Memoriu PT1

INVESTITOR: MUNICIPIUL BRASOV PRIN RPLP
KRONSTADT RA
DENUMIREA LUCRARII: INLOCUIRE SI REPARATII
ACOPERIS LA HALA EXISTENTA
STR. LACURILOR FN, MUN. BRASOV, JUDETUL
BRASOV
OBIECTUL: Proiect tehnic.Detalii de executie Vol.1,2
COMANDA: 58/2011 FAZA: PT+DE
BORDEROU GENERAL
A.PIESE SCRISE
1 Foaie de semnaturi
2 Borderou general
3 Memoriu tehnic rezistenta
4 Program de control pe santier
5 Memoriu de protectia muncii
6 Caiete de sarcini:
generalitati
urmarire curenta
sapaturi,
betoane,
cofraje,
armaturi
executia confectiilor sudate si bulonate
7 Lista de cantitati infrastructura
8 Lista de cantitati vol. 1 Desfaceri
vol. 2 Structura metalica acoperis
extrasul ansamblelor metalice structura
extras de parti pe ansamble
extras de suruburi pentru structura metalica
extras de parti pentru structura metalica
extras de materiale pentru structura metalica
B.PIESE DESENATE
PIESE DESENATE VOL. 2 - STRUCTURA METALICA ACOPERIS
1. Plan pozitionare ancoraje R-01
2. Realizare prelungire capitel stalp prefabricat R-02
3. Ancoraj tip 1 R-03
4. Film tehnologic prelungire capitel stalp prefabricat R-04
5. Schema axe ferma G-00
6. Vedere 3D G-01
7. Elevatii axele A, B si C G-02
8. Elevatii axele 1 si 5 G-03
9. Elevatii axele 15 si 17 G-04
10. Plan cota +6.75m G-05
11. Plan acoperis G-06
12. Bara de legatura BL.1 A-BL.1
16. Contravantuire CVa.1 A-CVa.1
AUTORI Nr. REVIZIA DATA PAG
SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 1
17. Contravantuire CVa.2 A-CVa.2
18. Grinda cu zabrele GZ.1 A-GZ.1
20. Grinda GZ.3 A-GZ.3
25. Pana PA.1 A-PA.1
31. Tirant T.1 A-T.1
34. Piese uzinate P1~P63 (exclusiv format electronic)
INTOCMIT
ING. AIDA TOMELE

SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 2
KRONSTADT RA
BRASOV
MEMORIU TEHNIC
REZISTENTA
DENUMIREA LUCRARII INLOCUIRE SI REPARATII ACOPERIS

LA HALA EXISTENTA
PROIECT NR. 58/2011
INVESTITOR MUNICIPIUL BRAOV PRIN RPLP
KRONSTADT RA
PROIECTANT SC TOP - FORM SRL BRAOV
AMPLASAMENT STR. LACURILOR FN, MUN. BRAOV,
JUD. BRAOV

SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 3
MEMORIU TEHNIC
REZISTENTA
1. OBIECTUL LUCRRII I CERINE GENERALE
1.1. Generaliti
Lucrrile de investiii vor consta n INLOCUIRE SI REPARATII ACOPERIS LA HALA
EXISTENTA, astfel nct s corespund parametrilor optimi privind sigurana n exploatare i
asigurarea condiiilor pentru desfurarea activitilor pe care le gzduiete.
1.2. Date de baz

La baza proiectrii au stat
- tema de proiectare
- relevee i propuneri partiuri de arhitectur, faade i seciuni, proiectul de instalaii
-certificat de urbanism eliberat de Primria Municipiului Brasov.
- normativele i standardele n vigoare.
- expertiz tehnic
1.3. Incadrarea construciei n clase i categorii de importan

Conform Normativului P100-1/2006 privind proiectarea antiseismica a constructiilor, perimetrul
cercetat se incadreaza in zona seismica de calcul caracterizata prin acceleratia terenului de proiectare
ag=0.20g pentru cutremure avand interval de recurenta IMR=100. Din punct de vedere al perioadei de
colt Tc=0.70 sec. Clasa de importanta a constructiei este III, cu =1,00. Conform HGR 766/1997,
categoria de importanta a constructiei este C.
1.4. Cerine de verificare a proiectului

Proiectului de rezisten va fi verificat tehnic de calitate la cerina A, domeniul A1 si A2.
1.5. Stabilirea fazelor determinante pentru controlul calitii lucrrilor

n conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, Regulamentului privind controlul de stat al
calitii n construcii (HG 272/1994) i Procedurii privind controlul statului n fazele de execuie
determinante pentru rezistena i stabilitatea construciilor (Ordinul nr. 31/N/1995 al MLPAT) se
stabilete Programul de control al calitii lucrrilor n faze determinante de execuie, pentru structura
de rezisten a construciei i se anexeaz prezentului memoriu.
1.6. Cerinte esentiale exprimate in legea 50 din 29.07.1991 privind autorizarea executarii
constructiilor, cu modificarile si completarile ulterioare
1. Executarea lucrrilor de construcii este permis numai pe baza unei autorizaii de construire
sau de desfiinare. Autorizaia de construire sau de desfiinare se emite la solicitarea deintorului titlului
de proprietate asupra unui imobil - teren i/sau construcii - ori a altui act care confer dreptul de
construire sau de desfiinare, n condiiile prezentei legi.
2. Construciile civile, industriale, inclusiv cele pentru susinerea instalaiilor i utilajelor
tehnologice, agricole sau de orice alt natur se pot realiza numai cu respectarea autorizaiei de
construire, emis n condiiile prezentei legi, i a reglementrilor privind proiectarea i executarea
construciilor.
1.7. Cerinte esentiale exprimate in HGR 622/2004 privind conditiile introducerii pe piata a
produselor pentru constructii
Art.4. - (1) Se admite introducerea pe piata a produselor destinate utilizarii in constructii numai
daca sunt adecvate acelei utilizari preconizate. Aceasta inseamna ca ele au astfel de caracteristici incat
constructiile in care urmeaza a fi incorporate, asamblate, aplicate sau instalate, daca sunt corect
proiectate si executate, pot sa satisfaca cerintele esentiale ale constructiilor prevazute in anexa nr. 1, daca
si unde constructiile respective fac obiectul unor reglementari continand astfel de cerinte.

SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 4
CERINTELE ESENTIALE ALE CONSTRUCTIILOR
Produsele pentru constructii trebuie sa permita realizarea constructiilor care, in ansamblul lor si,
separat, pe elementele de constructii componente, luand in considerare si aspectele economice, sa fie
adecvate pentru utilizarea preconizata, si, in acest sens, sa satisfaca cerinte esentiale din prezenta anexa,
atunci cand constructiile sunt supuse unor reglementari ce contin asemenea cerinte. Astfel de cerinte
trebuie, in conditiile unei mentenante normale, sa fie satisfacute de-a lungul unei durate de viata
rezonabila din punct de vedere economic. Cerintele au in vedere , in general, actiuni previzibile.
1. Rezistenta mecanica si stabilitate
Constructiile trebuie sa fie proiectate si executate astfel incat incarcarile susceptibile de a se
exercita asupra lor in timpul construirii si in exploatare sa nu determine niciunul din evenimentele
urmatoare:
a) Prabusirea in intregime sau a unei parti din constructie;
b) Deformatii de o marime inadmisibila;
c) Deteriorari ale unor parti ale constructiei, ale instalatiilor sau echipamentelor inglobate ca
rezultat al unor deformatii importante ale structurii portante;
d) Distrugeri determinate de evenimente accidentale, disproportionate ca marime in raport cu
cauzele primare.
2. Securitate la incendiu
Constructiile trebuie sa fie proiectate si executate astfel incat, in cazul izbucnirii unui incendiu:
a) Stabilirea elementelor portante ale constructiei sa poata fi estimata pentru o perioada
determinata de timp;
b) Aparitia si propagarea focului si fumului in interiorul constructiei sa fie limitate;
c) Propagarea incendiului la constructiile invecinata sa fie limitata;
d) Utilizatorii sa poata parasi constructia sau sa poata fi salvati prin alte mijloace;
e) Sa fie luata in consideratie securitatea echipelor de interventie
3. Igiena, sanatate si mediul inconjurator
Constructiile trebuie sa fie proiectate si executate astfel incat sa nu constituie o amenintare pentru
igiena si sanatatea ocupantilor sau a vecinilor, in special ca urmare a:
a) Degajarii de gaze toxice;
b) Prezentei in aer a unor particule sau gaze periculoase;
c) Emisiei de radiatii periculoase;
d) Poluarii sau contaminarii apei sau solului;
e) Evacuarii defectuase a apelor reziduale, a fumului si a deseurilor solide sau lichide;
f) Prezentei umiditatii in parti ale constructiei sau pe suprafetele interioare ale acesteia.
4. Siguranta in exploatare
Constructiile trebuie sa fie proiectate si executate astfel incat utilizarea sau functionarea lor sa nu
reprezinte riscuri inacceptabile de accidentare precum alunecare, cadere, lovire, ardere, electrocutare,
ranire ca urmare a unei explozii.
5. Protectie impotriva zgomotului
Constructiile trebuie sa fie proiectate si executate astfel incat zgomotul perceput de ocupanti sau
de persoanele aflate in apropiere sa fie mentinut la un nivel atat de scazut incat sa nu afecteze sanatatea
acestora si sa le permita sa doarma, sa se odihneasca si sa lucreze in conditii satisfacatoare.
6. Economia de energie si izolarea termica
Constructiile si instalatiile lor de incalzire, racire si ventilare trebuie sa fie proiectate si executate astfel
incat consumul de energie necesar pentru utilizarea constructiei sa ramana scazut in raport cu conditiile
climatice locale, insa fara a afecta confortul termic al ocupantilor.
2. BREVIAR DE CALCUL
Incarcarile permanente din greutate proprie s-au stabilit in conformitate cu STAS 10101/1-90.
Incarcarile climatice corespunzatoare amplasamentului constructiei s-au stabilit in conformitate
cu STAS 10101/21-92, respectiv Indicativ CR1-1-3-2005 pentru zapada, si in conformitate cu STAS
10101/20-90 pentru actiunea vantului.
Documentaia de rezisten n conformitate cu art. 18 din Legea 10/1995 privind calitatea in
construcii.

SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 5
3. STRUCTURA DE REZISTENTA
3.1 SITUATIE EXISTENTA
Obiectul prezentului proiect l reprezint cldirea ce a avut destinaia iniial de hal

microlaminare i turntorie producie jeante(inclusiv construciile anexe decantor, gospodrie ap
recirculabil, staie filtrare, post trafo), n vederea reabilitrii i schimbrii de destinaie n depozit
produse din lemn i sal de sport, cu pstrarea structurii i aducerea ei la normativele actuale. Construcia
este amplasat n strada Lacurilor nr. FN, mun. Braov, jud. Braov. Cldirea a fost proiectat n anul
1983, pentru Intreprinderea de Autocamioane Steagu Rou Braov. ntre anii 1983-1984 cldirea a fost
executat i dat n folosin. n anul 1991 structura a fost extins cu nc dou travei. n timp construcia
nu a mai fost folosit i ntreinut fapt pentru care, n prezent, se afl n proporie de 40% n stare
avansat de degradare. n prezent construcia se afl n proprietatea Primriei Braov n administrarea
RPLP Kronstadt RA.
Beneficiarul actual al construciei, Municipiul Braov prin RPLP Kronstadt RA, dorete s
reabiliteze construcia n vederea folosirii acesteia ca depozit pentru material lemnos i sal de sport.
Planurile iniiale ale cldirii nu au fost gsite. Proiectul iniial a fost o adaptare la teren a
proiectului tip 4001.
Starea actual a construciei din punct de vedere al structurii de rezisten este satisfctoare, nu
sunt observate fisuri majore ale grinzilor i stlpilor.
n perioada urmtoare, beneficiarul actual intenioneaz s reabiliteze construcia astfel nct s
poat depozita materiale din lemn, s amenajeze o sal de sport i s pun n siguran cldirea.
Sistemul structural a fost identificat pe baza informaiilor referitoare la cldire planuri ale
proiectului tip, releveu de arhitectur, precum i a investigaiilor din teren. Sistemul structural este
alctuit din:
- elemente de suprafa curbe, prefabricate, din beton precomprimat tip ECP 12x1,5m
- plci de completare din b.c.a. de 3,00m deschidere
- luminatoare metalice tipizate
- grinzi longitudinale prefabricate din beton precomprimat de 6m deschidere cu seciune T tip
G6-T
- stlpi din beton armat prefabricai
- fundaii pahar din beton armat tipizate
- perei de nchidere din crmid GVP n zona halei iniiale, i b.c.a. i bolari n zona extinderii.
- perei de compartimentare din crmid GVP i bolari solidarizai cu smburi i centuri din
beton armat
- planeu intermediar peste grupul sanitar din beton armat turnat monolit
- planeu peste subsol din beton armat
- grinzi de rulare din beton armat de 6m deschidere cu seciune T
Stlpii sunt din beton armat i au console de rezemare a grinzilor de rulare.
Structura are regularitate att n plan, ct i pe vertical. Structura are 15 travei egale de 6,0m cu
un rost de 2,0m ntre cldirea iniial i extindere, i 2 deschideri egale de 12,0m.
Fundaiile structurii sunt de tip pahar pe bloc de beton sub stlpi i fundaii continue sub pereii
structurali.
Dimensiunile elementelor structurale au fost stabilite pe baza proiectului tip i a releveelor i
msurtorilor realizate cu ocazia vizitelor pe antier.
n urma examinrii vizuale nu s-au observat modificri structurale ce ar fi putut fi realizate de-a
lungul timpului.
3.2 SITUATIE PROPUSA

Conform expertizei nr. 15/16.09.2011 ntocmit de expert tehnic ing. Liviu Slavic
construcia se ncadreaz la modul general n clasa de risc seismic RsIII corespunztor
construciilor care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradri structurale care
nu afecteaz semnificativ sigurana structural, dar la care degradrile nestructurale pot fi
importante. n urma reabilitrii, construcia i va pstra ncadrarea n clasa de risc seismic RsIII.
SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 6
Beneficiarul dorete reabilitarea construciei.
Prezentul proiect este structurat n dou volume:
Volumul 1 - DESFACERI
Volumul 2 - STRUCTUR METALIC ACOPERI
Volumul 2 - STRUCTUR METALIC ACOPERI

Deoarece acoperiul realizat din elemente de acoperi tip ECP este deteriorat n proporie de
90%, acesta se va nlocui cu ferme i pane metalice.
Se vor dezafecta n totalitate elementele de acoperi tip ECP.
Se vor prelungii stlpii prefabricai cu 50cm peste grinda longitudinal din beton armat.
n aceste carcase din beton armat, ce se realizeaz pentru prelungirea stlpilor prefabricai, se vor
ngloba buloane pentru prinderea fermelor metalice. Fermele metalice nou proiectate au o deschidere de
24m i sunt realizate din evi ptrate. Talpa superioar este alctuit din eav ptrat 150x8, talpa
inferioar din eav ptrat de 160x8 iar diagonalele i montanii din eav ptrat de 60x5. ntre ferme s-
au proiectat bare de legtur din eav ptrat 100x5.
Panele acoperiului sunt Z250x2,5. n planul acoperiului s-au prevzut tirani ntre pane i
contravntuiri din bare 24 ntre ferme.
4. CONDIII DE EXECUIE
Pe parcursul execuiei lucrrilor, constructorul, pe lng celelalte obligaii ce-i revin din normele
tehnice n vigoare, va avea n atenie n mod deosebit urmtoarele aspecte:
- respectarea strict a prevederilor din proiectul faz PT+DE;
-convocarea n timp util a proiectantului, beneficiarului i organelor Inspeciei de Stat n
Construcii pentru realizarea programului de control pe faze determinante, program ce face parte
integrant din proiect;
- obinerea n prealabil a acordului beneficiarului i proiectantului pentru soluiile tehnologice pe
care le propune, folosirea altor materiale dect cele prevzute n proiect, precum i orice alt
modificare pe care o propune fa de soluiile proiectate. Beneficiarul va consulta proiectantul
nainte de a transmite decizia adoptat de constructor;
- beneficiarul va urmri ca execuia lucrrilor s se fac n condiii de calitate i cu respectarea
prevederilor din proiect i normativelor n vigoare.
5. CONDIII CE REVIN BENEFICIARULUI PE PARCURSUL EXECUIEI
LUCRRILOR I N EXPLOATAREA CONSTRUCIEI
5.1. Obligaii principale cu privire la calitatea construciei
- stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare i execuie pe baza reglementrilor
tehnice;
- asigurarea verificrii execuiei corecte a lucrrilor de construcii prin dirigini de specialitate
atestai ISC, sau ageni economici de consultan specializai, pe tot parcursul lucrrilor;
- acionarea n vederea soluionrii neconformitilor, a defectelor aprute pe parcursul execuiei
lucrrilor precum i a deficienelor proiectului;
- asigurarea recepiei lucrrilor;
- ntocmirea crii tehnice a construciei i predarea acesteia la proprietar.
5.2. Urmrirea comportrii n timp a construciei revine beneficiarului i se face n
conformitate cu prevederile Regulamentului privind urmrirea comportrii n exploatare, interveniilor
n timp i postutilizarea construciei aprobat prin HGR 766/1997 i a normativului P130-99 Normativ
privind comportarea in timp a constructiilor .
Urmrirea comportrii n timp a construciei este de tip curent.
6. TEHNICA SECURITII MUNCII
Pe perioada execuiei lucrrilor, constructorul este obligat s respecte prevederile specifice
cuprinse n normativele, regulamentele i instruciunile de mai jos:
- Legea proteciei muncii 90-96 publicat n Monitorul Oficial nr.157/96 si republicata in
2000

SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 7
- Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii, elaborat de IPC n baza
Ord. MLPAT nr. 9/N/15.03.1993, capitolele 1-41.
- Norme specifice de protecia muncii pentru lucrri de cofraje , schele, cintre i eafodaje
n construcii-IM 007-1996 -ord. MLPAT 74/N/15.10.96
- Normativ de siguran la foc a construciilor P118-1999 elaborat de IPCT , aprobat prin
ord. MLPAT 27/N/7.04.99
- Norme de prevenire , stingere i dotare mpotriva incendiilor pe durata executrii
lucrrilor de construcii i instalaiile aferente acestora C 300-1994 elaborat de IPC,
aprobat prin ord. MLPAT 20/N/11.07.94
Lucrrile cuprinse n documentaia de fa sunt lucrri curente n practica executantului, care i
asum rspunderea pentru msurile de protecia muncii pe care le va lua.
Msurile de protecia muncii aferente acestor lucrri sunt msuri curente, fr tehnologii noi care
s necesite condiii speciale; prevederile cuprinse n regulamente nu sunt limitative i pot fi completate
n funcie de situaiile locale sau de condiiile speciale concrete
Beneficiarul si constructorul vor consulta - obligatoriu - caietele de sarcini si programul de
control pe santier.
7. RESPECTAREA NORMELOR DE PROTECTIA MUNCII SI PSI
Pe timpul executarii lucrarilor vor fi respectate normele si normativele in vigoare de protectia
muncii si PSI.
8. MASURI PSI
Pentru stingerea incendiilor, in caz ca acestea se produc este indicat a se utiliza apa, prin folosirea
instalatiei de hidranti proiectata (vezi proiect apa-canal), precum si cu stingatoare portabile cu praf si
CO2 si cu spuma. In acest scop se vor prevedea stingatoare cu CO2 si spuma. Stingerea unui eventual
incendiu se va face din exterior, de la hidrantii proiectati in zona, pe reteaua de apa. Rezerva intangibila
de apa se afla in rezerva orasului si se va reface in 24 de ore.
9. VERIFICARI
Conform ordinului MLPAT nr. 77/N/1996, acest proiect va fi supus obligatoriu verificarii de atestare
pentru cerinta A. Se va apela la verificator de proiecte, atestat, conform HG nr. 731/1991, pentru cerinta
A1 i A2. Rezistenta la stabilitatea la solicitari statice, dinamice inclusiv la cele seismice, pentru
constructii civile, industriale si agrozootehnice.
IN URMA REABILITRII SE ASIGUR REZISTENA I STABILITATEA
CONSTRUCIEI I NU INFLUENEAZ NEGATIV ASUPRA REZISTENEI I
STABILITII CONSTRUCIEI.
Nu se afecteaz sub nici o form rezistena i stabilitatea construciilor
nvecinate.
n urma reabilitrii, construcia i va pstra ncadrarea n clasa de risc
seismic RsIII.
INTOCMIT,
ING. AIDA TOMELE

SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 8
KRONSTADT RA
BRASOV
PROGRAM DE CONTROL PE SANTIER
pentru controlul calitatii lucrarilor
In conformitate cu legea 10/1995 privind calitatea in constructii, sectiunea 2, obligatii si
raspunderi ale proiectantului, articolul 22, aliniatul e), se stabileste de comun acord prezentul program
pentru controlul calitatii.
Investitor: MUNICIPIUL BRASOV PRIN RPLP KRONSTADT RA
Constructor
Proiectant : SC DRAFTING-SERVICE SRL Brasov
========================================================================
Nr. crt. Lucrari ce se controleaza se verifica Documente scrise Cine participa la Nr. si data
sau se receptioneaza calitativ si ptr. care se incheie. intocmirea si semnarea document
care trebuie intocmite documente. documentului.
========================================================================
0 1 2 3 4
========================================================================
1 Predare-primire amplasament PV I+E+P
2. Faza determinanta- Trasare constructie
sapaturi la fundatii, cota de fundare si
natura terenului de fundare PVFD+PVVM I+E+P+Topo+ISC
3. Lucrari premergatoare turnarii fundatiilor,
trasare fundatii PV I+E
4. Realizare elemente
geometrice, armare si cofrare fundatii PV I+E+P
5. Aspect beton fundatii PVLA I+E
6. Receptia fundatiilor PVLA I+E+P
7. Realizare pardoseala elicopterizata PVLA I+E+P
8. Termo-hidroizolatii infrastructura PVLA I+E
9. Faza determinanta-elemente geometrice
corset metalic stalpi prefabricati PVFD I+E+P+ISC
10. Inspectie suduri PVLA I+E
11. Montare buloane de prindere ferme metalice PVLA I+E+P+Topo
12. Turnare beton n corset metalic stlpi PVLA I+E
13. Receptia structurii de rezistenta consolidare
capitel stlp PVLA I+E+P
14. Faza determinanta-elemente geometrice
confectii metalice acoperis, ferme, pane, tirani PVFD I+E+P+ISC
15. Inspectie suduri si aplicare strat anticoroziv PVLA I+E
16. Receptia structurii de rezistenta acoperi PVLA I+E+P
17. Elemente geometrice
cofraj si armare structura de rezistenta
planseu cota +3.20 m PV I+E+P
18. Aspect beton structura de rezistenta
cota +3.20m PVLA I+E
19. Receptia structurii de rezistenta cota +3.20m PVLA I+E+P
20. Termo-hidroizolatii cota +3.20 m PVLA I+E

SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 9
cofraj si armare structura de rezistenta
cota +6.45m PV I+E+P
22. Aspect beton structura de rezistenta
cota +6.45m PVLA I+E
23. Receptia structurii de rezistenta
cota +6.45m PVLA I+E+P
24. Termo-hidroizolatii cota +6.45m PVLA I+E
confectii metalice inchideri PV I+E+P
27. Receptia structurii de rezistenta perei PVLA I+E+P
confectii metalice gradene PV I+E+P
30. Receptia structurii de rezistenta gradene PVLA I+E+P
31. Faza determinanta-Receptie structura de rezistenta PVFD I+E+P+ISC
NOTA:
PVFD = proces verbal faza determinanta
PVLA = proces verbal lucrari ascunse
PVVM = proces verbal de verificare metrologica
PV = proces verbal
I = investitor
E = executant
P = proiectant
ISC = Inspectoratul de stat in constructii
Topo =expert topometrist
Geo =inginer geotehnician
1. La toate fazele, executantul va prezenta, certificate de garantie, agrement tehnic, certificate de

calitate si rezultate ale probelor de laborator (buletine incercari beton si otel beton) pentru materialele
puse sau ce se vor pune in opera.
2. Anuntarea proiectantului se va face in scris, cu minim doua zile inainte de data efectuarii controlului,
pentru fiecare etapa si faza determinanta in parte.
3. La receptia obiectivului un exemplar din prezentul program completat se va anexa la cartea
constructiei.
4. Trecerea la executie se va face numai dupa insusirea si semnarea de catre executant si beneficiar a
programului de control.
5. ATENTIE ! Pentru faza de executie sapaturi la fundatii, cota de fundare si natura terenului de
fundare va fi chemat obligatoriu proiectantul Studiului geotehnic pertru atestarea naturii terenului
de fundare.
EXECUTANT I N T O C M I T, INVESTITOR
ING. AIDA TOMELE MUNICIPIUL BRASOV PRIN
RPLP KRONSTADT RA

SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 10
KRONSTADT RA
BRASOV
MEMORIU DE PROTECTIA MUNCII
La lucrarile de constructii montaj, pentru structura de rezistenta se vor respecta normele
din Regulamentul de protectia si igiena muncii in constructii, aprobat de Ministerul Lucrarilor Publice
si Amenajarii Teritoriale, publicat in Buletinul constructiilor 5,6,7 si 8 din 1993, in special cele publicate
mai jos, fara a fi limitative:
Cap.2 Responsabilitatile maistrilor si a altor conducatori ai punctelor de lucru. art.12
Cap.3 Responsabilitatile sefilor formatiunilor de lucru si ale personalului muncitor.art.13-15
Cap.5 Responsabilitatile investitorului. art.34-39
Cap.6 Responsabilitatile produc. de masini, utilaje si instalatii pentru constr. art.40-50
Cap.7 Organizarea activitatii de protectia muncii art.51-71-81
Cap.8 Controlul medical al personalului art.82-88
Cap.9 Instructajul de protectia si igiena muncii art.89-120
Cap.10 Repartizarea personalului la locurile de munca art.121-129
Cap.11 Propaganda de protectia si igiena muncii art.130-141
Cap.12 Reguli de igiena muncii, acordarea primului ajutor art.142-199
Cap.13 Riscurile profesionale in constructii art.200-228
Cap.14 Mijloace individuale de protectie art.229-275
Cap.15 Dispozitive de securitate a muncii art.276-278
Cap.17 Incarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor
Generalitati art.307-324
Incarcarea si descarcarea materialelor de constructie in depozite; art.325-330
Incarcarea si descarcarea materialelor de constructii in vagoane CF,
vagonete CF I si autovehicule art.331-336
Incarcarea si descarcarea materialelor speciale art.337-366
Cap.18 Electrosecuritatea art.387-536
Cap.19 Terasamente
Reguli generale art.537-566
Sapaturi in teren cu peretii in taluz art.567-573
Sapaturi in teren cu pereti sprijiniti art.574-590
Saparea mecanizata a terenului, cu excavatorul art.591-606
Cap.21 Prepararea si transportul betoanelor si mortarelor
Prepararea betoanelor art.691-723
Prepararea mortarelor art.724-730
Utilizarea aditivilor (adausurilor) art.731-734
Transportul betonului art.735-745
Transportul mortarului art.746-761
Cap.22 Turnarea si compactarea betonului
Turnarea si compactarea betonului art.764-770
Turnarea betonului in cofraje plane mari, modulate art.790-793
Cap.23 Fasonarea si montarea armaturilor din otel beton art.794-805
Cap.24 Lucrari de zidarie si tencuieli
Executarea fundatiilor art.806-818
Executarea zidariilor art.819-842
Executarea tencuielilor art.843-856
Cap.26 Constructii din lemn
Montarea constructiilor art.954-971
SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 11
Tratarea materialului lemnos, antiseptic si ignifug art.792-986
Cap.27 Schele, esafodaje, scari
Schele autoridicatoare art.1006-1043
Schele si esafodaje metalice de inventar art.1085-1093
Schele esafodaje si podine auxiliare din lemn art.1094-1097
Schele mobile art.1098-1104
Schele in consola art.1105-1112
Schele interioare art.1113-1115
Rampe si scari de acces art.1116-1130
Cap.28 Cofraje
Reguli generale art.1131-1167
Montarea si exploatarea, demontarea cofrajelor art.1168-1191
Cofraje unicate de inventar art.1232-1241
Cofraje metalice spatiale (tip tunel) art.1247-1261
Cap.29 Finisaje
Zugraveli si vopsitorii art.1261-1278
Montarea geamurilor art.1286-1297
Invelitori art.1298-1311
Pardoseli art.1312-1317
Montare mina curenta PVC art.1318-1320
Cap.30 Demolari, reparatii, consolidari
Demolari art.1330-1349
Reparatii si consolidari art.1350-1363
Cap.36 Izolatii si protectii anticorozive
Topirea bitumului si prepararea materialelor cu bitum art.1991-2006
Preparare, amorsaj bitum-benzina art.2007-2010
Transport bitum topit pe orizontala si verticala art.2011-2016
Executarea izolatiilor la cuve, bazine, rezervoare art.2017-2027
Izolatii la acoperisuri art.2028-2036
Protectie anticoroziva prin lacuri si vopsele, pe baza de rasini
si solventi organici art.2072-2075
Protectie anticoroziva prin mase de spaclu bituminoase art.2076-2079
Cap.38 Instalatii si masini de ridicat art.2230-2270
Cap.39 Utilaje si masini de ridicat art.2271-2353
Cap.40 Dispozitive, scule si unelte de mina art.2354-2449
Cap.41 Utilaje folosite in ateliere art.2450-2492
NOTA:
Pentru operatiunile ce nu sint cuprinse sau enumerate care ar apare in sectorul de activitate de
constructii-montaj se vor respecta precizarile cuprinse in normele de protectia muncii elaborate de alte
ministere, care tuteleaza obiectivul proiectat.
In cazul in care, pe parcursul executiei sau inainte de atacarea lui apare necesitatea luarii unor masuri
necurpinse in norme, beneficiarul sau constructorul vor solicita din timp - proiectantului - masuri
suplimentare de protectia si igiena muncii
INTOCMIT
ING. AIDA TOMELE

SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 12
KRONSTADT RA
BRASOV
CAIET DE SARCINI
GENERALITATI
Prezenta documentatie, cuprinde specificatiile tehnice curente pentru lucrarile aferente lucrarilor
de structura, terasamente, fundatii, elemente structurale din beton armat, constructii din lemn. De
asemenea in cazul in care pe parcursul elaborarii proiectului de executie si/sau pe parcursul executarii
lucrarilor, unele din standardele de referinta se modifica sau se anuleaza (standarde romanesti, normative
de executie a lucrarilor, prescriptii tehnice, etc.), fiind inlocuite cu altele, se vor lua in considerare cele
care se incadreaza in legislatia in vigoare.
In intregul proces de derulare a lucrarilor de executie sunt implicati trei factori:
1. Beneficiarul de investitie numit INVESTITOR
2. Proiectantul de specialitate numit PROIECTANT
3. Constructorul care si-a adjudecat numit CONSTRUCTOR
lucrarea in urma licitatiei
In conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, pe tot parcursul executarii lucrarilor, ,
INVESTITORUL va asigura urmarirea lucrarii prin personal propriu de specialitate angajat permanent
sau nepermanent, sub doua aspecte:
1. cantitativ, in vederea decontarilor;
2. calitativ, din punct de vedere tehnic, in vederea respectarii proiectului si specificatiilor tehnice.
Pe tot parcursul executarii lucrarilor, se numeste INSPECTOR DE SANTIER angajatul care
urmareste cantitativ si din punct de vedere calitativ - tehnic lucrarea (personal tehnic de specialitate "a t e
s t a t" avand calificarea cel putin la nivel de inginer constructor).
Caietele de sarcini/ specificatiile tehnice sunt un instrument cu dublu rol:
a) detalieaza conditiile tehnice complexe de executie, calitatea materialelor care se pun in lucrare,
standardele de calitate si executie si conditiile de verificare si receptie a lucrarilor - pe tot
parcursul lucrarilor cat si la final
b) constituie instrumentul de baza pentru beneficiar, alaturi de proiect pentru urmarirea lucrarilor
si alaturi de cantitatile de lucrari executate, pentru stabilirea modului de masurare si decontare
a acestora.
In ceea ce priveste stabilirea materialelor si produselor ce se pun in opera - in conformitate cu
uzuatele internationale, proiectul si specificatiile tehnice stabilesc conditiile tehnice si de calitate ce
trebuiesc indeplinite de lucrari, materiale si produse, propunandu-se de regula o varianta fara sa se
limiteze posibilitatea de a utiliza alte materiale/ produse sau tehnologii alternative.
Pentru stabilirea materialelor/ produselor/ tehnologiilor concrete CONTRACTORUL va trebui, la
inceperea lucrarilor sau pe parcursul realizarilor lucrarilor, sa supuna aprobarii INSPECTORUL DE
SANTIER variantele alese, in conditiile de calitate specificate si in conditiile de pret aprobate. Graficul
de esalonare a executiei lucrarilor va avea in vedere si elementele specifice ale lucrarii.
URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A CONSTRUCTIEI

In conformitate cu "Norme metodologice privind urmarirea comportarii constructiilor, inclusiv
supravegherea curenta a starii tehnice a acestora" - indicativ P.130 - 88, se vor inregistra dupa caz:
schimbari in pozitia obiectelor de constructii in raport cu modul de implementare a acestora
manifestate direct sau prin efecte secundare vizibile.
schimbari in forma obiectelor de constructii manifestate direct prin deformatii vizibile
verticale sau orizontale si rotiri sau prin efecte secundare, ca intepenirea usilor sau
SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 13
ferestrelor, defecte manifestate la imbinari.
defecte si degradari cu implicatii asupra functionalitatii obiectelor de constructii (infundarea
scurgerilor, crapaturi ale elementelor etanse).
Defecte si degajari in structura de rezistenta cu implicatii asupra obietelor de constructii
(fisuri si crapaturi, exfolieri, eroziuni, flambajul unor elemente comprimate, etc.).
Semne de umezire a terenului de fundatie din jurul constructiei.
Urmarirea tasarii constructiei in timp, pentru amplasarea unor repere fixe de nivelment
amplasate in cele patru colturi ale cladirii si efectuarea unor masuratori de nivelment anuale
in primii zece ani de exploatare. Rezultatele vor fi comunicate proiectantului si atasate la
cartea constructiei.
CAPITOLUL:
TERASAMENTE
1.Executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile
Atunci cand lucrarile respective comporta volume importante de pamant, solutia de
executare a terasamentelor se stabileste pe baza unui calcul de optimizare, criterile de baza fiind
consumul de energie, costul si durata de executie a lucrarilor. De regula executarea acestor lucrari se face
mecanizat, metodele manuale aplicandu-se numai acolo, unde folosirea mijloacelor mecanice, nu este
justificata din punct de vedere tehnico-economic.
In timpul executarii lucrarilor constructorul are obligatia sa urmareasca atat stabilitatea masivelor
de pamant cat si stabilitatea constructilor-instalatilor invecinate. Pentru sprijinirea sapaturilor se folosesc
de regula elemente de inventar modulate.
Atunci cand executarea sapaturilor pentru fundatii implica dezvelirea unor retele existente
subterane (electrice, gaze, apa, canalizare etc.) care raman in functiune, trebuie luate masuri
corespunzatoare de protejare a acestora. In cazul cand in proiect nu era prevazuta existenta acestor
instalatii se opresc lucrarile si prin beneficiar este chemat proiectantul. Dezafectarea acestor instalatii se
face numai cu acordul partilor interesate si sub supravegherea beneficiarului sau a unitatilor de
exploatare. Inainte de inceperea lucrarilor propriu-zise se executa o serie de lucrari pregatitoare si
anume: defrisari, demolari, amenajarea platformei.
Excavarea stratului vegetal se face deobicei mecanizat. Scurgerea apelor de suprafata spre terenul
pe care se executa lucrari de constructii trebuie oprite prin excavarea unor santuri de garda care sa
dirijeze aceste ape in afara zonelor de lucru. Dimensiunile acestor santuri pantele de scurgere si modul
de protejare a taluzurilor se prvad in proiect. In cazul terenurilor accidentate sau cand debitele sunt
reduse executarea acestor santuri nefiind economica se prevad rigole. Normativul C169-1988
(inlocuieste C169-1983) prevede ca in nisipurile argiloase, argile si pamanturi sensibile la umezire in
care apa infiltrandu-se local poate dauna stabilitatii terasamentelor, peretii santurilor pot fi
impermealizati. Toate lucarile de impermealizare sau consolidare trebuie prevazute in proiect. Trasarea
pe teren se face dupa curatire, nivelarea si amenajarea platformei de lucru.
2.Executarea sapaturilor si sprijinirilor
Fundatiile constructiilor se aseaza la o anumita adancime astfel incat pentru realizarea lor este
necesara excavarea ( saparea ) terenului pana la adancimea respectiva (prevazuta in proiect). La
executarea sapaturilor pentru fundare trebuie sa avem in vedere urmatoarele:
Mentinerea echilibrului natural al terenului in jurul gropii de fundare sau in jurul
fundatiilor cladirilor existente astfel incat sa nu fie periclitata rezistenta sau
stabilitatea acestora;
Atunci cand turnarea betonului de fundatie nu se face imediat dupa terminarea
sapaturilor acestea se vor opri la mai ridicata decat cota finala; se face acest lucru
pentru a impiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de
sub talpa fundatiei respective.
Atunci cand in aceeasi incinta sau platforma se executa mai multe constructii
apropriate intre ele atacarea lucrarilor se face astfel incat sa se asigure executarea fundatiilor incepand
cu cele care sunt situate la adncimea cea mai mare iar sapaturile respective sa nu influenteze nici
constructiile sau instalatiile executate anterior si nici pe cele ale viitoarelor lucrari invecinate.
In cazul sapaturilor de lungimi mai mari pentru fundare fundul sapaturii -in orice faza a
lucrarii- trebuie sa fie inclinat spre unul sau mai multe puncte de colectare a apelor in caz de ploaie in
timpul executie lucrarilor.
SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 14
Prezenta apelor subterane constituie cea mai dificila problema in executia excavatilor
pentru fundatii. Trebuie avut grija ca lucrarile de epuismente sa nu produca modificari ale stabilitatii
masivelor de pamant din zona lor de influenta si sa pericliteze rezistenta si stabilitatea cladirilor existente
invecinate. Cand sapaturilor se executa cu excavatoare nu trebuie sa fie depasit profilul proiectat al
sapaturii. De aceea sapatura se va opri cu aproximativ 20-30 cm deasupra cotei profilului sapaturii
diferenta urmand a se executa cu alte utilaje mecanice sau manual. In cazul terenurilor nesensibile la
actiunea apei (pietrisuri, terenuri stancoase etc.) sapaturile se executa de la inceput pana la cota stabilita
prin proiect. In cazul terenurilor sensibile la actiunea apei (PSU) sapatura trebuie oprita mai sus decat
cota prevazuta in proiect si anume:
pentru nisipuri fine 0.20-0.30 m
pentru pamanturi argiloase 0.15-0.25 m
pentru PSU 0.40-0.50 m
Atunci cand la cota de fundare pe fundul gropii apar crapaturi in teren trebuie chemat proiectantul
care stabileste masurile ce trebuie luate in vederea fundarii. Daca inainte de inceperii lucrarilor de
turnare a betonului in fundatii fundul gropii este umezit suprficial in urma unei ploi de scurta durata, el
este lasat sa se zvinte iar atunci cand umezirea este puternica se indeparteaza stratul de noroi format.
Schimbarea cotei de fundare se face numai cu acordul proiectantului si orice modificare in acest sens se
consemneaza in registrul de procese verbale de lucrari ascunse. La executarea sapaturilor langa
constructii existente si mai ales cand se coboara sub fundatiile acestor cladiri proiectul trebuie sa prevada
masuri speciale pentru asigurarea stabilitatii acestor constructii ( sprijiniri, subzidiri). Chiar daca aceste
lucrari au fost omise din proiect, constructorul nu este absolvit de obligatia de a lua masuri de asigurare a
stabilitatii sesizand beneficiarul si cerand proiectantului sa stabileasca solutiile de adoptat pentru aceasta
noua situatie.
In czaul unor lucrari de terasamente cu volume mari de importanta sau tehnicitate ridicata la care
se aplica tehnologii noi si se cere precizie mare in executarea lucrarilor acestea se executa numai pe baza
de caiet de sarcini, fise sau proiect tehnologic.
Sapaturile cu pereti verticali nesprijiniti se pot executa cu adancimi pana la (C169-1988):
0.75 m pentru terenuri necoezive sau slab coezive
1.25 m pentru terenuri cu coeziune mijlocie
2.00 m pentru terenuri cu coeziune foarte mare
In cazul sapaturilor cu pereti verticali nesprijiniti trebuie luate urmatoarele masuri pentru
mentinerea stabilitatii malurilor:
terenul din jurul sapaturii sa nu fie incarcat si sa nu fie supus la vibratii:
pamantul rezultat din sapaturi sa nu fie depozitat la o distanta mai mica de 1.00 m de la
marginea gropii de fundare, in cazul sapaturilor pana la 1.00 m adancime, distanta se
poate lua egala adancimea sapaturii;
se vor lua masuri de inlaturare rapida a apelor rezultate din prcipitatii sau provenite
accidental;
daca din cauzae neprevazute turnarea fundatiilor nu se efectueaza imediat dupa sapare si
se observa fenomene ce indica pericol de surpare sa i-au masuri de sprijinire a peretelui in
zona respectiva sau de transformare a lor in pereti de taluz.
Normativul C169-1988 mentioneaza : Constructorul este obligat sa urmareasca aparitia si
dezvoltarea crapaturilor longitudinale paralele cu marginea sapaturii, care pot indica inceperea
surparii malurilor si se iau masuri de prevenire a accidentelor
CAIET DE SARCINI
CAPITOLUL: BETONUL
1.Clasificarea betoanelor
Functie de densitatea aparenta in stare intarita la 28 de zile betoanele se clasifica in categorii de
densitate conform tabelului
Categoria de densitate a Densitatea aparenta in stare

betonului intarita la 28 zile
(kg/mc)

SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 15
Foarte greu >2500
Greu 2201-2500
Semigreu 2001-2200
Usor 1000-2000
Foarte usor <1000
Densitatea aparenta a betonului intarit este raportul dintre masa betonului si volumul sau aparent (
inclusiv volumul porilor si al golurilor interioare) (STAS 1759-80).
Betonul de categorie usor se imparte in urmatoarele subcategorii de densitate:
usor 1,2 cu densitatea 1000-1200 kg/mc
usor 2.0 cu densitatea 1801-2000 kg/mc
Consistenta betonului proaspat (masura a lucrabilitatii) poate fi determinata prin
urmatoarele metode : tasarea conului, grad de compactare, remodelare VE-BE si raspandire (
TABELUL 7.1.1~7.1.4-NE012-99)
Clasa de Tasarea Clasa de Remodelare

lucrabilitate a conului lucrabilitate a VE-BE
betonului (cm) betonului (S)STAS
T2 3010 1759-88
T3 7020 V0 >31
T3/T4 10020 V1 30-21
T4 12020 V2 20-11
T4/T5 V3 10-5
15030
T5 V4 <4
18030
CLASA Grad de CLASA Raspandire

compactare (mm) conf.
STAS ISO 9812
1759-88 F1 <340
C0 >1.46 F1 350-410
C1 1.45~1.26 F2 420-480
C2 1.25-1.11 F3 490-600
C3 1.10-1.04
Lucrabilitatea betonului proaspat reprezinta proprietatea acestuia de a asigura umplerea cofrajelor

si inglobarea armaturilor si este determinata de valoarea tasarii conului sau a gradului de compactare Gc
sau remodelare VE-BE (NE 012-99).
Clasa betonului se defineste pe baza rezistentei caracteristice fck cil (fck cub) care este rezistenta la
compresiune N/mmp determinata pe cilindri de 150/300 mm ( sau cuburi cu latura de 150 mm) la varsta
de 28 zile sub a carei valoare se pot intalni statistic cel mult 5% din rezultate. Definirea facuta in NE019-
99 are in vedere pastrarea epruvetelor conform STAS 1275/88. In tabelul 7.2.1 se prezinta clasele de
beton definite in acest mod si corespondenta orientativa cu clasele definite in normativul C160/86.
Clasa de
rezistenta a C4/5 C8/10 C12/15 C16/20 C20/25 C25/30 C30/37 C35/45 C40/50 C45/55 C50/60
betonului
fck cil 4 8 12 16 20 25 30 35 40 45 50
fck cub 5 10 15 20 25 30 37 45 50 55 60
C140/86 Bc5 Bc10 Bc15 Bc20 Bc25 Bc30 - - Bc50 - Bc60
Exista si clase de beton care nu se regasesc in normele europene si care raman valabile pana la
intrarea in vigoare a Romcodurilor de proiectare (armonizare cu Eurocodul 2). Aceste betoane sunt:
SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 16
Clasa de
rezistenta a C*2.8/3.5 C*6/7.5 C*18/22.5 C*28/35 C*32/40
betonului
fck cil 2.8 6 18 28 32
fck cub 3.5 7.5 22.5 35 40
C140/86 Bc3.5 Bc7.5 Bc22.5 Bc35 Bc40
Gradul de impermebilitate reprezinta presiunea maxima a apei pana la care aceasta patrunde in
epruvete, fara a depasi adancimea limita (STAS 3622-86).
Tabelul 7.2.2-NE012-99
Gradul de impermebilitate a betonului Presiunea

Adancimea limita de patrundere a apei(mm) maxima a apei
100 200 (bar)
Gradul de impermebilitate a betonului
P410 P420 4
P810 P820 8
P1210 P1220 12
Gradul de gelivitate reprezinta numarul de cicluri de inghet dezghet, la care trebuie sa reziste
betonul (STAS 3622-86).
Tabelul 7.2.3-NE012-99
Gradul de gelivitate al betonului Numarul de

cicluri de
inghet-dezghet
G50 50
G100 100
G150 150
2.COFRAJELE SI SUSTINEREA LOR

Desi cofrajele nu constituie o parte componenta a unei constructii ele indeplinesc un rol foarte
important in realizarea lucrarilor de beton si beton armat monolit. Astfel :
In primul rand se da forma datorita betonului proaspat pe care o mentine pana la intarirea
acestuia, influentand calitatea suprafetelor elementelor de beton care vin in contact cu cofrajele.
In al doilea rand importanta lor consta in influenta tehnico-economica pe care o au asupra
constructiei respective sub aspectul pretului de cost, consumului de materiale si manopera, al duratei de
executie etc. Pentru a evidentia importanta tehnico-economica a cofrajelor prezentam din practica
urmatoarele date :
1. Suprafata cofrata pentru elemente de constructii obisnuite din beton armat reprezinta
aproximativ 10 mp/1 mc beton.
2. Consumul specific de material lemnos in cofraje obisnuite este de aproximativ 0.035-0.060mc/
mc beton ( fara esafodaje de sustinere ) ;
3. Costul cofrajelor (materiale manopera) fata de costul total al lucrarii de beton reprezinta
aproximativ 20%.
Pentru a corespunde rolului lor orice tip de cofraj trebuie sa indeplineasca urmatoarele coditii
tehnice cu caracter general :
- Sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiect;
- Sa fie stabile si rezistente sub actiunea tuturor incarcarilor ce apar in timpul executiei
lucrarilor;
- Sa fie etanse pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment dupa turnarea betonului;
- Sa fie alcatuite din elemente care sa permite un numar mare de refolosiri;
- Sa fie alcatuite incat sa permita o decofrare usoara;
- Sa fie usor de manipulat la transporturi si montaj;

SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 17
- Sa se inscrie in abaterile admisibile;
- Sa corespunda din punct de vedere al conditiilor de tehnica securitatii muncii;
Cerinta de refolosire impune sa se utilizeze cat mai multe cofraje de inventar demontabile
alcatuite din elemente sau subansambluri care sa poate fi combinate pentru realizarea diferitelor tipuri de
cofraj. Dupa curatirea prealabila si inainte de fiecare folosire cofrajele se ung cu agenti de decofrare pe
fetele care vin in contact cu betonul. Aceste produse nu trebuie sa corodeze betonul si cofrajul, sa nu
pateze betonul, sa se aplice usor si ssi mentina neschimbate proprietatile. Dupa analizarea proiectului si
tinanad cont de conditiile specifice de executie, constructorul stabileste tipul de cofraj ce urmeaza a se
adopta si elibereaza fise tehnologice necesare realizarii lui in bune conditii. Montarea cofrajelor cuprinde
urmatoarele operatii:
- trasarea pozitiei cofrajelor
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor
- verificarea si eventual corectarea pozitiei panourilor
- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor
3.ARMAREA BETONULUI
a. Oteluri folosite pentru armaturi
Tipul de hotel pentru armaturi Simbol Domeniul de utilizare

Otel-beton rotund, neted OB 37 Armatura de rezistenta sau constructiva
(STAS 438/1-89)
Sarma trasa neteda pentru beton armat Armaturi de rezistenta sau constructive;
(STAS 438/2-89) STNB armaturile rezistenta numai sub forma de
Plase sudate pentru beton armat plase sudate sau carcase sudate.
(STAS 438/3/4-89) STPB
Otel-beton cu profil periodic PC52 Armaturi de rezistenta la elemente cu
(STAS 438/1-89) betoane de clasa cel putin C12/15
PC60 Idem C16/20
Otelurile pentru armaturi se depoziteaza separat in spatii amenajate corespunzator pe tipuri si
diametre astfel incat sa se evite murdaria sau conditiile care favorizeaza corodarea otelurilor si sa poata fi
identificate usor.
b. Fasonarea aramaturilor
Inainte de fasonare armaturile trebuie sa fie curatate si drepte. Eventualele pete de rugina se pot
indeparta prin lovile cu ciocanul sau prin frecare cu perii de sarma( numai la zonele in care barele
urmeaza a fi inadite prin sudura). Otelul-beton este livrat in bare indoite sau colaci astfel incat inainte de
taiere si fasonare el trebuie indreptat cu grija fara a i se deteriora profilul. In cazul intinderii otelului cu
troliul alungirea maxima nu trebuie sa depaseasca 1 mm/m. Barele taiate si fasonate cat si caracasele
sunt apoi depozitate in mod corespunzator in pachete etichetate spre a se evita confundarea lor. Pe
santierele unde conditiile de locale favorizeaza coroziunea armaturilor se recomanda montarea si
betonarea armaturilor intr-un timpo cat mai scurt ( max. 15 zile). Armaturile se termina cu sau fara
ciocuri. Ciocul se indoie la 180 grade in cazul armaturilor netede si la 90 grade in cazul armaturilor cu
profile periodic.
Raza interioara la indoire este de min. 1.25 d in cazul armaturilor netede si de 2d in cazul celor cu
profil periodic ( d- diametrul barei ). Portiunea dreapta de la capat ( dupa indoire ) este de 3 d la
armaturile netede si de 7 d la armaturile cu profil periodic. Indoirea barelor inclinate a barelor de trecere
din stalpi in grinzi si a celor trecute peste coltul unui cadru se face dupa un arc de cerc a carui raza va fi
de cel putin 10d. Portiunea dreapta a capetelor barelor inclinate trebuie sa aiba cel putin 20 d in zonele
intinse si 10 d in zonele comprimate. Raza cercului de indoire a etrierilor care se indoiae dupa un unghi
este de min 2d( d = diametrul etrierului). Fasonarea cicurilor si indoirea armaturilor se executa fara
socuri cu miscari lente.
c. Montarea armaturilor
Aceasta operatie poate sa inceapa numai dupa ce s-a efectuat receptionarea calitativa a cofrajelor
si dupa ce proiectantul a acceptat fisa tehnologica de betonare a elementelor sau partilor de structura al
caror volum depaseste 100 mc aparand necesitatea de a fi prevazute rosturi de betonare. De asemenea la
SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 18
montarea armaturilor trebuie adoptate masuri corespunzatoare care sa asigure buna desfasurare a turnarii
si a compactarii betonului (crearea unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara la intervale
de max. 3 m care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor; crearea in lungul grinzilor la
interval de 1.5 m a spatiului necesar patrunderii previbratorului in timpul compactarii betonului).
Armaturile se monteaza in pozitia prevazuta in proiect. Se i-au masuri corespunzatoare pe santiere care
sa asigure mentinerea armaturii in timpul turnarii si compactarii betonului ( agrafe, distantieri, capre
etc.). In general se prevad : cel putin 2 distantieri / mp de placa sau perete, cel putin 1 distantier / 1ml de
grinda sau stalp si cel putin 1 distantier intre randurile de armaturi la fiecare 2 ml de grinda in zona in
care armatura este prevazuta pe doua sau mai multe randuri. Distantieri pot fi confectionati din mortar de
ciment in forma de prisma cu cate o sarma ( pentru a fi legate de armaturi ) sau din masa plastica. Pentru
mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor se folosesc capre din otel beton.
Caprele se dispun intre ele in camp la distanta de max. 1 m ( 1 buc/ mp) si in zonele de consola de max.
50 cm ( 4 buc/mp) care sunt cel mai periclitate in ceea ce priveste calcarea de catre muncitori a
armaturilor de la partea superioara a placilor. In cazul armaturilor cu diametre >14 mm sau a placilor cu
grosimea >40 cm se admite depasirea distantelor mentionate anterior pentru asigurarea pastrarii pozititiei
corecte a armaturii. In asemnea situatii pe santiere caprele pot fi inlocuite cu bare sudate de armatura
inferioara si superioara. Se recomanda ca armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate
sudate prin puncte in cazul in care se dispune de mijloace mecanice de ridicare si montaj. Praznurile si
placutele metalice inglobate se fixeaza fie prin puncte de sudura sau legaturi cu sarma de armatura
elemntului respectiv fie de cofraj.
d. Legarea armaturilor
La incrucisari, barele de armatura trebuie sa fie legate intre ele prin legaturi de sarma neagra sau
prin sudura electrica prin puncte (C28-1983,C150-1984). In cazul legarii cu sarma se folosesc doua fire
de sarma cu 1-1.5 mm. Obligatoriu retelee de armaturi din placi si pereti au legate doua randuri de
icrutisari marginale pe tot conturul; restul incrucisarilor se leaga din 2 in 2, in ambele sensuri. In cazul
placilor curbe subtiri retelele se leaga in toate punctele de incrucisare. Se leaga toate incrucisarile barelor
de la grinzi si stalpi cu colturile etrierilor sau cu ciocurile agrafelor; restul incrucisarilor acestor bare cu
portiunile drepte ale etrierilor pot fi legate numai in sah. In mod obligatoriu barele inclinate de primii
etrieri cu care se incruciseaza. Etrierii si agrafele care se monteaza inclinat fata de armatura longitudinala
se leaga de toate barele cu care se incruciseaza. Inainte de a trece la inadirea armaturilor folosirea
plaselor sudate ca armaturi pentru elemente din beton armat ( monolite sau prefabricate ) se face in
special la placi pentru plansee si acoperisuri.
e. Inadirea armaturilor
Aceasta operatie se face prin suprapunere, suduri, mansoane presate la rece, mansoane sudate
metalotermic. La proiectarea stalpilor structurilor la care incarcarile seismice orizontale sunt preluate
total sau partial prin stalpi ( structuri fara diafragme verticale sau diafragme verticale flexibile
conlucrand cu cadre ), la constructiile cu grad de protectie antiseismic >= 7, trebuie respectate lungimile
de inadire prin petrecere date in tabelul XII.29.
Caliatea otelului Lungimea de inadire a armaturilor

longitudinale pentru beton de marca
B200 B250 B300
OB37( CU CIOCURI) 45 - -
PC52 40 - 35
PC60 45 - 40
Se recomanda ca la inadirea armaturilor pentru diafragme, barele verticale de armatura sa nu fie
prevazute cu ciocuri pentru a inlesni turnarea si compactarea betonului. Pentru armaturi din bare
independente lungimile minime de inadire sunt date in tabelul urmator.

SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 19
Armaturi Lungimi minime de inadire pentru bare
din:
OB37 PC52 PC60
1 2 3 4
PC52 40 - 35
PC60 45 - 40
Pentru plasele sudate lungimile de inadire vor fi :

- un ochi + 5 cm intre axele barelor extreme ale fiecarei plase din cuprinsul inadirii daca
pe lungimea respectiva de petrecere exista cel putin cate doua bare dispuse pe cealalta
directie la fiecare plasa;
- >= 40 d, daca pe lungimea respectiva exista cel putin cate o bara dispusa pe cealalta
directie la fiecare plasa
- >= 40 d pentru plase sudate din PC 52 sau PC 60 si 60d pentru celelalte bare cu profil
neted, dar nu mai putin decat 30 cm la plasele sudate care nu au bare dispuse pe cealalta
directie;
f. Ancorarea armaturilor
In cazul diafragmelor, ancorarea armaturilor, pot aparea in urmatoarele situatii:
- bare orizontale din centuri sau barele orizontale independente din armarea de camp la
interesectiile in forma de T sau L;
- bare orizontale din buiandrugi;
- bare vertivale din diafragme ancorate in fundatii sau centurile subsolului ;
- barele verticale de la capetele montantilor care se ancoreaza intr-o diafragma de la un
nivel inferior;
In cazul barelor orizontale din centuri si a barelor orizontale independente din armarea de camp
intersectiile in forma de T sau L se prevede o lungime de ancorare de 40 d pentru barele PC52, PC60,
OB37 cu ciocuri, iar pentru barele din OB37 fara ciocuri 60d( in mod obligatoriu fara a avea o
indoitura). In cazul barelor din buiandrugi si a celor ancorate in fundatii se prevede o lungime de
ancorare de 50d , barele din OB fiind prevazute cu ciocuri. Plasele care formeaza armarea continua a
diafragmelor se leaga cu agrafe, pentru asigurarea pozitiei in timpul turnarii, folosindu-se:
- 4 agrafe/ mp in cazul barelor cu d<=8 mm
- 6 agrafe/ mp in cazul barelor cu d> 8 mm
g. Stratul de acoperire cu beton

Pentru protectia armaturii contra coroziuni si pentru buna conlucrare a acestuia cu betonul este
necesar sa se realizeze un strat de acoperire a armaturilor ( tabelul XII .31).
TABELUL XII.31
Elementul Grosimea minima nominala a Observatii
stratului de acoperire (mm)
Placi cu grosimea <100 mm 10 Daca inaltimea este <500mm si diametrul armaturii <=
>=100 mm 15 16mm, grosimea minima este de 20mm
Grinzi cu inaltimea <250 mm 15
>=250 mm 25
Stalpi 25 -
Fundatii cu strat de egalizare 35
armaturile de la fata inferioara
Fundatii, stalpi, grinzi in 50 Pentru fetele laterale ale elementelor min. 45 mm; se
contact cu pamantul poate reduce la 25 mm prin executarea ulterioara a unei
tencuieli cu mortar M100T in grosime de min. 20mm
sau a unei hidroizolatii ( 1panza+2bitum) sau alta
protectie similara.
Etrieri sau armaturi 15 -
transversale din carcase sudate
Armaturi din profile laminate 50 -

SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 20
Armaturile inclinate cu d>=16 mm se recomanda sa aiba o acoperire laterala de beton cu
grosimea de min. 2d. Aceasta conditie este obligatorie pentru elementele din beton confectionat cu
agregate usoare. Se prevad grosimi sporite pentru :
- elemnete care sunt supuse direct actiunii interperiilor, neprotejate de tencuiala(+10 mm);
- elemente situate in mediu agresiv sau in zona litiralului Marii Negre ;
- elemente la care restrictiileprivind PSI prevad grosimi mai mari ale stratului de acoperire
h. Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect.

Atunci cand din motive bine justificate constructorul nu dispune de sortimentul si diametrele
prevazute in proiectul de executie se poate proceda la inlocuirea acestor armaturi respectand insa
urmatoarele conditii:
- adoptarea altor diametre de bare de acelasi tip de otel cu cel inlocuit se face astfel incat aria
armaturii sa rezulte egala sau cu cel mult 5% mai mare decat cea din proiect;
- pentru armaturile de rezistenta din grinzi diametrul nou adoptat trebuie sa nu fie mai mic dar cel
mult cu 25% mai mare decat cel prevazut in proiect, insa fara a schimba tipul otelului;
- inlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de otel decat cel prevazut in proiect se poate face numai
cu avizul proiectantului sau pe baza datelor precizate in proiect ; acesta inlocuire se
mentioneaza pe planurile de executie care se depun la cartea constructiei si va fi vizata de
inginerul care are in subordine lucrarea respectiva si obligatoriu vor fi aduse la cunostiinta
inginerului verificator tehnic atestat MLPAT care a verificat initial lucrarea pentru insusirea
modificarilor propuse.
INTOCMIT
ING. AIDA TOMELE
CAPITOLUL:EXECUTIA CONFECTIILOR METALICE SUDATE

SI BULONATE
1.Generalitati
Se refera la constructiile metalice executate din profile metalice laminate la cald sau tevi folosite
la constructii cu regim de functionare normal si in zone cu agresivitate naturala normala.
2.Standarde si normative de referinta
STAS 767/0-88 Constructii din otel. Conditii tehnice de calitate
STAS 767/2-78 Imbinari nituite si imbinari cu suruburi
STAS 500/1-89 Otel de uz general pentru constructii. Conditii de calitate
STAS 500/1-80 Otel de uz general pentru constructii. Marci
STAS 500/1-80 Otel de constructii repetent la coroziune. Marci
STAS 1125/1-81 - 1125/2-81 Electrozi pentru sudarea metalelor
STAS 8542/1-81 Alegerea otelurilor
STAS 7084/1-81 Defectele imbinarilor sudate. Clasificare si terminologie
STAS 10702/1 si 10702/2-76 Protectia contra coroziunii. Fisuri. Clasificare
STAS 7194-79 Sudabilitatea otelurilor. Terminologie
C150-99 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate
C139-87 Instructiuni tehnice pentru protectie anticoroziva
P134-03 Normativ privind proiectarea planseelor compuse din tabla cutate-
beton
GP003-06/96 Ghid de proiectare pentru protectia antiseismica a cladirilor halelor
industriale parter cu structura metalica
GP082-03 Ghid privind proiectarea imbinarilor ductile la structuri metalice in zone
seismice
GP078-03 Ghid privind proiectarea halelor usoare cu structura metalica
3.Materiale de baza utilizate
Confectia metalica se va executa din materialele indicate in plansele de executie, cu respectarea
SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 21
stricta a calitatii indicate.
Orice fel de modificare privind marcile sau calitatea otelului indicate in proiect nu se va putea
face decit cu acordul scris al proiectantului, pe baza unor justificari bine motivate, care nu dauneaza
sigurantei si stabilitatii constructiei, in timp.
Calitatile mecanice - sudabilitatea si replienta - au fost determinate de conditiile atmosferice in
care se va realiza constrcutia.
Materialele folosite in confectia metalica vor fi insotite de certificate de calitate eliberate de
furnizor pentru materialele care nu au certificat de calitate.
Uzina sau intreprinderea care executa confectiile vor face contraprobe conform standardelor in
vigoare, pentru stabilirea calitatii.
4.Materiale de adaus
Se vor utiliza electrozi E43-3B, conform STAS 1125/2-79 Calitate minima admisa.
Inainte de punerea in opera, electrozii vor fi uscati timp de 2 ore, la temperatura de +250 grade
Celsius.
5.Verificarea calitatii materialelor utilizate
Serviciul CTC al uzinei va verifica calitatea materialelor folosite si este direct raspunzator de
aceasta, in conformitate cu standardele su prescriptiile in vigoare.
Verificarea numarului de lot si sarja se face pe baza planului de croire intocmit de furnizor.
6. Pregatirea executiei
6.1 Inainte de inceperea lucraruilor, uzina va intocmi un plan tehnologic de executie, pentru
fiecare ansamblu, cuprinzind:
modul de pregatire al laminatelor ce vor fi utilizate, cu indicarea modului de decupare a
muchiilor;
modul de succesiune la aplicarea gaurilor in laminate, in vederea realizarii imbinarilor bulonate
de diferite categorii;
modul de asamblare, in vederea sudarii. Pentru aceasta se va tine seama de respectarea
indicatiilor privind prelucrarea muchiilor in vederea sudarii cuprinse in STAS 6662-87, tabelele
1, 2 si 3;
tipurile, calitatea si diametrul electrozilor folositi pentru fiecare tip de sudura;
regimul de sudura folosit la fiecare tip de cordon;
succesiunea de aplicare a sudurilor, precum si sensul de sudare;
controlul care trebuie facut in timpul executiei;
mijloacele de taiere mecanica sau cu flacara, ce se vor utiliza;
mijloacele de indepartare a ruginii si zgurii.
Toate pregatirile efectuate se vor baza pe tolerantele admise in standarde si pe tolerantele impuse
in cadrul planselor de executie.
6.2 Taierea pieselor cu foarfeca este admisa in cazul laminatelor plane, cu conditia ca dupa taiere
sa se indeparteze complet, prin robotare sau polizare, neregularitatile, fisurile si sa nu ramina declasari de
material.
Inainte de sudare, zona de imbinare se va curati cu polizorul si peria de sirma, pentru a indeparta
murdaria, rugina, petele de ulei.
6.3 Se admite o singura jontare pe lungimea unui element. Aceasta se va fixa de catre executant,
cu acordul proiectantului.
7. Sudarea
7.1 Se vor respecta indicatiile tabelului 7 din STAS 9398-83 privind incercarile mecanice si
examinarile metodologice.
Sudarea se executa numai de catre sudori autorizati. Sudorii sint obligati sa respecte regimurile de
sudare stabilite in planul procesului tehnologic.
Sudurile se executa la formele si dimensiunile din proiect, in limita tolerantelor admise.
Cordoanele de suduri la care nu exista indicata grosimea cordonului se vor realiza de 0,7 din grosimea
maxima a pieselor care se imbina, insa nu ami mica de 4 mm.
Piesele se sudeaza pe toata lungimea de contact - in cazul in care nu sint specificatii in proiect.
Sudurile de colt se vor executa de clasa C2 de executie, efectuindu-se control cu un lichid
penetrant si - vizual - cu lupa.
Clasa C3 de executie se admite la sudurile constructiei (scari) mai putin grinzile de vang.
SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 22
Piesela de imbinare cap la cap vor fi de clasa C1 de executie.
Clasa de sudura va fi certificata de uzina constructoare, pe baza C150-99.
Controlul defectoscopic nedestructiv al cusaturilor de sudura se va efectua conform cerintelor
Listei reperelor la care se cere certificat de calitate si tabel 6 din C150-99.
Sudurile constructive se vor verifica vizual 100% din lungime.
Maistrul CTC al uzinei verifica - inainte de sudare - calitatea materialului, dimensiunile pieselor
asamblate prin sudare, precum si starea de curatire a pieselor.
In timpul sudarii el verifica - prin sondaj - respectarea tehnologiei de executie a prescriptiilor in
regimurile de sudare indicate in fisele tehnologice.
Dupa verificarea CTC a uzinei - privind calitatea imbinarilor sudate - se va marca pe fiecare
subansamblu controlat conform C150-99, paragraf 3.2.1 si 3.2.2.
Portiunile cordoanelor de sudura care prezinta defecte interzise clasei de calitate prevazute vor fi
indepartate prin aschiere sau taiate cu scule potrivite si apoi sudate.
8. Executia
8.1 La executie se va da o atentie deosebita respectarii dimensiunilor si cotelor prevazute in
proiect, in special in zona legaturii cu alte elemente. Dupa executie, fiecare subansamblu se verifica sub
aspectul dimensiunilor si se intocmeste o fisa dimensionala, indicind abaterile fata de proiect.
8.2 Imbinarile bulonate prevazute sint cu suruburi normale, pentru constructii metalice.
8.3 Tolerantele dimensionale se vor respecta conform STAS 767/0-77, pct.2.3.1 si 2.3.5. Gaurile
se dau in subansamblele de imbinat, prin suprapunere, dupa incheierea fazei de imbinari sudate, a
prelucrarii lor prin polizare sau alezare, in locurile de imbinare bulonata.
8.4 Toate subansamblurile constructiei se premonteaza in uzina, acestea incadrindu-se in abaterile
admise, date de proiectant in fisa de masuratori.
9.Receptia
Receptia subansamblelor se face obligatoriu in uzina, inainte de vopsirea lor.
Receptia se va face de o comisie alcatuita din:
delegatul uzinei
sudorul sef sau maistrul sudor al uzinei
delegatul CTC al uzinei
delegatul investitorului
delegatul proiectantului
Se face in mod obligatoriu si receptia pilonului cu subansamblele preasamblate.
La receptie, CTC-ul uzinei prezinta, odata cu subansamblele uzinate si urmatoarea documentatie:
certificatele de calitate ale materialelor, cu contraprobe de uzina;
rezultatul incercarilor si examinarilor facute pe corpurile de proba (daca este cazul);
tehnologia de executie (procesul tehnologic folosit in executie);
numarulautorizatiilor sudorilor folositi la lucru;
rezultatul verificarii cordoanelor de sudura, de catre CTC-ul uzinei;
fisele cu rezultatele verificarilor dimensionale ale ansamblelor sau ansamblelor uzinate;
lista cu remedieri facute (natura lor si pozitia lor exacta).
Comisia de receptie verifica documentatia prezentata de uzina si verifica - prin sondaj - calitatea
sudurilor si a cotelor subansamblelor uzinate.
Ea poate face orice verificare, incercare sau control privitor la calitatea lucrarilor executate.
Protectia constructiei se va face apoi prin acoperirea cu doua straturi de grund G735-6 (4) la
atelier.
Dupa montarea definitiva a tuturor elementelor se va proceda la chituirea cu chit de minium a
tuturor prinderilor si joantelor de montaj.
Dupa aceste operatii se va proceda la refacerea si completarea straturilor de grund.
Peste grundul de minium se vor da doua straturi de vopsea de ulei de in fiert si minium de plumb.
Culoarea se va stabili de proiectantul arhitect.
Intretinerea se va face periodic, prin revopsirea cel putin o data la trei ani
INTOCMIT
ING. AIDA TOMELE
SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 23
CAIET DE SARCINI REZISTENTA
STRUCTURA METALICA
1. Generalitati
1.1.- Generalitati
Prezentul Caiet de sarcini se aplica la executia, controlul si receptia constructiilor metalice ce fac
parte din investitie.
Executia, receptia, depozitarea, att n uzina ct si pe santier, transportul, ambalarea, montajul,
vopsitoria si finisajul constructiei si a partilor de constructie metalica, vor respecta prevederile
standardelor, normativelor si intructiunilor tehnice in vigoare si prevederile prezentului Caiet de sarcini.
Prezentul Caiet de sarcini nu suplineste prevederile normativelor in vigoare ci le completeaza si
precizeaza anumite detalii si modul de interpretare.
Respectarea prevederilor normativelor in vigoare si a prezentului Caiet de sarcini, este obligatorie
si constituie baza receptiei provizorii si definitive a unor parti din lucrare sau a ansamblului ei.
Furnizorul (executantul) va face instructajul necesar cu ntregul personal de executie, n uzina si
pe santier, referitor la proiect, normative, intructiuni tehnice si prezentul Caiet de sarcini n asa fel nct
fiecare din cei ce contribuie la realizarea lucrarii sa cunoasca perfect sarcinile ce le revin n respectarea
conditiilor tehnice de calitate a lucrarii.
In scopul asigurarii calitatii lucrarii, furnizorul poate completa prezentul Caiet de sarcini cu alte
prevederi pe care le va considera necesare, n vederea realizarii corecte a elementelor constitutive,
subansamblurilor si ansamblurilor uzinate si montate.
Pentru lucrarile de constructii metalice se vor respecta:
- STAS 767/0 - 88 Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii
tehnice generale de calitate.
- STAS 767/2 - 78 Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari nituite si imbinari cu
suruburi de constructii din otel. Prescriptii de executie
- STAS 500/1 - 89 Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii generale tehnice de
calitate.
- C 150 - 99 Normativ privind calitatea mbinarilor sudate din otel ale constructiilor
civile, industriale si agricole.
- SR EN 25817/93 Imbinari sudate cu arc electric din otel. Ghid pentru nivelurile de acceptare
a defectelor.
- C 56 - 85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente.
1.2. Documentatia
1.2.1. Documentatia tehnica de executie este elaborata de :
- proiectant;
- intreprinderea care uzineaza elementele si subansamblele de constructie;
- intreprinderea care executa montajul structurii metalice.
1.2.2. Documentatia tehnica elaborata de proiectant.
1.2.2.1. Aceasta trebuie sa cuprinda piesele scrise si desenate specificate la articolul 1.4.1 din
STAS 767/0 - 88, la care se adauga :
- categoria de executie A sau B pentru fiecare element in parte conform articolului 1.3. din STAS
767/0 - 88;
- pe elementele sudate se va indica, pentru fiecare cusatura sudata in parte, nivelul de acceptare al
sudurilor conform Instructiunilor tehnice C150 - 99;
- pentru elementele sudate s-a ales nivelul de acceptare "c" intermediar, pentru defecte, conform
SR EN 25817-1993;
- daca pe planurile de executie nu se specifica grosimea cusaturilor de colt (a), aceasta se
stabileste de catre intreprinderea de uzinare in functie de grosimea (t) a produselor laminate
care se imbina, conform tabelului 1.
SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 24
TABEL A
GROSIMEA CUSATURILOR DE COLT
Grosimea tablelor Grosimea cusaturilor
t (mm) de colt a (mm) min.
4....8 3.5
9....15 4.0
16...20 4.5
21 ...30 5.0
31 ...40 6.0
> 40 8.0
La grosimi neegale ale produselor laminate care se sudeaza, grosimea minima a cusaturilor de
colt (a) se stabileste corespunzator grosimii minime a celor doua laminate.
Proiectul de executie cuprinde cerintele specificate in contractul incheiat cu clientul.
1.2.3. Documentatia ce trebuie elaborata de uzina constructoare

1.2.3.1. Furnizorul are obligatia sa intocmeasca o documentatie a tehnologiei de confectionare,
care sa cuprinda operatiile de debitare si prelucrare a pieselor si preasamblare in uzina.
Intreprinderea ce uzineaza piesele metalice are obligatia ca inainte de inceperea uzinarii sa
verifice planurile de executie. O atentie deosebita se va da verificarii tipurilor si formelor cusaturilor
sudate prevazute in proiect. In cazul constatarii unor deficiente sau in vederea usurarii uzinarii (de
exemplu alte forme ale rosturilor, imbinarilor sudate precum si pozitia imbinarilor de uzina
suplimentare), se va proceda dupa cum urmeaza :
- pentru deficiente care nu afecteaza structura metalica din punct de vedere al rezistentei sau
montajului (neconcodanta unor cote, diferente in extrasul de materiale, etc.), uzina efectueaza
modificarile respective, comunicandu-le in mod obligatoriu si proiectantului;
- pentru unele modificari care ar afecta structura din punct de vedere al rezistentei sau al
montajului, comunica proiectantului propunerile de modificari pentru a-si da avizul.
Orice modificare de proiect se face numai cu aprobarea prealabila, scrisa, a proiectantului.
Modificarile mai importante se introduc in planurile de executie de catre proiectant; pentru unele
modificari mici acestea se pot face de uzina dupa ce primeste avizul in scris al proiectantului.
1.2.3.2. Dupa verificarea proiectului si introducerea eventualelor modificari, uzina constructoare
intocmeste documentatia de executie care trebuie sa cuprinda :
a) Toate operatiile de uzinare pe care le necesita realizarea elementelor incepand de la debitare si
terminand cu expedierea lor.
b) Tehnologia de debitare si taiere.
c) Procesul tehnologic de executie pentru fiecare subansamblu in parte, care trebuie sa asigure
imbinarilor sudate cel putin aceleasi caracteristici mecanice ca si cele ale metalului de baza care se
sudeaza, precum si clasele de calitate prevazute in proiect pentru cusaturile sudate.
d) Preasamblarea in uzina, metodologia de masurare a tolerantelor la premontaj.
1.2.3.3. Procesul tehnologic de executie pentru fiecare piesa trebuie sa cuprinda :
- piese desenate cu cote, pentru fiecare reper;
- procedeele de debitare ale pieselor si de prelucrare a muchiilor, cu modificarea
clasei de calitate a taieturilor;
- marcile si clasele de calitate ale otelurilor care se sudeaza;
- tipurile si dimensiunile cusaturilor sudate;
- forma si dimensiunile muchiilor care urmeaza a se suda conform datelor din
proiect sau, in lipsa acestora, conform SR EN 29692/94 si SR EN ISO 9692-2 :2000;
SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 25
- marca, caracteristicile si calitatea materialelor de adaos : electrozi, sarme si flexuri;
- modul si ordinea de asamblare a pieselor in subansambluri;
- procedeele de sudare;
- regimul de sudare;
- ordinea de executie a cusaturilor sudate;
- ordinea de aplicare a straturilor de sudura si numarul trecerilor;
- modul de prelucrare a cusaturilor sudate;
- tratamentele termice daca se considera necesare;
- ordinea de asamblare a subansamblelor;
- planul de control nedistructiv (Rontgen, gamma sau ultrasonic) al imbinarilor;
- planul de prelevare a epruvetelor pentru incercari distructive;
- regulile si metodele de verificare a calitatii pe faze de executie, cf. cap. 4 din
STAS 767/0 - 88 si prevederile prezentului caiet de sarcini.
Regimurile de sudare se stabilesc de catre intreprinderea de uzinare, pe imbinari de proba, acestea
se considera corespunzatoare numai daca rezultatele incercarilor distructive si analizelor metalografice
realizate conform tabel 5 din C150-99 corespund prevederilor din tabelul 6 al normativului respectiv.
Pentru fiecare marca de otel si pozitie de sudare prevazuta a se aplica la fiecare subansamblu
diferit, se va executa cate o serie de placi de proba ce se vor stabili de catre ISIM.
1.2.3.4. Procesele tehnologice de executie vor fi avizate de ISIM.
In vederea realizarii in bune conditiuni a subansamblelor sudate de serie, intreprinderea
executanta va intocmi fise tehnologce pe baza proceselor tehnologice de mai sus si SDV-urile de
executie pentru toate tipurile diferite de subansamble.
La intocmirea fiselor si procedeelor tehnologice se va avea in vedere respectarea dimensiunilor si
cotelor din proiecte, precum si calitatea lucrarilor, in limita tolerantelor admise prin STAS 767/0 - 88 si
prin prezentul caiet de sarcini.
Dimensiunile si cotele din planurile de executie se inteleg dupa sudarea subansamblelor. Pentru
piesele cu lungimi fixe prevazute ca atare in proiect, dimensiunile se inteleg la + 200C.
1.2.3.5. Inainte de inceperea lucrarilor, in vederea verificarii si definitivarii proceselor

tehnologice de executie, uzina va executa cate un subansamblu principal (cap de serie), stabilit de
proiectant si ISIM, pe care se vor face toate masuratorile si incercarile necesare. Masuratorile vor
cuprinde verificari ale cordoanelor de sudura vizual si cu lichide penetrante, control radiografic al
sudurilor cap la cap si control US pentru cusaturile de colt patrunse, precum si control distructiv pe
epruvete extrase din placile tehnologice. Se vor face, de asemenea, masuratori complete asupra
geometriei subansamblului, inainte si dupa premontaj si se va verifica inscrierea in tolerantele prevazute
in prezentul caiet de sarcini.
Rezultatele acestor masuratori si cercetari se verifica de o comisie formata din reprezentantii
proiectantului, uzinei, beneficiarului, intreprinderii de montaj si ISIM.
In functie de rezultatele obtinute, comisia va stabili daca sunt necesare masuratori si incercari
distructve suplimentare si daca subansamblul de proba (cap de serie) executat se va introduce in lucrare.
Rezultatele acestor incercari si masuratori vor fi consemnate intr-un dosar de omologare al
subansamblului de proba.
Subansamblele de proba se vor executa pe baza tehnologiilor de sudare elaborate de uzina si
avizate de ISIM.
Procesul tehnologic de executie pentru subansamblele de proba, care va cuprinde si tehnologiile
de sudare, va fi elaborat de uzina si avizat de ISIM. Dupa omologarea subansamblelor de proba se vor
omologa tehnologiile de sudare pentru toate tipurile de imbinari in conformitate cu SR EN ISO 15614-
8 :2003.
1.2.3.6. Procesele tehnologice de executie pentru subansamblele completate si definitivate in
urma executiei celor de proba, vor fi aduse la cunostinta proiectantului, beneficiarului si intreprinderii de
montaj.
1.2.3.7. Pe baza proceselor tehnologice definitivate in urma incercarilor, inginerul sudor va
extrage din acestea, din "Caietul de sarcini" si standarde, toate sarcinile de executie si conditiile de
calitate ce trebuiesc respectate la lucrarile ce revin fiecarei echipe de lucru (sortare, indreptare, sablare,
trasare, debitare, asamblare provizorie, haftuire, sudare, prelucrare, etc.). Aceste extrase vor fi predate
SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 26
echipelor si prelucrate cu acestea, astfel incat fiecare muncitor sa cunoasca perfect sarcinile ce ii revin.
1.2.4. Documentatia tehnica ce trebuie intocmita de intreprinderea ce monteaza
structura metalica.
1.2.4.1. Aceasta trebuie intocmita de personal cu experienta in lucrari de montaj (ingineri, maistri)
care vor conduce montajul, tinand seama de specificul lucrarii si utilajele de care se dispune, precum si
de anotimpul in care se vor face lucrarile de sudare la montaj.
1.2.4.2. Inainte de a incepe elaborarea documentatiei de montaj, intreprinderea care o intocmeste
are obligatia sa verifice documentele tehnice de proiectare si de executie in uzina si sa semnaleze
elaboratorului acestora orice lipsuri sau nepotriviri constatate, precum si sa propuna, daca considera
necesar, unele eventuale modificari sau completari ce ar usura montajul.
1.2.4.3. Documentatia tehnica de montaj trebuie sa cuprinda :
- spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe santier al elementelor de constructii;
- organizarea platformelor de preasamblare pe santier, cu indicarea mijloacelor de transport si
ridicare ce se folosesc;
- verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse;
- pregatirea si executia imbinarilor de montaj;
- verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata;
- ordinea de montaj a elementelor;
- metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermediare de montaj;
- schema si dimensiunile halei incalzite iarna pentru completarea subansamblelor uzinate cu unele
piese ce se sudeaza pe santier.
1.3.- Materiale.
Materialele de baza trebuie sa corespunda conditiilor prescrise n proiect (marca, clasa de
calitate) sa fie nsotite de certificatele de calitate ale furnizorului materialelor si sa aiba marcate pe
fiecare tabla, platbanda etc. marca otelului, clasa de calitate, numarul sarjei precum si poansonul AQ al
furnizorului de material.
Folosirea laminatelor nemarcate nu este admisa.
La executia constructiilor metalice se foloseste sortimentul de otel :
- otel OL 37.2n - STAS 500/2 - 80 cl. I-a de calitate;
- otel OL 52.3k - STAS 500/2 - 80 cl. I-a de calitate.
Caracteristicile otelurilor vor fi solicitate explicit n comanda de materiale catre furnizorul
laminatelor si nu se vor considera avnd aceasta calitate dect piesele anume marcate, nsotite de
certificat de calitate corespunzator. Certificatele de calitate vor trebui prezentate la receptia in uzina a
produselor uzinate, dupa care se vor pastra timp de 10 ani.
Furnizorul lucrarilor este obligata sa verifice prin sondaj calitatea otelului livrat la fiecare 200 -
500 tone livrate. Defectele de suprafata si interioare ale laminatelor trebuie sa coerespunda punctului 2.2.
din STAS 767/0-88.
Materialele de adaos
La executia sudurilor manuale (hafturi si suduri definitive)se vor folosi electrozi care trebuie sa
corespunda standardelor pentru materiale de adaos.
Furnizorul care executa imbinarile sudate are responsabilitatea folosirii in fabricatie a
materialelor de adaos corespunzatoare tehnologiilor omologate.
Materialele de adaos se stabilesc de catre responsabilul tehnic cu sudura al unitatii de executie si
se vor utiliza in asa fel incat caracteristicile mecanice de rezistenta a cordoanelor de sudura sa
depaseasca cu min. 20% rezistenta materialelor de baza.
Se recomanda folosirea tehnologiei de sudare in mediu de gaz protector.
Suruburi de inalta rezistenta pretensionate (IP)

Suruburile de inalta rezistenta vor fi din grupa de caracteristici mecanice 8.8 si 10.9 conform
STAS 2700/3 - 89, cu piulite din grupa de caracteristici 8 si 10 conform SR EN 20898-2 :1997 si saibe
conform STAS 8796/3 - 89.
Furnizorul va face de asemenea verificarea caracteristicilor mecanice a suruburilor, piulitelor si
saibelor prin verificarea duritatii Brinell. Proportia verificarilor va fi de cite un organ de asamblare
SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 27
pentru fiecare lot mai mare de 500 buc. livrat de uzina furnizoare pe baza aceluias certificat de calitate.
Suruburile, piulitele si saibele de inalta rezistenta vor fi depozitate in lazi marcate special.
Suruburile, piulitele si saibele de inalta rezistenta vor fi zincate.
2. Constructia metalica executata n uzina

2.1 - Generalitati
Furnizorul lucrarilor va ntocmi pentru fiecare subansamblu, un proces tehnologic de executie n
asa fel nct sa asigure buna calitate a lucrarii.
Procesul tehnologic trebuie sa cuprinda:
- piesele desenate pe repere cu toate cotele;
- dimensiunile de taiere si procedeul de taiere al laminatelor;
- calitatile materialului de baza ce trebuie folosit;
- modul de pregatire a marginilor pieselor ce se sudeaza (sanfrenarea);
- modul de preasamblare (haftuire) a elementelor si a subasamblelor;
- procedeul de sudare cu indicarea de a se folosi pe scara larga sudarea automata si semiautomata;
- regimul de sudare;
- tipurile si dimensiunile cordoanelor de sudura;
- ordinea de executie a cordoanelor pentru evitarea deformatiilor neadmisibile si a tensiunilor
interne mari;
- ordinea de aplicare a straturilor si numarul trecerilor, unde e cazul;
- modul de prelucrare a cordoanelor;
- ordinea de asamblare;
- planul de control Rontgen, gamagrafic sau ultrasonic
Regimurile de sudare se stabilesc de uzina pe placi de proba, considerndu-se corespunzatoare
numai dupa efectuarea ncercarilor mecanice si fizice ale cordoanelor de sudura care trebuie sa
corespunda cu prevederile prezentului Caiet de sarcini.
Furnizorul este direct si singur raspunzator pentru ntocmirea proceselor tehnologige de executie
si sudare ale subansamblelor (care se executa n uzina), de alegerea regimurilor optime de sudare, de
calitatea materialelor de adaos alese ca si calitatea lucrarilor executate, n conformitate cu planurile de
executie si prezentul Caiet de sarcini.
2.2. Executarea elementelor metalice sudate

Pregatirea laminatelor
La alegerea lor laminatele trebuie sa fie controlate din punct de vedere al calitatii, starii si
aspectului lor, precum si al eventualelor defecte de laminare.
Pe baza numarului de sarja imprimata pe laminate ca si pe baza buletinelor de analiza si ncercari
mecanice se va verifica corespondenta datelor cu cerintele proiectului, standardelor si prezentului Caiet
de sarcini.
Prin examinarea exterioara pe ambele fete se va stabili starea pieselor si eventualele defecte de
laminare. Laminatele ruginite, murdare de noroi, ulei sau vopsea se vor curata nainte de prelucrare.
Laminatele cu defecte ca: stratificari, suprapuneri, sufluri, fisuri, incluziuni sau alte defecte
neadmisibile, ca si cele cu abateri dimensionale peste cele admise prin standarde sau prezentul Caiet de
sarcini nu vor fi folosite la executia constructiei metalice sudate.
Se poate face si un control ultrasonic, prin ntelegere ntre parti, n masura n care acest lucru va
aparea necesar si n functie de posibilitatile tehnice.
Prelucrarea laminatelor fara ndreptarea lor prealabila este admisa n cazul n care abaterile fata
de forma lor geometrica corecta, nu depasesc tolerantele cuprinse in standardele in vigoare (STAS 767/0
- 88) sau pe cele indicate in detaliile de executie.
Laminatele care prezinta deformatii mai mari ca cele mentionate mai sus, trebuie indreptate
inainte de trasare si debitare.
Indreptarea laminatelor se face n conditiile precizate in prescriptiile in vigoare. Indreptarea la
rece este admisa numai daca deformatiile nu depasesc valorile din standardele pentru laminate n
vigoare.
SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 28
2.3. - Trasarea.
Constructiile metalice se vor executa conform detaliilor din proiect, folosind tehnologia proprie
fiecarui atelier specializat.
Trasarea se va executa cu precizie de 1.00 mm daca in proiect nu se prevede o precizie mai
mare. Nu se admite acumularea mai multor tolerante pe aceeasi linie de cotare.
Trasarea se efectueaza cu instrumente verificate si comparate cu etaloanele de control verificate

oficial sau cu instalatii speciale. Pe sabloane se scriu : simbolul lucrarii, numarul desenului, pozitia
pieselor, diametrul gaurilor, numarul pieselor aceleasi, etc.
La stabilirea cotelor din trasare si debitare a materialelor se va tine seama ca valorile cotelor din
proiect sa fie cele finale, care trebuie realizate dupa incheierea intregului proces tehnologic de uzinare.
Orientarea pieselor fata de directia de laminare poate fi oricare, daca in proiect nu se prevede altfel.
Dupa trasare, nainte de executarea taierii se va marca prin poansonare pe fiecare piesa trasata
sarja din care face parte tabla. De asemenea, piesele vor fi marcate prin vopsire (sau poansonare) cu
numarul de pozitie al piesei conform proiectului sau planului de operatii. Verificarea executarii corecte a
marcajului pe piese va fi efectuata prin sondaj de organul AQ, trasatorul nefiind scutit de raspundere.
2.4.- Prelucrarea laminatelor.

Taierea pieselor se face cu foarfeca, cu fierastraul, cu flacara de oxigen sau cu laser folosindu-se
cu precadere taierea mecanizata. Nu se admite taierile si prelucrarile cu arcul electric.
Racordarile sau degajarile circulare care sunt prevazute n proiect se vor executa obligatoriu
numai prin gaurire cu burghiul sau prin taiere cu suflai axial cu compas.
La piesele debitate sau prelucrate cu flacara, la care nu se mai fac prelucrari ale muchiilor, este
obligatoriu sa se curete crusta de zgura care se formeaza la partea inferioara a taieturii.
Prelucrarea muchiilor (sanfrenarea) pieselor ce trebuie mbinate prin sudura este obligatorie si se
va executa conform procesului tehnologic de executie.
Prelucrarea muchiilor se poate executa att cu mijloace mecanice (ex, prin aschiere) ct si
mecanizat cu flacara de oxigaz. Dupa sanfrenarea cu flacara este obligatorie polizarea muchiilor
sanfrenate pe o adancime de minim 2 mm. Nu se admite prelucrarea muchiilor manual cu flacara de
oxigaz.
Suprafetele taieturilor executate cu stanta sau flacara se prelucreaza prin aschiere pe o adancime
de 2 3 mm. Se excepteaza marginile libere ale guseelor ori rigidizarilor. Marginile taieturilor executate
cu flacara, foarfeca sau laser nu mai necesita prelucrarea prin aschiere, daca prin sudare se topesc
complet sau daca se asigura taierii clasa de calitate 1.2.1 conform SR EN ISO 9013 1998.
O eventuala preincalzire a laminatelor inainte de taiere se va face conform prevederilor
procesului tehnologic de uzinare. Crestaturile. neregularitatile sau fisurile fine rezultate dintr-o
prelucrare defectuasa cu oxigen, se inlatura prin daltuire, polizare sau rabotare. Daltuirea sau polizarea se
executa cu o panta de 1 : 10 fata de suprafata taieturii sau prin incarcare cu sudura, cu respectarea
tehnologiei de sudare si acordul proiectantului.
Piesele al caror contur prezinta unghiuri intrande se gauresc in prealabil in varful unghiului cu un
burghiu avand diametrul de minim 25 mm. In cazul taierii cu o masina de copiat, la unghiurile intrande
trebuie asigurata o racordare cu diametrul de minim 25 mm, urmata de polizare.
Pe fiecare piesa taiata dintr-o tabla se va aplica un marcaj prin vopsire si poansonare, prin care se
noteaza :
- numarul piesei conform marcii din desenele de executie si eventual indicativul
elementului la care se foloseste ;
- marca si clasa de calitate a tablei;
- numarul lotului din care provine.
Tipul imbinarii trebuie prevazut in proiect. Uzina trebuie sa examineze aceste tipuri si sa faca
proiectantului propuneri de modificari, daca prin acestea se usureaza executia, fara a modifica calitatea
cusaturii. Geometria rosturilor (unghiul, marimea muchiilor netesite, deschiderea rosturilor, etc.) ca si
forma prelucrarii muchiilor in vederea sudarii se alege de uzina functie de tipul imbinarii prevazute in
proiect, de procedeul de sudare folosit si de grosimea pieselor, tinand seama de prevederile din SR EN
29692 94 pentru sudarea cu arc electric invelit. Aceste forme trebuie prevazute in tehnologia de sudare
SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 29
intocmita de uzina.
Toate piesele care n urma procesului de taiere cu flacara au suferit deformatii mai mari dect
cele indicate n prezentul Caiet de sarcini vor fi supuse ndreptarii. Indreptarea se va putea face la
laminorul de planat sau prin ncalzire locala. Temeratura tablei n zonele ncalzite local va fi de cca. 600o
C. Ea va fi obligatoriu controlata.
In cazul ndreptarii prin ncalzire locala se interzice racirea fortata a zonelor ncalzite
( de expemplu cu jet de apa sau aer).
Gaurirea se face dupa operatiile de ndreptare si sudare. Ea se poate face si naintea acestor
operatii daca se asigura conditiile de calitate si coincidenta gaurilor din piesele care se suprapun.
Dimensiunile pieselor taiate trebuie astfel realizate nct dupa sudarea definitiva sa nu se
depaseasca abaterile admise.
2.5.- Controlul calitatii dupa debitare, ndreptare si prelucrarea muchiilor.

Organul AQ are obligatia sa verifice urmatoarele:
- existenta pe piese a marcajului corect si vizibil;
- dimensiunile pieselor debitate n limitele tolerantelor;
- curatirea completa a crustei de zgura, care se formeaza pe partea inferioara a
- taieturii;
- planeitatea suprafetelor si rectilinitatea marginilor pieselor dupa ndreptare, n limitele
tolerantelor;
- executia corecta a sanfrenului la piesele ce necesita aceasta prelucrare.
Nu se admite trecerea la alte operatii a pieselor care:
- sunt necorespunzatoare dimensional;
- nu au marcajul corect si vizibil;
- prezinta defecte de taiere ce nu pot fi remediate.
2.6.- Asamblarea.
Operatii premergatoare asamblarii.
Piesele care urmeaza a fi asamblate trebuie sa aiba suprafetele uscate si curate. Se interzice
asamblarea pieselor ude, acoperite cu ghiata, unsoare, noroi, rugina etc. prezentnd exfolieri.
Marginile pieselor care se sudeaza vor fi polizate pe o latime de 20-30mm pe ambele fete pentru
ndepartarea completa a tunderului si ruginii.
Piesele care prezinta muscaturi rezultate prin oprirea accidentala a procesului de taiere cu flacara,
vor fi remediate nainte de asamblare .
2.7.- Asamblarea pieselor n vederea sudarii (asamblare provizorie)

Asamblarea pieselor se va executa cu ajutorul dispozitivelor de asamblare, sudare. Constructia
acestor dispozitive trebuie sa asigure precizia de asamblare a pieselor in limitele tolerantelor admise de
prezentul Caiet de sarcini si sa nu mpiedice deformarea libera a pieselor precum si executarea lucrarilor
de sudare n bune conditii.
La asamblare nu se admite prinderea cu sudura pe suprafetele tablelor a dispozitivelor de tragere.
Asamblarea n vederea sudarii automate sub flux a mbinarilor cap la cap se poate face direct pe
dispozitivul de sudare sub flux cu strngere electromagnetica.
In perna se va pune flux de aceeasi calitate cu cel ntrebuintat la sudarea otelului respectiv. Fluxul
va trebui sa ndeplineasca conditiile prevazute. Nu se admite folosirea n perne a unui strat de umplere a
pernei de alta calitate si depunerea numai la suprafata a unui strat redus ca grosime din fluxul cu care se
sudeaza.
Asamblarea trebuie facuta astfel ca dupa sudarea definitiva sa rezulte subansamble cu dimensiuni
corecte. Eventualele abateri la asamblarea pentru sudare trebuie sa se ncadreze n cele prevazute n acest
Caiet de sarcini.
Neregularitatile si deformatiile locale pe care le prezinta o piesa si care depasesc pe cele
prevazute n acest Caiet de sarcini, trebuie sa fie nlaturate prin prelucrare, realizndu-se racordarea lina
SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 30
de la portiunea prelucrata la cea neprelucrata.
La asamblare tolerantele sunt cele din STAS 767 / 0 - 88.
2.8.- Controlul calitatii dupa asamblarea si prinderea provizorie

Inainte de operatia de sudare, se vor verifica toate dimensiunile subansamblelor.
Se vor controla toate prinderile de sudura (haftuirile). Acestea vor fi controlate de organul AQ
din schimbul respectiv. Se va proceda la examinarea amanutita a fiecarei prinderi, folosind n acest scop
lampi electrice si lupe cu o putere de marire de 2,5 ori.
Daca se constata fisuri n cordoanele de prindere a unor mbinari cap la cap, se vor ndeparta
complet cordoanele de prindere fisurate, prin craituire arc-aer, urmata de o polizare pna la ndepartarea
completa a urmelor lasate de arcul electric (de la craituire) pe materialul de baza.
In cazul unor fisuri n cordoanele de prindere a unor mbinari de colt acestea se vor elimina prin
polizare sau craituire mecanica (se elimina complet cordoanele cu fisuri). Curatirea mecanica va fi
urmata obligatoriu de polizare.
Dupa polizarea portiunilor n care au existat haftuiri cu fisuri este obligatoriu sa se faca un
control amanuntit a acestor zone att vizual ct si cu lichide penetrante.
2.9- Sudarea subansamblelor metalice

2.9.1. Generalitati
Executarea unor mbinari sudate de buna calitate este conditionata de:
- folosirea unor laminate de buna calitate lipsite de defecte ca: stratificari, suprapuneri, sufluri,
fisuri, incluziuni;
- curatirea de impuritati (grasimi, vopsea, rugina etc.) a laminatelor n zona mbinarii;
- uscarea zonelor din table pe care se aplica sudarea;
- folosirea unor materiale de adaos (electrozi, srma, flux) corespunzatoare materialului de baza
ce se sudeaza;
- respectarea la stabilirea regimului de sudare a energiei liniare minime de sudare prescrisa pentru
fiecare tip de mbinare ;
- sudarea n plan orizontal a imbinarilor cap la cap, respectiv sudarea n jgheab a imbinarilor de
colt;
- sudarea n stare nerigidizata a mbinarilor pentru evitarea concentrarii tensiunilor, prin folosirea
unei ordini de asamblare si sudare corecte.
Sudarea subansamblelor metalice se va executa n hale nchise la o temperatura de minim + 5oC.
Locurile de munca vor trebui sa fie lipsite de curenti permanenti de aer care ar influenta asupra calitatii
sudurilor.
Daca din anumite motive este necesar sa se execute n aer liber unele mbinari manuale, de
lungime mica, aceasta se va efectua sub directa ndrumare a inginerului sudor al sectiei. Vor trebui luate
masuri speciale pentru protejarea locului de sudare si al sudorului, de vnt, ploaie, zapada, care ar
mpiedica buna executie a lucrarilor.
In aceste conditii sudarea pieselor metalice este admisa si la o temperatura sub + 5oC dar nu mai
mica de 5oC si numai pentru piese cu grosimi sub 24mm, executate din laminate de otel cu cel mult
0,18%C.Inainte de sudarea se vor prencalzi muchiile pieselor ce se sudeaza la temperatura de 100
150oC.
Pentru piese cu grosimi mai mari de 24 mm si cu continut n carbon mai mic de 0,18%,muchiile
vor fi prencalzite la o temperatura de 150-200oC. Racirea zonelor sudate se va efectua astfel ca
temperatura de 100oC a pieselor sa se stinga nu mai devreme de 30 min. de la temperatura sudarii.
Aceasta se poate realiza prin protejarea zonelor sudate cu placi de azbest sau prin micsorarea vitezei de
racire folosind flacara gaz-aer. Personalul care se ocupa cu racirea lenta a mbinarilor sudate va fi special
instruit.
La sudare se vor folosi electrozi, care se vor usca obligatoriu la o temperatura de 250 300oC
timp de minim 1 ora.
Port-electrozii (clestii), cablurile si modul de realizare a contactului de masa vor corespunde
prevederilor .
SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 31
Utilajul folosit la sudarea automata si semiautomata trebuie sa asigure stabilitatea regimurilor de
sudare fixate n proiectul procesului tehnologic, cu urmatoarele tolerante:
- la viteza de sudare 10%;
- la intensitatea curentului de sudare 3%;
- la tensiunea arcului voltaic 5%.
Unele oscilatii izolate de scurta durata ale aparatelor de masurat nu vor fi considerate ca o
nerespectare a regimului stabilit, daca aceste oscilatii nu au un caracter periodic si nu dauneaza calitatii
cordoanelor de sudura executate.
2.9.2.- Operatii premergatoare sudarii.

Regimurile de sudare se stabilesc n uzina de catre laboratorul de sudura, pe baza de ncercari.
Scopul stabilirii unui regim de sudura normal, este obtinerea unei calitati bune a mbinarilor sudate.
Indeosebi se urmareste:
- realizarea caracteristicilor mecanice corespunzatoare;
- patrunderea corespunzatoare n materialul de baza;
- patrunderea la radacina;
- lipsa defectelor (fisuri, pori, incluziuni, etc.).
La stabilirea regimului de sudare se va avea n vedere modul de prelucrare a marginilor
recomandate pentru sudura manuala si pentru sudura automata. Incercarile pentru stabilirea regimului de
sudare trebuie sa se faca pe piese care nu mai folosesc ulterior nsa cu material de baza si de adaos de
aceeasi calitate cu cele care se folosesc la sudarea subansamblelor metalice.
Regimurile stabilite se mentin atta timp ct nu se schimba unul din factorii: marca materialului
de baza, marcile materialelor de adaos, procedeele de sudare.
Laboratorul de sudura va comunica sectorului de sudura si serviciului AQ regimul optim de
sudura pentru fiecare tip de cordon.
Toate sudurile manuale, automate si semiautomate se executa cu folosirea placutelor terminale.
-Pentru mbinari de colt se vor prevedea, la ambele capete ale cordonului, placute terminale n
forma de T.
-Pentru mbinarile cap la cap se vor aseza, la ambele capete ale cordonului placute terminale.
Placutele terminale vor fi sanfrenate la fel cu piesele ce se mbina.
In cazurile n care nu este posibila asezarea placutelor terminale trebuie sa se asigure completarea
craterelor de la capetele cordoanelor de sudura.
Dupa terminarea operatiilor de sudare, placutele terminale trebuie ndepartate iar capetele
codoanelor se vor prelucra. Indepartarea placutelor terminale se va face numai prin taierea cu flacara. Nu
se admite indepartarea lor prin lovire Pentru efectuarea ncercarilor mecanice necesare controlului
calitativ al mbinarii respective se vor executa placi de proba din material de baza de aceeasi calitate cu
cel al pieselor ce trebuie sudate, avnd aceleasi grosimi cu muchiile prelucrate n acelasi mod.
Imbinarile cap la cap la care se vor folosi placi de proba pentru ncercari mecanice se stabilesc de
comun acord intre proiectant si furnizor.
Placile pentru probe vor avea poansonat pe ele un numar pentru a putea indentifica locul unde au
fost extrase, numar care va corespunde cu cel din procesul tehnologic.
Placile de proba se vor suda n acelaesi conditii in care se executa mbinarea si de catre acelasi
sudor, care si va imprima poansonul pe placa.
2.9.3.- Controlul subansamblelor naintea sudarii.

Inainte de sudare fiecare mbinare va fi controlata de catre maistrul din schimbul respectiv si de
catre organul AQ.
Nu se va permite nceperea sudarii daca:
- fiecare piesa a subansamlului nu are marcat numarul sarjei si numarul pozitiei sale din planul de
operatii;
- ansamblurile si prinderile nu corespund cu planurile de executie, cu prevederile procesului
tehnologic si cu indicatiile din prezentul Caiet;
- sunt depasite tolerantele de prelucrare, sanfrenare sau asamblare, specificate n prezentul Caiet;
- muchiile care se sudeaza si zonele invecinate nu sunt curate. Se va verifica si curatirea zgurii
SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 32
hafturilor;
- placutele terminale nu sunt bine asezate sau au dimensiuni mai mici dect cele indicate n
procesul tehnologic;
- rosturile au local abateri mai mari dect cele admise;
- mbinarile cap la cap ale pieselor ce se asambleaza si care au fost sudate nainte de asamblare nu
au fost controlate sau nu corespund clasei de calitate prescrisa.
Rosturile mai mari ca cele admise trebuie micsorate nainte de nceperea operatiei de sudare a
mbinarilor respective. Apropierea pieselor se va face prin taierea haftuirilor. Daca micsorarea rosturilor
nu se poate realiza prin apropierea pieselor, este necesar sa se faca ncarcarea lor prin sudura. Nu se
admite sub nici un motiv introducerea n rost a unor adaosuri formate din srma, electrozi, etc.
2.9.4.- Sudarea propriu-zisa

Se interzice amorsarea arcului electric pe suprafetele ce nu se acopera ulterior cu sudura. Se vor
lua masuri sa nu se produca deteriorari ale pieselor prin stropiri de metal topit.
Se interzice racirea fortata a sudurilor. Zgura de sudura se va ndeparta numai dupa racirea
normala a acestora. La sudarea automata si semiautomata,ndepartarea fluxului trebuie sa se faca la o
distanta de cel putin 1 m de arcul voltaic.
La sudurile cap la cap, nainte de sudarea pe fata a doua, radacina primei suduri se va curata prin
craituirea mecanica sau prin procedeul arc-aer pna se obtine o suprafata metalica curata. In cazul
folosirii procedeului aer-arc este obligatoriu sa se polizeze suprafetele rostului pna la ndepartarea
completa a materialului ars.
Sudurile de prindere (haftuire) se acopera ntodeauna complet cu cordonul propriu-zis pentru a

evita suprapunerea mai multor cratere de ncheiere. In acest scop primul strat va ncepe intodeauna de la
sudura de prindere pentru a putea acoperi complet eventualele cratere, realizndu-se cordoane fara
ngrosari bruste n dreptul haftuirilor.
Sudarea va ncepe si se va termina obligatoriu pe placutele terminale.
Straturile de sudura se vor depune unul dupa altul fara ca zona mbinarii sa se raceasca.
Totusi temperatura stratului depus anterior nu va depasi 200oC. (La mbinarile scurte, se va lasa
pentru racire un timp de 5-6 minute ntre doua straturi succesive de sudura).
2.9.5- Sudarea manuala.

Electrozii pentru sudura manuala se vor alege n functie de marca otelului.
Se vor avea n vedere urmatoarele:
- In timpul sudarii, arcul electric se mentine ct mai scurt, efectund mici pendulari
perpendiculare la directia de sudare. Se interzice efectuarea unor pendulari mari, prin care la fiecare strat
depus sa se acopere ntregul rost de sudare. Ultimul strat se va putea executa cu acoperirea ntregului
rost;
- La mbinari de colt sensul de sudare se va pastra de regula de la mijlocul subansamblului catre
capete. Se recomanda ca sudurile de colt lungi sa fie executate simultan de doi sudori ncepnd de la
mijloc spre capete;
- La stabilirea regimului de sudare se va avea n vedere alegerea diametrelor de electrozi astfel ca
sa se asigure o patrundere buna la radacina mbinarii;
- Sudarea manuala a mbinarilor cap la cap se va executa de preferinta n plan orizontal;
- Numarul de straturi la mbinarile cap la cap se va stabili prin procesul tehnologic si va fi n
functie de marca otelului.
- Fiecare strat de sudura la mbinarile cap la cap se va depune n mod obligatoriu de la un capat
spre celalalt. Nu se admite sudarea de la cele doua capete spre centru.
Fiecare strat se va depune n sens invers celui parcurs pentru depunerea stratului precedent.
2.9.6.- Sudarea automata.

Materialele de adaos (srma, flux) sa ndeplineasca conditiile prevazute de prescriptiile in
vigoare.
SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 33
Ingrosarile rezultate la nceperea si ncheierea cordoanelor se vor netezi prin polizare (n cazul
cnd nu a fost posibila asezarea pe placute la capetele sudurilor).
Sudarea automata a mbinarilor de colt se va executa orizontal n jgheab, asigurndu-se
patrunderea necesara.
La depunerea unui strat de sudura trebuie sa se asigure executia stratului respectiv fara a fi
necesara ntreruperea procesului de sudare.
Daca n mod accidental se ntrerupe procesul de sudare al unui strat, el se va relua in mod
obligatoriu n acelasi sens si ct mai repede.
La fiecare cordon de sudura de rezistenta sudorul trebuie sa imprime poansonul sau pe metalul de
baza n locuri vizibile la circa 50 mm distanta de axul cusaturii si anume la mijlocul lungimii la cordoane
de 1 m si de la nceput si sfrsit la cordoane mai lungi de 1 m.
Sudurile se vor executa fara pori, incluziuni, lipsuri de topire etc. Suprafata cusaturilor trebuie sa
fie ct mai neteda si uniforma. Se vor evita crestaturile de topire de la marginile cordoanelor de sudura
iar craterele se vor completa cu sudura. Nu se admite matarea sudurilor.
Toate cordoanele de sudura se vor executa cu dimensiunile prevazute n procesul tehnologic n

conformitate cu proiectul de executie
2.9.7.- Controlul operatiilor de sudare si a mbinarilor sudate.

Controlul operatiilor de sudare si a mbinarilor sudate se executa n fazele principale ale
procesului de sudare, dupa cum urmeaza:
Controlul materialelor de adaos - acestea vor trebui sa corespunda prescriptiilor standardelor si
normativelor in vigoare. In timpul executiei se va urmari folosirea corecta a materialelor de adaos,
pastrarea si uscarea lor n bune conditiuni. Materialele necorespunzatoare sau cele care prezinta dubii nu
vor fi folosite la sudare.
Controlul procesului de sudare - n timpul procesului de sudare se va verifica respectarea
ntocmai a prescriptiilor din procesul tehnologic si proiectul de executie. Se va verifica respectarea
aplicarii corecte a procedeelor indicate, a ordinei de asamblare si sudare, a regimului de sudare.
Cordoanele de sudura se vor verifica:
- ntre straturi vizual, cu lupa, iar n caz de dubii si cu lichide penetrante;
- cordoanele finale- vizual, cu lupa , cu lichide penetrante (n caz de dubii) si cu instrumente de
masurat.
2.9.8.- Prelucrarea dupa sudare.

Dupa sudare, cordoanele de sudura se vor prelucra conform indicatiilor din proiect si procesul
tehnologic.
Prelucrarea se va face n general prin polizare sau aschiere urmata de polizare. Rizurile rezultate
din polizare vor fi paralele in directia efortului n piesa respectiva. Este interzisa prelucrarea finala
perpendicular pe directia efortului.
2.9.9. Conditii de calitate ale pieselor, elementelor, subansamblelor si cusaturilor

sudate
a) Abateri dimensionale ale pieselor elementelor si subansamblelor sudate.
Dimensiunile specificate pe desenele de executie corespund temperaturii de + 200C.
Pentru masuratori facute la alte temperaturi se vor face corecturile necesare, coeficientul de
dilatare termica liniara fiind = 12 x 106.
Abaterile limita de la forma si dimensiunile pieselor si subansamblelor sudate sunt cele
specificate in STAS 767/0 -88 pct. 2.3.1 ... 2.3.5 si anume tabelele 1, 2 si 3, cu urmatoarele limitari si
precizari :
- abateri limita la lungimea pieselor secundare : +2 ... -4 mm
- abateri limita la lungimea grinzilor principale :
- pana la deschideri de 9 m inclusiv : +0 ... -4 mm
SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 34
- la deschideri mai mari de 9 m : +0 ... -6 mm
- abateri limita la stalpi frezati (cu lungimea intre 4, 5 si 9 m) : 2 mm.
- abateri limita la stalpi cu capetele nefrezate, insa prelucrate pentru sudare :
+2 ... -4 mm.
Lungimile de la punctele de mai sus se inteleg masurate intre fetele exterioare prelucrate ale
sudurilor, care vor avea formele si dimensiunile din SR EN 29692/94 sau din procesele tehnologice, cu
tolerantele prescrise in acestea.
Daca lungimile rezulta mai mari, ele se vor prelucra cu discuri abrazive, iar daca rezulta mai
mici, se va proceda conform pct. 4.7.1.4. d si art. 2.3.5.2 din STAS 767/0 -88.
- inclinarea limita 1 a talpii superioare a grinzilor dublu T conform numarului 1 din tabel B ;
- pe portiunea pe care se sudeaza placile cutate sau in dreptul imbinarilor cu alte
piese asezate deasupra:
max = 0,005 B dar cel mult 1 mm;
- in celelalte portiuni ale grinzilor : B/40 dar cel mult 5 mm.
- deformatia limita in ciuperca 1, conform numarului 2 din tabel B
- pe portiunile pe care se sudeaza gujoanele sau in locurile de imbinare cu alte
piese pozitionate deasupra elementului :
1 0,005 C dar cel mult 1 mm;
- in celelalte portiuni ale grinzilor : 0,025 B dar cel mult 5 mm.
Pentru a respecta toleranta la deformarea "in ciuperca" se recomanda ca talpile superioare ale
grinzilor principale sa fie predeformate invers la rece, inainte de sudare.
In vederea realizarii corespunzatoare a rosturilor de montaj intre subansamble si tronsoane,
abaterile la inaltimea si latimea acestora pe zonele de montaj : conform numarului 13 si 14 din tabel B :
+2 ... -3 mm.
Exceptie fac distantele dintre fetele interioare ale stalpilor intre care se monteaza grinzi fara
rosturi in lungul lor, care trebuie sa fie de cel mult 2 mm; aceste tolerante trebuiesc respectate pe
inaltimea pe care se face imbinarea intre stalpi si grinzi.
Pentru restul abaterilor limita se respecta prevederile din tabelul 3.a, iar pentru tolerantele de
aliniere cele din SR EN ISO 13920 1998.
b) Conditii de calitate ale cusaturilor sudate.

Indiferent de tipul imbinarilor si forma cusaturilor, calitatea cusaturilor sudate se verifica
dimensional, vizual prin examinare exterioara si cu lupa, prin ciocanire, cu lichide penetrante,
exceptional si prin sfredelire.
Cusaturile cap la cap avand nivelul B de acceptare al sudorilor sau la acelea indicate in planul de
radiografiere, calitatea cusaturilor se verifica si prin metode nedistructive (cu radiatii penetrante sau
mixte si cu ultrasunete).
Conditiile de calitate pentru taierea marginilor si prelucrarea rosturilor, corespunzatoare claselor
de calitate din proiect, sunt cele din tabelul 3 din Normativul C 150 -99.
Nivelurile de acceptare a defectelor in imbinarile sudate sunt cele din Tabelul 6 din Normativul
C 150 -99 pentru cusaturi cap la cap si de colt.
2.9.10.- Controlul calitatii.

Controlul de calitate al subansamblurilor si al mbinarilor lor sudate se face de catre organele
competente ale furnizorului.
Controlul se va face vizual si prin masuratori dimensionale.
La acest control nu trebuie depasite tolerantele admisibile din STAS 767/o 88.
Se va da o deosebita atentie la respectarea tolerantelor n locurile de mbinare cu alte elemente.
Furnizorul lucrarilor va face prin sondaj ncercari la rupere pe epruvete din materialul de baza
folosit (otelul) si ncercari pe epruvete sudate, conform STAS 5540/2-82 .
2.9.11.- Remedierea defectelor.

Remedierile defectelor constatate pe fiecare faza de executie sau la controlul final al unui
subansamblu, in vederea aducerii la forma si dimensiunile din proiect sau a realizarii clasei de calitate a
SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 35
cusaturilor sudate prevazute in proiect sau in procesele tehnologice de sudare se stabilesc de inginerul
sudor al uzinei responsabil cu lucrarea.
In cazul aparitiei mai frecvente a unor defecte neadmise, uzina impreuna cu organul de
supraveghere vor stabili cauzele lor si vor propune solutii de remediere care vor fi analizate si avizate de
comisia ISIM, proiectant si beneficiar.
Defectele din cusaturile greu accesibile se remediaza pe baza unei tehnologii de remediere ce
urmeaza sa fie stabilita de inginerul sudor, tinand seama si de prevederile prezentului caiet de sarcini si
Normativul C 150 -99.
Tehnologia va fi avizata, iar executarea lucrarilor se va face sub conducerea si supravegherea
directa a inginerului sudor.
Se admit slefuiri locale ale cusaturilor marginale si urmelor de amorsare a arcului electric, care nu
depasesc 5 % din grosimea pieselor sudate.
Crestaturile marginale, denivelari mai mari sub cota sau cratere neumplute mai adanci se vor
poliza si umple cu sudura, trecerile de la sudura la materialul de baza urmand sa fie racordate lin si
netezite prin polizare in directia eforturilor principale.
Se interzice lasarea unor denivelari mari sau rizuri perpendiculare pe directia eforturilor.
Remedierea porilor izolati sau a incluziunilor izolate, avand dimensiuni mai mari ca cele admise
se face prin excavare cu pereti inclinati de 1/20 ... 1/50 si apoi resudare.
Remedierile defectelor interioare ca incluziuni, nepatrunderi, etc. din cusaturile sudate se fac prin
inlaturarea portiunii cu defecte si resudare.
Inlaturarea acestor portiuni se poate face prin :
- polizare sau taiere cu discuri abrazive;
- rabotare;
- daltuire sau craituire cu dalta pneumatica;
- taiere prin procedeul arc - aer.
Dupa indepartarea portiunii cu defect, locul se polizeaza si se examineaza cu ochiul liber si cu
lupa, de maistru, inginer sudor pentru a se convinge ca intregul defect a fost eliminat, dupa care se face
resudarea portiunii excavate.
Tehnologia de resudare care trebuie sa asigure deformatii si tensiuni interne minime, se stabileste
de inginerul sudor.
Dupa resudare, locul se curata de zgura si se examineaza din nou pentru a exista convingerea ca
lucrarea a fost corect executata.
In cazul cusaturilor cap la cap, radiografiate initial, se face o noua radiografie sau o examinare cu
ultrasunete pentru a exista siguranta ca defectul a fost complet eliminat.
Racordarea sudurii de remediere cu metalul de baza si cusatura initiala se face prin polizare.
Nu se admit mai mult de doua remedieri in acelas loc.
Toate remedierile se inseamna cu vopsea pe piesa remediata si se trec in "fisele de urmarire a
executiei".
Tehnologiile de indreptare a pieselor deformate prin sudare sau alte cauze, peste tolerantele
admise, se stabilesc de inginerul sudor si se executa sub supravegherea si raspunderea acestuia.
In general indreptarea se face la cald la temperaturi controlate in jur de 6000C si prin presare
usoara. Se interzice indreptarea la temperaturi la cald - albastru (2000 .... 3000C) sau prin ciocanire.
In cazul indreptarii de piese si subansamble, locurile indreptate se marcheaza pe piese si se
noteaza in fisierele de urmarire a executiei.
2.9.12.- Marcare.
Fiecare subansamblu sau elemente de constructie gata de a fi expediat la santier, se va marca cu
vopsea rezistenta la intemperii.
Subansamblele sau elementele constructiilor metalice vor avea notate:
- tipul elementului - conform denumirii din proiect;
- numarul de ordine de fabricatie (numerotat de la 1 la numarul total);
- pozitia piesei sau subansamblului n ansamblul piesei (stnga, dreapta, centrala,
marginala).
Pentru piesele mici care se livreaza detasat se va nota tipul elementului, numarul de pozitie al
piesei ( n extrasul de laminate) si eventual plansa cu detalii.
SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 36
2.9.13.- Preasamblarea.
Fiecare parte de obiect va fi preasamblata n uzina, se va verifica colinearitatea barelor,
respectarea tolerantelor de asamblare, se va marca si apoi se va expedia dupa dezasamblare si coletare.
La coletare se va tine seama de gabaritele de transport CF sau AUTO.
2.9.14.- Certificat de calitate.

Pentru fiecare piesa sau subansamblu care paraseste uzina, se va elibera un certificat de calitate
care sa ateste ca subansamblu este calitativ si dimensional corespunzator proiectului si Caietului de
sarcini.
Nu se va primi nici un subansamblu fara sa fie nsotit de certificatul de calitate respectiv.
2.9.15.- Depozitare si transport.

Depozitarea si transportul subansamblelor sau a pieselor detasate finite, se va face att la uzina
ct si n drum spre santier, n asa fel nct acestea sa nu se deformeze, apa sa nu stagneze pe piesele
metalice iar partile neprotejate prin vopsire sa fie aparate de rugina.
2.9.16.- Protectia constructiilor metalice contra coroziunii.

Pregatirea suprafetelor pentru vopsire cuprinde:
- indepartarea mizeriei prin periere cu peria de sarma, spalare cu apa, stergerea cu

carpe, bumbac, calti, uecarea cu aer cald
- indepartarea grasimilor, uleiurilor prin degresare
- pregatirea sudurilor prin polizare, frezare, etc.
- indepartarea oxizilor si a tunderului prin procedee mecanice (polizare, sablare)
- indepartarea micilor defecte de suprafata (porozitati, denivelari) prin acoperire cu
sudura si slefuire
Protejarea suprafetelor metalice se face imediat dupa pregatirea suprafetelor si nu trebuie sa
depaseasca 3 ore de la terminarea curatirii fiecarei portiuni de suprafata a elementului care se protejeaza.
In uzina se executa grunduirea elementelor metalice cu doua straturi de grund.
Nu se vopsesc si nu se protejeaza cu alte produse suprafetele si gaurile imbinarilor cu buloane,
suprafetele din vecinatatea imbinarilor de montare prin sudura.
Dupa terminarea montarii se aplica ultimul strat exterior de vopsea.
3. Constructia metalica. Executia pe santier.

Pentru transportul, manipularea si depozitarea subansamblurilor si confectiilor , se vor respecta
indicatiile de la cap.2.
Furnizorul lucrarilor de montaj nu va receptiona constructiile metalice confectionate n uzina
dect numai daca sunt nsotite de un certificat de calitate.
Organele de control tehnic ale furnizorului vor verifica prin sondaj calitatea pieselor metalice
confectionate n uzina si respectarea proiectului, prezentului Caiet de sarcini si reglementarile tehnice in
vigoare.
Inaintea asamblarii subansamblurile vor fi verificate.
In afara depozitului, in imediata apropiere a locului de montare se vor amenaja platforme pentru
lucrarile de pregatire in vederea montarii.
Procesul tehnologic de asamblare si sudare a tronsoanelor pe santier va fi stabilit de organele
tehnice ale furnizorului, n conformitate cu proiectul si Caietul de sarcini.
3.2.- Sudorii.
Sudorii care executa mbinarea tronsoanelor pe santier, sudurile de montaj, vor trebui scolarizati
si instruiti si apoi supusi unor probe practice executate n pozitia n care vor suda pe santier dupa care
SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 37
vor fi autorizati sa execute numai acele cordoane de sudura pentru care au dovedit nsusirea cunostintelor
teoretice si practice.
Autorizarea se va face pe baza Instructilunilor ISCIR n vigoare de catre serviciul tehnic al
furnizorului si se va consemna n scris.
Fiecare sudor autorizat va avea un poanson cu un numar nregistrat la AQ, cu care va marca
fiecare cordon de sudura executat de el.
Nu se admite a se folosi la executia lucrarilor de sudare a sudorilor neautorizati sau care sa nu
foloseasca poansonul de marcaj.
3.3.- Sudura
La executia cordoanelor de sudura pe santier, se vor respecta conditiile din prezentul Caiet de
sarcini.
3.4.- Imbinari cu suruburi

Imbinarile cu suruburi IP se executa si se controleaza conform prevederilor din "Instructiunile
tehnice C133-82". In prezentul proiect suruburile IP lucreaza la intindere in tija sau la presiune pe gaura.
Gaurile sunt cu 2 mm mai mari fata de diametrul surubului.
Realizarea imbinarii se va face prin strangerea surubului la un moment egal cu 50% din
momentul de strangere pentru faza finala functie de diametrul suruburilor.
Calitatea imbinarilor se controleaza prin masurarea momentelor de strangere cu cheia
dinamometrica, conform prevederilor din "Instructiuni tehnice " C 133-82.
Suprafetele pieselor care urmeaza sa fie in contact dupa realizarea imbinarii cu suruburi IP
se protezeaja impotriva coroziunii la fel ca intraga constructie metalica (nu sunt necesare masuri
speciale de finisare).
Executia imbinarilor cu suruburi IP se face numai cu lucratori atestati. Atestarea se refera atat la
conducatorul lucrarii cat si la maistri, sef de echipa si muncitori calificati care executa astfel de imbinari.
3.5.- Materiale.
Se vor folosi calitatile de otel specificate pe planse :
- OL 37.2 - STAS 500/2 - 80 clasa I-a de calitate
- OL 52.3 - STAS 500/2 - 80 clasa I-a de calitate
Tolerante.
Tolerantele la executia asamblarii elementelor de constructii la montaj sunt cele din STAS
767 / 0 88 si prezentul Caiet de sarcini.
3.6. - Controlul executiei.

Furnizorul va asigura prin organe competente, controlul tehnic nentrerupt al operatiunilor de
asamblare si montaj si receptia asamblarii fiecarui subansamblu sau element, att la sol ct si la montaj.
Controlul operatiunilor de asamblare si montaj se vor face vizual si prin masuratori dimensionale.
Se vor verifica dimensiunile, forma si calitatea cordoanelor de sudura de la mbinarea fiecarui element,
respectarea tolerantelor la asamblare si a celor de montaj .
Lucrarile de montaj si de sudare pe santier vor fi urmarite si receptionate, pe faze de executie, de
un delegat permanent al clientului.
3.7.- Caietul de evidenta a montajului constructiilor metalice.

Furnizorul lucrarilor este obligat sa ntocmeasca si sa tina la zi, Caietul de evidenta a
constructiilor metalice. Este preferabil ca acest caiet sa fie ntocmit de o singura persoana .
Acest caiet este o piesa indispensabila pentru operatiunea de receptie partiala sau totala a lucrarii.
SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 38
Se atrage atentia ca proiectantul nu va semna nici un act de receptie daca acest caiet nu este
completat cu toate datele necesare, pentru toate acele parti de lucrare care se receptioneaza.
Dupa receptie acest caiet va fi predat Clientului care l va pastra anexat la Cartea Constructiei.
4. Receptia lucrarilor de constructii.

La receptia lucrarilor de constructii se vor verifica: corectitudinea executarii mbinarilor sudate,
precum si corectitudinea asamblarii tronsoanelor metalice pe santier.
Se va verifica corectitudinea executarii protectiei anticorozive la constructiile metalice.
Receptia constructiilor se va face n conformitate cu C 56 - 85.
5. Dispozitii finale.
In timpul executiei lucrarii se vor retine toate documentele necesare ntocmirii cartii constructiei,
respectiv: proiectul care a stat la baza executiei, dispozitiile de santier emise pe parcursul executarii
lucrarii, procesele verbale de receptie calitativa si de lucrari ascunse ntocmite pe parcursul executiei,
precum si certificatele de calitate ale materialelor folosite, buletine de ncercari, etc.
Eventualele remedieri necesare, se vor executa numai cu avizul sau sprijinul proiectantului.
6. Intretinerea constructiei.
In timpul exploatarii, beneficiarul va urmari ca elementele constructiilor sa nu fie ncarcate peste
limitele admise n proiect.
Depunerile de industrial vor fi nlaturate la intervale regulate astfel nct acestea sa nu depaseasca
limitele admise. Inlaturarea depunerilor de praf se va face pe baza unui program ntocmit n acest sens de
beneficiar.
Periodic se va face o verificare tehnica a starii constructiei. Dupa evenimente cu caracter
exceptional (cutremure, incendii, explozii, avarii datorate procesului de exploatare, etc.) se va face n
mod obligatoriu verificarea starii tehnice a constructiei.
7. Anexa 1. Prescriptii generale de executie pentru subansamble sudate din otel carbon,
slab aliate
1. Constructiile sau elementele de constructii aferente utilajelor si instalatiilor se executa cu respectarea
prescriptiilor prevazute n STAS 767/0-1988 - Constructii din otel - Conditii tehnice generale de calitate
.
2. La prelucrarile prin taiere, a elementelor componente ce se sudeaza, se va respecta: (n lipsa
prevederilor din documentatie) clasa II A conform SR EN ISO 9013 : 2003 Taiere termica.
Clasificarea taierilor termice. Specificatii geometrice ale produselor si tolerante referitor la calitati.
3. Forma si dimensiunile rosturilor de sudura executate cu procedee de sudare manuala se vor ncadra n
prevederile SREN 29692 : 1994 - Sudarea cu arc electric cu electrod nvelit, sudarea cu arc electric n
mediu de gaz protector si sudarea cu gaze prin topire. Pregatirea pieselor de mbinat din otel.
4. Abaterile limita la dimensiunile fara toleranta ale mbinarilor sudate se vor ncadra n prevederile
SR_EN ISO 13920 : 1998 - Sudare. Tolerante generale pentru constructii sudate. Dimensiuni pentru
lungimi si unghiuri. Forme si pozitii.
5. La executia mbinarilor sudate se vor respecta prevederile SR EN 288 - 3 + A1 : 1999 - Specificatia si
calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Partea 3 : Verificarea procedurii de
sudare cu arc electric a otelurilor.
- Tipurile de mbinari sudate prevazute n documentatie sunt obligatorii pentru executant.
- Materialul de aport va fi n conformitate cu cerintele tehnologice stabilite de catre executant si
compatibil cu materialul de baza al subansamblelor.
- Stabilirea tehnologiei de sudare, alegerea electrozilor, proiectarea SDV-urilor pentru respectarea
conditiilor din proiect si din actele normative specificate mai sus sunt sarcina executantului.

SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 39
6. Calitatea mbinarilor sudate va corespunde prevederilor din SREN 25817 : 1993 - mbinari sudate cu
arc electric din otel . Ghid pentru nivelurile de acceptare a defectelor.
n lipsa unor precizari speciale prevazute n documentatie se va alege nivelul de acceptare c -
intermediar pentru defecte.
7. Examinarea defectelor se va realiza prin metode nedistructive conform recomandarilor SR_EN
12062:2001 Examinari nedistructive ale imbinarilor sudate. Reguli generale pentru materiale metalice
n lipsa specificatiilor din documentatie, mbinarile sudate vor fi examinate nedistructiv n functie de
posibilitatile tehnologice ale executantului, prin una din metodele recomandate astfel
-Controlul cu RX pentru 10 % din mbinari, conform:
- SREN 444 : 1996 - Examinari nedistructive. Principii generale pentru examinarea radiografica
cu radiatii X si gama a materialelor metalice;
- Controlul cu lichide penetrante pentru mbinarile critice (depistate pe cale optica - vizuala), n
baza indicatiilor cuprinse n:
- SREN 571 - 1 : 1999 - Examinari nedistructive. Examinari cu lichide penetrante. Partea 1 :
Principii generale;
- SREN 970 : 1999 - Examinari nedistructive ale mbinarilor sudate prin topire.
Examinare vizuala.
7.2.1.1. Protecia mpotriva coroziunii.

La execuia i montajul confeciei metalice, vor fi respectate prevederile din GP 035-98,
Ghid de proiectare, execuie i exploatare privind protecia mpotriva coroziunii a construciilor
din oel .
Clasa de agresivitate a mediului conform STAS 10128-86 -Protectia contra coroziunii a
constructiilor supraterane din otel. Clasificarea mediilor agresive- , este de 2 m - neagresive n zonele
fr degajri de temperatur, umiditate (scri, dormitoare, camere de zi), i 3 m- cu agresivitate medie n
zonele cu degajri de temperatur i umiditate (bi, buctrii).
Pentru o uniformizare a proteciei mpotriva coroziunii, considerm toat structura n gradul 3_m
de agresivitate, avand in vedere si clasa de importanta a constructiei.
Durata de viata a acoperirii trebuie sa fie egala cu durata de viata normata a constructiei.
Criteriile si nivelurile de performanta ale sistemelor de protectie anticoroziva vor fi in conformitate cu
paragraful 2.2 din GP 035-98; SR ISO 2409:1994 Vopsele si lacuri.Incercarea la caroiaj, STAS
2851-73 Lacuri si vopsele. Determinarea rezistentei peliculei la lovire, SR ISO 1518:1994/A99:2003
Vopsele si lacuri. Incercarea la zgariere, SR HD 323.2.3 S2:2003 Incercari de mediu. Partea 2:
Incercari incercarea Ca:Caldura umeda, continua.
Criteriile de performanta care vor fi realizate de protectie anticoroziva sunt :
1. Aderenta la suport cu grila - foarte buna.
2. Rezistenta la toxic - buna.
3. Rezistenta la sgariere cu ac de otel - foarte buna.
4. Flexibilitate pe dorn conic sau cilindric - buna.
5. Rezisten la cldur i umiditate - bun.
6. Rezisten la ageni chimici - foarte bun.
Sistemul de protectie prin vopsire cu uscarea peliculelor la aer se va realiza cu materiale de baza
ale sistemului de acoperire din rini epoxidice.
Grosimea total minim a sistemului de acoperire va fi de 250 microni. Se pot folosi si alte
materiale de baz ale sistemului de acoperire ( Va ) dac in fia tehnic i agrementul tehnic se indic c
sunt indeplinite criteriile de performan|.
Aplicarea straturilor de acoperire prin vopsire se va face inainte de montarea elementelor de
constructii. Se poate accepta ca ultimul strat s se aplice dup montare. Se pot aplica nainte de montaj
numai straturile de grund i cel puin un strat de vopsea din componen|a sistemului de acoperire pe
ntreaga suprafa|, iar pe zonele care se suprapun se va aplica numrul total de straturi ale sistemului de
acoperire prin vopsire.
Suprafetele tuturor elementelor metalice se vor sabla la gradul 2 conform STAS 10166/1-77.
Pregtirea suprafeei realizndu-se n conformitate cu SR EN ISO 8501-1:2002, SR EN ISO 8504:2002 ,
SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 40
SR EN ISO 8504-2:2002 i SR EN ISO 8504-3:2002.
Pentru aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire trebuie sa se creeze urmatoarele conditii de
mediu ambiant :
- lipsa de praf;
- concentratie cat mai redusa a gazelor agresive;
- temperatura aerului si a piesei de protejat ntre 5 i 400C dac nu se specific alte valori de
ctre productorul de materiale de protecie;
- umiditatea relativ a aerului sub 70 %, conform STAS 10702/1-83, dac nu se specific altfel
de ctre productorul de materiale.
Primul strat al sistemului de acoperire prin vopsire se va aplica dup cel mult 3 ore de la
pregtirea suprafeelor elementelor din oel.
Straturile succesive ale sistemului de acoperire prin vopsire se vor aplica numai pe suprafee
curate, lipsite de ap, praf sau de impuriti.
Fiecare strat al acoperirii trebuie s fie continuu, lipsit de ncreituri, b]ici sau exfolieri, fisuri,
neregulariti.
Numrul de straturi al sistemului de acoperire, aplicat pe suprafaa pieselor din oel trebuie s
realizeze grosimea total minim prevzut n proiect, inclusiv la colturi i muchii.
Cifra minim de aderen admis la sistemele de protecie prin vopsire este 2 pentru clasele de
agresivitate 1 m i 2 m i 1 pentru clasele de agresivitate 3 m i 4 m. Aderenta se va determina conform
SR ISO 2409:1994 Vopsele si lacuri. Incercarea la caroiaj.
INTOCMIT
ING. AIDA TOMELE

SC TOP - FORM SRL 58/2011 0 1 2 3 4 10.2011 41

Memoriu PT1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu PT1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INVESTITOR: MUNICIPIUL BRASOV PRIN RPLP

AUTORI Nr. REVIZIA DATA PAG

DENUMIREA LUCRARII INLOCUIRE SI REPARATII ACOPERIS

AUTORI Nr. REVIZIA DATA PAG

1.2. Date de baz

1.3. Incadrarea construciei n clase i categorii de importan

1.4. Cerine de verificare a proiectului

1.5. Stabilirea fazelor determinante pentru controlul calitii lucrrilor

AUTORI Nr. REVIZIA DATA PAG

AUTORI Nr. REVIZIA DATA PAG

Obiectul prezentului proiect l reprezint cldirea ce a avut destinaia iniial de hal

3.2 SITUATIE PROPUSA

Volumul 2 - STRUCTUR METALIC ACOPERI

AUTORI Nr. REVIZIA DATA PAG

AUTORI Nr. REVIZIA DATA PAG

AUTORI Nr. REVIZIA DATA PAG

1. La toate fazele, executantul va prezenta, certificate de garantie, agrement tehnic, certificate de

AUTORI Nr. REVIZIA DATA PAG

AUTORI Nr. REVIZIA DATA PAG

URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A CONSTRUCTIEI

Categoria de densitate a Densitatea aparenta in stare

AUTORI Nr. REVIZIA DATA PAG

Clasa de Tasarea Clasa de Remodelare

CLASA Grad de CLASA Raspandire

Lucrabilitatea betonului proaspat reprezinta proprietatea acestuia de a asigura umplerea cofrajelor

Gradul de impermebilitate a betonului Presiunea

Gradul de gelivitate al betonului Numarul de

2.COFRAJELE SI SUSTINEREA LOR

AUTORI Nr. REVIZIA DATA PAG

Tipul de hotel pentru armaturi Simbol Domeniul de utilizare

Caliatea otelului Lungimea de inadire a armaturilor

AUTORI Nr. REVIZIA DATA PAG

Pentru plasele sudate lungimile de inadire vor fi :

g. Stratul de acoperire cu beton

AUTORI Nr. REVIZIA DATA PAG

h. Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect.

CAPITOLUL:EXECUTIA CONFECTIILOR METALICE SUDATE

1.2.3. Documentatia ce trebuie elaborata de uzina constructoare

1.2.3.5. Inainte de inceperea lucrarilor, in vederea verificarii si definitivarii proceselor

Suruburi de inalta rezistenta pretensionate (IP)

2. Constructia metalica executata n uzina

2.2. Executarea elementelor metalice sudate

Trasarea se efectueaza cu instrumente verificate si comparate cu etaloanele de control verificate

2.4.- Prelucrarea laminatelor.

2.5.- Controlul calitatii dupa debitare, ndreptare si prelucrarea muchiilor.

2.7.- Asamblarea pieselor n vederea sudarii (asamblare provizorie)

2.8.- Controlul calitatii dupa asamblarea si prinderea provizorie

2.9- Sudarea subansamblelor metalice

2.9.2.- Operatii premergatoare sudarii.

2.9.3.- Controlul subansamblelor naintea sudarii.

2.9.4.- Sudarea propriu-zisa

Sudurile de prindere (haftuire) se acopera ntodeauna complet cu cordonul propriu-zis pentru a

2.9.5- Sudarea manuala.

2.9.6.- Sudarea automata.

Toate cordoanele de sudura se vor executa cu dimensiunile prevazute n procesul tehnologic n

2.9.7.- Controlul operatiilor de sudare si a mbinarilor sudate.

2.9.8.- Prelucrarea dupa sudare.

2.9.9. Conditii de calitate ale pieselor, elementelor, subansamblelor si cusaturilor

b) Conditii de calitate ale cusaturilor sudate.

2.9.10.- Controlul calitatii.

2.9.11.- Remedierea defectelor.

2.9.14.- Certificat de calitate.

2.9.15.- Depozitare si transport.