METODOLOGIA

TESTE LA DISCIPLINA METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE IN MANAGEMENT
1) Managementul este indreptatit la statutul stiintific deoarece:

Object 1
1. are o metodologie proprie de cercetare;

2. constitue o cale stiintifica de rezolvare a problemelor;
3. s-a constituit ca disciplina de studiu;
4. este constituit ca un sistem de cunostinte teoretice;
5. nu este delimitat clar obiectul cercetarii manageriale.
Identificati varianta falsa.
R. 5
2) Conceptele generale cu care opereaza abordarea stiintifica a managementului au fost
definite astfel:
1. sistemele;
2. obiectivele;
3. procesele;
4. salariatul;
5. modelul.
Identificati varianta incorecta.
R. 4
3) In cercetarea stiintifica manageriala modelul are urmatoarele constituente:
1. concepte;
2. postulate;
3. reguli de calcul;
4. lucrarile stiintifice;
5. reguli de corespondenta.
Una dintre variante este eronata. Identificati-o.
R. 4
4) Caracterul interdisciplinar al cercetarii stiintifice manageriale este amplificat de urmatoarele
tendinte::
1. cresterea productivitatii muncii de cercetare;;
2. factorul uman antrenat in procesul de cercetare provine dintr-un singur domeniu de activitate;
3. preocuparea de a pune in practica intr-o viziune sistemica,interdisciplinara a ideilor de baza
ale cercetarii stiintifice;
4. dezvoltarea intr-un ritm dinamic al domeniului managerial pri extinderea bazei sale factuale;
5. punerea in practica intr-o viziune interdisciplinara a principiilor de baza ale investigatiei
manageriale.
R 2
5) Teoria generala a sistemelor in cercetarea stiintifica prezinta urmatoarele caracteristici:
1. sistemul reprezinta un ansamblu unitar de elemente care se afla intr-o legatura reciproca;
2. formeaza o unitate specifica impreuna cu mediul;
3. elementele oricarui sistem sunt de obicei sisteme de ordin inferior;
4. orice sistem cercetat reprezinta un element al unui alt sistem de ordin inferior.
5. elementele oricarui sistem sunt de obicei sisteme de ordin inferior.

R 4
6) Este un constituent al modelului stiintific:
1. obiectul cercetarii stiintifice;
2 sistemul;
3. postulatul;
4. metoda de cercetare;
5. tehnica de cercetare.
Identificati varianta corecta.
R 3
7) Modelul are urmatoarele constituente:
1. conceptul;
2. postulate;
3. instrumentele de cercetare;
4. reguli de transformare;
5. reguli de corespondenta.
R 3
8) Care este rolul modelului in cercetarea stiintifica:
1. de a organiza datele investigatiei;
2. de a defini problemele fundamentale ale cercetarii;
3. de a clasifica activitatile de cercetare;
4. de a pune in evidenta directii noi de dezvoltare ale stiintei in viitor?
5. de a verifica cunostintele cercetatorului?
R 5
9) Care dintre enunturile de mai jos nu este adevarat:
1. sistemul reprezinta un element de sine statator fara legatura cu mediul;
2. sistemul reprezinta un element al unui sistem superior;
3. sistemul formeaza o unitate specifica impreuna cu mediul;
4. sistemul este un anasamblu unitar de elemente;
5. sistemul reprezinta un tot organic, logic si coerent al unor cunostinte stiintifice.
R 1
10) Obiectul cercetarii stiintifice reprezinta :
1. investigarea unor procese manageriale;
2. un material tematic asupra caruia cercetatorul intervine prin intermediul unei metodologii in
scopul de a descoperi, intelege si demonstra legitatile care il definesc;
3. un material faptic de studiere a fenomenelor stiintifice;
4. explicarea fenomenelor din practica;
5. un material teoretic.
Identificati raspunsul corect si complet.
R 2
11) Cunoasterea stiintifica in management prezinta urmatoarele caracteristici:
1. se dezvolta permanent;
2. se dezvolta in mod organizat si sistematizat;
3. este accesibila persoanelor obisnuite;
4. asigura intelegerea in profunzime a fenomenelor manageriale;
5. se dezvolta prin acumulari de teorii, concepte si structuri metodologice.
Identificati raspunsul eronat
R. 3
12) Functiile pe care teoria manageriala le indeplineste sunt:
1. functia organizatorica;
2. functia explicativa;
3. functia predictiva;
4. functia rezumativa.
R. 1
13) Teoria manageriala trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
1. incoerenta;
2. similitudinea;
3. deductibilitatea;
4. complexitatea;
5. cauzalitatea.
Identificati raspunsul corect
R3
14) Explicarea stiintifica a fenomenelor manageriale se realizeaza prin intermediul:
1. notiunilor;
2. enunturilor;
3. tezelor;
4. experienta directa a persoanelor;
5. principiilor.
R4
15) Trasaturile esentiale ale notiunilor manageriale pot fi structurate astfel:
1. sunt forme de reflectare a realitatii subiective;
2. se refera la aspectele generale ale fenomenelor manageriale;
3. are in vedere conturarea cat mai exacta a continutului sau prin rationamente logice;
4. s-au dezvoltat la inceputul evolutiei cunoasterii stiintifice manageriale;
5. foemeaza sistemul empiric al managementului.
R3
16) Dezvoltarea relatiei managementului cu alte domenii ale stiintei este amplificata de urmatoarele
tendinte:
1. abordare interdisciplinara a investigatiilor manageriale;
2. amplificarea cercetarii in domeniul managerial;
3. punerea in practica, intr-o viziune sistemica a principiilor de baza ale
investigatiei manageriale;
4. reducerea productivitatii muncii de cercetare;
5. promovarea si extinderea cercetarilor multidisciplinare;
R4
17) Cunoasterea comuna se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:
1. are un fundament teoretic;
2. nu apeleaza la metode stiintifice;
3. permite elaborarea de previziuni stiintifice;
4. este organizata metodic;
5. asigura intelegerea stiintifica a fenomenelor manageriale.
R 2
18) Stiinta manageriala a evoluat :
1. incepand cu primul deceniu al secolului XXI;
2. din a doua jumatate a secolului trecut;
3. din prima jumatate a secolului trecut;
4. din primele decenii ale secolului al XIX-lea;
5. din a doua parte a secolului al XIX-lea.
R 2
19) Cercetarii stiintifice aplicative ii sunt proprii urmatoarele trasaturi:
1. este orientata catre aplicatii pratice;
2. urmareste aplicabilitatea imediata in practica;
3. este dirijata spre identificarea unor tehnici si metode concrete de organizare a
procesului managerial;
4. eficienta cercetarilor aplicative este determinate de posibilitatea valorificarii
optime a rezultatelor obtinute in realitatea manageriala;
5. vizeaza identificarea unor noi teorii.
R5
20) Cercetarea stiintifica fundamentala, libera in plan teoretic, se caracterizeaza prin urmatorele
trasaturi:
1. vizeaza obtinerea unor cunostinte noi;
2. presupune limitarea domeniului stiintific cercetat si a obiectului investigat;
3. nu se stabilesc anterior scopuri;
4. cercetatorul isi alege singur directia de investigat.
R2
21) In abordarea etimologica, metodologia semnifica:
1. stiinta conducerii;
2. stiinta metodelor;
3. sistemul in cercetarea stiintifica;
4. stiinta organizarii afacerilor;
5. demersul rational pentru rezolvarea unei probleme.

Alegeti varianta corecta.
R2
2 2) Definitia corecta si completa a metodologiei cercetarii stiintifice
manageriale este urmatoarea:
1. abordarea sistemica a stiintei manageriale;
2. totalitatea aspectelor esentiale privitoare la modelul utilizat in cercetarea stiintifica abordarea

sistemica a investigatiilor stiintifice;
3. totalitatea demersurilor teoretice, tehnice si epistemologice pe care le intreprinde cercetatorul

pentru a putea cunoaste evolutia fenomenelor manageriale;
4. totalitatea instrumentelor utilizabile in cercetarea stiintifica manageriala;
5 totalitatea demersurilor epistemologice pentru cunoasterea evolutiei fenomenelor.

Alegeti varianta corecta si completa de raspuns..
R 3
23) Metodologia cercetarii manageriale se subordoneaza:
1. metodologiei generale a stiintei;
2. managementului general;
3. matematicii si statisticii;
4. psihosociologiei manageriale.
5. macroeconomiei
R 1
24) Care varianta nu reprezinta un element specific cercetarii stiintifice manageriale:
1. problematica stiintifica;
2. relatiile personale din cadrul echipei de cercetare;
3. documentarea stiintifica;
4. teoria;
5. faptele empirice.
R. 2
25) Metodologia cercetarii stiintifice manageriale cuprinde:
1. ansamblul principiilor manageriale;
2. ansamblul reguluilor manageriale;
3. ansamblul metodelor de investigatie manageriala ;
4. ansamblul tehnicilor si instrumentelor de investigatie manageriala;
5. 1+2+3+4
Identificati varianta corecta si completa de raspuns.
R 5
26) Una din variantele de mai jos nu reprezinta o componenta specifica a investigatiilor
stiintifice manageriale. Identificati-o:
1. tematica specifica de cercetare;
2. gradul de dezvoltare a cunostintelor stiintifice;
3. limbajul comun;
4. notiunile;
5. problematica si cerintele pe care investigatia le pune.

R 3
27) Printre formele de cercetare stiintifica se disting:
1. cercetarea stiintifica fundamentala;
2. cercetarea stiintifica partiala;
3. cercetarea stiintifica aplicativa;
4. cercetarea stiintifica strategica;
5. cercetarea stiintifica explicativa.
Una dintre variante este incorecta. Identificati-o.
R. 2
28) Cercetarea stiintifica fundamentala vizeaza:
1. descoperirea si studierea unor noi teorii;
2. realizarea unei aplicatii practice cu caracter specific;
3. experimentarea unui fenomen stiintific;
4. elaborarea unor strategii de cercetare;
5. descrierea fenomenului stiintific investigat.
R. 1
29) Cercetarea stiintifica aplicativa presupune:
1. descrierea fenomenului stiintific investigat.;
2. descoperirea si studierea unor noi teorii;
3. elaborarea unor strategii de cercetare;
4. realizarea unei aplicatii practice cu caracter specific, rezultatele cercetarii valorificandu-
se in practica;
5. intelegerea aspectelor fundamentale, de ordin foarte general a fenomenelor stiintifice.
R. 4
30) In raportul de cercetare se insista pe:
1. concluziile cercetarii;
2. solutiile propuse;
3. modul in care solutiile propuse vor fi valorificate in practica;
4. componenta echipei de cercetare;
5. consecintele implementarii masurilor propuse de catre echipa de
cercetare.
Identificati varianta incorecta
R 4
31 ) Etapa alegerii temei de cercetare se refera la:
1. documentarea practica a subiectului investigat;
2. stabilirea problemei de investigat;
3. explicarea fenomenului cercetat;
4. valorificarea rezultatelor cercetarii;
5. difuzarea rezultatelor cercetarii.
R 2
32) Tipurile de documentare utilizate in cercetarea stiintifica sunt:
1. documentarea bibliografica;
2. documentarea practica;
3. consultarea specialistilor;
4. documentarea indirecta;
R4
33) Fazele documentarii teoretice sunt urmatoarele:
1. identificarea surselor bibliografice;
2. culegerea informatiilor faptice;
3. clasificarea surselor bibliografice;
4. studierea atenta a surselor bibliografice;
5. etape valorificarii informatiilor stiintifice
R 2
34) Raportul de cercetare cuprinde urmatoarele parti:
1. introducerea;
2. instrumentarul metodologic;
3. expunerea cercetarii;
4. concluziile cercetarii;
5. solutiile de perfectionare propuse in urma cercetarii.
R 2
35) Pe baza raportului de cercetare beneficiarul:
1. analizeaza rezultatele cercetarii;
2. apreciaza calitatea cercetarii;
3. implementeaza solutiile in practica;
4. stabileste obiectivele cercetarii;
5. solicita, daca este cazul, aprofundarea cercetarii.
R4
36) Anexele raportului de cercetare pot sa cuprinda:
1. fise de documentare;
2. tabele de sinteze;
3. rezultatele cercetarii;
4. grafice de evolutie;
5. facsimilele unor documente.
R3
37) Valorificarea rezultatelor cercetarii stiintifice se poate concretiza in:
1. tratate;
2. monografii;
3. articole stiintifice;
4. recenzii;
5. comunicari stiintifice.
R 4
38) Reteaua romaneasca a unitatilor de informare-documentare este structurata pe urmatoarele nivele:
1. la nivel national;
2. la nivel de domeniu;
3. la nivel de sistem;
4. la nivel teritorial;
5. la nivelul unitatilor economice.
R 3
39) Metodele de cercetare stiintifica se clasifica in functie de urmatoarele criterii:
1. criteriul temporal;
2. gradul de interventie al cercetatorului in producerea fenomenului;
3. criteriul operationalizarii;
4. numarul fenomenelor cercetate;
5. locul ocupat in procesul de cercetare.
R 3
40) Schema metodologica a observatiei stiintifice include:
1. formularea unor ipoteze de lucru;
2. precizarea scopului cercetarii;
3. selectarea procedeelor de observatie;
4. precizarea pozitiei cercetatorului in cadrul echipei;
5. operationalizarea faptelor observate.
R. 4
41) Teoria stiintifica manageriala este constituita din:
1. o suma de enunturi teoretice ierarhizate si corelate intre ele;
2. problematica faptelor si comportamentelor empirice;
3. tematica specifica de cercetare;
4. rezultatele cercetarii stiintifice transpuse in practica.
5. metodele si tehnicile de cercetare.

R 1
42) Pentru a raspunde exigentelor puse de cunoasterea stiintifica, teoria stiintifica trebuie
sa satisfaca urmatoarele conditii esentiale:
A. coerenta logica;
B. compatibilitatea;
C. deductibilitatea;
D. completitudinea;
E. verificabilitatea.
Una dintre combinatiile de mai jos este corecta. Identificati-o.
1 A, B, C, D;
2 A, C, D, E;
3 B, C, D, E;
4 A, B, D, E;
5 A, B, C, E.
R
43) Deductibilitatea, ca o conditie esentiala a teoriei stiintifice, presupune
urmatoarele:
1 enunturile sa fie necontradictorii;
2 teoria sa acopere explicativ domeniul la care se refera;
3 enunturile sa derive logic prin procedee specifice;
4 verificarea in practica a teoriei prin procedee specifice;
5 transpunerea in practica a rezultatelor cercetarii.

R: 3
44) Teoria stiintifica manageriala reprezinta:
1. o constructie conceptuala care apeland la deductii, ipoteze si validitate logica reflecta
conceptual realitatea obiectiva, vizand cunoasterea fenomenelor si proceselor manageriale;
2. o analiza care reflecta realitatea obiectiva;
3. transpunerea rezultatelor cercetarii in practica;
4. tematica specifica de cercetare a unui fenomen stiintific.
5. o constructie conceptuala.
R 1
45) Problema in cercetarea stiintifica manageriala reprezinta :

1. continutul metodologic al procesului de cercetare;
2. un obstacol cognitiv, o dificultate de a explica faptele empirice pe baza teoriilor existente;
3. continutul organizational al procesului de cercetare;
4. continutul informational al procesului de cercetare;
5. continutul decizional al procesului de cercetare.
R 2
46) Problemele manageriale au fost clasificate in functie de urmatoarele criterii:
1. masura specificarii datelor initiale din situtia problematica;
2. masura specificarii scopului urmarit;
3. masura stabilirii metodelor si instrumentelor de cercetare;
4. necesarul de operatii de transformare;
5. 1+2+4.
R 5
47) Tipologia problemelor manageriale vizeaza urmatoarele categorii de probleme:
1. demonstrative-necreative;
2. reproductive- necreative;
3. demonstrativ- applicative;
4. euristic-creative;
5. inventiv- creative.
R 1
48) Etapele procesului de rezolvare a problemelor sunt urmatoarele:
1. definirea problemei;
2. formularea ipotezelor;
3. construirea modelului de rezolvare;
4. stabilirea cunostintelor necesare;
5. etapa executiva (solutionarea propriu-zisa).
R 4
49) Problemele manageriale reproductiv- necreative se caracterizeaza prin urmatoarele caracteristici:
1. nu implica un demers cognitiv creator;
2. presupun un rationament simplu;
3. solicita capacitate cognitiv creatoare;
4. necesita gandire reproductiva;
5. 1+2+4.
R 3
50) Ipotezele deduse din teoria stiintifica sunt denumite:

1. ipoteze aplicative;
2. ipoteze fundamentale, teoretice;
3. ipoteze empirice;
4. ipoteze de lucru;
5 ipoteze demonstrative.
R 2
51) Ipotezele bazate pe observatia din teren sunt denumite:
1. ipoteze teoretice;
2. ipoteze strategice;
3 ipoteze fundamentale;
4. ipoteze empirice, de lucru;
5. ipoteze demonstrative.
R 4
52) Ipotezele teoretice au urmatoarele trasaturi:
1. au un nivel ridicat de generalitate;
2. sunt direct testabile;
3. deriva din teoria stiintifica;
4. sunt indirect testabile;
5. sunt specifice cercetarilor stiintifice fundamentale.
R 2
53) Ipotezele empirice prezinta urmatoarele trasaturi:
1. sunt direct testabile;
2. sunt bazate pe observatia in teren;
3. au un nivel ridicat de generalitate;
4. sunt denumite si ipoteze de lucru;
5. au un grad redus de generalitate.
R 3
54) In functie de gradul de abstractizare ipotezele se clasifica astfel:
1. ipoteze care avanseaza supozitia uniformitatii;
2. ipotezele care vizeaza corelatiile empirice;
3. ipoteze care determina alegerea tehnicilor si instrumentelor de cercetare;
4. ipoteze care urmaresc relatiile dintre variabilele abstracte;
5. 1+2+4.
R 3
55) Pentru a se manifesta ca orientare in munca stiintifica manageriala, ipoteza trebuie sa satisfaca
urmatoarele conditii:
1. sa posede un caracter stiintific;
2. sa poata fi comparata;
3. sa se bazeze pe informatii temeinice si complete;
4. sa ia forma unui rationament logic;
5 sa aiba valoare explicative.
R 2
56) Printre cerintele care conditioneaza validitatea ipotezei stiintifice se numara:
1. complexitatea;
2. testabilitatea;
3. determinarea;
4. empirismul;
5. reproductibilitatea.
R 4
57) Deteminarea, ca o conditie a validitatii ipotezei stiintifice, presupune:
1. reflectarea cat mai exacta a realitatii manageriale;
2. coerenta formularii enuntului teoretic;
3. receptarea cat mai exacta a enunturilor ipotetice;
4. posibilitatea reluarii si verificarii ipotezelor pe parcursul altor investigatii;
5. posibilitatea verificarii ipotezelor stiintifice.
R 1
58) Referitor la relatia ipotezei stiintifice cu faptele empirice, se fac urmatoarele precizari:
1. testarea ipotezei se realizeaza prin procedee empirice specifice;
2. enuntul ipotetic ramane sub semnul probabilitatii pana la verificarea in practica;
3. ipoteza partial infirmata de realitatea manageriala poate fi reformulata;
4. valoarea de adevar a ipotezei se confirma daca enuntul sau este confirmat de toate
faptele empirice;
5. in conditiile in care ipoteza este partial infirmata de realitatea manageriala, procesul
de verificare nu poate fi reluat.
R 5
59) Reproductibilitatea, ca o conditie a validitatii ipotezei stiintifice presupune:
1. posibilitatea verificarii ipotezelor stiintifice;
2. posibilitatea reluarii si verificarii ipotezei pe parcursul altor investigatii
manageriale;
3. receptarea cat mai exacta a enunturilor ipotetice;
4. reflectarea cat mai exacta a realitatii manageriale;
5. transmiterea si receptarea cat mai exacta a enunturilor ipotetice.
R 2
60) Etapele cercetarii stiintifice manageriale sunt urmatoarele:
1. stabilirea problemei manageriale;
2. documentarea stiintifica;
3. studierea atenta a practicii manageriale;
4. cercetarea propriu-zisa a fenomenului managerial;
5. redactarea raportului de cercetare;
6. valorificarea rezultatelor cercetarii.
Una dintre variante nu reprezinta o etapa distincta a cercetarii manageriale. Care este aceasta?
R 3
61) Temele de cercetare prezinta urmatoarele caracteristici:
1. pot avea un caracter aplicativ;
2. nu pot fi realizate individual;
3. pot fi realizate in echipa;
4. pot avea un caracter fundamental;
5. pot fi realizate sub coordonarea unei personalitati stiintifice, cu experienta in
domeniu.
R 2
62) Optiunea asupra temei de cercetare trebuie sa tina cont de urmatoarele cerinte:
1. cunoasterea de ansamblu a sferei de cuprindere a temei;
2. formarea unei imagini corecte supra problemelor pe care le ridica tema de
cercetare;
3. o buna accesibilitate la sursele de documentare;
4. perioada de concediu a membrilor echipei de cercetare;
5. existenta conditiilor reale de cercetare in practica manageriala.
R 4
63) Activitatea de documentare in procesul de cercetare manageriala are in vedere:
1. documentarea bibliografica;
2. documentarea partiala;
3. documentarea directa;
4. consultarea specialistilor teoreticieni;
5. consultarea specialistilor din practica manageriala.
R. 2
64) In cadrul documentarii directe se disting urmatoarele faze:
1. familiarizarea cu cadrul general de manifestare al fenomenului investigat;
2. culegerea datelor si informatiilor faptice;
3. aprofundarea studiului bibliografic;
4. prelucrarea datelor culese;
5. valorificarea datelor si informatiilor prelucrate.
Una dintre variante nu se regaseste in cadrul documentarii directe. Care este aceasta?
R 3
65) Cercetarea propriu-zisa a fenomenului managerial implica:
1. analiza critica a conceptelor cu care se opereaza;
2. stabilirea problematicii manageriale de investigat;
3. formularea ipotezelor de lucru;
4. studierea atenta a practicii manageriale;
5. perceperea fenomenului in cadrul sau de manifestare
6. testarea ipotezelor;
7 fundamentarea concluziilor.
R 2.
66) Raportul de cercetare stiintifica prezinta urmatoarele caracteristici definitorii:
1. se preda beneficiarului cercetarii;
2. sunt prezentate metodele si procedeele folosite;
3. se insista pe prezentarea rezultatelor cercetarii si a modului de
implementare a acestora in practica beneficiarului;
4. se intocmeste la finalizarea cercetarii;
5. nu este nevoie sa corespunda in totalitate cerintelor beneficiarului
cercetarii.
Una dintre variante este falsa. Identificati-o.
R 5
67) Trasaturile esentiale ale difuzarii rezultatelor cercetarii stiintifice pot fi sintetizate
astfel:
1. caracterul public;
2. caracterul activ,
3. caracterul calitativ complex;
4. caracterul plurivalent;
5. caracterul cantitativ.

R 5
68) Dinamica in timp care caracterizeaza activitatea de difuzare a rezultatelor activitatii stiintifice este
data de :
1. respectarea unor proceduri de difuzare greu de parcurs;
2. necesitatea extinderii si aprofundarii studiului;
3. recomandarile personalitatilor stiintifice dupa ce rezultatele cercetarii au fost
facute publice;
4. solicitarile suplimentare ale beneficiarului cercetarii;
5. aparitia unor informatii noi in literatura de specialitate.domeniul investigat.
R 1
69) Valorificarea rezultatelor cercetarii stiintifice se concretizeaza in:
1. actiuni de difuzare a rezultatelor cercetarii;
2. predarea raportului de cercetare beneficiarilor;
3. formularea ipotezelor cercetarii;
4. aplicarea solutiilor propuse in practica beneficiarilor;
5. evaluarea eficientei rezultatelor cercetarii.
R 3
70) Tipurile de lucrari stiintifice cele mai cunoscute sunt:
A. referatul
B. recenzia
C. interviul
D. lucrarea de licenta
E. teza de doctorat
Alegeti combinatia corecta dintre urmatoarele:
1 A, B, C, D;
2 B, C, D, E;
3 A, C, D, E;
4 A, B, D, E;
5 A, B, C, E.
R: 4
71) Referatul stiintific prezinta urmatoarele trasaturi:
A. este o lucrare stiintifica de proportii mari;
B. reprezinta prima treapta de prezentare a investigatiei stiintifice;
C. prezinta o exprimare scurta a esentei unei probleme cercetate;
D. se utilizeaza pentru a prezenta scurte expuneri pe teme actuale;
E. formeaza anumite deprinderi pentru investigarea individuala.
Alegeti combinatia corecta dintre urmatoarele:
1 A, B, C, D;
2 B, C, D, E;
3 A, C, D, E;
4 A, B, D, E;
5 A, B, C, E.
R: 2
72) Recenzia unei lucrari stiintifice prezinta urmatoarele trasaturi:

Identificati varianta eronata.
1. reprezinta o apreciere critica a unei lucrari;
2. este o scurta prezentare a continutului lucrarii;
3. o lucrare de mari dimensiuni bazata pe creatie si cercetare stiintifica;
4. aprecierea asupra lucrarii analizate trebuie sa fie formulata clar si cu onestitate

stiintifica.
5. semnaleaza aparitia unei lucrarii stiintifice.

R: 3
73) Lucrarea de masterat reprezinta:
1. o lucrare stiintifica;
2. o apreciere critica a unei lucrari stiintifice ;
3. o lucrare care finalizeaza ciclul II de studii universitare;
4. o lucrare stiintifica realizata sub coordonarea unui profesor;
5. o abordarea sintetizata a unei teme de cercetare stiintifica.

R 2
74) Una dintre variantele de mai jos reflecta incorect trasaturile articolului stiintific.
1. reprezinta o tratare stiintifica limitata ca volum si continut;
2. este o lucrare stiintifica de proportii mari, sustinuta public;
3. este publicat in culegeri, ziare, reviste de specialitate;
4. valoarea sa consta in continutul si operativitatea publicarii;
5. actualitatea subiectului tratat este extrem de importanta.

R 2
75) Formele scrise de difuzare a rezultatelor cercetarii stiintifice sunt:
1. forme directe de difuzare;
2. forme indirecte de difuzare;
3. modalitati care presupun relatii directe intre cercetator si beneficiarul cercetarii;
4. surse secundare de informare;
5. tehnici de documentare bibliografica.
R 2
76) Printre formele verbale de difuzare a rezultatelor cercetarii stiintifice se
numara:
1. conferinta;
2. articolul;
3. recenzia;
4. tratatul;
5. manualul.

R: 1
77) Monografia stiintifica reprezinta:
1. o opera stiintifica la baza careia sta o investigatie profunda si cuprinzatoare
a unui fenomen;
2. o lucrarea care abordeaza pe o baza unitara si completa toate laturile unei

anumite problematici stiintifice ;
3. o lucrare care cuprinde vaste date stiintifice completate cu informatii si

indicatii bibliografice;
4. o tratare stiintifica limitata ca volum si continut;
5. o lucrare stiintifica vasta care contine concluziile personale ale autorului.

R: 4
78) Manualele si tratatele prezinta urmatoarele caracteristici:
1. trateaza temeinic o tema stiintifica;
2. au un caracter didactic;
3. prezinta expuneri, limitate ca volum si dimensiune, pe o anumita tema;
4. sunt opere stiintifice cu autoritate in domeniul reprezentat;
5. la baza lor stau investigatii stiintifice profunde si cuprinzatoare.
R: 3
79) Teza de doctorat prezinta urmatoarele caracteristici:
1. este o apreciere critica a unei lucrari stiintifice;
2. consta intr-o scurta prezentare a continutului unei lucrarii stiintifice;
3. are ca scop verificarea capacitatii absolventului de facultate de a lucra

individual pentru investigarea unei problematici;
4. este o lucrare stiintifica de proportii mari, sustinuta public pentru

obtinerea unui titlu stiintific.
5. prezinta expuneri, limitate ca volum si dimensiune, pe o anumita tema.

R 4
80) Informatia stiintifica poate fi definita ca:
1. informatie care se formeaza , se acumuleaza, se perfectio-
neaza si se amplifica permanent;
2. informatie care se formeaza , se acumuleaza, se perfectioneaza in mod
direct;
3. informatie care se formeaza , se acumuleaza, se perfectioneaza si se
amplifica permanent in mod indirect;
amplifica permanent si care, in mod direct si indirect, este destinata formularii legilor si teoriilor
stiintei, contribuind la definirea, verificarea si valorificarea lor in scopuri practice;
amplifica permanent si care, in mod direct si indirect.
R 4
81) Fenomenul denumit criza informationala prezinta urmatoarele trasaturi:
1. este tratat ca o etapa calitativ noua in dezvoltarea stiintei;
2. influenta stiintei asupra laturilor vietii sociale creste pe masura acumularii
de cunostinte stiintifice;
3. cunostintele stiintifice descresc in mod continuu;
4. dezvoltarea stiintei este posibila numai in conditiile insusirii, in fiecare
etapa, a intregii informatii primare accumulate;
5. dezvoltarea in continuare a stiintei prin insusirea intregii informatii
acumulate, nu este posibila pe baza metodelor traditionale de informare.
R 3
82) In legatura cu informatia stiintifica primara se pot retine urmatoarele componente definitionale si
trasaturi:
1. unitati de cunoastere care raspund criteriului stiintific;
2. unitati de cunoastere recunoscute ca informatie stiintifica, obtinuta pe baza de
izvoare stiintifice de informare;
3. sunt redate ca legi stiintifice, teorie, descriere de metode;
4. apar in texte neoficiale si nu sunt accesibile decat specialistilor dintr-un anumit
domeniu;
5. se difuzeaza pe canale speciale de informatie.
R 4
83) Sistemul informatia stiintifica secundara prezinta urmatoarele avantaje:
1. accentueaza criza informatiei stiintifice primare;
2. devine o conditie importanta a producerii cunostintelor stiintifice in etapa
contemporana;
3. ofera posibilitatea specialistilor de a lua cunostinta de ultimele realizari ale stiintei;
4. permite transmiterea realizarilor stiintei printr-un mod simplu componentelor
sistemului de invatamant superior;
5. creaza conditii pentru o mai buna conlucrare intre colectivele stiintifice.
R 1
84) Buna desfasurare a activitatii de documentare este conditionata de urmatoarele aspecte:
1. cunoasterea notiunilor specifice procesului de documentare;
2. identificarea retelei de documentare;
3. deprinderea utilizarii cu usurinta a tehnicilor si instrumentelor proprii activitatii de
documentare;
4. studierea surselor documentare din perspective teoretica, cat si practica
5. pastrarea caracterului deschis si public a documentarii.
R 5
85) In cadrul documentarii bibliografice se parcurg urmatoarele etape:
1. identificarea surselor bibliografice;
2. prelucrarea datelor culese din practica manageriala, prin procedee statistico-
matematice;
3. examinarea sumara a surselor;
4. studierea atenta a materialului bibliographic;
5. valorificarea informatiilor prin sistematizarea si prelucrarea acestora.
R 2
86) Fisa bibliografica este un instrument specific:
1. etapei de valorificare a informatiilor;
2. etapei de identificare a surselor bibliografice;
3. etapei de clasificare surselor bibliografice;
4. etapei de aprofundare a studiului surselor bibliografice;
5. etapei de sistematizare si prelucrare a informatiilor culese.
R 3
87) Documentarea directa in cercetarea stiintifica manageriala trebuie sa respecte urmatoarele cerinte:
1. definirea obiectiva, riguros stiintifica a faptelor din realitatea manageriala;
2. stabilirea metodelor de cercetare adecvate;
3. asigurarea criteriului de reprezentativitate a informatiilor pentru fenomenul
managerial;
4. culegerea unui volum cat mai mare de informatii din afara sferei temei de cercetare;
5. respectarea cerintelor privind autenticitatea, corectitudinea si veridicitatea datelor
culese.
R 4
88) In etapa culegerii datelor empirice se face apel la urmatoarele modalitati de culegere si stocare a
datelor:
1. observatia directa;
2. chestionarul;
3. fisa bibliografica;
4. ancheta;
5. procedee particulare de recoltare a datelor.
R 3
89) Etapa valorificarii informatiilor teoretice presupune:
1. confruntarea si comparabilitatea tezelor sustinute in lucrarile studiate;
2. alegerea tehnicilor de cercetare a fenomenului managerial;
3. evaluarea critica a materialelor consultate;
4. aprecierea corectitudinii informatiilor prezentate in lucrarile studiate;
5. aprecierea corectitudinii metodelor de cercetare utilizate de catre autorii lucrarilor
studiate.
R 2
90) Observatia este o metoda de cercetare :
1. descriptiva;
2. strategica;
3. experimentala;
4. statistica;
5. matematica.
R 1
91) Observatia presupune:
1.interventia activa asupra fenomenului investigat prin actiunea unor variabile aplicate
subiectului pentru a testa raspunsul acestuia la actiunea lor;
2. apelarea la mijloacele de cunoastere umana filtrate metodologic prin logica;
3. cunoasterea realitatii urmand traseul de la particular la general;
4. realizarea unui model analog fenomenului real investigat;
5. urmarirea atenta a fenomenului stiintific , inregistrarea unei insusiri sau a unei particularitati
a acestuia in scopul sporirii volumului de informatii necesare investigarii fenomenului.
Identificati varianta corecta de raspuns.
R 5
92) Metoda observatiei prezinta urmatoarele caracteristici:
1.permite masurarea statistico-matematica a fenomenelor investigate;
2. poate fi participativa sau neparticipativa;;
3. presupune actiunea de a inregistra, a cunoaste, a examina fenomenul stiintific investigat;
4. este o metoda descriptiva de cercetare;
5. are un caracter metodic si integral.
Una dintre variante este eronata. Identificati-o

R 1
93) In schema metodologica a observatiei nu regasim:
1. modelarea matematica a fenomenului cercetat;
2. formularea ipotezelor de lucru;
3. precizarea scopului urmarit prin cercetare;
4. delimitarea obiectivului de observat;
5. selectarea procedeelor de observatie.
R: 1
94) Printre neajunsurile metodei observatiei se numara:
1. informatia culeasa este greu de cuantificat;
2. se manifesta dificultati in coordonarea si controlul procedeului;
3. este o metoda subiectiva, personalizata;
4. solicita timp indelungat de culegere a datelor;
5. permite verificarea ipotezelor stiintifice.
Identificati varianta care nu reprezinta un neajuns al metodei observatiei.
R 5
95) Printre avantajele metodei observatiei se numara urmatoarele:
1. are caracter metodic si integrat;
2. inregistreaza comportamentul fenomenului investigat in momentul desfasurarii sale;
3. este o metoda selectiva, interpretative, personalizata
4. inregistreaza comportamentul fenomenului investigat in conditiile sale de manifestare;
5. se desfasoara analitic sisistematic.
R: 3
96) Observatia se diferentiaza in structurata si nestructurata in functie de urmatorul criteriu de
clasificare:
1. gradul de structurare;
2. pozitia cercetatorului fata de fenomenul investigat;
3. durata observatiei;
4. numarul observatorilor;
5. volumul informatiilor culese.
R 1
97) In functie de pozitia cercetatorului fata de fenomenul investigat, observatia se diferentiaza in:
1. structurata si nestructurata;
2. participativa si nonparticipativa;
3. selectiva si neselectiva;
4. instantanee si continua;
5. personalizata si nepersonalizata.
R 2
98) In functie de durata, obsevatia se delimiteaza in:
1. observatie puternic controlata si observatia slab controlata;
2. observatia de teren si observatia de laborator;
3. observatie structurata si observatie nestructurata;
4. observatie instantanee si observatia continua;
5. observatie participativa si observatie neparticipativa.
R 4
99) Motivul pentru care informatia culeasa prin metoda observatiei este greu de cuantificat si
standardizat consta in:
1. lipsa de relevanta a informatiei culese;
2. timpul indelungat de culegere a datelor;
3. specificul instrumentelor metodei (plan de observare, fisa de observare etc.)
4. caracterul analitic al metodei;
5. caracterul metodic al observatiei stiintifice.
R 3
100) In functie de nivelul la care se exercita controlul cercetatorului asupra procedeului, observatia se
diferentiaza ca:
1. observatia de teren si observatia de laborator;
2. structurata si nonstructurata;
3. instantanee si continua;
5. selectiva si neselectiva.
R 4
101) Observatia stiintifica are un rol important in:
1. numai in etapa formularii ipotezelor;
2. exclusiv in etapa de verificare a ipotezelor;
3. atat in etapa de formulare a ipotezelor, cat si in cea de verificare a acestora;
4. in faza formularii obiectivelor cercetarii;
5. in etapa documentarii bibliografice.
R3
102) Observatia stiintifica se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:
1. se bazeaza pe cunoasterea comuna;
2. are un caracter metodic si integral;
3. are un caracter fragmentar;
4. este irepetabila;
5. nu are un fundament teoretic.
R2
103) In functie de gradul de structurate, observatia se diferentiaza in:
2. observatie de teren si observatie de laborator;
3. observatie structurata si observatie nestructurata;
4. obsevatie participativa si nonparticipativa;
5. observatie instantanee si observatie continua.
R 3
104) Limitele metodei observatiei constau in :
1. nu ofera suficiente informatii relevante care sa permita intelegerea complexa a
fenomenelor;
2. modificarea comportamentului grupurilor observate in prezenta observatorului;
3. dificultati in coordonarea si controlul variabilelor externe;
4. timp indelungat solicitat de culegerea datelor;
5. cuantificarea si standardizarea facila a informatiei culese.
R 5
105) In investigatia stiintifica manageriala metoda rationala este folosita pentru:
Object 2
1. urmarirea atenta a fenomenului stiintific , inregistrarea unei insusiri sau a unei

particularitati a acestuia in scopul sporirii volumului de informatii necesare investigarii fenomenului;
2. actiunile de pregatire a cercetarii in vederea fixarii obiectivelor, a formularii ipotezelor si
modelelor teoretice, in verificarea acestora si fundamentarea concluziilor cercetarii;
3. interventia activa asupra fenomenului investigat prin actiunea unor variabile aplicate
subiectului pentru a testa raspunsul acestuia la actiunea lor;
4. realizarea unui model analog fenomenului real investigat;
5. analiza statistico-matematica a fenomenului investigat.
R 2
106) Prin apelarea la metoda rationala se reuseste:
1. eliminarea elementele irationale din campul de investigatie;
2. includerea mijloacele de cunoastere la indemana cercetatorului;
3. pastrarea elementelor irationale in campul de investigare;
4. dezvoltarea investigatiei stiintifice in obtinerea si recoltarea informatiilor prin

utilizarea metodei rationale ca instrument de cunoastere;
5. analiza concreta a raportului dintre obiectul si subiectul investigatiei.

R3
107) Principalele metode de analiza logica a fenomenelor stiintifice sunt:
1. metoda rationala;
2. metoda deductiva;
3. metoda deductiva;
4. metoda observatiei;
5. 1+2+3.
R 4
108) Metoda rationala permite dezvoltarea investigatiei stiintifice in urmatoarele directii:
1. obtinerea informatiilor prin utilizarea metodei rationale ca instrument de
cunoastere;
2. recoltarea informatiilor, prin utilizarea metodei rationale ca instrument de
cunoastere;
3. analiza concreta a raportului dintre obiectului si subiectului investigatiei, in care
metoda rationala se constituie ca instrument de analiza;
4. abandonarea investigatiei;
5. 1+2+3.
R 4
109) Insuficienta metodei inductive consta in:
1. caracterul sau nedemonstrabil;
2. accesibilitate pentru mediile nestintifice;
3. riguoare stiintifica;
4. grad mare de probabilitate;
5. permite fundamentarea unor concluzii certe.
Identificati varianta care constitue o insuficienta a metodei inductive.
R 1
110) Printre formele de inductie cele mai utilizate in cercetarea stiintifica distingem;
1. inductia demonstrativa;
2. inductia completa;
3. inductia complexa;
4. inductia strategica;
5. inductia particulara.
R 2
111) Inductia incompleta prezinta urmatoarele caracteristici:

1. rationamentul se bazeaza pe un numar redus de particularitati;
2. concluzia se restrange asupra unor cazuri existente in categoria respectiva de
fenomene;
3. se bazeaza pe doua sau mai multe particularitati;
4. se ajunge la o teorie cu generalizare medie;
5. se urmeaza traseul de la general la particular.
R 1
112) Inductia asigura cunoasterea realitatii:
1. urmand traseul de la general la particular;
2. urmand traseul de la premise secventiale la general;
3. urmand traseul de la particular la general;
4. urmand traseul de la premise generale la premise complete;
5. urmand traseul de la premise complexe catre concluzii simple.
R 3
113) Metoda deductiva prezinta urmatoarele caracteristici:
1. prezinta un grad mai mare de interes pentru cercetarea stiintifica manageriala;
2. reprezinta o operatiune logica, o forma fundamentala de rationament;
3. consta in trecerea de la asertiuni generale la concluzii asupra unor fapte
particulare;
4. are un grad mai mare de acceptabilitate in cercerile stiintifice;
5. dispune de o cota mai redusa de rigoare stiintifica in comparatie cu metoda
inductiva.
R 5
114) Comparativ cu metoda inductiva, procesul de cunoastere a realitatii prin deductie:
1. ofera cunoasterii stiintifice un caracter mai larg;
2. are un caracter demonstrabil;
3. are un grad mai redus de acceptabilitate si interes in cercurile stiintifice;
4. parcurge traseul de la general la particular;
5. este mai riguros stiintific
R 3
115) Metodologia statistica utilizata in cercetarea stiintifica manageriala se clasifica in:
A statistica descriptiva;
B analiza statistica;
C elaborarea metodelor statistice;
D statistica matematica;
E statistica masurilor de corectie.
Una dintre combinatiile de mai jos este corecta. Identificati-o.
1 A,B,D,E;
2 A,B,C,D;
3 B,C,D,E;
4 A,C,D,E;
5 A,B,C,E.
R 2
116) Statistica descriptiva se caracterizeaza prin:
1. sistematizarea datelor si descrierea lor cu ajutorul indicatorilor statistici;
2. verificarea ipotezelor stiintifice;
3. elaborarea metodelor statistice;
4 .experimentarea in laborator;
5. cercetarea de teren.
R 1
117) Dintre metodele si tehnicile utilizate pentru calculul relatiilor de cauzalitate mentionam:
1. metoda seriilor paralele interdependente;
2. metoda gruparilor statistice;
3 metoda tabelului de corelatie;
4. metoda tabelara;
5. metoda grafica.
R 5
118) Metoda seriilor paralele interdependente permite:
1. stabilirea existentei si corelatiei dintre doua caracteristici;
2. stabilirea corelatiilor prin compararea a doua serii de termeni;
3. gruparea dupa variatia caracteristicii factoriale;
4. gruparea dupa variatia caracteristicii rezultative;
5. reprezentarea grafica a datelor correlate.
R 2
119) Matematizarea investigatiilor stiintifice prezinta urmatoarele caracteristici:
1. ofera rigoare si ordine investigatiei stiintifice;
2. ofera posibilitatea adancirii cunosterii stiintifice pe o treapta superioara;
3. utilizeaza un limbaj specializat, logic si precis;
4. permite masurarea stiintifica a fenomenelor economice investigate;
5. permite posibilitatea observarii fenomenelor in practica.
R 5
120) In principalele etape ale procesului de modelare in investigatia stiintifica au loc urmatoarele
actiuni;:
1. in prima etapa are loc conceperea modelului, prin formalizarea informatiilor
obtinute in teren;
2. in a doua etapa se dezvolta matematic modelul conceput;
3. in a treia etapa are loc confruntarea predictiilor modelului matematic cu
informatiile obtinute;
4. in cea de a patra etapa se urmareste modul in care concluziile rezultate in
urma cercetarii reusesc sa orienteze investigatia intr-o directie noua;
5. a cincea etapa se refera la analiza statistica a datelor culese.
R 5
121) Aplicarea teoriilor matematice in cercetarea stiintifica inseamna:
1. cercetari operationale care ofera posibilitatea obtinerii unei scheme de
organizare optima a fenomenului cercetat
2. analiza evolutiei fenomenului cercetat prin studiul indicilor corespunzatori;
3. utilizarea teoriilor matematice pentru gasirea celor mai bune solutii;
4. formalizarea in limbaj mathematic a informatiilor stiintifice;
5. nici una dintre variante.
R: 5
122) Prima etapa a procesului de modelare in investigatia stiintifica presupune:
1. conceperea modelului matematic;
2. dezvoltarea matematica a modelului;
3. fundamentarea de predictii asupra fenomenului supus analizei;
4. confruntarea predictiilor modelului mathematic cu informatiile obtinute;
5. valorificarea concreta a metodei aplicate in cercetare.
R:1
123) Confruntarea predictiilor modelului matematic cu informatiile obtinute in teren este o
actiune proprie:
1. primei etape a cercetarii stiintifice, in legatura directa cu metodele si modelele
matematice;
2. etapei a doua;
3. celei de a treia etape;
4. etapei a patra;
5. celei de a cincea etapa.

R 3
124) In functie de nivelul de abstractizare, modelele in cercetarea stiintifica se pot clasifica astfel:
1. modelul imitativ al realitatii;
2. modelul de tip index;
3. modelul simbol;
4. modelul generalizat;
5. modelul cibernetic.
Una dintre variante este incorecta. Identificati-o
R 4
125) Modelul cibernetic prezinta urmatoarele caracteristici:
1. este apropiat de realitate;
2. prezinta un grad redus de abstactizare;
3. simbolurile matematice sunt asociate caracteristicilor sistemului studiat;
4. prezinta cel mai inalt grad de abstractizare;
5. prezinta un grad redus de generalizare.
R4
126) Experimentul in cercetarea stiintifica reprezinta:
1.o interventie activa asupra subiectului experimentat prin actiunea unor variabile
aplicate subiectului, pentru a testa raspunsul acestuia la actiunea lor;
2. un procedeu statistic;
3. un model matematic;
4. o metoda folosita pentru actiunile de pregatire a cercetarii in vederea fixarii

obiectivelor;
5. urmarirea atenta si sistematica a unui fenomen stiintific.

R 1
127) Metoda experimentala prezinta urmatoarele caracteristici:
1. permite o buna cuantificare a rezultatelor cercetarii;
2. solicita un personal specializat si bine informat in legatura cu organizarea
procedeului;
3. reprezinta un mijloc necesar de investigate a fenomenului stiintific managerial;
4. realizarea metodei presupune determinarea riguroasa a conditiilor de observare si
controlul continuu al acestora;
5. experimental nu poate fi repetat.
R 5
128) Prin intermediul experimentului:
1.faptele si comportamentele din viata reala manageriala sunt miniaturizate;
2.faptele si comportamentele din viata reala manageriala sunt maximizate;
3. faptele si comportamentele din viata reala manageriala raman la aceeasi
dimensiune;
4.faptele si comportamentele din viata reala manageriala nu sunt controlate;
5.nici una dintre variantele de mai sus nu are legatura cu metoda experimentala.
R 1
129) Schemele experimentale se pot constitui prin:
1. folosirea a doua grupuri de observare, din care unul de experimentare si altul de control,
cu masurarea variabilei dependente numai dupa introducerea variabilei independente;
2. utilizarea a doua grupuri de observare, cu masurarea variabilei dependente inainte si
dupa introducerea variabilei independente;
3. utilizarea mai multor grupuri experimentale cu masurarea variabilei dependente numai
dupa introducerea variabilei independente;
4. utilizarea unui singur grup de experimentare, fara masurarea variabilei
dependente;
5. utilizarea mai multor grupuri experimentale cu masurarea variabilei
dependente inainte si dupa introducerea variabilei independente;
R 4
130) Experimentul de teren se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:
1. ipoteza cauzala este verificata partial;
2. cercetatorul nu intervine in experiment;
3. fenomenul investigat este observat inainte si dupa modificarile
provocate de aparitia unui factor natural;
4. situatia experimentala este creata de cercetator;
5. este denumit si experiment partial sau natural.

R 4
131) Ancheta, ca forma de cercetare stiintifica, permite:
1. investigarea unui numar mare de subiecti intr-un timp relativ scurt;
2. recoltarea unui material extrem de bogat;
3. prelucrarea rapida a materialului rezultat din investigatie;
4. conceperea unui model matematic;
5. contactul direct sau in scris cu subiectii.

R 4
132) Printre factorii care limiteaza utilizarea metodei anchetei in cercetarea stiintifica
manageriala se numara urmatorii:
1. esantionarea eronata;
2. prelucrarea rapida a materialului recoltat;
3. alegerea eronata a instrumentelor de ancheta;
4. subiectivismul subiectilor anchetati;
5. formalizarea excesiva a instrumentelor de investigatie.
Una dintre variante nu se numara printre factorii care limiteaza metoda
anchetei..Identificati-o.
R 2
133) Printre etapele parcurse de ancheta pe baza de chestionar se numara:
A. stabilirea obiectului anchetei;
B. documentarea;
C. formularea ipotezei;
D. determinarea subiectilor anchetati;
E. experimentul de laborator;
F. esantionarea.
Identificati combinatia corecta de raspuns dintre urmatoarele:
1. A,B,C,D,E;
2. A,B,C,D,F;
3. B,C,D,E,F;
4. A,C,D,E,F;
5. A,B,D,E,F.
R: 2
134) Avantajele utilizarii chestionarului in investigatia stiintifica constau in:

1. rapiditatea de lucru;
2. economia de efort;
3. cheltuieli mari de timp si fonduri;
4. posibilitatea de aplicare in timp scurt pe colective mari;
5. disparitia incomodarii subiectului de catre examinator.
Una dintre variante nu reprezinta un avantaj al chestionarului. Care este aceasta varianta?
R 3
135) Printre avantajele simularii, ca forma particulara a experimentului, se numara:

1. reduce unele neajunsuri ale experimentului clasic;
2. permite o izolare mai buna a variabilelor introduce;
3. asigura un control mai riguros din partea cercetatorului asupra
sistemului investigat;
4. nu solicita personal specializat;
5. isi dovedeste eficienta in practica firmei prin realizarea de
prognoze si strategii manageriale.
R 4
136) Elementele componente ale metodei experimentale sunt:
1. variabila dependenta (subiectul experimentat);
2. variabila independenta;
3. grupul experimentat;
4. unitatea de control;
5. variabila complexa.
R 5
137) Scopul experimentului este acela de:
1. a verifica ipotezele cercetarii;
2. a formula ipotezele cercetarii;
3. a formula si verifica ipotezele cercetarii;
4. a observa fenomenul investigat;
5. a difuza rezultatele cercetarii.
Identificati varianta corecta
R 1
138) Etapele cercetarii experimentale sunt urmatoarele;
1. stabilirea problemei ce urmeaza a fi supusa experimentului;
2. stabilirea situatiei experimentale;;
3. alegerea variabilelor experimentale;
4. observarea obiectului cercetat.
5. stabilirea subiectilor in grupele experimentale.
R4
139) Faza de pretestare din cadrul cercetarii experimentale prezinta urmatoarele caracteristici:
1. urmareste ca subiectii sa inteleaga sarcina experimentala;
2. urmareste ca subiectii sa recepteze corect instructiunile formulate de catre cercetator;
3. sporeste gradul de certitudine a rezultatelor;
4. utilizeaza un grup experimental cat mai asemanator cu cel utilizat in experimental
propriu-zis;
5. stabileste problema ce urmeaza a fi supusa cercetarii.
R 5
40) Centrul de greutate al unei comunicari stiintifice trebuie sa cada pe:
1. referintele bibliografice;
2. indexul de termeni;
3. materialul ilustrativ prezentat;
4. contributia originala adusa la dezvoltarea cunoasterii stiintifice a temei implicate;
5. rezumatul lucrarii.
R 4
141) Experimentele cu un singur grup sunt considerate:
1. scheme multigrup;
2. scheme monogrup;
3. scheme preexperimentale;
4. scheme complexe;
5. scheme independente.
R 3
142) Experimentul natural mai poate fi denumit:
1. experiment impartial;
2. experiment de teren;
3. experiment de laborator;
4. experiment monogrup;
5. experiment de control.
R 2
143) Experimentul de laborator prezinta urmatoarele caracteristici:
1. variabilele sunt tinute sub control;
2. efectele variabilei independente asupra variabilei dependente sunt masurate exact;
3. este provocat si controlat;
4. se desfasoara in mediul natural al fenomenului investigat;
5. poate fi repetat.
R 4
144) Experimentul de teren poate fi delimitat in experiment pasiv si active in functie de:
1. gradul de control al variabilelor;
2. posibilitatea cercetatorului de a manipula variabilele;
3. modul de structutare a variabilelor;
4. rolul experimentului in cunoasterea fenomenului investigat;
5. natura schemei experimentale aplicate.
R 2
145) In cadrul experimentului natural:
1. ipoteza cauzala nu este verificata;
2. ipoteza cauzala este verificata partial;
3. ipoteza cauzala este verificata total;
4. ipoteza partiala este verificata total;
5. nu se pune problema verificarii ipotezei de la care porneste cercetarea.
R 2
146) Intr-un experiment de laborator:
1. situatia experimentala este creata de factorii de decizie din cadrul firmei care comanda
experimentul;
2. cercetatorul nu intervine asupra variabilelor;
3. controlul variabilelor este imposibil de realizat;
4. situatia experimentala este creata de catre cercetator;
5. situatia experimentala este creata in cadrul natural de manifestare a fenomenului
investigat.
R 4
147) Proiectul de cercetare este eficient economic daca:

1. rezultatele obtinute sunt optime;
2. eforturile materiale, umane si financiare sunt rezonabile;
3. costurile de realizare sunt minime;
4 rezultatele sunt valorificate in practica intr-un timp cat mai redus;
5. implementarea solutiilor propuse beneficiarului cercetarii solicita cheltuieli massive.
R 5
148) Printre indicatorii de determinare a eficientei economice a investigatiilor
stiintifice se numara:
1. coeficientul eficientei economice;
2. timpul util de efectuare a investigatiei;
3. timpul de recuperare a cheltuielilor;
4. efectele nete;
5. timpul mediu de recuperare a cheltuielilor.
R:2
149) Folosirea rationala a timpului de lucru conduce la:
1. cresterea cheltuielilor cu salariile cercetatorilor;
2. eliminarea consumului neproductiv si nerational de timp;
3. intarzieri in predarea raportului de cercetare;
4. cheltuieli masive de fonduri;
5. reducerea productivitatii muncii de cercetare.
R:2
150) Coeficientul eficientei economice a cercetarii stiintifice se determina ca:

1. raport al cheltuielilor pentru cercetare;
2. raport intre suma efectelor economice partiale insumabile ca
acumulari suplimentare pe durata de viata economica a rezultatelor cercetarii si
suma cheltuielilor invlusive pentru aplicarea acesteia;
3. diferenta dintre suma efectelor si totalul cheltuielilor necesare
cercetarii si aplicarii acesteia;
4. sporul beneficiului determinat de reducerea de pret.
5. raport intre suma cheltuielilor pentru cercetare si suma efectelor
economice partiale.
R: 2
151) Timpul de recuperare a cheltuielilor (T r) se determina astfel:
1. T r = C c + C a / U a / V;
2. T r = C c + C a / U a + V;
3. T r = (C c x C a) x( U a + V);
4. T r = C c +U a / Ca+ V;
5. T r = C c + C a + U a + V.
Unde : Cc cheltuieli pentru cercetare;

Ca cheltuieli pentru aplicarea cercetarii;
Tr timpul de recuperare a cheltuielilor in ani
V - durata de viata economica a rezultatelor cercetarii;
Ua suma efectelor partiale insumabile ca acumulari suplimentare pe durata de
viata economica a rezultatelor cercetarilor.
Identificati formula corecta prin care se determina timpul de recuperare a cheltuielilor.
R 1
152) Efectele nete ale cercetarii stiintifice se determina ca:
1. sporul beneficiului determinat de reducerea de pret;
2. diferenta dintre suma efectelor economice partiale insumabile
ca acumulari suplimentare si suma cheltuielilor necesare cercetarii si aplicarii acesteia;
3. raport intre suma cheltuielilor pentru cercetare si suma
efectelor economice partiale.
4. raport intre suma efectelor economice partiale insumabile ca acumulari suplimentare
pe durata de viata economica a rezultatelor cercetarii si suma cheltuielilor invlusive pentru aplicarea
acesteia;
5.sporul de beneficiu pe seama cresterii volumului productiei.
R 2
153) Efectele nete exprima:
1. beneficiul produsului stiintei;
2 .sporul beneficiului pe seama cresterii numarului de cercetari;
3. sporul beneficiului determinat de reducerea de pret.
4. sporul beneficiului pe seama cresterii pretului de vanzare in raport
cu cresterea valorii de intrebuintare;
5. sporul beneficiului determinat de cresterea pretului de cost.
R 1
154) Crearea unei echipe de cercetare eficiente presupune respectarea urmatoarelor cerinte:
1. repartizarea unor sarcini provocatoare din punct de vedere profesional;
2. dezvoltarea unui climat de creativitate stiintifica;
3. reducerea nivelului de responsabilitate individuala;
4. incurajarea initiativei fiecarui membru al echipei;
5. disponibilitate si adaptabilitate la inovare.
R 3
155) Lipsa de performanta in cadrul echipei de cercetare este generate de o serie de factori, printre
care:
1. obiective neclare, incoerente;
2. selectie ineficienta a membrilor echipei de cercetare;
3. lipsa de implicare;
4. experienta in activitatea de cercetare;
5. resurse insuficiente.
Una dintre variante nu reprezinta un factor generator de lipsa de performanta in
cadrul echipei de cercetare. Identificati-o.
R 4
156) Raportati la domeniul managerial, factorii- cerinta privind eficientizarea
activitatii de cercetare au in vedere:
1. evaluarea riguroasa a starii reale a cercetarii;
2. stabilirea unor prioritati in cercetarea stiintifica manageriala;
3. validarea procedurilor si mecanismelor de evaluare a eficientei
activitatii de cercetare;
4. mentinerea bazei materiale din cadrul centrelor de cercetare la
nivelul existent;
5. restrucrurarea sistemului de organizare a cercetarii stiintifice in
management;
6. restructurarea mecanismelor de alocare a fondurilor;
7. restructurarea sistemului de evaluare a rezultatelor activitatii centrelor de cercetare.
R 4
157) Procesul de redactare a lucrarii stiintifice presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

1. elaborarea si definitivarea planului de redactare;
2. redactarea propriu-zisa a lucrarii;
3. definitivarea redactarii lucrarii;
4. 1+2+3;
5. sustinerea lucrarii stiintifice.
R 5
158) Planul de redactare are rolul:
1. de a verifica parcurgerea in integralitate a etapelor cercetarii;
2. de a ordona in contextual lucrarii ideile, tezele si teoriile;
3. de a sistematiza metodele de cercetare utilizate;
4. de a constitui echipa de cercetare;
5. de a sistematiza si prezenta concluziile rezultate in urma
investigatiei in raport cu obiectivele lucrarii.
R 4
159) In elaborarea planului de redactare trebuie sa se respecte o serie de exigente, printre
care:
1. structurarea lucrarii pe capitole, subcapitole si paragrafe in
functie de complexitatea cercetarii;
2. distribuirea pe componentele lucrarii a rezultatelor cercetarii;
3. dimensionarea judicioasa a partilor componente ale lucrarii;
4. pastrarea unei legaturi rationale intre partile componente
ale lucrarii si asigurarea coeziunii interne pentru fiecare subdiviziune in parte;
5. nu este necesara respectarea nici unei reguli in procesul de
elaborare a planului de redactare.
R 5
160) Indicatiile bibliografice pot fi prezentate:
1. in cuprinsul lucrarii stiintifice;
2. in subsolul paginilor sau in lista bibliografica atasata la finalul lucrarii;
3. in partea introductiva a lucrarii stiintifice;
4. nu este obligatorie consemnarea lor.
5. in concluziile lucrarii.
R: 2
161) Rezumatul lucrarii stiintifice este:
1. un text scurt despre continutul lucrarii, avand rolul unui sumar
al principalelor probleme abordate;
2. un sumar al anexelor lucrarii;
3. o lista bibliografica care sa cuprinda lucrarile consultate;
4. un text care ciprinde ultimele precizari in legatura cu problematica supusa
cercetarii;
5. o apreciere critica a continutului lucrarii stiintifice.
R 1.
162) Definitivarea redactarii lucrarii stiintifice se realizeaza pe baza:
1. observatiilor si aprecierilor care vin din partea beneficiarului lucrarii;
2. aprecierilor din partea specialistilor din domeniul temei cercetate;
3. sugestiilor care vin din partea coordonatorului stiintific al lucrarii/ seful echipei de
cercetare;
4. propriei analize a autorului;
5. sugestiilor oricarei persoane, indiferent de domeniul de specializare.
R 5
163) Aspectele urmarite in etapa definitivarii redactarii lucrarii sunt cele referitoare la:
1. respectarea succesiunii logice a problemelor abordate;
2. omogenitatea materialului redactat;
3. explicarea clara si argumentata a solutiilor si masurilor propuse;
4. corectitudinea datelor, calculelor si recomandarilor bibliografice;
5. nu intereseaza dimensiunea si numarul partilor componente ale lucrarii;
R 5
164) Titlul lucrarii si titlurile partilor componente trebuie sa respecte urmatoarele exigente de
redactare:
1. sa fie scurt si concis;
2. sa exprime clar continutul materialului redactat;
3. sa fie riguros stiintific;
4. sa se puna punct dupa fiecare titlu;
5. sa nu se fragmenteze, respectandu-se exigentele care tin de estetica paginii.
R 4
165) Materialul ilustrativ inserat in lucrarea stiintifica poate fi sub forma de:
1. tabele;
2. lista bibliografica;
3. grafice;
4. schite;
5. scheme.
R 2
166) Indexul de temeni inserat la sfarsitul lucrarii stiintifice reprezinta:

1. lista in ordine alfabetica a tuturor termenilor folositi in lucrare;
2. lista numelui autorilor la care s-a facut referire pe parcursul lucrarii;
3. lista in ordine alfabetica a termenilor noi folositi in lucrare;
4. lista in ordine alfabetica a tuturor lucrarilor consultate in
etapa elaborarii lucrarii;
5. lista tabelelor si graficelor inserate in lucrare.
R 3
.
167) Anexele unei lucrari stiintifice cuprind:
1. un text scurt despre continutul lucrarii;
2. ipotezele cercetarii;
3. materialul documentar sau ilustrativ a carui inserare in text ar afecta cursivitatea acestuia;
4. obiectivele cercetarii;
5. importanta alegerii temei de cercetare.
R 3
168) Lista bibliografica trebuie sa cuprinda:
1. numele autorului in ordine alfabetica;
2. titlul lucrarilor in ordine alfabetica;
3. editura la care a aparut lucrarea;
4. anul aparitiei lucrarii;
5. lovalitatea in care a aparut lucrarea.
R 2
169) Referintele bibliografice pot fi alcatuite folosind sistemul de citare:
1. numeric;
2. autor;
3. date;
4. partial;
5. autor-numeric.
R 1
170) Notele bibliografice intocmite in sistem numeric pot fi pozitionate:
1. intr-o lista atasata la sfarsitul lucrarii;
2. intr-o lista atasata la sfarsitul fiecarui capitol;
3. in subsolul paginii;
4. intr-o lista pozitionata in partea introductiva a lucrarii.
R 4
171) Notele de subsol prezinta urmatoarele caracteristici:
1. asigura cititorului informarea imediata asupra surselor bibliografice folosite;
2. se pot numerota incepand de la 1 pe fiecare pagina;
3. se pot numerota de la 1 la n, pe intreaga lucrare, de la prima pana la ultima pagina;
4. se tehnoredacteaza cu caractere mai mici decat textul propriu-zis;
5. cuprind, in mod facultativ, numarul care indica ordinea sursei in text.
R 5
172) Referintele bibliografice in sistemul de citare autor-date se realizeaza apelandu-se la una dintre
modalitatile urmatoare:
1. indicand numele autorului/autorilor si intre paranteze anul aparitiei lucrarii la care
se face referire si pagina implicata;
2. incadrand intre paranteze atat numele autorului, cat si anul aparitiei lucrarii si
numarul paginii;
3. introducand in text numele autorului si anul aparitiei lucrarii, fara a folosi
parantezele;
4. incadrand intre paranteze numai pagina implicata.
R 4
173) Notele explicative din cadrul unei lucrari stiintifice sunt:
1. insemnari suplimentare ale autorului lucrarii;
2. comentarii care vin sa sustina textul lucrarii;
3. pozitionate in subsolul lucrarii;
4. separate de textul lucrarii;
5. cuprinse in textul lucrarii.
R 5
174) Indexul de nume inserat la sfarsitul lucrarii stiintifice reprezinta:
1. o lista a materialelor ilustrative inserate in lucrare;
2. o lista care cuprinde, in ordine alfabetica, numele autorilor la care s-a
facut referire pe parcursul lucrarii;
3. o lista a tuturor termenilor folositi in lucrare;
4. o lista, in ordine alfabetica, a tuturor lucrarilor consultate in etapa elaborarii lucrarii;
5. o lista a termenilor noi folositi in lucrare.
R 2
175) Citatele reprezinta:
1. preluarea ideilor in forma exacta in care au fost emise de autorii lor;
2. insemnari suplimentare ale autorului lucrarii;
3. exemplificari realizate de autor, care vin sa sustina textul lucrarii;
4. analize critice ale opiniilor altor autori;
5. idei personale ale autorului.
R 1
176) Realizarea si prezentarea materialului vizual utilizat cu ocazia sustinerii publice a lucrarii
stiintifice trebuie sa respecte o serie de reguli, printre care:
1. respectarea fidela a asocierii dintre continutul expunerii si reprezentarea vizuala;
2. sporirea gradului de sugestivitate a materialului demonstrativ;
3. prezentarea in legenda a simbolurilor folosite pentru realizarea schemelor si
graficelor;
4. derularea materialelor vizuale intr-o ordine aleatoare;
5. evitarea incarcarii excessive a materialelor vizuale.
R 4
177) Insotirea expunerii publice a lucrarii stiintifice de ilustrare vizuala prin intermediul unor materiale
si tehnici specifice:
1. faciliteaza expunerea;
2. subliniaza vizual aspectele semnificative ale problematicii expuse;
3. ofera posibilitatea valorificarii la maximum a timpului pus la dispozitie pentru
expunerea lucrarii;
4. permite concentrarea expunerii asupra elementelor esentiale ale cercetarii;
5. nu prezinta avantaje nici pentru vorbitor, nici pentru auditoriu.
Una dintre variante nu este corecta. Identificati-o.
R 5
178) Dintre materialele grafice inserate in lucrarea stiintifica se vor selecta pentru sustinerea publica
cele care:
1. au semnificatie deosebita pentru sustinerea problematicii expuse;
2. reflecta sugestiv continutul stiintific al lucrarii;
3. sunt expresive si reflecta corespunzator fenomenul managerial cercetat;
4. au legatura directa cu expunerea;
5. afecteaza logica expunerii si nu se sincronizeaza cu explicatiile verbale.
R 5
179) Pentru numerotarea si explicatia graficelor inserate in lucrarea stiintifica se tine cont de
urmatoarele cerinte:
1. se utilizeaza cifre arabe pentru numerotare;
2. numarul si titlul figurii sunt precedate de mentiunea Figura;
3. numerotarea se face in ordine descrescatoare pe capitole;
4. graficele vor fi identificate in text pe baza trimiterii la numarul lor;
5. sunt insotite de explicatii privind semnificatia simbolurilor.
R 3
180) Tabelele inserate in lucrarea stiintifica prezinta urmatoarele caracteristici
1. cuprind informatii concentrate sub forma de date cantitative prelucrate;
2. includ date exprimate in cifre absolute si in procente;
3. titlul tabelului trebuie sa fie scurt si concis;
4. trimiterea la tabel se face prin mentionarea numarului acestuia in textul
lucrarii;
5. elementele de identificare vor fi pozitionate sub tabel, in partea stanga.
R 5
181 Discursul stiintific prezinta urmatoarele caracteristici:
1. este o prezentare orala a unui subiect stiintific;
2. reprezinta mijlocul prin care sunt transmise cunostintele stiintifice;
3. este o prezentare scrisa a rezultatelor cercetarii;
4. are rolul de a informa auditoriul de valoarea stiintifica a tezelor expuse;
5. ofera posibilitatea transmiterii rezultatelor cercetarii in mediul stiintific.
R 3
182) Sustinerea publica a lucrarii stiintifice prezinta urmatoarele caracteristici definitorii:
1. este o forma orala de comunicare stiintifica;
2. marcheaza debutul procesului de elaborare a lucrarii stiintifice;
3 reprezinta actul de valorificare a efortului de cercetare si cunoastere stiintifica;
4. permite verificarea validarii externe a rezultatelor cercetarii;
5. ofera cercetatorului posibilitatea transmiterii mesajului sau stiintific.
R 2
183) Discursul stiintific reprezinta expunerea verbala a lucrarii stiintificepe parcursul caruia autorul
prezinta:
1. ideile si tezele esentiale ale studiului realizat;
2. caracterul util al ucrarii pentru domeniul abordat;
3. modalitatile de cercetare;
4. lista in ordine alfabetica a tuturor termenilor folositi in lucrare;
5. rationamentele si concluziile rezultate din investigatiile teoretico-empirice
efectuate.
R 4
184) In partea finala a discursului (peroratia):
1. se reaminteste motivatia initiala a demersului stiintific, cu sublinierea elementelor
noi care completeaza valabilitatea acesteia in urma cercetarii;
2. se enunta tema care a facut obiectul cercetarii;
3. se insista asupra componentelor care certifica valoarea stiintifica a lucrarii;
4. se insista asupra elementelor de contributie originala, a elementelor de noutate
aduse in lucrare;
5. se prezinta posibilele directii de abordat in cercetarile viitoare ale subiectului
stiintific tratat in lucrare.
R 2
185) Elementele care trebuie regasite in discursul de sustinere publica a unei a lucrarii stiintifice sunt
urmatoarele:
1. enuntarea temei si a obiectivului propus;
2. ipotezele cercetarii, cu specificarea modului in care acestea au fost
confirmate/infirmate;
3. indexul de termeni;
4. prezentarea celor mai semnificative rezultate obtinute in urma cercetarii;
5. sublinierea aportului personal, a contributiilor originale.
R 3
186) Partea introductiva a discursului stiintific reprezinta:
1. expozeul;
2. peroratia;
3. exordiul;
4. idemul;
5. indexul.
R 3
187) Expozeul reprezinta:
1. partea introductive a discursului;
2. continutul discursului;
3. discursul in sine;
4. partea de finala a discursului;
5. concluziile discursului.
R 2
188) Continutul discursului stiintific trebuie sa contina:
1. aspectele reprezentative ale tratarii teretico-metodologice si faptice;
2. enuntul temei care a facut obiectul cercetarii;
3. modalitatile de cercetare utilizate;
4. cele mai reprezentative rezultate ale cercetarii;
5. principalele consideratii privind validarea justetei ipotezelor si concluziilor
cercetarii.
R 2
189) Discursul stiintific trebuie sa:
1. raspunda rigorilor stiintifice ale expunerii;
2. fie concis;
3. fie clar si unitar;
4. permita incadrarea expunerii in timpul avut la dispozitie;
5. se incadreze in modelul unic de intocmire si expunere publica a lucrarii
stiintifice.
R 5
190) Limbajul nonverbal are in vedere:
1. gestica;
2. pozitia corpului;
3. mimica fetei;
4. tonalitatea vocii;
5. cuvintele..
R 5
191) Scopul final al cercetarii stiintifice consta in:
1. elaborarea ipotezelor cercetarii;
2. stabilirea obiectivelor cercetarii;
3. dezvoltarea cunoasterii stiintifice;
4. intocmirea discursului stiintific;
5. formarea unei echipe de cercetare.
R 3
192) Printre conditiile obligatorii care conditioneaza valorificarea eficienta a rezultatelor cercetarii se
numara urmatoarele:
1. sa fie argumentate corect;
2. sa fie confirmate ca valide;
3. sa faca obiectul discursului public;
4. sa fie acceptate in mediul stiintific;
5. sa raspunda nevoilor de cunoastere ale societatii.
Una dintre variante nu reprezinta o conditie obligatorie a valorificarii rezultatelor cercetarii.
Identificati-o.
R 3
193) In procesul de difuzare a rezultatelor cercetarii trebuie sa tina cont de urmatoarele aspecte:
1. protejarea dreptului de proprietate intelectuala;
2. interesele legitime ale partilor implicate;
3. confidentialitatea;
4. operativitate in diseminarea rezultatelor;
5. calcularea riscului difuzarii rezultatelor cercetarii.
R 5
194) Difuzarea rezultatelor cercetarii prezinta urmatoarele caracteristici;
2. caracterul pasiv;
3. caracterul calitativ complex;
4. caracterul plurivalent al formelor sale de manifestare;
5. caracterul deschis al modalitatilor sale de afirmare.
R 2
195) Caracterul calitativ complex al procesului de difuzare a rezultatelor cercetarii este generat de:
1. formele de manifestare;
2. amplitudinea domeniului de cercetare;
3. modalitatile de afirmare;
4. rolul difuzarii in dezvoltarea realitatii din practica domeniului cercetat;
5. structura cadrului stiintific institutional in care se manifesta.
R 2
196) Natura sistemica deschisa a procesului de difuzare a rezultatelor cercetarii reflecta:
1. caracterul deschis al procesului de difuzare;
3. caracterul complex;
4. caracterul activ;
5. caracterul plurivalent.
R 2
197) Caracterul activ al procesului de difuzare a rezultatelor cercetarii este conferit de:
2. formele de manifestare ale difuzarii;
4. structura cadrului stiintific institutional in care se manifesta;
5. modul de afirmare a procesului de difuzare.
R 3
198) Caracterul plurivalent al procesului de difuzare a rezultatelor cercetarii este dat de:
2. modul de afirmare a procesului de difuzare.
R 1
199) Caracterul deschis al procesului de difuzare a rezultatelor cercetarii este determinat de:
2. rolul difuzarii in dezvoltarea realitatii din practica domeniului
cercetat;
4. modalitatile de afirmare a procesului de difuzare.
R 4
200) Literatura stiintifica este compusa din:
1. tratate;
2. monografii;
3. carti;
4. articole stiintifice;
5. discursul stiintific.
R 5
201) Structura unui articol stiintific trebuie sa cuprinda:
1. titlul articolului;
2. numele autorului;
3. rezumarul articolului;
4. aprecierea critica a continutului articolului realizata de experti ai
domeniului;
5. metodologia cercetarii realizate.
R 4
202) Valoarea articolelor stiintifice consta in:
1. actualitatea informatiilor;
2. indexul de nume;
3. continutul stiintific;
4. operativitatea publicarii;
5. originalitatea concluziilor si solutiilor propuse.
R 2
203) Etica difuzarii rezultatelor cercetarii stiintifice presupune respectarea unui cod deontologic bazat
pe:
1. corectitudine in transmiterea rezultatelor cercetarii;
2. respectarea confidentialitatii informatiilor;
3. protejarea produsului creatiei stiintifice in conformitate cu legile in
vigoare;
4. utilizarea onesta a informatiilor;
5. dezvaluirea continutului partial al rezultatelor cercetarii.
R 5

METODOLOGIA

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

METODOLOGIA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TESTE LA DISCIPLINA METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE IN MANAGEMENT

1) Managementul este indreptatit la statutul stiintific deoarece:

1. are o metodologie proprie de cercetare;

2. formeaza o unitate specifica impreuna cu mediul;

3. elementele oricarui sistem sunt de obicei sisteme de ordin inferior;

5. elementele oricarui sistem sunt de obicei sisteme de ordin inferior.

3. sistemul in cercetarea stiintifica;

4. stiinta organizarii afacerilor;

5. demersul rational pentru rezolvarea unei probleme.

2. totalitatea aspectelor esentiale privitoare la modelul utilizat in cercetarea stiintifica abordarea

3. totalitatea demersurilor teoretice, tehnice si epistemologice pe care le intreprinde cercetatorul

4. totalitatea instrumentelor utilizabile in cercetarea stiintifica manageriala;

5 totalitatea demersurilor epistemologice pentru cunoasterea evolutiei fenomenelor.

2. gradul de dezvoltare a cunostintelor stiintifice;

5. problematica si cerintele pe care investigatia le pune.

2. problematica faptelor si comportamentelor empirice;

3. tematica specifica de cercetare;

4. rezultatele cercetarii stiintifice transpuse in practica.

5. metodele si tehnicile de cercetare.

2 teoria sa acopere explicativ domeniul la care se refera;

3 enunturile sa derive logic prin procedee specifice;

4 verificarea in practica a teoriei prin procedee specifice;

5 transpunerea in practica a rezultatelor cercetarii.

2. o analiza care reflecta realitatea obiectiva;

3. transpunerea rezultatelor cercetarii in practica;

4. tematica specifica de cercetare a unui fenomen stiintific.

45) Problema in cercetarea stiintifica manageriala reprezinta :

50) Ipotezele deduse din teoria stiintifica sunt denumite:

3. caracterul calitativ complex;

Una dintre variante este incorecta. Identificati-o.

72) Recenzia unei lucrari stiintifice prezinta urmatoarele trasaturi:

3. o lucrare de mari dimensiuni bazata pe creatie si cercetare stiintifica;

4. aprecierea asupra lucrarii analizate trebuie sa fie formulata clar si cu onestitate

5. semnaleaza aparitia unei lucrarii stiintifice.

2. o apreciere critica a unei lucrari stiintifice ;

3. o lucrare care finalizeaza ciclul II de studii universitare;

4. o lucrare stiintifica realizata sub coordonarea unui profesor;

5. o abordarea sintetizata a unei teme de cercetare stiintifica.

Identificati varianta eronata.

2. este o lucrare stiintifica de proportii mari, sustinuta public;

3. este publicat in culegeri, ziare, reviste de specialitate;

4. valoarea sa consta in continutul si operativitatea publicarii;

5. actualitatea subiectului tratat este extrem de importanta.

Alegeti varianta corecta.

2. o lucrarea care abordeaza pe o baza unitara si completa toate laturile unei

3. o lucrare care cuprinde vaste date stiintifice completate cu informatii si

4. o tratare stiintifica limitata ca volum si continut;

5. o lucrare stiintifica vasta care contine concluziile personale ale autorului.

3. are ca scop verificarea capacitatii absolventului de facultate de a lucra

4. este o lucrare stiintifica de proportii mari, sustinuta public pentru

5. prezinta expuneri, limitate ca volum si dimensiune, pe o anumita tema.

2. poate fi participativa sau neparticipativa;;

3. presupune actiunea de a inregistra, a cunoaste, a examina fenomenul stiintific investigat;

4. este o metoda descriptiva de cercetare;

5. are un caracter metodic si integral.

Una dintre variante este eronata. Identificati-o

1. urmarirea atenta a fenomenului stiintific , inregistrarea unei insusiri sau a unei

2. includerea mijloacele de cunoastere la indemana cercetatorului;

3. pastrarea elementelor irationale in campul de investigare;

4. dezvoltarea investigatiei stiintifice in obtinerea si recoltarea informatiilor prin

5. analiza concreta a raportului dintre obiectul si subiectul investigatiei.

111) Inductia incompleta prezinta urmatoarele caracteristici:

3. celei de a treia etape;

5. celei de a cincea etapa.