Raspunsuri Sandu

1. Mobilitatea limitelor in structura urbana: (29) Prin limita intelegem o

separare, fie reala, efectiva, fie virtuala, intre elemente spatiale cu
caracteristici diferite. Limita poate presupune trecerea de la un spatiu
determinat de anumite calitati sau cu un anumit caracter la un spatiu cu
caracter diferit ( tip de activitate, tip de proprietate). Zonificarea, fiind un
rezultat al structurarii teritoriului pe zone cu specific diferit (zona de locuit,
zona industriala, zona comerciala, etc.) impune limite de structura
determinate spatial sau temporal. Limitele, in cadrul strcuturilor urbane,
compartimenteaza spatiul in raport cu activitatile din teritoriu, deci sunt
limite ale diferitelor zone urbane, au un caracter spatial, restrictiv sau
constructiv si sunt mobile in spatiu. Limitele pot fi: a) limite globale de
dezvoltare, in vederea controlarii cresterii structruilor urbane in teritoriu; b)
limite operationale; c)limite normative ce reglementeaza spatiul in termeni
de suprafata sau volum; d)limite functionale, ce se stabilesc intre sistem si
mediul inconjurator si rezulta prin suprapunerea intereselor intr-un anumit
teritoriu ( ex: limita centrului istoric). Intelegerea mobilitatii limitelor in cadrul
structurilor urbane este necesara in vederea unei bune realizari a zonificarilor
functionale, astfel incat sa fie permisa o dezvoltare ulterioara a a acestora,
deci sa existe un spatiu interstitial capabil sa preia cresterea sau
suprapunerea functiunilor. Dezvoltarea oraselor si cresterea acestora duce la
o modificare a limitelor exterioare dar si a limitelor centrului, prin
expansiunea acestora, deci limitele nu trebuie privite ca elemente fixe ci ca
elemente cu rol ordonator/ structural ce pot suferi modificari in timp, dar care
nu dispar.

LIMITA ESTE O DECIZIE

- Preluarea unei limite naturale
- Instituirea prin optiune a unei limite conventionale
DPDV al continuturilor si al scopurilor, sunt 4 grupe, categorii de limite.
1. Limitele globale, de dezv , de crestere sunt limitele care raspund la intrebarea: Pana unde poate sa creasca acest
organism? Atunci cand intrebarea se pune cu referire la globalitate. (ex. localitatea nu se poate dezvolta decat pana la
limita cutare-limita de inundatie, comentez o limita globala , un comentariu de principiu; ex. 2 orasul acesta se poate dezv
in interiorul limitelor actuale (teritoriale) pana la limita (globala de cuprindere) de atatia m spatiu-teritoriu per locuitor
2. Limitele operationale cu care se lucreaza . In cadrul ac limite:
a. Limite organizatorice de interventie
b. Limite de organizare a activitatii in teritoriu pana unde se intinde interventie in teritoriu sau pana cand se
va desfasura interventia (an limita)
c. Limite de indrumare si control voi desf o activ atata timp cat va fi necesar pt. indeplinirea obiectivului;
controlez daca s-a ocupat un ans de locuinte; sau : s-a ocupat un teritoriu corespunzatorei normei de
apartament/cap locuitor; pot sa apreciez ca este o utilizare neeconomica
d. Limite de studiu renovarea se intinde in perimetrul strazilor cutare
3. Limitele normative acele limite care exprima o incadrare in context de mediu de viata sau economic. Cand ma refer la
spatiu verde in cadrul unui terit urban, ca fiind suficient sau insuf ma refer la suprafata care revine pe cap de locuitor.
Compar constatarea cu o norma. Pot fi considerate la nivel global sau la nivel de detaliu
4. Limitele structurale fie ca sunt limite cu referire la funct, sau la configuratie. Ele angajeaza structuralitatea, deci impun
referinte la niv relatiilor.

Trebuie retinut faptul ca limita marcheaza in cadrul unei teritoriu trecerea efectiva sau virtuala de la o calitate la alta. Atat
in sensul niv de calitate cat si in sensul naturii calitatii: locuire colectiva locuire individuala.
Natura calitatii adica tip de ocupare, de activitati, de proprietare, caracter fiziografic si arh-urbanistic.
Limita este un criteriu de performanta in teritoriu. In deosebi cea normativa pt. sistemul respectiv
Limita este un element al unei conceptii globale asupra teritoriului. Faptul ac. Rezulta din modul in care se definesc
limitele.

1
 Modul de stabilire al limitelor. O limita nu ins o decizie care este o optiune luata intamplator. Definirea unei limite decurge
din definirea unui alt tip de limite in prealabil. Totul incepe de la limitele de dezvoltare. Incepe de la limitele cu caracterul global.

2. Raportul dintre structura urbana si functii urbane= de constituire, de

asociere, de definire: Structura urbana este constituita din totalitatea
relatiilor ce se stabilesc in teritoriul urban intre elemenentele constitutive ale
organismului urban, functionale, psiho-sociale si fizic-spatiale, concretizate in
diferite forme de manifestare si in raport cu mediul natural. Functia urbana
rezulta dintr-o anumita caracteristica a sistemului si raspunde unei cerinte
functionale a mobilului uman si este producatoare a unei proprietati intr-un
sistem. Structura urbana este deci intr-o relatie de interdependenta cu
functiile urbane, fiind direct determinata de natura functiilor, acestea din
urma reprezentand rolul pe care il joaca elementele structurii in sistemul
total. Functionarea structurii urbane presupune exercitarea functiilor si
satisfacerea cerintelor intr-un anumit teritoriu, deci presupune dinamica
urbana.Structura urbana este alcatuita din elemente de viata urbana si
elemente de cadru urban( la nivel morfologic) iar functiile sunt exprimarile
cerintelor impuse de elementele de viata urbana.
3. Analiza relatioanala: ???
4. Limbaj profesional in comentarea structurilor urbane: Reglementarile de
ordin juridic, economic sau politic ce se impun in cadrul structurilor urbane isi
folosesc propriul dictionar in problemele de dezvolatre teritoriala, conducand
la probleme de deontologie. Este deci necesara nu numai o ascultare a ceea
ce au de transmis specialistii din alte domenii ci si colaborarea cu acestia,
deci adoptarea unui limbaj comun. Nevoia de argumentare , de rigoare a
comunicarii si de metoda implica nevoia unui limbaj profesional comun.
Limbajul profesional poate fi obtinut fie prin inventia unor termeni ce au
definitii clare intr-un anumit domeniu fie prin explicarea in domeniul
profesioanl a unor termeni obisnuiti. Pot fi, de asemenea, preluati termeni din
alte domenii si realizata o familie de termeni, in care dintr-un cuvant deriva o
serie de cuvinte cu intelesuri diferite.
5. Rolul studiului de tema in abordarea structurilor urbane: Studiul de tema
reprezinta o etapa in procesul de cercetare si de proiectare si reprezinta
aprofundarea structural-functionalista a organismului urban. Cuprinde 6
etape: a) analiza situatiei existente si definirea functionalitatii; b) definirea
premizelor ( definirea starii de potentiala functionare ); c) raportarea
sistemica; d)studiul solutiilor posibile, respectiv studiul de partiu urbanistic ;
e) analiza valorica a variantele ; f) gasirea unei solutii satisfacatoare. Aceste
etape pot fi impartite in doua mari etape: -analiza starii de functionalitate in
teritoriu; -analize de partiu urbanistic=> solutia. Partiul reprezinta modelul
global de organizare a unui teritoriu urban reprezinta localiarea functiunilor,
ocuparea si utilizarea teritoriului conform premizelor sale de dezvoltare in
planul cadrului natural cat si in planul social, economic, estetic. Studiul de
partiu este o etapa distinct de tranzitie intre o etapa analitica de programare

2
 si activitatea globalizanta de spatializare( intre tema de proiectare si
determinarile de sistematizare).
6. Consecinte ale conceptului de echipament teritorial in cadrul organismului
urban: Echipamentul teritorial(=retea de servicii) este relatia tripolara intre
spatiu-activitate si institutie. Echipamentul teritorial raspunde cerintelor
activitatii si este ansamblu de elemente fizice/ existente in oras si necesare
exercitarii unei game de functiuni asumate de acestea. Echipamentul se
traduce fizic, pe sol, prin constructii si spatii amenajate.( cinematograf, parc,
statii de metrou). Echipamentul este determinat de cerintele pe care le
impune o activitate, se caracterizeaza prin calitate ( natura si nivelul de
amenajare) si cantitate ( raza de influenta, capacitate); este o componenta a
unui teritoriu , care releva ocuparea acestuia de catre o comunitate umana,
printr-o grupare (adaptare) a spatiului folosit ca spatii adaptate. =>
adecvare. Spatiul adecvat- corespunde exercitarii unei activitati urbane ;
trebuie supus unei gestiuni de folosinta in cadrul unei institutii
corespunzatoare. Stabilitatea functiei in cadrul sistemului-instabilitate-
contradictie intre functie si spatiu, functie si investitie.
7. Varietatea de ansambluri ca produs structural, mod de interpretare si
mijloace de abordare:Varietatea de ansamblu presupune imbinarea unor
activitati lucrative cu activitati nelucrative (nevoi economice cu nevoi sociale)
ce are ca rezultat un ansamblu multifunctional integrat care mobilizeaza
spatiul pentru comunitatea urbana, ofera un permanent interes pentru spatiul
alaturat. Zonificarea urbana este un produs structural al suprapunerii si
totodata al ierarhizarii, realizata prin intrepatrunderea diverselor texturi de
elemente de viata urbana. Prin cooperarea activitatilor se poate ajunge chiar
la o integrare functionala. Se urmareste obtinerea varietatii de ansamblu, prin
integrarea functionala. De exemplu, asocierea mai multor functiuni cu
specific central , grupate in jurul locuintelor dintr-un ansamblu central duce la
o varietate de activitati in zona respectiva deci la o diversitate creatoare de
animatie urbana si deci la cresterea interesului oamenillor pentru ansamblul
respectiv.
8. Functionarea ca stare activa a unei structuri urbane: ???
9. Analiza disponibilitatii interrelationarii la nivel morofologic urban: Spatiul
urban este produsul relatiilor dintre elementele organismului urban
considerate la nivel morfologic, deci dintre elementele de viata urbana si cele
de cadru urban. Deci spatiul urban este un element de interrelationare ce
demonstreaza aspectul calitativ si cantitativ al raportului activitatea urbana-
spatiu urban. Mobil uman- activitate-spatiu urban.Interactivitatea si
caracterul relational al spatiului sunt produse si producatoare de calitate.
Activitatea-spatiul-spatiul urban-produs de interactivitate/interrelationare,
activitatea umana fiind elementul dimensional in definirea spatiului urban si a
relatiei sale cu spatiile adiacente.

3
 10.Gandirea sistemica a unei probleme de urbanism, intelesuri si abordari in
cunoasterea si dezvoltarea (problematizare, functie, disfunctie, abordarea
unei problematizari): ???
11.Contextul in abordarea de structura urbana: ???

12. Influente/forte concurente in teritoriu: ???

Mobilul uman
Wadington consemneaza 3 tipuri de mobiluri:
A mobiluri adiacente care se nasc intr-un acelasi loc, care evolueaza intr-un acelasi sens, care se complementeaza activitati
din sis rezidential
B mobiluri succesive care se nasc urmarind un acelasi loc, dar nu in acelasi timp, care se succed, unul din celalalt
C mobiluri contradictorii care se nasc intr-un acelasi loc, dar au sensuri contradictorii. Nu este neaparat o stare negativa. Pot
fi si ele complementare (ex. sis de activitati cu caracter recreativ. Pt. a ma odihni, tre sa fac altceva complet diferit fata de ce am
facut inainte)

Comportamentul acestor mobiluri in spatiu efectiv. Mobilurile se grupeaza formand forta urbana. Incadrul terit urban, avem de-a face
cu o multitudine de forte urbane. Unele sunt pozitive. In ac. Conditii fortele urbane se manifesta ca deterministe in organizarea
spatiului in sensul ca prin decizie (programa sau actiune naturala), aceste forte urbane configureaza spatiul intr-un anumit fel) =>
interesul de a promova fortele urbane pozitive, si de a anihila fortele urbane negative

Fortele urbane in cadrul teritoriului devin determinari spatiale importante ce trebuie luate in calcul pe orice plan:
-forte geotopografice=> forte care rezulta din contextul natural, genereaza linii de forte,
-forte sociale, culturale,
-forte urbane-produse prin activitatea umana- releva un anumit determinism sub forma de decizie sau actiune
=>concretizarea mobilelor umane.
Mobilul uman este un impuls structurant pt organizarea urbana(imboldul de a conduce o anumita activitate.

13. Aria de influenta a limitei in abordarea de structura urbana:

Aria de interes-suprafata din teritoriu inclusa unei limite

Tipuri de arii de interes:

1.arie izocronala- raportare esxclusiva la un centru de interes in coroborare cu timpul parcurs (izocrone-despre doua sau
mai multe fenomene repetabile care au aceeasi durata

2.arie de atractie-raportare exclusiva la cen-trul de interes in raport cu elementele de factura su-biectiva

3. arie de influenta raportare exclusiva la un centru de interes in corelare cu raza de influenta teoretica a centrului
respectiv

4. arie de convergenta-raportare la centrul de interes respectiv si totodata la cuntrele de interes vecine de acelasi nivel

-Exista un principiu al suprapunerilor ariilor de in-teres (ex: Bucuresti- centrul istoric- in toate sectoa-rele-> suprapunere
ineficienta si ilogica a unei limi-te administrative peste o limita cu caracter struct)
structura urbana-totalitatea relatiilor ce se stabilesc in teritoriul urban intre elementele consti-tutive ale organismului urban

Aria de interes a limitei determinata de obiectivul limitei (scopul) reprezinta coerenta /lipsa de coerenta a sist

Exista coerenta si la grafica:

Daca dantelarea este perfect matematica exista o stare de coerenta minima

-limita care prin procedeul de definire evidentiaza niste arii de competenta care intereseaza foarte mult.

-aria de interes a limitei este dependenta de centru