Nuvela psihologica Moara cu noroc, de Ioan

Slavici tematica, subiect, structura - Proiect

didactic

Proiect didactic

Profesor:

Obiectul: Literatura romana

Clasa: a X-a

Unitatea de invatare: Nuvela

Subiectul lectiei: Nuvela psihologica Moara cu noroc, de Ioan Slavici tematica, subiect, structura

Tipul lectiei: dobandire de noi cunostinte

Obiective de referinta:

1. sa exprime oral sau scris reactiile proprii la receptarea textelor literare;

2. sa identifice si sa compare idei si atitudini diferite in dezvoltarea aceleiasi teme literare.

3. Recunoasterea si analiza principalelor componente de ordin structural, specifice textului narativ.

4. Recunoasterea si compararea diferitelor tipuri de proza si a particularitatilor acestora.

5. Identificarea particularitatilor specifice ale limbajului in textele epice studiate.

6. Aplicarea conceptelor operationale in analiza si discutarea textelor narative.

Resurse:

- textul nuvelei (integral) ;

- capacitatile receptive normale ale elevilor;

- timp: 50 min, sala de clasa.

Strategia didactica:

a) metode si procedee: lucrul cu textul, lectura selectiva, descoperirea, conversatia,

argumentarea, problematizarea;

b) forme de organizare a activitatii elevilor: activitate frontala, activitate individuala;

c) mijloace de invatamant: manual clasa a X- a, Ed. Humanitas, fisele elevilor;

 d) material bibliografic: I. Slavici, Nuvele, Hadrian Soare, Gheorghe Soare, Limba si literatura
romana, Indrumator pentru manualele alternative, clasa a X-a, Ed. Carminis, Ioan Slavici
comentat de C-tin Cublesan, ed. Recif.

Desfasurarea activitatii

1. Organizarea clasei (2 min.).

2. Verificarea temei si a cunostintelor din lectia anterioara: Nuvela istorica Alexandru
Lapusneanul, de Costache Negruzzi elemente romantice
3. Anuntarea temei si a competentelor specifice:

Nuvela psihologica: Moara cu noroc, de Ioan Slavici

Se indica sarcinile receptarii textelor: geneza, curent literar realism, mijloace de expresie - analiza
psihologica, tematica - dezumanizarea provocata de obsesia banului, structura compozitionala - 17
capitole ordonate cronologic dupa conflictul interior (linear), compozitia unitara elemente
structurale: constructia simetrica data de inceputul si sfarsitul nuvelei cu vorbele batranei (incipit si
final), momentele subiectului se respecta.

4. Conducerea invatarii si dobandirea noilor cunostinte

La Slavici: etapa nuvelelor publicarea in 1881 a volumului Novele din popor

Sunt caracterizate prin tematica variata:

- evocarea satului transilvanean cu mentalitatea si viata sociala:

- Gura satului

- Padureanca

- rolul intelectualului in luminarea oamenilor:

- Budulea Taichii

- Popa Tanda

- procesul de dezumanizare in goana dupa bani:

- Moara cu noroc

- Comoara

- in nuvele Slavici este reflexiv si moralist, sanctionand fara crutare, potrivit unei teze morale, lipsa
masurii, a cumpatului, a stapanirii de sine (In stapanirea de sine consta vietuirea morala si libertatea
vointei omenesti)

- in Moara cu noroc si Comoara Slavici urmareste, cu ajutorul analizei psihologice, efectul pe care
il are patima banului asupra unui om care are un fond cinstit.
 - avand ca principal mijloc de expresie analiza psihologica, accentul cade pe realizarea personajelor.

Elevii sunt indrumati sa urmareasca, pe baza reperelor din manual si a celor citite acasa, felul in care
Slavici limiteaza universul tematic la evenimentele petrecute in lumea satului, urmareste mutatiile pe care
le au vietile eroilor sai in concepte diferite: legate de marile evenimente din lumea satului, de viata
sociala sau de patima banului.

Incadrarea in curent:

- apartine curentul realist prin: zugravirea mediului social, crearea de tipologii umane complexe,
realitatea este infatisata obiectiv si din perspectiva auctoriala (prin aceasta Slavici fiind un precursor al lui
L. Rebreanu), autor omniscient, omnipotent, ubicuu.

Tema: dezumanizarea provocata de obsesia banului

Slavici este un autor moralist, iar tema aceasta ii ofera prilejul de a analiza sufletul uman din
perspectiva incalcarii legii nescrise a comunitatii rurale, potrivit careia cinstea si linistea sufletului
reprezinta elementele esentiale ale fericirii individului abaterea de la aceasta lege atrage intotdeauna
pedeapsa divina.

Constructie:

a) Compozitie: 17 capitole, desfasurandu-se in ordinea cronologica a conflictului dramatic puternic ai

carui protagonisti sunt coplesiti de un destin tragic.

- unitatea clasica (constructie simetrica = comparabil cu Rebreanu) data de cuvintele batranei (mama
Anei) cu care se deschide si se inchide nuvela = doua replici-sentinta ale batranei, simbol al experientei
de viata si al mentalitatii traditionale. (structura simetrica: incipit = final)

b) Momentele subiectului:

Expozitiunea actiunea este plasata in spatiu geografic precis (Ardeal) la Moara cu noroc, asezata
in valea dintre doua drumuri (motivul hanului - loc al pierzaniei). Ghita, eroul nuvelei, cizmar modest si
sarac, hotaraste sa ia in arenda carciuma

Intriga: aparitia la Moara cu noroc a lui Lica Samadaul, stapan temut al acestor locuri, un adevarat geniu
al raului, un demon activ.

Desfasurarea actiunii: - Ghita intra in mecanismul necrutator al afacerilor necinstite ale lui Lica; se
va instraina de familie, de Ana care, simtind ca Ghita este legat de Lica, simti tragere de inima pentru
acesta; Ghita depune marturie falsa la procesul legat de omorul si jaful din padure salvandu-l pe Lica, in
timp ce Saila Boarul si Buza-Rupta sunt osanditi pe viata; eroul hotaraste sa-l denunte pe Lica si ia
legatura cu Pintea (jandarmul); pentru a-i oferi probe, acesta o arunca pe Ana drept momeala in aceasta
cursa;

Punctul culminant manat de gelozie, Ghita se intoarce la Moara si isi ucide sotia.

Deznodamantul Raut il omoara pe Ghita, apoi da foc Morii; Lica alearga in disperare, pe timp de
furtuna; de teama de a nu fi prins de Pintea, se sinucide sfaramandu-si capul de un stejar.

Slavici este cel care deschide seria scriitorilor ardeleni (Agarbiceanu, Rebreanu, Titus Popovici) -
directia realismului social;

el isi propune sa realizeze un tablou real si autentic al satului ardelenesc;

proza sa are ca trasatura esentiala spiritul moralizator;

la eroii lui Slavici gasim alta origine a dorintei de inavutire; aflata in mecanismele dupa care
functioneaza satul: pentru taran, averea este echivalentul prestigiului si al onoarei, ea dand echivalentul
muncii si al stradaniei sale de gospodar, este un criteriu al valorii umane;

- problema setei de inavutire, deci a dorintei de ascensiune sociala se pune la eroii lui Slavici in raport cu
firea acestora si cu morala;

- in Comoara este evidenta teza moralizatoare ca banii ingropati in pamant, comorile, apartin
diavolului si nu aduc fericire;

- in Moara cu noroc apare aceeasi idee a banilor nemunciti intr-o serie de fapte care duc la ciocnirea
dramatica a mai multor caractere si la moartea tragica a eroilor;

Evaluarea formativa

Surprinderea unor semnificatii generale prin antrenarea elevilor in rezolvarea urmatoarei probleme:
demonstrati ca subiectul nuvelei Moara cu noroc, preluat din lumea satului, ilustreaza tezele lui Slavici
privitoare la moralitate;

5. Asigurarea retentiei si a transferului

Activitate independenta (tema):

Observarea si identificarea tipurilor de conflicte.