Calendarul, instrument de masurare

a timpului

Definitia fizica a timpului

Reprezinta stabilirea unitatii de timp printr-un
proces care se deruleaza periodic si care este
observabil cu mijloace fizice. Aceasta este
necesara intrucat rotatia Pamantului nu decurge
pe deplin uniform.
Calendarul
Reprezinta o diviziune a timpului rezultata prin
adunarea a unei multimi de zile solare. Baza sa
este fie timpul de rotatie a Pamantului in jurul
Soarelui(calendarul solar), fie timpul de rotatie a
lunii in jurul Pamantului(calendarul lunar).
Unitatile de timp naturale astronomice, luna si
anul, nu sunt multiplii intregi de zile solare, de aici
si existenta mai multor posibilitati de impartire a
timpului.
Anul
Este perioada de timp necesara Pamantului
pentru a efectua o rotatie in jurul Soarelui.
Anul comun
An calendaristic de
365 zile. Este de circa 6
ore(un sfert de zi) mai
scurt decat anul definit
din punct de vedere
astronomic.
 Anul bisect
An calendarstic de 366 zile care, o data la 4
ani, ia locul unui an comun. Prin adaugarea unei
zile (29 februarie), se elimina decalajul dintre
lungimea anului calendaristic si lungimea anului
astronomic.
Calendarul iulian
Precursor al calendarului gregorian, a fost
introdus in anul 46 i.Hr. de catre Iulius Cezar. In
calendarul iulian, dupa 3 ani comuni urmeaza un an
bisect.
Calendarul gregorian
Calendarul usual astazi in majoritatea tarilor
lumii. El a fost propus in 1581 de catre o comisie
numita de papa Grigore al XIII-lea.
* Regula anilor bisecti in calendarul gregorian
Toti anii al caror numar e divizibil cu 4 sunt ani
bisecti. Dar toti anii de inceput de secol, al caror
numar nu este divizil cu 400, sunt considerati ani
comuni.
TIPURI DE CALENDARE
1. CALENDARUL LUNAR
CALENDARUL LUNAR e unul dintre primele
sisteme de msurare a timpului. Aceste tipuri de
calendare au fost utilizate nti de ctre vechii
chinezi i babilonieni, iar mai trziu de ctre
popoarele de origine arab. Durata unei perioade
dup care Luna revine la aceeai faz era calculat
la 29,5 zile, iar a anului lunar, care cuprindea 12
luni la 354 de zile.
2. CALENDARUL SOLAR EGIPTEAN
Intervalul de timp dintre dou rsrituri heliace
ale stelei Sirius s-a numit an solar; de aici i
denumirea de calendar solar. Mai trziu, pe baza
observaiilor astronomice s-a determinat lungimea
anului solar de 365 de zile. Anul solar egiptean era
mprit n 12 luni de cte 30 de zile plus 5 zile
suplimentare care erau adugate la sfritul
anului.

3. CALENDARUL LUNI-SOLAR CHINEZ

Anul chinez era mprit n 12 luni; din timp n
timp, se introduce a 13-a lun n scopul de a se
stabili concordan dintre micarea Soarelui i
fazele Lunii.
n prezent, n China este adoptat calendarul
contemporan (gregorian).
4. CALENDARUL LUNI-SOLAR EVREIESC
Anul calendaristic evreiesc, ca i cel
musulman, fiind mprit n 12 luni de cte 29 i 30
de zile fiecare, nceputul anului se deplasa n
fiecare lun a anului.
Zilele calendarului evreiesc ncep la apusul
Soarelui, deci cu o jumtate de noapte mai
devreme cect n calendarele solare.

5. CALENDARUL GREC
n calendarul grec anul era mprit n 12 luni de
cte 29 i 30 de zile fiecare. Lunile de 29 de zile se
numeau goale, deoarece durata era mai scurt cu o
jumtate de zi fa de durata unei luni adevrate,
iar lunile de 30 de zile se numeau luni pline,
deoarece erau mai lungi cu o jumtate de zi dect
o lun normal. Neavnd denumiri speciale, lunile
erau numerotate de la 1 la 12 i mprite n trei
decade.
Pentru a aduce n concordan nceputul anului
cu fazele Lunii, n calendarul grec se folosea o lun
suplimentar care nu avea ns numr de ordine.

6. CALENDARUL ROMAN
n timpurile cele mai vechi, romanii calculau
timpul n funcie de ciclul lucrrilor agricole,
folosind aa numitul an agrar.

7. CALENDARUL IULIAN
Iuliu Cezar, cu ajutorul astronomului egiptean
Sosigene, a introdus n calendar anul de 365
zile. Pentru ca anul s nu nceap la diferite ore ale
zilei, Iuliu Cezar a hotrt ca trei ani consecutivi s
aib cte 365 de zile, iar al patrulea 366 de zile,
completndu-se astfel decalujul ce cte un sfert de
zi pe an. Ziua a 366-a a celui de-al patrulea an se
intercala ntre 23 i 24 februarie i a captat
numele de ante diem bissextum Calendas Martias,
adic repetarea zilei a asea dinaintea calendelor
lui Martius.
n calendarul iulian sunt biseci numai acei ani al
cror numr este divizibil prin patru.

8. CALENDARUL CONTEMPORAN (GREGORIAN)

Lungimea medie anului n calendarul gregorian
este de 365,2425 zile este cu 26 de secunde mai
mare dect lungimea anului tropic. n timp de
3.300 de ani aceast diferen va face ca
momentul echinociului s fie indicat mai repede cu
o zi fa de momentul real, astronomic.
9. CALENDARUL MAYA
Conceptul de calendar maya n sine este unul
complex, asta deoarece nu exista doar unul, ci trei
astfel de calendare. Primul dintre ele
este calendarul religios, care are nevoie de 260 de
zile pentru a completa un ciclu religios. Cel de-al
doilea este cel solar, careare 365 de zile, numit
Haab. Echivalentul ceea ce cunostem noi n
prezenta, nsemna la mayai echivalentul unui Tun,
20 de Tun inseamna un Katun, 20 de katun este
echivalentul unui Baktun(aproape 400 deani), iar
13 Baktun inseamna Marele Ciclude 1 872 000 zile
sau 5 200 de Tun,adica 5 125 de ani. Primele doua
calendare erau folosite pentru a prezice influente
care puteau schimba destinul, preziceri personale
sau evenimente apropiate. nsa nici unul dintre ele
nu contine teribila sentin care da natere unor
dezbateri din ce n ce mai aprinse, pe masur ce
momentul se apropie. Toate acestea sunt
prevzute de un al treilea sistem, cel numit
"Calendarul cel lung."