termenul de prescripie al dreptului de opiune succesoral se calculeaz de la data
rmnerii definitive a hotrrii judectoreti declarative de moarte, pentru c numai din acel moment dreptul
de opiune poate fi exercitat.
n ipoteza n care succesibilul a luat cunotina mai trziu de calitatea sa de motenitor, termenul se
calculeaz de la data lurii la cunotin a acestei caliti
n caz c motenitorul a omis termenul de acceptare a succesiunii prin transmisie sau el are dreptul s se
adreseze n instana de judecat pentru restabilirea termenului de acceptare a succesiunii.
2.3. Soluionai litigiu n esen. Este legal refuzul notarului? 7 puncte
Conform art. 1441 alin 2 CC, motenirea lsat de fiecare comorient sau codecedat va fi culeas de proprii
motenitori. Asadar, refuzul notarului este legal in ceea ce priveste patrimoniul tatalui vitreg ai fiicei,
deoarece comorientii nu pot fi mostenitori intre ei, intrucit nesupravietuind una fata de cealalta nu au
capacitatea succesorala. Deci, fiica va putea mosteni doar averea succesorala a mamei ei. Totodata, nu poate
fi aplicata institutia transmisiei succesorale, deoarece sotul nu a decedat dupa deschiderea succesiunii si pina
la acceptarea ei (art. 1523 alin 1 CC)
Testul nr. 15
1. Coninutul contractului de comision.
1.1. Enumerai drepturile i obligaiile comitentului - 3 puncte.
Dr: 1.Are dreptul sa rezilieze contractul in orice moment; 2.Este in drept sa dea indicatii comisionarului;
3.Este in drept sa examineze bunurile 4.Este in drept sa fie informat de catre comisionar despre viciile
bunurilor primite.
Obl: 1.Are obligatia sa achite remuneratia comisionarului;2.Este obligat sa compenseze toate cheltuielile
utile suportate de comisionar iin executarea contractului de comision;3.n cazul n care a reziliat contractul
sau a fost notificat despre rezilierea contractului de ctre comisionar, comitentul este obligat s dea, n
termen de o lun, indicaii privind bunurile aflate la comisionar; 4.In caz de reziliere comitentul e obligat sa
plateasca comisionarului pentru actele juridice deja ncheiate remuneraia stipulat i s repare prejudiciul
cauzat prin rezilierea contractului.
1.2.Caracterizai obligaiile comisionarului - 5 puncte.
Comisionarul se obliga sa execute mandatul incredintat de catre comitent in sensul incheierii actelor
juridice prevazute de contract. Comisionarul este obligat sa intreprinda toate masurile necesare atit pu
incheiere actului juridic cu tertii, cit si pu realizarea acestui act.
Comisionarul este obligat sa respecte intocmai indicatiile comitentului si sa le execute in conditii cit mai
avantajoasepentru comitent. n lipsa unor indicaii anumite, comisionarul trebuie s execute n
corespundere cu cerinele circuitului civil sau a cerinelor obinuite, naintate fa de asemenea obligaii.
Dar principal este faptul ca comisionarul s respecte interesele i indicaiile comitentului.
Comisionarul este obligat s asigure bunurile primite de la comitent sau pentru comitent numai n cazurile n
care faptul acesta este stipulat n contract sau rezult din uzane.
Obligaia comisionarului este de a prezenta darea de seama comitentului cu predarea a tot ce a primit n baza
contractului dupa executarea obligatiilor sau dupa rezilierea contractului. Comitentului i se acord un termen

28
de 15 zile pentru formularea obieciilor n legatur cu darea de seam prezentat. n caz contrar, darea de
seama se consider integral acceptat.
Comisionarul, care nu prezint darea de seam n termenii i modul stabilit de contract, este obligat s
restituie comitentului mijloacele bneti sau alte bunuri n procesul exercutrii contractului.
1.3.Care sunt efectele neexecutrii de ctre ter a actului juridic ncheiat de comisiona? Clauza del
credere. Stabilii titularul dreptului de proprietate asupra bunului ce formeaz obiectul material al
contractului de comision 7 puncte
Principiul de baz al activitii comisionarului const in aceea c toate obligaiile i toate drepturile, care
rezult din actul juridic ncheiat n numele su, dar pe contul comitentului, trebuie s fie exercitate n
corespundere cu prevederile contractului i conform indicaiilor clientului, precum i n condiii favorabile
pentru comitent. Nerespecrarea acestor reguli (principii) duce la survenirea rspunderii comisionarului.
Codul civil actual a reprodus modelul existent al contractului de comision n condiiile de delcredere, ceea
ce nseamn c comisionarul garanteaz n faa comitentului executarea obligatiilor de ctre ter, de exemplu
asumarea riscului efecturii plii de ctre cumprtor (tera persoan), cruia marfa ia fost transmis n
credit (cu achitare ulterioar). Condiia delcredere urmeaz a fi n mod aparte stabilit de pri n contract, la
fel n mod separat de remuneraia de baz se stabilete i plata pentru riscul sporit al comisionarului n regim
de delcredere numit provizion.
2. Contractul de administrare fiduciar.
A a ncheiat cu B contract de administrare fiduciar pe termen de 5 ani, obiectul cruia l
forma administrarea aciunilor ce aparineau lui A. Potrivit contractului, A se obliga trimestrial s
plteasc administratorului fiduciar remuneraie n mrime de 1% din valoarea aciunilor i s-i
restituie cheltuielile suportate.
Administratorul trimestrial prezenta fondatorului raporturi privind activitatea sa. Examinnd
un raport, A a constatat c, dei preul aciunilor au diminuat, B i a calculat remuneraie i a dedus
din venitul pe care trebuia s-l achite lui B cheltuielile suportate. A a solicitat de la B restituirea
daunei cauzate i a remuneraiei reinute, considernd c administratorul are dreptul la remuneraie
numai dac n rezultatul activitii sale de administrare a bunului obine venit.

2.1. Noiunea contractului de administrare fiduciar - 3 puncte.


Prin contractul de administrare fiduciar, o parte (fondator al administrrii, fiduciant) pred bunuri n
administrare fiduciar celeilalte pri (administrator fiduciar, fiduciar), iar aceasta se oblig s administreze
patrimoniul n interesul fondatorului administrrii.
2.2. Caracterizai obligaiile administratorului fiduciar - 5 puncte.
1.Administratorul fiduciar este obligat sa administreze in nume propriu proprietatea incredintata, dar pe
riscul si pe contul fiduciantului. 2.El e obligat sa repare prejudiciul cauzat daca nu manifesta fata de
interesele fondatorului diligenta de care da dovada in afacerile propriii.3.Sa administrez personal bunul
4.Este obligat sa trasnmita fondatorului tot ce a obtinut in legatura cu administrarea bunului. 5.Este obligat
sa faca public faptul separarii bunurilor luate in adminstrare fiduciara de bunurile sale si sa mentina aceasta
publicitate. Juridic aceste relaii urmeaz s fie consemnate ntr-un act de transmitere-predare, care de rnd
cu contractul vor demonstra n caz de litigiu, faptul separrii bunurilor transmise n administrare fiduciar de
patrimoniul fiduciantului sau a fiduciarului.Aceasta publicitate este necesara pu ca tertele persoane sa
cunoasca in privinta caror bunuri el actioneaza in limita caror active acesta isi poate onora obligatiile
5.Este obligat sa indice in act jur incheiat cu tertele persoane ca actioneaza in calitate de fiduciar. Aceasta
condiie se considera respectata daca:a) la ncheierea actului juridic cealalt parte tia sau trebuia sa tie
despre faptul ca actul juridic este ncheiat de administratorul fiduciar in aceasta calitate; b) in actul juridic
ncheiat in scris s-a introdus, dup numele sau denumirea administratorului fiduciar, meniunea "A.F."
n lipsa unei astfel de informaii se consider c administratorul fiduciar a acionat n propriile interese, i
va purta rspundere personal din contul patrimoniului su, dar nu din contul celui administrat.
2.3. Soluionai spea. Argumentai rspunsul 7 puncte.
Testul nr. 16
1. Contractul de depozit.
Societatea comercial X s-a adresat cu o cerere de chemare n judecat ctre societatea comercial Y
prin care cere ncasarea sumei de 7000 lei n calitate de plat pentru servicii de pstrare a 5 tone de gru.
29
Societatea Y a naintat aciune reconvenional, prin care a cerut restituirea a 5 500 kg gru, reprezentnd
grul mprumutat societii X i dobnda aferent. Prile n instan nu au putut prezenta vre-un contract n
form scris.
1.1. Determinai form n care se ncheie contractul de depozit i contractul de mprumut.
n lipsa unor prevederi legale exprese cu privire la forma contractului de depozit si imprumut acestea se vor
ncheia cu respectarea normelor generale privind actul juridic.Nerespectarea obligaiei de a ntocmi un
simplu nscris decade prile din posibilitatea probrii existenei contractului prin proba cu martorii.
O simpl recipis eliberat de mprumutat este suficient pentru a dovedi existena i condiiile contractului
de mprumut.

1.2. Delimitai contractul de mprumut de contractul de depozit


Delimitarea contractului de depozit de contractul de mprumut prezint interes n cazul depozitului
neregulat. Att n cazul mprumutului, ct i n cazul depozitului neregulat. Att n cazul mprumutului, ct i
n cazul depozitului neregulat exist obligaia de a restitui bunuri de aceeai calitate i n aceeai cantitate.
Distincia o vom face dup faptul n interesul cui este ncheiat contractul: depozitul se constituie n
beneficiul deponentului care este interesat n pstararea bunului su i care va achita serviciul oferit de
depozitar, iar mprumutul n interesul mprumuttorului, care beneficieaz de un serviciu din partea
mprumutatului, pentru care i achit dobnda.

1.3. Soluiona-i speta, argumentai rspunsul.


n lipsa unor prevederi legale exprese cu privire la forma contractului de depozit acesta se va ncheia cu
respectarea normelor generale privind privind actul juridic. Conform art 208 CC Actul juridic poate fi
ncheiat verbal, n scris sau n form autentic. Forma este o condiie de valabilitate a actului juridic numai
n cazurile expres prevzute de lege. Actul juridic care poate fi ncheiat verbal se consider ncheiat i n
cazul n care comportamentul persoanei arat vdit voina de a-l ncheia. Contractul ncheiat din spe este
valabil, deoarece a fost ncheiat n form verbal, Si din comportamentul prilor vdit arat c este voina de
a ncheia contractual.

2. Capacitatea i nedemnitatea succesoral.


2.1. Enumerai persoanele care au capacitate succesoral.
a) n cazul succesiunii testamentare persoanele care se aflau n via la momentul decesului celui ce a
lsat motenirea, precum i cele care au fost concepute n timpul vieii lui i s-au nscut vii dup decesul
acestuia, indiferent de faptul dac sunt sau nu copiii lui, precum i persoanele juridice care au capacitate
juridic civil la momentul deschiderii succesiunii;
b) n cazul succesiunii legale persoanele care se aflau n via la momentul decesului celui ce a lsat
motenirea, precum i copiii lui concepui n timpul vieii i nscui vii dup decesul acestuia.
2.2. Comorienii i codecedaii. Deosebirea dintre ei.
Comorienii sunt considerate dou sau mai multe persoane cu vocaie cuccesoral reciproc sau unilateral,
decedate n aceeiai mprejurare (accident n transport, calamiti naturale etc.), nct nu se poate stabili dac
una a supravieuit alteia i prezumndu-se c a murit concomitent. Vor fi recunoscui comorieni i
persoanele declarate moarte prin hotrrea instanei de judecat drept urmare a dispariiei fr veste n
aceleai circumstane. n acest caz, nu are importan momentul intrrii n vigoare a hotrrii privind
declararea morii acestor persoane.
Persoanele care au vocaie reciproc sau unilateral i care decedeaz n acelai timp( nu i n aceleai
mprejurre), fr a se putea determina ordinea deceselor, sunt numite codecedai i se prezum c au decdat
concomitent.
Prezumia morii concomitente n cazul comorienilor i codecedailor face s exclud motenirea reciproc
a acestora, or, nesupraveuind una alteia de alta, ei sunt lipsii de capacitatea succesoral. Motenirea lsat
de fiecare comorient sau codecedat va di culeas de motenitorii proprii.
2.3. Caracterizai cauzele de nedemnitate succesoral. Cum apreciai decderea motenitorului din
dreptul la motenire pentru svrirea unei fapte amorale mpotriva ultimei voine, exprimate n
testament, a celui ce a lsat motenirea? -

30
Nedemnitatea succesoral are un caracter de pedeaps civil, care se bazeaz pe motive de moralitate
public, neputndu-se admite ca o persoan vinovat de fapte grave fa de alta s o moteneasc pe
aceasta20, i se caracterizeaz prin urmtoarele:a)se aplic doar n cazul svririi faptelor prevzute expres
i limitativ de lege;b)opereaz doar n temeiul hotrrii instanei de judecat prin care se constat
circumstana care constituie temeiul nedemnitii. c)se aplic i produce efecte att fa de autorul faptei, ct
i fa de motenitorii lui
Nedemnitatea se limiteaz la motenirea persoanei fa de care au fost svrite faptele, fr a se extinde la
alte moteniri. Astfel, dac fapta a fost comis fa de un printe, autorul faptei va putea moteni cellalt
printe.
a)nedemnul trebuie s fi svrit faptele cu discernmnt, deoarece nu se poate vorbi de vinovie n lipsa
discernmntului.b)cel ce a lsat motenirea l poate ierta pe motenitorul nedemn.
Nu poate fi succesor testamentar sau legal, persoana care:
a)a comis intenionat o infraciune sau o fapt amoral mpotriva ultimei voine, exprimate n testament, a
celui ce a lsat motenirea;
b)a pus intenionat piedici n calea realizrii ultimei voine a celui ce a lsat motenirea i a contribuit astfel
la chemarea sa la succesiune ori a persoanelor apropiate sau la majorarea cotelor succesorale ale tuturor
acestora.
Rezult ca n cazul pentru svrirea unei fapte amorale mpotriva ultimei voine, exprimate n testament, a
celui ce a lsat motenirea va duce la decderea din dreptul la motenire.

Testul nr. 17
1. Asigurarea obligatorie de rspundere civil a deintorilor de autovehicule.
1.1. Stabilii obiectul asigurrii obligatorii de rspundere civil a deintorilor de autovehicule
Obiect al asigurrii obligatorii de rspundere civil auto l constituie rspunderea civil a posesorului i
utilizatorului de autovehicul pentru orice pagub sau vtmare corporal produs prin accident de
autovehicul n limitele teritoriale de acoperire ale asigurrii.

1.2. Caracterizai despgubirea de asigurare n asigurarea obligatorie de rspundere civil a


deintorilor de autovehicule
Asigurtorul acord despgubiri dac prejudiciile s-au produs din culpa asiguratului sau a utilizatorului de
autovehicul, precum i n cazul n care, la data accidentului:
a) utilizatorul nu este inclus n contractul de asigurare ncheiat ntre posesor i asigurtor;
b) utilizatorul sau asiguratul nu posed permis de conducere de categoria respectiv;
c) utilizatorul sau asiguratul nu a respectat obligaiile tehnice legale cu privire la starea i sigurana
autovehiculului.
n caz de vtmare corporal sau deces, despgubirile de asigurare se acord att pentru persoanele aflate n
afara autovehiculului care a produs accidentul, ct i pentru persoanele aflate n acel autovehicul, cu excepia
utilizatorului su.
Membrii de familie ai asiguratului, ai utilizatorului de autovehicul sau ai oricrei alte persoane a crei
rspundere civil este angajat ntr-un accident de autovehicul i este acoperit prin asigurare obligatorie de
rspundere civil auto nu snt exclui.
La avarierea sau distrugerea de bunuri, despgubirea de asigurare se acord pentru bunurile aflate n afara
autovehiculului care a produs accidentul, iar pentru bunurile aflate n acel autovehicul, numai dac ele nu
erau transportate n baza unui raport contractual ncheiat cu posesorul sau cu utilizatorul autovehiculului,
precum i dac nu aparineau posesorului sau utilizatorului rspunztor de accident.
Paguba provocat n accident rutier de o remorc va fi acoperit de asigurarea obligatorie de rspundere
civil auto a posesorului de autovehicul doar dac remorca: a) este tractat de acest autovehicul; b) s-a
separat de autovehicul i a continuat s se deplaseze.
Pagubele provocate de remorc vor fi acoperite de asigurarea obligatorie de rspundere civil auto a
posesorului ei dac remorca: a) nu este tractat de autovehicul; sau b) este separat de autovehicul i
staioneaz.
Despgubirile de asigurare se mai acord, atunci cnd: a) persoana care conducea autovehiculul este vinovat
de producerea accidentuluili i nu este posesorul acestuia, dar are o procur de la deintorul autovehiculului
31
b) persoanele pgubite nu sunt ceteni ai Republicii Moldova sau nu au domiciliul permanent in republic
c) vtmarea corporl sau decesul persoanei pgubite a survenit ca rezultat al acridentului produs de un
autovehicul neidentificat.

1.3. Stabilii coraportul dintre despgubirea de asigurare i suma asigurat n asigurarea obligatorie
de rspundere civil a deintorilor de autovehicule
Cuantumul despgubirii n caz de culp comun. n cazul n care prile au provocat din culp accidentul sau
majorarea pagubei, fiecare dintre ele va fi obligat s compenseze numai partea din pagub care i este
imputabil. n acest caz, ntinderea rspunderii fiecrei pri pentru producerea accidentului de autovehicul
va fi determinat prin acte i alte mijloace probatorii. Dac este imposibil determinarea, a ntinderii
rspunderii fiecrei pri pentru accidentul produs, rspunderea se va stabili n cote egale, n funcie de
numrul prilor implicate n accident, fiecare avnd dreptul la despgubire n proporia n care nu poart
rspundere de producerea accidentului.
Despgubirea de asigurare n cazul leziunilor corporale sau decesului persoanei nu se limiteaz la un plafon
maxim i se pltete n cuantumul real al pagubelor. n cazul distrugerii sau deteriorrii bunurilor n urma
unui accident rutier despgubirile de asigurare vor fi achitate n cuantumul real al pagubelor, dar nu mai mult
de zece mii de salarii minime, indiferent de numrul persoanelor vinovate sau pgubite n unul i acelai
accident rutier.

2. Contractul de administrare fiduciar.


A a ncheiat cu B contract de administrare fiduciar pe termen de 5 ani, obiectul cruia l forma
administrarea aciunilor ce aparineau lui A. Potrivit contractului, A se obliga trimestrial s plteasc
administratorului fiduciar remuneraie n mrime de 1% din valoarea aciunilor i s-i restituie cheltuielile
suportate.
Administratorul trimestrial prezenta fondatorului raporturi privind activitatea sa. Examinnd un
raport, A a constatat c, dei preul aciunilor au diminuat, B i a calculat remuneraie i a dedus din venitul
pe care trebuia s-l achite lui B cheltuielile suportate. A a solicitat de la B restituirea daunei cauzate i a
remuneraiei reinute, considernd c administratorul are dreptul la remuneraie numai dac n rezultatul
activitii sale de administrare a bunului obine venit.

2.1. Noiunea contractului de administrare fiduciar


Prin contractul de administrare fiduciar o parte (fondator aladministrrii, fiduciant) pred bunuri
n administrare fiduciar celeilalte pri (administrator fiduciar, fiduciar), iar aceasta se oblig s
administreze patrimoniul n interesul fondatoruluiadministrrii.

2.2. Caracterizai obligaiile administratorului fiduciar


1.Administratorul fiduciar este obligat s administreze n nume propriu proprietatea ncredinat, dar pe
riscul i pe contul fiduciantului.2.n raporturile cu terii, administratorul fiduciar are prerogativele unui
proprietar. Dac nu manifest fa de interesele fiduciantului diligena de care d dovad n afacerile proprii,
fiduciarul este obligat s repare prejudiciul cauzat astfel.3.Administratorul fiduciar este obligat s fac
public faptul separrii bunurilor luate n administrare fiduciar de bunurile sale i s menin aceast
publicitate. El rspunde fa de fondatorul administrrii pentru dezavantajele, pierderile i prejudiciile care
rezult din confuziunea celor dou patrimonii.
Drepturile obinute de administratorul fiduciar ca rezultat al activitii de administrare fiduciar se includ n
componena patrimoniului primit n administrare dac n contract nu este prevzut obligaia de a le preda
fiduciantului sau beneficiarului.
Obligaiile rezultate din activitatea fiduciarului se execut din contul bunurilor care se afl n administrare
fiduciar.

2.3. Soluionai spea. Argumentai rspunsul


Conform art 1057 alin 2 i 3. Dac este prevzut, remuneraia poate fi exprimat fie n procente fa de
venitul (profitul) obinut din administrarea fiduciar a bunurilor, fie ntr-o sum fix de bani, fie n form de
procurare a unei pri a bunurilor administrate de fiduciar n conformitate cu contractul de administrare
fiduciar. Cheltuielile de administrare fiduciar le suport fondatorul administrrii dac legea sau contractul
32
nu prevede altfel. A nu este n drept s motiveze prin faptul c B poate primi remunera ie numai n cazul
rezultatului activitii pozitiv, deoarece n contract este prevzut doar remuneraia de 1% din aciuni
tranmise. Dac n contract ar fo fost specificat, remuneraia va fi achitat doar n cazul n care rezultatul
activitii va fi pozitiv, atunci A are dreptul s nu-I plteasc remuneraia.
Testul nr. 18
1. Contractul de factoring.
1.1. Noiunea contractului de factoring. -
Prin contractul de factoring, o parte, care este furnizorul de bunuri i servicii (aderent), se oblig s cedeze
celeilalte pri, care este o ntreprindere de factoring (factor), creanele aprute sau care vor aprea n viitor
din contracte de vnzri de bunuri, presri de servicii i efectuare de lucrri ctre teri, iar factorul i asum
cel puin dou din urmtoarele obligaii:a)finanarea aderentului, inclusiv prin mprumuturi i pli n
avans;b)inerea contabilitii creanelor;c)asigurarea efecturii procedurilor de somare i de ncasare a
creanelor;d)asumarea riscului insolvabilitii debitorului pentru creanele preluate
1.2. Caracterizai elementele contractului de factoring. -
Prile: ntreprinderea de factoring (factor), care dobndete creanele de la partenerul su contractual i
care presteaz acestuia unele servicii sau efectueaz lucrri cu o ter persoan, i aderentul - furnizorul de
bunuri i servicii. Prile factoringului pot fi doar persoanele ce constituie subieci de drept, care
practic activitatea de antreprenoriat i sunt nregistrate ntr-o form organizatorico-juridic, prevzut de
lege.
In calitate de ntreprindere de factoring n Republica Moldova pot activa instituiile financiare care au
dreptul de a efectua activiti financiare.
Obiectul contractului de factoring l constituie creanele cesionate sau serviciile prestate i lucrrile
efectuate de ctre factor. Prile sunt obligate s precizeze mrimea volumul, domeniul i caracteristicile
creanelor care fac obiectul contractului. Obiectul contractului de factoring pot fi toate creanele aderentului
sau doar o parte din el Cesiunea creanelor aderentului ctre factor are valoare juridic i n cazul n care
ntre aderent i debitor exist o convenie ce interzice o astfel de cesiune
Contractul de factoring se ncheie n form scris
Forma contractului se determin n dependen de forma tranzaciei pe care se bazeaz creana. Forma poate
fi simpl sau notificat. Contractul, conform cruia se efectueaz cesiunea creanelor existente sau viitoare,
legate de tranzacii care impun nregistrarea de stat, urmeaz s fie nregistrat n ordinea stabilit pentru
nregistrarea acestei tranzacii.
Pretul este comisionul ce se cuvine factorului pentru serviciile prestate. Comisionul constituie un anumit
procent din creanele cesionate, plus taxa stabilit pentru delcredere i alte servicii.Preul este o condiie
esenial a contractului de factoring, care, prin urmare, influeneaz valabilitatea acestei tranzacii.
Contractul este nul n cazul n care nu prevede n mod expres suma ce urmeaz s fie pltit factoruluiPreul
factoringului poate servi i drept garanie pentru factor .

1.3. Delimitai contractul de factoring, n calitate de contract complex, de alte instituii asemntoare
(credit, cesiune de crean, servicii financiare, etc.). -
Avnd la baz principiile cesiunii de crean, contractul de factoring se deosebete esenial de o cesiune de
crean obinuit prin urmtoarele caral teristici: a)obiectul cesiunii este un drept, o crean, pe cnd
obiectul factoringului pot fi i aciunile de finanare a aderentului, inclusiv mprumuturile i plile n avans,
inerea contabilitii creanei i altele; b)In cesiunea de crean, o dat cu cesiunea creanei, asupra
cesionarul lui, n virtutea legii, trec garaniile i alte drepturi accesorii, pe cnfl drepturile i garaniile
aderentului fa de debitor trec asupra factol rului o dat cu ncheierea transferului creanei asupra factorului,
dan numai n msura n care acest fapt este prevzut de contractul de faci toring; c)cesiunea de crean poate
avea loc nu numai n baza unui contract, darfl i n baza legii, a unei hotrri judectoreti sau a unei decizii
a autoritii publice, pe cnd transmiterea drepturilor aderentu-1 lui n raporturile de factoring poate avea loc
doar n baza contractului respectiv;
titularul unei creane o poate transmite, fr consimmntul debitorului, unui ter, dac aceasta nu
contravine esenei obligaiei, nelegerii ntre pri sau legii,pe cnd n contractul de factoring despre
cesiunea creanelor debitorii aderentului trebuie s fie notificai, iar n contractul de factoring acoperit - fr
notificarea creditorilor .
33
Factoringul difer de cesiunea de crean obinuit i prin componena prilor participante la el.

2. Dreptul succesoral.

A a ntocmit un testament, n conformitate cu care a testat tot patrimoniul lui B. Dup decesul lui A,
B a fost chemat n judecat de ctre mama inapt de munc a celui ce a lsat motenirea, care solicita
atribuirea rezervei succesorale. La momentul deschiderii motenirii dup decesul lui A, au rmas urmtorii
motenitori legali de clasa I 2 fii majori, mama pensionar i soia supravieuitoare.

2.1. Enumerai tipurile de testamente. -


Testamentul poate fi ntocmit doar n una din urmtoarele forme:
a) olograf scris n ntregime personal, datat i semnat de testator;
b) autentic autentificat notarial, precum i asimilat cu cel autentificat notarial;
c) mistic scris n ntregime, datat i semnat de testator, strns i sigilat i apoi prezentat notarului, care
aplic inscripia de autentificare pe plic i l semneaz mpreun cu testatorul.
2.2. Stabilii care sunt efectele nclcrii dreptului la rezerv succesoral prin testament????? i cine
beneficiaz de dreptul la rezerv succesoral.
Dreptul de a dispune de patrimoniu prin testament poate fi exercitat numai n limitele determinate de lege.
Astfel de limitri sunt prevzute n favoarea unor rude apropiate defunctului (descendenii i ascendenii
privilegiai) i n favoarea soului supravieuitor, care au calitatea de motenitori rezervatari. Nu toate rudele
de Clasa I sunt motenitori rezervatari ns, ci doar acelea care sunt inapte de munc. Dac nu exist
motenitori legali rezervatari, dreptul de dispoziie al testatorului este nelimitat.
2.3. Soluionai litigiul. Stabilii cercul de motenitori rezervatari i testamentari i cotele ce li se cuvin.
Conform art. 1505 Succesorii de clasa I inapi pentru munc au dreptul de a moteni, independent de
coninutul testamentului, cel puin o doime cot-parte din cota ce s-ar fi cuvenit fiecruia n caz de
succesiune legal.
Conform testamentului partea ramasa ii revine lui B ca mostenitor tastamentar Cota 1/2
Mostenitor rezervatar - mama inapt de munc a celui ce a lsat motenirea. Cota

Testul nr. 19
1. Elementele contractului de administrare fiduciar.
1.1 Enumerai elementele contractului de administrare fiduciar; -
Prile contractului de administrare fiduciar fiduciantul (creditor) i administratorul fiduciar fiduciarul
(debitor)
Obiectul contractului are 2 laturi: juridica si materiala unde obiectul juridic l formeaz totalitatea ac iunilor
materiale si a actelor juridice pe care le nfptuiete administratorul fiduciar in vederea executrii
obligaiunilor contractuale. Obiectul material l formeaz totalitatea bunurilor materiale care sunt incluse in
patrimoniul ce urmeaz a fi administrat, adic totalitatea drepturilor si obliga iilor patrimoniale care pot fi
evaluate in bani si reprezint valori active si pasive ale fiduciantului. Forma contractului este scrisa, conf.
art.1054 CCRM, unde se indica totalitatea drepturilor si obligaiilor pr ilor contractante, cit si beneficiarul
daca exista o asemenea persoana. Termenul contractului se stabilete de ctre pri si poate fi att determinat
cit si nedeterminat cu indicarea acestui fapt in contract.
Preul contractului se nominalizeaz si se indica atunci cnd contractul este cu titlu oneros.
1.2.Caracterizai obiectul i preul elemente ale contractului de administrare fiduciar;
Obiectul juridic al contractului de administrare fiduciar l formeaz actele juridice i cele materiale pe care
le svrete fiduciarul n procesul de executare a contractului, adic n procesul de administrare fiduciar a
patrilmoniului fiduciantului.
In calitate de obiect material al contractului de administrare fiduciar poate figura att ntreg patrimoniul
fiduciantului, care reprezint totalitatea drepturilor i obligaiilor patrimoniale ct i bunurile, adic toate
lucrurile susceptibile apropierii individuale sau colective i drepturile patrimoniale, care fac parte
component din patrimoniul! fiduciantului. De exemplu, n calitate de obiect material al contractului de
administrare fiduciar apar ntreprinderile, privite drept complexe patrimonialei unice, bunurile mobile i

34
imobile, titlurile de valoare, drepturile patrimonialei etc. Pot fi transmise n administrare fiduciar i obiecte
ale proprietii intelectuale, ar fi cele ce individualizeaz mrfurile, serviciile etc.
Legea nu oblig ca patrimoniul transmis n administrare fiduciar s existe la momentul ncheierii
contractului, admind faptul c obiectul material poate fi dobndit i n viitor. Patrimoniul dat n
administrare fiduciar include i bunurile care, n caliltate de echivalent sau n urma unor acte juridice, iau
locul bunurilor originalei
Contractul de administrare fiduciar este, de regul, un contract cu titluu gratuit, remuneraia pentru
serviciile de administrare ale fiduciarului urmnd a fi pltit de ctre fondatorul administrrii fiduciare doar
n cazul n care aceasta este prevzut de contract sau lege. Astfel,, administratorul fiduciar nu este
remunerat pentru activitatea sa dac prile nu au convenit altfel sau dac aceasta nu rezult din lege.
n cazul administrrii fiduciare oneroase legea, propune prilor contractante anumite modaliti de
exprimare a remuneraiei i anume: 1.procente fa de venitul (profitul) obinut din administrarea fiduciar a
bunurilor;
2.sum fix de bani; 3.procurarea unei pri a bunurilor administrate de fiduciar.

1.3. Stabilii deosebirile i asemnrile ntre obiectul contractului de administrare fiduciar


i obiectul contractelor de mandat, comision i prestri servicii.
Doctrina atribuie contractul de administrare fiduciar la categoria contractelor de prestri servicii1,
administrarea fiduciar comportnd tangene cu aa contracte, cum ar fi mandatul, comisionul i agenia.
Asemnrile dintre aceste contracte i contractul de administrare fiduciar rezid n faptul c ^ n toate
cazurile, n procesul administrrii bunurilor, de regul, se svresc acte juridice. Spre deosebire de alte
contracte de prestri servicii, n baza contractului de administrare fiduciar administratorul fiduciar
(fiduciarul), n procesul de administrare a bunurilor, poate svri att acte juridice, ct i acte materiale. Mai
mult ca att, spre deosebire de mandatar sau agentul comercial, administratorul fiduciar particip la circuitul
civil n nume propriu, informnd terele persoane cu care intr n raporturi juridice c activeaz n calitate de
fiduciar. Aadar, posibilitatea de a svri n interesul fiduciantului sau a beneficiarului att acte juridice, ct
i acte materiale, precum i activitatea n nume propriu, dar pe contul fiduciantului, constituie esena juridic
a contractului de administrare fiduciar, care l deosebete de celelalte contracte de prestri servicii.

2. Contractul de asigurare.

La data de 20.05.2004 Chircu a ncheiat contract de asigurare benevol a animalelor domestice pe un termen
de 1 an. Dup expirarea a 15 zile de la intrarea n vigoare a contractului de asigurare, bovina a pierit ca
urmare a unei afeciuni. ntocmind actele necesare pentru obinerea despgubirii de asigurare, Chircu a cerut
plata ei n mrime deplin, ns a primit refuz de la asigurtor.

2.1 Stabilii: forma n care trebuie ncheiat contractul de asigurare, care sunt consecinele juridice ale
nerespectrii formei i ce acte servesc ca dovad a ncheierii contractului de asigurare -
Contractul de asigurare urmeaz s fie ncheiat n form scris, iar o dovad de ncheiere a contractului de
asigurare o constituie polia de asigurare.
In polia de asigurare urmeaz s fie indicate toate elementele eseniale ale contractului de asigurare,
precum: a) numele sau denumirea, domiciliul sau sediul prilor contractante; b) obiectul asigurrii: bun,
persoan i rspunderea civil; c) riscurile ce se sigur; d) nceputul i durata asigurrii; e) suma asigurat; f)
prima de asigurare, locul i termenele de plat; g) alte date conform legii sau acordului dintre pri.

2.2 Determinai coraportul dintre dauna cauzat i despgubirea de asigurare. Raportai acest fapt la
sistemul de acoperire n asigurri. - ???????

2.3 Soluionai litigiu n esen, argumentnd rspunsul. -


Conform art. 1313, Asigurarea ncepe din momentul achitrii primei de asigurare sau a primei trane a
acesteia i nceteaz la ora 24 a ultimei zile din termenul convenit pentru asigurare dac legea sau contractul
nu prevede altfel. Daca, Chircu a achitat transa, atunci poate cere despagubirea in marime deplina, iar in
cazul in care transa nu a fost achitata, refuzul de la asigurator este intemeiat.

35
Test 20
1. mprirea motenirii i confirmarea dreptului la motenire.

1.1 Enumerai formele partajului patrimoniului succesoral. - 3 puncte


a) Partajul convenional. Este posibil s se efectueze dac exist acordul valabil i unanim al
coproprietarilor, dupa primirea certificatului de mostenitor, dar pana la instrainarea unei cote parti de catre
unul din mostenitori. Beneficiarul unei cote nu beneficiaza si de dreptul de substituire a acestuia la actul de
partaj. Partajul reprezinta un act voluntary , care poate fi incheiat intre mostenitori daca acestia doresc sa
redistirbuie altfel averea dobandita prin mostenire. In lipsa acordului, partajul poate fi efectuat prin
intermediul instantei de judecata.
b)Partajul judiciar. Cazurile n care partajul judiciar este obligatoriu sunt urmtoarele:
cnd prile nu cad de acord asupra chestiunilor legate de partaj.
cnd unul dintre coproprietari este absent i nu are nici reprezentant la partajul convenional.

1.2 Stabilii actele care confirm dreptul la motenire; termenul eliberrii lor i relatai despre
certificatul de calitate de motenitor. - 5 puncte
Dreptul la motenire se confirm prin certificatul eliberat de ctre notarul de la locul deschiderii motenirii.
Certificatul de motenitor se elibereaz, de regul, dup 6 luni din ziua deschiderii motenirii. ns, n cazul
n care notarul dispune de dovezi suficiente c alti motenitori nu exist, el poate elibera certificatul de
motenitor pn la expirarea acestui termen.
Certificatul de motenitor este nscrisul oficial prin care se concretizeaz ncheierea procedurii notariale
succesorale i prin care se constat de ctre notar,att calitatea de succesor legal sau testamentar, ct i
componena masei succesoarle i ntinderea drepturilor succesoarale a fiecrui motenitor.
Certificatul de motenitor se elibereaz succesorilor n baza cererii scrise depuse notarului de la locul de
deschidere a succesiunii. La eliberarea certificatului de motenitor legal sau testamentar, notarul verific
faptul decesului celui ce a lsat motenirea, timpul i locul deschiderii succesiunii, raporturile de rudenie,
existena tesmentului, coninutul masei succesoarle i valoarea ei.
Motenitorii legali, lipsii de posibilitatea de a prezenta documentele, care confirm raporturile de rudenie
sau de cstorie cu cel ce a lsat motenire, pot fi inclui n certificatul de motenitor cu acordul scris al
celorlali motenitori care au acceptat succesiunea i au prezentat dovezi cu privire la raporturile de rudenie
sau de cstorie cu cel care a lsat motenire.
Cei care se consider vtmai n drepturile lor prin emiterea certificatului de motenitor se pot adresa
instanei judectoreti, solicitnd anularea acestuia i stabilirea drepturilor lor conform legii. Pn la anularea
prin hotrre judectoreasc, certificatul de motenitor face dovada deplin a calitii de motenitor i a cotei
sau a bunurilor care se cuvin fiecrui motenitor n parte. n cazul anulri certificatului de motenitor,
notarul elibereaz un nou certificat, pe baza hotrrii judectoreti definitve i irevocabile. Despre eliberarea
certificatului de motenitor pe numele minorului sau a persoanei lipsite de capacitatea de exerciiu notarul
informez autoritatea tutelar de la domiciliul motenitorului n scopul proteciei intereselor lui
patrimoniale.
Certificatul de motenitor trebuie s cuprind: data eliberrii; notarul care l elibereaz; numele i ultimul
domiciliu al defunctului; data decesului; meniunea dac motenirea este legal sau testamentar; numele,
calitatea i domiciliul motenitorilor; bunurile succesorale; cota sau bunurile ce revin fiecruia dintre
motenitori.

1.3 Evideniai asemnrile i deosebirile dintre mprirea motenirii i mprirea bunurilor


proprietate comun. - 7 puncte
n cazul mpririi bunul aflat n proprietate comun pe cote-pri se mparte materialmente ntre coprtai,
fiecare dintre acetia devenind proprietarul exclusiv asupra unei anumite pri determinate din bunul care a
format obiectul proprietii comune pe cote-pri. Ca rezultat al mpririi bunului se face o repartizare
concret a unor pri din bunul comun, adic fiecare coproprietar primete o parte determinant din bun n
locul prii nedeterminante. mprirea bunului comun poate fi cerut oricnd dac legea, contractul sau
hotrrea judectoreasc nu prevede altfel. mprirea bunului comun poate fi cerut chiar dac bunul a fost
36
folosit n exclusivitate de un singur coproprietar. Dac, un coproprietar, va poseda bunul proprietate
comun, ntrunind condiiile necesare uzucapiunii, el va deveni proprietar exclusiv al ntregului bun. n acest
caz, nu se va putea cere mprirea bunului, fiindc acesta nu mai este un bun comun ci aparine n
exclusivitate unui singur proprietar. Proprietatea comun pe cote-pri poate nceta prin dou forme de
mpreal: a) prin nelegerea prilor, adic pe cale amiabil; i b) prin hotrre judectoreasc.(la fel ca
mostenirea) mprirea amiabil se efectueaz n baza unui act juridic ncheiat ntre toi coproprietarii, act
care poate fi ncheiat n orice form: scris sau verbal. Un asemenea act de mprire va fi valabil doar, dac
la el vor participa toi coproprietarii i toi vor cdea de acord cu realizarea mpririi pe aceast cale,
precum i cu clauzele actului de mprire.

2.1 Noiunea contractului de credit bancar - 3 puncte


Contract de credit bancar o banca (creditor) se oblige sa puna ;la dispozitia unei personae (debitor) o suma
de bani (credit), iar debitorul se oblige sa restituie suma primiita si sa plateasca dobanda si alte sume
aferente prevazute de contract
2.2 Caracterizai elementele contractului de credit bancar - 5 puncte
Subiecti> 1. Creditorul (banca, alte insittutii financiare)care au capacitatea de a utilize surse atrase de la pers
fiz sau juridice pentru a acorda credite . aceste activitati pot fi exercitate in baza autorizatiei emise de
BNM.2.Debitor _ pers fizica sau juridical
Obiect > serviciul bancar de punere la dispozitia debitorului a unei sume de bani
Forma > forma scrisa, e ceruta ca conditie ad probationem si nu ad validate. Nerespectare formei scrise
atrage efectele art. 211 CC . in practica se utilizeaza formulare tipizate alcatuite de banca, acesta fiin un
contract de adeziune.
Pret > dobanda remuneratia bancii. Unitatea de calcul a dobnzii la credit este dobnda anual, adic
dobnda aferent sumei creditului pe care trebuie s-o plteasc debitorul pentru utilizarea acestei sume n
decurs de un an.Prile pot conveni asupra modalitii de plat a dobnzii. Astfel, n contract poate fi
stipulat plata dobnzii lunar, trimestrial, odat cu rambursaea sumei creditului sau n alte termene. Prile
contractului snt libere s stabileasc rata dobnzii aferente creditului. n funcie de modul de stabilire a ratei
dobnzii, aceasta poate fi fix sau flotant. Dobnda este fix atunci cnd prile stabilesc rata ei la momentul
ncheierii contractului i convin ca aceast rat s rmm neschimbat pe tot termenul creditului. Dobnda
este flotant , atunci cnd prile, la ncheierea contractului, convin c, n funcie de anumii factori prile
pot renegocia rata dobnzi.
Comisionul, ca i dobnda, este o parte component a remuneraiei bncii pentru creditul acordat,
comisionul se va plti numai n cazul n care prile au convenit n acest sens. Prile snt libere s
stabileasc mrimea comisionului precum i modalitile de plat a lui.
Termen > poate fi determinat de parti sau nedeterminat.

2.3 Soluionai spea. - 7 puncte


Banca A a acordat SC B un credit n mrime de 600 000 lei pe termen de 3 ani pentru construcia unei case
de locuit. Potrivit contractului, dobnda urma s fie pltit lunar, ncepnd cu luna a asea. Dat fiind faptul
c B nu a pltit dobnda timp de 8 luni, banca a solicitat rambursarea imediat a creditului, plata dobnzii
restante i a penalitii de ntrziere n mrime de 0,2% pentru fiecare zi ntrziere.
ntruct plata dobnzii este o condiie esenial a contractului de credit bancar, creditorul este ndreptit s
rezilieze contractul n cazul n care debitorul nu execut aceast obligaie. Rezilierea contractului nu
afecteaz dreptul creditorului de a predinte penaliti de nttziere n modul i n mrimea prevzute de lege
sau de contract.
Test 21
1. Contractul de consignaie.
1.1 Noiunea i caracterele juridice ale contractului de consignaie. Legislaia relevant - 3 puncte
Contractul de consignaie (acordul consignaional) se ncheie ntre subiectul activitii comerciale, care
primete mrfurile la consignaie (n continuare - comisionarul), i persoana fizic sau juridic, care le pred
la consignaie (n continuare - comitentul), potrivit cruia comisionarul se oblig s efectueze din
nsrcinarea comitentului una sau mai multe tranzacii comerciale n numele su, n scopul vnzrii lor cu

37
amnuntul pentru o anumit recompens (comision).
Contractul analizat are urmtoarele caractere juridice:
este bilateral (sinalagmatic), pentru c d natere la obligaii n sarcina ambelor pri, obligaii reciproce;
este cu titlu oneros, fiecare parte urmrind realizarea unui folos patrimonial;
este consensual, lund natere prin simplul acord de voin al prilor.

1.2 Caracterizai elementele i efectele contractului de consignaie - 5 puncte


forma- El se ncheie n form scris, dar aceast cerin vizeaz o condiie de form, ad probationem.
Remiterea bunului ctre consignatar este un efect al contractului i nu o condiie de valabilitate. Deci,
contractul nu este real.
La formarea contractului manifestrile de voin ale prilor trebuie s fie exprese. Totui, se admite
ncheierea contractului n mod tacit. Voina implicit poate rezulta i din exercitarea de ctre consignatar a
nsrcinrii primate.
Partile a) Consignantul trebuie s aib capacitatea de a face acte de comer ntruct vnzarea se ncheie
pe seama sa. B) Consignatarul trebuie s aib capacitate de exerciiu deplin ntruct actul este fcut n
nume propriu.
Obiectul contractului este ntotdeauna vnzarea de bunuri mobile aparinnd consignantului.
Pretul comisionul remuneratia ce se oblige so plateasca comitentul in schimbul serviciilor de
intermediere, se stabileste de parti prin stabilirea unei sume fixe sau cote procentuale din valoarea actului
juridic incheiat.
Drepturi:- Comitentul are drept de proprietate asupra bunului predat comisionarului sau primit de acesta
pentru comitent
Obligatii:- Comitentul este obligat s acorde comisionarului remuneraia stabilit de contract sau de
uzane. - Comitentul este obligat s compenseze toate cheltuielile utile suportate de comisionar n executarea
contractului de comision.
- Dup executarea obligaiilor sau dup rezilierea contractului, comisionarul pred tot ceea ce a primit n
baza contractului i prezint o dare de seam;
- Comisionarul este obligat s asigure bunurile primite de la comitent sau pentru comitent numai n cazurile
n care faptul acesta este stipulat n contract sau rezult din uzane.
- Comisionarul trebuie s execute toate obligaiile i s exercite toate drepturile care rezult din actul juridic
ncheiat n numele su, dar pe contul comitentului.
- n cazul n care a vndut bunurile la un pre mai mic dect cel indicat de comitent, comisionarul trebuie s
acopere diferena dac nu demonstreaz c nu a putut vinde bunul la preul indicat i c prin vinderea la un
pre mai mic a evitat un prejudiciu mai mare.
- n cazul n care comisionarul cumpr un bun la un pre mai mare dect cel indicat, comitentul trebuie s
declare c renun la actul juridic ncheiat de comisionar imediat ce este ntiinat despre ncheierea actului
juridic. n caz contrar, se consider c a acceptat condiiile cumprrii.
- n cazul n care comisionarul ncheie acte juridice n condiii mai avantajoase dect cele stipulate de
comitent, beneficiile se mpart egal ntre el i comitent dac n contract nu este prevzut altfel.
- ca la mandat, excep: AJ se incheie in numele comisionarului
- comisionarul se oblige sa execute mandatul incredintat de catre comitent in sensul incheierii AJ prev de
contract
- sa intreprinda toate masurile necesare pt executarea acestui act
- obligatia comisionarului de a executa in conditii cat mai favorabile pt comitent

1.3 Formulai particularitile contractului de consignaie, evideniind principalele deosebiri i


asemnri a prezentului contract cu contractul de comision 7 puncte
Contractul de comision prezinta o varietate a contractului de consignatie, din acest considerent au o serie de
similutudini, insa diferi prin unele prevederi ale contractului de consignatie cu privire la obiect, subiec si
continut.
Daca ne referim la asemenari, atunc un lucru important este ca in ambele contracte, comisionarul incheie
contractul din nume propriu, dar pe contul comitentului.

38
Ambele contracte sunt cu titlu oneros, respectv este prezent elementul remuneratiei, pe care comisionarul o
achita comitentului.
Forma- contractul de consignatie se incheie in forma scrisa, iar ce le comision, este necesar acordul de
vointa al partilor.
Cu privire la subiecti - potrivit Regulilor comertului de consignatie, e mentionat ca subiecti pot fi
comisionarul ers. Fizica sau juridica care practica activitatea de intreprinzator, respectiv subiectul care
primeste marfurile la consignatie si sub. Care preda la consignatie.
Regulile cu privire la consignatie se extind asupra tuturor ntreprinderilor comerului cu amnuntul, care
recepioneaz i comercializeaz mrfuri pe principii de consignaie.
La consignaie se primesc mrfuri noi nealimentare i alimentare mpachetate (preambalate), precum i
mrfuri nealimentare care au fost n uz dar snt nc utilizabile, nu necesit s fie reparate sau restaurate i
corespund normelor i cerinelor sanitare

2. Dreptul de motenire.

A locuia permanent n Chiinu. Aflndu-se n ospeie la fiica sa n Edine, acesta a decedat. Dup decesul
lui au rmas 2 nepoi de la fiul predecedat i fiica.

2.1 Stabilii locul deschiderii motenirii i importana lui - 3 puncte


Locul deschiderii succesiunii este ultimul domiciliu al al celui care a lasat mostenire iar daca acest
domiciliu nu este cunoscut,locul unde se afla bunurile succesorale.Astfel in legislatia Republicii Moldova
este indicat expres locul deschiderii mostenirii.Domiciliul este locul unde un cetatean isi are locuinta
statornica(locul permanent de trai) sau principala(acolo unde locuieste mai mult timp).
Deschiderea mostenirii la domiciliul persoanei are o importanta destul de mare,intrucit anume aici se pot
gasi diferite documente ale acelui care a lasat mostenire,anume aici pot fi adunate informatii despre
eventualii mostenitori,precum si despre patrimoniul succesoral.
Locul deschiderii succesiunii prezinta importanta pentru a determina organele competente teritoriale sa
rezolve diferite probleme privind mostenirea.

2.2 Descriei reprezentarea succesoral - 5 puncte


Reprezentarea succesoral constituie un beneficiu al legii, n virtutea cruia un motenitor mai ndeprtat n
grad urc n locul i gradul ascendentului su, care este decedat la data deschiderii motenirii, pentru a
culege, n concurs cu motenitorii mai apropiai n grad, partea care s-ar fi cuvenit celui pe care l reprezint,
dac s-ar fi aflat n via. Reprezentarea succesoral este admis n dou cazuri i anume:
-n linie dreapt, n privina descendenilor copiilor defunctului;
-n linie colateral> - descendenii frailor i surorilor celui care las motenirea pn la gradul IV i pot
reprezenta pe ascendenii lor decedai la data deschiderii motenirii; - descendenii unchilor i mtuilor a
celui care las motenirea pn la gradul IV (verii) i pot reprezenta pe ascendenii lor decedai la data
deschiderii motenirii.
Reprezentarea succesoral poate opera numai cu ndeplinirea cumulativ a urmtoarelor condiii:
a)cel reprezentat s fie decedat la data deschiderii motenirii;
b)locul celui reprezentat s fie un loc util. Condiia privind utilitatea locului celui reprezentat nu va fi
ndeplinit n situaia n care cel reprezentat a fost declarat nedemn fa de cel care las motenirea, a
renunat sau a fost nlturat de la motenire prin dezmotenire.
c)reprezentantul s ndeplineasc toate condiiile necesare pentru a culege motenirea lsat de defunct.

2.3 Soluionai spea. Stabilii cercul de motenitori i cotele ce li se cuvin. - 7 puncte


Predecedat, persoana care a incetat din viata inaintea celei pe care ar fi urmat sa o mosteneasca.
Predecedatului, nemaifiind in viata, ii lipseste calitatea de subiect de drept si, deci, nu mai are nici
capacitatea succesorala. Prin urmare, acesta va fi exclus de la mostenirea ramasa dupa defunct. Cu toate
acestea, succesorii predecedatului vor putea veni la mostenirea in cauza prin reprezentare succesorala, in
conditiile legii.
Astfel, in speta in cauza mostenitorii lui A vor fi fiica sa si copii fiului sau decedat. Testatorul poate
determina n testament cotele succesorale pentru motenitorii menionai n el sau poate indica n mod
39
concret crui motenitor ce parte din patrimoniu i va trece n proprietate. Dac n testament nu exist astfel
de indicaii, patrimoniul succesoral se mparte egal ntre motenitori. Dac n testament snt menionai civa
motenitori, dar este stabilit cot succesoral numai unuia dintre ei, ceilali motenesc n pri egale
patrimoniul rmas.
Testul 22
1. Contractul de franchising.
1.1 Noiunea i caracterele juridice ale contractului de franchising - 3 puncte
Contractul de franchising este o novatie pentru legislatia nationala.Deci conform CC prin contractul de
franchising care este unul cu executare succesiva in timp,o parte-franchiser si cealalta parte-franchisee
intreprinderii autonome se obliga reciproc sa promoveze comercializarea de bunuri si servicii prin efectuarea
,de catre fiecare dintre ele a unor prestatii specifice.
Caracterele juridice:
consensual-aceasta se manifesta prin faptul ca el se considera incheiat din momentul cind partile si-au
manifestat acordul de vointa reciproc asupra tuturor clauzelor esentiale.
sinalagmatic-se manifesta prin obligatiile reciproce ,astfel incit obligatia fiecaruia este corelativa obligatiei
celeilalte parti.
cu executare succesiva-se manifesta prin actiunile pozitive care continua pe toata durata de timp a
contractului.
cu titlu oneros
1.2 Caracterizai elementele contractului de franchising -5 puncte
Conform prevederilor legale ,partile contractului de franchising sunt:franchiser si franchisee.
Franchiser poate fi intreprinderea producatoare ,reputata pe o anumita piata,care dispune de marca proprie si
care a incheiat contract de franchising cu o alta ntreprindere,franchiser poate fi o persoana fizica sau
juridica:
- din RM care a incheiat un contract cu o ntreprindere autohtona sau straina;
- din alta tara care a incheiat un contract cu o ntreprindere autohtona.
Franchisee-este intreprinderea care a incheiat un contract de franchising sau care sa creat in urma incheierii
unui astfel de contract.Franchisee poate fi o persoana fizica sau juridica:
- din RM care a incheiat un contract cu o ntreprindere autohtona sau straina;
- din alta tara care a incheiat un contract cu o ntreprindere autohtona.
Obiectul contractului de franchising il formeaza complexitatea de drepturi exclusive,care de altfel formeaza
obiectul proprietatii intelectuale.Aceasta complexitate include imputerniciri referitoare la procesul de
productie a inventiilor,folosirea marcii comerciale,semnul de deservire a firmeifrnachiserului
Forma contractului se refera si la continutul contractuluui.Ulterior contractul de franchising se incheie in
scris sub sanctiunea nulitatii.
Termenul-contractul de franchising trebuie sa fie incheiat pe o perioada determinata sau
nedeterminata,convenit de parti si inclus in contract.Durata contractului se determina de catre parti cu luarea
in consideratie a cerintelor desfacerii bunurilor si a serviciilor asupra carora sa convenit.
Pretul contractului la fel are un caracter specific.Astfel Franchiseeul are obligatia de a achita o suma de bani
a carei marime se calculeaza in principiu ca o fractiune din folumul de vinzari care sa corespunda cu
contributia programului de prestare a franchisei la volumul de vinzari.Platile pot fi stabilite in forma
baneasca sau naturala,in forma de plata initiala sau royalty.

1.3 Formulai particularitile i specificul contractului de franchising, evideniind principalele


deosebiri i asemnri ale contractului dat cu alte contracte civile asemntoare (de licen, prestri
servicii, locaiune, concesiune, etc.) 7 puncte
Asemanasi si deosebiri franchising vs prestari servicii
D:Principala deosebire intre contractul de franchising si cel de prestari servicii consta in faptul ca in cadrul
primului contract ambele parti atit franchiserul cit si franchisee ,ambele se obliga sa promoveze
comercializarea de bunuri si servicii pe cind in cadrul contractului de prestari servicii,doar o parte,numita
prestator este obligat sa presteze celeilalte parti anumite servicii,iar acesta este obligat sa le primeasca si sa
remita retributia.
O alta diferenta la fel de importanta in cadrul contractului de franchising si cel de prestari servicii este
40
obiectul contractului,care in cadrul primului contract consta in complexitatea de dr exclusive care de altfel
formeaza obiectul proprietatii intelectuale,pe cind in cadrul contractului de prestari servicii,este necesar de
mentionat ca toate obiectele cad sub incidenta normelor ci principiilor de baza stipulate in capitolul respectiv
al codului civil.
Partile in ambele contracte au denumiri diferite,astfel in cadrul constractului de prestari servicii o parte
poarta denumirea de prestator alta de beneficiar,iar in cel de franchising partile sunt franchiser si franchisee.
O alta diferenta foarte importanta este ca in cadrul cct de franchisiging contractul urmeaza a fi incheiat in
forma doar scrisa pe cind in cadrul contractului de prestari servicii contractul poate fi incheiat atit in forma
scrisa cit si verbala.
A. Daca ar fi sa ne referim la asemanari atunci aici sunt o serie de asemanari si anume:ambele contracte
sunt:sinalamgatice,consensuale,oneroase si cu executare succesiva.
Ambele parti in cadrul contractelor pot fi atit persoane fizice cit si juridice.
In ambele contracte urmeaza a fi achitata o suma de bani in schimbul prestatiilor acordate.
In ambele contracte termenul contractului poate fi atit pe o perioada determinata cit si o perioada
nedeterminata.
Asemanari si deosebiri franchising vs locatiune
D.Principala deosebire intre contractul de locatiune si cel franchising este este insasi in definitia acestor
contracte si anume ca cct de locatiune prevede ca o parte se obliga sa dea celeilalate parti un bun determinat
individual in folosinta temporara sau in folosinta si posesiune temporara pe cind in contractul de
francshising ambele parti atit franchiserul cit si franchisee ,ambele se obliga sa promoveze comercializarea
de bunuri si servicii.
O alta deosebire ce tine de obiect consta in faptul ca in cadrul contractului de locatiune obiect al contractului
il formeaza bunurile mobile si imobile pe cind in cct de frachising obiectul este complexitatea de dr
exclusive care de altfel formeaza obiectul proprietatii intelectuale.
O alta deosebire la fel reprezinta forma contractului,care in cadrul contractului de franchising are loc in
forma doar scrisa,pe cind in cadrul contractului de locatiune forma este scrisa cu exceptia cazurilor cind are
loc darea in locatiune a imobilelor,care este prevazut sa fie incheiat in scris.
O alta deosebire consta in faptul ca cct de locatiune nu poate fi incheiat pe o perioada nedeterminata,ca si in
cazul cct de franchising
A.O asemanare esentiala consta in faptul ca in cadrul ambelor contracte urmeaza a fi achitata o suma de bani
contra prestatiei acordate.
Ambele sunt contracte sinalagmatice,cumutative,consensuale,cu executare succesiva.
In cadrul ambelor contracte poate avea loc modificarea contractului daca exista acordul comun cu privire la
aceasta.
Ambele parti sunt in dr de a cere rezilierea contractului.

2. Contactul de societate civil

A, B i C au ncheiat contract de societate civil, avnd drept obiect construcia i exploatarea unei case de
locuit. Potrivit contractului, activitatea societii urma s fie gestionat prin acord comun de participani,
acetia participnd la venituri i pierderi n pri egale (cte 20 de apartamente). Dup nceperea
construciei, A (avnd probleme financiare) a convenit s-l atrag pe D la construcia casei, ultimul urmnd
s obin 6 apartamente (cte 2 apartamente de la fiecare participant). Dup finisarea construciei, C a
refuzat s-i transmit lui D 2 apartamente.

2.1 Enumerai caracterele juridice ale contractului de societate civil - 3 puncte


Caracterele juridice ale cct de societate civila sunt:consensual;sinalagmatic,oneros,cct cu executare
succesiva;

2.2 Caracterizai modul de administrare i reprezentare a societii civile - 5 puncte


Contractul de societate civila este unul din contractele in care partile urmaresc acelasi scop.Fiecare asociat
este dator sa verse contributiile cuvenite prin contract pentru constituirea fondului comun al societatii
41
civile.Contributiile pot consta din bunuri,inclusiv drepturi patrimoniale.Pe linga obligatia de varsare a
contributiei,partenerii mai au obligatiunea sa participe la administrarea societatii civile.In lipsa unor
prevederi contractuale contrare,asociatii gestioneaza de comun acord actele societatii si reprezinta impreuna
societatea in raporturile cu tertii.partile pot imputernici prin contract unul sau mai multi parteneripentru
indeplinirea functiilor conducerii societatii civile.daca administrarea a fost incredintata mai multor asociati
fara a li se determina atributiile si fara a se arata ca ei trebuie sa actioneze in comun,atunci fiecare are dr sa
actioneze de unul singur in numele societatii.Actele incheiate de asociat imputernicit cu functie de
administrare si reprezentare obliga pe toti partenerii societatii civile.

2.3.Art 1344, asociatul nu poat ceda drepturile ce decurg din contract unui ters, fara Incuviintarea celorlalti.
In aceasta speta trebuie de analizat daca B C au incuviintat transmterea cotei parti, 6 apartamente catre D. In
speta nefiind mentionat acets lucru, ajungem la concluzia ca B C nu au cunsocut despre acest fapt.
Respectiv, D nu va primi apartamentele, iar A va fi dator lui D pentru suma de bani, contributia depusa.
Deoarece contractual dat este strict personal intuitu personae- .
Testul 23
1. Noiunea i felurile motenirii.
2. Mostenirea este definita ca fiind transmisiunea patrimoniului unei persoane fizice decedate care a lasat
mostenire catre succesorii sai.
Succesiunea reprezinta una dintre modalitatile de dobindire a dreptului de proprietate care include
transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane fizice,juridice
sau catre stat si reprezinta una dintre cele mai importante insitutii ale legislatiei civile.

1.2. Caracterizai felurile motenirii - 5 puncte


Mostenirea poate fi de 2 feluri:testamentara si legala
Testamentara-Mostenirea este testamentara in cazul in care transmisiunea mostenirii are loc in virtutea
vointei celui care a lasat mostenirea.manifestata prin testament.prin mostenire testamentara se recunoaste
drpetul oricarei persoane de a dispune liber pentru cauza de moarte prin manifestarea ultimei vointe de
totalitatea bunurilor sale sau de o parte din ele.Mostenirea testamentara are prioritate fata de mostenirea
legala ,cea din urma avind doar functia de suplinire ,normele ei fiind aplicabile in cazul in care persoana
nu a dispus prin testament cu privire la bunurile sale sau o parte din ele au ramas netestate.Testamentul
constituie un act juridic prin care o persoana poate dispune pentru cauza de moarte.
Legala-ea este legala in cazul in care transmiterea patrimoniului succesoral sau a unei fractiuni din
patrimoniu are loc in temeiul legii.Succesiunea legala este bazata pe relatiile de rudenie dintre cel ce lasa
mostenire si mostenitorii sai.Prin rudenie se intelege existenta legaturilor de singe bazata pe descendenta
unei persoane dintr-o alta persoana sau pe fpatul ca mai multe persoane au un ascendent comun.Rudenia
este de 2 feluri: rudienie in linie directa si in linie colaterala.
Legiuitorul a stabilit o anumita ordine de chemare la mostenire instituind 2 criterii:clasa de mostenitori si
gradul de rudenie.
Clasa 1 de mostenitori suni fiii fiicele celui care a lasat mostenire la fel si cei nascuti vii dupa decesul
acestuia,precum si cei infiati,sotul supravietuitor si ascendentii privilegiati
Clasa a 2 de mostenitori sunt fratii si surorile celui despre a carui mostenire este vorba si ascendentii
ordinari,adica bunelul si bunica din ambele parti.
Clasa a 3 de mostenitori include unchii si matusele celui care a lasat mostenire.

1.3. Delimitai transmisiunea drepturilor i obligaiilor prin motenire de transmiterea acestora prin
acte ntre vii, utiliznd caracterele juridice ale motenirii. 7 puncte
Caracterele juridice ale transmiterii mostenirii sunt:
a)este o transmisiune pentru cauza de moarte
b)este o transmisiune universala
c)este o transmisiune universala
d)este o transmisiune indivizibila
Deci daca ar fi sa ne referim la 1 caracter juridici ceea ce tine pentru cauza de moarte,atunci transmiterea
pentru cauza de moarte se deosebeste de transmiterea prin acte intre vii diferenta consta in insasi faptul
42
mortii.Incetarea din viata a unei persoane poate fi fizic constatata sau judecatoreste declarata.Deci
trasnimterea patrimoniului in ansamblu nu poate avea loc decit la decesul lui defapt.
Transmisiunea mostenirii este o transmisiune universala deoarece are ca obiect patrimoniul
defunctului,privit ca o universalitate juridica,adica tt dr si obligatiile.Deosebirile fata de transmisiunile intre
vii consta in aceea ca in timpul ce transmisiunea pentru cauza de moarte are invedere intregul patrimoniu
sau o fractiune din acesta ,transmiterea intre vii are ca obiect doar bunurile singulare.O persoana fizica in
viata nu-si poate transmite integral patrimoniul sau catre o alta persoana,pentru ca o astfel de transmitere va
putea avea loc numai pe cauza de moarte.

2. Contractul de comision.

2.1 Stabilii forma n care se ncheie contractul de comision? - 3 puncteLegea nu stabileste anumite
conditii speciale in ceea ce priveste forma contractului,aceasta fiind reglementata de normele generale ale
actului juridic.Ulterior daca ar fi sa ne referim la caracterul juridic al cct de comosion atunci este relevant sa
mentionam ca contractul de comision are un caracter consensual,si reesind din aceasta ulterior pentru
incheierea lui este necesara simplul acord de vointa al partilor.
2.2 Caracterizai sintagma comisionarul ncheie acte juridice n nume propriu, dar pe contul
comitentului. n ce cazuri comisionarul are dreptul s se abat de la indicaiile comitentului? - 5
puncte
Comisionarul incheie acte juridice in nume propriu dar pe contul comitentului reprezinta fpatul ca
comisionarul actioneaza ca un mandatar fara drept de reprezentare,efectele actelor juridice astfel
incheiate rasfringindu-se nemijlocit asupra lui,si nu asupra comitentului.Mai mult ca atit actul juridic
incheiat de comisionar cu un tert da nastere unor drpeturi si obligatii numai pentru comisionar,chiar si in
cazul in care comitentul este numit sau a participat la executarea actului juridic.De aici rezulta ca
comitentul nu paote inainta pretentii tertilor cu care a incheiat acte juridice comisionarul ,pecum si nici
tertii nu au acest drept fata de comitent.

2.3.In cazul in care comisionarul cumpara un bun la un pret mai mare decit cel indicat, comitentul trebuie sa
declare ca renunta la actul juridic incheiat de comisionar imediat ce este instiintat despre incheierea actului
juridic. In caz contrar, se considera ca a acceptat conditiile cumpararii. Consider ca in situatia data A e
obligat sa restituie diferenta de pret. Acesta a avut posibilitatea de a renunta la actul juridic incheiat de B,
insa nu a folosit acest drept, respectiv acesta a acceptat conditiile cumpararii si e

Testul 24
1. Forma testamentului.
1.1 Enumrai formele testamentului. - 3 puncte
a) Olograf: testament scris in intregime personal, datat si semnat de testator
b) testamentul autentic: AJ autentificat notarial precum si asimilat cu cel autentificat notarial (pers in
detentie, pe aeronava, internata in clinica)
c) testamentul mistic: (secret) fara a permite altor persoane, inclusiv notarului, de a lua cunostina cu
continutul acestuia.
1.2 Caracterizai condiiile de validitate ale testamentului autentic. - 5 puncte
Se intocmeste cu respectarea conditiilor generale de intocmire a actelor autentice: cosimtamant neviciat,
valabil exprimat, capacitate de exercitiu si autentificarea notariala.
Se admite semnarea de catre o terta persoana daca testatorul nu poate semna testamentul: la rugamintea si in
prezenta lui, a notarului, si cel putin 2 martori (vor confirma manif de vointa a testatorului. Daca testatorul e
surd, mut este necesar interpretul.
1.3 Stabilii corelaia dintre:
a) tipul testamentului fora juridic a acestuia;
43
Tpul testamentului poate fi de 3 feluri: olograf, autentic, mistic. Toate 3 au forta juridica egala. Revocarea,
sau modificare aunui testament poate fi facuta prin orice forma testamentara.
b) testament autentic testamente asimilate cu cele autentice;
Testament autentic este cel autentificat notarial, iar legea mai permite si alte forme de testament asimilate
celor autentice. Ex: cele autentificate de capitanul navei (aeronavei, comandantul unitatii, institutului si
colegiului militar, seful institutiei de privatiune de libertate, medicul principal, seful adjunctii lor. Adica in
locul notarului aceste persoane la fel sunt abilitate sa autentifice testamentul. Lista este exhaistiva.
c) datarea testamentului valabilitatea acestuia;
Datare testamentului reprezinta momentul in care a fost intocmit de catre testator, dar valabilitatea acestuia
se refera daca testamentul este intocmit in conformitate cu prevederile legale, ori doar asa ar putea produce
efecte juridice in moemtnul deschiderii succesiunii.
d) semnarea testamentului imposibilitatea semnrii personale a acestuia de ctre testator.
O conditie estentiala este semnarea estamentului de catre testator. Exista situatii cand chiar daca testamentul
nu este semnat de insusi testatorul acesta se considera perfect valabil. Situatii ex: testatorul analfabet sau
surdomut, este nevoie de interpret si de persoana terta care sa semneze, in prezenta a 2 martori, sau daca
testatorul are deficiente locomotorii la bratele superioare la fel.
- 7 puncte

2. Contractul de consignaie.

A a ncheiat contract de consignaie cu magazinul de consignaie B, prin care ultimul se obliga s


vnd un televizor nou la preul de 2000 lei. Peste 10 zile comisionarul a vndut televizorul lui C.
Dup expirarea a 5 zile, C a constatat c televizorul are vicii ascunse. Drept urmare, C a solicitat
comisionarului restituirea preului sau reducerea acestuia. Comisionarul a refuzat satisfacerea cerinei lui C,
motivnd refuzul su prin faptul c bunurile cumprate n reeaua de comer de consignaie nu se supun
restituirii, iar viciile puteau aprea din vina lui C.
C a acionat n judecat comisionarul, solicitnd restituirea preului n mrime de 2000 lei. La
examinarea cauzei, s-a solicitat efectuarea expertizei, care a constatat c viciile televizorului existau la data
vnzrii lui. Comisionarul a solicitat atragerea lui A n calitate de prt i eliberarea sa de rspundere.
2.1. Noiunea contractului de consignaie; - 3 puncte
Contractul de consignatie (acordul consignational) se incheie intre subiectul activitatii comerciale care
primeste marfurile la consignatie (comisionarul) si PF/PJ care le preda la cosnignatie (comitentul), potrivit
caruia comisionarul se obliga sa efectueze din insarcinarea comitentului una sau mai multe tranzactii
comerciale in numele sau, in scopul vanzarii lor cu amanuntul pt o anumita recompensa (comision)
2.2. Stabilii particularitile contractului de consignaie n raport cu contractul de comision; - 5
puncte
- se incheie in scris
- se intocmeste in 2 exemplare (primul se inmaneaza comitentului iar al doilea ramane la comisionar)
- la contr de consignatie obiectul material il reprezinta obiectele deja uzate sau care nu mai sunt utile
comitentului
- in contr de comision, comisionarul nde regula e intreprinzator, la constignatie comisionarul este subiectul
activitatii comerciale care primeste marfurile la consignatie

2.3. Soluionai spea. Cine va avea calitatea de prt? Argumentai rspunsul. - 7 puncte
La restituirea obiectelor aflate n vnzare mai mult de o zi lucrtoare de la comitent se ncaseaz pentru
fiecare lun complet sau incomplet o plat n mrime de un procent fa de preul iniial.
n cazul restituirii mrfurilor cu vicii (defecte) care nu au fost depistate n timpul recepionrii, plata
pentru pstrarea lor nu se ncaseaz.
Comitentul a pierdut dreptul de proprietatea asupra bunului din momentul vinderii acestuia. Insa analizand
prevederile contractului de comision, comitentul a trebu sa poarte raspunderea asupra bunului, deoarece
acesta raspunde cu nume propriu asupra. A nu va fi eliberat de raspundere si va fi implicat in continuare in
proces.
Testul nr. 25
44
1. Deschiderea succesiunii.

1.1.Stabilii locul deschiderii succesiunii -3 puncte


Locul deschiderii succesiunii are importan pentru determinarea organelor competente din punct de vedere
teritorial pentru a rezolva problemele ce rezulta din mostenire. La fel, conform legi cu privire la noatriat,
procedura suucsesorala este de competenta notarului de la locul deschiderii succesiunii. Potrivit Codului
Civil, locul deschiderii succesiunii este ultimul domiciliu a celui care a lasat mostenirea, anume aici se pot
gasi diferite documente ale acelui care a lasat mostenire,anume aici pot fi adunate informatii despre
eventualii mostenitori,precum si despre patrimoniul succesoral. De obicei domiciliul este indicat in actele
de identitate, in cazul in care domiciliul real nu corespunde cu cel trecut persoana interesata va putea
demmonstra care a fost ultimul domiciliu al defunctului. Daca ultimul domiciliu nu este cunoscut, locul
deschiderii succesiunii va fi considerat locul aflarii bunurilor succesorale. Daca aceste bunuri sint in diferite
locuri atunci se va considera locul deschiderii succesiunii unde este prezenta cea mai mare valoare a
bunurilor.
1.2Caracterizai data deschiderii succesiunii. Stabilii importana ei - 5 puncte
Succesiunea se deschide n urma decesului persoanei fizice sau declarrii morii ei de ctre instana de
judecat. Momentul deschiderii succesiunii se consider cel al decesului persoanei care a lsat motenirea
sau data rmnerii definitive a hotrrii judectoreti privind declararea morii lui. Momentul deschiderii
succesiunii are important deoarece:
n raport cu momentul deschiderii succesiunii se determin pers care au vocatie
succesoral(n temeiul legii sau testamentului);
Pornind de la acest moment se determin componena i valoarea patrimoniului succesoral;
Din acest moment se calculeaz termenul de 6 luni, necesar ptr acceptarea mostenirii;
Acceptarea sau renuntarea la mostenire produce efecte din momentul deschiderii succesiunii;
Din acest moment ncepe scurgerea termenului de prescripie pentru declararea nulitii
testamentului;
Dup momentul deschiderii succesiunii se va determina legea aplicabil n cazul unui
conflict de legi n timp, fiind aplicabil legea n vigoare la momentul deschiderii succesiunii lor.
1.1 Stabilii corelaia dintre: - 7 puncte
a) locul deschiderii succesiunii locul decesului celui ce a lsat motenirea;
Locul deschiderii succesiunii prezint importan pentru determinarea organelor competente din punct de
vedere teritorial s rezolve diferite probleme privind motenirea. Astfel, procedura succesoral este de
competena notarului de la locul deschiderii succesiunii. Locul deschiderii succesiunii prezinta importanta
pru a determina organelor comeptente teritoriale sa resolve diferite problem privind mostenirea . Pentru
stabilirea locului deschiderii succesiunii , ne intereseaza nu atit locul unde a decedat cel care lasa mostenirea
si nici locul resedintei , ci ultimul sau domiciliu.
b)momentul deschiderii succesiunii data deschiderii succesiunii;din ex 2
c)data deschiderii succesiunii procedura succesoral;
d)locul deschiderii succesiunii procedura succesoral.

2. mbogirea fr just cauz.

Potrivit contractului de vnzare-cumprare, la 28.01.2008 A a transferat lui B 120 000 lei prin intermediul
bncii. Banii nu au ajuns pe contul lui B. n procesul verificrii, s-a constatat c A a greit contul bancar al
cumprtorului, astfel nct banii au fost virai n contul lui C, care ia cheltuit. B a cerut de la A achitarea
preului i plata dobnzii legale de ntrziere.

2.1. Noiunea mbogirii fr just cauz - 3 puncte


-faptul juridic licit prin care are loc mrirea patrimoniului unei persoane prin micorarea corelativ a
patrimoniului altei persoane, far ca pentru acest efect s existe o cauz just sau un temei juridic.In acest
fapt juridic creditor este persoana al carui patrimoniu s-a diminuat , iar debitor este persoana al carui
patrimoniu s-a marit , ultimul avind obligatia de a restitui valoarea cu care s-a imbogatit.
2.2. Caracterizai condiiile mbogirii fr just cauz - 5 puncte
45
Conditii materiale :
a)sa existe o imbogatire a piritului : dobindirea unui bun , imbunatirea unui lucru , folosirea de un bun ,
prestarea numai a unor servicii ,evitarea unor cheltuieli
b)sa existe o diminuare a patrimoniului recalmantului : iesirea unor valori din patrimoniul , prestarea unor
activitati sau servicii care nu au fost remunerate , efectuarea unor cheltuieli in favoare imbogatitului
c) marimea patrimoniului piritului si diminuarea patrimoniului reclamantului sa aiba o cauza unica
Conditii juridice :
a)imbogatirea si saracirea corespunzatoare sa fie lipsite de o cauza justa , adica de un temei juridic caresa le
justifice
b)imbogatitul sa fie de buna- credinta
c)reclamantul sa nu aiba la dispozitie o alta actiune in justitie pentru realizarea dreptului sau decreanta
impotriva piritului

2.3. Soluionai spea. Argumentai rspunsul. 7 puncte


Conform art 1397 C va trebui sa intoarca suma de bani lui B, deoarece C a primit neindreptati acea suma de
bani, respecti trebuie sa o intoarca lui B, deoarece era destinata lui acea suma.
Testul nr. 26
1. Contractul de cont bancar.

1.1 Noiunea contractului de cont bancar


Prin contractul de cont bancar, banca se obliga sa primeasca si sa inregistreze in contul titularului de
cont( titular ) sumele banesti depuse de acesta sau de un tert in numerar sau transferate(virate ) din conturile
altor pesoane, sa execute in limitele disponibilului din cont ordinile titularului privind transferarea unor
sume catre alte persoane , retragerile din numerar, precum si sa efectuieze si alte operatiuni din contul
titularului din insarcinaarea lui in conformitatea cu legea, cu contractul si cu uzantele bancare, iar titularul sa
aschite bancii o remuneratie pt serviciile presttate.
1.2 Caracterizai elementele contractului de cont bancar
Elementele contractului de cont bancar sint: subiecii, obiectul, forma, termenul i preul.
Subiecii acestui contract snt: banca i clientul. Banca este o instituie financiar, persoana juridica, este
acea entitate care are atribuia de a transfera prin diferite instrumente de plat depozitele sau echivalente ale
acestora atrase de la persoane fizice sau juridice, pe cind clientul poate fi orice pers fiz sau juridic.
Obiectul contr de cont bancar reprezinta primirea i nregistrarea sumelor bneti, executarea ordinelor
clientului, precum i achitarea remuneraiei; cu alte cuvinte serviciile bncii oferite titularului contului in
vederea primirii, nregistrrii, gestionarii la cererea clientului, efectuarea diferitor plti, transferuri bneti la
indicarea clientului si in msura numerarului din cont. Pe de alta parte obiect al contractului sunt si aciunile
clientului de a depune sau a retrage sumele de bani din contul su.
Forma.Contractul de cont bancare are forma obligatorie scris, si se folosesc formulare tipizate emise de
ctre BNM si acceptate de ctre banca unde-si are contul curent clientul.
Termenul poate fi determinat sau nedeterminat. In general el se stabileste de catre parti.
Preul contractului este remunerarea pe care o achita clientul pentru serviciile bncii.

1.3 Delimliitai contractul de cont bancar de alte contracte asemntoare (depozit, mprumut,
mandat, etc.). - 7 puncte
O legatura strinsa se evidentiaza dintre contractul de cont bancar si cel de mandat, astfel din codul civil
rezulta ca in cadrul raporturilor dintra banca si client li se aplica dispozitiile referitoare la contractul de
mandat(1230 Cc alin4),si anum dupa cum in contractul de mandat, mandataruk este obligat sa indeplineasca
indicatiile mandantului, tot asa banca este obligata sa urmeze indicatiile clientului. Totusi raporturile din
cadrul contului bancar nu se reduc doar la mandat, intrucit au unb caracter complex si sunt puternic marcate
de specificul operatiunilor din sfera bancara.
In opinia doctrinarilor contractul de cont bancar contine elemente ale contractului de imprumut, insa
totusi acestea se deosebesc.delimitarea acestor 2 contracte rezulta DIN SCOPUL PE CARE il urmareste
fiecare din ele: daca in contractul de imprumut, imprumutatul, atragind fondurile altor persoane , isi satisface
propriile necesitati, atunci in contractul de cont bancar, banca satisface necesitatile titularului.
46
Contul bancar are asemanari cu contractul de depozit bancar, in ambele contracte este utilizat contul
bancar ca instrument al tehnicii contabile si al reglementarilor creantelor banesti. Atit raportul juridic de cont
bancar cit si de depoyit bancar se initiaza prin depunerea la banca a unei sume banesti care se inregistraza
intrun cont bancar. Deosebirea dintre acestea 2 rezulta din functiile economice pe care le indeplinesc: functia
depoyitului bancar este atragerea de catre banca a fondurilor ce apartin publicului in scopul punerii lor in
circulatie., iar functia contului bancar este satisfacerea necesitatilor clientului prin operarea de incasari,
retrageri sau plati dispuse de acesta.
2. Contractul de asigurare de bunuri.

A a asigurat casa, pentru toate riscurile, la o sum asigurat de 100 000 lei. n rezultatul unui incendiu,
casa a fost prejudiciat n proporii de 80%. Asiguratul a prezentat un certificat de la Oficiul Cadastral
Teritorial prin care se stabilea costul casei n mrime de 200 000 lei. innd cont de acest fapt asiguratul a
solicitat plata despgubirii de asigurare n mrime de 160 000 lei.

2.1. Stabilii importan sumei asigurate i persoana care stabilete suma asigurat.
Suma asigurat este o suma de bani care este achitat de ctre asigurator ptr asigurat sau altor beneficiari atunci
cind survine imprejurarea asigurat.
Suma asigurat este maxim n limitele creia asigurtorul este obligat s plteasc indemniza ia de asigurare.
n cazul asigurrii bunurilor suma asigurat poate fi echivalent sau mai mic decit valoarea real a bunurilor n
momentul incheierii contractului. n cazul n care bunurile au fost asigurate la mai mul i asiguratori, ace tia vor plti
n mod proporional cu suma asigurat, conform prevederiilor contractuale, innd cont de faptul c valoarea
despgubirilor, n ansamblu nu trebuie s depeasc valoarea bunurilor.
n cazul asigurrii persoanelor suma asigurata este stabilit de asigurat de comun acord cu asiguratorul.
n cazurile de asigurare obligatorie, cuantumul sumei asigurate se stabileste de catre lege.
Determinarea sumei asigurate prezint importanta ptr ca aceasta reprezinta o despagubire a pers ce la un moment
dat au mare nevoie de ea si la fel mai prezinta importanta deoarece ea contribuie la calcularea primei de asigurare,
deoarece cuantumul sumei asigurate influenteaza la mrimea primei.
2.2. Determinai corelaia dintre valoarea bunului i suma asigurat. Poate depi suma asigurat
valoarea bunului? n asigurarea bunurilor,suma pe care asigurtorul o datoreaz asiguratului n vederea
compensrii pagubei produse de evenimentul asigurat reprezint despgubirea de asigurare. Aceasta se pltete de
ctre asigurtor n bani. Asiguratorul poate cu acordul scris al asiguratului s restabileasca sau sa recurga la repararea
bunurilor,fara ai achita o suma de bani. Aceasta corelatie dintre valoarea bunului asigurat si suma asigurata se
manifesta prin faptul ca aceasta suma se stabileste in dependenta de bunul respectiv si de starea lui initiala.
Asiguratorul la incheierea contractului are dreptul sa verifice bunul pentru determinarea corecta a valorii acestuia, si la
fel are dreptul sa verifice daca asiguratul ingrijeste bunul, deoarece acesta este obligat sa il intretina in conditii
adecvate.
Suma asigurat nu poate depi valoarea real a bunurilor asigurate din momentul ncheierii contractului de
asigurare. n caz contrar, contractul este nul, n virtutea legii, n partea, din suma asigurat, care depete valoarea
real a bunurilor la momentul ncheierii contractului.

2 .3. SPETA: asiguratul nu poate solicita plata despagubirii ca fiind mai mare decit suma asigurata
prevazuta in contract. Dat fiind faptul ca suma asigurata se stabileste in comun acord atunci asiguratul
trebuia sa efectuieze o expertiza si sa stabileasca valoarea reala a bunului si sa prezinte certificatul de la of
cadastral la incheiera contractului, in cazul in care suma asigurata prevazuta in contract era sa fie una mai
mare evident se marea si plata primei de asigurare care este o plata anticipata din partea asiguratului pentru
preluarea riscului de catre asigurator. Din aceste considerente asiguratorul nu va fi obligat la plata sumei de
160000 lei deoarece suma asigurata era de 100000 lei si prima de asigurare a fost achitata din 100000 lei in
cazul respectiv aflindune in cazul unei suprasigurari.

Testul 27
1. Contractul de factoring.
1.1 Noiunea contractului de factoring - prin contract de factoring o parte care este furnizorul de bunuri si
servicii(aderent),se obliga sa cedeze celeilate parti care este o intre[rindere de factoring (factor),creantele
aparute sau care vor aparea in viitor din contracte de vinzari de bunuri,prestari servicii si efectuarea de
lucrari catre terti,iar factorul isi asuma cel putin 2 din obligatii: 1. finantarea aderentului inclusiv prin

47
imprumuturi si plati in avans 2. tinerea contabilitatii creantelor 3 asigurarea efectuarii procedurilor de
somare si de incasare a creantelor 4.asumarea riscului insolvabilitatii debitorului pentru creantele preluate
1.2 Caracterizai elementele contractului de factoring - 5 puncte
Elementele contractului
Pari: sunt factorul, aderentul si persoana ter unde factor poate fi o ntreprindere de factoring adic institu ii
financiare care in conformitate cu Legea cu privire la institu iile financiare si la BNM au dreptul de a acorda asemenea
servicii conform statului sau. In calitate de aderent poate fi orice persoan care activeaz ntr-o anumit direc ie
conf.art.1290 alin(1) CC, si are necesitatea de a fi finan at pentru a-si men ine activitatea si in schimbul acestei
finanri ea transmite drepturile de crean de la persoana ter a ctre sine factorului.
Obiectul contractului l constituie creanele transmise sau cedate de ctre aderent, factorului. In contract trebuie sa fie
numaidect indicate concret toate acele presta ii la care se obliga fiecare parte contractanta.
Forma contractului este scrisa art.1290 alin.2 CCRM. Si se determina in func ie de forma contractului care se ncheie
intre aderent si persoana tera, din aceste cauze poate fi forma scrisa simpla sau autentificata notarial.
Termenul contractului rmne la discreia persoanelor-pr i ale contractului si reiese din condi iile uzan ele si
ndeplinirea in termen a obligaiunilor contractuale.
Preul contractului reprezint comisionul pe care l prime te factorul pentru serviciile sale prestate aderentului.
Contractul e nul daca nu prevede expres suma care urmeaz a fi pltit factorului.
1.3 Delimitai contractul de factoring, n calitate de contract complex, de alte instituii asemntoare
(credit, cesiune de crean, servicii financiare, etc.). - 7 puncte
In legilatia nationala fata de contractul de factoring se aplica prevederile referitoare la cesiunea de creanta
doar ca factoringul mai modern si mai nou dupa esenta si structura lui juridica . relatiile de factoring au un
caracter mai complicat decit cesiunea de creanta , imbinindu-se nu doar cu relatiile de imprumut si credit,
dar si ku posibilitatea prestarii altor servicii financiare cum ar fi evidenta contabila, pasigurarea efectuarii
procedurilor de somare si de incasare a creantelor. Factoringul difera de cesiunea de creanta si prin
componenta partilor participante la acest tip de contract.
2. Contractul de administrare fiduciar.
A a ncheiat cu B contract de administrare fiduciar pe termen de 5 ani, obiectul cruia l forma
administrarea cldirii de producere ce aparinea lui A. n cursul executrii obligaiilor sale administratorul
fiduciar B a obinut de la banc un credit pe termen de 6 ani, ipotecnd construcia ce forma obiectul
contractului.
Dup expirarea termenului contractului de administrare fiduciar, construcia a fost restituit lui A.
n legtur cu neachitarea ratelor potrivit contractului de credit, banca a procedat la urmrirea bunului
ipotecat. A a intentat aciune reconvenional, solicitnd nulitatea contractului de ipotec, pe motiv c
termenul acestuia nu poate depi termenul contractului de administrare fiduciar.

2.1. Noiunea contractului de administrare fiduciar prin contractul de administrare fiduciara, o


parte(fondator al administrarii- fiduciant),preda bunuri in administrare fiduciara celeilalte parti
(administrator fiduciar- fiduciar),iar acesta se obliga sa administreze patrimoniul in interesul fondatorului
administrarii, administratorul fiduciar.
2.2. Caracterizai elementele contractului de administrare fiduciar
Elementele contractului:
In calitatea de pri sunt fiduciantul adic fondatorul care are calitatea si de creditor si poate fi orice PF/PJ
in interesul creia se ntocmete acest contract. Aceasta persoana trebuie sa aib capacitate de exerciiu
deplina si trebuie sa fie deintor a unui drept real asupra bunurilor ce formeaz obiectul material al
contractului de administrare fiduciara. Administratorul fiduciar poate fi orice PJ/PF ce are capacitatea
deplina de exerciiu cu excepia autoritatilor publice.
Obiectul contractului are 2 laturi: juridica si materiala unde obiectul juridic l formeaz totalitatea
aciunilor materiale si a actelor juridice pe care le nfptuiete administratorul fiduciar in vederea executrii
obligaiunilor contractuale. Obiectul material l formeaz totalitatea bunurilor materiale care sunt incluse in
patrimoniul ce urmeaz a fi administrat, adic totalitatea drepturilor si obligaiilor patrimoniale care pot fi
evaluate in bani si reprezint valori active si pasive ale fiduciantului.
Forma contractului este scrisa, conf. art.1054 CCRM, unde se indica totalitatea drepturilor si obligaiilor
prilor contractante, cit si beneficiarul daca exista o asemenea persoana.
Termenul contractului se stabilete de ctre pri si poate fi att determinat cit si nedeterminat cu indicarea
acestui fapt in contract.
48
Preul contractului se nominalizeaz si se indica atunci cnd contractul este cu titlu oneros.

2.3. Cine este obligat s ramburseze creditul dup ncetarea contractului de administrare fiduciar?
Soluionai spea. Argumentai rspunsul. - 7 puncte
A a ncheiat cu B contract de administrare fiduciar pe termen de 5 ani, obiectul cruia l forma
administrarea cldirii de producere ce aparinea lui A. n cursul executrii obligaiilor sale administratorul
fiduciar B a obinut de la banc un credit pe termen de 6 ani, ipotecnd construcia ce forma obiectul
contractului.
Dup expirarea termenului contractului de administrare fiduciar, construcia a fost restituit lui A.
n legtur cu neachitarea ratelor potrivit contractului de credit, banca a procedat la urmrirea bunului
ipotecat. A a intentat aciune reconvenional, solicitnd nulitatea contractului de ipotec, pe motiv c
termenul acestuia nu poate depi termenul contractului de administrare fiduciar.

In contractual de credit e necesar sa fie stipulate ca B este administrator fiduciar, acesta trebuie sa incheie
contracte doar in folosul fondatorului si in bneficiului bunului pe care il administreaza. In plus B nici nu
detinea in proprieteata sa bunului, deoarece conform Regulamentului administratii ivestitiilor fondului
manager, B nu e proprietar la bunului prin prisma administratii fiduciare a aestuia.
Banca nu trebuie sa urmareasca bunul ipotecat de B, dar va trebui sa urmareasca bunurile lui C.

Test 28
1. Clasificarea asigurrilor.
1.1 Definii coasigurarea -3 puncte
Coasigurarea este atunci cnd in cazul asigurrii directe(2 pri contractante si anume asiguratul si
asiguratorul;) exista mai muli coasiguratori. Acest tip de asigurare este folosit cnd patrimoniul asiguratului
are o valoare mare sau este supus diferitor riscuri si un singur asigurator nu poate sa se oblige singur la
volumul dat de obligaii. In dependenta de numrul de asiguratori ei vor mpri intre ei plata
indemnizaiilor, riscurile si sumele care urmeaz a fi a le achita in calitate de despgubire. ns chiar si la
coasigurare nu se permite supra asigurarea deoarece aceasta ar avea ca impact dorina asiguratului de a sili
survenirea riscului asigurat

1.2 Caracterizai asigurarea dubl 5 puncte


Asigurarea dubl reprezint asigurarea unui obiect de ctre mai multi asigurati prin incheierea mai multor
contracte de asigurare. Depirea sumei generale de asigurare fa de cuantumul valoric al asigurrii, n
cazul asigurrii de la unele i aceleai riscuri de asigurare, nu este permis.
Despgubirea de asigurare se determin tr fiecare asigurat proporional cu cota-parte a primei de asigurare
la suma general a tuturor contractelor de asigurare a bunului.
Este posibil n cazul asigurrii de bunuri i a riscului activitii de ntreprinztor.
1.3 Stabilii deosebirile i asemnrile ntre asigurarea de daune i asigurarea de persoane. - 7 puncte
Asigurarea de daune se exprim prin: asigurare de bunuri sau prin asigurare de rspundere civil.
Asigurarea de pers are ca obiaect un atribut al pers fiz.
Asigurarea de bunuri- se asigur bunuri, credite si garanii, pierderi financiare ale pers fiz si/sau jur.
Asigurarea de rasp civ- se asigura raspunderea pe care asiguratul o poarta fata de pers fiz sau jur ptr
prejudiciile cauzate lor.
Asigurarea de persoane-se asigura viata, sanatatea(inclusiv si integritatea psihica) si capacitatea de munca.
n asigurare de bunuri si asigurare de pers persita 2 subiecti si anume: asiguratul si asiguratorul, pe cind n
asigurarea de rasp civila apare un al treilea subiect, si anume victima care beneficiaza de o protectie speciala
conform legii.
n asigurarea de persoane, suma care urmeaz a fi pltit asiguratului sau beneficiarului asigurrii la
producerea evenimentului prevzut n contract reprezint indemnizaia de asigurare.

49
n asigurarea de bunuri i de rspundere civil, suma pe care asigurtorul o datoreaz asiguratului n vederea
compensrii pagubei produse de evenimentul asigurat reprezint despgubirea de asigurare, si intotdeauna se
plateste in limitele sumei asigurate.
Comun pentru ambele tipuri de asigurari este faptul ca Indemnizaia de asigurare sau despgubirea de
asigurare se pltete de ctre asigurtor n bani. Compensarea prejudiciului prin restabilirea sau repararea
bunurilor, prin prestarea de servicii se permite doar cu acordul scris al asiguratului.

2. Contactul de societate civil


2.1 Enumerai temeiurile de dizolvare a societii civile - 3 puncte
Temeiurile dizolvrii societii civile sunt:
a) expirarea termenului pentru care a fost constituit; b) decizia asociailor; c) declanarea procedurii
lichidrii judiciare asupra patrimoniului societii civile; d) imposibilitatea urmririi n continuare a
scopului.
Dac contractul nu prevede altfel, sunt de asemenea temeiuri de dizolvare a societii civile:
a) moartea unuia dintre asociai; b) declanarea lichidrii judiciare a patrimoniului unuia dintre
asociai; c) lipsirea unui asociat de capacitatea de exerciiu; d) rezilierea.
2.2. In conformitate cu art. 1342 C.C., fiecare contribuabil este dator sa veste contributiile convenite prin
contract pentru constituirea fondului comun al societatii civile. Contributiile pot consta din bunuri, inclusive
drepturi patrimoniale. Interpretind systemic normele care reglementeaza contractual de societate civila,
observam ca partenerii pot sasi aduca aportul si prin munca (executarea anumitor lucrari, prestarea
serviciilor etc.) Insa contributia asociatilor poate consta exclusive intr-o suma de bani.
Contributiile pot sa fie inegale si de natura diferita, insa niciunul dintre asociati nu poate fi scutit de
obligatia de a adduce un aport. Marimea contributiei fiecarui asociat are o importanta determinant la
repartizarea veniturilor si pierderilor ce rezulta din functionarea societatii civile. In lipsa unor clause
contractuale contrare, asociatul participa la venituri si suporta pierderile proportional cotei-parti ce-I revine
din patrimonial social. Daca marimea contributiilor nu a fost determinate prin contract, partile se oblige la
plata unor coontributii egale.
Din considerentul ca aportul asociatilor poate fi si in forma de bunuri, bani sau in prestarea de
activitati, partile urmeaza a evalua valoarea baneasca a contributiei fiecaruia pentru determinarea cotelor-
parti ce le apartin.
Dac prin contract nu s-a dispus altfel, contribuiile devin proprietate comun a participanilor. De
patrimoniul social aparine ceea ce s-a dobndit n baza unui drept ce ine de acel patrimoniu i ceea ce s-a
dobndit ca despgubire pentru distrugerea, pierderea sau deteriorarea unui obiect din el.
2.3. Potrivit art. 1342 (1) participantii trebuie sa verse contributiile prevazute prin contract. In
lipsa unor dispozitii in acest sens, ei sint obligati la plata unor contributii egale. Din start vreau sa spun ca
partile au convenit prin contract, ca A pune la dispozitie terenul pentru constructia casei, iar B trebuie sa
suporte toate cheltuielile legate de constructia casei. Deci contributiile lor nu sunt egale
Dac n contract nu este prevzut altfel, asociaii particip la venituri i suport pierderile
proporional cotelor-pri ce le revin din patrimoniul social. De asemenea codul prevede ca eventualele
excedente se impart intre parteneri proportional cotelor- parti. Deci daca instant va considera ca probele
depuse de B, confirma faptul ca el a contribuit in masura de 80 % la constructia casei (inclusiv prin munca
personala) atunci instanta ii poate acorda aceste 80 % deoarece dupa cum am mai spus asociaii particip la
venituri i suport pierderile proporional cotelor-pri ce le revin din patrimoniul social.
Testul nr. 29
1.ontractul de intermediere.
1.1 Definii noiunea contractului de intermediere i expunei caraterele juridice ale lui. - 3 puncte
n cadrul contractului de intermediere, o parte (intermediar) se oblig fa de cealalt parte (client) s
acioneze n calitate de mijlocitor la ncheierea unui sau mai multor contracte ntre aceasta i ter.
Acest contract este consensual, cu titlu oneros, sinalagmatic, cu executare succesiva, comutativ in msura
prevederilor contractuale si legale in dependenta de tipul dat de contract.
1.2 Determinai particularitile: - 5 puncte

50
Contractul de intermediere presupune implicarea lui in diferite cazuri de mijlocire in diferite circumstane si
fata de diferite obiecte contractuale, de exemplu intermedierea este folosita in cadrul contractului de
mprumut, in cadrul contractului de nchiriere de locuine, in cadrul activitii comerciale, si in alte cazuri
conform legislaiei in vigoare.
- contractului de intermediere a nchirierii de locuine.
n carul acestui tip de intermediere obiect al contractului sunt aciunile intermediarului in ce privete
intermedierea sau mijlocirea ncperii sau ncperilor destinate pentru a locui in ele sau mijlocirea cu
indicarea ocaziilor de a ncheia un contract de nchiriere a spaiului locativ. In cadrul contraacului de
nchiriere a spaiului locativ, conform art.1186 CC RM sunt indicate anumite circumstane in cazul crora se
exclude remuneraia sau preteniile de despgubire ale intermediarului locativ.
- contractul de intermediere a mprumutului.
Intermedierea mprumutului are drept obiect intermedierea sau mijlocirea de ctre intermediar a obinerii de
ctre client a uni mprumut sau a indicrii unei ocazii profitabile pentru client. ns acest fapt nu nseamn
ca favorizarea clientului in obinerea unui mprumut ar fi in defavoarea sau detrimentul persoanei tere. In
cazul contractului de mprumut forma contractului este scrisa indicndu-se remuneraia ce urmeaz a fi
achitata intermediarului care se stabilete in valoare procentual de la mrimea sumei mprumutate, se indica
suma de bani mprumutat, termenul de mprumut, rata dobnzii persoanei tere, plile aferente
(penalitile) pe care clientul va fi obligat sa le achite persoanei tere (mprumuttorului), in caz de
ntrziere.
- contractului de intermediere comercial.
Intermedierea comerciala conform art.1190 CC RM, este un contract in care in calitate de intermediar apare
persoana care desfoar o activitate profesionala in domeniul comercial. Aceasta persoana nu are
mputerniciri permanente (intermediarul comercial) in baza unui contract dar numai in cazuri aparte poate
avea calitatea data. El intermediaz ncheierea contractelor de procurare sau nstrinare de bunuri de titluri
de valoare, de asigurare, de operaiuni bancare, de transport de bunuri si de nchiriere de bunuri ale
circuitului comercial. Acest contract este aplicabil doar in cadrul operaiunilor indicate si in operaiunile cu
bunurile imobile.
In calitate de pri intermediarul este agentul comercial sau persoana care desfoar activitate profesionala
in domeniile date. In calitate de client poate fi orice PF/PJ. Ambele pri trebuie sa dispun de capacitatea
necesara pentru a ncheia contracte de intermediere in domeniile date. Forma contractului este scrisa.Pretul
se stabileste de parti.

1.3 Stabilii eventualele dificulti care pot aprea la aplicare normelor cu privire la remuneraia
intermediarului. Argumentai. - 7 puncte

2. Dreptul de motenire.

Dup decesul lui A, la motenire pretindeau 3 motenitori fiii B i C i fratele D, incapabil de munc. B a
intentat aciune n judecat, cernd nlturarea lui C de la motenire, deoarece acesta s-a sustras cu rea-
voin de la executarea obligaiei de ntreinere a celui ce a lsat motenirea.

2.1 Enumerai cazurile de decdere a motenitorului din dreptul la motenire - 3 puncte


Nu poate fi succesor testamentar sau legal persoana care:
a) a comis intenionat o infraciune sau o fapt amoral mpotriva ultimei voine, exprimate n testament, a
celui ce a lsat motenirea dac aceste circumstane snt constatate de instana de judecat;
b) a pus intenionat piedici n calea realizrii ultimei voine a celui ce a lsat motenirea i a contribuit
astfel la chemarea sa la succesiune ori a persoanelor apropiate sau la majorarea cotei succesorale ale tuturor
acestora.
Nu pot fi succesori legali ai copiilor lor prinii deczui din drepturile printeti care, la data
deschiderii succesiunii, nu snt restabilii n aceste drepturi i nici prinii (adoptatorii) i copiii maturi
(inclusiv cei adoptai) care s-au eschivat cu rea-credin de la executarea obligaiei de ntreinere a celui ce a
lsat motenirea dac aceast circumstan este constatat de instana de judecat.
Decderea din dreptul la succesiune. Circumstana care constituie temei pentru decdere din dreptul la

51
succesiune trebuie constatat de instana de judecat. Aciunea poate fi intentat de persoana pentru care
decderea succesorului nedemn din dreptul la succesiune are consecine patrimoniale.
2.2 Descriei caracterele nedemnitii succesorale - 5 puncte
Nedemnitatea sau nevrednicia succesoral const n decderea de drept a unui motenitor din dreptul de a
culege o anumit motenire, inclusiv rezerva la care ar fi avut dreptul din aceast motenire, deoarece s-a
fcut vinovat de o fapt grav fa de cel care las motenirea. Nedemnitatea succesoral constituie o
sanciune, deoarece stopeaz realizarea vocaiei succesorale pentru anumite cazuri. Ea va fi aplicabil
numai n cazul svririi faptelor expres determinate de lege, aceast norm avnd un caracter
imperativ. Sanciunea se aplic i produce efecte doar pentru autorul faptei. Aplicarea sanciunii nu
poate fi extins la alte moteniri, nedemnul fiind nlturat numai de la motenirea persoanei fa de
care a svrit faptele nedemne. La fel, sanciunea nedemnitii se va aplica doar pentru faptele
svrite cu intenie (vinovie), presupunndu-se c motenitorul a acionat cu discernmnt.
Infraciunile svrite din culp nu atrag dup sine sanciunea nedemnitii.

2.3 Soluionai spea. Stabilii cercul de motenitori i cotele ce li se cuvin. - 7 puncte


Test 30
1.1. - Comitentul are drept de proprietate asupra bunului predat comisionarului sau primit de acesta
pentru comitent.
- In scopul garantarii creantelor ce izvorasc din contractul de comision, comisionarul este in drept sa
retina bunurile care trebuie sa le predea comitentului sau persoanelor indicate de acesta.
a) obligaiile comisionarului.
s execute mandatul ncredinat de comitent.
s dea socoteal comitentului asupra ndeplinirii mandatului primit.
s-i ndeplineasc obligaiile cu bun-credin i cu diligena unui bun profesionist.
b) obligaiile comitentului.
s plteasc remuneraiacomisionul- cuvenit comisionarului. Sarcina de plat i revine din momentul
ncheierii actelor cu terii chiar dac ele nu au fost executat.
s restituie cheltuielile fcute de comisionar cu ndeplinirea nsrcinrii primite.
1.2. Intradevar comisionarul este obligat sa respecte indicatiile comitentului in procesul executarii
contractului de commission. Aceasta se explica prin faptul, ca actele juridice incheiate de comisionar, se
incheie nu pe contul sau dar pe contul contul comitentului, si prin urmare toate riscurile sunt suportate de
acesta din urma.
Totusi sunt cazuri cind comisionarul are dreptul sa se abata de la indicatiile comitentului daca o cer
interesele comitentului sau daca comisionarul nu are posibilitatea de a cere aprobarea prealabila a
comitentului sau nu a primit raspunusl in timp util.
Codul civil stabileste anumite efecte in privinta actelor incheiate atit cu abaterea nesanctionata de la
indicatiile comitentului, cit si cu abatere sanctionata. Astfel in cazul in care a vindut bunurile la un pret mai
mic decit cel indicat de comitent, comisionarul trebuie sa acopere diferenta, daca nu demonstreaza ca nu a
putut vinde bunul la pretul indicat si ca prin vinderea la un pret mai mic a evitat un prejudiciu mai mare.
COdul civil stabileste un remediu juridic pentru comitent si in cazul cind comisionarul prin abatere de la
indicatiile comitentului cumpara un bun la un pret mai mare decit acel care a fost stability in contractual de
commission.
In cazul cind comisionarul cumpara un bun la un pret mai mare decit cel indicat, comitentul trebuie sa
declare ca renunta la actul juridic incheiat de comisionar imediat ce este instiintat despre incheierea actului
juridic. In caz contrar se considera ca a acceptat conditiile cumpararii. Astfel odata fiind informat de catre
comisionar depre cumpararea bunului la un pret mai mare decit cel stability prin contractual de commission,
comitentul are dreptul sa renunte la acest act juridic. Declaratia despre renuntarea comitentului la actul
juridic incheiat de comisionar trebuie facuta de acesta imediat din momentul cind a fost pus in constiinta de
cauza, in caz contrar prezumindu-se ca el a acceptat conditiile actului juridic.
1.3. Comisionarul trebuie s execute toate obligaiile i s exercite toate drepturile care rezult din
actul juridic ncheiat n numele su, dar pe contul comitentului.
Comisionarul nu rspunde pentru neexecutarea obligaiilor de ctre ter, cu excepia cazului cnd a garantat

52
n faa comitentului executarea obligaiilor de ctre ter. n schimbul garaniei, comisionarul are dreptul la o
remuneraie special, numit provizion.
n cazul n care terul a nclcat obligaiile, comisionarul trebuie s-l informeze imediat pe comitent i s
adune probele necesare. La cererea comitentului, comisionarul i cesioneaz drepturile care rezult din actul
juridic ncheiat ntru executarea contractului de comision.
Tinind cont de faptul ca riscul neexecutarii obligatiilor il suporta comintentul, atunci pentru formarea
cerintelor comintentului fata de terte persoane, comisionarul la cererea comitentului, ii cesioneaza toate
drepturile ce rezulta din actele juridice incheiate sau executate. De aceea in contractele de commission
trebuie din timp prevazuta in contract cesiunea drepturilor fata de tertele persoane, precum si stabilirea
termenilor concreti de transmitere de catre comisionar comitentului a documentelor, necesare pentru
perfectarea cerereii de chemare in judecata. Daca nu se efectueaza cesiunea de creante, atunci comisionarul
singur, in calitate de creditor in obligatiile respective, poate inainta pretentii sau actiuni in instantele de
judecata. Iar adunarea de probe necesare, precum si informarea imediata a comitentului de incalcarea de
catre tert a obligatiilor tine de responsabilitatea comisionarului.
2.1 Ion Paduraru nu trebuia sa transmita in mod special bunurile spre pastrare deoarece, art. 1105
stabileste ca hotelurile si altele asemenea raspund pentru distrugerea, pierderea sau deteriorarea bunurilor
persoanelor fizice, pe care acestea le au cu ele in incaperile rezervate lor, chiar daca bunurile, cu exceptia
banilor, bijuteriilor, titlurilor de valoare, nu au fost predate in deposit in mod special. Conventia contrara este
nula.
2.2.Intre hotelul codru si Ion Paduraru avem raporturi de prestari servicii (contract hotelier). Iar in
contextul contractului de deposit as vrea sa mentionez, ca contractul de prestari servicii(contractual hotelier)
de regula este un contract principal in raport cu contractual de deposit hotelier.
2.3. Deoarece codul civil prevede eliberarea de raspundere a hotelului doar in cazul cind bijuteriile,
valorile mobiliare si banii nu au fost predate in deposit in mod special, hotelul va fi obligat sa achite
contravaloarea notebookului, paltonului si aparatului electric de bierbarit (1500 dolari). Deci refuzul
hotelului de a restitui contravaloare bunurilor din motiv ca bunurile nu au fost predate in camera de pastrare
a hotelului este neintemiat si contravine articolului 1105. Anunturile in hoteluri precum ca depozitarul nu
raspunde pentru pastrarea bunurilor nu are valoare juridical.
Raspunderea hotelului se excludea doar in cazut cind prejudiciul era sa fie cauzat de o forta majora,
de un oaspete al clientului sau de proprietatile bunului.

Testul 31
1.1. Prin contractul de credit bancar, o banca (creditor) se oblige sa puna la dispozitia unei persoane
(debitor) o suma de bani (credit), iar debitorul se oblige sa restituie suma primita si sa plateasca dobinda si
alte sume aferente prevazute de contract.
1.2.
Obligatiile bancii:
Principala obligatie a bancii ce reiese din contractul de credit bancar este punerea la dispozitia
debitorului a creditului in marimea si conditiile stabilite in contract. In functie de conditiile contractului,
suma creditului poate fi pusa la dispozitia debitorului integral sau in transe (rate).
Ca si in cadrul alte contracte bancare banca este obligata sa pastreze confidentialitatea asupra tuturor
faptelor de care a aflat ca urmare a legaturilor de afaceri cu clientul.
Obligatiile debitorului:
Debitorul este obligat sa restituie creditul. De regula creditul se acorda pe un anumit termen.
Termenul creditului se calculeaza din momentul in care suma creditului a fost pusa la dispozitia clientului
pina in momentul in care suma respective a fost inregistrata in contul bancii. In functie de conventia partilor,
creditul poate fi rambursat integral sau in transe. De regula banca nu este in drept sa ceara rambursarea
creditului inainte de termen, cu exceptia cazurilor prevazute de lege sau contract. Debitorul la rindul sau este
in drept sa ramburseze in orice moment un astfel de credit, achitind dobinda aferenta, daca creditorul nu are
nici un motiv temeinic pentru a refuza executarea. Totusi in acest caz creditorul v-a fi indreptatit la o
53
despagubire corespunzatoare venitului rata insa cu deducerea din suma pretinsa a cheltuielilor neefectuate
datorita rambursarii anticipate a creditului, ca si acele beneficii pe care le dobindeste prin utilizarea in alt fel
a acestor fonduri.
Debitorul este obligat la plata dobinzii si a altor sume aferente(commission) creditului prevazute in
contract.
O alta obligatie a debitorului este sa utilizeze creditul conform destinatiei, in cazul in care partile au
convenit in acest sens. In raporturile dintre banca si client, aceasta mentiune confera bancii dreptul de a
controla utilizarea fondurilor in concordanta cu destinatia prevazuta si dreptul de a rezilia contractul in cazul
detunarii fondurilor de la aceasta destinatie, cu obligatia pentru client de a rambursa imediat sumele
utilizate.
Debitorul este obligat sa constituie si sa mentina pe toata durata executarii contractului garantiile de
rambursare a creditului asupra carora au connvenit partile.
Partile pot prevedea in contract si alte obligatii ale debitorului, cum ar fi: prezentarea spre verificare
a documentelor privind situatia financiara a debitorului, privind garantiile constituite si bunurile ce fac
obiectul acestora; prezentarea planului de afaceri, obligatia de a nu instraina si a nu greva cu noi sarcini
bunurile gajate; obligatia a incheia contracte de asigurare a bunurilor constituite ca garantii si de a cesiona in
favoarea bancii drepturile ce decurg din aceste contracte; obligatia de a informa banca despre survenirea
unor imprejurari neprevazute care ar putea periclita executarea obligatiilor.
Debitorul este in drept sa refuse creditul total sau partial. In acest caz el trebuie sa plateasca
creditorului o remuneratie pentru punerea la dispozitie a creditului (commission de neutilizare).

1.3 Prile contractului sunt creditorul (banca sau alt instituie financiar autorizat conform legii. In
continuare- banc, pe de o parte i debitorul pe de alt parte.
Obiectul contractului l constituie serviciul bancar de punere la dispoziia debitorului a unei sume de bani n
condiieprevzute de contract.
Conform art. 1236 (2) CC, contractul de credit bancar se ncheie n form scris. Legea instituiilor
financiare n art. 32 (1) prevede c toate operaiunile de credit i garanieale bncilor trebuie consemnate n
docu mente cont ractuale din care s rezulte clar termenele stabilite i toate condiiile tranzaciilor
respective.
Forma scris a contractului este cerut ca condiie ad probationem i nu advalidatem. Nerespectarea formei
scrise atrage efectele prevzute de art. 211 CC. n practic, la ncheierea acestor contracte se utilizeaz
formulare tipizate alctuite de banc. Ca i celelalte contracte bancare, contractul de credit bancar este un
contract de adeziune.
Legea nu precizeaz care sunt clauzele necesare ale contractului de credit bancar, n general. Cteva repere
pentru determinarea, n linii generale, a clauzelor acestui contract se conin n Legea instituiilor financiare
(art. 3).
Opernd cu sintagma documentaie de credit, prin care se nelege documentaia care st la baza unei
convenii ntre o banc i o alt persoan pentru acordarea unui credit, legea stabilete un minimum de
prevederi pe care trebuie s le cuprind aceast documentaie:
a situaia financiar curent a solicitantului de credit i a oricrei persoane care constituie o garanie
personal;
b descriere a modalitilor de garantare pentru plata integrala a datoriei i, dup caz, o evaluare a
bunurilor ce fac obiectul garaniei;
c descriere a condiiilor creditului, cuprinznd valoarea creditului rata dobnzii, schema de
rambursare, obiectivul debitorului i scopul pentru care a solicitat creditul;
d documentele cu semnturile persoanelor care au autorizat acordarea creditului n numele bncii;

2.1. Prin mostenire se intelege transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una ori mai
multe persoane in viata (persoane fizice, persoane juridice ,stat.)
Prin mostenire mai intelegem stingerea drepturilor si obligatiilor unei persoane cauzata de moartea
ultimei si nasterea unor drepturi si obligatii similare, prin continutul sau a unor drepturi si obligatii analogice
in activul persoanelor recunoscute de lege sau testament in calitate de mostenitori.

54
2.2. Atit in cazul mostenirii legale cit si in cazul mostenirii testamentare, transmiterea patrimoniului
succesoral opereaza de drept din momentul deschiderii mostenirii. Totusi pentru a consolida acest titlu
mostenitorul are drept de optiune succesorala fie prin acceptarea mostenirii fie prin desfiintarea acetui titlu
prin renuntarea la mostenire.
Acceptarea succesiunii poate fi efectuata prin una din cele 2 modalitati:
-formal, adica depunerea declaratiei de acceptare a succesiunii la notar;
-de fapt, adica prin intrarea in posesia patrimoniului succesoral, care este insotita de actiunile legate
de administrarea si utilizarea acesteia.
Acceptarea succesiunii prin intermediul modalitatilor enumerate, indiferent de modalitatea aleasa de
mostenitor, trbuie efectuata in temren de 6 luni dupa deschiderea succesiunii. Semnatura mostenitorului pe
cererea de acceptare a succesiunii, trebuie efectuata notarial.
Pentru copiii pina la 14 ani cererea de acceptare a succesiunii se depune de catre parintii lor, infietori
sau tutori; pentru cetatenii recunoscuti de instanta de judecata fara capacitate de exercitiu, cererea de
acceptare a succesiunii se depune de tutorii lor. Minorii in visrsta de la 14-16 ani depun si semneaza cererea
personal, insa cu acordul parintilor (infietorilor, curatorilor).
Cererea de acceptare a succesiunii poate fi inaintat de catre reprezentatul mostenitorului, care
actioneaza in baza procurii.
Toate cererile de acceptare a succesiunii inaintate notarului se inregistreaza in registru de evidenta a
dosarelor succesorale.
In cererea de acceptare a succesiunii legale urmeaza a fi enumerati toti mostenitorii din clasa
chemata la succesiune (la succesiunea legala), iar in cererea de acceptare a succesiunii testamentare toti
mostenitorii care au dreptul la cota obligatorie la mostenire cu indicarea domiciliului.
2.3.

Testul nr. 32
1. Forma testamentului.
1.1. Enumerai formele testamentului. - 3 puncte
Testamentul olograf testament scris in intregime personal, datat si semnat de testator
Autentic act juridic autentificat notarial , precumsi asimilat cu cel autentificat notarial.
Mistic testatorul poate intocmi test mistic, fara a permite altor pers, inclusiv notarului, de a lua cunostinta
de continutul acestuia.El trebuie sa fie scris, datat si semnat detestator, iar incalcarea acestor reguli atrage
nulitatea testamentului.

1.2. Caracterizai condiiile de validitate ale testamentului autentic. - 5 puncte


Testamentul autentic e actul juridic autentificat notarial .Testamentele cetatenilor RM care se afla in
strainatate pot fi autentificate decatre consulii misiunilor diplomatice.
Sunt asimilate celor autentificate notarial testamentele autentificate de : medicul principal , sef, adjuncti in
probleme medicale, capitanul navei sau aeronavei, daca testatorul se afla pe nava sau aeronava, seful
institutiei de privatiune de libertate, daca testatorul se afla in locurile de privatiune de libertate..
Testamentele asimilate celor autentificate notarial pot fi autentificate de pers de sus doar daca testatorul ce se
afla in inst. Respectiva e in imposibilitate de a autentifica testamentul la notar sau de a invita notarul in
institutie. Testamentul se intocmeste cu respectarea conditiilor generale stabilite de CC si legea cu privire la
notariat.Testamentul se intocmeste in 2 exemplare. La dorinta testatorului poate fi intocmit de terte pers,
notar sau de o pers imputernicita prin lege sa-l autentifice. Testatorul e obligat sa semneze personal
55
testamentul.. In cazul testamentului autentic se admite semnarea test de catre o terta persoana , daca
testatorul dintr-o cauza asimilata nu poate semna testamentul , la rugamintea notarului, in prezetna a 2
martori se semneaza test. In testament se indica motivele carora testatorul nu a putut semna testamentul.
Daca testatorul e nevazator sau analfabet lui i se va citi testamentul in preztna a 2 martori , iar in cazul cind
testatorul e surd mut sau surdomut si analfabet , la intocmire va asista un interpret special , facindu-se in
testametn aceasta mentiune. Faptul ca testatorul a admis prezenta pers in a carei favoare se testeaza, la
intocmirea test nu paote constitui temei de anulare a testamentului, daca ea nu a semnat test in locul
testatorului sau in calitate de martor.
e) 1.3. Stabilii corelaia dintre: tipul testamentului fora juridic a acestuia;
Tpul testamentului poate fi de 3 feluri: olograf, autentic, mistic. Toate 3 au forta juridica egala. Revocarea,
sau modificare aunui testament poate fi facuta prin orice forma testamentara.
f) testament autentic testamente asimilate cu cele autentice;
Testament autentic este cel autentificat notarial, iar legea mai permite si alte forme de testament asimilate
celor autentice. Ex: cele autentificate de capitanul navei (aeronavei, comandantul unitatii, institutului si
colegiului militar, seful institutiei de privatiune de libertate, medicul principal, seful adjunctii lor. Adica in
locul notarului aceste persoane la fel sunt abilitate sa autentifice testamentul. Lista este exhaistiva.
g) datarea testamentului valabilitatea acestuia;
Datare testamentului reprezinta momentul in care a fost intocmit de catre testator, dar valabilitatea acestuia
se refera daca testamentul este intocmit in conformitate cu prevederile legale, ori doar asa ar putea produce
efecte juridice in moemtnul deschiderii succesiunii.
h) semnarea testamentului imposibilitatea semnrii personale a acestuia de ctre testator.
O conditie estentiala este semnarea estamentului de catre testator. Exista situatii cand chiar daca testamentul
nu este semnat de insusi testatorul acesta se considera perfect valabil. Situatii ex: testatorul analfabet sau
surdomut, este nevoie de interpret si de persoana terta care sa semneze, in prezenta a 2 martori, sau daca
testatorul are deficiente locomotorii la bratele superioare la fel.

3. Contractul de societate civil.


A i B au ncheiat contract de societate civil, avnd drept obiect construcia i exploatarea unei case
de locuit pe terenul care aparinea lui A. Potrivit contractului, B urma s acopere toate cheltuielile legate de
construcia casei, urmnd s mpart n cote egale beneficiul obinut din nchirierea casei.
Dup expirarea a 5 ani participanii s-au certat, astfel c A ia interzis lui B s foloseasc terenul i
casa. B l-a acionat n judecat pe A, cernd restituirea a 90% din costul casei, anexnd facturile care
confirm c 60% din cheltuielile de construcie a casei au fost suportate de el. Totodat, prin munca sa
personal B a contribuit n mare msur la construcia casei.

2.1 Enumerai temeiurile de dizolvare a societii civile; - 3 puncte

Temeiurile de dizolvare a societatii civile sunte prevazute in CC , societatea civila se dizolva indiferent de
prevederile contractuale . Astfel temeiurile de dizolvare obligatorii sunt : 1)expirarea termenului pru care a
fost costituita societatea civila 2)declansarea procedurii lichidarii judiciare asupra patrimoniului soc.civile
3)imposibilitatea urmarii in continuare a scopului .
Daca contractul de soc civila nu contine clauze contrare, reprezinta temei de dizolvare si urmatoarele : 1)
moartea unui dintre asociati 2)declansarea lichidarii judiciare a patrimoniului unuia dintre asociati 3)
lipsirea unui asociat de capacitatea de exercitiu 4) rezilierea contractului
2.2 Caracterizai contribuiile asociailor i stabilii regimul juridic al patrimoniului comun; - 5 puncte
Din considerentul ca aportul asociatilor poate fi in forma de bunuri, bani sau prestarea unei acrtivitati ,
partile urmeaza a evalua valoarea baneasca a contributiei fiecaruia pru determinarea cotelor-parti ce le
apartin . Fiecare asociat este dator sa verse contributiile convenite prin contract pru constituirea fondului
comun al societatii civile. Contributiile pot consta din bunuri,inclusiv dr patrimoniale., dar pot sa-si aduca
aportul si prin munca, de asemenea contributia poate consta exclusiv din bani. Evaluarea contributiilor se
face prin intelegere comuna de catre participanti. Aceasta evaluare determina marimea contributiei si
respectiv marimeacotei procentuale a fiecarui participant in activitatea comuna. Si versamintele se prezuma
a fi legale .
Componenta patrimoniului social e formata atit din drepturile patrimoniale , inclusiv si drepturi exclusive ,
56
bani sau informatie.
Deci , in functie de regimul juridic al dr civile care se transmit in patrimoniu social , aceste contributii
urmeaza un anumit regim prestabilit de exemplu transmiterea banilor in patrimoniul comun se efectueaza
conform regulilor .
Bunuri mobile sau imobile - vinzare cump sau locatiune daca partile urmaresc doar utilizarea lor.
Serviciile sau munca se presteaza sau se efectueaza in baza de antrepriza sau prestari servicii .
Distribuirea proportionala a cistigurilor precum si suportarea proportionala a pierderilor. Fapt generat de
utilizarea in comun a patrimoniului social , precum si a beneficiilor care rezulta din acestea. . Administrarea
in comun a patrimoniului si a gestiunii afacerilor , ceea ce inseamna ca societate civila urmeaza a fi
administrata de catre toti participantii care au dreptul la vot conform cotelor de participare sau altor
intelegeri dintre ei.
2.3 Soluionai spea. - 7 puncte ??????
Testul nr. 33
1. Relatai noiunea contractului de administrare fiduciar. - 3 puncte
Prin contractul de administrare fiduciara,o parte (fondator al administrrii, fiduciant) preda bunuri in
administrare fiduciara celeilalte parti (administrator fiduciar, fiduciar), iar aceasta se obliga sa administreze
patrimoniul in interesul fondatorului administrrii.

2.Determinai caracterele juridice i particularitile contractului de administrare fuduciar. - 5


puncte
Particularitati:Administrarea fiduciar presupune unele trsturi juridice specifice contractu
ale:a) transmiterea patrimoniului n administrarea fiduciar este o form de realizare a mputernicirilor
proprietarului. Anume el determin scopul constituirii admimistrrii fiduciare i volumul mputernicirilor tr
ansmise.b) executarea contractului poate fi n interesul fondatorului, sau a persoanei desemnate de el. n
ultimul caz, contractul de administrare fiduciar apare ca un contractncheiat n folosul unei tere persoane.
c) transmitera patrimoniului n admimistrre fiduciar nu duce la trecerea dreptului de proprietate ctre
administratorul fiduciar, respectiv atributele dreptului de proprietate nu snt transmise n baza acestui
contract.
Caractere:Este un co-ct real deoarece se considera icnheiat din momentul transmiterii bunului in
administrare fiduciara.;este un coct cu titlu gratuity dar poate fi si oneros.asa dar administratorul nu primeste
remuneratie pt activitatea sad aca partile nu au convenit altfel sau daca aceatsa nu rezulta din lege.;este
oneros atunci cind merge vorba despre fondurile de investigatii si in cazul dat cuantumul si forma
remuneratiei managerului fiduciar est euna din clauzelele principale ale co-lui,deci in cazul data plata este
rpevazuta in contract.Deci in cazul cind co-ul nu prevede in general plata remuneratiei administratorului
fiduciar,co-uld e asemena se cosnidera incheita,insa are character gratuity.Acets co-ct poate fi doar
unilateral,deoarece in acest caz fondatorul administrarii dobindeste doar drepturi si nu are nici o obligatie
fata de managerul fiduciar;este un coct e=cu executare succesiva,adica se incheie pe o perioda de timp
determinate sua nedeterminata si presupune executarea in timp a mai multor prestatii.;este un co-ct benevol
deoarece este incheita prin liberal consimtamint la pasrtilor.

3 Evideniai principalele deosebiri i asemnri a contractului de administrare fiduciar cu alte


instituii de drept civil (mandat, comision, agenie, etc.). - 7 puncte
Contractul de admimistrre fiduciar are tangene cu un ir de contracte civile ca contractele de
mandat, comision i agenie. Posibilitatea de a svri orice aciuni juridice i faptice n interesul
fiduciantului sau a beneficiarului, precum activitatea n nume propriu, dar pe contul fiduciantului constituie
esena juridico-civil a acestui contract desinestttor.La fel, acest contract urmeaz a fi delimitat de aciuni
de administrare a patrimoniului din partea organelor interne ale societilor comerciale, necomerciale sau a
ntreprinderilor de stat. n acest caz, directorul ntreprinderii sau alt organ statutar nfptuiesc administrarea
intern a acestora, cu toate c posed mputerniciri de dispoziie a bunurilor acestor subieci, nu delimiteaz
bunurile administrate ntru-
o balan contabil aparte i nu poart rspundere juridico-civil fa de aceti subieci, dect n cazurile
prevzute de lege.
57
2. Dispoziii generale privind motenirea testamentar.
2.1 Definii testamentul. - 3 puncte
Testamentul este un act juridic solemn, unilateral, revocabil i personal prin care testatorul
dispune cu titlu gratiui, pentru momentul ncetrii sale din via, de toate bunurile sale sau de o parte din ele.
Testamentul este un act juridic special, prin care persoana, numit testatori realizeaz dreptul de dispoziie
pentru cauz de moarte cu pivire la patrimoniul su.

2.2 Caracterizai caracterele juridice ale testamentului. - 5 puncte


Testamentul este un act juridic unilateral, deoarece n el se exprim o singur voin i anume aceea a
testatorului, indeferent de acceptarea sau neacceptarea de ctre motenitorul desemnat a motenirii;-
testamentul este un act juridic revocabil in sensul c testatorul n timpul vieii sale poate reveni oricnd
asupra coninutului testamentului, modificnd sau anulnd unele dispoziii testamentare, ori revocndu-l n
ntregime. Testatorul nu poate renuna la acest drept, iar orice clauz de renunare la dreptul de revocare este
nul. Testamentul devine irevocabil odat cu decesul testatorului; -testamentul este un act juridic
personal,deaceea nu poate fi ntocmit la decizia terelor persoane prin reprezentare, sau de ctre un ter.
Testatorul poate pune n sarcina terei persoane doar desemnarea executorului testamentar. Reieind din
caracterul unilateral i personal al testamentului nu se admite ntocmirea unui testament de ctre dou sau
mai multe persoane;
-testamentul este un act juridic cu titlu gratuit,adic un act de liberalitate, prin care testatorul pentru cauz
de moarte transmite gratuit toate bunurile sale sau o parte din ele. Testamentul prin care testatorul testeaz
bunurile sale n contul achitrii unei datorii sau recunoaterii i executrii altei obligaii asumate de ctre
testator este nul;-testamentul este un act juridic prin care se dispune pentru cauz de moarte. Dei,
testamentul este valabil din momentul ntocmirii lui, el produce efecte juridice doar n momentul ncetrii
din via a testatorului. Astfel, testatorul fiind n via pstreaz toate drepturile asupra bunurilor de care a
dispus prin testament, iar motenitorul testamentar sau legatarul dobndete dreptul de a accepta sau renuna
la bunul testat din momentul
decesului testatorului; testamentul este un act juridic prin care persoana poate dispune liber de bunurile
sale sau o parte din ele prin desemnarea unui motenitorsau ctorva motinitori. Astfel, punctul esenial al
testamentului l constitie desemnarea motenitorului sau/i a legatarului.

2.3 Stabilii corelaia dintre:


a)testament capacitate de a testa;

Persoana trebuie s aib capacitate de a testa cnd i manifest voina, adic la momentul ntocmirii
testamentului. Pentru validitatea testamentului este necesar ca persoana s aib nu numai capacitate deplin
de exerciiu dar s aib i descernmnt, adic s poat s contientizeze aciunile sale i s le dirijeze, fiind
n stare s aprecieze efectele juridice ale manifestrii sale de voin. Persoana care nu poate aprecia
efectele juridice ale manifestrii de voina din cauza dereglrilor psihice, alienaiei sau debilitii mintale,
strii vremelnice de incontiin, hipnozei, beiei alcoolice, folosirii de stupifiante, etc., nu poate dispune
prin testament.Testamentul ncheiat cu nclcarea prevederilor privind capacitatea de exerciiu sau lipsei de
descernmnt este nul.
b)libertate testamentar rezerv succesoral;
innd cont de principiul libertii testamentare, testatorul poate include n testament o varietate de
dispoziii. El poate desemna una sau mai multe persoane care, la decesul su, urmeaz s dobndeasc
cu titlu gratuit patrimoniul su. Testamentul trebuie s cuprind elemente cu ajutorul crora se vor
identifica motenitorii.
Testatorul poate determina n testament cotele succesorale pentru motenitorii desemnai sau poate
determina expres partea care-i revine fiecrui motenitor. Drept urmare, testamentul poate fi
universal (cnd un motenitor culege ntreaga motenire), cu titlu universal (motenitorului i se
atribuie o cot- parte din motenire) i cu titlu particular (motenitorului i se atribuie un bun sau

58
anumite bunuri determinate, privite izolat). n cazul in care testatorul a desemnat civa motenitori,
fr a indica cota-parte a fiecrui, patrimoniul succesoral se mparte egal ntre motenitori.
Rezerva succesorala e parte din averea succesorala care prin lege se atribuie(indiferent de vointa
testatorului) mostenitorilor rezeervatari, limitindu-i astfel tetatorului dr de dispozitie prin testament/
c)substituirea motenitorului testamentar renunare la motenire;
Renuntarea la mostenire e manifestaera de vointa a mostenitorului (legal sau testamentar) prin care
persoana isi exteriorizeaza refuzul de a primi patrimoniul succesoral.Renuntarea lamostenire e actul de
optiune succesorala expres si solemn, prin care succesorul repudiaza mostenirea, in termenul de optiune
succesorala, desfiintind cu efect retroactiv, vocatia sa succesorala.Decizia succesoruluide a renunta la
mostenire are labazaratiuidintre cele mai variate, insa decele mai multe ori o astfel de optiune e determinata
de insolvabilitatea mostenirii. . Substituirea succesoral constituie o dispoziie special prin care testatorul
desemneaz n subsidiar un al doilea motenitor, denumit substituit, care va primi bunurile testate, dac
primul motenitor nu le va primi.
a) nedemnitatea succesoral dezmotenire.
Cazurile de nedemnitate sunt stabilite expres in CC si anume nu pot fi mostenitori legali sau testamntari pers
care a comis intentionato infr sau o fapta amorala impotriva ultimei vointe, exprimate in testamentdaca aeste
circumst sunt constatte d inst dejud si a pus intentionat piedici in calea realizarii ultimei vonte a celuice a
lasat mostenirea. Nu pot fi succesori legali ai copiilor lor parintii decazuti din drepturi parintesti, care la
data dechiderii succesiunii sunt restabiliti in drepturi
Si nici parintii sau copii maturi care s-au eschivat cu rea-credinta de la executare obligatiei de intretinere a
celui e a asat mostenirea . Actiuenad e constatare a nedemnitatii succesorale trebuie sa fie intentata de
persoana interesata in termen de 1 an din data deschiderii mostenirii..
Dezmostenirea e dispozitia testamentara a celui ce lasa mostenirea princareel inlatura dela mostenire
mostenitorii legali, astfel dezmostenirea poate fi expresa si tacita. Cea expresa cind testatorul dispune expres
, prin dispozitie testamentara inlaturarea de la mostenire a mostenitorului,most legali, iar tacita cind
testatorul dispune indirect, prin dispozitie testamentara inlaturarea de la mostenire a nmostenitorului,
mostenitor legali

Testul nr. 34
1. Contractul de agenie comercial.
1.1. Noiunea contractului de agenie comercial i expunei elementele acestui contract; - 3 puncte
Contractul de agenie este contractul prin care o parte, denumit principal, mputernicete n mod statornic
cealalt parte, denumit agent comercial, s negocieze afaceri sau s negocieze i s ncheie afaceri n
numele i pe seama principalului, n schimbul unei remuneraii.
a.Partile acestui co-ct sunt: agentul comercial care este mputernicit prin contract s acioneze pentru
intermedierea sau ncheierea de contracte comerciale cu bunuri si servicii, alte categorii de servicii de
intermediere nu se pot califica ca raporturi de agenie comercial. Acesta se oblig prin contract s caute un
cumprtor sau consumator de service i s negocieze condiiile eseniale ale viitorului contract. Nu se
considera agent comercial persoana care:
a) fiind un angajat al principalului, are atribuii de ncheiere a contractelor obligatorii pentru
principal;b) fiind partener, are dreptul de a ncheia contracte obligatorii pentru partenerii si;
c) este administratorul procedurii de reorganizare sau al procedurii de lichidare in procesul de
insolvabilitate;d) activeaz la bursele de mrfuri. Principalul trebuie sa respecte, in relaiile cu agentul
comercial, principiul bunei-credine. Principalul este obligat sa pun la dispoziia agentului comercial toata
informaia necesara executrii contractului de agenie, sa ntiinezeagentul comercial in termene rezonabile
despre faptul ca se ateapt ca volumul tranzaciilor comerciale sa fie considerabil mai mic dect ar fi putut
presupune in mod normal agentul, precum si despre acceptarea, refuzul sau nendeplinirea unui contract
comercial propus de agent. B.obiectul acestui co-ct presupune intreprinderea tuturoro actiunilor pt a incheia
co-le solicitate de principal. Unele din actiunile care formeaza obiectul co-lui sunt: prezentarea ofertei de a
59
contracta,prezentarea bunurilor sau serviciilor care se comercializeaza etc. c. Forma: Legea admite
ncheierea contractului de agenie att n form scris, ct i verbal. n cazul stabilirii relaiilor de agenie n
form verbal, prile pot cere ncheierea ulterioar a contractului n form scris sau eliberarea de la
contragentul su a unei adeverine, prin care s se confirme mputernicirile asumate. D.termenul:
Raporturile date pot fi stabilite pe un termen anumit, ct i fr indicarea termenului. Acest fapt poate reiei
din situaia c, de regul, contractul de agenie nu conine obligaii de executare (prestare) a unor servicii de
intermediere de o singur dat,adic poart un caracter continuu.n cazul n care prile continu peste
termenul indicat n contract executarea obligaiilor sale, contractul i menine fora lui juridic pentru un
termen nedeterminat

1.2. Caracterizai rezilierea contractului. Efectele rezilierii. Indemnizaia de clientel; - 5 puncte


1. Raporturile contractuale de agenie, nscute din contracte fr stabilirea termenului sau prelungite pentru
un termen nedeterminat , pot nceta din iniiativa oricreia dintre pri cu condiia ntiinrii prealabile a
celeilalte pri. Cu alte cuvinte, fr respectarea procedurii denotificare, prescris de lege, nu este posibil
ncetarea corespunztoare, fr efecte negative a contractului. Legea nu indic caracterul notificrii (verbal
sau scris ), dar din coninutul normelor prezentului articol, reiese respectarea formei scrise a acestei
obligaii, fapt ce ar permite dovedirea respectrii termenului de notificare. 2. Termenii de notificare a
prilor pentru ncetarea contractului de agenie sunt: dac raportul contractual la momentul notificrii are o
durat de pn la un an de zile, atunci termenul notificrii nu poate fi mai mic de o lun de zile pn la
ncetarea contractului;-pe parcursul celui de-al doilea anal existenei raportului contractual, termenul
notificrii nu poate fi mai mic de dou luni de zile pn la ncetarea contractului;-pe parcursul celui de-a
treilea an i al urmtorilor ani de existen a raportului contractual, termenul notificrii nu poate fi mai mic
de trei luni de zile pn la ncetarea contractului. La ncetarea raporturilor contractuale, are dreptul de a cere
de la principal o compensare anumit. Plata compensaiei se stabilete n funcie de mai muli factori, ca de
exemplu:-atragerea de noi clieni, sau majorarea considerabil a volumului tranzaciilor comerciale cu
clienii existeni i obinerea unui profit esenial de pe urma tranzaciilor cu acetia. Profit esenial poate fi
considerat profitul net superior dect cel obinut de obicei.-pentru calcularea compensaiei urmeaz s se
in cont de mrimea comisionului. agentul comercial are dreptul la reparaia prejudiciilor, cauzate de faptul
ncetrii raporturilor contractuale cu principalul. 3. Indemnizatia de clientela: Agentul comercial poate
pretinde la remuneraia integral sau parial sub forma de comision n funcie de rezultatul executrii
obligaiilor sale, exprimat prin valoarea actelor juridice comerciale. Remuneraia de comision poate fi
achitat cu avans sau dup prestarea total sau parial a serviciilor respective.Legislatorul reglementeaz
dreptul la comision al agentului comercial pentru serviciile de intermediere acordate n perioadaaciunii
contractului i dup ncetarea acestuia.

1.3. Delimitai contractul de agenie comercial de:


- contractul de intermediere comercial;
Activitatea de intermediere profesinal a intermediarului comercial ,spre deosebire de alte categorii de
intermediari activeaz pentru alte persoane fra imputerniciri permanente n baz de contract, exclusiv n
circuitul commercial. Intermedierea comercial se deosebete
de intermedierea general prin activitatea profesional (permanent) fr mputernici speciale ale
ntermediarului, deoarece ele reiese din nsi calitatea juridic a acestui subiect. Fata de co-le jos
mentionate,intermediarul nu este un mandatar al clientului,intermediarul nu negociaza si/sau incheie acte
juridice in numele sip e seama clientului,intermediarul obligindu-se fata de client s ail pun ain legatura cu
un tert,in vederea unui co-ct.
- contractul de mandat;
Prin co-ul de mandat,o parte numita mandatar se obliga sa incheie unul sau mai multe cate juridice in
numele si pe seama celeilalte parti,numita mandant.
- contractul de comision. Prin co-ul de comision,o parte comisionar se obliga sa incheie acte juridice in
nume propriu,dar pe contul celeilalte parti comitent,iar acesta din urma sa plateasca o remuneratie.

2. Motenirea legal.
2.1 Stabilii principiile motenirii legale.

60
Principiile care guverneaza mostenirea legala sint:1. Principiul prioritatii clasei de mostenitori. Astfel,
clasele de motenitori snt chemate s culeag patrimoniul succesoral n ordinea de preferin stabilit de
Codul civil. Aa fiind, prima clas de motenitori este chemat s culeag patrimoniul succesoral cu
excluderea total a succesorilor din celelalte clase. Clasa a doua de motenitori vine la motenire n lipsa
oricror motenitori din prima clas (fie acetia nu exist sau dac exist nu pot sau nu vor s moteneasc)
i cu excluderea succesibililor din clasa a treia. Clasa a treia de motenitori va fi chemat la motenire n
lipsa total de motenitori din primele dou clase. 2.Principiul proximitatii gradului de rudenie intre
rudele din aceeasi clasa.Conform acestui principiu,in cazul in care din gradul aceleiasi clase fac parte mai
multi mostenitori,rudele de grad mai apropiat cu cel ce lasa mostenire ii inlatura de la succesiune pe cei de
grad mai indepartat. Acest pricnipiu se aplica exclusive in privinta ascendentilor ordinary. Astfel,in clasa III-
a,bunicii celui care lasa mostenire,rude de gradul al II-lea,vor inlatura de la mostenire pe strabunici,rude de
gradul III.Prin urmare,vocatia concreta la mostenire in cadrul aceleiasi clase depinde de apropierea gradului
de rudienie.3.Principiul egalitatii. In conformitatea cu acest principiu,rudele de acelasi grad chemate la
mostenire impart mostenirea in parti egale. Sotul supravietuitor,fiind mostenitor de clasa I,va culege o cota
egala cu copiii si paritnii celui ce a lasat mostenire.

2.2 Caracterizai clasele de motenitori legali.


In cazul succesiunii legale, motenitorii cu drept de cot egal snt:
a)de clasa I descendenii (fiii i fiicele celui ce a lsat motenirea,la fel i cei nscui vii dup decesul lui,
precum i cei nfiai), soul supravieuitor i ascendenii privilegiai (prinii, nfietorii) celui ce a lsat
motenirea;b)de clasa a II-a colateralii privilegiai (fraii i surorile) i ascendenii ordinari (bunicii, att din
partea tatlui, ct i din partea mamei) ai celui ce a lsat motenirea;c)de clasa a III-a colateralii ordinari
(unchii i mtuile) ai celui ce a lsat motenirea.
a)Din prima clas de motenitori fac parte: copiii, inclusiv cei nfiai, soul i prinii (nfietorii) celui
care las motenirea. Spre deosebire de motenitorii din alte clase, motenitorii care fac parte din clasa I,
sunt motenitori rezervatari (rezervasuccesoral este de 1/2 din cota ce s-ar fi cuvenit fiecruia din ei n caz
de succesiune legal), dac sunt incapabili de munc.b) Din categoria descendenilor fac parte:-copiii din
cstorie a celui care las motenirea. Constatarea nulitii cstoriei nu va produce efecte asupra copiilor,
rezultai dintr-o astfel de cstorie, acetia pstrndu-i drepturile care revin copiilor din cstorie, chiar
dac ambii soi au fost de rea-credin la ncheierea acesteia;-copiii celui care las motenirea sau
descendenii lui din afara cstoriei, cu singura condiie ca paternitatea s fie stabilit potrivit legii. Aadar,
principiul este, n aceast privin, asimilarea copilului din afara cstoriei cu cel din cstorie. Altfel spus,
copilul din afara cstoriei care i-a stabilit paternitatea, are aceeai situaie legal ca i copilul din cstorie,
att fa de printe, ct i fa de rudele acestuia;-copiii nfiai. C) Ascendenii privilegiai snt prinii celui
care las motenirea, adic tatl i mama din cstorie, din afara cstoriei i din nfiere. Acetia pot fi:-tatl
i mama din cstoria crora s-a nscut cel care las motenirea; D) Soul supravieuitor face parte din
prima clas de motenitori. Pentru a avea vocaie succesoral la motenirea lsat de soul predecedat,
soul supravieuitor trebuie s ndeplineasc, pe lng condiiile generale ale dreptului la motenirea legal, o
condiie special i anume: s aibcalitatea de so la data deschiderii motenirii. Aceasta nseamn, c
dreptul de motenire, recunoscut soului supravieuitor se ntemeiaz pe o calitate care se poate pierde.
Numai cstoria ncheiat la organele de stat de stare civil d natere la drepturi i obligaii ntre soi. Masa
succesoral a soului decedat, la care este chemat soul supravieuitor, este alctuit astfel:-din bunurile
personale ale celui care las motenirea, care snt: bunurile dobndite nainte de ncheierea cstoriei;
bunurile primite n dar sau n baza altor convenii gratuite; bunurile dobndite prin motenire; bunurile de uz
personal, cu excepia bijuteriilor de pre i a altor obiecte de lux, indiferent de timpul i modul de dobndire.
n acelai timp,din categoria bunurilor personale, mai fac parte i premiile, indemnizaiile i alte pli, care
au un caracter de compensare (ajutor material, despgubire pentru vtmarea sntii, etc.)-din bunurile
rmase dup scderea prii ce se cuvine soului supravieuitor din bunurile comune. Din clasa a doua de
motenitori fac parte: fraii i surorile defunctului (colateralii privilegiai), bunicul i bunica (ascendenii
ordinari) lui att din partea tatlui ct i din partea mamei.Colateralii privilegiai sunt fraii i surorile celui
care las motenirea, precum i descendenii acestora pn la gradul IV inclusiv (nepoi i strnepoi de frate
ori sor), care vin la motenire prin intermediul reprezentrii succesorale.Fraii i surorile celui care las
motenirea potfi:-din aceeai cstorie a prinilor: frai buni i surori bune;-din cstoriideosebite: n cazul

61
n care copiii au tat comun firesc sau nfietor i mame diferite ei sunt numii-frai (surori) consngeni; n
cazul n care copiii au aceeai mam fireasc sau nfietoare i tai diferii, copiii sunt numii-frai (surori)
uterini;-din afara cstoriei;-din nfiere. Ascendenii ordinari sunt rude n linie dreapt ascendent a celui
care las motenirea, alii dect prinii (bunicii, strbunicii, etc).Bunicii vor moteni o parte egal cu cea a
frailor i surorilor celui care las motenirea.Ascendenii ordinari pot veni la motenire i prin intermediul
instituiei reprezentrii (alineatul II din prezentul articol).Din clasa a treia de motenitorifac parte: unchii
i mtuile (colateralii ordinari) a celui care las motenirea.n cazul n care nu exist motenitori din
primele dou clase sau dac acetia sunt nedemni sau renuntori, legea cheam la motenire clasa a treia de
motenitori-colateralii ordinari, adic rudele colaterale ale celui care las motenirea, care nu snt frai sau
surori ori descendeni ai acestora.
2.3 Stabilii efectele reprezentrii succesorale i limitele reprezentrii succesorale. Delimitai
reprezentarea succesoral de transmisia succesoral.
Reprezentarea succesoral constituie un beneficiu al legii, n virtutea cruia un motenitor mai ndeprtat n
grad urc n locul i gradul ascendentului su, careeste decedat la data deschiderii motenirii, pentru a
culege, n concurs cu motenitorii mai apropiai n grad, partea care s-ar fi cuvenit celui pe care l reprezint,
dac s-ar fi aflat n via. Reprezentarea succesoral este admis n dou cazuri i anume:- n linie dreapt,
n privina descendenilor copiilor defunctului;- n linie colateral ; - descendenii frailor i surorilor celui
care las motenirea pn la gradul IV i pot reprezenta pe ascendenii lor decedai la data deschiderii
motenirii;- descendenii unchilor i mtuilor a celui care las motenirea pn la gradul IV (verii) i pot
reprezenta pe ascendenii lor decedai la data deschiderii motenirii. Prin efectul reprezentrii, reprezentatul
urc n locul i gradul ascendentului su predecedat (reprezentatul). De exemplu, cel care las motenirea
avea doi fii, dintre care unul este predecedat, acesta din urm avnd 3 copii. Prin efectul reprezentrii aceti
3 copii, vor urca n locul i gradul printelui su predecedat pentru a culege partea ce i s-ar fi cuvenit
acestuia, adic . Astfel, fiecare nepot va culege cte 1/6 din motenirea bunelului, iar fiul, rmas n via .
Efectul principal al reprezentrii succesorale const n mprirea motenirii pe tulpini. Astfel, n cazul
reprezentrii succesorale indiferent de numrul reprezentanilor, acetea au dreptul numai la partea din
motenire care s-ar fi cuvenit ascendentului lor, dac acesta s-ar fi aflat n via.
Reprezentarea succesoral poate opera numai cu ndeplinirea cumulativ a urmtoarelor condiii: a)cel
reprezentat s fie decedat la data deschiderii motenirii. O persoan nu poate fi reprezentat atta timp ct
este n via, chiar dac aceasta renun sau a fost nlturat de la motenire pentru nedemnitate. n cazul
comorienilor i a persoanelor decedate n acelai timp, dar care nu sunt comorieni, reprezentarea
succesoral va fi admis; b)Locul celui reprezentat s fie un loc util.Reprezentantul va putea s-l
moteneasc pe cel care las motenirea numai n cazul n care cel reprezentat dac s-ar fi aflat n via la
momentul deschiderii succesiunii celui care las motenirea ar fi putut s-l moteneasc pe acesta. C)
reprezentantul s ndeplineasc toate condiiile necesare pentru a culege motenirea lsat de
defunct.ntruct reprezentantul este chemat s moteneasc pe cel care las motenirea i nu persoana
reprezentat, reprezentantul trebuie s ndeplineasc toate condiiile pentru a-l putea moteni anume pe cel
care las motenirea. Reprezentantul va fi chemat la motenire prin reprezentare chiar dac a renunat la
motenirea celui nu n nume propriu. Transmisia succesorala.n caz de deces al titularului dreptului de
opiune succesoral nainte de a-l exercita, acest drept se transmite asupra propriilor motenitori legali sau
testamentari, alturi de celelalte drepturi patrimoniale lsate motenire, fr deosebire, dup cum opiunea
are ca obiect o motenire legal sau testamentar.n caz de transmisie succesoral a motenirii, motenitorul
legal (n nume propriu sau prin reprezentare) ori testamentar -supravieuind un timp ct de scurt defunctului
dobndete el succesiunea acestuia din urm (chiar dac nu a acceptat-o, dar nici nu a refuzat-o) i
confundat cu a sa proprie o las propriilor si motenitori, legali sau testamentari (motenire succesiv,
subsecvent). n acest caz, persoanele care pretind drepturi asupra masei succesorale prin transmisie
succesoral, trebuie s dovedeasc existena motenitorului n momentul deschiderii primei moteniri, i
bineneles, propriile drepturi succesorale asupramotenirii lsate de acesta.Transmisia succesoral poate fi i
succesiv. Transmisia succesoral opereaz chiar dac, motenitorul decedat nunutrul termenului de
prescripie a dreptului de opiune succesoral de 6 luni nu a exercitat acest drept, nici nu a acceptat-o, dar
nici nu a renunat.
Testul nr. 35
1. Responsabilitatea motenitorilor de pasivul succesoral.
62
1.1. Definii pasivul succesoral. - 3 puncte
Pasivul succesoral cuprinde datoriile motenirii, adic acele obligaii patrimoniale ale defunctului care,
indiferent de izvorul lor, exist n patrimoniul succesoral la data deschiderii succesiunii. n pasivul
succesoral nu se includ obligaiile personale ale defunctului, care se sting prin deces (obligaii legale de
ntreinere sau obligaii contractate intuitu personae). Pasivul succesoral se divide de drept din momentul
deschiderii succesiunii, motenitorii fiind obligai la plata datoriilor proporional cu partea ce le revine din
motenire (art. 1540 CC). n cazul n care patrimoniul succesoral trece statului, el va rspunde pentru pasivul
succesoral ca i ceilali motenitori.

1.2. mprirea datoriilor celui ce a lsat motenirea ntre motenitori. Mrimea n care motenitorii
satisfac preteniile creditorilor celui ce a lsat motenirea. - 5 puncte
Pasivul succesiunii se divide de drept din momentul deschiderii succesiunii,motenitorii fiind inui la plata
datoriilor n proporie cu partea ce le revine din motenire. Bunurile personale ale motenitorului sunt puse
la adpost de preteniile creditorilor motenirii. La fel, n cazul n care motenitorul accept motenirea prin
transmisie succesoral va rspunde n faa creditorului proporional cotei ce-i revine din motenirea prin
transmise. Totodat el nu va rspunde cu averea motenit dup decesul motenitorului dup care a motenit
i de la care i s-a transmis dreptul de acceptare a motenirii prin transmisie.
Motenitorii care au acceptat succesiunea sunt responsabili n faa creditorilor celui ce a lsat motenirea
proporional cotei ce revine fiecruia din activul succesoral supus motenirii, dac acordul dintre motenitori
i creditori nu prevede altfel. Dac motenirea a fost acceptat, se aplic regula diviziunii de drept a
pasivului succesoral proporional cupartea (cota-parte) ce revine fiecrui motenitor din active. Aadar, dac
la motenire vin mai muli succesori inui de plata pasivului, creditorii vor urmri pe fiecare motenitor
pentru o cot-parte din pasiv corespunztoare prii ce i revine din
motenire. Exist excepii de la regula contribuiei proporionale la plata pasivului.Astfel, excepia poate fi
instituit prin testament i motenitorul nsrcinat cu plata datoriei va fi unul singur urmrit de ctre creditor,
fr a avea drept de recurs mpotriva celorlali motenitori. O alt excepie poate rezulta dintr-o obligaie
indivizibil (art. 521 Cod civil) sau grevat cu gaj (ipotec). n asemenea caz, dac obligaia privind plata
pasivului nu se divide din motiv c este indivizibil sau grevatcu gaj, este posibil s nu fie pltit de ctre
toi motenitorii ce culeg motenirea.Motenitorii rezervatari sunt responsabili la fel fa de creditorii celui
ce a lsat motenirea. Ei particip la partajarea rspunderii, proporional cotei motenite din patrimoniul
succesoral. Regula aplicabil motenitorilor rezervatari este comun i n cazul succesiunii
vacante.Testatorul poate decide s repartizeze sarcina achitrii datoriei ctorva motenitori. Aici testatorul
poate indica cotele pri ce revin fiecruia din motenitori, sau poate repartiza fiecrui motenitor anumite
datorii separate. Dac cotele ce urmeaz a fi pltite de ctre succesori nu au fost divizate n testament,
motenitorii vor rspunde n pri egale. Spre ex. motenitorii P. i C. vor fi obligai srestituie mprumutul
bnesc acordat de ctre creditorul V. n pri egale, sau P. va rspunde pentru 80% a obligaiei iar C cu 20%.
La fel testatorul poate indica c motenitorul P. este obligat s restituie mprumutul acordat de ctre
creditorul V., iar motenitorul C. este obligat s achite datoriile la impozite la imobilulului.

1.3. Stabilii natura juridic a termenului n care creditorii celui ce a lsat motenirea trebuie s
nainteze pretenii. Consecinele omiterii acestui termen de ctre creditori. - 7 puncte
Creditorii celui ce a lsat motenirea sunt n drept s nainteze preteniile sale motenitorilor care au acceptat
succesiunea. Acest drept al creditorului este limitat n timp. Limitarea n timp se efectueaz n dependen de
2 criterii: a tiut creditorul despre deschiderea succesiunii sau nu a cunoscut acest fapt. Dac creditorul a
cunoscut faptul deschiderii succesiunii, el va fi n drept s nainteze preteniile sale motenitorilor n termen
de 6 luni, calculat din data cnd a aflat despre deschiderea acesteia. Dac creditorii nu au cunoscut faptul
deschiderii succesiunii, termenul de naintare a preteniilor va constitui un an din momentul nceperii
curgerii termenului de naintare a preteniilor. Termenul de naintare a preteniilor ncepe a curge din data
decesului celui ce a lsat motenirea. 3. Asupra termenului de naintare a preteniilor creditorului celui ce a
lsat motenirea nu se rsfrng regulile aplicabile termenului general de prescripie, cu excepia preteniilor
ce au ca obiect preteniile indicate la art. 1545 C. civil. Omiterea de ctre creditor a termenului fixat
nprezentul articol (avnd natura juridic de termen de perimare), are drept consecin pierderea dreptului la
urmrire. Asupra lui nu se rsfrng regulile de ntrerupere, repunere i suspendare.

63
2. Contractul de servicii turistice.
2.1. Noiunea i caracterele contractului. Indicai izvoarele de reglementare juridic a acestuia. - 3
puncte
Prin contract de servicii turistice, o parte (organizatorul cltoriei, agentul turistic) se oblig s acorde
celeilalte pri (turist) serviciile stipulate, iar aceasta se oblig s achite costul lor.
Contractul de servicii turistice este consensual or se consider ncheiat din momentul cnd prile au
convenit n forma cerut de lege asupra clauzelor eseniale ale lui. Ambele pri ale contractului sunt
obligate reciproc i corelativ, ceea ce determin caracterul sinalagmatic al contractului de prestri servicii.
Turistul beneficiaz de serviciile prestate n schimbul unui pre. Din moment ce ambele pri urmresc
obinerea de foloase patrimoniale, contractul de servicii turistice are un caracter oneros. Serviciile turistice
care reprezint obiectul contractului se presteaz n decursul unei perioade de timp, deci are o executare
succesiva. Fiind un contract la care particip consumatorul, contractul de servicii turistice este marcat de
caracterele juridice specifice acestora caracterul de contract de adeziune i caracter public. Acest contract
este un co-ct de consumatie avind in vedere ca este incheiat intre un comerciant-agentul touristic si un
consummator-tursitl. Este un co-ct complex deoarece contine elemenetele co-lui de vinzare
cumparare,transport,de reprezentyare, intermediere etc.
Izvoarele : 1. Cod civil; 2. Legea privind protectia consumatorului nr 105; 3.Legea cu privire la orgazniarea
si desfasurarea activitatii tursitice in RM;4. Regulamentul cu privire la modul de aplicare a voucherului
touristic;5.HG RM cu privire la introducerea contractului tursitic,voucherului touristic si a fisei de evidenta
statistica a circulaatiei turistilor la frontier RM;6. Ordinul Agentiei nationale cu privire la aprobarea modului
de apliacare a voucherului touristic nr.62.

2.2. Determinai coninutul obligaiilor agentului turistic.


Agentule touristic are obligatii: precontractuale(informationale), informationale dupa incheierea con-
lui,dar pina la inceputul calatoriei; contractuale; postcontractuale. Din a doua grupa de obligatii agenul
touristic, intr-un termen rezonabil de pn la nceperea cltoriei, este obligat s prezinte clientului, n scris
sau n orice alt form adecvat, o informaie despre:a)
timpul i locul staionrilor intermediare i al jonciunilor de transport, precum i detaliile
amplasrii clientului n interiorul vehiculului (cabin pe nav, compartiment n tren etc.); b)numele, adresa
i numrul de telefon al reprezentanilor locali ai organizatorului su, n absena acestora, datele de
identificare ale ageniei locale crei i se va adresa clientul la necesitate. n cazul absenei unor astfel de
reprezentani sau ageni, clientul urmeaz s fie inf
ormat despre datele de contact cu organizatorul;c)n cazul cltoriei unor minori datele de contact direct cu
minorul sau cu persoana responsabil de el la locul de destinaie;d)posibilitatea procurrii poliei de
asigurare care s acopere, n caz de accident sau boal, responsabilitatea clientului pentru faptul c a
renunat la cltorie, precum i alte cheltuieli.
El este dator sa furnizeze informatii referitor la legile tarii de aflare temporara,obieceiurile populatiei
autohtone si alte particularitati. Dac, nainte de nceputul cltoriei, este nevoit s modifice considerabil
clauzele eseniale ale contractului, inclusiv preul, organizatorul este obligat s-l notifice imediat pe client
despre acest fapt. Din a treia grupa fac parte urmatoarele obligatii: s ncheie contracte de colaborare n
exclusivitate cu structurile de primire turistic clasificate;s ncheie contracte de servicii turistice conform
modelului aprobat i s elibereze vouchere turistice;s presteze n totalitate serviciile prevzute n contractul
de servicii turistice;
s elaboreze, din punct de vedere metodologic, cel puin o rut turistic intern i s o asigure cu materiale
ilustrativ-publicitare;s pun la dispoziia turitilor informaii exhaustive privind programul turistic propus,
procedurile consulare, drepturile i obligaiile turitilor, condiiile de asigurare, modul de reparare a
prejudiciilor i condiiile de renunare la servicii;s pun la dispoziia turitilor informaii complete i
obiective privind ara de aflare temporar: legislaia acesteia, obiceiurile i tradiiile locale i alte
particulariti, a cror cunoatere este necesar pentru cultivarea respectului fa de valorile culturale
naionale;

64
2.3. Formulai particularitile contractului de servicii turistice evideniind principalele deosebiri i
asemnri a prezentului contract cu alte contracte de prestri servicii. - 7 puncte
Contractul de turism nu poate fi asimilat cu contractul de mandat, ntruct agentul economic de turism ofer
spre vnzare un voiaj sau un sejur pentru care turistul nu-i d mandat, contractele cu terii prestatori de
servicii fiind ncheiate de agentul economic de turism n numele i pe contul su, asumndu-i deci riscurile.
O analogie a contractului de turism cu contractul de comision nu se poate face (deoarece n relaiile cu terii
agentul economic acioneaz n nume propriu i pe contul su i nu n contul comitentului respectiv a
beneficiarilor de servicii precum n contractul de comision). Dei turismul implic o deplasare n afara
domiciliului de ctre turist, contractul de turism nu poate fi redus la contractul de transport, considernd c
prestaia principal este cea de transport, iar celelalte prestaii au un caracter accesoriu i complementar.
Raportat la scopul final urmrit prin contractul de turism, prestaia de cruie, indiferent de modalitatea n
care se realizeaz (cu mijloacele proprii ale agentului de turism, ori pe baza unui contract separat ncheiat
direct cu cruul de ctre turist ori de ctre agentul economic de turism), face parte din complexul
prestaiilor pe care le implic asigurarea voiajului sau sejurului i care poate concura deopotriv la realizarea
scopului urmrit. Orice similitudine a contractului de turism cu contractul de antrepriz are n vedere doar
rolul agentului economic de turism n organizarea i coordonarea prestaiilor terilor subcontractani, dar
ignor situaia, tot mai frecvent, potrivit creia agentul economic de turism ofer turistului un voiaj ori un
sejur deja organizate i care nu implic vreun control al turistului n organizarea acestuia.
Delimitarea de contractul de munc
Asemnarea dintre aceste contracte se manifest prin faptul c ambele contracte reglementeaz procesul de
munc, dar din aceste aspecte exist deosebiri eseniale. Astfel, obiectul contractului de munc este
activitatea angajatului n profesia, specialitatea respectiv. Salariul n contractul de munc se pltete dup
cantitatea i calitatea muncii depuse. Obiectul contractului de servicii turistice este un complex de servicii
care se presteaz pe parcursul cltoriei, odihnei, tratamentului Deosebire dintre aceste contracte poate fi i
durata raporturilor contractuale. Dac termenul contractului de servicii turistice este n parametri de cel puin
24 de ore i maximum un an, apoi contractul de munc poate fi ncheiat pe un termen determinat sau fr
aceast condiie, dar, de regul, raporturile de munc au un caracter de lung durat.

65