TEMA DE PROIECT

TIP : D
NR. 4.49

Se consider un zcmnt de iei de forma i dimensiunile indicate n figura1. Faliile

F1, F2 si F3 sunt etanse. n perioada exploatrii de prob au fost spate sondele menionate n
figura 1. Se anexeaz diagrafiile electrice ale sondelor spate pe acest zcmnt (fig.2 i 3).

Pe baza acestor materiale se cere:

ntocmirea hrii structurale a zcmntului;

realizarea unor sectiuni transversale;
fixarea poziiei iniiale a contactului iei-ap;
calcularea volumului brut al rezervorului.

Studiul fizic asupra carotelor extrase din roca colectoare indic parametrii menionai
n tabelul 1.
Se cere:

s se calculeze mrimile medii ale parametrilor fizici caracteristici colectorului;

s se calculeze volumul de pori al rezervorului;
s se calculeze rezerva de iei i gaze a zcmntului.

Studiul mediului fluid indic urmatoarele date:

A proprietile sistemului de hidrocarburi fluide n condiii de zcmnt care sunt

redate n diagrama din figura 4;
B proprietile fizico-chimice ale apei de zcmnt sunt redate n tabelul 2.

Pe baza datelor de mai sus se cere:

determinarea capacitii energetice a zcmntului la momentul iniial al

exploatrii;
stabilirea reelei sondelor de exploatare;
executarea calcului de comportare n exploatare a rezervorului sub energia natural
a zcmntului;
proiectarea procesului de injecie a apei sau gazelor n zcmnt pentru mrirea
factorului final de recuperare a ieiului.

1
 Tabelul 1

Sonda Intervalul mef Permeabilitate Sa.i. Descrierea

nr. litostratigrafic
(m) (o/o) (mD) (o/o)
108 1408,1 - 1409,2 19,8 693 484 25,8 Nisip marnos
108 1419,0 1420,6 20,3 609 412 100 Nisip marnos
108 1426,2 1427,4 18,7 593 394 100 Nisip marnos
782 1276,0 1277,0 18,1 486 342 22,1 Nisip
782 1278,4 1279,4 21,2 662 458 23,2 Nisip
Nisip marnos
781 1264,2 1264,9 16,5 335 243 26,3
781 1271,0 1272,2 20,8 664 542 23,7 Nisip
781 1281,2 1282,1 19,1 586 441 100 Nisip
781 1286,0 1286,8 15,8 312 263 100 Nisip marnos
720 1410,2 1411,0 18,9 458 328 23,7 Nisip
720 1416,0 1416,8 19,6 482 391 22,4 Nisip
720 1421,0 1422,3 20,7 492 412 23,1 Nisip
720 1422,6 1423,0 20,9 502 442 21,7 Nisip

Tabelul 2

Componenii
Sonda Intervalul Intervalul
Nr. M m
Na K Ca 2 Mg 2 Cl SO42 HCO3

mg./l 48592,4 6311,3 1072,8 88712,4 477,4 266,2

108 1406 - 1416 mg.ecv/l 2112,87 314,93 88,18 2501,69 9,93 4,36
% 41,99 6,26 1,75 49,71 0,19 0,10
mg./l 52609,20 6996,00 1064,46 95934,00 609,00 366,00
781 1280 - 1288 mg.ecv/l 2287,45 349,10 87,46 2705,34 12,67 6,00
% 41,99 6,41 1,60 49,66 0,23 0,11

INTRODUCERE

2
 Petrolul,in pofida unor previziuni,a ramas principala sursa de energie si cea mai
importanta sursa de materii prime pentru industria petrochimica si va ramane,probabil,o
perioada insemnata de timp si de acum incolo.Or,se stie,resursele de petrol ale Terrei nu sunt
inepuizabile.Descoperirea de noi zacaminte petrolifere nu va putea compensa multa vreme
ritmul epuizarii resurselor cunoscute in prezent.De altfel,in Romania,Productia de
hidrocarburi fluide este de cativa ani buni in declin.
Pe de alta parte,factorii de extractie realizati astazi in Romania si chiar pe plan
mondial,au valori destul de modeste in special in cazul zacamintelor exploatate pe baza
energiei proprii,dar si in cazul zacamintelor la care se aplica diverse tehnologii de completare
a energiei de zacamant.Cauzele sunt atat de natura obiectiva,legate de conditiile de
zacamant,cat mai ales de natura subiectiva asociata de variantele de exploatare si tehnologiile
de lucru adoptate.
Se poate spera,totusi,intr-un reviriment al productiei de hidrocarburi in Romania,dar
numai in cazul implicarii mai active a ingineriei de zacamant.Aceasta inseamna intocmirea
unor proiecte de exploatare care sa indice varianta optima de exploatare pentru fiecare
zacamant in parte.
In cazul zacamintelor noi nu trebuie inceputa exploatarea industriala pana ce nu se
determina fixarea regimului de exploatare.Daca conditiile de zacamant o impun,este
preferabil sa se faca completarea energiei de zacamant inca din faza primara a exploatarii si sa
se evite,pe cat posibil,intrarea in domeniul eterogen al curgerii hidrocarburilor in mediul
poros.
In ce priveste zacamintele aflate in fazele secundara sau tertiara a
exploatarii,zacaminte epuizate din punct de vedere energetic,dar care mai contin un procent
insemnat de hidrocarburi,se ridica problema alegerii celor mai potrivite metode,conventionale
sau neconventionale,in vederea maririi factorului final de recuperare.
Eficienta exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide este influentata,nu in mica
masura,de modul de traversare a stratului productiv,de modul de constructie si amplasare a
sondelor de extractie si a celor de injectie.De aceea este necesar ca orice inginer de foraj-
extractie sa priveasca activitatea proprie prin prisma corelatiei acestia cu celelalte activitati
complementare pe care le desfasoara colegii sai.Prezenta lucrare este elaborata in
conformitate cu programa analitica de la Facultatea de Ingineria Petrolului si a Gazelor din
cadrul universitatii PETROL-GAZE din Ploiesti.

Capitolul I
MODELUL GEOMETRIC AL ZCMNTULUI

3
 Zacamantul de hidrocarburi fluide este un sistem fizico-chimic alcatuit dintr-un mediu
solid pros-permeabil si un mediu fluid format din sistemele de hidrocarburi si apele de
zacamant.
Un zacamant de hidrocarburi fluide ocupa un volum bine determinat in scoarta
terestra.El este delimitat in acoperis si culcus de strate impermeabile, iar lateral de accidente
tectonice si/sau litologice.
In general, zacamintele de hidrocarburi fluide sunt alcatuite din doua zone distincte: o
zona saturata cu hidrocarburi, numita zona productiva si o zona saturata 100% cu apa
acviferul adiacent, care poate lipsi in anumite cazuri.
In vederea exploatarii, un zacamant trebuie delimitat atat in suprafata (in plan
orizontal), cat si grosimea stratului. De asemenea, trebuie facuta o delimitare exacta a celor
doua zone zona productivasi acviferul adiacent.
Dupa forma zacamantului si tipul capcanei, zacamintele pot fi: zacaminte stratiforme,
masive, delimitate litologic, combinate si subtile.
Indiferent de tipul capcanei, in proiectarea exploatarii se opereaza cu doua forme
geometrice de baza:
zacaminte in forma de banda liniara, care admit o simetrie liniara

zacaminte de forma circulara , care admit o simetrie radiala

In natura, nu intotdeauna zacamintele se incadreaza perfect in una din cele doua forme
geometrice de baza mentionate. In aceasta situatie se va aproxima forma reala a zacamantului
la una din cele doua forme geometrice de baza specificate mai sus, obtinandu-se astfel
modelul de zacamant.

1.1 Harta structurala (cu izobate) a zacamantului

4
 Harta structurala (cu izobate), reprezinta proiectia in plan orizontal a punctelor de
intersectie intre diverse plane izobatice si un plan reper. Ca plan reper se va lua intrarea in
stratul productiv.
Harta structurala poate fi construita pe baza sectiunilor geologice sau prin metoda
triadelor.In acest caz s-a adoptat metoda triadelor.Aceasta presupune alegerea stratului
reper,intrarea in stratul productiv,intrari ce se determina pe baza diagrafiilor geofizice ale
sondelor.Adancimile reperului,citite pe diagrafii,sunt in cote absolute care vor fi raportate la
un reper unic,adica nivelul marii.Astfel,din aceste cote absolute se va scadea elevatia sondelor
si se obtin cotele izobatice.
Cotele determinate pe diagrafii nu coincid intotdeauna perfect cu cele reale din
sonde,abaterea fiind in functie de tipul dispozitivului utilizat,de grosimea stratului poros,de
marimea rezistivitatii.Pentru fiecare situatie in parte se utilizeaza relatii analitice care permit
efectuarea corectiilor necesare.In acest caz se vor ignora aceste decalaje.
Metoda de lucru:
se alege ca reper,intrarea in stratul productiv;

se trec pe harta cotele izobatice ale reperului,citite din diagrafii(anexele nr.2,3) pentru
fiecare sonda in parte;
se unesc punctele cate trei;

se cauta punctele cu valori egale pentru aceste drepte (interpolare).

Datele obtinute se trec in tabelul 1.

SONDA COTE ABSOLUTE (m) ELEVAIA COTE IZOBATICE (m)

Nr. Ha Hc Ht/a h (m) Ha* Hc* Ht/a*
781 1264 1311 - 47 81 1183 1230 -
782 1268 1322 - 54 124 1144 1198 -
720 1400 1460 1440 116 200 1200 1260 1240
108 1399 1450 1418 51 185 1214 1265 1233

Sonda 108

5
 H a=H a E=1399185=1214 m

H c =H c E=1450185=1265 m

H t /a =H t /a E=1418185=1233 m

Sonda 720
H a=H a E=1400200=1200 m

H c =H c E=1460200=1260 m

H t /a =H t /a E=1440200=1240m

Sonda 781
H a=H a E=126481=1183 m

H c =H c E=131181=1230 m

Sonda 782
H a=H a E=1268124=1144 m

H c =H c E=1322124=1198 m

Unde:
Ha-cotele in acoperis absolute masurate pe diagrafii;
Ha* - cotele in acoperis izobatice;
Hc - cotele in culcus absolute masurate pe diagrafii;
Hc* - cotele in culcus izobatice;
Ht/a-cotele limita titei/apa absolute masurate pe diagrafii;
Ht/a* - cotele limita titei/apa izobatice;
E- elevatiile sondelor respective;
Dupa determinarea acestor valori s-au facut interpolarile din care a rezultat harta cu
izobate a zacamantului(anexa nr.5).

6
 1.2 Fixarea limitei a contactului iei/ap

Limita hidrocarburi/ap se determin tot din diagrafii , pe baza curbelor de

rezistivitate. n realitate nu exist un plan orizontal de separaie ntre fluidele respective ci mai
degrab o zon de tranziie hidrocarburi/ap, a crei grosime este n funcie de structura
spaiului poros i diferena de mas specific dintre cele dou fluide din zcmnt. Totui,
pentru simplificare se admite existena planurilor orizontale de separare a fluidelor existente
n zcmnt.
Aceast limit hidrocarburi/ap prezint dou contacte cu stratul productiv: un contact
pe acoperi i un contact pe culcu. Proiecia acestor dou contacte pe harta cu izobate
prezint, la randul ei dou contururi: un contur interior (pe culcu) i unul exterior (pe
acoperi). ntre cele dou contururi se gsete aa numita zon de contact. n problemele de
evaluare a resurselor i rezervelor de hidrocarburi, de urmrire a deplasrii limitei n timpul
exploatrii, se opereaz cu un contur mediu, numit contur de calcul sau contur de lucru (anexa
nr.5) .
H t /a
Se traseaz limita iei/ap la adncimea = 1233 m

7
 1.3 ntocmirea seciunilor geologice

Seciunile geologice sunt reprezentri n plan vertical a stratelor geologice. Cele mai
adecvate sunt seciunile transversale, deoarece ofer o imagine mult mai realist asupra
nclinrii stratului dect seciunile longitudinale. nplusaceastaevideniazlimitele
hidrocarburi/ap i/sau iei/gaze. n cazul de fa sectiunile s-au ntocmit pe baza hrii
structurale (anexele nr. 6,7) .

1.4 Determinarea grosimii de strat efectiv saturat cu titei

Complexul productiv include i intercalaii de strate impermeabile, care trebuie puse n

eviden i nlturate de la grosimea total a stratului.
Pentru acest lucru se ia fiecare diagrafie n parte i se analizeaz. Se identific i se
noteaz stratele care compun obiectivul. Grosimea se msoar att dup curba de potenial
standard (PS) ct i dup cea de rezistivitate ( ), apoi se face media.

SONDA 108

Strat hef h ef
P.S.
(m)
a 3,3 3,3 3,3
b 14,3 14,3 14,3
c - - -
18

SONDA 720

Strat hef h ef
P.S.
(m)
a 19,8 4,4 12,1

8
 b - - -
c - - -
12

SONDA 781

Strat hef h ef
P.S.
(m)
a 19,8 23,1 21,4
b - - -
c - - -
21

SONDA 782

Strat hef h ef
P.S.
(m)
a 25,3 27,5 26,4
b 16,5 - 16,5
c - - -
43

Dup determinarea grosimilor efective, acestea se vor reprezenta pe seciunile

geologice.

9
 1.5. Calculul ariei zonei productive

Aria zonei productive se determina masurand pe harta cu izobate aria trapezului

cuprins intre faliile F1,F2,F3 si limita titei/apa de calcul.
Pentru determinarea ariilor s-au impartit zonele respective in triunghiuri,iar ariile s-au
calculat cu urmatoarea formula:

b
A=
2

Unde:
b - baza triunghiului;
- nalimea triunghiului (citite pe harta).

Tinand cont de scara hartii cu izobate rezulta aria zonei productive.

Sonda 108
A108 =AI108+AII108= 12937,5+31625=44562,5 m2=4,45 ha
1159
25
AI108= 2 =12937,5 m2

11522
25=31625
AII108= 2 m2

Sonda 720
A720 = AI720+AII720 =43750+38925= 82675 m2=8,26 ha
14025
25
AI720 = 2 =43750 m2

17318
25=38925
AII720 = 2 m2

Sonda 781
15968
25=135150 2
A781 = 2 m =13,5 ha

Sonda 782
A782 = AI782+AII782 = 65800+192800+12225=270825 m2=27,08 ha
11247
25=65800
AI782 = 2 m2

10
 24164
25=
AII782 = 2 192800 m2

1636
25=
AIII782 = 2 12225 m2

Aria zonei productive :

Ap=A108+A720+A781+A782
Ap=44562,5 + 82675+ 13150 + 270825 = 533000 m2= 53,3 ha

1.6 Calculul grosimii medii a stratului n zona productiv

Pentru determinarea grosimii medii a stratului n zona productiv se foloseste relaia:

Aih i ( A 1h 1 )+ ( A 2h 2 ) +( A 3h 3)+( A 4h 4)
=
hmed.zac.= Ai A 1+ A 2+ A 3+ A 4

Unde:
A aria productiv a sondelor: A1 sonda 108
A2 sonda 720
A3 sonda 781
A4 sonda 782
h grosimea medie efectiv calculat pe sond : h1 sonda 108
h2 sonda 720
h3 sonda 781
h4 sonda 782

( 27080043 )+ ( 13510021 ) + ( 8260012 )+( 4450018)

=30,53 m
hmed.zac.= 270800+135100+82600+ 44500

11
 Capitolul II
PROPRIETILE MEDIULEI POROS

2.1 Calculul mrimilor medii ale parametrilor fizici, caracteristici

colectorului

Pentru determinarea mrimilor medii a parametrilor fizici ai colectorului (porozitate,

permeabilitate, saturaie n ap ireductibil, coeficient de compresibilitate al rocii), se vor
folosi datele din carote din Tabelul1. Pe baza diagrafiilor geofizice (anexele nr.2,3) se
pozitioneaza carotele pe sectiunile geologice.Se calculeaza o marime medie ponderata cu
grosimea pachetului.Daca intr-un pachet avem mai multe carote,se face media aritmetica a
valorilor parametrului fizic respectiv.
Valoarea medie pe zacamant se calculeaza ca medie aritmetica.
Modelul de lucru este valabil att pentru determinarea porozitii, ct i a
permeabilitii i a saturaiei n ap ireductibil.

Valorile medii pe sond ale porozitii i ale permeabilitii sunt trecute n tabelele de
mai jos.

Sonda 108 Sonda 720

STRAT m m K K Sai Sai

a 19, 693 484 25,8
8
b 19, 601 403 100
5
12
STRA
T

a 20,0 483,5 393,2 22,7
2

Sonda 781 Sonda 782

STRA m
m K K Sai Sai
T
a 18,0 474,2 372,2 62,5
5
STRA
T

a 19,6 574 400 22,6
b 21,2 662 458 23,2

2.1.1. POROZITATEA, m

Porozitatea este proprietatea rocii de a prezenta spatii libere numite pori sau fisuri.
Acest parametru masoara capacitatea rocii de a inmagazina fluide.In problemele de proiectare
se opereaza cu doua tipuri de porozitati:
porozitate efectiva(m),definita ca raportul dintre volumul de pori(Vp)
si volumul brut al sistemului roca-pori(Vb);
o porozitate dinamica(md),utilizata in problemele de dislocuire a
titeiului de catre alt fluid.Aceasta se poate defini ca produsul dintre
porozitatea efectiva si un coeficient al utilizarii spatiului de pori, care
ia in considerare faptul ca in conditii reale de zacamant, agentul de
dislocuire nu spala complet titeiul din spatiul poros.

Cunoasterea porozitatii efective este necesara in calculele de evaluare a resurselor de

hidrocarburi,la stabilirea capacitatii energetice a zacamantului,la alegerea metodei de
intensificare sau imbunatatire a recuperarii.Porozitatea se poate determina prin metode
fizice(masuratori pe carote) si prin metode geofizice(din curbele de rezistivitate).

o Porozitatea pe sonda:

13
 n

m i hi
i
m s= n

hi
i

unde:
m i
porozitatea msurat din carote;

hi grosimea pachetului de roc (a, b, c).

19,8 19,5
3,3+ 14,3
ms108= 100 100
=19,55
3,3+14,3

20,02
12,1
100
ms720= =20,02
12,1

18,05
21,4
100
ms781= =18,05
21,4

19,6 21,2
26,4 + 16,5
ms782= 100 100
=20,21
26,4 +16,5

o Porozitatea medie pe zcmnt:

m i Ai
i
mmedz= n

Ai
i

unde:

14
 m i
porozitatea medie pe sonda;

Ai aria suprafeei din jurul sondei.

19,5544500+20,0282600+ 18,05135100+20,21270800
mmedz= =0,1957=19,57
27800+135100+82600+ 44500

2.1.2 PERMEABILITATEA, K

Permeabilitatea poate fi definit, n general, ca proprietatea unui mediu de a permite

curgerea fluidelor prin el. n proiectarea exploatrii se opereaz cu toate cele trei categorii de
permeabilitate cunoscute: absolut, efectiv i relativ.
Permeabilitatea absoluta a unui colector reprezinta permeabilitatea masurata faa de o
faz, cand porii rocii sunt saturai numai cu fluidul respectiv.
Permeabilitatea efectiva este permeabilitatea msurat fa de o faz, cnd n porii
rocii sunt prezente dou sau mai multe faze.
Permeabilitatea relativa se exprima ca raport intre permeabilitatea efectiva si cea
absoluta,pentru acelasi zacamant.Se poate vorbi,deasemenea,de o permeabilitate relativa fata
de apa si o permeabilitate relativa fata de gaze.
Ca i n cazul porozitii determinarea se va face n cazul de fa pe baza
determinrilor din carote.

o Permeabilitatea paralel pe sond

15
 n

k IIi hi
1
k IIS = n

hi
1

unde:
kIIs-permeabilitatea paralel pe sond;
hi-grosimea pachetului de roc (a, b, c).

6933,3+60114,3
k IIs108 = =618,25 618 mD
3,3+14,3

483,512,1
k IIs720 = = 483,5 484 mD
12,1

474,221,4
k IIs781 = =474,2 474 mD
21,4

574 +26,4+ 66216,5

k IIs782 = =607,84 608 mD
26,4 +16,5

o Permeabilitatea perpendicular pe sond

hi
i=1
k S= n
h
ki
i

3,3+14,3
=419,04 419 m D
3,3 14,3
ks108= +
484 403

12,1
=393,2 393 mD
12,1
ks720=
393,2

16
 21,4
=372,2 372mD
21,4
ks781=
372,2

26,4+16,5
=420,58 421mD
26,4 16,5
ks782= +
400 458

o Permeabilitatea medie pe sond

k s +k IIs
k medS =
2

419+619
=518,5 519 mD
kmed.s.108 = 2

393+ 484
=438,5 439 mD
kmed.s.720 = 2

372+ 474
=423 mD
kmed.s.781 = 2

421+608
=514,5 515 mD
kmed.s.782 = 2

o Permeabilitatea medie pe zcmnt

k medS A i
k med zc = i=1 n

Ai
i=1

515270800+ 423135100+ 43982600+ 51944500

=
kmed.zc.= 270800+135100+82600+ 44500

17
 kmed.zac.=219,09 219mD

2.1.3. SATURAIA N AP IREDUCTIBIL, Sai

n porii rocii colectoare pot fi prezente urmtoarele fluide: ap, iei i gaze. Prin
urmare, se poate vorbi de o saturaie n ap, o saturaie n iei i saturaie n gaze. Numeric,
saturaia se exprim ca raport ntre volumul de fluid din pori i volumul respectiv de pori i
poate lua valori ntre 0 i 1, respectiv ntre 0% i 100%. ntr-un anumit volum de pori pot
coexista toate cele trei faze. Saturaia n ap ireductibil, pentru un anumit zcmnt, rmne
invariabil n procesul de exploatare.
Cunoaterea saturaiilor n fluide este foarte important la evaluarea resurselor i a
rezervelor de hidrocarburi i la prevederea comportrii zcmintelor n exploatare.
Determinarea se poate face cu ajutorul metodelor fizice, geofizice sau prin calcule.
Saturaia n ap ireductibil ia valori cuprinse ntr-un domeniu foarte larg n func ie de
compoziia chimico-mineralogic a rocilor colectoare, de structura porilor, de capacitatea de
udare a rocilor. Pentru calculul acestei saturaii se apeleaz la nite relaii similare cu cele
folosite la determinarea porozitaii.

o Saturaia n ap ireductibil pe sond este:

18
 S
n

( ai ) h i
S ai medS i=1
= n

h i
i=1

unde (sai) saturaia medie n ap ireductibil, pe pachetul cu grosimea medie hi .

25,8 100
3 , 3+ 14,3
Sai s108 = 100 100
=0,8608=87,28
3,3+14,3

22,7
Sai s720= 100 =0,227 =22,7%

62,5
Sai s781 = 100 =0,625=62,5

22,6 23,2
26 , 4+ 16,5
100 100
Sai s782= =0,2283=22,83
26,4 +16,5

o Saturaia n ap ireductibil medie pe zcmnt este:

( S ai )i s A i
S ai med z c = i=1 n

Ai
i=1

Unde:
Sai i s saturaia n ap ireductibil pe sond
Ai aria suprafeei din jurul sondei

19
 0,2283270800+0,625135100+ 0,22782600+0,860844500
S ai med zc=
270800+ 135100+ 82600+44500

Sai med zac =0,38= 38 %

2.1.4 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL ROCII, r

Coeficientul de compresibilitatea este parametrul prin intermediul cruia se exprim

elasticitatea rocilor colectoare, elasticitate ce are o pondere important n cadrul forelor care
determin deplasarea fluidelor prin mediul poros. Coeficientul de compresibiltate este definit
ca raport al variaiei volumului cu presiunea i volumul nsui, i anume:
1 dV

V dp T ct .
,
Se opereaz, n mod uzual, cu un coeficient de compresibilitate al rocii i cu un
coeficient de compresibilitate al porilor. ntre cei doi exist o legtur:
r m p
.
Pentru cazul de fa, cnd avem numai roci plastice (nisipuri), valoarea coeficientului
de compresibilitate se poate lua, in lipsa unor determinati pe carote intre 1*10-10 2*10-10 1/Pa
Se adopt:
r =1,3*10-10 1/Pa
r 1.31010
p = = =6,6431010 Pa1
m 0,1957

2.1.5 CALCULUL VOLUMULUI BRUT AL REZERVORULUI

Volumul brut reprezinta volumul total al zacamantului de hidocarburi, delimitat in culcus

si in acoperis de stratele impremeabile, iar lateral de faliile F1 F3(anexa1). Pentru
determinarea acestui volum se foloseste relatia:

20
 Vb= Ap hmed.zac

unde:
Vb - volulul brut al zacamantului;
Ap - aria productiva;
hmed.zac. - grosimea medie a zacamantului

Vb=533000*30,53=16,27*106 m3

2.1.6CALCULUL VOLUMULUI DE PORI AL REZERVORULUI

Roca colectoare are proprietatea de a prezenta pori i fisuri. Determinarea volumului

de pori al rocii rezervorului este absolut necesar pentru evaluarea, n continuare a resursei
geologice de gaze. Pentru determinarea acestui volum:
V p=V b mmed zc

unde
Vp volumul brut al zonei productiv
mmed zc porozitatea medie in zona productiv

Vp= Vb mmedz=16,27*106*0,1957=3,18*106

2.1.7 CALCULUL REZERVEI DE IEI

1
N=Ap*hmed.zac*mmed.zac*(1-Sai)* bt 0

Unde:
N rezerva de iei
Ap aria productiv
hmed.zac - grosimea medie a zcmntului
mmed.zac porozitatea medie a zcmntului
Sai saturaia n ap interstiial pe zcmnt
bt0 factorul de volum al itiului la presiunea iniial

21
 1
=
N=533000*30,53*0,1957*(1-0,38)* 1,22 1,62*106 m3

2.1.8 CALCULUL REZERVEI DE GAZE

M=N*r0

Unde:
N rezerva de iei
r0 raia de soluie la presiunea iniial

M=1,62*106 *88,25=142,965* 106 Nm3

Capitolul III
PROPRIEILE MEDIULUI FLUID

3.1 Proprietile ieiurilor

3.1.1 SOLUBILITATEA GAZELOR N IEI RAIA DE SOLUIE, rs

Raia de soluie se definete ca fiind cantitatea de gaze in m 3N/m3, dizolvat ntru-un

3
m de iei, n condiii de zcmnt.
Se citete din diagrama din anexa 4.

3.1.2 FACTORUL DE VOLUM AL IEIULUI , bt

22
 Factorul de volum monofazic al ieiului bt se definete ca fiind raportul dintre volumul
ocupat de o anumit cantitate de iei n condiii de zcmnt i volumul ocupat de aceea i
cantitate de iei n condiii standard.
Factorul de volum al ieiului este adimensional, supraunitar, valoarea lui depinznd de
mrimea raiei de soluie, n sensul c un iei cu raia de soluie mare va avea i un factor de
volum mare.
Din diagrama din anexa 4 se citesc:
bts- factorul de volum al ieiului la presiunea de saturaie ps
bto- factorul de volum la presiune iniial, p0

bts = 1,2227
bt0 = 1,2215

t
3.1.3 VSCOZITATEA DINAMIC A IEIULUI,

Vscozitatea dinamica scade cu creterea temperaturii. ntre p 0 i ps vascozitatea

ieiului se reduce cu scderea presiunii ca pentru orice lichid. Sub presiunea de satura ie,
vscozitatea crete cu reducerea presiuni, fenomen datorat ieirii gazelor din soluie.
Se citete din diagrama din anexa 4.
Aceti parametrii se citesc din diagrama din anexa 4 in funcie de temperatura de
zcmnt.

TEMPERATURA DE ZCMNT

Tz=(Ht/a+Emed) gradT + Tma

Unde:
Emed- elevatia medie

gradT=0,03 /m gradientul de temperatur

Tma= 10 - temperatura medie anual la suprafaa scoarei terestre

E s 108 + E s720 + E s781 + Es 782 185+200+ 81+ 119

Emed .= = =146,25
4 4

Tz=(1234+146,25)* 0,03 + 9,8 = 51,2

23
 n tabelul de mai jos sunt trecute toate valorile parametrilor citii din diagrama din anexa 4.

Tz=51,2
P bt bg t g rs

Bar - - cP cP m3N/m3
p0=177,5 1,2215 - 8,85 - 88,25
psat=153,2 1,2227 0,0062 8,5 0,016 88,4
pab=22 1,0815 0,1225 15,5 0,0122 17,5

3.1.4 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL TITEIULUI, t

Elasticitatea se exprima numeric prin intermediul coeficientului de compresibilitate al

titeiului, t..Coeficientul de compresibilitate al titeiului se calculeaza cu realatia:

bts b t 0
t=
bts ( p0 p s )

1,22271,2215
t= =4,14 105
1,2227 ( 177,5153,8 )

In diagrama de variatie avem doua domenii in care factorul de volum al titeiului, ratia
de solutie si vascozitatea variaza dupa legi diferite si anume:
a) intre presiunea initiala si cea de saturatie
b) intre presiunea de saturatie si cea de abandonare
Pab=22bar
p0=177,5 bar
psat=153,2 bar
Pentru determinarea legii de variatie se folosesc conditiile unei drepte ce trece prin
doua puncte.

CAZUL 1

p= psatp0

24
 rs=constant.

a) Pentru determinarea legii de variatie a factorului de volum brut:

bt.o=1,2215

bt.sat=1,2227

bt bt 0 p p bt 1,2215 177,5 p b 1,2215 177,5 p

= 0 = = = t =
bt . sat b t 0 p 0 psat 1,22271,2215 177,5153,2 0,0012 24,3

bt
( -1,2215)*24,3=(177,5-p)*0,0012

29,680 , 2130,0012p
bt
= 24,3

bt =1,210,00005p

b) Pentru determinarea legii de variatie a vscozitii:

t.o=8,85 cP
t.sat=8,5cP

t t . sat p psat 8,5 p153,2

= = t =
t .0 t . sat p0 p sat 8,858,5 177,5153,2

t
( -8,5)*24,3=(p-153,2)*0,35

206,5553 , 620,35p
t
= 24,3

t =6,3-0,014*p cP

CAZUL 2

p = pabpsat

a) Pentru determinarea legii de variatie a factorului de volum brut

25
 bt.ab=1,08
bt.sat=1,22

bt bt .ab p pab b 1,08 p22

= = t =
bt . sat b t .ab psat p ab 1,221,08 153,222

( bt 1 , 08 131,2= ( p22 )0,14

bt
131,2 -141,7=0,14*p-3,08
bt =1,1-0,001*p

b) Pentru determinarea legii de variaie a vscozitii:

t.ab=15,5 cP
t.sat=8,5 cP

t t . sat p p 8,5 153,2 p

= sat = t =
t .ab t . sat psat p ab .t 15,58,5 153,222

t
( -8,5)*131,2=(153,2-p)*7
t
131,2* -1115,2=1072,4-7*p
t =0,33-0,05 cP

c) Pentru determinarea legii de variaie a raiei de soluie:

rs.ab = 17,5 mN/m
rs.sat = 88,4 mN/m

r sr sab p p ab r 17,5 p22

= = s =
r s . sat r s . ab psat p ab 88,417,5 153,222

rs
( -17,5)*131,2=(p-22)*70,9

rs
131,2* -2296=70,9*p-1559,8

rs
=5,6-0,5*p mN/m3
3.2. Proprietile apelor de zcmnt

3.2.1 SOLUBILITATEA GAZELOR N APA DE ZCMNT, G

26
 Solubilitatea gazelor in apa de zcmnt este mult mai redusa decat in iei, dar nu este
de neglijat. Solubilitatea gazelor in ap mineralizat de zcmnt se calculeaza cu relaia:

X Y
(
G' =G 1
10000 )
Unde:
G- este solubilitatea gazelor (raia de soluie) in ap distilata, in mn/m,pentru a care
determinare se poate utiliza diagrama din figura 3.1;
X- mineralizaia (salinitatea) apei , in meq/l, determinate prin analize de laborator;
Y- corecia salinitii cu temperatura, pentru care se poate folosi diagrama din figura 3.2

G=2,33 mN/m
XS.108=2112,87+314,93+88,18+2501,69+9,93+4,36 = 5031,96 mg.ech/l
XS.781=2287,45+349,10+83,46+2705,34+12,67+6 = 5448,02 mg.ech/l
Xs 108+ Xs 781 5031,96+ 5448,02
= =5239,99
X= 2 2

Y=0,06

Fig. 3.1 Solubilitatea gazelor n funcie de temperatur i presiune

27
 Figura 3.2.Corecia salinitii cu temperatura.

3.2.2 VSCOZITATEA DINAMIC A APEI DE ZCMNT -a

Vscozitatea dinamica a apei de zcmnt este un parametru sensibil in special, la

variaia structurii.Ea scade cu creterea temperaturii i crete cu creterea concentraiei in
sruri.
Pentru determinarea vscozitii dinamice a apei de zcmnt vom determina:

SALINITATEA APEI PE SONDA S

Sonda 108
n

SS108 = yi=48592,4+ 6311,1+1072,8+88712,4+ 477,4+266,2=145432,5

i=1

Sonda 781

yi=
n
SS781 = 52609,20+6996,0+1064,46+95934,0+609,0+366,0=157578,66 mg/l
i=1

1 l ap1050000 mg.Y =mg sruri /l ap

100 mgY %

S 108: Y=13,85 %

28
 S 781: Y=15 %
=>Y = 14,42 %

Se citete din diagrama din figura 3.3 valoarea vscozitii dinamice a apei de
zcmnt pentru:

Y = 14,42
Tz = 51,2 C

s514= 0,73*10-3 Ns/m2

Factorul de volum al apei: ba = 1

29
 Fig 3.3.
Variaia vscozitii dinamice a apei cu temperatura i salinitatea

3.2.3 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL APEI

MINERALIZATE, 'a

Compresibilitatea apei este influenat de presiune, de temperatur, de concentraia n

electrolii (mineralizaie) i de prezena gazelor in soluie.
Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate de zcmnt cu gaze n soluie se
poate calcula cu relaia:
'
a= a ( 1+ 0,05 G ' )

Unde:
a-coeficientul de compresibilitate al apei distilate fara gaze in solutie;
a- se citeste din diagrama din figura 3.4
G- este solubilitatea gazelor (ratia de solutie) in apa mineralizata de zacamant

a=4,26 1010 m2 / N

' 3 3
GS =2,255 mN /m

30
 'a= a ( 1+0,05 G' )=4,26 1010 ( 1+0,05 2,255 )=4,74 1010 m2 / N

Figura 3.4 Coeficientul de compresibilitate n funcie de temperatur i presiune.

31
 Capitolul IV
STABILIREA I AMPLASAREA REELEI SONDELOR DE
EXPLOATARE

Amplasarea raional a sondelor este acea amplasare care asigur prducia maxim de
iei , cu cheltuieli minime . n acest sens , n practica exploatrii apar dou situaii :
se d cumulativul pe zcmnt i se cere s se amplaseze sondele de extracie n aa
fel nct s avem cheltuieli minime
se dau resursele material i se cere s se amplaseze sondele n aa fel nct s se
obin valoarea maxima a produciei de iei cu aceste resurse

Amplasarea sondelor de iei se face nfuncie de modul de manifestare a energiei de

zcmnt, de regimul tehnologic de exploatare adoptat, de configuraia geometric a
zcmntului.

4.1 Amplasarea sondelor pe zcminte de iei tip band liniar ,

cu acvifer activ

Amplasarea sondelor pe zcminte de iei tip band liniar cu acvifer activ (fig 3.1) se
face n iruri (rnduri) paralele, n raport cu conturul interior (limita iei/ap pe culcu),
aceasta deoarece sondele se inund mai nti pe culcu. Numerotarea irurilor ncepe dinspre
conturul petrolifer (limita iei/ap) ctre conturul de nchidere (C.I.).
Amplasarea ncepe cu fixarea ultimului ir de sonde (irul k) ; acesta se fixeaz paralel
cu conturul de nchidere al zcmntului la o distan de circa 80-100 m.
O apropiere prea mare a irului k de C.I. conduce la accentuarea fenomenului de
interferen a irului cu falia respectiv. O ndeprtare prea mare a irului k de respectivul
contur ar face ca n volumul situat ntre irul k i C.I. s rmn o cantitate substanial deiei
nedrenat de sonde.
Dup fixarea ultimului ir se msoar distana d , dintre ultimul ir i conturul iei/ap
pe culcu.

32
 Fig. 4.1 Amplasarea sondelor de extracie pe un zcmnt tip band liniar , cu
acvifer activ

Se determin distana ntre iruri a :

d 290
a= = = 145 m
k 2

Unde:

d = distana de la ( /a ) culcu pana la ultimul ir de sonde

k= este numrul total de iruri ( k= 2 )
a1 = distana de la ( /a ) culcu pn la primul ir de sonde

a2 = distana de la primul ir la al doilea ir de sonde

S= lungimea irului

Se recomand o distan optim ntre iruri de 150 200 m. Numrul de iruri va fi n

Lp
funcie de lungimea zonei respective . Distana dintre irurile intermediare ( 2 , 3 k 1 )

33
este aceiai egal cu a i rezult din relaia de mai sus . Distana de la conturul iei/ap pe
a1
culcu la primul ir ( ) se alege mai mare decat a, avnd n vedere c primul ir este
inundat mai repede dect celelalte. Rezult c distana dintre penultimul ir ( k 1 ) i ultimul
a
ir ( k ) va fi k , mai mic decat a.
S-a constatat din practica exploatrii, c exploatarea cu mai mult de dou iruri nu
este eficient din punct de vedere al consumului energetic i deci se recomand ca n
exploatare s fie ntotdeauna cel mult dou iruri, celelalte urmnd s fie activate succesiv .
Se va proiecta n continuare numai modelul zcmntului pe care funcioneaz dou
iruri simultan, indiferent de numrul de iruri proiectate n vederea exploatrii acestuia.
Astfel, distana de la conturul iei/ap pe culcu la primul ir de sonde de extracie
este:

a1
= 1,05 a = 1,05 145 = 152,25 m

iardistana dintre penultimul ir i ultimul ir va fi :

ak
= 0,95 a = 0,95 145 = 137,75 m

Numrul de sonde de pe irurile intermediare se calculeaz cu relaia :

S
n S=
2

unde :
S este limea zonei productive ( fig 4.1 ), respectiv lungimea irului de sonde ;

2 i distana dintre dou sonde vecine de pe irurile intermediare

Pe irurile intermediare ( 2 , 3 , ... , k 1 ) numrul de sonde este acelai. Pe primul ir

se va amplasa un numr mai mic de sonde dect pe celelalte, avnd n vedere c irul 1 va fi
inundat primul i deci, sondele respective vor lucra o perioad mai scurt de timp. Notnd cu
nS 1
numrul de sonde de pe primul ir, avem :

nS 1 0.88 nS
=

Pe ultimulir se va amplasa un numr mai mare de sonde dect pe celelalte iruri,

deoarece se va inunda ultimul i n faza final a exploatrii va trebui s dreneze ct mai
n Sk
complet zona productiv. Se noteaz cu numrul de sonde de pe ultimul ir i avem:

n Sk 1.36 n S
=

34
 Distana dintre dou sonde vecine de pe irurile intermediare se determin cu ajutorul
r
diagramei din figura 4.2 . De menionatc, n diagram, S are semnificaia de raz redus
a sondei. Se calculeaz cu expresia : lg(a/rs) i, din punctul corespunztoracesteivalori de
peabscis se duce o vertical pn la intersecia cu semidreapta nr. 2. De aici se duce o paralel
i
la abscisi se citetepeordonatvaloarearaportului r S . Cunoscnd raza redus a sondei ,

r rs
rezult semidistana dintre dou sonde . Sondele laterale se vor amplasa la o distan
F1 F2 2 i
fa de faliile , respectiv ( fig 4.1 ) si la ntre ele .

35
Fig. 4.2 Diagram pentru determinarea distanei dintre sonde

36
 Dc
Cunoscnd diametrul coloanei de exploatare ( ), se poate determina raza sondei de
extracie.
Dc
diametrul coloanei
1
Dc
= 52 in = 13,97 cm
DS
diametrul sapei
DS
= 7 in = 17,78 cm

DS 17,78
rS =
Raza sondei : = 2 = 2 8,89 cm

Tabelul 4.1
Valori pentru determinarea razei reduse a sondei
l 4 4 4 4 4 4
d 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2 1,2
n 20 25 30 35 40 45
r rs 0,039 0,158 0,371 0,655 0,975 1,166

Calculul razei reduse a sondei se face pe baza datelor din tabelul de mai sus i cu
ajutorul relaiei propuse de Sciurov.
Relaia de calcul la razei reduse este:

ln r rs
=
ln r s
[ 425
( l+1.5 ) n d
+ 0,6
]
rs
Unde : raza sondei dup sap, n cm
r rs
raza redus a sondei
l lungimea canalului perforaturii realizate n strat , n cm
n numrul de perforaturi pe metru liniar de coloan
d diametrul perforaturii , n cm

ln r rs 1
=
ln(8,89)
[ 425
( 4,7+1.5 ) 20 0,8
+0,6
] = - 3,24

r rs 1
= 0,039

37
 ln r s
=
ln (8,89)
[ 425
( 4,7+1.5 ) 25 0,9
+0,6
] = -1,84

r rs 2
= 0,158

ln r s
=
ln (8,89)
[ 425
( 4,7+1.5 ) 30 1,0
+0,6
] = - 0,99

r rs 3
= 0,371

ln r s
=
ln (8,89)
[ 425
( 4,7+1.5 ) 35 1,1
+0,6
] = - 0,422

r rs 4
= 0,655

ln r s
=
ln (8,89)
[ 425
( 4,7+1.5 ) 40 1,2
+0,6
] = - 0,024

r rs 5
= 0,975

ln r s
=
ln(8,89)
[ 425
( 4,7+1.5 ) 45 1,2
+0,6
] = 0,153

r rs 6
= 1,166

r rs
Se alege valoarea cea mai mare pentru , respectiv combinaia optim .

r rs
= 1,166 cm

Pentru determinarea numrului de sonde pe fiecare ir se citete din aceeai

diagram(4.2) valoarea expresiei :

a 14500
lg lg
r rs = 1 ,166 = 4,09 4,1

38
Se citete din diagrama (4.2) valoarea raportului:

i 3 3
r rs = 4,9 10 i = 1,166 4,9 10 i = 5684 cm = 56,84 m

Se calculeaz distana dintre sonde :

i
2 = 113,68 m ; la scara hrii
i
2 = 11368 cm ( distana dintre sonde ) ;

Numrul de sonde de pe irurile intermediare se calculeaz cu relaia :

S 1240
nS
= 2 = 113 ,68 = 10,9

S = 248*5000 = 1240000 mm = 1240 m

Numrul de sonde pe primul ir se calculeaz cu relaia :

nS 1 0,88 nS
= = 0,88 10,9 = 9,6 10 sonde pe irul 1

Numrul de sonde pe ultimul ir se calculeaz cu relaia :

nS 2 1,36 n S
= = 1,36 10,9 =14,82 15 sonde pe irul 2

Se recalculeaz semidistana ntre sonde pe irul 1 :

S1 = 250 mm =250*5000 = 1250000 mm = 1250 m

S 1250
1
= 2 n1 = 2 10 = 62,5 m

1=31,25 mm (pe harta)

Se recalculeaz semidistana ntre sonde pe irul 2 :

S2 = 246 mm = 246*5000 = 1230000 mm = 1230 m

S 1230
2
= 2 n2 = 2 15 = 41 m

39
 2=8,2mm ( pe harta)

a a1 a2 ns n s1 2 1 1 n s2 2 2 2

m m M - - m m - m m
225 236,25 213,75 9 8 156,25 78,125 12 105,6 52,8

( Se face amplasarea sondelor la scar pe hrtie milimetric )

40