COMPOZITIE URBANA C.1 - punem individul in fata unei STARI DE COMPOZITIE.

Aceasta stare este trecuta printr-un filtru.

Compozitie urbana: - filtrul este un proces de perceptie care sprijina pe senzatii.
- termen criticat (chiar si de profesorul Damboianu) - simtul tactil este foarte important.
- vorbim despre acea parte a structurii urbane care se refera la Ex.1: O scara rugoasa (din piatra neslefuita) la o vila romana
forma. nu mai conteaza perceptia tactila in fata tabloului gradinii care
- a te ocupa de compozitie urbana inseamna a te situa pe o se desfasoara in fata.
pozitie doctrinara Ex.2: Scara lucioasa (din marmura slefuita) la Versailles intra
- compozitia se sprijina si pe structura, si pe doctrina. in contrast cu rigoarea parcului care se desfasoara in fata
(conceptul de locuire!!) (magnific, monumental)
- o parte din probleme erau comentate in estetica urbana
- estetica ramane doar un aspect. In cadrul esteticii se discuta
forma urbana doar static. Acum nu se mai poate face asa ceva. P R O C E S D E P E R C E P T I E /
- o desfasurare de front poate fi pusa in discutie S E N Z A T P I ER O C E S D E R E F L

Concluzii:
- trecerea de la abordarea statica a configuratiei la abordarea
dinamica
- organizarea spatiului nu se mai judeca dupa elevatie, mai
ales cand este vorba de cladiri mari, importante. S T A R E A M B I A N T AA M B I E N T
- elevatia este reala in fizicul ei, dar este ireala in imaginea pe
care o constituie.
Kevin Linde: - conceptul de imagine
- Mecanismul de formare al imaginii urbane a c u it a t e s e n z s o e r in a s l ai b i lit a t e a
- Importanta ese inscrierea in context a cladirii: s e n s ib i lit a t e d a i s l pu oi n i b i li t a t e a
- Puncte vizibile n i v e l u l s a u c u l t ua rf ae lc iv a
- Locurile de unde poate fi privita cladirea m o b ilu l lu i d e
a c c i u n e c a r e e s t e
o b i e c t i v u l
Definirea imaginii urbane
- face abstractie de calitatea obiectelor de arhitectura I M A G I N E R E I M A AL AG I N E M E N T A
- are consecinte la nivelul plasticii d i f e r i t a i n t i rn e s i in t ud ai v t i zi i f o a r t e d if e r
Compozitia urbana produs al coroborarii in sit a elementelor de cadru d if e r i t a d e i m a g in e
urban, determinate functional in cadrul structurii spatial configurative
A C T I V I ET LA ET MI E N T E F U N C T I O N A P L RE O D U S I N S P A T I U L F I Z I C Ambianta se defineste, in principiu, cu oarecare nuante de
E L E M E N T E F U N C T I O N A L - C O M P O Z I T I O N A L E subiectivism.
O C O M P O Z I T E
E L E M E N T E C O M P O Z I T
P R O C
I O i n N t A i m L p- U R B A N E
E S D E C O M Ambientul
P O Z I T I E se defineste, in principiu, subiectiv.

S T R U C T U R A C O N F I G U R A T I V A S P A T I A L A - U R B A N A
Obs.: Unei ambiante ii corespund o multitudine de ambienturi.
P R I N C I P I I D E C O M P O
Opera de arta este inteleasa numai atunci cand exista
Z I T I E

concordanta intre structuri (intre cele doua sisteme).

O compozitie in teritoriu inseamna o localizare configurata ca stare in In lungul acestui proces , arhitectul are o mare responsabilitate,
teritoriu; caracterizata printr-o imagine (i) a spatiului urban. trebuie sa fie in cunostinta ed cauza, misiunea lui, de a sti pentru cine
construieste.
Ex.: in sec. XIX arhitectura gotica nu a fost inteleasa au fost
daramate multe edificii -> conceptele estetice ale timpului respectiv
nu ami intrau in concordanta cu structura intelegerii gortice.

Mecanismul de consituire al imaginii urbane.

Exista 3 sisteme racordare.
Unitatea semnificativa de spatiu.
Compozitia urbana=opera de arta.
Substanta la nivelul continutului = functionalitate ca stare de S T R U C T U R A D E I D E N T I F I C A R

activitate. C A P A C I T A T E A D E
S T R U C T U R A
Propozitia = totalitatea mijloacelor de exprimare corelate coerent I M A G
S P A T
I N
I U
E A
L U I
I D E N T I F I C A R E
I N D I V I D U L U I
A

La nivelul formei - discursul este constituit ca stare de compozitie F I Z I C / R E A L

- enuntul se constituie ca valori compozitionale

spatiale.
Ambient- inteles tripolar S
S
T
T
R
R
U
U
C
C
T
T
U
U
R
R
A
A
D
S
E
O
M
C
O G R
I A L A
A F I C A

S T R U C T U R A D E I D E N T I F I C A R
I M A G I N E A
S E M N I F I C A T MI E E N T A L A

S I S T E M U L S P A T I U L U I F I Z I C / R S E I AS LT E M U L S P A T I U L U I R E F L E C
Nevoia de moral
N E V O I A D E A M B I E N T S I S T E M U L S P A T I U L U I D E R E F E R I N T A

Nevoia de existenta
S U B S I S T E M T E O R E T I SC U B S I T E M M E T O D O L O G I C

Nevoia de social

Ambientul nu se poate rezuma numai la o parte de nevoi. Nu

trebuie aplicata o medie decat cu foarte mare grija.
DEMERS: