.4444. V4.44.

POGROMUL
ELA 1A$1
(29 IUNIE 1941)
DE

IVI Ack Fe I LJ S 1V I Pt u

EDITUR A G L 0 B RUCURESTI
. www.dacoromanica.ro
....
 A

MARIUS MIRCU
4-40*.JAA:dh
../waLA4, /*J--t4JAVe,c..
0-Gt4.7

POGROMUL
DELA IASI
(29 hinkie 1941) .

LJituraL GE 0 B Buicitareiti

www.dacoromanica.ro
 De acellis ovular:
24 de ore in jurul lumii
Paul Valery si Poezia PurA
VAzduhul ne cheamh ! 2,

N'am descoperit America!

Povestea minunatd a lui Shirley Temple
SA impiedichm rzboiul ?
Albumul Shirley Temple
SA emigram cuitotii !
Amintirile unei studente
Atlantinia
Extraordinara odisee a reporterilor
Rango, prietenul oamenilor
Despre cativa copii

Va apare :
Croitorul din Back, roman

Copyright by Marius Mircu,

Bucuresti, str. Valeriu Braniste 47

www.dacoromanica.ro
 ...La Iasi au fost executati 500 iudeoo
comunisti, cari trgseserg focuri de aria
din case, asupra soldatifor germani
romani...
Comunicat oficial
(Universul", Nr. 175, anul 58
i mate celelalte cotidiane
cu data de 2 lulie 1941>

I. Cum au provocat evreii

Dacha" istoria n'ar fi aranjat ca ziva de 29 lutkie
1941 sii aibe loc intr'o Daminica, multi evrei din lari
ar i sofipat norocul de a intra deavalma 14.000.
In cronica vremurilor.
Intr'adevar, daca 29 Iunie, la Iasi, ar fi lost
Intr'o zi de lucru, ieenii ar fi fost porniti dupii,
treburi, aa ea nu s'ar- mai fi pregatit &Talmud&
acas, .a5teptand sa fie invitati la Macel. Ba nidi
gardienii publici, nici militarii romani, nici sol-
dati germani, n'ar fi avut timp sh fie eroi, preocupati.
fiind de mlarunte treburi edilitare sau de front.
Aa dar, pentruOa taata lumea era disponibi14
s'a hotarit sa se intrebuinteze cat mai cu bolos ar-.
este avantagii.
Se simtea de mai mult vreme, chiar depe tim-
pul raposatului A. C. Cuza, ca trebue sa se intample .

www.dacoromanica.ro
4

ceva. Se pregatise cu atata truda i migaleala un.

razbori regizat sa fie cel mai mare din istorie; ei
bine, dupa atata ateptare infrigurata razboiul Ii
cepuse, ii Iaul, nesitmtit, par'di nici nu lua parte.
Se aflau adunate acolo toate elementele, dar totul
lancezea. Parcii ar fi lost pace, aa 10 treceau ziva
civilli i Militarii. i, culmea cinismuhri, In InO,
patria i capitala adevaratului nationalisM roma.
nese, evreii mai traiau. Cica vai de capul kr, dar
traiau. E drept, legi bine chibzuite (jidanii, looses-
ttienti, le nuMeau legi ilegale), rasiste, le confisr
casera (jiden* pfirtinitori, spuneau: furaser6) 4-
mobilele i averile, Ii scosesera din slujbe, din
meserii i din negot, ii lasasera muritori de foame.
Dar numai muritori, nu morti. Ei nu luau amid In
serios, se indarjeau sa traiasca. Ce fel de raz-
boiu era, cum putea fi luat in seama, daca evreii
n'au foot exterminati din prima clipa?
. Pai daca Moore, eroul in primele file, se ter-
mina romanul prea repede!, cercau explice naivii.
Atunci uncle e spectaeolul, care e distractia, fo-
losul?
Nu mai era de suportt. Mai ales ca, amanunt
de altfel cu totul Secundar, frontul stagna la Prut.
Dlipa 0 Mfireati pornire vijelioasa, cand altruiste
reginiente romaneti, s'au sacrificat, generos i
bland, dezinteresat i neoviaitor, pentru interese
straine, armatele tropaiau pe loc;. facusera nume-
roase incercari aprige, dar nu reuiau shy treao5
Prutul, Purgatoriul. Oamenii, prea infierbantati, inr
cepeau sa capete guturai. Trebuia sa se intiniple
ceva, trebuia un remediu suveran 0 universal.
Cu atat mai malt cu cat se implinea toemai jur.

www.dacoromanica.ro
 5

miltate .de an dela rebeliunea legionara, adiea dela

masacrarea evreilor - din Bucuresti. Pai cum, too-
mai iesenii raposatului A. C. Cuza nu invtaserla
nimic? Pilda din Capitala tarii a fast, dar, inezadar?
Drept este, totusi, ea inch la 22 Iunie, un dipitan
de jandarmi, cantonat la familia Schneier din str.
Pacurari, a scapat o vorbii, asa intr'o doara:
Ar fi bine ca barbatii evrei, mai tineri, s5
piece deaeas. Se pregateste ceva.
La 26 Iunie, Iasul s'a mai desmorOt. Un oare-
care bombardantent Auden 1-a trezit. Se reperase,
in special, Centrala telefonich. Nu era ceva serios,
dar era destul ea sa 'multumeasca .deocanidata oar
menii. Afara de cativa nemernici (intamplator cei
cu victirne in familie) care au inceput sa blesteme .
razbeiul i pe eel care II ineepusera, oamenii erau
ineantati: ineepe epopeeal
Insusi Prefectul judetului a chemat pe geNt Co-
munitatii, i-a pus sa adune i sa depuna toate lan-
ternele semite si le-a cerut sa-si astampere evreii.
Dar ti-ai gsit, asa de user se aStampara evreii!
Atunci s'au detasat grupuri de tineri evrei dela
Munca Obligatorie, s mearga la cimitirul israelit
din Pacurari. Aeolo au fost pusi s sape gropi mari,
gropi preventive, lungi de cite 20-30 de metri.
Asa, ea sa fie.
Si titi and au neat gropile? Ca buni gospo-
dari, nu puteau s lase pe ultimo zi, sau ultimele
zile. Le-au facut cu zece zile inainte.
Inteadevar, la 20 Iunie, taermwj fiery (str. Ip-
silante, 7), seful unei tabere de munca obligatorie
care cuprindea 110 tineri evrei, a primit ordin dela
Inspectoratul Pregatirii Premilitare .. Iasi, sa mear-

www.dacoromanica.ro
6 '4.

ga la eimitirul israelit-P5cUrari, ea si. sape de ur;

genVi doua gropi, dupla' dimensiunile indicate de
serviciul Tehnic al Primilriei. Municipiului.
.5tacrinan Harp s'a prezentat imediat arhitectilor
Prirodriei, Grumiizescu i Ciurea, cari i-au indicat
urnAtoareie dimensiuni:
1. una groapri lunga de 30 ni., !ata' de 2 m., a-
dinned de 2 m.;
2. una graapd lunga de 15 M., lata de 2 in., a-
danc5 de 2 tn.
Ordinui dare cimitir a fast semnat de maiorul
Ntwotnich.:
Gropile au fost terrnina:e la 26 Iunie.
Totul era, deci, pregatit.
La 27 Iunie a fost un bombardment mai greu.
Hei, r5zbaiu1 nu e glunnit Si nu e numai pentru
cei de pc front. Au murit de-ai nostri, sopteau
eamenii, adica roinaniii. Asa ne-a lost vorba?
Noi sii murim? .Ia s vedem, jidani au nitwit?
Nu, n'au murit. Au murit prea puini. Aproape
bot atatia cat si ai nostri. Pal nu le e rusine, ti-
efilosii, s se masoare cu noi? Noi aVem, frati, pa-
rinti, fii, neamuri, sau macar vecini, pe front. Ei
stau acas. Uite, scrie si in gazeta noastrd, in
Moldova"!
Stau acasri nu pentru ca ei au vrut, ci pea-
tru c5 noi aim( vrutb a incercat, umil, un om simtplu.
Si-apoi, cum ni se spune (eu nu-prea cred) ai no-
trii se afla pe front pentru tara noastr!
Care e i a lorl Nu triiese i ei aici? Nu
a'au nfiscut aici? Nu Inlor aid?
Cum o sa fie tara lor, tara" care i-a jefuit pi

www.dacoromanica.ro
 7

i-a ucis ca in codru? Cum s aibe datorii intr'o

tara in care n'au drepturi?
Aiure li... Si cum vrei s omoare aviatorii so-
vietici pe-ai lar,, cand jidanii i-au adus i lenarabii
unde sii asvarle bombele? Uite, spune i in Mol-
dova". Au declarat chiar aviatorii capturati, oft ji-
danii aprind noaptea becuri rosii la cosurile case-
lar, ca Sfi arate bombelor unde sfi cada. Jidanii as-
teaptil s Cada a racheta luminoasa, albastrd, semn
ca trebue sa deziantue revolutia in Iasi. Va fi
vai de zilele noestrel
Da, asa e! Am auzit i eu. In aviaane eran stu-
dente jidoafce din Iasi. A fost prins chiar i un
doctor jidan din Iasi, Reznic, care s'a lasat cu
parasuta cand ai nostri au lovit avian/al.
Rernic!. Nu exist? la Iasi nici un dr. Reznic!
a spus, inoet cat il tinea glasul, un medic batran
din laca:itate.
Nu I-a auzit nimeni. 5i chiar daca ii auzea! Ce
canteazd asemenea amiinunte, intr'un razboiu asa
de urias! Si pentruca evreii din Iasi erau asa de
Ninavalj de bombardamente, oamenii, adieu rornnii
au ratat ca stiu ad fie viteji si in spatele frantului,
nu numai pe front. La inceput atl suiduit si au
bIestomat i s'au certat cu oricare evreu pe care-1
intalneau. Dar pentro Ca nemernicii de jidani nu
s'au sinchisit, ba nici macar n'au raspuns a vorba
lash ; oamenii nu s'au mai putut stapani si
au ineeput s'a dea. SA dea in evrei. Ori wide tI
intalneau: in tramvai, pe strada, in localuri. Daca-ti
vedeau in tramvai, ii ,asvarleau jos. vedeau
jos, ii alungau in case. Dacfi-i vedeau in ease, ii as-
var!eau afard. E greu 'sa nu te-apuce furiile eland

www.dacoromanica.ro
 8

vezi ca jidanii .se incpiat.fineaz6 sa mai trgiasca

chiar atunci ethic' nu-i mai doreste nimeni!
Dar de ce n'au reactionat ai nostri la atacul
aerian? a intrebat, stupid, un bkran pensionar din
A armata, un ramolit.
Armatei ii era rusine s se rspandeascii, aseme-
nea intrebare tAlhareaseg. Au r6spuns prompt si
constiincios, desfizand mice concurent:
Din eauza jidanilor! Ai nostri trebaiau s
supravieglieze pe jidani. Tooth noaptea au facut
jidanii semnalizfiri. Au otrvit apa oraului! Au
Oita; firele telefonice! Au...
Se ingrosase, asa dar, Omuta. Jidanii 6stia st-
pneau lumea, Lumea i 1aii. Iasii mai ales. Tre-
buia o reactiune pe masura lor. i potrivita cu fi-
rea iesenilor buni romfini ai raposatului A.
, C. Cuza.
Atunci au apfirut salvatorii, ciimile brune. Vi-
- neri dimineat6 (27 Iunie) au aprut primii SS,
prafesionistii: tineri,. foarte tineri, mandri, nespus
de Mandri, Ii puseser6 anume m6,sti speciale, ori
se pricepeau admirabil la grimaza: tipuri anume
bestiale, ranjiau anume fioros, ca s intre in pa-
maid, imediat, Path nici o formalitate, mice jidan
le-ar fi iesit in cale.
.Evreii, .smecheri, nu le-au mai iesit in cale. S'au
ascuns. N'a mai iesit unul din cash.
De ce s'or fi ascutis in case i in pivnite?
Uneltesc probabil!
Uneltesc. desigur!
Jidanii uneltesc!
Vineri seara, militarii romfini, soldatii nemti. qj

www.dacoromanica.ro
 9

gardienii publici, ai.i inceput a rascoli curtile, ba

unii, neinfricati, au intrat i prin case, mai ales
ea nu erau singuri i nici neinarmati nu erau. Dar
mi se poate spune eh au ucis. Cele cateva cazuri
din seara aceea, nu dovedesc nimic. Prea s'a facut
tambalau cu sergentul din artilerie care a impuwat
pe la spate pe tatal doctorului Marcu Kaufman,
in Medina. Ce i se poate reproa, la union unnel,
sergentului? Ca el a avut curajul sa extermine, a-
tunci, eel dintai jidan. E primal care n'a wait.
Atunci, ece 1-a mai dus gardianul la sectie, Ia
Circuinscriptia II-a, i pentru ce 1-a mai tinut
acolo, ;Edna tarziu noaptea, comisarul de Servil-
viciu, ca sa-1 ancheteze? In definitiv, nu apprise
decat in jidan! i

Vineri seara, evreii s'au adunat la sinagogi In

molar mai mare ca de obicei, sa ceara ocrotirea
lui Duitnnezeu.. Autoritatile, bine informate, ca tot-
deauna, au wins de veste: jidanii s'au adunat 1 se
crganizeat!
Noroc ca. i jidanii sunt bine informati, aa ca
s'au imIpratiat repede, indath ce-au terminat nt-
gaciunile. Altfel...
Sambata, nici un evreu nu s'a mai dus la sina-
goga. S'au incuiat i mai vartos in casa. Asta nu
le-o putea ierta Dunmezeu: tocmai Sambifit si
stea acas, in lac s vina la Sinagoga?
Tot oe a urinet, se pare e e o consecinta di-
recta i a acestei noi frtrade-legi.
De altfel, evreii au fast avertizati. Herfeu
brutar, din str. Zugravi Nr. 27, s'a intalnit In acea
24,' in str. Sf. Andrei, cu un. sergent dela regjOenr
www.dacoromanica.ro
10

tul 13 Darobanti, un bun prieten.

Te duel la sinagaga?
Nu, da' ce este?
Nimic. Da' du-te mai bine acas. Stai maine
acas, 135 e oral sa se impuste: toti evreii.
Tot Sam 'bath, neobisnuit de multi romani au
parasit ,orasul, plecand la Ora. Au rams a-
proape numai evrei, in multe cartiere.
In aoeasta zi au inceput primele arestari de
evrei suspecti. Ceea ce a atras o violenta apos-
trafa din partea unor autoritati superioare:
Evrei suspecti? Care neghiab a mai inventat
ir aoest pleonasm? Toti evreii sunt suspecti!
Fireste. Asa cum tati suspectii sunt evrei.
Strazile erau pustii. Tramvaele nu circulau. 0-
rasa] era mart. Cum sa nu fie mort, cand populatia
stia ea evreii s'au retras in pivnite misterioaste
(iata pentru ce Ii pregatisera ei adaposturile, rich
pentru aparare contra bombelor) i plianuesc.
Au si nenumarate aparate de emisiune si co-
Immioa mai departe cea mai mica miscare a nola-
stria.
.7- De unde liii ea au? Le-ai vazut? '

Cum s5 le vezi, idiatule, daca sunt secrete?

Ce, or sa le tie asa, in vazul tuturor? Sunt atat de
iseusiti, talharii, oa nimic nu s'a putut descoperi.
S'a rascalit peste tot! Dar cum sa n'aibe? N'ar
mai fi jidani! Ce vrei davada mai evident, cand
ctie taata }alma uite, scrie i la gazet, aioi in.
;,Moldova" Ca jidanii sunt plini de arme si mu-
dar nimeni n'a putut desoaperi. nimic! Nici
Cohan]) n'a descoperit America dedit acum 500
www.dacoromanica.ro
 ii
de ani. Totusi, America exista i inainte de a fi
desooperita. i chiar dada n'ar fi descoperit-o deloc,
ea tot exista, nu? Ca doar n'a inventat-o Co ltimb!
Numai patrule bine inarmate, de ale noastre",
cutezau sa se aventureze pe strada, desi stiau 05
la fiecare colt, din fiecare gang (0, Doamne, aunt
indite ganguri la Ia0!), din fiecare casa, Ii pandeso
ochi fiorosi de jidan, guri lacome de tun, Mitraliere
nerabdatoare, revolvere i arme nervoase, cuticle
bine ascutite. -
Sambata seara, pe o vreme ploioasia, pe un tutu.-
nenic intiorator, sirenele au sunat alarma, mai sir
nistru decat ericarid. Dar, oricum, oamenii erau In
adaposturi. Populatia de teama evreilor, evreii di
teama populatiei.
In mai multe case romanesti, nemtii, care sta-
beau in gazda, au venit seara cu chef 0 au spus:
La noapte va fi tarnhalau!.. Kolossal!...
In noaptea aceea, nimeni, la Ia0, n'a mai dor-
mit. Cum 0 s dormi in plina Istorie? <

Pe la 11 noaptea, un avion german a scipat, din

gr'esala desigur, nici vorbfi, todmai o rachetA air
bastra, racheta de care se temeau romanii i pe
care a asteptau jidanii.
In acel moment, din numeroase case parasite
au pornit focuri inamice, de alma 0 de mitraliera.
Armatele germane au taspuns, tragand de zor eu
anitralierele, din turla bisericii Sf. Spiridon i dela
Caminul studentesc din strada Pacurari, (dolman-
<lament german).
Patrule rouldnesti prost diesate, insuficient in
struite, & antiroManasti, si-au permis, din prop*
.

www.dacoromanica.ro
 ^

12

sa cerceteze unele case pustii din care

au vazut c s'a tras. Au gasit in anal multe lacuri
saldati germani izolati. Dar romAnii s'au retras
repede: desigur nu vgzuserd bine!
0 asemenea patrul, romne*, comandati de un
capitan, a cercetat mai multe adaposturi, intre:
altele i un adapost din centru.
S'a luat dupfi ei un lafiter SS care a intrat sins
gur, a lunimat cu a lanterna fetele odor din adjar.
post, apoi, energic ca un tigru:
Sind Jude... Heraus!
Din cele 30 de persoane din adapost, vreo 20
erau, inteadevar, evrei. Caz exceptional, pentruca
evreii aveau adaposturi separate, nu li se ingk.
duia s mooed hupreun cu romanii. Evreii au ieit,
dar, find intuneric, s'au nai*cat incet. Ca sa-i in-
&mane, iafiterul SS a tras dou focuri. Clod oa-
menii au ieit din adapost i i-a luat In primire car
pitanul roMan capitanul a vazut oh unul din evrei
e cam beat. dele cicala gloante ii nimeriserd.
Cine a tras? a zbierat capitanul.
Dar neamtul SS alergase s dea a mama de aju-
tar i in alte adaposturi. Erau atfitea! .

Evreul turmentat n'a avut "Incatro ti a murit.

In schimb fiul sau, L. S., care se afla cu el, a
sciipat.
Capitanul a pus sa se perchezitioneze toti evreii.
Nu s'au putut gasi nici arme, nici lanterne, nici ma-
car lame de ras sau chibrituri.
Au lost bagati inapoi in adApost.
Dar a sunat incetarea, domnule capitan!
Pentru dv. nu. Ascultati-MA pe mine, stati
acolo!
L-au ascultat. Au seiipat.

www.dacoromanica.ro
 13

Toata noaptea au rasunat Impuseaturi, mai in

tot orasul. Poprulatia a crezut ca armata romana
a fast respinsa dela Prut si cii erau lupte pe steal-
zile Iasului. Tot vazduhul riisuna, necontenit, de
g Dante. Desigur ea jidanii se revoltasera si incer-
c u sa puna stiipfinire pe oras.
ijE drept ea s'a gasit apoi multime de nenternici
.chiar neevrei) care sa sustina ca nemti, condusi
e civili romani, cutreerau strizile si slobozeau pe-
arde si gloante nenumarate, asa, in vant. Dar.
ici unul din nemernicii cari au sustinut acest lucru,
n'a ptitut educe dovezi scrise.
: Math' noaptea, 'Ana la 5 dimineata, au tot rift-
sunat impusefitunile.
In zori, abia, s'au putut lua primele masuri.
,

Contra inamicilor, prin urmare a evreilor.

, Era, precum am spus, Duminicia, toata lumea
era dispanibila, ed n'avea alta treaba, asa ed auto-
ritatile, civile si Militare, au putut incepe A-0
facia pe deplin datoria. .

Auzi, domnule, napareile! Toata noaptea au

tras jidanii in armata noastra si in aliatii nostri
gerrnanl! .

Numai o descreerata a exclamat, destul de tare:

-- Vai de bietii evrei, ce-i asteapta!
Dar a alergat apoi s'aduca bidineaua ea s'o
moaie in caldarea cu var, pus gratuit la dispozitie,
pe iei-colo, ea Mina crestini si romani A desem-
neze crud pe easele si gardurile neevreesti, spre a
fi ferite de Dumnezeu si de armata.

Pr

www.dacoromanica.ro
 II. Cum au reactionat neevreii
Duitninia 29 Iunie 1944, in zori, gardianul public
Ivanov a venit in addpostul imobilului din str.,,,
Vantului, 15:
Tali barbatii evrei dela 18-50 de ani s
aneargfi la Chestura!
La aceeasi ,ora, camarazii gardianului Ivanov
aduceau aceeasi veste in toate casele locuite de
evrei.
Oamenii au Lost treziti cu noaptea In caP si cu
capul in noapte, de bande de mahalagii si de gar-
(Beni. Abea atipiser, dupla o noapte asa e a-
gitata. Au Lost scosi asa cum erau, somndrol,
speriati (dar and nu e speriat un evreu, and nu
se simte cu musca pe aciul?), Urnl numai in -
Ima$ ti izmene, desculti, balnavi altii. Cine protesta,
sau cerea macar o Iginurirc, era irnpuicat pe loc.
Multe gloante a trebuit s.5 se risipeasa atunci, nu-
ni pentru a evreii nu emu intelegAtori. Energia
gardienilor nu e Oo gland. Nu degeaba fuseseril
adusi aici, proaspal, peste 2000 de gardieni din Mun-
tenia aceia care aveau sfi ieie in stapanire Basara-
bia dezrobita. 1

I-auzi, &monk, bande de comuniti atac

trenurile cu militari care trebue sfi plece pe front!

www.dacoromanica.ro
15

Pal n'am rabdat noi prea mult? zbierau gardionii,

clam bunii romani.
,Sigur, ati rabdat, Ii permiteau s gandeasoa
obrilzatit jidovi. Dar chiar dv., nu va fie cu su-
p rare, ati bagat de mult in lagar pe comunisti.
um ar mai putea domniile lor sa atace?
Dar cine o sa-si piarda vremea sa discute cu
rfizii de jidovi cari nici macar nu discuta, ci gain-
esc numai, ea sa nu le poti raspunde!
Era zor Mare. N'au apucat evreii nici s ineuie
ease, ,ori sa inchida usa. Nu e vina nimanui, prin
urmare, daea s'a jefuit in urma tor.
Her Su Marcu, brutar, (str. Zugravi, 27) a lost
ridicat desdedimineata de un tigan din mahala inar-
mat cu un ciomag. Evreul si-a luat si nevasta, cu
doi copii. N'a fost lasat sa-si incuie casa. S'a je-
fuit totul in lipsa lui.
Avram Ihil, functionar de birou, in varstfi de 24
de ani, a fast scos cu ai lui din cask de jandarmi,
i batuti zdravan. Teal sail a lost batut de Ra-
coviti, autopsierul dela morga spitalului Sf. Spi-
ridon. Mama lui a fost hiata de par i !Arita pana
in strada. Cu totii au fost dusi la Chestura. In .

lipsa lor, s'a jefuit totul din casa..

So le(mon Sternberg (Pfturari, 24) avea la el
incartiruit pe colonelul Nihulescu Mihail (Coca),
cGmanclantul garnizoanei Iasi. hi timp ce Solo-
mon Sternberg i ai lui, au lost transportati la
Chestura, ordonanta colonelului a jefuit din casa
cat a putut. Cand s'au intors dela Chesturk evreii
casei s'au plans colonelului ea au fost batuti. Co-
lonelul gazduit le-a trantit usa in nas.

www.dacoromanica.ro
 4
- 1.6

Miiitarii, constiinciosi, u s'au multumit s eer-

ceteze superficial incapertle evreesti. Au distrs
cat au putut, ea sa nu naintand colt necercetat. Ai
distrus, sa nu mai aibe unde s se adaposteasca j r
danii. Au distrus de pita sinagoga dela Rape gan
bend, unde oi banda de evrei ceruse ocrotirea lu
Dumnezeu. Cadavrele tor populau toat curtea si-'
nagogii. .

Dar tot asa de populate erau ci strazile. Sute

de convoaie intretineau o .anirnatie ca de 10 Mai.
Insufletirea militarilor i gardienilor trada si ea
o zi de 10 Mai.
La 6 dimineata aparuserd primele convoaie de
eVrei pe strazile Iau1Iui. Grupuri mid, eoridUse de
sentinele romane. Se indreptau spre circumscrip-'
iiile politienesti, ori spre Chestura. Mergeau destul
de ordonat, rar cate o sentineld care era &ilia sti
loveascd, cu patul armei, pe Cate un batran care
se incapatana s mearga mai incet decat ceilialti.
Evreii, provocatori, luasera cu ei paltoane, boc-
cele, valize, perne chiar, ca sa dea impresie lame-
nilor cumsecade, c -au fost ridicati spre a fi e-
vacuati. Ba, unii, luasera en ei (sfatuiti_. de ordinut
sentinelelor) i femeile ii copiii, ca sa starneasca
ci mai mutt mita oalmenilor.
Dezolarea seestor evrei, care ar fi dorit, desi-
gur, sti fie eroi (sau mai bine martini) de care s se
aerie in ziarele din America, a fost mare. Ajunci
la Chestura, mai tali, in special batrani, femei ci
copii, au fost repede eliberati, dup ce au primit
un bilet cu consemnul Liber".
Inapoiati acask si-au bfitut joc de eoreligionarii
www.dacoromanica.ro
 17

1
,..i iY:.i.
cis::
'' '... '')
:-.... ,.`-44101........,,- ,
.-'' - . i- ...4 1944
!1..s...,. A .1.;
) 1 s , " i?iit, t..r.t*r ''.' ,.
1: i1 ''' / t- ."--.t ...........2": '''''''
iii
ill .:. --..'"? knl..--:::?4";:'.:1.16"'"I'*.14.---'-'4: .0'4'. ..1;214
.A1 1.14,Y / L E-ft ;,1,--- *--i-n .:4-4
....,4i.
r-t 4,-

, ..-, .,, =:"-/,' LI -4

'; '.
11.
'...::- --.:
-_-_.-1.-.,
- - -..... - . .-.5-;:e
N t
6: t 1'
.
' ... .3 1. Il 41
convol
, v .,,.-._ .,,- .... ,
' Ng Cr A.
etel ...4

101,041, 4
[1:1. 4. 4
'''..--',-.'- 4::1 ', 4 $'.t V ??..1%.
' w

1.,',:.r.4,e,i,..-4-.,e. ,s- 7711. ,_ qf 1. -/

V1 t:t'iiik f , .4 *.' Z- .' a!,''.

-_,,k7.. ! - ..,i."---",
,....- , www.dacoromanica.ro
4 '
.:t :.,,,
1.8
r

lor cari se asediaserd in fundul parnantului:

Ma dobitocilor, v'ati ascuns, a-ti crezut c v'o-
amain! Crezi c'asa merge? Suntem inteo toed civi-
lizatO. Suntem in tara noastrfi, ce dracu'! Uite, eu
am avut curajul s merg pang la Chestura. Mi-a dat
bilet Liber". Dada am bilet Liber" nu mai poate
sa-mi faca nimic!
Evreii n'ar fi vrut sd creadg; dar au vazut ni
biletul si pe posesorul liber. Si au mai vazut si
alti evrei, prin vecini, inupoiati cu bilete.
Au inceput s lash din ascunzfitorile unde, multi,
n'ar fi fost gfisiti deck foarte greu. Au inceput s
se arate prin curti, ba chiar sfi scoata oapul lim
strada.
Atunci au vfizut trecand o ma,sinift cu megafoane,
din care se raspandea in vAzduh un indemn:
Tot& evreii (dup ton, mai-mai ea se intelegea:.
to:i fratil evrei) sfi mearga la Chesturfi ca s pri-
measefi bilete ,,Liber". E in interesul lor, altfel nu
vor putea cireula pe strada!
Cine ar fi dat atentie acestui indemn, dac5 n'ar
fi avut dovezi in fata lor: uite, oameni cari au fost.
la Chesturd, evrei de-ai nostri. Au primit bilete
Liber" i ii s'a dat drnmul!
Indemnandu-se unul pe altul, s'au adunat gra--
mezi, i oamenii au pornit spre Chesturfi.
Dar tot au mai names i pe-acas5 multi. Nu prea
le mirosea afacerea asta.
Acuma sunt vremuri ca sfi se poarte cineva
bine cu noi!?!
Atunci, indignate de lipsa d incredere a jida-
nilor, au apOrut patrule serioase: i militari romani
ir soldati nemti, i civili romfini (oameni de prin
mahalale, care sfi arate casele evreilor).

www.dacoromanica.ro
 19 .

Pe strada SmArdan, de pilda, patrulele erau con-

duse de cizmarul loan Muntecanu, cizmarul Cacti
si de Turgid, din aceeasi stradd. Pan 10 doi aveau
bastoane, Turgid se inarmase cu o lopata. Au a-
dunat vreo 18 evrei, intre cart Hercu Wedman
(str. SmArdan).
Civilii ranjeau:
La abator! La !halidin! Ati impuscat 11 nemti!
Las'ca" v'aohtdm nai!
1-a dus cu nfainile in sus. Care obosea i ati
tinea destul de intinsa Vnana sus, era lovit cu ba-
insets. Au facut pe jos vreo 3 km. Din str. Smar-
dan in Vasile Lupu, apoi in Oancea, in str. Abato-
rului, pand la Aviatie. Pe drum, locuitorii, viteji,
Ii scuipau, Ii loveau. ,
-- Lille, ,au prins pe banditii de azi noapte! Nu-
mai jidani, nu ti-am spus eu?
Ajunsi in campul aviatiei, au inceput s traga
in el.gritralierele. Au fast impuscati 11, dar ceilali
au fugit spre cilmitirul. Eternitatea. Nu i-a urmarit
ni!meni. 'Se Meuse Pace, oare?!

Neincetat curgeau pracesiunile pe strazile La-

ului. Patrule rdscoleau toate casele, le dereticau
de evrei, i forinau convoae. Pared erau convoae de
ocnasi:, asa infatisare aveau. Se vedea cat de colo
eh' airman sunt condamnati.
Pe Strada Vfintului, patrula a fast condusa de
civilul Mztic Popovici, din aceeasi strada. Acesti
CivIli roloalni erau animatorii, in toate patrulele.
Gura lor i armele mjiilitarilor i ale nemlilor, nu
mai ticeau a diva% Ca si bastoanele de cauciuc aI

www.dacoromanica.ro
20

gardienitor, apostrofele i gloantele curgeau &Ala

pretutindeni si de pretutindeni.
Rolul acestor patrule era SS, pofteasa oamenii
eland din case, din pivnite, din addpopturi. Peste
.

tot s'au gasit vecini binevoitori care sd arate iior

cuintele evreilor. Miti Popouici, de pildfa, i-a
amintit de unii calegi de scoald, de buni prieteni.'Nu
1-a nitat nici pe Iser Waidinfrin, nici pe Gadd Srul.
El a stiut uncle e beciul i uncle trebue sport.
Fara- ajutorul acestor oameni, nu prea i-ar fi
gasit pe evrei. Se aseunseser bine. Mai. ales
cand, trimitand nevestele in oras, dupa vesti, u .
aflat ea la Chestura, uncle totdeauna au fost se-
ricer, nu se gluimeste.
Grupul lui taermi Her!) (str. Ipsilante, 7), a.
fast scos 'din case de dative functionari C. F. R.
ce lacuiau in carder. Aveau revolvere ea i gardienii
ce-i insateau.
Leon Davidovici (str. Panzaritei, 8) a fost scos
din cask impreunfi cu tatal Au, de gardiamil Ho-
man, satul casieritei dela Trianon, ce statea vizavi
chiar. Gardianul a venit insotit de un Ofiter neamt.
Chiar la paarta tribal a fost greu tovit cu un drug
in cap. A Imurit in cateva minute, in bratele fiului.
Dimineata, oamenii au fost adunati mai ales la
circumscriptii si in curtea Inchisorii Militare dela
Capon, altii in curtea Geniului; dupa Masa au fost
dusi la Chestura, pe str. Vasile Alecsandri,
Iat-i pe cei dela eircumscriptia 5-a. Cfiteva sute
de oameni. La 5 dupa masa i-au scos din curtea
circumscriptiei .I-au asezat cate 6 in rand. Au par-
nit, incadrati de gardieni. Dupa eativa pasi, omen-

www.dacoromanica.ro
 21_

dantul gardienilor, Angelescu, a oprit grupul. A dat

ordin gardienilor sa scut-Ca pistoalele, pe evrei i-a
rugat sig ridiee mainile in sus. Atunci au clazut toate-
bagajele ce le luasera evreii: paltoane, valize, pa-
chete. Le-a luat eine a vrut.
Au pornit aa, cu Mainile in sus. Unii, fioro0i,
cu tmainile legate.
- Drulmul nu era plictisitor. In sLr. Apeduc au va-
zut plead mort, un batrAn. Cfitiva soldati II prai-
zeau; efiutau un fotograf, ca sift trimeata nevestelor
fotografii de pe front: ei, lturi de (10mm-di 1al-
pu0. Cum fac vfinatorii din Africa.
Daed n'ar fi pfizit bine cadavrul, II furau a1ti
soldati (calm s'a intamplat!) i se fotografiau aceia.
Ateptau cu nerabdare silt' se fotografieze ei Inti
ca pie !Irma sh inchirieze altora cadavrul, pe bani
buni.
Numai ea acuma nu mai e ea dintineata: sunt ca-
davre destule, pentru toat lumea!
Mai incolo, copilul tinichigiului Suchalr, cu bra7-
pele i picioarele desfcute. Era tmp0cat in mai;
multe locuri, potrivit cu vina, sau cu aria cu care
a reactiolnat copilul.
Pe strada Cuza Veal, sub bolta din fata Camera:
de Comert, erau adunati o grim.% de mor0 care-
Safi atunci stanjenisera circulatia.
Tot pe Cuza Vodii, in fata magazinului Ghemul
Verde", gramada de femei, copii, barbati; krepra,-
tiati, pared ar fi clazut din avion. Singe, ea la a-
bator. Mai erau calzi.
Pe strada V. Alecsandri, un neamt toomai im-
pwa in ceafd un batran. Ca s'a poat trace con-

www.dacoromanica.ro
22

-voiul, neamtul a dat politicos deoparte cadavrul si

_.1-a cerut scuze.
In fate portii -dela Chestura, rnz1 Idelovici
eroitorul Moise Leib, socru i ginere, se Vineau
strans de mana. Nu-i mai putea desclesta nimeni..
N'au vrut s moat% despartici.
Sa urmarim alt grup. A fost capturat" pe &mar-
dan.
La 4 dupa Masa a trecut grdjdarul lui Berc
Cohn, din Smardan si a vOzut intr'o curte vecin
un grup de evrei. Iesisera din beci, dupa vesti.
Radeti, mai jidani? Si vedeti ce patiti acus!
S'a intors cu militari romOni, cu soldati nemli
4i cu Inca un civil, un dinar, mecanicul Indian*
Aici stau jidani!
Au tras focuri pana au eit toti evreii. Au Secs
si din alte curti. In strada erau paziti ide gardianul
Munteanu, care s'a gandit sa lucreze i pe cant
propriu. Traise numai intre negustori evrei, asa
eta inviatase ceva. A pus oamenii la zidul unei fa- ,

brici de sifoane, 'a incarcat arma, dar cand si

traga, au mai venit dai gardieni, unul Costiod:
Nu trage! E ordin sa nu se traga in evrei.
Da' jidanii nu tiu asta!
Totusi n'a mai tras. Se adunase prea multa lame.
Ce era nevoie de martori, care sa lesine i, s incurce
trebile!
Au strans vre-o 100. I-au dus, cu tambalau, spre
podul Bucsinescu. Asa precum spunea consemnul I

general, toti cu nini1e drept in sus, cat mai sus.

Militarii i gardienii care-i insoteau", aveau grije
ea yevolverele i pustile sa fie tot timpul indreptate
spre evrei.

www.dacoromanica.ro
 23.

Pe drulm au intalnit pe gardianul Vasite A pe

civilul Miela Casapu. ASia au poruncit evreilor s
se culce. Au trecut peste ei:
Ce nioale e un pod de jidani! a spus, bland,
Mielu.
lar gardianul Vasite lovea cu revolverul pe care
nimerea, sbierand:
Mi-ati hnpuscat in Basarabia 'nevasta i copiiiL
Cine dracu'a pus. pe unul din evrei, vechi plrie-
ten cu gardianul V 0.9ite, sa-i spun:
Cum i-am omorit, mai Vasile, &and i-am vlar-
zut pe toti azi dimineata in curte, arena. la tine?'
Daca tacea, nebatut ralmanea.
menlo, nici un alt incident pe drum. Doar cateva
bfitrane oarbe care tot asteptau sit fie indeimnate
la drum.
Abia pe Elena Donmna, la linia tramvaiului, au
vazut primal mort: biaiatul Natan, macelar din Bile-
tinescu.
. Pie la Viile Moldovei" a trecut un camion dela,
fabrica de bere Zimbru. In camion, un &atrial evreu,
cu barb& Nu era decat batut. Soldatii 1-au dat jos.
Avea hilet ,,Liber" dela Chestura. Venea cu camionui
pentru ca nu putea sia umble, desi intr'acolo se du-
sese pe jos. Gardienii au vazut in urma convoiului
pe Howl( Waldman (str. Smardan) care incerca.
sfi se strecoare, s fuga.
Ia batranul in spate!
Era greu.
Lasa-te !mai usor, cfa nu te mai pot tine!
Ba (ratan sa mi duet!
Pima nu 1-a mai putut duce. Era dator sit fie tm
pas en ceilalti. L-a lEant jos.

www.dacoromanica.ro
24
Unui neamt i-a foist mild de batten 0 1-a hn-
Tweet.
La cabinetul dentar Sirota Grossu, grupul a
-vazut Mort pe carciumarul Schneider, pe un Warta,
pe un bidet, iar putin mai incolo un grup i mai
Multi iMpratiati. Era mai interesant decal pe front.
Nici filmele cu gangsteri nu sunt aa de palpitante.
Era bucuria copiilor, care se strecurau, cand nu-i
vedeau Maine le, i priveau cu nespusa plata:
Cinci bani zece bani ).
0 manilla cu jidani...
In fata farmaciei Jelea, colt cu Sfirariei, la sta-
tia de tramvai, oarnenilor le-a fost ru0ne sa lase
oiii aa risipiti, ca gunoaele: le asezaserd stive,
ea lemnele de foe netaiate. Curgea sangfelei ea
dintr'un deal cu multime de isvorae. Pacat -ea n'a-
yam fotografii. S'au facut fotografii, trebuia s se
imortalizeze aa ceva! Dar nu le-avem noi! Oameni
curajosi au imortalizat fotografic inulte naturi
Moarte" din acea zi.
Vaete i ipete ieeau din toate curtile. Cu toata
siilhina ce 0-au dat-o soldatii ca sa-i curniniteasea.
Pe Cuza Veda, mai multe femei goale, desple-
tite, insangerate, incercau, pe rand, sa se transporte
Ama pe alta.
In fata Camerei de Comert, un subofiter, care
lipea o Ordonantd ea nu-i voe sd se circule pe
strad decat tiara la 7, a oprit grupul:
Cine are bilet ,Liber", merge acas.
Until a avut: FroNnovici, din Smardan. A mers
;seas& .
i eine n'are?
www.dacoromanica.ro
 25
-- Merge la Chestura i-i se de.
Aa?! Atunci haidem mai repede!
Au pornit evreii mai repede, s nu scape chili-
pirul...
Pe strada Lapuneanu, un ofiter superior, evreu,
V., a fost arestat de o patruld niuijtai, condos& de
un civil. Ofiterul, in unifoilnii, a incercat srai pro-
testeze.
Deed te opui, te execut iimediat!
A fost incadrat de doi soldati cu baioneta la:
arma i dus la Chestura. Pe drum, trecatorii cuno-
teau pc ofiter:
Vzi, ti-am spus eu c jidanul lasta e spioni
Uite, II duc jandarmii!
Iar la Chestura, uncle erau comisari noui, mun-
teni, care nu cunoteau pe arestat:
. Poftim, s'a imbrgeat in uniformi militar ca
s tragii mai ufor in soldatii nostril
Gaud capitanul Mardale a Wield pe ofiterul su-
perior evreu:
Ce cauti aici? De ce porti uniforma Militarh?.
Vrei s induci in eroare opinia publioh? Ia perchi-
zitioneaza-l! Ramane arestat! E spion!. .

Ofiteru1 superior evreu educe pe aeeastr cale

multumiri efipitanului Mardde. I-a salvat viata,
tinandu-I in Chesturii ca spion. Daccd-I trimitea in
curte, ca jidan, vain vedea d i s'ar fi intknplat. Ce
s'a intknplat celorIalti.
Asa, find %mai spion, a plecat singur acas, a
doua zi, dupd ce au terminat cu tiCaloii de ne-
spioni.

www.dacoromanica.ro
26

Mu lt au avut de furci autoritatile ca s inventa-

-sieve pe toti evreii din Iasi.
Blum Leizer, muncitor, in varsta de 21 de ani
<str. Cucu Nr. 9) a flost scos din cask iMpreund cu
tatal sau, Blum Moritz, i cu vecinii: Idel Goldner,
Carat, Anon, Ciuraru $Fnit, etc., de catre gardianul
Rusi; (statura mijlocie, blond, roI la fatia i gras).
Gardianul i-a culcat la pAimant, pana a adunat un
numar.impozant, un numar care sl nu-1 facia de ras
in mahala i in ochii superiorilor. Cu acest prilej
s'au adunat mai multi carutasi (nisipari din Tg.
Cucu ii i-au incercat ciomegile pe spinfirile
asa la indernana ale celor culcati.
0 coloana trapozant s'a format si in cartieral
Taitoarei: Mircea Bachman, muncitor (str. Cetatea
-Mica 1) fratele sau, Isac Bachman, Bercovici Wolff,
-siipunar din aceeasi curte, etc.
Cei Mai multi evrei din aceste coloane nu s'au
tnai intors niciodata. Nu se stie dacia au murit :a
Chestur sau in tren: avocat Leizer Sand (Str.
Cuza Voda, 42), nepotul sau, Jean Sark!, Hcrman
Auerbach, Mori( Weinstein,- Pavel Goldenblat, Sch-
reibe! i Gratz (proprietarii rnagazinului Desfa-
cerea"), liceanul Laxer, Jacob Woissbuch, familia,
-de sase persoane, a lui Haim Bercovici, functionar
(str. 'EternitVii, 67), Weissitnan Haim miil, de 24
ani, (str. Sf. Andrei 3, azi str. Cucu, 3).
Fiul lui Iosub Alter, mare comerciant de fructe,
din piata Sf. Anton, fiind ridicat de-acas, tatal
su s'a dus sfa"1-1 caute. Nici unul din ei nu s'a mai
Intors.
I. Zbr. a avut satisfactia sa fie in convoi eu
,doi cameni de culture': bfitrnul Ha'm Ghellr?r, scrii-

www.dacoromanica.ro
 27

to.: u . Carol Drinwner,t31 cua1i fruntai. ieeni. A lost,

oricum, o infingaere. Mai cu searna and batrfinul
Gheiber, una din cele mai valoroase figuri ale la-
ului, un .adev.firat intelept din Biblie, a p4it, man--
dru i nespus de impozant, in fruntea convoiului,
ca un patriarh, insufletind, oamenii. Ce-are aface
-
cti a murit apoi intr'unul din vagoanele plumbuite-
in care vow intra curand , i a lost asvarlit dim
tren! Cei care au murit cu el, au murit fericit-i, a-
crotPil
&moil Baghem, din Elena Doamna 35, a fost ri-
dicat de acas6 ii incolonat impreunra cu vecinii lui:
So onion Rosenblum, Pincu Sinioc4ci, Fruchernarr
,S4rna. David Lexer, Lazar Fruchtmtan, etc. Aprolape
de Abaor, la intretaierea Cinci drumuri", au in-.
te:es ca e le e soarta. Au .vazut acolo cadavrul hai-
tranulni e ,5echneer, lovit de un glonte in moa-
lele capuui. Era plin de sange.
In fa a institutului Notre Dame de Sion, un o-
fiter rowan, care supraveghea desofircarea unui ca-
mion cu ranij militari, la spitalul nou creat acolo,
a avut mi!itireasca bunavointa de a insulta i lovE
pe ,evreii incolonati. Eyreii, respectuoi, n'au lovit
inapoi, nici n'au insultat.
In plata Cuza VodA, in fata Midi de Credit
Roman, erau adunate cipetenii!e nemtesti din oras,
gfi primeascii defilarea. Cand a apirut convoiul,.
au dat ei, nen4ii, onorul:
Ietzt seid ihr erledigt ein far and miii, ver-
fluff Band& (Acuma vom termina cu voi, odat
pentru totdeauna, bandli blestdmata).
Pe Ghica Vadi, la nr. 16, e o carte Imre, cu. 40'

www.dacoromanica.ro
 n

28
-de chiriasi. Un beciu cu hrube mari, unde se ada-
postisera, de bombardament, vre-o 80 de evrei.
CAnd, la 9 dimineata, au venit militari ronani
civili romani (in_frunte cu eivilul Vasite Baznea din
.str. Tufescu, 10), civilii au intrat, eu felinare pi
topoare, in beciu, ii au scos pe toti evreii, dupA
ce i-au batut asa cum antisemitii stiu sA bath
,evrei. Au lesinat mai multi.
Cum se poate ea din atAta omenire nu s'a
gasit unul sd se opund?
M'a tamurit Moscovici 0414e Leiba din Ghica
'Wall, 16, functionar de magazin:
. Deed Siam la ce ne duce, ne opuneam. Dar
:se inapoiaseed multi cu bilete Liber" i ni s'a spus
e'A mergem i noi pentru bilete!
, in canvoiul din care facea parte Slam Schwartz,
functionar, din Snifirdn 1, civilii romani care in-
soteau pe militarii romani, i-au perchezitionat
le-au luat bank Ca si toti ceilalti, au fost du0 ett
qnfiiniIe in sus. Dar erau oameni in varsta cari nu
puteau tine Mainile in sus. Cum Idsau putin mAna
, in jos, soldatii Ii loveau cu patul armei 9f1i taiau cu
'baionetele. Asa s'a intampiat in fata bail Zissu
Herman, unde un evreu care nu tinea bine mAinile
in sus, a foist Impuscat de un neamt (mattor e Cuq'-
marc Da:,id, zugrav i pictor de firme, str. Pan-
telimon, 20).
Poate a nu prea v dati seama ce inseamn4
s. tii maInile in sus, ceasuri intregi. Aflati ca In
India vd proclama fakir pentru treaba asta. Rang
- ,nna; alta, ia incercati sa" tineti cincisprezece minute
..mainile In sus! Sau railcar cinci minute, haide!
Coloana lui Stlemer Isidor (str. Stefan cel Mare,

www.dacoromanica.ro
 S.

1/4
29

42, azi pe Elena Doamna, 45), in drum spre Ches-

tang, a fast intfilnitii de doi ofiler4la Cercul de Re-
cfutare. Cei doi ofiteri au silit patrulele sa" libe-
reze pe evrei. Cu tot regretul, patrulele au fost ne-
voite si execute ordinul.
ConVoiul lui &stub Weissman, tamplar, din So-
cola 142, convoi din care facea parte i cumnatul
situ, David Itic Meier, (str. Caluei, 5), a foist dus
la Podul Ito . de peste Bahlui. Erau acolo opt sute,
poate o mie. Erau i femei i copii. I-au culcat pe
onal, cu fata in jos. Soldati cu mitraliere Ii ineadrab.
aici, tineri evrei dela Munca Obligatorie fuseserii
pusi, inainte cu ateva zile, sra sape gropi mari.
N'aveau ce strica!
Cefer4tii din apropiere, infuriati a nu pot
fi i ei eroi pe front au prins de veste i au
dat naval& Inaxunaieu ce au gAsit. Ceferistul Gdcfea
Petra, (ce nume predestinat!) i ceferistul Cazacu
Cassion, anrandoi de pe strada Socola, i geambaul
Costache Papaite (Tiganul), cotiugarul Costioil Da-
mian, acetia tot de pe Socola, au dat cu ciomegile
In gramadd, Moat au insangerat pe multi. Soldatii,
cefer4tii, podarii, se intreceau care Mai de care.
Animator infocat a fdst i Petrescu, fabricant de .

cazane pentru rachiu.

Prin multimea adunat aici au zilrit i un rabin
din Botoani (Botosaner Rebe). L-au asvarlit in
Bahlui. S'a inecat! (Martor e Itic Moritz, functionar,
*tr. SoCola, 113).
Pe la 10 dimineata a trecut cu maina gardianut
Miltruipii Constantin, oferul Chesturii Iai. A va.zut
ce se pewee pe .malul Bahltiului i a 'anuntat-pe

www.dacoromanica.ro
30

Colonelul Chirilovici, chestorul Politiei Iasi. Co- j

lonelul, impreuna cu alt ()filer superior, a dat fuga

cu masina. Era imbracat civil.
Pe drum a intalnit, in strada Palat, un convoi de
evrei. I-a trimis acasa.
Ajuns pe podul Bahluiului, colonelul a intrebat
pe sergentul roman care comanda grupul de mitra-
liere -i care se pregatea sii mitralieze:
Cine v'a dat ordin?
Donmul colonel Chirilovici, Prefectul.
Eu sunt colonelul Chirdociei!
Sergentul s'a fastacit; numai o clipa:
El, ne-am gandit sa facem noi singuri drep-
tate!
Colonelul a trimis acasa pe toti evreii adunati.
acolo (schingiuiti, insangerati, cei mai multi abia
s'au putut urni), iar pe sergent 1-a luat cu el.
Sergentul era uluit, nu-i venea sa creada. Sol--
datii la fel, ovrtiau.
Cum, pe jidani?!... Sunteti inteadevfir domnul.
colonel?
De altfel colonelul Chirilovici a eliberat pe multi
din cei adu0 la Chestura de nemti. Carciumarul Sch-
neider se intorcea dela Chestura., eliberat -de colo-
nel. L-a intalnit pe strada tocmai neamtul 'care-I a-
restase dimineata. L-a impucat pe loc, pe strada.
Padurii i s'a dus apoi s faca scandal chestorului.
Nu toate comisariatele au lost de acord cii ode
ce se faceau evreilor. La Comisariatul 2 Nicolinay
comisarul-ef iwei, comisarul Mircesen i subeo-
misarul Coriti, au oprit sute de oameni, i-au ad151-
postit in beau, in clae de fan, intr'o casa parasia.

www.dacoromanica.ro
 31

din apropiere. Ba eful a triMis.gardieni sa le cum-

pare mancare i sh le aducd apa. Iar lui losub
Weisstnan, din Saco la 142, i-a dat 11 pansament
sA-Si puna la rank Au tinut acolo oamenii pima
Marti seara, &and s'a terminat urgia.
Oamenii s'au revoltat mereu:
De ce nu ne trimiteti la Chestura, s scoatem
bilete ,,Liber"?
Nu va duceti acolo, v ontoaral
Multi au protestat. Au trebuit sari retina cu
forta, pe cativa chiar cu bataia. In felul acesta i-au
scapat dela moarte, cum vom vedea:
Mai din toate cartierele au fost ridicati evrei
indreptati spre Chestura. Mai cu smut din M-
ali ari, Bratianu, Lfipusneanu, din jurul Chesturii,
adica din partea de N. i N. W. a oraului. Din
alte cartiere au venit evreii singuri, pentru bilete
Liber".
Altii, insa, n'au mai fast dui pang la Chesturk
Au fast crutati, adica i'mpuscati acasa.
Curgeau convoaele Oroae, i nu se mai termi-
nau. Era greu sari clued Valid la Chestura, n'aveau
destul personal. Cu tot regretut, au fost nevoiti sa
mai impuste pe drum, sau acasa.
0 patrula a sunat la dr. Mande Soldmon, in str.
Bratianu. A venit chiar doctorul sa deschida. L-au
1mpuwat pe loc, Rica nici o vorba. Militarete.
La fel pe dr. H. Solornovici, din aceeasi cladire.
Aici a intrat un militar roman, un plutonier. Un sin-
gur om!
Mai am numai un glonte! a spus, din prag, o-
basil; de oath datorie indeplinise el pand aici.

www.dacoromanica.ro
32
A descarcat ultimul glonte in oval doctoral*.
Dar !mai erau oemeni in cas. Viu, numai unul,
ginerele dactorului; avocata1 Firaoketstein. Cella lti
erau lungiti mai dinainte la paimant.
Plutonierul a cercetat atent revolverul. Nu, nu
mai era nici un glante:
Bine, cu alt ocazie!
A salutat fruirdas, railit5reste, i a plecat, sim-
plu, multiunit.
Fannin intregi au fast desiiiintate. lath' o bd-
Wang, care are a dugheand cu mere. A avut tired
baleti i trei fete. Insurati, audritate. I-au ucis toi
trei bieii i tati trei ginerii. Are aculro In cas ase
viiduve. Ea ins* e vaduva unui invalid din raz,-
boiul trecut. Toate traiesc din dugheana cu mere.
Pe rabinul $afran, cf-rabin al orasului, de pa-
str. Elena Daamna, 1-au impucat (nu 1-au nimerit
cleat la piciar) pentrucil in casa lui s'ar g'asi mti-
traliere i un post de radio-emisiune.
Dupd aceea au cAutat, dar n'au Mai &sit nimic.
In vreme ce-1 impucau, complied, desigur, dosi-
seal tatul. Dual ar fi cAutat ,intfii, i apoi Ail Im-
pucau, pante...
Masacre numeroase au avut loc pe str. V. Conta,
Beatianu, Vasile Stroescu. Pe Vasile Stroescu a
fast impucat, in pivnip, dr. Cazac Averbach. Se
pare ca a fost ar5tat de servitoarea lui.
Dar n'au fast uci5i, in tot Iaul, in acea zi, mai
mult de 8000 de evrei.
Tot pe strada Brfitianu, in casa unde a fost ucis.
dr: Mono lie Solomon, a fost impucat comerciantul
Dlivenbaium. Dupla care nemtii 1-au asezat in pod,

www.dacoromanica.ro
 ,
...

It I Ski 46,,,,)
4,Y,w
...4.
,4 '4k4.

.404

,. ..
, .
..A

'"*

J
www.dacoromanica.ro
 33

la fereastra, la a mitraliera adusa in grab& i 1-au

fotograliat, spre a dovedi ca InteadevAr canal a tras
in strada cu mitraliera.
La fel au facut cu avaeatul Altein, i cu aljn.
Fie ea intai au fotografiat pe em la mitraliera
apoi 1-au impuscat, fie ea intai 1-au impuseat gi
apOi 1-au fotografiat la mitraliera. Variante potri-
vite cu conceptiile fieohruia. Armata se bucura,
doar, de libertate, initiativa nu trebue neglijata.
Cand i s'a iaxtat prafesorului dr. Tart,ci4esco
o asemenea fotografie, a llamas adac impresionat:
Nu oti-as fi inchipuit ea evreii s traga! Dar
in fata probelor!... E de necrezut! Totui...
Se pare ea pavestea ea s'a tras in strada din
casele evreilor, nu ar fi o inventie. Se pare ca a
lost arestat i dus la Chestura, seful legionarilor,
Ventonicii; iar alti vre-o 20 de legionari ar fi fast
irapuscati in acea zi, prinsi ea trageau din casele
evreesti parasite.
Coloana lui Embra (pseudonim pentru ziar), 40
de oameni, a fost adunata de 4 golani, zdrenprosi,
desculti, dar fiecare cii cede un revolver bun. (De
unde au luat toti acesti mahalagii eivili, revolvere,
e a chestiune Care nu ne priveste). In drum .spre
Prefectura, imiliitarii nemti cantonati la Notre Dame
de Sion i-au fotografiat din belsug. Din !Iowa bar-
bati ridicati din curtea liii Embra, sase au fost
amoritii. la Chestura, doi au ajuns la Calarasi, unul
din acesti doi a Murit la Calarasi, ceialt, farmacist,
s'a inters la Iasi, dar asa fel Inca ii era tot una
daea nu se mai intorcea. Singur Embra a Scrapatklela
Chestura, a fast triknis acasfi.

www.dacoromanica.ro
34

Sacagiu Mendel, din Siniardan 55, 0. cu ai lui,

au avut name. Au intrat la el mai multi militari
romani i cativa civili romani, vagabonzi din mahala.
Ati tras in armata remand! Mergeti cu noi la
Misiunea gerinenA!
Daca a fi tras, n'am Ole i noi?
Mai vorbeSi? Unde-s armele? Scoate armele!
Au rascolit peste tot, Sept arme. L-au autat ii
in buzunare pe Sacagiu:
7 Ia s vad Sack' n'ai ascuns in pantaloni vre-o
Mit= liana!
E calm rupt buzunarul. Nu cried s'o mai ggsiti!
Aveti tunuri in pod?
Au ogutat. N'au Mai ggsit nici tunurile. Te joci -

cu jidanii?
Gand sa-i sooat din cask':
Bani aveti?
Da, asta aveau.
Au dat fiecarui militar cate o Mie de lei, va-
gabonzilor cate 50 de lei.
Asta a fost tot. Militarii au plecat. Dar era \sa."
fie scandal {Mere, dupg cateva zile. Unul din vat-
gabonzi, nomultumit c lui i s'a dat numai 40 lei
qi celorlalti 50, (nu mai aveau oamenii) a 'yarn pie
evrei pa au *parfait pe militari...

www.dacoromanica.ro
 111. La Chestura
Aa dar, evreii din Iasi, mai cu forta, mai de
voe buna, s'au adunat la Chestura. Au .,umplut be-
ciul, podul, salile, pe urma curtea. Au fast adds
i cateva familii romane,,gti.
CuM se face ca, desi Duraineea, toti func#o-
nark Chesturii stint la serviciu?
Ce s facera, noil nu mai avem nic(il o puterie,
neMtiii: au preluat Chestura! .

La un moment dat a venit pe slile Chesturii un

barbat de 35-40 ani.
A.scultati aici: In curtea chesturii s'au gaslit
dosite steaguri ro&i ii lanterne. Dana in jumatate
de ma nu se prezint vinovatul, punem la zid
cate zece i va iimpucam! In jumatate de pra, aii
L
'
auzit?
In curte se .aflau doufi Mese, la care lucrau !col
misarii 1incii Gh. 1 Titus RaboreanU. Cei doi
comisari triau multimea a*ezata pe doua randuri.
Cine avea Biroul Populatiei in regula, primea un
bilet: Liber 29 lanie 1941, cu stampila Chesturii
pi putea. pleca. Dar cei Altai multi fusesera ridicati
desbracati, n'aveau actele la ei. Sau, altii, foarte
multi, au fast jefuiti pe drum, Gaud i-au incolonat.
Li s'a furat nu nuknai ce aveau in mana ori in bu-

www.dacoromanica.ro
36

zunar, ci chiar hainele gi incalV intea din picioa-.

re. Dedeeea au fast atatia goi, ori suMar Imbed-
cati, la Chestura (Cu$onaru David, zugrav gi pc-
tar de finale, str. Pantelimon, 20).
Cei doi cOmisari, intelegatori, au mai strecurat
gi altora cate un bilet Liber, cand nu-i observau
agentii. In felul acesta a obtinut un bilet avocatul
Gherner, secretarul Co(munitatii evreegti.- Dar el
n'a vrut sa plece pana nu-s eliberati i ceiIaili
evrei. i care apa pentru coreligionari. Cu greu a
fast silk, in cele din mina, sa. piece. N'a ajuns bine
acasa, i alta ceatti ivila-militara 1-a ridicat iar,
cu fiul sau de 14 ani. Iar au fast adugi latChes
tura; de astadata cei dela politie au fost mai pru-
denti: dela intrare cum yam vedea ii s'au
spart capetele, aga ea n'au mai trait mult.
La un moment dat, comisarii au inceput sa eli-
bereze female ci copiii sub 15 ani, dupla aceea bar
tranii i infirmii. Despartirea n'a fast tocmai usoark.
Se apropia termenul de jumatate de orii aunt
urmau sa fie pawl cate zece la zid, pentruca nu deck.=
rasera drapelele rag& Sotiile au refuzat sa-si pa-
raseasca saii, ori copiii. Aga se face cd au ramps
audio destule femei i copii, mai ales ca ordinul de
eliberare a femeilor i coplitor n'a putut patrunde
paua In beciu, nici urea para in podul Chesturii.
In curtea Chesturii, unui batran evreu i s'a fa-
cut rau. L-a observat capitanul Darie 1 1-a trimis
tndata acasa. .
La pranz, cei do; comisari au plecat, dupa ce
au eliberat neevreii. Au promis s41 revina dupa

www.dacoromanica.ro
 37

masa. Evreii au recapatat increderea; dar cornisaril

n'au mai revenit.
In schimb au aparut soldati din SS 1 din Orga-
nizatia Todt.
Peste druM de Chestura e o bisericii. Biserica
are gard. Soldatii din SS au smuls cate tin par din
gard, au trecut de e' parte i de alta a portii Ches-
turii, unde evreii adui intrau i tot intrau. S'au
asociat i jandarMA romani, mai putin evla-
vio0 cu simple bate, Cu drugi de fier. Au for-
mat cu totii o alee de vre-o 30 de metri, dela Pri-
marie pane' la intrarea In Chestura, pe unde treceau
evreii, 0 au inceput a lovi, din theta) puterea, i nu-
mai in cap. N'a seapat aproape nici un evreu. Care
cadea, era lovit pand nu se mai mi@oa. In timP
ce loveau, nemtii ranjeau cu pasiune, numArati toate
loviturile, comunicau reoordurile. In schimb
ronii erau foarte serioi, chiar gravi, demni,
cum trebue sa fie un functionar in timpul slujbei.
Evreii in viata, riuiii, trebuiau sa descorigestio--
neze intrarea de cadavre: le tarau In curte i fa-
ceau mkiivile. Fiii tarau cadavrele parintilor, pat-
rintii barau cadavrele copiilor, fiecare trebuia. sa
aibe grijii de faimilie. Daod se nimerea Sn cede', pi
cate unul lama faimilie, II apucau doi gardieni, unul
de cap., altul de picioare, ii balansau de sAteva ori,
sa-i face' vant, 0-1 asvarleau sus, pe dealul de qa-
vre de miribunzi qi de Vii.
Chiar functionarii Chesturii erau ingroziti de ce se
petrece. De indignare, cei Mai multi au plecat acasa.
Ca la abator intrau pe poarta evreii, cu minile
egmic in sus, cu ,ochii holbati, figuri din cele mai

www.dacoromanica.ro
38

aiurite, nebuni. N'a schitat nimeni an gest de ar

parare sau fereala. Ajungeau la ;poarta, Ii cia-;
pita fiecare portia de ciomege in cap 0 alerga, care
mai putea, mai departe in curte, unde se prbuea
peste ceilalti. Pivnitele Chesturii gemeau de evrei,
curtea gemea. Barb*, femei, copii. Era o curte
piing de gemote, de vaete, de tipete de tot, fold. Zeci
ni sute de teste sfaramate, sute i mil de oameni
schingiuiti, desfigurati. Sa notain i noi malcar cfiteva
nume: Lache Freitag, luja Prenislearkes., Lupu Zif-
&Trion, d. Rosen, Oriirapi, etc. Iar dintre cei uci0
in curtea Chesturii: lancu oIcaf, (Marzescu, 22),
cu fiul Sau, Sarni ,5nicat, de 19 ani, i bunicul,
Haim Segal, de 75 ani.
Pentruca nu Mai era lac i veneau mereu
a intrat ,in curte o Maqinla grea i a impins i in-'
desat oamenii, trecand peste ei. S'a Mai fault lac
destul.
Pela ora 1,30 dupe' masa, un ordin a pornitydin
Chestura. Jandarmi romani, civili romani, militari
nemti, au inconjurat Chestura.
Pela 2 au intrat $n functie ample, la eornanda ulnui
locotenent de jandarMi. S'a tras necontenit in curtea
Chesturii; Mitraliere, arme automate, puti, s'au
luat la intrecere, dar toate au invins. Gardienii cari
pazeau pe evrei, au ralmas i ei Inm rnrii i s'au
aruncat la pialtalant.
S'a tras 0 din casele vecine din poduri, uncle
.

se aflau nomti. Sburau oilande depe acoperilul I

Chesturii. Timp de o Ora s'a tot tras. Tragea 'an

evrei eine vroia. Cine trecea pe strad i avea aro&
Cine avea de razbunat vreo radii sau un prieten

www.dacoromanica.ro
 39

wort pe front. Curtea vast era o XL:Via/4:0z, un

basm de sange. Sange, tipete, vaete.
Luta s'a tras in picioare. Doi rabini, din Soar-
dan 18, s'au aezat in lath, sfi aeapere pe al*.
Au fast doboriti imediat. Dumhezeu nu era de fata.
Calcal =mai pe morti i rOniti. Multi evrei, ne-
attest, au fast indbusiti de vii, sub Morti i raniti.
Erau i unii cari au mai rnms in picioare. Nemtii
jandarmii rainni s'au repezit i i-au doborit
cu patul amid 0 cu ciomegele. Curtea era un late
de sfinge; morti, muribunzi, gemete.
La ora aceea (5-6) se aflau in ehesturfi: ge-
neralul Stavrescu, generalul Barozi i colonelul aa-
descu. Acestia n'au tras, n'au hgtut, n'au interve-
nit, n'au oprit.
Si se mai aflau multi amatori fotografi, ai ales
nemti, earl au seas o multime de fotografii.
Dupd care a ineeput iar trierea oamenilor. Nur
Mai a celor vii. Ii tredeau dintr'o parte a eurtii,
in alta.
Golii buzunarele!
Au asvarlit, grkmadd, toate obiectele, banii.
i actele sfi le asvarliM?
Dar la ce mai aveti nevoe de ele?
Au aruncat i ;actele. A fost, un deal intreg de
acte evreeisti, Biroul Populatiei ai ales.
Acuma hai plecati :wash"!
Au tlat fuga pe paart. Cum s'au depOrtat putin,
0 salva de mitraliere, dela spate, i-a culcat la pi-
mfint. Erau obositi.
Pe sear& Chesturii, un soldat cu o Mitra Berg
Mereu trAgea in aer. Ii speria nuimai, se distra gi
Troia S-1 distreze. Evreii se ridicau sfi se ascundiii.

www.dacoromanica.ro
40

Tragea atunci in ei. Mereu se prefficea lea trage TA.

ei. Dar nu soaps Idecat !pate un rapjaitt care mica
doar cativo.. Joaca a inut pang la 6 seara, .cfa#d
soldatul, fjaMand, a mers la masa.
Dar tot au Mai ramas evrei la Chesturii. Au mai
l'Amas niii. Viii. Au fast tinuti culcati cu fata la
parnant.
La un moment dat soldatil au adus doua mitea-
Here, chiar Mijiocul evreilor. Evreii i-au Mout
repede ultima rugaciune. Dar nu, soldatii se dis-
trau numai:
Pro011or!
Fries:viler!
Au inceput sa desfacd tacticos piesele, s lie
curate pie indelete, le-au aczat la loc. Pe urma.
abia, rind au captivat indeajuns atentia spectatori-
lor, au inceput sa traga, cu sete l cu Ifoanie.
Bine inteles ea nu s'a tras ore in ir, 1i Intre-,
rupere. Au fost Mai multe pauze. In pauze, gar-
client i agenti, ca i soldati nernti, se plimbau ii
curte i cereau, ori smulgeau, tot ce aveau oa-
menii de pret: stilouri, ceasuri, lode: Lui Sarnuil
Boghen (Elena Doamna 35), un jandarm roman i-a
shuns ceasul de aur i lanu1. Aveau i dreptate:
Viata voastra e pierdut le-a cuvantat un
gardian, n'are rost sa mai tineti la voi toate astear
Clue tie unde or sa putrezeasea, sau in ce min
or sa cada! Dealt :sa le ieie nerntii, duonanli ay.,
mai bine sa raMana la nol, ea se cheama ea sustain
dintr'o tara!
Poate ea evreii nu s'ar fi lasat aa de uor con-
vinsi. Evreii sunt grei de cap, chiar in asemenea
I

www.dacoromanica.ro
 A

Avi Zigutolu Kirschner Poftiti, va rog ! 4Q.

FA.

www.dacoromanica.ro
42

irnprejurfiri. Dar abia acum ii aminteau ea' a foist

o zi neobilnuit de elduroasa, d'a nu "'nasar **. ni;.-
mic in gunk cj4 chinuia setea. Dadeau totul pentru
o gur de apt. i age* loi au venit .cu eftite
cloud dada& una Cu apt, una goal. DAdeau oa-
menilor o canA cu ap, i pentru asta le gateau.
zunarele ,i umpleau cialdarea adust gook% Curios:
nu cereau bani, nuMai abiecte de Valoare!
La inceput, evreii singuri cei valizi se idiot-
ceau in spatele clcliirii i aducedu apt i pentru
ceilalti. Dar i-a zfirit un subafiter neamt:
Wasser nichtf
*i a spart toate :sticlele de apt.
Ace1ia subofiter neamt s'a urcat in baleoma
Chesturii i a fatogratat toamenii din curte.
Tot intr'una din aceste pauze, sergentul Rada
(clang retin bine numele) a observat in curte un
bfittfin cu barbi, care se furia, speriat, aiurit. A
strigat unui caporal de !firma' el:
Ia ad5 incoa pe jidanul Ala!
Mai rup pingelele pang la el? It nimeresc ,;
de-aici!
-- NU-1 nimeresti!
Ii nimeresc, dom'sergent, drept in cap!
Nu-1 nimeresti!
Hai pe7o tigara!
Hai!
A luat tigara.
Mai dai laud tig5ri deed ii nimeresc j pe
*Ai doi jidani de colo, tot in cap?
Ia aimed, du-te dracului! Vrei s-mi iei toate
tigkile?

www.dacoromanica.ro
 43

Dupa o zi intreagd de activitate la Chestura,

evreii i neevreii au obosit.
Pe la 7 seara, s'a spus evreilor e FI se da dru-
inul. A venit un general roman, a cercetat situatia,
a incurajat oaduenii:
Ati fost adui pe nedrept. Veti fi eliberati!
*i a dat ordin s fie eliberati. Dar n'au lost e-
liberati!
De.adat a sunat alarrna aeriana. Evreii din curte
s'au ridicat, au cautat sa se puma la adapost i s'au
Uhsp audit care incotro, in curtea vastd i in curtile
vecine. Au fortat i gardul dela curtea Printariei.
Erau i acolo toitraliere.
Pentru aceast incercare de evadare, anitrallie-
rele i-au facut din plan datoria. 500 de oatinergi ati
eazut de data asta. Sunt toternai cei despre care,
dada' va amintiti, a .aparut atunci un comunicat o-
tidal in toate ziarele, aratand ea 500 de iudeo-co-
muniti au facut rebeliune la Ia*i!
In toate curtile vecine, nea4ii, preirazatori, insta-
lasera Mitraliere. Dar i in casele vecine instalasera.
400 e evrei s'au adpostit, din cauza lar(tnei,
in sala Skip& Pe la 5 au fost descaperi0 de nemti,
earl au intrat tragand cu revolverele:
Heraus die Juden!
0 tinitraliera instalat pe scenia a ucis pe toti
cei 400 de spectatori gratuiti, de pilida pe Blum
Moritz, din str. Cucu, 9. Nulnai cei ascun0 in
foyer au scilpat (Pavis GherF, str. Sf. Andrei, 41
azi pe Stniardan 56). Cateva mitraliere nemleSi au
lost instalate chiar pe acoperiul bisericii de vizavi

www.dacoromanica.ro
44

de Chestura. i de-acolo au tras, Mai bine ca ide

oriunde.
Dar tot Mai rimitseser multi evrei in viata. Ma
ales ea" veneau neincetat, far rapine, convoaie i iar
convoaie;Militarii din frdtia de ar(me erau obositi.
Nu se putea continua aa. Trebuia incercat altceva.
Au adus, deci, in curte, cazane cu benzina. i am
promis evreilor & in felul asta vor termina mai re-
pede, spre binele tuturor. Asta vralau i evreii.
Numai a nu evreii decid.
Se pare a gluma repine mai serioasa dedit se
Deaceea, cand s'au Mai adus, seara,
ptrevratuse.
grupuri de evrei, erau intampinati de un *titan
neamt care se adresa soldatilor:
Au fiicut ceva?
Nu!
Atunci plecati acaS! oi am preluat paza o-
raului. Nu Mai inipuo5m pe nimeni.
Si evreii au plecat acas.
Duped lei au pornit i autoMobilele cu megafoane,
s lini*teasca populatia:
Apfirati-vd singuri, spuneau megafoanele po-
litiei, c noi flu va Mai putem apgra!
Toata noaptea au circulat eaMinanele de gunoi
ale Prinfariei, transportand mortii din curtea Ches-
turii.
Evreii din Chestura, rani* ino in viata, au lost
pui sa". adune mortii, l'anga poarta. Au ajutat pi
gardienii. Au facut stive, parca erau len:Mete pen-
tru o iarna intreagfi ale unei mari institutii. Un
parapet rot., pestrit. c'
1.

www.dacoromanica.ro
 45

I Aoeiai evrei vii au incarcat in eaniioianele Pri-

mariei pe coreligionarii morti.
Ce s'a Malt cu Mortii? 0 foarte midi parte,
225, a fost dusi in eiltnitirul israelit; trei anturi pa-
ralele, fiecare cu cite 75 cadavre. Restul?! Mine?!
In zori s'au adunat i egrutele de gunoae ale
PriMfiriei. Au fost trimise cite 10 in diferite car-
dere, s adune i Mortii de pe strazi.
Niei cu Mortii 4tia nu se stie ce s'a Aleut. Nu
se stie nici 'car cati au fost!
Doug zile a tot transportat erue1e de gunoir
ale Prilmiiriei, Lira' incetare, cadavre. S'au indrep-
tat spre gropile de gunoi din coMna Copou. Ac6 lo
or fi ci astlizi.
grvr.
4
k

42.4 - .

www.dacoromanica.ro
48

Totusi, convoaele urmatoare s'au strecurat tot

mai greu. Era intuneric beznh, rAsunau impuscaturi,
se auzeau tipete, vaete, inarnenii se loveau de morti,
cadeau. Dar gardienii au mai putut controla buzu-
narele oamenilor, i daca evreii se opuneau, aveau
ei leac pentru asta, ca nu degeaba le dase statul
bate. , I

In cele din urmia, cu ajutorul lui Dumnezeu, toti

cei vii au ajuns la gara.
In fata park, pe a suprafata Care crestea cu cat
se adunau convoaie noui, MA de oameni culcati 14
pamant, asa cum li s'a poruncit, until cu capul
Intre picioarele celuilalt, ra sa nu vad. niraic.
Un ream) pe motocicleta, cu far puternic Indrep-
tat spre multime, trfigea din cand in cand un foe
In aer, din cele dated revolvere cu. rare ii impada-
bise mainile:
Cine Mica capul, sau vorbeste, e impusrat
imediat!- Inteles?
Da, da! a trebuit sii strige multimea, bine as-
cuns fiecare intre picioarele vecinului.
Cei care-i pazeau n'au stat degeaba i i-au bu-
zunarit intre timp. Lui Samoa Boghen, (Elena Doam- Id

na, 35), un neantt i-a sena 12.000 lei.

Cele 'doing tanchete ce-i escortasera, Manevrand
pentiu intoarcere, au fost silite sa treac peste, cei
Intiini pe jos. Mau fost striviti prea multi, au mai
fames destui.
Pe la 10 noaptea a inceput numaratoarea. Fie-
care trebuia sa strige, pe rand, cifra rare Urma
Dar pentru ca aveau capul ascuns ii nti vedeau cand
le vine manila], un cainitsar civil, dela Chestura, bine-

www.dacoromanica.ro
 boa -

fr AAA

As.

kj

A . ,

A
www.dacoromanica.ro
gOettnel
 49

voise sa mina in ajutorul oamenilor. Pe care .5.1 10-

yea zdravan cu varful eizmei, sau cand a o-
basit cu un ciomag, insemna ca i-a venit randul
Id ci trebuia sa spuna repede cifra lui.
S'au numarat vreo 4.000.
Doua ceasuri au stat oamenii intini la pamant.
Toti au fost buzunariti i jefuiti, spre satisfactia
Patriei -care se vedea razbunata.
Pe mind s'a format o ulit ingusta, dela popor
Vapid la tren, din gardieni i agenti, din soldati
remti i soldati .romani. Fiecare evreu trebuia sa
fuga, cat putea, ba nu, cat se putea dere-
pede, .pana la vagon. Care intarzia i erau cam
lenei oamenii era indemnat prin lovituri ii!ghion-
turi.
. , ,
Erau vagoane de marfa, inchist comPlect. 351
de vagoane. Cu scanduri batute la ferestre; ca sa
le acopere cu desavarire. Alesesera vagoane in
care cu o z inainte fusesera aduse butoaie cu ear-
bid. Le-au mai uns cu sulf pe dinauntru, ori le-au
varuit. Ca sa se astupe mice crapatura, ca sa se
absoarbe orice umezealfi.
Erau vagoane cam inalte. N'aveau scan. Tre-
buia sa sari repede inauntru. Cine nu urca repede,
era indemnat de baionetele soldatitor. Dar nu aa,
simple .W1punsatuii. 0 bagau in spatele oamenilor
pi o rasuceau ca tirbuonui, de Maya ori. Ori ii
fficeau datoria, ori nu! N'a Murit nici un sfert din
evrei. Dar 01 cei morti au trebuit sa fie urcati in
vagon, aqa era ordin: sa nu rarnana samanta de
jidan pe jos. .

La inceput au bagat in vagon cite 80. Cfind

4

El

www.dacoromanica.ro
50

au vazut c n'or s ajungil vagoanele, au mai a-4

daugat date 10 oameni de vagon. i iar cate zece.
iar. Au indesat pima la 140 *i 150, clae-gramada,
Ai batut gratiile cu tabla pe care au scris cu creta:
Jidani 00.M.Urtifii. Pe urm an sigilat vagoanele, ca
sa nu se strecoare neghina printre evrei.
Se spune ea au lost eateva cucoane romance In
gara, i au protectat. Sa dea Dthnnezeu sa fie a-
devarat!
Trenul a fost tinut opt ore in gara Iai, pe o
linie lateral. N'a vomit deceit dupg ce s'au convins
ea vagoanele sunt eimetic inchise, ea nu mai poate
iei nitheni i. mai ales ea nu mai poate intra 'Ai-
mic.
Inspectoratul de jandarmi din localitate a bine-
voit sa puna la dispozitie, in Mod oficial, un nuMar
de jandarmi romani priceputi, cari :Impreuna en un
detaament de gardieni publici, au Ins* trenul,
ca totul s decurga in cea mai perfect legalitate.
. .

. , , i ;

www.dacoromanica.ro
 V. Trenul 1a0-Calfirata
Nzt citit odata .o statistica americana, unde se
arfita ea la fiecare dona minute moare, In lume, un
om. Nu ,stiu cum au facut americanii statistica,
Inainte de a afla de acest tren.
Atata cfmenire intr'un vagon, nu poate sta dead
in picioare.. Noroc ea erau prea rniili, aa ca se
sprijineau unul pe altul. Printre picioare, copk,
printre copii, picioare. Pfidure tropical. La fel de
cald. S'au desbrficat. Fe Mei, barb*, copii. Toti
complect goi.
Dar Mai erau i mortii, mai erau
Mortii s'au prabuit la palladia. Au stat cat au
stat in picioare, amestecati printre cei vii; dar pen-
tru ea nu se tineau pe picioarele lor, ci pe ajle
celorlalti, care nu-i mai puteau suporta, s'au pra-
buit. Daca s'au prabusit, au avut cei rfiniti pe
ce edea. Dar i ranitii au inceput sa se ilariine,
cate unul, cate doi, asa ca au avut ,i cei .vii pe
ce sa eada.
Insfar.5it, in privinta asta s'ar Mai fi descurcat
ei. De,i, sub ei, se sbatea, se Misea Inca, un val
de muribunzi.
Era intuneric bezna, nu tia niMeni cine mai e In
vagon, sau langfi el.

www.dacoromanica.ro
52

Dar cddura de afarii (ealdurile tropkale de

Julie) i caldura dinauntru, in vagon inchis, cu a-
tatia oameni, au amintit iar oamenitor -ea li-e sete.
Nu e nici o exagerare: uitasera ea li-e sete. Cuin
aici nu mai aveau alte preocupari, i-au amintit.
Au inceput sa strige sa li se dea apa. N'auzeau de-
cat ei. Cativa, Mai aproape de ferastruica cu. gratii,
au inceput s desfacd tabla, cu bricegele. Au wieg-
facut7o. Nu era eau. Dar, intr'un vagon, un stu-
dent, inebunit subit, . a inceput sa sbiere:
Sentinag! S'a deschis ua!
; Sentinelele, aflate pe acoperi, au intins armele
spre ferastruica deschied i au tras in vagon. Dar
ce contau icativa morti in plus; pe langa cei din
vagon!
In vagonul lui Herru Waldman, oamenii au ga-
sit 60 de curele Militare. Le uitaserd, sau le-au II-
sat anume? N'are important& .Cativa s'au spanzurat
cu ele: &Oche Malay*, din ,str. Columb, Aizk din
str. Taitoarei... Cativa chelneri, vreo patru, i-au
taiat vinele. Altii, mai comod, au inebunit: comer-
ciantuil Solomon Kahane. Carolioa Cohn, din str.
Smardan, haiat de bogata), striga mereu in noapte:
Marie, ada vin din beciu!
Asta ii rnai potolea setea.
Caldura era grozama, povestesc supravictuitorij..
Nti se puteau mica. Amorteau. Cu greu izbutea
unul sd se catare pe pereti, Wand peste vii, pest&
morti, ca s'a aibe mai aer. Sus, cel putin, aveai
avantajul ca gaseai o stinghie de care :sal be span-
zuri. Cand s'a spanzurat primul, oamenii au pro-
testat. Au intins ini neputincioase.
Lasa, e mai bine aa!

www.dacoromanica.ro
 53 ,

Cuhri!?!
Incearca!
Curt Ind, se. leganau sus trupuri goale i negre.
culat se leagrta curelele goale i negre .de care
te tii in trantviai.
Cand s'a himinat bine de zi, fiecare vagon qi-at
fagot igGspodaria: au aezat morii deoparte, Ia
perete, ca banci, st aibe pe ce *edea. Erau, de
fiecare vagon, intre 20-40 de Mnrti.
Au inceput a pandi Danitii. Pe motiv ciii vor sa le
panseze ranile, se repezeau sa suga puffin sange..
Altii se facedu c panseaza ranile cu batista: :0
laniiiau in sfinge tergeau buzele. Au fost chiar
cazuri &find se repezeau ieu cutitul In. vecin, st-2
lase sange. Cativa au muscat din vecini, sa-si aS--
tfiMpere setea.
Si InVereu strigau sfi li se dea apk. Fiecare, pjo
trivit cu firea lui. Unii pretindeau, violent, altii iern-
ploran, dono1. Un cor de tipete disperate i un. 'cor
de zuntzete lugubre, acoMpaniau tictacul trenului...
Nu risipiti -urina! a strigat deodatil, indignat,.
un student medicinist, unuia care urina intr'atara..
Atata a trebuit foalmenilor. Si-au astamparat se-
tea cu urina. Urinau In paha, in pantGfi, in ghete,
eft n'aveau pahar, i asa beau.Dar iar te-a fost .sete.
Se rugau unu1 de altut pentru cateva picaturi de
urina. Strut Luiu lCa rugat pe &moil Boghen, (E-
lena Dqalmna 35) sa-i dea o palnia cu. ming. Lupin,
a refuzat: cunt sa faca a o russine until.' bun (prie-
ten? Nuntai cand 1-a vazut cii alffei =Mare, s'a 10-
duplecat. (

Frizerul 11o,sif Froknovid din Piata Unirii, era

www.dacoromanica.ro
 54

In vagon cu biatu1 sau Adertore, i ginerele sAu,

Berooviei Mozes. Tatal teinase de seta. De doua
ori a urinat baiatul in gura lui. Vedea c mow*.
, A treia Sara, ne aI avand uring, i-a, stors In gura
cgmaa cu sudoare. Au seapat toti trei. ,

Dar curand n'a Mai avut nimeni uring%

Oa Weni band), dau .o Mie de lei pentru un pie
.

de Mina!
Eu dau doua mai!
S'a dat pang la 5.000. Circulau wale Okla tazinou.
Intr'un vagon, ultimiul care a Mai avut luring a
lost un cantor. A dat la Mai mu1i, nate putin, sa-0
Ude batistele, ca sfi-i stearga buzele. N'a yrut s
eie bani: 1

CUM o sa iau bani? Lasfi, Sari dati inapoi la

. Iasi! ,k(

Cateva piegturi au cdzut jos.. S'au repezit ea

lupii, s'au incaleeat, s'au timpins ergacen, until a
reusit sa soarba de jos. Altul s'a repezit cu gura
in gura lui )1 a ogiutat sg-i Smulga prada. Dar pri-
Mul, triumfator, a izbucnit in hohote de rgs bat-
jocoritor: o i. inghitise.
Atunci au observat ca i, podeaua e piling diet
singe (i noroi) i au lins-u toata, cu atfita pot*,
oa au facut podeaua ou-noutg.
nubile urinau pe rochiile stranse ghem (n'a-
veau vase) pe urged se gramadeau toate sa saga
.cate WI call al rochiei astfel udate. !

Nevaile i le aceau tot aculo, lard niei-o ruine.

Trenul. se Ivrea in fiecare statie, S4 mai ,fa.-
tarzne.
Pretutindeni veneau militari, soldati i ofiteri,,

www.dacoromanica.ro
 55

romani i nemti, s vada" fiarele din vagoane. R-

:deau de ei, asvarlieau cu pietre. -

( -!

Multi din ioardenii din vagoane, aveau bani. Sume:

Ilimportante, uneori loath averea. Au oferit bani,
soldatilor i ceferiMor qi au cerut apa. S'a dat
cte 4000 lei pentru 9 sticl eu apL
Sticla eu apl n'o puteau lua in vagon, din cauza
gratiilor. Binevoitorii, dacil erau bine pllititi, ti-
neau sticla la gura ntindui din vagon, .ca omul sa't
bea. Dar in momentul in care luau ban* luau si
sticla dela gura insetatului, ea sil path bea si
alii (aveau i aIii bani).
Un ceferist a odus o Mare plink a -cerut 20.000,
dar vagina eu eine are de-aface, a lsat la 17.000
lei. A legat cAlidarea dc gratii, (pentru eii n'aiVea.
pe unde s'o bage in vagonul bine inchis) i camenii
0-au muiat ame01e, printre gratii. CrImeile le-au
supt pang le-au uscat.
In alte statii an dat, gratuit, unor soldati ronani,
c4neile sa le hide in haltoacele cu broaSe, din
drum. Pe urine; au dat i ceferitilor. Care era ca.-
ina$ mai bun, n'o mai dadeau Inapoi ceferktii.
Atunci oafmenii *au rupt fasii din ciimei, s, 1,1
le moaie in apia. Cu o mie-dou de lei, efeititii
nnilau imediat In apa o faVe. Fiarele !din vagoane se
ropezean a oanenii, mwau aceste f5sii, multi
le i inghiteau. Cand s'au terminat c5ine.01e, au
falosit j chilotii, can d s'au terminat chilotii, an
.

intrebuintat plriile. Ii costa deal mii de lei o

plarie cu apl. Gaud se termina apla din paltirie,
oulcau bacilli din pialarie, Sa. nu se risipeasca un
Milimetru de umezeal. ,

www.dacoromanica.ro
56

Ceferi0ii au vrut sit salveze cu tat dinadinsul pe

evrei. De pilda, au gaurit chiar uncle vagoane (va-
goanele Statului!) 0 au turnat apa In prailtarille cer
lor buni platnici. Ar fi vrut s5-i salveze pe toti;dar
pentruea nu aveau tilmp, au inceput cu cei cu mai
multe parale.
A fost un -4riumf in vagonal lui Herocu WPM-
man, cand au reu0t sa cumpere, el 0 Leon Hart
(Parfumerie), un bareana cu dulceatia l o pialarie
cu apa, anliandoua pentru 5000 de lei. Ba au mai
dat i a tole de lei pentru o laimialie. Cu degetu3
au imparilt dulceata fiecaruia din vagon, cu taba-
chera au dat oamenilor sit bea, pe urmai le-au dat
date a felioark de ltavnfaie.
A fast un .adevarat ndracol: doula i chiar trej
stolid, au mai reu0t sa reziste! .
1 '

Dacia uncle vagoane au- mai lost desce In

statEd, voirnt vedea ea sa se dea jos :Marti,
vagoanele uncle oamenii incercasera s desfacia ta-
bla de pe gratii au rarnas, drept pedeaps, inchise
tot t7ilmptil. Mirosul cadavrelor asfixia tot mai
Multi oameni. Se aclunau mortii gralmezi tot Mai
Mari, in baltoace cu sange. Nu mai deosebiai, asa
calif stateati, care era muribund, care era viu
care Wort. El intre ei, nu mai ,01lau stain yecrinul
lor e Wort sau viu.
Au nitwit astfel in vagon: Julien Davidouici (Ma-
nufactura l Galanteie, Bd. Ferdinand), cu fiul
-

sau, lzu Davickvici; fratele eel Mare al lid Weis,-

groan Moise (str. Sf. Andrei, 3, azi str. Cucu, 3),
unchiul san, SoNnikarz AiSle (str. Procopie, 4) 0.

www.dacoromanica.ro A
 57

Api Zigutola Kirschner: Copiii mei inainte de a fi asasinati

www.dacoromanica.ro
 58

iuJ adestui unchiu; Soic Aindn Steinberg (Pacurari,

24), etc. etc.
Intr'a statie aI narunt, tin Oran s'a apropiat,
*i-a %cut cruee, iia =pita pal:aria cu,..apk
dintr'o h1toac6i, ii a inaintat 06tre un vagon. Dar
un glonte a ponnit de pe acoperis, Tremil A plecat
. rai departe ,126sAnd in. drum .un Oran care se sba-
tea, dar nu rasa padria ucla din inland, pe care ki
intindea dupra. vagoane:
Paftiti, iaca bell!
.

Ditch' admen:* saraci au avut bani pentru aph,

e pentru eei tcu bath au Ingranldit intr'un colt
, toiata averea i fiecare putea lua orient vroia. '

Intr'unul dun vagoane se afla th Gliickm4n (Ma-

gazinul La Ghent"), negustor Mare din Iai. A-
yea la el 600.000 lei. A spus ca moare si nu da 4.000
lei pentru a stkl cu ap. S'a tinut de euvant: hi
Onasii, a murit. Oamenii i-au luat banii, au cutmparat,
cu o sut (mid lei, aph, trestul banilor I-au rapt,
.s'a' nu cad'a nauni1e cui nu trebue.
0 mama', Betty $arf, II inea In brate copilul,
II legfina ingana un cantec, s4-1 adoarna xnai
repede de ye& Deodata 'mama a izbucnit in liar
aa, ffirk nici un moth. 0 veciaai a indreptat
criath,
gura deschis4 i uscatii a eolpilului, spre lacmde
niamei. In felul Asta au avut slatisfactia vadia
scopilul trlaind aproape cloud ore Inca.
In alt vagon, croitorul loieu ,(strada Apelor)
s'a Amprietenit cu fanii.4a Priedirnia(rt din Bivolairi:
trei copii, ea tatal bor. Croitorut avea acas) o fata,
FriedMan a pus la &Oise until dim )300, au h.qtra-1--

www.dacoromanica.ro
 594

rit -- in vagon s se inenscreaslek Friedman a:

Iuat, drept aconto asupra zestrei, topi banii ce4
avea croitorul la el, pe urm 1-au Ilasat s moarA.
I-au Want banii: 0 ealdare intreagit aproape, cu
apti, au bAut nuMai ei!
Acesti Friedman au terorizat tot vagonul, au IV-
rat Mai tori banii, cu care si-au tiqut mai tarziu
fabrica de boinboane in Iasi (str. Cizmariei) i alte
afaceri. '
Intr'un vagon, Lulu' (dela Trandafirul Roe)
a inebunit si a ineeput s latre. Langai el, o fekneie.
cu barbatul ei s'au Molipsit, au inebunit i s'au
culcat limpreurtit asa de ati cu toat lumea, Itarg
ssa, se sinchiseased:
Daog o vrea bunul Dulmnezeu ca .noi $51 mu-
am, barem s *maid un.copil. S5 stint pentru eine-
ne-arn ostenit!
In dlt vagon, fiul depozitarului de ziare Peretz,
Dr. akz Peretz, dupace a dat nemilmfarate Ingrijiri
oamenilor din vagon, a Limit cu un briceag o gaurit
knititich in usa vagonului, ca sia poati respira tatal
pl fratele lui, Peretz Lupu. A fost prins imediat.
I-au iimpuseat pe toti trei, chiar in vagon.
Intr'un vagon se afla cunoscutul scriitor Cara
Drimmer. Striga intr'una sit i se dea appal. A tne-
bunit, chinuit de sete. Striga niereu: jos hitleris-
tmul! Amanunt: chiar nemtith se amnzau la aceste
strigilte. Carol Drimmer s a tot lovit cu capul de
pereti, panfi a .kaurit, strigand:
Capul ,fista a gandit si a vorbit ,ataea 'despre
eultura nemteasea. Na, S5 invete minte!
A Inebunit sth Leon, din str. Columb. Bates 'Si.

www.dacoromanica.ro
,60

musca ,qamenii din vagon, pant ii omora. A trebuit

sa fie legat. A murit.
Domed ore dupa aceea a inebunit fratele lui, /0744
de durere. La fel batea I Musca, la fel a foist
legat, la fel a Murit. ( ,
Un zidar dupla ce a inebunit,noaptea, a bar
tut .0 el pe (multi din vagqn. Dar dimineata i-a ce-
rut scuze.
In unele vagoane s'au Mans adeviarate -bfitalli,
_intre nebuni i teferi, mai ales noaptea, pe intuneric.
Se bateau parnenii i inici nu tiau cu eine, cu fii,
cu frati, cu parinti. Nu vedeau cine-i ataca, 0 se
aparau lovind in altii. Loveau cu .curelele de1a pane
taloni cu bricegele, cu picioarele. Intr'un acees
de nebunie, un avocat A gatuit sase qalatori. .

Blanarul. Is laic, din str. Cqstache Negri, -dupa Ice

gt inebunit; a eMorit pe mai multi dini vagon. L-an
legat. A Murk, de furie a nu Agate ,face ce urea.
Cu cat se departa trenul de Iasi, problelma desti-
naiiei jicestor oameni devenea tot mai putin o
.problemia. Plecasera cam 4000, poate mai multi.
Nu s'a intrebat nimfen.i ce-or sa faca apoi :cu eki.
I-au hagat in tren. Acolo a Inceput greutatea. A-
-veau de gand sa lichideze cu toti evreii din Iasi,
-35 de nii. Credeau qa e o nim(ica toed; Dar ,;an
vazut cunand ca nu-i .asa de .sktplu. Acuma cu
-cei deja adusi la gara, n'aveau ineatro. Mortul dela
grqapia... I-au inghesuit, nu din vina lor (a. auto-
ritrOlor), ci din vina evreilor, care erau prea. multi.
Au 'pornit trenul. Dar enau higroziti: ce s4 facia
"Redraft cu atatia pameni, wide sa-i duca? Ordinal
spunea 4 scqata din Iasi, s curete Iaul. Atata.
Dar asa 11,51qr scapi de evrei?

www.dacoromanica.ro
 61

Trenul a natdcit Dun *neck Luni i noaptea ie

Marti spre Miercuri, Para' nioi o tinli. Mergea beet,
se oprea la toate oarcluimlele.
Cum a pornit trenul, au inceput sa se framanie.
Depose, telefoane, conferinte. Un sef de post, din-
tr'o statie marunta, i-a salvat. Telefonase:
Jidanii knOr pe eapete, ;de sete Sale dram api?
Sigur, sa le dillma- Oameni suntem! au opus
intai.
Dar imediat:
Stai! Nu da ep! Am gilsit solutia. Chiar ji-
danii ne-au dat-o. Ei ne baga in bucluc, dar tot
ei ne scot din hicurcatur. Nu le (IA* epik. Sa
tiro tinuti in curent din statie in statie!
Au facut o socoteala: pan in statia intaia au
murit atatia. La statia a done, cu 100/0 mai mult.
La statia a treia .cu 180/0 Mai mult. Din te in ce
mai mult. Vrasgzied ii ducem pana la... pana la..3
Cred ca" plank' la Foosani e deajuns!
Asa' cred i eu! Dunmezeu ni-e martor ot
noi n'am vrut asa. Dar e mai bine si pentru noi
si pentru ei. Nu se poate spune cfi noi i-akn omorit.
Arai executat ordifiele. De murit au murit singuri.
Spre binele lor. SA nu se mai chime. Cine stie ce-i
astepta! Bine in oriee caz, nu!i
Primal lucru ce-I facea cOmandantul trenulinii
cfind ajungea intr'o static, era sa bate'i la use va-
goanelor:
Hei, aveti ceva cadavre?
Dacia da, se deschidea vagonul reSpectiv si se
numfara.
Fiecare sef de statie telefona tot Mai triuinfator,
de para era victoria lui:

www.dacoromanica.ro
62

La mine au murk 50 de jidard!

La mine 100...
Telefoanele erau tot Mai bune. Mureau nierea.
Care Intfirzin art hoar singur, se sinucidea. Nu
puteau sCa aibe numftrul exact, ea nu intra nimeni
in vagoane; dar vedeau c treaba erge bine. ,

Numai sand, la Sahanani, au dat jos itnnr`tii, !au

mama ci6-s Mai putini dead credeau.
Au rigknas prea Multi vii. Ce ne facem?
Au g5sit solutia. Au telefonat Ia Roman:
Cum ajunge acolo trenul, il trimiteti inapoi.
Au plilmbat trenul inapoi, la Tg. Frumos. Iar
au murk Si iar au Indreptat trenul spre Romani..
PAWL la Faicani, aveau ;spa maar sigur toti.
Dar la Roknan, cum vom vedea, Ii s'au ineureat
socotelile.
lotS dar c trenul a ajuns iar la Tg. Frumps,.
Marti diknieata. Oa Mardi au crezut ca sunt ;dap
inapoi la Iasi. _

Intre ti1rnip, Inspectoratul jandarmeriei a trimis

grupg de 12 jakidarkni, comandatg de sublocote-
nentul rezervist Aurel Triandat, ptaeuror la Tri-
bunalul Iai. Sablocotenentul fusese avansat 00-
knandant al tregului. Cantonal, care transports,
In cea Mai mare grabk jandarmii, a ajuns la Tg..
Frumps aproape odata cu trenul. Ostagii au pornit
iMediat la treaba, cu Oath insufletirea lor prover-
bialk
S'au desolais. vagoanele *ir s'au coborit prOntO
Marti. Nu de alta, dar se sufoca'u sentinelele de
miros. (Treceau tlirAncile departe pe osea, i ti-

www.dacoromanica.ro
 63

neau broboadele la nas, la apropierea trenului.

Evreii din vagoane nu simteaunimic).
Dela 7 dianineata panti la 6 jumatate seara, jah-
darmil au descarcat 650 cadavre. Mai erau, dar sub-
.

locotenentul a primit ordin sa hitrerulpa descarr

carea i sfi porneasca trenul mai departe.
Dar i multi vii au Lost dati jos la Tg. Frumos,
de pilda Weissitnian Wise din str. Sf. Andrei 3,
(azi str. Cucu 3), dui intea sinagoga, unde i-a
luat in prDinire cornisarul ajutor Botez (in uniforma).
Comisarul le-a furat totli hanii; ca 1 tot ce fe mai
ramasese de pret. Li s'a dat un butoi cu apa, ,dar
cand au mai cerut, icomisarul i-a trimis in 4104
uncle nemtii au luat un numfir .de tineri, i-au dus
sa bea dintr'un parau, sd se sature, ti-AU urcat in-
tr'un copac, i-au fotografiat, pe urn* i-au Impu!cat
pe rand, ase sau apte. Din pool au cazut dear
dreptul in apa. Aa a patit de pilda Dim 17n.illovici.
din str. Smardan. Cadavrele lor au fost pradnte,
de tot ce aveau, de catre taranii din targuor.
Cei cari au scapat au fast tinuti toatai noapbea
in sinagoga, dianineata au fost urcati iar in vagoane.
trenul a pornit Mai departe.
Tot drumul, de nate ori trenul incrucila un tren
cu nemti, nemtii asvarleau cu pietre, ari trgeau leu
aumele.
. Intr'n statie, Hereu Madman (str. Smardan) a
cerut unui seam) apa. Neamtul a refuzat sari dea
apa, dar a aratat cani poate suci gatul. Walarniiin
1-a injurat 1 1-a amenintat:
Lassa ea vin ruii, or s ne .scoabfi i. intrati
voi in locul nostru!
Dupla' zece minute neamtul a revenit cu o &Acta

www.dacoromanica.ro
 64 .

cu ap. S'a repezit altul din vagon, .un sh

ieie sticla. Neamtul i-a: intins -sada. i Land bir-
jarul a seas frodna s'o apace, neamtul knpuscat..
In altii statie, un imrdceIar a injurat si a amenin-
tat un colonel:
Lash, di vin rusii! -
Colonelul s'a apropiat de vagon:
Cine M'a injurat? -
Eu! .1
Colonelul .1-a scos i 1-a luat =du ea.
Dupil vreo trei statu, imracelarul a revenit in va--
gonl lui, Ambriicat curat, cu rule noi, imbiiat, cu
o sada cu lapte. Ba i se Meuse i o injectie care
. ii intremase...
La Hilifiucesti-Roman (2 Iulie), s'au dat jos calm
200 de cadavre, oameni morti intre Tg. Framos-
, Haducesti.
in statie, Atache Abramovici (Fabriea de
tricotaje), iarind pe .procurotul trenului, Triandaf,
pe care-1 cunostea, i-a cerut o Aida: cu apa. Sub-
, locotenentul i-a adus. I-a intins-o, printre gratii, SA
bea. Un natant 'din frdtia de arme a observat si a
tras un glonte Ijn Aida inainte ca ornull sh iniceap6
sii bea. A trim& i o carte-postald casa, In Ger-
mania, pe chestia asta, s'a se bucure i cei de-aeaS6
; i sh facia haz!
. i altii au cerut apa procurorului Triancliat. Nu
i-a refuzat: .

Ateptati pang- Ja lapin., a via dau!

Dar nu toti tau yrut sh astepte.
La Mirceti trenul a stat in statie cam ase ore.
Aproape toata noaptea de Marti spre Miercuri. Toe-
,

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 65

mai in fate trenului ;se alla o balta format,/ de ploi.

Mai mult noroi. Inebuniti de sete, mai multi evrei
an spart uiie unor vagoane i s'au asvarlit in apa
murdara. Comandantul trenului, locotenentul-procu-
ror Triand(af,- i-a amenintat cu impuscarea. Dar
asta n'a Lent sa le treach setea. Au ralmlas in .apa.
Locotenentul Triandaf a dat ordin i garda trenu-
lui a imjpiuicat, in fata procurorului, zeci de oameni,
chiar In balt.
Tot la Mircesti a venit in statie generalul Par-
vul:esicai diva Colonel. Vazand specula cu apa,
generalul a dat' sa se %mtpartfi apal gratuit. Au
fast dati jos si cei care au omit intre timp. Un
soldat a venit s ajute sa se coboare niiorii. si-a
umplut un san di bani, numai rnii.
Inca in cursul drufmului oamenii incepusera a e-
vacua mortii, printre gratii. Dar numai, mortii proa-
speti. Cei vechi, ulniflati, nu treceau paste grata
In totul, au fost coborati la Mircesti (2 hike)
cam "350 cadavre, oameni morti intre Halliucesti-
Mircesti, pe o distanta de zece km. Intre acestia:
Hewn Bachman, str. Cetatea Mich' 1, (cartierul
Taitaarei).; losub 5'.alfrn; Haim Bercovici, functionar,
str. Eternitatii 67. Familia acestuia din urrn, com-
posh din ase persoane, fusese dust' toatii la Ches-
tura Iasi. Nici unul nu s'a mai intors. Tot in acetst
tren a imurit fratele slit', Leon Bercouici.
Ca qi in statiile precedente, cadavrele, intrate in
descompunere, au fost insirate, la Mircesti, dea,
lnngul liniei ferate. Au lost ingropate in apropierea
conductei de apa (soseaua Botesti-
Mirces6), intr'o groapa coimuna, paralela cu con-
ducta. Cadavrele au fast intai desbracate de haine.
Dar s'a constatat ca hainele nu mai pot folosi: erau
5

www.dacoromanica.ro
66

Ilmbibate 'de imtitrosUl cadavrelor intrate In, putre-

tactic. S'a Fdcut, in, aceea0 zi, o groatI oomed i
pentru hake.
Dar cadavrele n'au ramps unde au lost kingroi-
pate. Serviciul Sanitar al Primidriei Itai a protestat:
e pericol de contaminare. Pentru conducta de pg,
nu pentru Marti S'au desgrolpfat cadavrele, s'au
-indfircat in (care ou blai 10 au 'toast (militate la liztiera
satului lugani (jud, Roman), la eateva sute Act
knetri de concluded. Puteau bea bunii leeni apla
jiclovit?
!

I. Marcu, student, a fast unul dintre plutinii. care

nu ti-au pierdut firea. .

In gara Mirce.5ti, un colonel s'a apropiat de va-

gon, ti adresandu-se toOmial juiMarcu, a Iflitreba tt. a-
niabil:
Sunteti legionari?
Nu careligitonari!
-- i dece va duce? Uncle vii duce?
. Uncle ne dude, nu *tint; dar de ce ne duce,
Olin: merge prost in Ora!
Din cauza d-voestra?
-- Da .Cfind evreilor le Merge prost, in toata; 14-
Melt e prost; i cand evreilor le frniergebitne, lu toata
banes e bine!
Da' de ati facut? Ce-au Aleut, caporal?
nfiedret al racului, Marcu a luatra inaintea oa-
poralului:
Siinte(mr evrei! Cand un-delicvent roman gomite
un delict, e pedepsit ca 'delitc.u.ent.; cand un -Oreu
comite un delict, e pedepsit Oa accept!
Dadawww.dacoromanica.ro
sunteti nevinlavati, ori 'sd via dea dru.-
mul. Door nu suntem bit jungla! Trebue aa vi se
Elea dreptate! .

Probabil ca. noi, eand aveM dreptate, nu avem

dreptate in mod firesc, deaceia trebue sa asteptaM
s ne-o dea Ia On(od artificial, s ne-o( Tre-
bue so solicitalm; so eerem dela altii, in loc sia
ne-o .lubm singuri... la sa vedem, canal se va re-
veni la normal, ne vor inapoia din priMa etipat,
fara Oa cerent i fara) nici o formalitate, toate drop-,
-Write? Sau ne voM zsbuciuma. i ne vom tocniti
vom implora, trebuind sa luptalm pentru fiecare
drept in parte si pentru fiecare evreu aparte; leer
stapanii no*tri se vor codi ii se vor scremfe... Asa-i
cand ceri dela filial si nu-ti iei singur!... N'am drep-
tate ? Uite, D Meanie 6. dimineata, la Iasi, cand niau seas
din casa, un ofter *IL un caporal, roimlani amandoi,
M'au batut intr'una. Le-am spas ca sunt cetiateain
Ionian. Au ras de mine i m'au batut i mi taro.
Vrasfizica .detatenia roitnana nu face doi bani, nici
macar x,qminiii n'o respecta! Ne bateti perttrulcial
suntem evrei? Ei, iata, i mai suntem evrei ipentrucial
ne bateti!
Coloneld -da sa piece.
Dar de ce plecati, domnule colonel? Maistati.
Mai stati pang se sehimiba vremurile. 0 alai fiti
mai indignat. Ce e mai groaznic an e eeeaue ii se
intibmipra acum, ei faptul toil. a doua zi thipiii, vom
rita. i vbird fi uitati. Pe asta au contat cIii, acum
1.si in tooth istoria noastrii. Numai noi, evreij, apli-
thin din lasitate principiul erestin al ierr
tarii; i numai neevreii, din vitejie, plica princi-
piul evreu al talionului. Deaceea s'au putut repeta
en noi aceleasi i aceleasi crime, de mu de ani:
gait stiau qa nu vor fi pedepsiti. i nici n'au fost

www.dacoromanica.ro
68

pedepsiti. SA fie Fentru ultiima datA, denim& Co-

lonel! Nu va trebui .sA avert) linite ct vreme
cel din urinl vinovat mai este in viat.A. Faptul are
cu totul alta seainifieatie deeat simpla razbunare:
trebue un exemplu istoric. Un. exemplu Oran de fapi-
tele pe care le sanctioneazd. PentrucA, deed sto-
ria va mai educe isinprejurAri aseniandtopre, cAlaii
ad ode la ce se asteapth dt4i. Asta i-er (mai pone
pe ganduri... Pared vdd cum se vor schimba vrOmiti-
rile inainte de a se sehiMba oainenii. ParearvAd cum,
ca ne mrangae de drepturile furate, nie vor da
voie... sl facet% iarmat, ad merge* la rAzboi! Sa
,

le fie rapine! Ne inirpon datorii iiiante die A ne ina-

poia ce ne-au jefuit! SA le fie ruine! ,Eu refuz sA
niA supun! Toii trebue s refuze. Datorii fiArAt drop-
turi?
- LasA, c'a s aveti in earned drepturi egale!
Drepturi egale? Cu eine egale? Cu calla not-
tri? Da cuM or s aibe ei dreptuni egafe cu noi?
Au suferit ca noi? Ei au suferit d pe mime now-
Edna, sau noi din cauza lor? Coin pawn fi egali?
CAlai i victinie sunt tot una? Atunci ce se va
sehimba, cand se va schiMba ceva? Numai data?
E halm, slammed! a spus colonelut, s'a cruoit
gi a pleoat. Crezuse c poate fi cu ceva die folios
acestor evrei. A

In statia urntataare, SabAnani, ki 8 km. de Ifo.-

hlan, au fast coborite, Miereuri la 6 junialatei seam,
alte eadavre, aproape 400 de evrei MOrti Intre 4144
Au fast InicOormantato la marginea atiil Intre
ae.evtia, Simian Natal (str. Sf. Andrei 41, azi &mai-
dan 56). Trenul a fast prima de o eomisie Inca.-
calla trio:ash' din Raman i eondusii de (macro]] 4e
stat major Simueescu, din gen*. . '

www.dacoromanica.ro
 69

Un plutonier din Bivolari a inipartit fiedirui e-

vreu ;a cana cu apd i un. sfert de paine adusa din
Roman de cdmisia medicaid. I s'au oferit bath, dar
plutonierul' a refuzat.
Gaud s'au deschis vagoanele, ea airt fie dati Jos
mortii, au intrat tigani .0 railitari romani .5.5 au
jefuit cat au putut. Dela morti au taiat ce ba-
nal! degetele cu inele.
Pe mina evreii au fast strani Ira mai putine va-
goane, pentruca, dandu-se jos wort* ram(aseserd
mai putini 0 nu s'ar mai fi asfixiat atat de upon
0 'de repede.
Dacia pang la Sabdoani soldatii vindeau apd clan-
destin, actin*, vfizand Ca s'a impartit ofigial apa,
s'au hatarit sd aducal i ei pe fatla. Numai ca. o
vindeau. De astil data au redus sticia la lei 2000,
(Id nu (alai era pe ascuns.

La Raman s'a sfarit prima parte a acestei ex-

Aid s'au incurcat socotelile autoritaWor din Iasi.
Nu se 4tie care blesteniat a avut interesull 'sinistru
ea sa nu dispara amintirea aa depiorabilld a unor
elipe ce nu fac ninidnui ipliacere.
S'au deschis toate vagoanele pi oamenii au nor
born, nebuni, gai, diformi, in curtea ompaniei 4-a
aanitara. In vagonul lui Sanaa Boghen (str. Elena
Daamna 35) din 85 eati au urcat La vagon, au eel-
borit la Roman .doar 35. In- vagoinull' lui Civinctrut
David, zugrav ii pictor de firnie (str. Panteldinon
20), din 125 cati au urcat, numai 4 au eaborit vii.
Aceti patru au stat cliar LIMO 41, astfel ocl
au Mai putut respira din find ia cand..
In vagonul doctorului .Moteilsohn., din 85 cati ur-

www.dacoromanica.ro
 70
4

caserfi la Iasi, au coborit la Calla.* 9. Resturile de

earbid, Mai ales, i-au asfixiat.
La Roman au sosit in alma de Joi, 3 Julie 1941,
pe la 4 4:Mpg masa. (De Duntineed noaptea erao OW-
bati in tren).
Comunitatea din Roman a fost instiintata ca se
permite sa se dea asistentO medical*, hran* 1m-
brOcOminte, supravietuitoritor. Dar totul trebuia flat-
cut in' trei lore.
Sprijinit de maiorul Gherasim ,ti. d doamna Vio
rica Agiarici, prordinta filialei locale a Cited
Rasii, CoMunitatea, avand ca preodinte pe Ber-
thoffa Rohrtich, a trimis Tmediat prin ora echipe de
colectare. S'a adunat ce s'a putut aduna intr'un
tmp atat de scurt.
Intai au fost ingropati Mortii! La Roman se co,--
horisera 250 de cadavre. CoMunitatea a vrut sal ;11-
dentifice cadavrele, ea SO se inijoetneasc* aetele de
daces, si apai s fact inMorrnantare ritual. Pri-
marul, N. C. Pipa (istoria Orli mai cunoaste un
asemenea ,nume), a fost de alai pOrere.
In noaptea de 3-4 Julie, cadavrele au foSt
&Arcata in furgoane i eamioane i duse la, cirnitirul
israelit. Au fast asvarlite, peste gard, deadreptul
intr'un sant lung, construit pentru apfirarea anti-
aerianfi. Tot tinerii evrei dela Munca Obligatorie
facuserfi i aeeast groapi. Numai ca o facuser*
rank mai mare. Fireste, ce lie pasa, clack nu era pal-
, nintul lor!
PriMarul, N. C. Pipa, a stat la cimitir tot tirnput.
, N'a permis sfi se apropie nici un delegat al Comu-
niitatii evreilor, ba nici pe groparii evrei nu i-a 146-;

www.dacoromanica.ro
 71

sat. A plecat numai dupfi ce s'a astupat groapa. A

prdonat sa" nu se lack deshumarea, nici acte ide
deces sa nu se rack, poate va uita poporul. Intl
pOporlil n'a uitat. Pipa e-un nume de doua ori
istoric!
Mai ales ea primarul a avut grijd sa se ingradea-
sea locul i sfi se toarne deasupra gropii un planseu
de beton, monument funerar foarte popular in ul-
timii ani nemtesti.
Cei vii au fost desbracati de sdrentele ce le mai
aveau unii: Zdrentele au fast ingrop:ate, ea prea
miroseau.
Sub supravegherea doctorului Leon Hereu, elev-
placmier, care se afla acolo eu mai multi ofiteri ro-
n$hi, evreii au facut bae intr'un tren sanitar
au facut bae" in curte: au lost stropiti sal fuirtunul
cu apa rece si au fossil mai tarziu de pneumonic) li
s'au `dat ingrijiri medicate, i, mai ales, li s'a dat
apa. S'au adthtat toti frizerii evrei din Romfan, sa-i
tunda i sa7i barbiereased.
Comunitatea evreilor i filiala Crucii Rosii au
impartit la unii rachiu, cate 2-3 bite* de zahar,
lapte i praine alba (n'a atut nimieni in Rdman.paine
alba, dar evreii ieseni au avut!) Unii, uin4i, u pri-
built calm* i izmene.
Au inoptat In curte, sub cerul liber. Plouase,
era rdcoare, mai toti erau complect goi, dar parcal
tot era mai bine ca In noaptea trecuta..
Au cercat sa guste din bunAtatile cu care au lost
coplesiti la Roman. N'au reusit. Gatlejurile le erau
uscate, 1 erau lipite. Numai apa 0 puteau da pe
gat, greu la inceput, Apoci tot mai usor.
www.dacoromanica.ro
72

Oamenii nu se Mai saturau dc apa.

.

In curte erau Mai Millie butoae cu apt de ploae.

Evreii s'au repezit sa bea. Dar soldatii roanlank au
turnat in butoae pucioaSa. In schimb au adus ei
stick cu apa, pe bare le vindeau cu 60-100-200 lei.
Nu cunesteau, pros:tail, cursul apei, n'auzisera de
Varga!: de apa din acest voiaj. Dar evreii nu mai
aveau bani (care avea, nu mai da celerlalti,. ba Tn
tren, knoartea nu-i Mai ameninta!). i nici nu plateau
dovedi sound cativa soldati, cu eateva sticle. Er-
vreii au baut n intregime apa din butoae, as,a cum
era cu pucioaSA.
Intre timp, din ordinul maiorului Gherasiml, au
fost pusi soldati sa ourete vagoanele trenului.
N'au facut-e degeaba. Au &sit pe jos o multime
de monede, d:e o mita; de i250.1ei (pline de sallge)
pe care evreii lie asvarliSera, &lei nu aveau CQ
face: la targuitul lor nu contau decat I

S'au stropit vagoanele cu var, s'au asternut pae

pe jos, Colmunitatea a adus nate flout :oaldari de
ilecare vagon, umplute cu apa. Acum n'au Mai lost
urcati decat 40-50 intr'un vagon. Dar cei final multi
erau cOmplect goi.
Diknineata la 6, trenul a pornit. Mai la fiecare
vagon, cite un medic sau tin sanitar.
De aici inainte ealatoria nu Mai intereseaza. Au
fast pusi soldati curete vagoanele trenului.
in fiecare static (Bacilli, Mfira*esti, Fecsani, Buzau,
Ploesti, Urziceni) se deschideau toate vagoanele,.
se aducea, gratuit, paine, se schimba apa! Pentru.
evrei. Pared era in Palestina!
La Mfirasesti s'au desearcat dear zece eadavre..

www.dacoromanica.ro
 tk!,

73

La FocIani, coMandantul trenului a trimis jan-

clarmii 'sill admit' apa in vagoane. COmandantul mi-
litar al grii, un oapitan rezervist, de Meserie i la
suflet invtator, a strigat:
Donnule sublocotenent, dai apa jidanillor earl
au trag in armata? D-ta eti roman? Lasa-i sa
Mooed!
Astfel &a in gara Foeani !calratorii n'au avut apa.
La Inoteti s a descarcat iar n nur de lea-
clavre.
La Ploesti s'a impala evreilor paine.
Cu toate oa trent') a ajuns la Oiler* (Ialoinita)
abia DuMinica la pranz, oamenii au dorrnit Mai tot
tidnpul. Era Elsa de comod!
Pornisera din Iasi cel puOn 4000. La Roiman au
ajuns vii cam 980. Dela Roman la CAW* au mai murit
doar vre-o 60 (Ditto Weideryeld, dr. Mozes, Gio4
Zilberman, Sanon Gairc(neanu, etc).
lath' pentru ce se incurcaser la Rolm'an smote-
telile autoritatilor din Iasi. Dupa socotelile lor,
trebuiau sa tmoard toti, pentru ca eu, sau altul ca
mine, sa nu Mai gfiseascil martori vii ca sari des-
coase!

www.dacoromanica.ro
 VI. Trenul lagi-Podul Iloaei
Nu toti evreii stran0 la Chestura din Iasi, au
fost bagati in primul tren. Erau prea multi. Au
fost luati cei din curte. Cei din sill, beciu, pod, au
.
mai efirnas. Cam 2000. Au inoptat in curtea Ches-
turii. Au stat trntip pe jos, in beau!. Gardienii
i
umblau printre ei, peste ei, cu revolver intr'o mina
lanterna in cealalt. Pe care il vedeau mai
bine Imbricat, Ii mpucau i-i luau ce se putea lua.
In acest timp, in Gras, patrulele nu-0 pierdeau
vremea in zadar. Pe str. LascAr Catargiu, i patrUllii
romrineasci a descoperit inteun Ont-adost, pe
Pavis Gher, str. Sf. Andrei 41, azi &harden 56.
Cinci pa0 inapoi, mainile sus!
Si s'au pregatit s tragi! Pavis a inceput (a*
planet .0 sa se roage s nu-1 arnoare.
Aa, pe gratis vrei sa scapi ?
Nu pe gratis, Doamne feree! Unde s'a mai
auzit?
Pavis a scos toti banii: 25 sau 30.000. L-au lsat
s stea mai departe in lent.
Luni dimineata (30 Iunie), pe la trei, au .fost
scoi afara in convoi i cei can ni raimrasesera la
Chestura. Ling0 pearl! erau stive bake, cu sute
de morti plini de sange.
_ Au pornit spre gar, incadrati de gardieni, Zak-

www.dacoromanica.ro
 75

litari i amyl, cu revolverele scoase. Pe strad erau

pretutindeni Marti.
La gara au fast i el culcati, cui rata in jos, ca
sa fie numarati.
A lost adus i maiorul activ dr. Marc* Caufmaiz,
in uniforma. I s'au rapt epoletii, a fostt i .el cal-
eat la pamant.
In timp ce stateau catcall, a intrat in gait trend
Bucureksti-ta0. CA thorn coborati au trecut toti
eu bagajele in man& peste spinfirile evreitor intin0
la pfimant. Pe urmii au venit i ceferisti 0 au twit
pe multi evrei cu ciocanele In cap, pada I-au omorat.
Asa sb face cii dimineata la 5, rand' s'au hnbarcat,
n'au mai fast aproape 2000, ci numai 1900. Spre
norocul lor, cad si aa crau destut de ingheSuiti,
ate 120-150 in vagon.
La urcarea in vagon, un gardian a vazut Qii Jean
...oicatz, din Marzescu 22, are ceas:
Tot mergi la moarte. Da-mi-1 mie!
.Vreau sa mar cu el!
Trenul a pornit la 9 dimineata.
Au Lost in total 16 vagoane, fiecare vagon avand
o podea de 19,50 amp. Se urnea asa. de inept, Matt
pazitorii au putut urma trenul pe jos.
Nu s'au depfirtat malt de gara, i trenul a fast
intors. Mai veniseri ceva evrei. I-au indesat ul-
timul vagon. Si a pornit din nou. De astadatil, de-
finitiv i pentru totdeauna.
Si afore' era calduriii insuportabili. Dar mai ales
in vagoane! In asemenea vagoane, cu atata eme-
nire. Erau ti ceva copii, erau i vre-o 60 de remei
luta s'au desbracat toti, tocimai ca la bae. Pe
urmii au carat, au strigat, au implorat aped. Dar
www.dacoromanica.ro
76

oamenii de afara radeau de ei. In gara Inca, pe

peron, au ras de ei clod au cerut Apia.
Numai un tank., pe peron, n'a ras. A zarit a
titlark pe jos, pierduta de unul din .callatoriP
evrei. S'a repezit, a umplutio cu a0d la ciOnea
s'a apropiat de vagoane. A plinibat-n, piing priln
fate .evreilor lacotni, pe uruta a trantit-o fa pa--
Want i a ras cu pofta.
tata cativa din acest tren: Isac Bachkn str.
Cetatea Mica (cartierul Traitoarei); Aron Berciovict,
(Sinlardan 93), cu hut sau, lzu Bercovici, de 16 ani,
i cumnatii sai, Haim Haimpuici i Simon Goldman,
ambii din str. Sf. Lazar 33; fratele, bunicul i un-
chiul lui Tocilaru Marcel (str. Zugravi 3).
Inteun vagon, L. S. a fost luat, de un coleg" de
vagon, infierbantat, drept ofiter:'
Domnu le sublocotenent, sunt nevinovat! Sunt
bun roman. Am subscris 120.000 lei la Imprutuut..
Va rag spuneti sotiei ca eu traiesc!
In vagoane, oamenii, in delir, se bateau intre ei..
Au murit destui: fiul lui Hewn Marco, brutar,
str. Zugravi 27 (de 20 ani) ridicat Juni \idkm5neatla
la 6, de un soldat rotraan i unul neamt; S'aie Mar-
cus, (Stefan eel Mare, 10) i fiul sau Nulchi Mar-
cus; Beo M areovioi. comerciant, str. I. C. Bra,-
tianu, 140; doi veri ai lui Tocilaru Marcel, str. Zu-
gravi 3; dr. Rosen, str. Lapuneanu. La suire In
vagon i s'a sfaralmat capul. A murit imediat, iu
.
..

vagon; Bachman Leiba, str. Cetatea Mica 1, (oar-

tierul Taitaarei), de 62 ani; Leibovici Zeilig, str.
Cucu 14, ,i unchiut sau, Leon Cohn, apoi Carol
Cratengein 0 Marcel Rosner, asfixiati de gazele
introduse de nemVi in vagon.
. In vagonuI liii Jean Soicatz, (str. Marzescu '22),
www.dacoromanica.ro
 77

din 120 au Murit asfixiati, pand la ora 12, un nu-

mar de 38 de oiameni.
La ora 12.0 jumatate, trenul a slims la Cucutenii
Localnicii fusesera informati din vreme: vine un
trdn cu earnunigi! Nu s'a putut apropia nimeni
de tren.
Dintr'un vagon, pe unfit din mai unlike, au iz-
bUcnit strigate mereu mai puternice:
Traiascia armata ro0e!
TrOasciii Stalin! ,

Sase fevrei au incereat sa evadeze pe fereastra4

Au fost prin0. Li s'a ordonat sa-0 apropie cape-
tele, sa fie toll uc10 cu un singur glonte. Cadavrele
au eamas la Cucuteni.
Ceilalti au pornit mai departe, spire PoduMiloaei.
Pe :in:ma inapoi. Si iar inainte. Prea nrcasena multi,
trebuiau s coboare Mai pupal N'aveau ce faoe du
atatia. Zece ore s'au tot plimbat. Drumul putea fi
fticut, Cu trenul, in junatate de ora.
Au incercat i altii s evadeze pe fereastna. Au
fest Impucati.
S'a tras i in vagon, sa se Mai astampere oamenii
revoltati, inebuniti. Oamenii s'au astainpgrat, 0, de
teama, n'au mai inebunit. .

Se pare ca au dat druMul 0 la calOrifer, ca ml

fie i rfai cald.
Gardienii i Wlitarii cereau bani pentru api, dar
api nu dadeau.
Nici nu se mai tie eati au murit asfixiati, OreS-
brnpiti. Intre cetia, cunioscutul ziarist Jean Pascal.
La Podtil Iloaei, autoritatile fuseser in0iin4ate.
La randui lor, au Intiintat pe evreii localnict:

www.dacoromanica.ro r
78

lath, yin 2000 de coreligionari ai dv., 2000 de

evacuati. Dacia ii grazduiti, nu yeti mai fi evalcuaVav.!
De ce nu? Cu phicere!
Au venit la gard, in intimpinare:oprimarul,- sofa/
de post, preseclintele CoMunittii evreilor.
Claud valul de mires :0 de tipete a intrat in gara,
precedand de departe trend, autoritatile s'au in-
grozit. Comandantul gfirzii din mint?, pie proprie
rdspundere, a dat ordin s se deschica vagoanele.
S'a deschis primul. Abia acnin au ramas itimarmu-
riti oarnenii de pe peron: era un vagon cu dementi.
L-au inchis repede i au indreptat tot trend pe
o linie secundarfi.
Trend, condus de un capitan, plaza alumni de mi-
litari romani, a ajuns la Tolima, aproape de gala,
pe la 5 dupla mast. N'au opit in gang-, s nu vadra
paporul. Din fiecare vagon n'au coborit mai multi
de 20. (In vagonut Jul Leibovici Z. Marca, str. Cues
14, din 140 oalmeni .cati au urcat, au 'coborit, vii,
numai 10). Urcaseril cam 1900. Au eOborit 750, din
care 39 Mined. ZiIpieii, nebuni.
La coborire, au fost luati in .primire ii incolonati,
de plutonierul Major Ursache. El a Mort 1 priMul
triaj, sumar, ca s aleagi mortii i viii. ,

Cu greu s'au putut deosebi viii de Marti, pentruel

Multi erau len4i. Nici nu s'au mai cercetat
Era tarziu, s'a Sisal pe a doua zi. Toate lucruriie
din vagoane ale cAliatorilor", au fost luate de plu-
tonierul-finajor Ursache i de soldatii lui.
Chiar la esirea din gara, cralatorii au dat de o
built, uncle se scaldau Mai multi porci. S'au repezit
unii s bea. Plutonierul-Major Ursache le-a interzis
energic. Totu*i, pe ascuns, unii au bAut, facomi, din
apa verde .Au murit pe loc. Mai multi au leOnat in
www.dacoromanica.ro
 79

aceste halti, la primele inghitituri, au qazut in naroi

i i'au inecat. Au fast ultimii morti.
Evreii au luat-o pe jos spre ora*. Erau CAM"
plect goi. Ma au mars. Armata germana a ilmat
Intreg acest convoi.
Au dat de a lantana. S'au repezit s, bea. So Math
ii biciuiau din toate puterile, dar.ei nu s'au sinchir
sit, au baut inainte. Saldatii ii biciuiau, ei beau,
taata lumea era mu4amitia.
Au inhibit a haltoaca mare, plina eu broate..
S'au repezit de au sorbit-o toata. Chiar i doctoral
Marcu Kauffman, aflat printre ei, nu s'a mai %audit
oa-1 ameninta febra tifoida, ori eolith.
Trebue sa nu ufitealni cfi dr. Kaaffinan era maim
activ in armata romani. A fost luat In unitPorma,
in timpul serviciului.
Oamenii au fast cantonati la o sinagoga din Po-
dul- Iloa ei.
A doua zi dimineata, impreunii cu evreii loca.11,
au desgarcat thartii din vagoane & i-au transpartat,
in caruie, la aimitir.
Mortii uropleau aleile cimitirului. Toate cadavrele
erau la fel: partea de sus a corpullui neagra, Prit-
cioarele galbene.
S'a fficut o groapfi pentru falafel, i trei, mai
marl, pentru barbati. In Intel 750 de cadavre. :

In tiinpul lucrului, au venit mai multi sialklati,

notate. S'au prapadit de ras. Nu le pilliicea Malaria
'de lucru. Au cam luat peste Odor i pe morti. Nu
Murisera cum trebue. Au fatografiat aleile cu sea-
davre sa flu nege cumva, cineva, isprava.
Ghicind ca are oarecare raspundere, contandantid

www.dacoromanica.ro
80

garzii din gara a vrut s nuMere exact Mortii

viii. Dar un plutonier4najor care insotise trenul:
Nu e nevoie s nuMeri exact, am avut eu
griji sa` bag in plus 40-50 jidani, -s5; am o rezervd!
Intr'adevar, Va attnintiti, dupla ce trenul a pornit
din Iasi, a fost inapoiat, ca sh se ai indese in
ultiimul vagon un nurnsar de evrei.
Evreii ramai in viati au format lagfirul de
!munch' de lobos obstesc ' dela Podul Iloaei.
Dar la Iasi, ce-a mai fast? Mai nimic.
Servitoarele, sculate, ca de-obicei, in zori, Luni
30 Iunie, au scos capul afar i s'au Strigat una
pe alta:
Marito, du-te in strad5 s vezi jidani mor
ca Mtele!
S'au adunat toate in jurul gramezilor de morti
i radeau si se almuzau ea la cinema... Aa sustine
Ettp Steinberg, din P5curari 24.
Tot luni dilmineat, taxatorul de tramvai Constan-
tin .1frloa a ()Morn, cu ranga dela tramvai, o familia
intreaga, iaImi1a lui Segal (misit si agent de-lozuri):
tat51,. Mama i dol copii, cari treceau pe stradd. Ta-
xatorul fusese 'ocupat in ziva precedent5 i nu-si
putuse face atunci datoria.
In aceeasi &mine*, cei 100 de evrei eari fiicean
Munea Obligatorie la Uzinele electrice ale tram-
vaelor, s'au us la lucru la ora obisnuit. Nu s'au
ma inapoiat niciodat acas. Se attune, au lost
ars9i_ In cazane. Printre acestia, Corot, functionar la
firma Basarab, i Adolf (Frizeria Pompeia").
Unul singur a sciapat, Berea Hmovici, covrigar,
str. Citirinet 8.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 81

Luni dimineata patrulele au ridicat iar q serie

de evrei. Dar nuMai barbati i numai tineri."
La Chesturii au lost incolonati i trimisi la 4-
mitirul israelit, sa sape .gropi.
La Aron Bercovioi (Smiardan 93) au intrat: un
ofiter neamt, un sergent-jan.ndarm i un gardian 'dela
Fiducitatea". Au controlat clack dupla cele mntthi-
plate feel, au mai llamas blarbati in casa. Au gasit
pe sacral lui. Aron, losit Goicknann, cu domidiiul
in str. Sf. Lazar. 33. Dar era 'prea batman pentru ci,
i _ea sa nu mai incurce treburile de pomana, pe
palinght, 1-au impueat in curte. Sofia lui a orut
socoteal. Au bidtut-o, sia se sature.
Un evreu care se ascunde sub pseudonimul Bra-
bra, dapa ce cu o zi inainte scrapase din curtea
,ChestUrii, a fast vizitat de un plutonier-major (il.
poate recunaate, nutmai sa fie nevoie!) venit oa
cerceteze ditch' au Mai llamas barbati in casa.
-- Hai! Mani timp de pierdut cu cereetarli De
altfel nici nu-i nevaie, un glonte nu costa deolliti
7 lei!
Evreul era gata sh-1 rmeze. Iraplararile familial
nu puteau ilmpiedica pe un militar si-si fact data-
ria. Totai, in ultilma clip, cogeami-te gradat s'a
lasat impresionat de MI fleac de nepoatil a evreu-
Iiii - nici 4 ani n'avea! care i s'a aruncat la
picioare, i-a sarutat bocancii ii nu iLa ,lasat sill
piece cu bunicul, Elsa cuni, inainte cu q zi, alt erou
plecase cu taticul ei, Mort apoi in trend Iai-
Pedal Iloaei.
Se pare ca plutanieral era tata, ori avea nevoie
de parale:

www.dacoromanica.ro
82

De la acestui eopil, te las acasa dada-Mi

dai 5000 de lei!
.1-a dat afoul 5.000 de lei (i-ar fi dat i :10.000,,
i 20.000; dar n'avea, sau era prost ,p1utonieru1)
i a alums acasa, uncle e'de gisi i astazi. .

Coloana Ini Vocitaru Marcel (str. Zugravi 3)

se compunea din 124 .oameni, indadrati de 401 dle
gardieni. La chnitir au fost imediat pui sa sape,
de zor, trei gropi, lungi de date 30 de meta ,

In acest Limp, carutele Primiariei aduceau sute

de cadavre. Cadavrele erau perchezitionate de ad-
Mara cantonati In chnitir. Au luat tot Ice, au gash
in buzunare, au- scos i :dintii de aur din gura
tuartilor.
Cadavrele erau intrate in putrefactie, erau dm-
Hate, erau sfartecate (se desprindeau buctati inr-
tregi) asa ea nu puteau fi recunosicute. Dintre toti,
Toe Vara Marcel n'a recunoscut deceit pie avocatur,
.

lesean Basile Lopez.

Pang la 5 dupla Masa au tot sfipat /a gropi. Cana.
an fost gata, evreii au fost pui sa ingroape cada-
vrele Trebuiau si dea in cadavre cu piciorul, pn
le asvfirleau in groapa. Altfel erau bauti panai ice
sange.
Pe la 6 dupla masa a venit un evreu 'hatran; cu
barbil elbA: sculiptorul de Monumente Holman. Era
insotit de un tanar. Aduceau ceva gancare evreilor-
cari Munceau de dimineata.
Jandarmil au pus mana pe bateau .i pie tranar,
41au desbracat, i-au pus la zid i trei jandarni au:
tras in ei. Maraud a murit imediat. Tanfarull a.
cerut sa i se Mai adorde un glonte.

www.dacoromanica.ro
 83 _

Evreii-grapari au privit seena i mediat dupa

.asta i-au ingropat, calzi.
Seara, la 8 .0 juMatate, obostiti, evreii gropari
s'au oilihnit in. cea de a treia groapa, care lucid nu
,era =pinta cu cadavre. S'au adus dana mitraliere
41i s'au ,4ezat la marginea gropii. Nemtii din a-
viattie erau de alta parere: vroiau sa-i ingroape
de vii. Din cauza acestei neintelegeri, s'a facut tar-
.zia, aa ea evreii au trebuit sa -paraseasea cigar
tirul, care se inchidea la ora fixa.
Nu toate cadavrele din Iasi au fost ingroplate.
Nam Leizer, inuncitar (str. Cucu 9) i altii.ca el,
.au lost sli de.neniti sa asvarle cadavrele in. Bah-
lui. Au aruncat i ruli vii, sau muribunzi.
Pe la 2 dupa ;masa, Blum Leizer s'a putut stre-
cura spre casa. Pe Tg. Cucului, colt eu Baota, 1-a
intalnit ciirnarul Rasa, inarmat cu Ufl topor i in,-
..satit de un podar. Au vrut sa-1 armoire. Blum a
litat-o la fuga. Cei doi, dupla el. Abia a seapat.
Marti s'au Mai facut ceva perchezitii pe ig
,evrei. Dar nu Mai era ceva serias.
In aceasta, zi a venit in inspectie inst.* ex-ialn7
realul Antonescu. Probabil c4 puzise de cei vre-o
10.000 evrei ieeni nasacrati..
Ca mornare a acestei inspectii, s'a dat imediat ca-
LnItaticatul care a impodobit fruntea tuturor ziare-
lor, la data de 2 Idle 1941:
COMUNICAT
Saviet!ele urrna'resc p toate odile s produce.?
.acte de sabotaj, de dezordine ii Ve agresiune, In
spatete froultutai.
www.dacoromanica.ro
, .
84

In acest stop, lanseazd din avion au pomp

tele spiani si agenti teroristi, cari iau contactut
cu agentii rezidenti din pard i cu populatia indeo-
comunistel, pentru a organize imprezind acte de (4-
gresiune.
Galicia din acesti agenti au lost prini, iar actele
d'e agresiune incercate au fost sanctionate.
La Iasi, au fost executapi 500 indeo-earnonisii,
care treiseserei focuri de rota din case, asupra sort.-
datitor germani i romani.
Toole tncerearile ce se vor mai face de a tar
bura linistea si ordinea vor fi reprilmate pe loc
rdril crutare.
Populatia popiart are datoria de a divulga 4rne-
dial .autoritiitilor locale pe top cei suspecti si 'pet
top stthinij, apeiruti de cureind in localitate. Cine
nu divulge"( fie acesti turbaratori ai ordinei si sign-
rantei, vor fi executafi, limpreunii Ca toatd fan-rind'.
(UniversW, nr. 175, anul 58, Miercuri 2 Iute
1941. Publicat in pag. I, la local cell mai de frunt4
pe trei caloane, cu titlul: 500 aural connlnisti exe.--
cutati Ica Iasi).
A doua zi, ziarele publicau un al doilea eo.-
.municat:
In uItknele zile an fost catena cazari cand ele-
rnente straline de nears i dusmane intereselor noa-
sire, au bias focuri contra soldatilor germani j ro
mani.
Orice incercare de repetare a acestor tniqeleqtr
agresiuni va fi reprimatii firS crutare.
Pentru fiecare ostia$ german san roman vor ft
executati 50 indeo-comunisti".
Retineti ultitma frazii din al dailea Comunlicat:

www.dacoromanica.ro
 85

de va .fi atacat un osta german sau yattalain, yaz

plfiti eureii.
Inca to nu s'a (mai intamplat nimie deosebit la
Iai, in acele zile.
Abia Mai tarziu, dupa multa alergatur, fond-
hile victimelor au obtinut dela autoritati actele de
deces, sa le natant I lar o amintire dela marl*
lor scumpi. Au trebuit sa dea deelaratil d pat,
rintii, fiii, satii, au disparut, nu se tie/ cum i uncle.
Dar fainthile n'au putut uita pc mart/ Nu i-au
puttit uita ,ri pentruca au fast tarite mereu pe la
Cercul de Recrutare, pe la Camisariate, pe Motiv
ea gotli, fiii, nepotii, au fugit dela Mama Obliga-
torie.
lar "fiscal le-a vandut pernele (n'aveau alta a-
vere), pentruca n'au achitat taxele militare ale de-
cedatilor.

.
www.dacoromanica.ro
 VII. Lagrul dela Carta*
Ajunsi la C1rai, dupa opt zile de calatorie,
4oaspetii, cam 000 la nuniar, au fost bine i'neadrati
de sentinele romane i porniti pe jos la cazarma
regimentului 23 infanterie din localitate. Exceptie
doar pen`tru cele 60 cadavre i cei 60 xnuriburiA.:,
Au fast cazati la remiza regimentului, un fell de
hangar cu gratii ziva i obloane noaptea, cu gard
de mitraliere. Hangar modern, cu ciment pe jos. Pe
anent au dormit oamenii, pe cimentul gol, ma
tali cdm dm mai aratat compleet .goi. Timp
de doua saptaMani. Au murit mai multi din pair
eina asta. .

liky de doua saptaMani n'au mancat decal tin

fel de ciorba deasa.:- Sind de Fortin* cu. apa. De
trei ori pe zi. Dar Se vede treaba ca apa cam
lipsbste la C1jrai, de vremie ce li se servea atat
.

de puling clorba fie si din asta Meat pameni:i

sa se planga pada azi ca erau atunei destul de fr5.--.
Intanzi. *i au fast doar oameni earl au trecut pain-
tr'un purgatoriu de opt zile, obisnuiti, prin urmare,
sa nu traiasca in prea mare belsug!
Acest purgatoriu le aratase .ea sca eine poate.
Prin urmare, and li se aducea eazamil cu ctorba,
se repezeau ea Parole, se bateau care sa apue0
Mai int& si Mai mult, se ardeau, se furau unul pie
www.dacoromanica.ro
 8T

zalttil de Mancare. Aflame n'au pus seatiaelb in

timpul mesei", tocmal pentruca au vazut oe se in-!
tampla. Cand s'a adus, Miercuri, primul cazan ett.
.mancare eald, au tabArit pe el incat 1-au rasturnat.
Atunci, nameni in tooth' firea, muncitori, negustori,
avocati, s'au trantit la pinnant, sorbind din
darbii i din noroi, Mancarea fierbinte. 0 inghiteau
cu paMemt cu tot, ,cu iarb cu tot. .

N'a fast nevoie sa se faca prea Miuka mancare,

pentruca pupa erau aceia eari Mancau. i cei eari
Infincau, naacau putin. Oaraenii n'aveau puterea sal
ranfince. Nu puteau face sfortarea de a manca.
Trebuiau hrtmiti cu lingurita. Nu-si mai puteau re-
veni. Se sileau s vorbeasc.a, dar nu izbuteau. Se
sileau sa se facia intelei prin gesturi, dar abia
puteau ernica bratul, automat, ca papuOle, auto-
mate. 'Implorau cu ochii. ralciie le erau anetetate,
gura larg cAseat, liksiba scoask, indoit i Jamie,
tritii. A trecut destuld vreme pana sa oath Moore
a vorbi pe *ovate. Pared era 43 odunare' de surd,
Mull, de loameni stupizi, salbaticiti. S'au_depus star
ruinte speciale pentru unii. Nepotul rabinului Gold-
qicin din C.Ararai, venit i el cu trenull d*n: Iasi, a
fast dus acasa la rabin. ,S'a adunat imulOme de me-
dici; dar in zadar.
...Si goi. IMensa majoritate era gol-golutai. Cu
rani deschise (dela bpionetele care-i indemnaseral
in gara Iasi) in care miunau viermi ea in butaaele
cu prune in 'care fermenteazd'deliciaasa tuba.
I
Cand evreii ieleni au ajuns la C. ardravi i auto; ;
ritatile locale au Wiz& in ce hal sunt, prefectul ju-
detului Ialdmita colonelul .5telifinecu, a telefonat,
alarmat, la Bucurevbi, Ministerului de Interne. Pre-

www.dacoromanica.ro
.:88

fectul nu vtia nici dada( e voie au se dea hrana oar

menitor, care ateptau flamanzi. Ministerul de In-
terne, iresponsabil, a telefonat Uniuinii Comunitla-
tilor Israelite. A fost delegat sa piece la fata loi-
. cului functionarul lance Abrairnovici, cu 0 lada en
medicamente .i cu teva bani. A llamas acolo 14
zile, Vaud a reuit sa punii oarecare ordine in viata
evreilor din lagar. La inceput, Misiunea functiona-
rului a fast ihnposibilii. Se raspandise vestea in; orae
,ca a venit un triJrnis al Internationalei a 1II-a, co
bani Multi, ca sh scape jidanii comuniti. Populatia
nu Vasa sa se cuimpere alimente pentru lagar, (se
temea cfi rarofine ea fard hrana. Nuniai interventia,
energica a pormanclantului laearului a oprit agii-
tatia instigatorilor. Chiar evreii locali se teineao
sa dea concurs in vreun fel, aa Ca a trebuit sJ
fie adus un medic neevreu, dr. Lupaseu, Medicull
primar al orauIui.
Dar autoritatile locale primisera ordine severe.
Pentrueii au fast unii cari i-au dat seamja ce se-
petrecuse la Iasi. Cohnandantul lagarului a primit,
de pildfi, a adresa de sus,_care suna cam aa: Nu
Aunt prieten al evreilor, dar ceeace s'a petrecnt la
iafi e o patd rusinaasid pentru lard. Generatiile
viitaare vor trebUi si pleitaascii pentru asta. Ordon,
pe propria voiastrii reispandere..." etc. etc..
Astfel c autaritaple au dat tot concursul. No
se poate reproa nici prefectului, nici politaiului a-
rasului (Movilesca), nici efultd sigurantei, (comi-
sarief Roman) nici ay. Nicalesca, eful de ca-
binet al Prefectului, nici, Mai ales, comandantului
lagarului, ca nu au inlesnit trilmisului dela Bucur
reti sa mai indulceasca traiul in lagar.
Tot* aceleai autoritati nu se puteau opri ski

www.dacoromanica.ro
 8g

nu reproseze mereu trimisului dela Bucuresti:.:

Bine, oameni sUntein nu-i putem Vasa asa,
Mai ales & aveni ordine. Dar s tragi ei in. ar-
mata (Aril...
Incet-incet i evreii loeali si-au revenit, au pus
mania dela mana s ajute laggral cu toate bungtatile,,
chiar cu lapte i dulceata. Era un adevarat sport
pentru doanmele locale, sa colecteze sau s onr.
tribue la intretinerea evreilor ieseni. La inceput,
rind se aducea oamenilor un cartof, sau un mar,
siciriutad piciparete aduetorului.
Chiar in priimele zile a venit un subcomisar
si a intodmit tabele cu numele evreilor din lagar:
Cei. bolnavi Mai greu n'au fost trecuti in adeste tar
bele, deoarece fuseserd internati la spital. Tabe-
lele au fast trimise la Iasi i afisate la spitale.
Multe mame, sotii, copii, nu si-au gasit in tabele
pe al Jar, i-au socotit Morti i totusi, in cele din
mann, i-au revazut. Asa a lost cu Hercu Wail&
bnan (str. Smardan).
S'a dat fiearui evreu un nuandr, dupd numarul
de ordine din tabel. Trebuia s-1 poarte _la piept,
scris eu-icreion chin* pe un carton.
SUbcomisarul care a intocmit aceste tabele, le-a
facut i alt serviciu Evreii mai aveau bani destui.
Dar numai hartii de a Mie. M5rur4isu1 it lasasen'a in
tren, e n'avusesera ce face cu el. Dana', vroiau s6.
cuimpere ceva in lagar, nimeni nu le schimba, asa
ea erau neva* s plateasea 1000 de lei pe un cas-
travete, 1000 de lei o roSie, 1000 de, lei o buciatlieii de
branza.
Ei bine, subcomisarul nu putea sa ingadue asa
ceva. A adus un brutar din CAW*. Brutarul ver
www.dacoromanica.ro
90

ilea de death' ori pe saptaimAna. Aducea i saculete

cu runti. Schimba ,oricui: pentru 1000 de lei
.da -700. Altfel ii costa pe eVrei 1000 de lei uncasi-
travete, 1000 de lei c rode, 1000 de lei o felioaral.
.de branza.
In cele din urma s'au gdsit evrei s raportze M
atunci bratarul... Nu, n'a fast iMpucat, a fost In-
lacuit.
Nu era deloc kdonotona viata in lagar. Avead
grip' de asta soldatii dela regimental 23. Bunaoara,
Ii fficusera -pratii i trageau cu pietre in evrei.
Auziscra ei ceva cu Goliat.
Asa a inceput joaca.
Evreii au raportat colmandantului. Comandant al
lagarului era eapitanul Piti. Capitanul s'a plans
maiorului soldatilor remiza era in fata regi-
mentului maiorul, comandantul batalionului
*i-a dat seama ea patria este iarasi in primejdie,
tot din pricina jidanilor. A luat o hotarire:. .04
piere tara, ori jidanii. Urma sa se conving pe ciii
trebue sa prefere.
Inteo dimineata, Maiorul, cu a1i dai ofiteri ro-
Irani i cu sumedenie de soldati, total soldatii bate-
s'au nAlpustit vitejete in hangar, au tras
cu reovolverul in tavan iir in &devil clipe au cucerit
hangarul, cu tot ce era inguntru, fr s intam-
pine nici o rezistentja, asa de bine a fast realizatai
.surpriza.
Evreii u inlemnit. Au ei sisteme speciale, invd-
tate din TalMud, cum s'a reziste. De pilda Wean:-
nese- .Lonlnul e mai rezistent &cat omul.
In lin4te www.dacoromanica.ro
deplina, inaiorul i-a adunat In careu.
 91

La doi-trei evrei era ate un soldat inarmat parta

._in dinti, cu arma inearcat.
Au lost perchezitionati toti evreii. Pricina: noap-
tea trecuta, in tiMpul alarmei, evreii facusera sern-
nale avioanelor Sovietice!
. Batalionul avea nevoie de revolVere i lanterne
de buzunar 10 le eituta la evrei. Aflasera ei i dela
altii, .ca evreii sunt principalii furnizori ai armatei.
Dar evreii erau certati cu batalionul de viziaVi[
asa c n'au vrut furnizeze nici o armia, nie
macar o lanterna. Soldatii romani n'au gasit inti
Maiorul a }gnat atunci Mai ieftin:
Cine are chibrituri, s iasa afard!
I

Evreii, 1enei, n'au ieit. Tot* erau mai multi:

cu chibrituri. Pang sla le vie randul ski eontrolezei
pentru chibrituri, le-au inghitit. Hewn Wala lman
(str. SMIardan) a mancat 11 chibrituri, cu bete col
tot. Altii s'au branit si mai bine.
Dar farsa evreilor n'a reusit. Cativa tot au fost
' gasiti cu chibrituri. Sau cu cutia de chibrituri. N'au ,
mai avut timp sa inghitia i cutia.
Drept pedeaps ea au avut chibrituri, au foist
pusi de major s stea in plin soare (era in tulle)! ne-,
piano*. Tara, in primejdie, trebuia sa dea ,o
lectie celor ce o infrunta!
Pe urea maiorul a scos pe rabinut Lichtewtein:
Rabine, daea vreunul thtiete, te iirnpasc pe tine!
Pe urma s'a adresat evrei!or:
Cipe are mai Mult de 5.000 de lei, sa taoS
afar!
Erau Multi cu aceast crimi antipatrintiea. Se.
tiau vinovati si mai stiau -ea merita, deaceea, ,sa,
fie iimpuscali. Au .inceput a strecura soldatilor de-
langa ei, eke o hartie, ate (Iowa, gate zeee. So-

www.dacoromanica.ro
 II

92 11

datii, bine inarmati, s'au socotit intai ultragiati, dar

in fata stdruintelor depuse de bietii evrei, in fata,
hartiilor de o lithe care implorau ad fie salvate dela
inloarte sigurd, inirnoii soldati s'au induplecat: au
primit sacrificiul! lioane de lei au fost astfel
salvate, spre bucuria evreilor. Iar soldatii, con-
*genii oh' fat un serviciu imens bietilor evrei, n'au
avut nici un fell de rethuscari ca si-au umplut aa
kle frumos buzunarele. 11

men Pai, el singur, a anvil atunci, unui soldat,

160.000 (unasutd asezecilmii) lei.
In Sehtmb inaiorul n'a avut satisfactia ad gdseascd
niiei imidear un leu peste ce ingaduise.
A plecat, destul de furios: nici arme, nici chibri-
turi, nici imlacar bath!
Cei prini cu chibrituri si condazinati la soare,
au stat pallid la 4 dupla, mash, cand a venit cdpitanul
.Pitiq i a anulat pedeapsa maiorului.
Alto distractii? Da, au mai fost. Erau vizitati din
cand in eand de gradati, earl Se innteresau In dea-
?mare de ei Un plutonier Major s'a interesat cine
are aur. Lui ilerou Wrianan (str. Smrardan), pen-
tru un simplu inel de aur cu rubine, i-a dat cj ade,
*arena coimoard in lagar: o litra intreaga de pies-
matt *i o litra de marmeladid, bine cantidritd. ;,

Dar cea mai ladudtoasid distractie in lagar a fost

munca. , , . .

Era nevoie ad se descarce in port eirnent din

.slepuri i sl se incarce in vagoane. S'a trinnis un
nuinvar de evrei din %agar. Ii prazeau 'soldati ro-
'math, dar comandant era un locotenent neamt.
_Locotenentul. neamt a aids numai pe negustori.

www.dacoromanica.ro
 93

Pe imuncitori i-a trimis ilnapoi in lagar, sa sE

oclilmeascA:
Tu al &la dud cate dai saci, acasa,". ,nu tar,
ceai nimic, erai trantor!... Tu du-te inapoi la la-
gar aid nevoie de oameni zdraveni!
Tuturor celor ce munceau, locotenentul neamti
le-a dat suPliment de hraoa, peste ce primeau din
lagar: branzia, rachiu, tiri. Trimetea zilnic un e-
. vreu in oras, insotit de un soldat roman, ca s'a-
dada o Carutia cu mancare. ,

Maiorul batalionului de care a Lost vorba mai

Inainte, a auzit de cele oe Se petrec in port si
a dat fuga Sra. cerceteze. Acela* inotiv: jidanii au
arme i chibrituri, fac semnalizari, pregtesc neva-
luta. Vroia 'sa-i perchezitioneze.
Locotenentul neamt, care vorbea bine romairresiste,
s'a opus:
Muncitorli mei nu lac treburi din astea!
Maiorul roman a insistat. Neamtul n'a mai putut
zabda:
Dada nu pled, te impose! 1*.

Malorul a plecat. Dar n'a renuntat siI scapetpatria

de primejdia evreeascia, pania cand n'a venit IO la-
gar un delegat cu nun* spaniol, Ai Comunitatiri e-
vreilor din Cralarai.
Oameni buni, dati fiecare cafe ceva, Sa stran-
gem cateva 'sate de Dili!
Oamenii au dat. Patria a seapat de primejdie,
Malorul n'a mai dat pe la lagar. .

Pentruca oamenii din lagar (cei care nu munceau

in port) se plictiseau, comandantul lagarului a inr,
trebat care vrea sa mearga la munch*. Umu s'au o-
lent. Ceilalti au Lost luati apoi i ei. Au fost tri-

www.dacoromanica.ro
94

misi la mimed agricolk la Georgeni, la ria Petrea..

0 echipd Muncea la Podul 'nr. 5 Ciceiul. Zilnic 'fa--
ceau pe jos 20 km., dus si intors. Era intreprinde-
rea unui inginer roman. 0 conducea un inginer e-
vreu, Reingtein, care s'a silit s se poarte cat mai
evreete. Dar erau munci foarte grele, Mancaret
foarte patina, foarte pro ast.- Cate doi-trei oameni
transportau traverse de sute de kg. Multi s'au im-
bolnavit. Au lost dusi in lagrui Finti;', unde se
aflau 400 evrei, in magazine, de pe alul Borcei,
ale unui evreu spaniol, cerealistul Finti, care le pu-
sese gratuit la dispozitie. Multi au murit acollp
de mizerie, <lest aveau apd destuld, se puteau span
i aveau ce bea. i
Vreo 50-60 de evrei din lagdrul dela Cearasi,
bolnavi mai greu, au lost duSi la spital. Dar erau
pusi acolo la nausea: spalau pe jos, mhturau. Au
murit mai multi. A Murit i ,*inberg (Pieldrie).
Dar mai era a categoric: muribunzii. Am arcalat
cd, pe Janet cei 60 morti, in gara Cifildrasi au fest
coboriti vreo 60 de muribunzi. Oameni cari nu erau
morti, dar nici nu trdiau. Au lost dusi in parted,
cealaltd a orasulni, la coala Magurele, ca sa nu
umple inutil spitalFul, cd tot aveau s moara. Era
grupa cea mai atractivd si mai spectaculoasa. Aid
iti puteai da seama ce-a insemnat calatoria in tren.
Dante s'ar rusina azi pentru opera lui naivd. Mu-
reau oamenii vdzfind cu ochii. Toti erau in agonie.
0 grupa de stafii. Au miurit 45, de inanitie i ide tire-
mie. De uremie, pentruc5 lipsa apei a jmiedicat
eliminarea .texinelor din organism (prin urinare si
transpiratie), otravurile se varsau in singe i.
Dar toemai asta e uremia! *i uremia netratatia, re-
pede nu cunoaste compromisuri.

www.dacoromanica.ro
 95

S'a adus.un medic, dr. Matebohn, .chiar din lagar,

-tovaras de tren. Dar medicul n'a reusit, sau n'a
tiut sid face tot ce trebuia. Dacia au jnai ramas in
vial% 25, e datorit .soarelui. Stteau Mare ziva la
soare.
In total, au murit la CAlarasi 126 evrei ieen
N'avea eine sia."-i ingroape. Groparul facea cate o
groapla mare, ass 'erica zilnic 5-8 cadavre i dupla
ce o umplea, la saptamana, atunci o astupa. Prin
urmare ,trecatorii vedeau mereu capete sau pil-
cioare iesind din groapd.
Dupla einci saptatnani. de edere in lagarul dela
Calarasi, s'a descoperit ca nu toti evreii din la-
;gar sunt deopotrivia de vinovati i de perk,
loi: cei boaa'ii au fost scosi din hangarul cu ciment
pe jos, si dusi la un tettiplu, unde au Lost instalati,
cu toatid einstea euvenita. Li s'au adus de toate, nu
fficeau nimic, doer jucau pocker.
Numai eei cu adevarat primejdiosi, cei saraci,
au 'llamas la munch'.
Dupla o vreme, lagarul a loSt vizitat de un alt
,delegat din Bucuresti, Fred .Saraga, care a adus
della camionete cu imbracaminte, alimente si me-
dicamente. Tali au Lost imbracati. A intocmit ta-
blouri cu persoanele care au rude in capitate, spre
a fi anuniate sa trimeata ajutoare individuale. D.
Saraga i-a Indemnat sa continue sa se poarte bine
vor fi in eurand eliberati.
S'a ales un administrator al -lagSrului, anume Mi-
Weitz, secretar Hugest Waldman. Zilnic secretaral
se ducea, insol,16 'de un caporal inarmat, la Comuni-
tat3a evref.or din Calarasi, i primea alimente, une-
www.dacoromanica.ro
96

ari i efecte. Conducatorii ;Comuoitiktii, Golds-

stein ii &tor, 0-au dat, se pare, destula osteneala
& fact tot ce se poate. Mai ales Samuel Soho,
Copiii din lagr au fost incartiruiti la temple]:
spaniel. Erau vreo 80, dela 12-13 ani A'n sus. Copiii
mai mici, muriset toti pe drum, in tren. La fel
muriser toate femeile.
Localnicii retard s uite ziva In care ace$i copii
au fost sco0 din lagar, incOcati in trasuri, date
7-8, i porniti in caravan& goi-gohiti, bolnavi,
prin centrul araului, Oa s'ajunga la templu. Pant,
pi neevr,eiri s'au induioat.
Abia dupd efiteva saptdmni evreii din lagAr au
putut comunica aces& Numai prin carti postale gala
tiparite cu Turmlfitoprea formula: Sunt bine, trimiteti
bani, pachete".
Oraqul Cairo* suferea. De doug luni avea un
lagar cu evrei i nimeni nu-i vedea. S'au flout de-
mersurile neoesare 0 in cele din urnia ii s'a Imi-
plinit dorinta: intr'o zi, evreii din lagiAr au lost
sco0 in ora, sa* mature oraul. Le-au pus pe cap
padrii :marl de pae, le-au dat mturoae uriase.
Radea poiporul de ei, de se prapadea.

www.dacoromanica.ro
 LI -

S.
Rf?

1 in
VIII. Inapoierea la Iasi
Cand s'au Implinit emit s'aptamani dela aseza-
rea evreilor ieseni in lagarul dela Calarasi, a venit
ordin sa fie eliberati. _

In cloud ore lagarul a fost desfiintat, oamenili .

824 au 0 fast dusi la gar i imbarcatil. BorJ

aiJi separat.
La pleeare, colmandantul lagarului, e'fipitanul Pi-
tiq, le-a vorbit:
Plecati aczs a ceienii oni. Mergeti ci
fruntea sus, act suntefi orimeni nepidtaf Sal claw,
tati s naafi calvarul ce i-afi Indurat!"
Au fast instiiutate Coinunitktile evreesti pe unde
avea sa treacd trenul care inapoia Iasului pe evrii
tut COmunittile aduceau in gari toate bunata
La Braila, mai cu seama, unde trenul a stat
ore, CoMunitatea i-a primit deosebit de frumosi.
Doamnele locale, in surturi albe .(evreii din tren
nu Mai vigzUsera." de inult un alb asa de frumas) au
impartit din bells/1g: turta dulce, cazonac, pui, lapte,
rachiu. Prindeau bine aceste proviZii, pentruca tre-
nul n'a facut, dela Calarasi la Iasi, Mai putin de
zece zile. E drept eh' trenul putea face 0 o sini-
gura zi. Dar era tren special si evreii se simteau bine
Tot la Braila ,llatoril au pus MAIM dela mania(
si si-au blimp 'drat dona vagoane cu pepeni. A fost
alimentul principal, pint la Iasi.
.5i de asta data evreii din then erau paziti; dar
erau paziti ea sa, nu le faca ran eineva. (Cand cad-

www.dacoromanica.ro "*.
98

toreau spire Mar*, erau pjzAii sa nu le face.' bind

cineva). Pretutindeni unde populatia afla ca tot au
mai scfapat 824. din ,,e0Muniqtii jidani -dela Ia4i",oa-
menii, revoltati, manifest= impotriva lor. In gari,
vagoanele erau inchise, ca evreii s nu fie atacati.
La &Wind, cOmitetul Comunitatii a venit cu steaua
golbena pc piept. Aa era inoda. Otorilor nu te
riles sia creadi. Socoteau oa se af1 in Palestina,
Ori cia evreii an pus manta pe conducerea tarii, Aici
Iii s'au itnprl$ roiu, branza, paine: Intai au fost
aprovizionati bogfitavi (din vagoanele separate) i
copiii. .
La Barnova, Coimunitatea evreeasca a adus ca7
tnioane cu paine. Au aruncat in vagoane paine din
din belug. .

Insfarit, la 31 August 1941, evreii ieani au in-

trat in Iai. Nu mai sperau, nici nu mai dorisera cell 4

putin, S lawn ,
Au intrat In gard la ora 2 noaptea. I-a Primit .
comisarui-sgef D: Pacu, la o masa', pe peron, lurai-
nata de dank felinare ceferiste. Comisarul a intoc-
rcit lista calor reveniti. .
Agentii sanitari Sacoloski i Chirica, le-au facut
deparazitarea, intr'un tren-bae, dupa care, comisa-
rul-ef le-a vorbit: .

Baefi, ati float e gsifi nevinovicig Sun.-

teti oamerti cfnstiti, aa oi v intoarceti fiecare ;la
paw lui. See tiff cuen-ati "fast inainte. Am .shi vij tn
mit acastii eu sentinele. Nu pet speriati, dar n'aveti
pole sia" utriblati singuri noaptea. Cine va fi 'wins
pie strifizile Thiieurari di Carol, uncle e soma militara
gi n'au voie evreii, va fi impu*cat!
Donmule comisar, a indrieznirt un Maar, noa
am plecat din Iai cateva nth i ne-am inapofiat
---'
www.dacoromanica.ro
 99 .

;
uuraai 824. Cella lti au fast gasiti vinovati? ' '
Nu, si aceia au fast achitati! .

Atunci de ce au 'mai murit? .

Comisaral n'a stint ce sa raspunda. Nu pri-

mise dispazitii. Tot un evreu I-a scos din incurcia-
tart . I I

- Probabil ei nu stiau ea nu-s vinovati!...

Evreii au fast grupati pe cartiere elite 20-30,
Si dusi acasd de (late o sentineld. Niergeau incet.
Multi se inapaiasera holnavi: Mase Marcus, un-
chiul brutarului Hersdu Maim (str. Zugravi 27),
1 lopsif Pavia (str. Sf. Andrei 41, azi SMardan 56),
Clusinviciru David, zugrav i pictor de firme (str.
Pantelimon 20), Alarm i Wise Mataru teed si fiul
(str. Ca lumb) Mache Abilamovici, dr. /liver cu fra-
tele salt, dr. Motelsohn, dr. Schibmtn, Lupu Lupu
(de peste 70 ani), etc. etc. Se asteneau s retionstituie
4rumu1 pe care il facusena, cu vrea trellluni in urma,
lu sens invers. Se strambau dupla telul caraghias in
care au liners atunci, Iri aratau lacurile unde visa-
sera pe cutare Mart. Aproape de strada Yasile A-
lecsandri unde se afld Chestura, s'au esprit cateva
clipe i i-au bath joie de ea. Au injurat-o in
gaud, aa era stare de asediu! cum nu s'a mai
Ptamenit. Ll se cuvenea aceasta satisfactie suprema!
,

. Strazile evreetvti S'au alarmat in plini naapte,

(And au auzit cd se intarc mortii din eirnitir.
; Ia strada SMardan, unde fusesera ridicatj. 55 de
()amen& :Ili 8471, mai intors in aceasta noapte decat
Ile4ctu Wcdeinian. Toata noaptea s'au perindat pie
la el vecinii, ba i evrei din alte cartiere. I-au araitat
fatografii:
Pe dsta 1-ai vaziit? .
Da, pe toll i-a viazut, spunea Hercu Waldman.

www.dacoromanica.ro
100

Dar sunt la Mune* Se vor intoarce.

Stia insid ed nu se vor ai intoaree, ed, nu se mai -
pot intoaree.
Secretarul lagarului dela Cingrai Herca Wald-
man (str ..Skradidan), a depus la Comunitatea e7-
vreilor din Iasi, in Mande avocatului Chelozer;
toata arhiva lagarului.
Evreilor inapoiati Ii s'au dat la gard dovezi ctal
au revenit din lagar. Aceste dovezi au tinut loc de
acte dc identitate.
Aa s'a terininat istoria pogroMului dela IaL
Dar [mai este un capitol, epilogul.
A venit, ori 1111, Judecata de-apoi?

CUPRINSUL:
, I. Cum au provocat evreii . . . pag. 3-

III. La Chesturd
IV. Protestant la gard
........ .
II. Cum au reaetionat neevreii . . .

,,
14
35
46'
V. Trenul 1a$i-Cdldra*i . , 51
VI. Trenul IaV-Podul Iloaiei . . . , 74
VII. Lagdrul dela CdldraV ,, 86
VIII. Inapoierea la 1a$i )2 97
Acest reportaj este departe de a fi complect.
Rog pe martorii oculari cari pot adauga ami-
nunte importante, sa-mi scrie detailat pe adresa
. tr. Valeriu Braniste 47, Bacuresti IV.
Deasemeni cei care au fotografil, sunt rugati
sa mi le Imprumute pentru a le reproduce in edi-
tia II-a a lucrarli. ,
.
AUTORUL
,

TIP. TIPOGRAFICA", STR. 11 IUNIE Nr. 32. BUCURESTI

www.dacoromanica.ro
 1

Vor apare :

Pogrormul dela Dorohoi

Pogromail dela Cerniimiti
Pogromtul dela Buctureioti
Pogrouturile din Transimistria

Lei 200
www.dacoromanica.ro . ,