Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
COMPOZITIE URBANA
3. AMBIENTUL
5. CONFIGURARII URBANE
7. PERCEPTIA IN SPATIU
8. REPERUL
12. PRIVIREA
13. VEDEREA
26. AXUL
30. IMAGINEA
1. COMPOZITIE URBANA
Compozitie urbana:
- termen criticat (chiar si de profesorul Damboianu)
- vorbim despre acea parte a structurii urbane care se refera la forma.
- a te ocupa de compozitie urbana inseamna a te situa pe o pozitie doctrinara
- compozitia se sprijina si pe structura, si pe doctrina.
(conceptul de locuire!!)
- o parte din probleme erau comentate in estetica urbana
- estetica ramane doar un aspect. In cadrul esteticii se discuta forma urbana doar static. Acum nu se mai
poate face asa ceva.
- o desfasurare de front poate fi pusa in discutie
Concluzii:
- trecerea de la abordarea statica a configuratiei la abordarea dinamica
- organizarea spatiului nu se mai judeca dupa elevatie, mai ales cand este vorba de cladiri mari, importante.
- elevatia este reala in fizicul ei, dar este ireala in imaginea pe care o constituie.
Kevin Linde: - conceptul de imagine
- Mecanismul de formare al imaginii urbane
- Importanta ese inscrierea in context a cladirii:
- Puncte vizibile
- Locurile de unde poate fi privita cladirea
E L E M E N T E F U N C T IO N A L - C O M P O Z IT IO N A L E
O C O M P O Z IT E
P R O C E S D E C O M P O Z IT IE
E L E M E N T E C O M P O Z IT IO N A L - U R B A N E in t im p
O compozitie in teritoriu inseamna o localizare configurata ca stare in teritoriu; caracterizata printr-o imagine (i)
a spatiului urban.
N E V O IA D E A M B IE N T
Nevoia de
moral
Nevoia de
existenta
Nevoia de
social
3. AMBIENTUL
Ambientul nu se poate rezuma numai la o parte de nevoi. Nu trebuie aplicata o medie decat cu foarte
mare grija.
DEMERS:
- punem individul in fata unei STARI DE COMPOZITIE. Aceasta stare este trecuta printr-un filtru.
- filtrul este un proces de perceptie care sprijina pe senzatii.
- simtul tactil este foarte important.
Ex.1: O scara rugoasa (din piatra neslefuita) la o vila romana nu mai conteaza perceptia tactila in fata tabloului
gradinii care se desfasoara in fata.
Ex.2: Scara lucioasa (din marmura slefuita) la Versailles intra in contrast cu rigoarea parcului care se
desfasoara in fata (magnific, monumental)
P R O C E S D E P E R C E P T IE /
S E N Z A T IE P R O C E S D E R E F L E X IE
S TA R E A M B IA N T A A M B IE N T
a c u it a t e s e n z o r ia la s e n s ib ilit a t e a
s e n s ib ilit a t e a lu i d is p o n ib ilit a te a
n iv e lu l s a u c u ltu r a l a f e c iv a
m o b ilu l lu i d e
a c c iu n e c a r e e s te
o b ie c t iv u l
IM A G IN E R E A L A IM A G IN E M E N T A L A
d if e r it a in t r e i n d iv iz i in s itu a tii f o a r t e d ife r ite p o a te f i f o a r te
d if e r it a d e im a g in e a r e a la
C A P A C IT A T E A D E
STR UCTUR A
IM A G IN E A ID E N T IF IC A R E A
S P A T IU L U I IN D IV ID U L U I
F IZ IC /R E A L
S T R U C T U R A D E M O G R A F IC A
S T R U C T U R A S O C IA L A
S T R U C T U R A D E ID E N T IF I C A R E
IM A G IN E A
M E N TA LA
S E M N IF IC A T IE
S I S T E M U L S P A T I U L U I F IZ IC /R E A L S IS T E M U L S P A T IU L U I R E F L E C T A T
S IS T E M U L S P A T IU L U I D E R E F E R IN T A
S U B S IS T E M T E O R E T IC S U B S IT E M M E T O D O L O G IC
5. CONFIGURARE URBANA
7. PERCEPTIA IN SPATIU
Perceptia preluarea tuturor informatiilor din mediul inconjurator in momentul contactului cu acest mediu prin
intermediul simturilor
- este numai acea parte din spatiul construit amenajat al spatiului respectiv
- spatiul respectiv trebuie sa fie o demonstratie din punct de vedere a calitatii compozitiei
Kevin Linch pentru ca un spatiu sa poata fi identificat trebuie sa puna in evidenta o textura,niste noduri in
textura si niste repere.
Trama stradala
Noduri in textura
Curs de apa
Elemente de
interes
Principii:
2. Situarea unor elemente de interes pe aceste tesituri pentru punerea in evidenta a nodurilor
- datorita acestui principiu identic spatiul pare acelasi este greu sa te orientezi.Exista insa o diferenta : de
scara;de importanta
8. REPERUL
Valoarea simbolului se pune problema initierii acestei valori (unele mostenite prin traditie altele prin
inventie)
Ex: comunismul a inventa o serie de simboluri pe care le-a impus cu forta.
- Pot fi si simboluri care nu s-au impus cu forta aici intervine arhitectul - opera pe care o realizeaza devine la
un moment dat un simbol al orasului (Barcelona muzeu Meyer;piateta de intalnire cu fantana;port drapel)
Simbolul propriuzis devine simbol cand valoarea intra in istorie
exista pe parcurs si un proces de perisabilitate a simbolului
perisabilitatea simbolului reperul ramane dar isi pierde interesul.Este legata de acele simboluri legate de
moda (de stil) exista momentul in care stilul devine moda (intra in manierism)
Ex: interesul pentru anumite firme de a-si crea alte sedii la interval de 10-15 ani.
Graves sediul pentru Portland acesta nu mai conteaza acum (desi era unul din primele semne ale
postmodernismului)
Arhitectura nu este departe de ceea ce se intampla in moda
REPERE
v i z ib ile la s c a r a m a r e
P A R T IA L E
G LO BALE
S T IU T E
O R IE N T A T IV E
piata Unirii,piata Romana nu sunt piete ,de fapt sunt niste maidane
s ta p a n i s p a t iu l
d in c o lo d e s im b o l p u t e m
R e p e r e p r in in t e r m e d iu l c a r o r a
9. ELEMENTE COMPONENTE ALE IMAGINII URBANE
1.Obiectivele in sit
2. Punctele de observatie Definesc fizic imaginea urbana
3. Observator
1. Obiectivele in sit comentariul se desfasoara asupra caracteristicilor obiectivului dar si ale mediului (sitului)
- obiectiv caracteristici care privesc volum,culoare,silueta,dimensiune
- obiectiv desemnand acea constructie,amenajare care intr-un anumit tablou constituie o imagine obiect cu
caracter important in imagine de prestanta
Mediu cadru ne intereseaza :
- dimensiunile si caracteristicile acestuia
- liniaritatea mdeiului (exista sau nu)
- caracteristica prelucrarii mediului (intervine in imagine accent de volumetrii)
- culoarea
Element de prestanta
b.
a.
Cote de teren
Cote de teren
curat,proaspat simti puritate;la Paris strada este parfumata.Mirosul participa la imaginea care iti ramane
olfactiva)
3b. Miscarea spatiul se poate percepe static sau in miscare travaliu in perceptie
OBIECTIV IN SIT
Sistem de relatii
care definesc fizic
relatia urbana
POZITIE
11. PRIVIREA
Privirea de sus se realizeaza in conditii deosebite (ex. Terasele de la ultimele niveluri ale zgarie norilor
Sears Tower,Chicago-privire deasupra orasului - fabulos)
- de la nivelul zborului de pasare
rezulta o perceptie ce are un sens filosofic,demiurgic,privire dumnezeiasca
b. Privirea de jos este o privire obisnuita,normala
Sensuri de
privire
Ex: in arta plastica uratul este subiect de estetica,de frumos.In arhitectura si urbanism nu poate exista asa
ceva.Spatiul trebuie ocupat,insusit,consumat.Uratul ramane urat.
12. VEDEREA
- este intregita prin intelegere,raportare,insusire si respingere (atunci cand iti place un anumit lucru,obiect
arhitectural etc. sau din contra)
Spatiul intra in semiotica tipologica spatiul poate fi intregit prin semnificatie si simbol.Purtand
semnificatia spatiul poarta o semiotica a locului.Semiotica diferentiaza locurile intre ele (Doxiadis
Estetica) in raport cu tipul spiritual al individului.Justifica de ce in spatiul urban sunt locuri preferate
(preferinta pentru locuri din punct de vedere spiritual,locuri preferate de tineri,copii,batrani) si locuri ocolite
(noul centru al Giurgiului loc evitat de populatie).
1. Lectura de spatiu poate fi lecturat ca o carte mai simplu mai dificil dupa nivelul de cultura al
individului
2. Uzul uzezi de un spatiu cu atat mai mult cu cat lectura a fost mai intensa
3. Consumul de spatiu nu se refera la utilizarea curenta a spatiului,se refera la placerea de a fi in
acel spatiu.
Vederea experienta subiectiva,spre deosebire de privire
Foarte departe
M
Element de prestanta
M
- este o perceptie segmentata care se compune dintr-o insumare o serie de tablouri care se succed
- raportul obiectiv mediu ramane doar in mintea noastra.Poate aparea un alt obiectiv mai mult sau mai putin
important
intra in joc distanta
*
2. Perceptie ascendenta:
- putem avea ascendenta favorabila sau brutala deformare pe inaltimea profilurilor
- componente de cladiri pot dispare din imagine
- =unghi de 45 - daca depaseste 45 totul se accentueaza asupra primelor niveluri.Unele cladiri nu pot fi
privite de jos pana sus integral imagine coplesitoare
3. Perceptie descendenta:
- apare un interes deosebit pentru volumetrie
- pentru modul cum este realizata arhitectura acoperiselor
*
totul se leaga de efectul de perspectiva
Foarte departe
M
Element de prestanta
M
M mediu
- reconsiderarea obiectului de arhitectura in raport cu distanta de la care este privit
*
2. Perceptie ascendenta:
- putem avea ascendenta favorabila sau brutala deformare pe inaltimea profilurilor
- componente de cladiri pot dispare din imagine
- =unghi de 45 - daca depaseste 45 totul se accentueaza asupra primelor niveluri.Unele cladiri nu pot fi
privite de jos pana sus integral imagine coplesitoare
*
3. Perceptie descendenta:
- apare un interes deosebit pentru volumetrie
- pentru modul cum este realizata arhitectura acoperiselor
*
totul se leaga de efectul de perspectiva
CAMP STRUCTURAL
piata
Camp structural: teritoriul in care se defineste o structura cu o anumita regula (sistem de reguli) Este legat
intotdeauna de un centru pregnant sau mai putin pregnant.
C. structural configurativ.
SITUATII:
1. un singur element de prestanta
e le m e n t d e
p re s ta n ta
H
M - m e d iu
h
P
R
r a z a d e in t in d e r e
regula in sistem este impousa de una din relatiile din sistem
acest element de prestanta creaza o regula care se intinde pe o anumita raza R
H1 H2
M - m e d iu
P1 P2
d
a c e a s t a d is t a n t a d e v in e im p o r t a n t a
c a m p u r i s tr u c t u r a le
c a re n u s e s u p ra p u n
H1 H2
M - m e d iu
P1 P2
d
d u a lita te c a r e a c c e n tu e a z a
im p o r t a n t a e le m e n t u lu i
a x ia l s is t e m d e c a m p u r i
s tr u c t u r a le
H1 H2
A X IA L IT A T E M - m e d iu
P2
d
- sistem de campuri structurale
Abordarea dinamica a imaginii urbane:
- nu se mai discuta pe elevatii, ci pe perspective
- propuneri de altimetrie
H1 H2 H3 H4 H5 H6
M - m e d iu
P1 P2 P3 P4 P5 P6
- unitatea de ansamblu se obtine prin ritm.
Observatii:
- traseul cu ritm duce la un loc important
- un ritm te poate duce din exterior catre un loc important.
- avem inceput ----------------------- > sfarsit
Ex.: la Galati: spatiul central, la Vaslui: centrul
- prin ritm: atractie catre un anumit loc
- baza campului structural este in dominanta si ritm
- prin camp structural, ritmul unifica, diversifica, directioneaza, semnalizeaza, polarizand
interesul intr-un anumit loc
c e n tru
r e la tie d e a s c e n d e n ta
c e n tru
r e la tie d e d e s c e n d e n ta
- extinderea a unui camp structural in alt camp structural zona in care regula este a unui camp
structural cat si a celuilalt camp structural va produce trecerea, continuitatea de la un camp structural
P+1
P+10
A B
P+10 P+1
P+10
P+1
A
B
Zona care include reguli
acceptate de cele 2
campuri
A B
Campuri structurale
Variante de rezolvare
- o inregistrare dinamica definirea imaginii prin elemente de prim-plan (ex: arcade) imagine libera
SIMONDS relatia intre elementele de prim-plan elemente de fundal privelistea capata substanta prin
existenta elementului de prim-plan
- elemente de prim-plan (coloane,balustrade,un arbore) valoare de scara in raport cu privelistea
- elementul de prim-plan da materialitate dinamicii de perceptie a sitului
- conteaza la nivelul puterii de sugestie (incarcare psihologica)
- In cadrul compozitiei (fie urbane,fie peisagera) stare de contrast intre peisaj si prim-plan.
1. Dezvaluirea privelistii prin surpriza succesiune in imagini ideea de monumental (monumentalul) in
cadrul unei compozitii urbane dezvaluirea imediata,fara pregatire prealabila privelistea este un pandant
al elementelor de prestanta,care genereaza monumentalitatea spatiului
2. Dezvaluirea prin succesiune intervine ca element (este legata de ideea) de surpriza privelistea este
descoperita sau sesizata progresiv,imaginea globala fiind dinamica
- dezvaluirea prin succesiune nu mai este legata de ideea de monumental
O categorie aparte a privelistii este perspectiva efectul de perspectiva este o priveliste conturata ,limitata
de un cadru
- efectul de perspectiva impune o relatie foarte clara intre observatorpunct de observatieobiect observat
cadru
Capul de perspectiva poate fi un element vertical,un element de trecere de tip poarta (Arc de triumf) sau
poate fi o amenajare in plan orizontal (efect de perspectiva in descendenta)
In spate
Prim-plan
monumentalitate
Compozitie se poate miza si pe efectul de monumentlitate cat si pe elementul de surpriza (pe efectul de
dinamicitate ritm de dinamica accelerat)
Piata Sf.Petru
Forma trapezoidala a
pietii sporeste - efectul
de perspectiva
monumentalitate
alta culoare
o culoare
- diferentiere de culoare intre front si capatul de perspectiva
cu cat culoarea este mai inchisa,cladirea se apropie se reduce efectul de perspectiva
daca culoarea cladirii este mai deschisa decat frontul,efectul de perspectiva se mareste
Ex: Manhattan (Gemenii) erau albi,contrastand cu griul Manhattan-ului
- efect de perspectiva orientat sud fatada neluminata (negativa pentru elementul de prestanta)
Ex: Academia militara orientare catre sud fapt negativ rezalitare a fatadei
- In principiu se pune problema de a se prelucra terenul (sistematizare pe verticala) astfel incat sa am in imagine
cladirea
Ex: Casa armatei prelucrare monumentalitate
element de prestanta
Exista situatii in care netratarea de sistematizare pe verticala ascunde monumente.In alte situatii poate fi un
element definitoriu pe care il urmaresc (Centrul olimpic Osaka) ascundere,revelare
- se realizeaza de la o distanta de 3000-3200 m distanta maxima de la care ochiul poate percepe un asemenea
efect (Versailles,Roma Piata del Popolo,Petersburg)
- conteaza elansarea pe verticala cupole,flese
Ex: Flesa Amiralitatii din Petersburg;Flesa Amiralitatii Copenhaga (ingusta si foarte inalta)
1. privelistea
2. perspectiva
3. axa de compozitie
mijloc compozitional
-se sprijina pe un element liniar de plan intre 2 sau mai multe puncte
-liniaritatea de baza legatura intre 2 sau mai multe puncte specifice cu rol volumetric si functional
-axa nu trebuie inteleasa exclusiv ca o organizare rectilinie: o organizare sinuoasa poate sa constituie o axa daca
indeplineste caracteristicile: axul directioneaza, ordoneaza, (legat de o anumita ritmare a spatiului) unifica, efect
de unitate, unicitate.
-caracteristici : traseul, capetele axei, cadrul axei ( se resimte numai in conditiile in care el pune in evidenta o
anumita stare de unitate
25. AXUL
-o anumita ierarhizare a axelor, se determina prin tratarea spatiului respectiv in profil transversal/longitudinal
axul: starea de echilibru- se constituie intre simetria totala si libertatea totala
libertatea totala spatiala: se constituie la nivelul imaginii
Sau: constructia unei cladiri mai mici, similare ca volum cu cea de pe partea stinga, legata de cladirea mare
Sau: gasirea unor locuri pe partea stinga unde s-ar putea amplasa niste cladiri de factura celor de pe dreapta
Ex: Deva: deschidere catre situl inconjurator; frontul construit devine o bariera compozitionala intre parc si zona
X, nu mai are efect de fundal.
PARC ZONA X
axe exterioare
Axe interioare
Putem continua acest exemplu si in interiorul spatiului prin pavaj, lampadou, sau putem avea o continuitate
virtuala finalizata cu un punct.
Ex p-ta Capitoliului:
ax grupa 2
ax grupa 3
ax grupa 1
Intersectia axelor trebuie stapinita 1. la nivelul orasului avem de a face cu o intersectie;
2.in interiorul spatiului
lucrurile capata un rafinament.
Ex: P-ta Anunziata fintinile reprezinta intersectia axelor
29. IMAGINEA
Gol
1. marimea spatiului
-dimensiunea concreata a spatiului dimensiunea comensurabila
-dimensiunea absoluta raportata la starea omului:
ex: Moscova dimensiune uriasa a spatiului spatiu neobisnuit
2. deshiderea spatiului
-ne putem referi si la inchiderea spatiului,
ex. 1 piata regala din Barcelona:
-acest spatiu se caracterizeaza prin deshidere minima sau inchidere maxima
amfilonada de coloane devine elementul dominant (nu trebuie sa ne imaginam exclusiv o dominanta)
Accese
Amfilonada de coloane
Element dominant
Ex. 3 palatul regal
Deschidere maxima,
Inchidere doar pe o parte
Gradina
starea de imbogatire a spatiului prin lucruri, elemente, calitatea imaginii deschise spre anumite ruine (ex:
Acropola Atenei)
deschidere ampla
3. Umplerea spatiului
ex. piata din Barcelona: umplerea se realizeaza prin coloane, plantatie de palmieri
elemente de compozitie:
-dominantza spatiului asupra elementului de umplere sau
-dominantza elementului de umplere asupra spatiului
ex. : P-ta Veche din Brasov: cladirea Primariei element de umplere subordonat fata de spatiul care este
dominant
-piata din Bistrita-Nasaud: catedrala- element de dominantza, domina spatiul, este alt raport
-gradinile din Alhambra: umplere foarte rafinata
-piata din Siena : umplere data prin desenul din pavaj (in evantai)
4. orientarea spatiului
b) orientarea compozitionala
-legata de deshidere, de directionare
ex: o curte interioara trebuie sa aiba o dominanta
5. forma
6. culoarea
are 2 sensuri:
culoarea propriu-zisa: poate servi dominanta, unitatea ansamblului, poate avea si efect negativ;
culoarea trebuie controlata
Nouvel foloseste foarte mult culoarea, sticla colorata
Culoarea ideala: ca atmosfera, apare ideea de integrare in context, in mediu
2. calitati care rezulta in urma compozitiei care foloseste anumite principii si mijloace
-sunt 7 calitati: 3 calitati constitutive primare (elementare) marimea spatiului, deshiderea spatiului, umplerea
spatiului ;3 calitati constitutive sintetice (de sinteza) orientarea spatiului, forma, culoarea ;1 calitate
constitutiva ca produs superior de selectie stil stilistica spatiului
- proces evolutiv
- conceptul de Societate urbana
- deplasarea contradictiilor din interiorul spre exteriorul fenomenului urban,
-> proces evolutiv - forma urbana este concretizarea in timp si spatiu a fenomenului urban
S-au
incercat definiri ale fenomenului urban:
a. sprijinite pe relevarea functiunilor urbane, cresterea urbana si forma/imaginea urbana
b. determinarea fenomenului urban pornind de la coroborarea functiunilor interne si esterne ale orasului
c. pe baza structuralista:
- structurile urbane sunt intr-o continua transformare
- exista mai multe directii de determinare structurala:
- structura morfologica-functionala
- structura spatial volumetrica
Fenomenul
urban este diferit de forma pe care o imbraca orasul, fiindca forma si structura pot fi privite din
mai multe puncte de vedere (plastic, matematico-geometric, topologic)
Fenomenul
urban se definete pornind de la determinarea esenei sale si substanei sale.
1. Centralitate
2. Conflictualitate
3. Simultaneitate
1. Centralitate- fenomenul urban se manifesta printr-o grupare de obiecte, actiuni, fenomene intr-un spatiu mai
mult sau mai putin delimitat.
2. Conflictualitate- fenomenul urban asociaza consumul si productia => o stare de conflictualitate
3. Simultaneitate- toate aceste elemente asociate cu fenomenul urban se desfasoara simultan.
De exemplu:
strada - loc de manifestare a fenomenului urban in timp si spatiu; il releva pe un anumit plan al complexitatii
sale; pentru ca 1, 2 si 3 se exprima pe mai multe niveluri de spatialitate si pe mai multe directii de interes
(economic, social, politic, material, spiritual)
-> fenomenul urban = realitate globala (Lefebvre)
Situatia
este exprimarea, in esenta, a fenomenului urban.
EXISTENTA URBANA:
- exprimare materiala si spirituala a fenomenului urban
- inseamana: cadru construit, oamenii aflati acolo la un moment dat, automobilele, plantatiile
- este o concretizare complexa, evidenta, a unei anumite structuri urbane.
CONCULZII:
1. EXISTENTA URBANA este o manifestare a formei urbane, aceasta fiind inclusa conceptual si practic
fenomenului urban.
2. FORMA URBANA (nu inseamna doar volumetric urbana) inseamna orice concretizare in
static/dinamic a fenomenului urban, putand include: forme spatiale, forme de organizare teritoriala, forme de
viata urbana.
3. STRUCTURA URBANA are rol:
- pasiv - de intermediere de la esenta spre substanta fenomenului urban
- activ - canalizarea pe cai favorabile a proceselor fenomenului urban
4. EXISTENTA URBANA releva o evolutie impusa de procesul firesc de transformare a structurii urbane.
Observatie:
- fenomenul urban are o desfasurare continua, infinita prin multitudinea tipologica, spatiala, temporala a
succesiunilor sale fenomenologice
- forma urbana are momente de stagnare, discontinuitate.
Referirile fenomenului urban catre logica formei si catre dialectica continutului justifica intelegerea lui
ca un sistem.
Aceste referiri impun relatii intre componentele componentele fenomenului urban, astfel incat acestea
se realizeaza in sisteme si in subsisteme.
Fenomenul urban poate fi:
- unitar/mai putin unitar
- dens/mai putin dens
- intens/mai putin intens
Fenomenul urban ca sistem se defineste numai prin intermediul formei urbane; fapt care ne conduce la
ideea cunoasterii si dirijarii fenomenului urban (a proceselor si actelor sale) prin analiza atenta, coroborata a
manifestarilor de orice fel ale formei urbane.
36. DIALECTICA FORMEI URBANE. CARACTERUL ACTIV SI DETERMINAREA SPATIO-
TEMPORALA
Observatie: forma urbana are un caracter dialectic, care reflecta evolutia fenomenului urban
TRASATURI:
1. Capacitatea de a se exprima foarte diferit fie
a. in concret in cadrul unei anumite existente urbane, prin imagine, miscare, sunet,
b. in abstract imaginativa in cadrul reprezentarii existentei urbane ante sau post-
existent:
1. grafic, prin mijloace matematico-geometrice, tehnice, plastice
2. verbal, prin concept psiho-sociologic sau matematico-statistic.
- forma urbana are capacitatea de a trece de la o manifestare logica, dar abstracta (printr-un anumit
limbaj) intr-o forma de actiuni eficace, din care rezulta o anumita existenta urbana
1. Spatiul urban omogen - este defapt un spatiu care presupune uniformitate, lipsa de elemente
particularizatoare, practic un spatiu fara topie, (Lefebvre)
topie- configurare complexa (spatiala, functionala, sociala, cinetica), care se refera la toate manifestarile formei
urbane pe un anumit plan de esentializare. Este o schema a formei urbane care se realizeaza mintal pornind de la
identitatea existentei urbane.
2. Spatiul urban heterogen spatiu diferentiat (in interioruol lui sau fata de alt spatiu din cadrul aceluiasi
organism urban).
- Aceasta diferentiere rezulta pe mai multe planuri;
a. diferentiere de functiune: fiecare spatiu urban poate sa aiba o anumita dominanta functionala, chiar daca el
cuprinde localizari ale mai multor functiuni.
b. diferentiere de pozitie: aceasi funciune asezata in pozitii diferite genereaza rezolvari si dezvoltari spatiale
diferite.
c. diferentiere de conceptie: spatii urbane care au aceeasi functiune si aceeasi pozitie, dar sunt concepute pentru
oameni, sau grupari diferite de oameni, sunt diferite.
- Un rol important in diferentierea spatiala o are modelarea spatiului urban de catre grupuri sociale:
- Grupuri sociale:
1. clase sociale sau paturi sociale
2. organizatii si institutii care au caracter de stat.
De exemplu:
- Diferentiere spatiala la Paris
N - axul E-V, axul Senei
- axul N-S, axul care s-a dezvoltat mai inatai
V E
- orice deplasare de interese in teritoriul urban are un traseu pe care il preia pana in
S
momentul in care isi gaseste un loc propriu.
formei urbane distingem 3 categorii de spatii in raport cu conceptul general de diferentiere spatiala:
1. spatii izotopice
2. spatii heterotopice
3. spatii utopice
- Simti un spatiu atunci cand el are o functie care te chiama spre el.
- Spatiul urban trebuie utilizat conform unei organizari spatiale si functionale care are in vedere
necesitati prezente, dar si posibilitati viitoare.
-selectia topica este mijlocul fundamental, obiectiv sau subiectiv, in conturarea trasaturilor organismului urban.
- este posibil ca la un anumit moment dat o existenta urban sa rezulte ca rezultat al selectiei topice:
De exemplu: piata San Marco Venetia.
- in cursul dezvoltarii orasului (a unui ansamblu, a unei zone) particularitatile sale se retin prin filtrul
spatiului omogen, rezultand un spatiu unitar.
PROCESUL=UNITATEA SPATIULUI URBAN
- se realizeaza
- in afara contextului initial (Targu Mures intregirea esplanadei necesita o noua unitate)
- in contextul initial (Sibiu
- unitate
- de stil - originara (cladirile sunt realizate in acelasi stil)
- artificiala (realizam in continuare cladiri in acelasi stil.)
- de convenienta unitate evolutiva imbina configuratia de elemente initiale cu noile rezolvari in cadrul
ansamblului.
- se poate vorbi de unitate intre nou si vechi numai atunci cand ansamblul prezinta o alcatuire
functionala complexa si elementele noi nu se rezuma la a fi doar un simplu cadru.
- integrarea formala poate opera
- la nivelul spatialitatii generale
- la nivelul plasticii particulare
- un spatiu urban unitar este un spatiu urban particular, iar celelalte atribute care pot sa apara conduc
intr-o anumita directie valoarea particulara.
DEFINITIE: Valoarea particulara a spatiului urban este o rezultanta a interferentei unor participari de
natura unei generalitati restranse, conferind caracter, si a unor participari de natura singularului, conferind
specificitate.
Elemente de specificitate: sunt elemente care subordoneaza functional , spatial volumetric si comportamental,
asigurand in acest fel unicitatea ansamblului.
- o specificitate se realizeaza in cadrul unitatii prin contrast , cealalta prin similitudine.
- Legatura intre specificitate dominanta unitate de ansamblu poate fi apreciata numai in contextul de
ansamblu al spatiului urban respectiv (ex.: blocul turn din piata Salii Palatului)
- Nu se poate face o delimitare clara intre caracter si specificitate, existand intotdeauna o zona de
suprapunere.
- Prin procesul de selectie topica, trasaturile de generalitate devin trasaturi de caracter care, retinute in
timp, se constituie apoi ca elemente de specificitate.
- Sunt cazuri in care procesul este invers: elemente de specificitate -> trasaturi de caracter -> trasaturi de
generalitate. Ex.: constructia urbana industrializata.
- Se poate ca ceea ce este caracterisitic pentru un spatiu restrans sa fie un element specific pentru un teritoriu
mai mare.
- Pentru desprinderea caracterului si specificului unui spatiu urban este necesara atenta lui incadrare in spatiu-
timp.
- Specificitatea spatiului urban se situeaza pe drumul de la functie la simbol, impunand spontaneitatea si
premeditarea logica, creativitatea artistica si creativitatea tehnico-stiintifica, insa trecute prin filtrul selectiei
topice.
- Fenomenul urban este un subsistem in sistemul general al dezvoltarii societatii.
u n s p a t iu
d if e r e n t e r e a
s eg r egat
im p u n e
u n s p a t iu
n e d if e r e n t ie r e a
n es eg r eg at
Specific: o esentializare a unui loc comun mai multor locuri (o esenta a esentelor.
Semne urbanitatii se situeaza in planul calitativ/cantitativ. Ele au rol in definirea globala a calitatii
vietii.
Caliattea vietii reflecta, de faptcalitatea unui mediu de viata.
- In conditiile actuali dezvoltari a societatii umane, forma urbana se constituie ca factor fundamental de
mediu -> preocupari pentru
mediul functional mediul in care se realizeza anumite functiuni privind existrenta omului
mediul natural-microclimatic mediul in care conditiile naturale sunt folosite rational, puse in valoare, si modul
cum realizarile pot influenta conditile de clima.
mediul artificial-fizic modul in care se realizeaza constructia si amenajarea teritoriului conteaza aspectul
aspectul vizual
mediul socio-cultural modul in care imbinarea naturalului cu artificialul, a traditiei cu inovatia, a interesului
individual cu cel colectiv duc catre forme pozitive de manifestare psiho-sociala a locuitorilor.
- Orasul nu mai poare ramane la stadiul de produs. El este inteles ca opera urbana; insusita, si nu
suportata de om.
- Lefebvre considera orasul :
obiect (spatial)
mediatie (intre ordinea departata/apropiata)
opera
Forma urbana sae situeaza intotdeauna in contextul unor conditii:
interventia structuranta (conditii obiective naturale si functionale)
formatia comportamentala (conditii obiective psiho-sociologice)
constrangere conceptuala (conditii obiectiv-subiective, etice, estetice, politice.
Aceste conditii asigura formei urbane stabilitate in timp si spatiu, si valoare ca produs social.
Forma urbana esentiala componenta a culturii urbane.
nu sunt componente ale formei urbane, ci produse ale sintezei pe care aceasta o realizeaza.
Relatia dintre structura urbana si forma urbana implica o relatie de conditionare intre sistemele
texturilor urbane si convergenta prezentelor si faptelor urbane care obiectiv si subiectiv se inteleg spatial in
tiparul acestor texturi.
Ex.: construirea pietonalului in spatiul urban.
Intervin:
Densitatea de interese
interesul functional raportat la functionalitate
interesul pentru infomare, raportat la imaginea urbana.
Interesul pentru contact social raportat la calitatea socio-culturala a zonei si structura functionala si spatiala.
2. Formarea pietonalului.