1.

DESPRE CONCEPTIA SPATIULUI ARHITECTURAL IN EPOCA MODERNA SI

PREMODERNA

Spatiul arhitectural este in conceptia lui Bruno Zevi, protagonistul arhitecturii. El spune ca istoria arhitecturii ar trebui
sa fie inainte de toate istoria conceptiilor spatiale; a judeca arhitectura inseamna a judeca spatiul interior, restul e
important dar e subordonat conceptiei spatiale.
Preioada premoderna
Aristotel defineste spatiul ca fiind un continuator de lucruri, o cavitate limitata la exterior si umpluta la interior;
arhitectura este ratiunea de a umple aceasta cavitate. Observam in aceasta gandire reducerea la cele doua extreme a
spatiului arhitectural interior si exterior. Aceasta gandire bipolara a caracterizat aproape toata perioada de doua milenii
a gandirii occidentale. Cateva mari etape au marcat conceptia despre spatiu ce tine cont de descoperirile stiintifice ale
vremii:
a) Conceptia euclidiana -a dominat aproape 18 secole gandirea stiintifica. Spatiul era cosiderat limitat, finit; legile
matematicii se bazau pe axiomele euclidiene ce constituie suportul logic al geometriei ca expresie a nevoii umane de
ordine in haos. Ordinea este o nevoie profund umana ce rezulta din limitele conditiei umane.
b) Conceptia newtoniana -marcheaza marea schimbare in conceptia despre spatiu, pornita din perspectiva
reconsiderarii spatiului fizic si a descoperirii legilor atractiei universale. Spatiul era omogen, izotrop, imobil. Extensia
spatiului in univers putea fi finita. Spatiul arhitectural e in continuare perceput din perspectiva geometrica, statica, nu
se elibereaza prin miscare de constrangerile statice.
c) Conceptia lobacevscyana (neeuclidiana) Lobacevscy, matematician rus aduce in discutie axiomele lui Euclid. El
extinde problematica spatiala introducand notiunea de deplasare in calculul matematic.
d) Conceptia topologica -bazata pe teoria relativitatii (Ensthein). Teorii : -continuitate spatiu-timp; -infinitul limitat de
constanta vitezei luminii ; -simultaneitatea e relativa.
In teoriile arhitecturii contemporane se foloseste terminologia de spatiu euclidian in sens mai larg decat
sensul strict (sens strict=spatiul e limitat ;-sens larg=propune un sistem de coordonate care e teoretic infinit in spatiu si
timp). Perioada premoderna e profund marcata de conceptia euclidiana despre spatiu chiar daca in sec. 19 se
imbogateste cu noi teorii; istoria si teoria arhitecturii se inspira din arta, stiinte psihologice, sociologice. Miscarea e
influentata de arhitectura (arta a spatiului pentru prima oara).
Sedl Mayer trateaza forma in 3 ipostaze: a) ca proportie; b)ca structura; c)ca spatiu. Proportia se bazeaza
pe teoria
numerelor; proportia in sine nu duce la placere estetica decat daca sunt armonioase, insotite de euritmie care tine de
spiritul si starea artistului. Forma ca spatiu nu duce la rezultate satisfacatoare daca spatiul nu e luat impreuna cu
limitele sale materiale. Arhitectura premoderna a compus mereu spatiile in ideea de interpretare, dar statica si bazata pe
ierarhie. Barocul a condus la prima eliberare spatiala: a descopmus peretii si acoperisurile, a subliniat existenta a 2 coji
(interior si exterior). Pana in sec 20 problema spatiului poate fi pusa sub 2 aspecte: -unul al spatiului arhitectural
propriu-zis, analizat prin exemplele cele mai valoroase ; -altul al discutiei despre spatiul arhitectural facuta prin teoria
arhitecturii.
Perioada moderna
Aparitia noilor matreiale si punerea lor in opera, dezvoltarea industriei produsului ce antreneaza problematica
arhitectura locuintei de masa si a estetizarii acesteia, toate acestea se fac pe fondul unor profunde transformari in
gandirea specifica arhitecturii moderne. Spatiul traversand materia, golul traversand plinul, relatia plin-gol,
continuitatea spatiului interior exterior definesc o noua relatie intre forma si spatiu.
Spatiu ca obiect, forma concreta, materie incarcata de simboluri. Spatiu ca un gol, spatiu sapat in forma. Continuitatea
spatiului, extensia, penetrarea interior-exterior, curgerea , fluenta, sunt notiuni din ce in ce mai vehiculate in
vocabularul arhitecturii moderne. Limita spatiala nu mai trebuie sa corespunda structurii portante. Wright distruge
colturile introducand ferestre de colt, limita nu corespunde structurii portante, console uriase, partiu flexibil. Ludwig
Mies wan der Rohe are o contributie importanta in largirea acestiu vocabular (pavilionul expo de la Barcelona),
prelungirea exagerata a peretelui afiseaza extensia unidirectionala a spatiului, folosirea peretilor in scopul limitarii,
dirijarii sau curgerii spatiale.
2. Conceptul spaial la Schulz i Meiss.

Aristotel definete spaiul ca fiind un continuator de lucruri, un fel de cavitate limitat la exterior i umplut la interior.
Nu exist spaiu vid. Arhitectura este raiunea de a umple aceast cavitate. Arhitectura este arta cavitilor. Ea definete
att la interior ct i la exterior. Orice perete are o suprafaa interioar i una exterioar. Lumea ca spaiu coninnd pe
om e o succesiune de coji sferice fiecare nvelind pe precedenta.
Observm n aceast gndire reducerea la cele 2 extreme a spaiului arhitectural: interior sau exterior. O oper
arhitectural care are numai exterior este scenigrafic. Reducerea la spaiu "eschiveaz simbolurile i semnele concrete
subnelese de materialitatea sa" (Pierr von Meiss).
Perioada premodern este profund marcat de concepia euclidian despre spaiu. Arhitectura ca "art a spaiului" apare
pentru prima dat odat cu micarea "Eifhtung" ai crui reprezentant, Wlflin, analizeaz
Stilurile arhitecturale, n special renatere i baroc din perspectiva factorului psihic. Worringer analizeaz stilul gotic i
neogotic aducnd noi contribuii la nelegerea goticului ca art abstract, iraional, bazat pe empatie i intropatie.
Teoria "Gestaltist" trateaz forma ca pe o funcie a psihicului.
Metoda analizei formale a lui Sedlmayr trateaz forma n trei ipostaze: forma ca proporie, forma ca structur i ca
spaiu. Forma ca proporie se bazeaz pe teoria numerelor. Proporiile n sine nu produc ns plcere estetic dec dac
sunt armonioase, simetria lui Vitruviu, starea de "graie" a creatorului, curitmia. Starea de "graie" nu poate fi transmis
dect unui spectator iniiat: "accesibilitatea unei opere de art presupune o atitudine adecvat"(Schulz).
Forma ca spaiu interior nu poate duce la rezultate satisfctoare dac spaiul nu e luat mpreun cu limitele sale
materiale care, singure, la rndul lor, nu pot avea semnificaie.
"Caracterul unui loc poate fi independent de forma spaial i dependent de motivaia simbolic"(Schulz). Arhitectura
este determinat de foarte muli factori dintre care doar unul este forma spaial.
Noiuni de "interpretare", "fuziune", precum si interpretarea renaterii ca pe o "adiionare de forme independente", n
vreme ce barocul "priveaz prile de independea lor dndu-le sens doar mpreun".
Spaiul contemporan n viziunea lui Schultz i Meiss
n teoriile arhitecturale contemporane se folosete terminologia de spaiu euclidian ntr-un sens mai larg dect acela
"stricto senso" de spaiu definibil n cadrul geometriei euclidiene. Sensul strict euclidian este c spaiul este limitat, n
timp ce sensul actualizat presupune un sistem de coordonare, care este teoretic infinit n spaiu i timp. Dup C. N.
Schulz "relaiile fundamentale geometrice pot fi combinate ntre ele". Organizarea elementelor de arhitectur n raport
cu un punct se numete centralitate, cea n raport cu o linie se numete axialitate, organizarea dup un sistem de
coordonate spaial conduce un schelet structural. Pantru a nelege mai bine diferena ntre relaiile geometrice i cele
topologice, Schulz atribuie cantitatea primelor i calitatea celorlaltor, prin caliti nelegnd caracterul difuz sau
centripet, analiza spaiului arhitectural ar trebui fcut innd cont de relaiile convenionale.
P.V.Meiss teoriile spatiale legate de semnificatia arhitecturii sunt reluate atat din directia discursului gestaltis al
formei spatiale semnificative cat si din cel al locului nascator de identitate
3. Noi valente ale spatiului arhitectural si teoreticieni care au contribuit la definirea lor
4. Idealul social exprimat in arhitectura (per. Premoderna, moderna, postmoderna)

Dominata de cateva valori morale (DUMNEZEU, STATUL, STIINTA), revolutia franceza transforma aceasta triada in
opozitia Dumnezeu-om, stat-cetatean. Sfarsitul sec19 inceputul sec 20 triada devine tot mai labila ; motivatii:- revolutia
1917 ce a zdruncinat statul imperialist si tarist rus, credinta si le-a inlocuit cu conducerea proletariatului; -marirea
imperiului austro-ungar eliberarea pop., europei centrale si de est.
Marile idealuri pt o lume mai buna , accesibile celor multi sunt imbratisate si de elita europeana , apuseana, care
considera rev. rusa ca o experienta valabila. Locuinta de masa, masina de locuit a lui Corbusier, urbanismul lui
luminat erau mai curand expresii ale unor teoretizari convingatoare, dar erau departe de a fi un ideal.
Avangarda germana propovaduieste idei ce pp. depasirea diferentelor de clasa.
Arta realista descopera calitati estetice in viata oamenilor de rand a omului necajit- devine arta maselor, mijloc de
educare, iar omul de rand devine omul nou
Utopia constructivistiilor elitisti e greu digerata de mase, in schimb arh academica , desi eclectica corespunde mai bine
gustului popular ea devenind ulterior arh socialista, exprima cultul personalitatii staliniste , musoliniana, hitleriste
Realismul socialist castiga tot mai mult teren. 1934- congresul scriitorilor sovietici-prima definire a realismului
socialist: procedeu artistic de a reflecta realitatea prin prisma revolutionara si de a ### cu scopul de a forma omul nou
Ea este realista in continut dar natioanala ca forma, arta fiind pusa in slujba politicului
Realismul socialist ca forma de manifestare artistica cuprinde intreaga europa prin miscari de dreapta-fascism, dar si de
stanga-comunism
Ambivalenta perioadei moderne ca o balansare intre cei doi poli (dr, stg)
Indiferent de idealul sau convingerea politica si sociala arh adopta fie academismul clasicismul, eclectismul pe care
azi il numim realism socialist, fie arh moderna
Charta de la Atena 1938- principiile au fost imbratisate de intreaga lume postbelica, dar greselile facute au fost
exagerate in special in estul europei: refuzul trecutului, ignorearea culturii urbane, toate acestea convin puterii care
propune monumente impunatoare, pompoase ce distrug tesutul si esenta urbana (ex: monum. hitleriste ale lui Speer)
Pe de alta parte arh locuintei de masa a fost tot mai mult neglijata, aflandu-se la polul opus celei monumentale,
dihotomia aceasta extinzandu-se si asupra altor aspecte de vieti urbane: centru- periferie, arh culta-arh vernaculara
O prima reactie la politica totalitara si arh aferente o reprezinta miscarea Tendeza in Italia ce inceraca reabilitarea arh
prin intoarcerea la traditie si istorie
Reorientarea stangii europene mascata de teoriile italienilor este dublata de Team-ex al carui program teoretic isi
propune rediscutarea critica a Chartei de la Atena si reorientare spre crestere, schimbare, identitate
In Anglia apusul Imperiului victorian puritana e marcata in anii 60 de miscarea populara condusa de grupul Archigram
La americani se obserbva saracirea modernismului clasic si se doreste regasirea farmecului, a enuntiei, a semnificatiei
Anii 60- marcati de evenoimente politice si sociale importante:
-dezradacinarea celor din mediul rural si greutatea adaptarii intr-o lume noua
-razboiul rece
-perspectiva distrugerii nucleare
-razboiul din Vietnam
=>O stare de blazare lipsa de entuziasm, goliciune
Marcati in europa, America si Japonia de arh metabolista, transformata ulterior in arh megacontructiilor gigantice, ca o
solutie pt. principiile urbanistice si sociale in continua schimbare, adaptare, evolutie.
Post-modernismul=un curent nascut in america
Late-modernismul
Deconstructivismul=contesta toate valoriile perene majore ale societatii caracter anti politic, anti social-este elitist
intolerant.
5. IDEALUL ESTETIC
Pana la sf sec 19 creatia artistica aspira la frumusete pe care o raporta mereu la realitate=> idealul de perfectiune
Aristotel (discipol al lui Platon) arta imita natura
-omul e singurul capabil sa faureasca forme perfecte
-arta educa firea umana
-actul de creatie e purificator
Platon - frumosul nu are caracter imobil, atemporal si aspatial
-arta =atribut al puterii divine, abordabil printr-un indelung proces de initiere
-actul de creatie pp o stare emotionala ce nu are nimic in comun cu rationalul
-arta superioara naturii
Numerele, formele sunt sacre in masura in care ele sunt regulate
-proportiile perfecte sunt divine
-rapoartele armonioase, sectiunea de aur, formele platoniciene sunt perfecte ideale, fiind modul de studiu, reflectie si
compozitie artistica
In antichitate fenomenul era considerayt ca facand parte din triada spiritulatitatii umane: solid, util frumos
Asociat cu armonia ordinea, adev, gratia, forma, idealul estetic nu se refera la realitate asa cum este ci incerca o
corectare a ei prin arta printr-o pronuntata valoare spiritula, abstracta
Frumosul si Sublimul se deosebesc ca nuanta in interpretarea estetica :
1.prerealista numai in ceea ce priveste finalitatea: -frumosul precede sublimul, el fiind o nazuinta spre perfectiune
sublimul este absolutizarea frumosului
2.realista, moderna si premoderna accepta sublimul ca pe o categorie estetica rezultata nu neaparat din perspectiva
frumosului, dar si din alyte perspective
Arta realista critica conceptul platonician al superioritatii artei fata de natura
-1797 Schlegel considera ca principiul artei nu e frumosul si caracteristicul, interesantul
-1853 Karl Rozenkrauz estetica uratului, uratul impus definitiv ca o categorie estetica idei experimentate cu
succes de reprezentanti ai artei realiste (Beaudelaire, Brecht, Picasso)
Miscarea moderna rastoarna conventiile, modelele, prejudecatiile; frumosul este rational, luminos, optimist;uratul nu
apare decat din perspectiva contestarii totale
-teoriile moderne s-au nascut pe fondul unor mari prefaceri sociale, tehnologice => vor afecta gustul estetic
-ornamentul devine crima odata cu lucrarea pamfletara a lui Adolf Loos Ornament si crima; este respins definitiv
=> sinceritate functionala si structurala => noi principii estetice la randul lor docmatizate de reprezentantii
modernismului clasic: Le Corbusier, Mies Van der Rohe. Ei impun cu autoritate un gust sigur: frumosul rational;
structura este expresiva si sincera conform cu materialul, iar functiunea devine exprimata volumetric a.i. frumosul =>
din unitatea dintre continut si forma
Stilul international postbelic a saracit arh prin repetitia formei tip industrializate, reducand discursul estetic la
tipologie
Miscarea postmoderna reabiliteaza ornamentul ca factor important in personalizarea arh, in restituirea semnificatiei, a
identitatii
Peter Blakc nevoia de emotie =nevoia de impodobire
Venturiu nevoia de ludic, de comunicare, opusa plictiselii rezultate din simplism
Eisenman nevoia de arbitrar opusa ordinii
Ch. Moore ornamentul devine purtator de sens istoric, cod al constientizarii apartenentei la o civilizatie
In urbanism, principiile arh postmoderne contrazic principiile urbanismului liber ratioanalist (Ciam) , readuce in
discutie traditia urbana istorica
Epoca contemporana dezvolta un nou raport intre ornament si repetitie, intre traditie ca un dat prezent prin
ornament si sensul, semnificatia ornamentului
-ornamentul poate fi aplicat gratuit, arbitrar sau poate fi aplicat logic ,structural
Teoriile semiotice actulae ofera ornamentului rolul de comunicare codata, rolul de limbaj (Schulz limbajul
arhitectural)
Deconstructivistii motivul zoomorfic (lebada, delfin, peste)=expresie a arbitrarului
-o noua forma de perfectiune
Eisenman analizeaza ornamentul ca pe o prezenta, raporteaza totul la o anumita experienta arh care nu are
materialitate dar care reprezinta un eveniment care vorbeste dspre trecut, despre traditie si prezent, un eveniment
perceput de noi prin prisma propriei noastre experiente
Ornamentul - formeaza si informeaza, semnalizeaza si simbolizeaza, poarta si rupe o traditie
-lebedele sau delfinii lui Emgraves,pestele a lui Gehry nu au nimic de a face cu functiunea, efectul scontat este
indiferenta.

Idealul estetic n opera prerealist?

Pn la sfritul secolului XIX creaia artistic aspira la frumusee care e raportat mereu la realitate ntr-un sens
oarecum critic i reprezint dintotdeauna un ideal de perfeciune.
Ideii aristoteliene conform creia arta imit natura prin "mimesis", omul, singurul capail de a furi forme perfecte
educa firea uman, actul de creaie catharsisul fiind prin excelen purificator I se opune conceptul platonician
despre frumos, care are un caracter "aprioric, imuabil, atemporal i aspaial".
Atribut al perfeciunii divine, frumosul n sine este abordabil printr-un ndelung proces de iniiere ce conduce de la
frumosul fizic, la cel moral, cognitiv i n sfrit la frumosul de sine, care, pe aceast culme se confund cu binele.
Arta, dup Platon, este de natur divin, actul de creaie presupune o stare emoional i iniiatic ce nu are nimic cu
raionalul.
Omul- centru al universului i msura tuturor lucrurilor este idealizat n art prin reprezentarea lui dup anumite
canoane estetice, iar idealul estetic devine obiectiv la care se ajunge prin anumite metode, convenii general acceptate.
Antichitatea considera frumosul ca fcnd parte din triada sincretic a spiritualitii umane: util, frumos, ce mai trziu
va deveni atributivitatea esenial definitorie pentru fenomenul arhitectural ncepnd cu Vitruviu i meninndu-i
valabilitatea pn n zilele noastre ntr-un anumit sens.
Categorii estetice apropiate, frumosul i sublimul se deosebesc ca nuana n interpretarea estetic prerealist numai n
ce privete finalitatea, n sensul c frumosul precede sublimul, fiind o nzuin ctre perfeciune, sublimul este
absolutizarea frumosului. Arta realist, modern i postmodern accept sublimul ca pe o categorie estetic rezultat nu
neaprat din perspectiva frumosului, dar i din alte perspective.
Conceptul platonician al superioritii artei fa de natur, reluat de renascentiti a fost accentuat urmnd a fi prelucrat
critic de arta realist, care aduce n discuia despre idealul estetic i alte categorii. Schlegel considera ca principiul artei
nu e frumosul ci caracteristicul, interesantul, dar "urtul" n art e impus definitiv ca o categorie estetic odat cu
apariia Esteticii urtului a lui Karl Rozenkranz, experimentat cu succes n opere literare i plastice: impresioniste,
expresioniste, avangardiste, a ceea ce va deveni arta realist.
6. Arhitectura realista, realist-socialista si totalitara

Arta realista descopera calitati estetice in viata oamenilor de rand a omului necajit- devine arta maselor, mijloc de
educare, iar omul de rand devine omul nou
Utopia constructivistiilor elitisti e greu digerata de mase, in schimb arh academica , desi eclectica corespunde mai bine
gustului popular ea devenind ulterior arh socialista, exprima cultul personalitatii staliniste , musoliniana, hitleriste
Realismul socialist castiga tot mai mult teren. 1934- congresul scriitorilor sovietici-prima definire a realismului
socialist: procedeu artistic de a reflecta realitatea prin prisma revolutionara si de a ### cu scopul de a forma omul nou
Ea este realista in continut dar natioanala ca forma, arta fiind pusa in slujba politicului
Realismul socialist ca forma de manifestare artistica cuprinde intreaga europa prin miscari de dreapta-fascism, dar si de
stanga-comunism
Ambivalenta perioadei moderne ca o balansare intre cei doi poli (dr, stg)
Indiferent de idealul sau convingerea politica si sociala arh adopta fie academismul clasicismul, eclectismul pe care
azi il numim realism socialist, fie arh moderna
Charta de la Atena 1938- principiile au fost imbratisate de intreaga lume postbelica, dar greselile facute au fost
exagerate in special in estul europei: refuzul trecutului, ignorearea culturii urbane, toate acestea convin puterii care
propune monumente impunatoare, pompoase ce distrug tesutul si esenta urbana (ex: monum. hitleriste ale lui Speer)
Pe de alta parte arh locuintei de masa a fost tot mai mult neglijata, aflandu-se la polul opus celei monumentale,
dihotomia aceasta extinzandu-se si asupra altor aspecte de vieti urbane: centru- periferie, arh culta-arh vernaculara
O prima reactie la politica totalitara si arh aferente o reprezinta miscarea Tendeza in Italia ce inceraca reabilitarea arh
prin intoarcerea la traditie si istorie
Reorientarea stangii europene mascata de teoriile italienilor este dublata de Team-ex al carui program teoretic isi
propune rediscutarea critica a Chartei de la Atena si reorientare spre crestere, schimbare, identitate
Mostenirea totalitara
In acest peisaj deprindem prezenta (minora) a catorva aspecte a arh poz. :
-o mostenire istorico-patrimoniala valoroasa care poate fi recuperata si conservata
- sansa unei latente spirituale, prospetime in gandire
- scoala de arh. cu traditie
Discursul teoretic exprimat prin concursuri int., comentarii teoretice, si-a pastrat in mediile elitiste o continuitate ce a
facut posibila reluarea activ. profesionale adevarate dupa 19990.
Ion Mincu din Buc-rol imp. alaturi de ao anumita parte a uniunii arhitectiilor.
Casa Poporului: 7 nivele in subsol, a doua in lime dupa Pentagon, piata din fata nu se percepe intro perspective de pe
boulevard, axa est vest- fatada
Cerintele concursului Buc. 2000: centru de afaceri, inst. si org. internat., inst de importanta nat., locuinte, CP de neatins
dar cu modificari de functiuni, hotel pt. parlamentari, parcaje foarte mari.
Marele premiu- Von Gerkan-Hamburg: pastrarea si revitalizarea axului central, deplasarea perspectivei spre dreapta
(centru de afaceri), inscrierea intro continuitate a spatiului urban, restituie memoria locului prin crearea de strazi
respactand costructiile celor vechi.
7. Arhitecti postmoderni inclusivisti si late-modernisti (A. L.Huxtable)
8. Noul sens al avangardei in lumea contemporana

In cadrul arh. Premoderne apar curentele avangardiste, nascuta ca o reactie la clasicism,dar glisand mult in timp
structurandu-si o relativa independenta.
(Rolul avangardei apre ca propulsor si frana a ideilor culturale).???
Elia Zenghelis spune despre O.M.A. :
fiecare perioada se manifesta pt. ea insasi ca moderna straina de contextul in care isi insereaza inovatiile,
contribuie la tesutul complicat al traditiei
Avangardisrii resping intelepciunea conventionala, si in consecinta istoria.(modernistii, parte a avangardei intial,
resping atat istoria, cat si decoratia, anifestare istorica.
Post-modernistii resping principiile modernistesi formuleaza noi principii, pe baza rewspingerii.
Renato Poggioli analiza facuta avangardismului sec.XX
- intelectualitate alienata care dispretuieste valorile propriei culturi, respingea trecutulsi poseda convingerea de a
conduce spre o lume mai biuna.
Avangardistii putin respect pentru ierarhia sociala existenta;
- impotriva oranduirii existente, anarhisti
- faceau declaratii din cafenele (nu din institutii)
Modernismul a fost produsul acestor miscari de conducere :
Futurismul, fovismul, dadaismul, suprarealismul, purismul, constructivismul, De Stijl etc. proclamau un nou viitor.
->miscari de reactie (mij.sec.XX) atacau viziunile utopice ale viitorului si cereau intoarcerea la valorile istorice
durabile.
- miscari antiavangardiste.
Avangardismul intelectual, uneori anarhist, deobicei de stanga si intotdeauna in cautarea noului s-a alaturat fortelor
consumeriste(motivat de piata, preocupat de productie).(Roy Landau)
9. Terminologie privind notiuni arhitecturale ce si-au deformat sensul initial
10. Semnificatia arhitecturala si policodarea arhitecturii postmoderne si contemporane
11. Compozitia arhitecturala in perioada contemporana

Compozitia exprima un mod de a face. Postmodernismul se manifesta initial ca o reactie la principiile

modernismului devenit clasic . Celor 2 mari principii: non-ornamentul si non-contextul li se opun :
reevaluarile istorice si cele contextualiste, considerate adevarate repere ale identitatii, personalizarii si
semnificatiei arhitectuarale. Explicatia crizei arhitecturii prin prisma pierderii atributelor artistice: inefabilul,
poeticul, valoareaemotionala, evolutia unor discipline ale esteticii (semiotica), ale urbanismului (sociologia),
psihanalizei si filozofiei, contribuie la reevaluarea disciplinei de teorie arhitecturala, o abordare intuitiva,
deci culturala, alaturi de cea pur stiintifica.
Simplitatii arhitecturii i se opune complexitatea, transantei i se opune ambiguitatea, intolerantei i se opune
neutralitatea.
Modernismul a soart coerenta intregului unitar, iar cioburile sunt sursa de delectare a postmodernismului.
Postmodernistii eclectici reiau regulile si legile compozitionale clasice, carora le adauga ingredientul
noutatii, sau apartenentei la timpurile actuale.
12. Compozitia arhitecturala in perioada premoderna si moderna

Compozitia =un mod de a alcatui regului si legi de alcatuire a volumelor spatiilor si dimensiunilor arhitecturale=>
principii de compozitie arhitecturala
Paul Rudolph compozitia = copia unor motive, suprapunerea de ornamente, e o privire superficiala
Pe de o parte => pentru unii arh contemporani pb legate strict de compozitie, sunt neesentiale, minore, superficiale, pe
de alta parte=> alti arh contemporani- Ching afirma ca functiunea si simbolurile sunt trecatoare, dar sp. si forma
raman; in conceptia lui Ching elementele de baZa ale arh sunt sp. constructia, inchiderea, iar arh. se experimenteaza
prin miscare(sp.+timp)
Regulile, legile compozitiei arh. au constitut preocuparea esentiala a teoreticienilor de arh pana la aparitia teoriilor
sociologiei sau semioticii
Arh premoderna
Epoca premoderna a mascat o relativa scindare a artei elitiste de cea populara, culotura fiind sfera integratoare a celor
2; arta populara recunoaste conducerea elitei, iar aceasta nu o desconsidera
Opera premoderna aspira la coerenta de viziune, pune pret pe continuitate
Opera premoderna urmareste armonia si frumosul ca ideal estetic, iar metodele de realizare a acesteia sunt date de
legile compozitiei arhitecturale
De la antichitatea greaca vazuta de Vizuviu in operele sale la renasterea explicata de Alberti sau Palladio in toata
perioada premoderna s-au cautat principiile universale absolute in fata carora nu exista mijloc de a te sustrage
Binele si raul, adevarul si minciuna, ceea ce e drept sau nedrept => principiile oricarei reflexii teoretice care in privinta
arh sunt legate nu numai de forme si sp, dar si de semnificatia acestora
Grecia antica- ordinele antice furnizau modele sau tipologii de elemente pt a obtine frumosul in arh Atat ordinele cat si
principiile lui Vitruviu legate de proportie au avut ca termen de comparatie si ideal omul centru universului
Vitruviu plaseaza arh intre arta si stiinta si ofera principiile de alcatuire a templelor pe baza legilor simetriei si a
euritmiei (simetria nu poate duce singura la frumos daca nu e insotita de euritmie)
Alberti extinde problema arh de la cea de obiect la problema sitului si a orasului. Regulile conventionale si legile
proportionale raman neschimbate in esenta pana in sec 20 ca fundal major
Beaux Art a staruit ncu autoritate in aplicarea principiilor si regulilor de compozitie => din modelele istorice
Viollet Le Duc pt prima oara aduce ideea superioritatii stiintei si tehnologiei ingineresti fata de arta=> buloversarea
academismului beauxartist; V. Le duc pregateste patrundrea stiintelor si rationalitatii in arh
Bauhaus-ul a dus mai departe idea de patrundere a stiintelor exacte in arh
Perioada moderna
Rationalismul arh moderne inlocuieste principiile acdemismului beauxartist, aducand principii noi mai abstracte si
mai elastice, motivate:
-pe de o parte geometric=> sp. si forma abstractizate, sunt supuse legilor noilor materile si noilor tehnologii
-pe de lata parte social => urbanismul generat de C.I.A.M. e bogat in principii cu caracter imuabil
Principiile de baza: non-ornamentul, non-contextul
Cornusier lanseaza noile reguli de compozitie devenite limbaj sine quo noi ale modernismului, declara asimetrai
aproape obligatorie
-arh moderna aspira si ea la coerenta, dar prin juxtapuneri, fragmentari
-frumosul nu e un scop in sine
-artistii sunt pasionati de nedreptatea sociala
=>arh propune schimbarea lumii oferind un model de viata nou purificator, egalizator
-arh intoarce spatele istoriei, inventeaza o lume mai buna bazata pe sinceritate functionala estetica si structurala
Exagerarile au dus la stereotipia stilului internat
Criza de dupa al 2 lea razb mond, marile probleme soc nerezolvate, avantul tehnologic, schimbarea criteriilor
traditionale cu altele e semnalata in jurul anilor 60 de majoritatea criticiilor si teoreticiienilor
=>e nevoie de un nou sens, de farmec, complexitate, ambiguitate, mit, poezie
=>postmodernismul
13. Rolul istoriografiei in arhitectura (R. Landau)

In adoptarea notiunii de pluralism, spune Landau, este important sa apreciem ca acest concept poate fi utilizat in
modalitati incontestabile diferite. Exista pluralism de teorie descriptiva sau explicativa. Acesta este pluralismul ca
logica si este util ca instrument analitic pentru explicatie sau diagnoza. Dar pluralismul poate fi o credinta sau un
angajament. Acesta este pluralismul ca metafizica care va fi intotdeauna responsabil pentru promovarea ideii de
multi in opozitie cu ideea de unul. Metafizica si logica se intalnesc numai uneori impreuna, dar este important sa
fie departajate, deoarece metafizica este un punct de vedee care nu poate fi nici dovedit , nici dezmintit, dar logica
poate fi invinovatita.
In studiul intitulat: Cultura arhitecturii o istoriografie a discursului curent, Royston Landau, afirma ca istoriografia
ca atare are un rol determinant in formarea curentului de opinie in arhitectura, care nu e autonom ci apartine unei
gandiri generale culturale si a specialistiilor: arhitecti, critici, istorici. Discursul arhitectural nu se poate eschiva de
publicitate, consumerism si toate efectele socializarii acestuia.
Istoriografia poate fi facuta conventional, cu istoric a stiluriilor, relevand doar diferentele stilistice, dar ea poate fi in
acelasi timp si istoric sub forma expuneriilor culturale.

Daca istoria descrie o succesiune de evenimete de obicei cronoligic, istoriografia este un stiudiu al evolutiei
conceptelor, un stiudiu al istoriilor (de exemplu felul in care o anumita epoca a influentat evolutia istoriei in lume).
In studiul sau intitulat: "Cultura arhitecturii: o istoriografie a discursului curent "Royston Landau, profesor arhitect la
Londra, afirma ca istoriografia ca atare are un rol determinant in formarea curentului de opinie in arhitectura, care nu e
autonoma, ci aparine unei gndiri generale culturale, si a specialistilor: arhitecti, critici, istorici.
Opinia in arhitectura este in mod obiectiv supusa unei "poziii arhitecturale" si are un "discurs" al sau (fie el scris sau
desenat).
Poziia arhitecturala poate fi susinuta metodic, chiar daca aceasta metoda e "euristica" si nu tiinifica, in timp ce
"discursul" arhitectural nu se poate eschiva de publicitate, consumerism si toate efectele socializrii, acestuia.
De asemenea se poate vorbi despre o plurivalenta a discursului arhitectural si a practicii arhitecturale. Ele sunt de
obicei in raport invers proportional in perioade de dezvoltare economica domina practica arhitecturala iar in perioada
de criza dominca teoriile, discursul.
Istoriografia poate fi fcuta convenional, ca istorie a stilurilor (diacronic, evolutiv), relevnd diferentele stilistice,
dar ea poate fi in acelai timp si o istorie sub forma expunerilor culturale (pe tematici arhitecturale privite
comparativ), oferind ocazia aprecierii argumentelor, inteniilor si a discursurilor majore din spatele aciunii. (adica asa
cum face si ea in curs: prezinta marile teme si rationametele, discursurile, argumentele ce stau in spatele lor. Ex:
compozitia arhitecturala in perioada premoderna, moderna , postmoderna)
Istoriografia poate emite tipologizari ce exclud relativismul si pot canaliza direcionri reductioniste, chiar daca sunt
plurale.
Criticii, istoriografii, istoricii au un rol esenial in determinarea direciei discursului arhitectural. (intrucat orice istorie/
teorie a arhitecturii are un caracter subiectiv, ea depinde mult de felul in care autorul opteaza sa prezinte faptele,
conceptele).
De exemplu: Colin Rowe a avut un rol esenial in regndirea relaiei dintre modernism si istorie: a introdus teoria
umanista a lui Wittkower asupra arhitecturii astfel incat mari arhitecti ai renasterii italiene erau comparati cu arhitecti
modernisti (ambii - si renastcentistii si modernistii erau plurivalenti, buni la toate pictura sculptura, arhitrectura,
implicati social politic ex: Palladio, Alberti, Le corbu). Astfel cuvantul renascentist chiar daca e referitor la o
perioada se potriveste si arhitectilor modernisti.
Poziia arhitecturala poate rezulta din diferite perspective teoretice, dar si din influenta diferitelor discipline
(psihologia, filozofia epistemologia, etc), dar importanta decisiva o au "credina, intenia si aciunea" (Landau), din
care cea mai mare importanta o are "aciunea" celelalte fiind evidente in cadrul si Interiorul aciunii.
"Cunoaterea si teoriile care ajung sa fie transmise in aciunea individuala sunt surse ale unui program, iar un program
construit astfel va constitui o poziie arhitecturala
13. COMPOZITIA ARHITECTURALA IN PERIOADA POST-MODERNA

POST MODERNISMUL se manifesta iniial ca o reacie la principiile modernismului devenit "clasic". Celor doua
mari principii: non-ornamentul (si implicit non-istoria) si non-contextul ( deci implicit universalizarea prin
absolutizare) li se opun: reevaluri le istorice si cele contextualiste, toate la un loc considerate (de fapt reconsiderate)
adevratele repere ale identitii, personalizrii si semnificaiei arhitecturale. Cercetrile teoretice se ndreapt cu
precdere nspre explicaia crizei arhitecturii prin prisma pierderii atributelor artistice; inefabilul, poeticul, valoarea
emoionala, iar evoluia unor discipline colaterale ale esteticii (semio-tica), ale urbanismului (sociologia), psihanalizei
si filozofiei, contribuie la reevaluarea teoriei arhitecturale (necesara in abordarea arhitecturala)
Venturi, Moore, Jencks, Schulz. etc. => simplitatzii i se opune complexitatea, tranantei i se opune ambiguitatea, ,
intolerantei-toleranta.
Reabilitarea istoriei si a ornamentului se face in mod diferit la Venturi referiri ironice la trecut
-Moore mai putin istorice avand rolul de conshtientizare a apartenentei la o anumita civilizatie
-Bofill (Versailles pt saraci) propunere populista de inobilare a modului de viatza a clasei medii
-P.M. reiau regulile si legile compozitiei clasice carora le adauga ingredientul noutatii
-P.M. practica un dublu cod: jumatate modern, jumatate altceva (deseori traditie) si incearca sa comunice pe de o parte
publicului, pe de alta parte unei minoritati avizate.
-se poate spune ca PM e ca un Janus cu doua fete: una priveste inapoi sperand sa gaseasca originile, calalta priveste
inainte in nimic
Teoriile semioticii explicau capodopera artistica ca o pe fericita coincidentza intre semnificant si semnificat, iar
aplicarea acestor teorii la opere valoroase duce la intarirea convingerii ca e necesara unitatea, coerentei dintre
semnificat si semnificant.
Azi asistam la o dislocare deintre semnificat si semnificant, la o negare a tuturor notiunilor de comp. arh.
=>apar reguli noi bazate pe descentralizare, distorsiune, disfunctie, dislocare, disociere, regului pe care Tschuni
(reprezentant al DEC.)le considera strategii ale disjunctiei.
=> ideea de limita e inlocuita de cea de non-limita, desfashurare la nesfarshit
Contextul e total neglijat de DEC. care isi propune decontextualizarea prin distrugere si anti memorie si
recontextualizarea in termeni noi => palimpsest = un loc unde e scris, se shterge si se rescrie istoria.
In PM situl emana cladirea
DEC. cladirile creeaza terenul
Ordinea e inlocuita de arbitrar atat in domeniul:
a)functional
Tschuni parcul la Villette
Eisenman WEXNER CENTER
b)al structurii
Grilele necesitatea str. slabe, neportante, arbitrare
c)al formei
Eisenman prezenta absentei => forme sugerate
(Vezi Eisenman, Tschumi, Hadid)
In concluzie, putem spune ca un principiu , legile comp. arhitecturale si-au pastrat prezenta, dar si-au largit tot mai
mult sensul, extinzand sesnsul notiunilor sau completand cu altele noi
Enuntarea principiilor compozitiei arh. se face impreuna: unitate + diversitate, ordine + dezordine, sinceritate +
nesinceritate => abordare unitara = echilibru
-intre cele 2 extreme trecerea e gradata
In lumea politeoreticienilor de arh. principiile ordonarii au ra,mas aceleashi in esenta:
Axa, Simetria, Ritmul, Proportiile, dar azi au fost completate cu notiuni mai largi - datuin sau transformarea formala.
Forma nu poate fi definita doar prin geometria euclidiana, sau topologica, e nevoie si de cea ###
-Poate fi explicita, sugerata, evocata, implicita, centripeta sau centrifuga
- Schulz vb. de forma semnificativa (Total Gestalt) ca despre un mecanism autoreglabil, care trebe sa aiba parti
conventionale si parti noi in, devenire.
Imaginea alaturi de forma, au aparut notiuni de imagine , mult mai largi , inspirate din arte colaterale: cinematorgafia,
coregrafia, muzica.
Meiss spunea ca arhitectura e scenografie, dar scenografia nu e arhitectuira
Spatiu Sculz sp. arh e un camp energetic, un focar , un receptacol, un Total Gestalt
Locul Meiss incarcat de semnificatie, element important de care trebuie sa se tina cont in creatzia arhitecturala
-dependenta de un conext nu e suficienta pt a creea un loc
- Primeste caract. si identitate n prin valori ce nu pot fi convenite, prin reguli si legi (valori spirituale)
Regasirea semnificatie pierdute a impulsionat cercetarile in domeniul esteticii arh. in specialcele legate de modelul
semiotic ( alcatuit de ce transformationar sau cel imaginar)
=>semioticul e cel mai complex pt arh. ca un cuplu semn (indicare) si simbol (reprezentare)
Malraux sec XXI va fi relig sau nu va fi deloc => reimplicarea sacrului ca pe o componenta: sine qua non a
actului de creatzie
14. Valentele barocului si reabilitarea lor in arhitectura postmoderna

Baroc=eliberare spirituala de regulile tratatelor, de conventii, de geometria elementara.

-eliberarea de siosteme si de antiteza spatiului int sp. ext
-dobandeste un sens psihologic
Bruno Zevi se poate vorbi si de un baroc modern, cand arh se declara independenta de formele si schemele
functionale (formalism)
-preferinta pentru elemente scenografice
-aparitia in cladiri a elem. materialiste
-elem. de sculptura
-asimetrie, dezordine
-imbinarea arh, pictura, sculptura, jocuri de apa
-caracter dinamic
-legatura organica intre sp int si sp ext
-abundenta decorativa, tratare sculpturala a maselor construite, complexitatea spatiala
-apare ca o reactie la formele### ale renasterii(post m-m.) impotriva regulilor si a canoanelor structurale###
-in conceptia planimetrica si volumetrica se renunta la formele geometrice simple, clare => joc rafinat de imbinari de
corpuri
-folosirea curbelor si contracurbelor
-importanta stiluilui contextul important
-jocuri de apa
-caracter de neliniste
-prin elemente decorative de renastere le imbina cu inovatiile proprii in psihologia spatiului => policodare
-planuri si fatade pe aceasi plansa desen
Valentele barocului in arhitectura postmoderna
Barocul apare din perspectiva contemporaneitatii ca una din cele mai interesante perioade in ceea ce priveste
reprezentarea arhitecturala. Apar cu mare frecventa planse continand mai multe piese de reprezentare a unei cladiri.
Reprezentarile baroce au farmecul ambiguitatii, al incertitudinii, al posibilitatii de alegere. Kishu Kurokawa releveaza
ambiguitatea sensului mesajului artei baroce in special in pictura: atractie respingere.
Barocul marcheaza un inceput in cunoasterea stiintifica a legilor perspectivei si contribuie definitiv la eliberarea prin
miscare a spatiului de constrangerile statice.
15. Dihotomie si arhitectura consecinta a politicii totalitare in arhitectura istoriei recente
din Romania

Mostenirea totalitara ofera un peisaj arh. rom. destul de dezolant, polarizat dihotomic in 2 categorii, esential opuse din
toate punctele de vedere, cu exceptia celui valoric, care le reuneshte intr-un consens nonvaloric.
Prima categorie arh. locuintei de masa:
-saracita de orice semnificatie
-tipizata, sterila
-ultima expresie a Stilului International
-multe Kitsch-uri
-duce la alienarea generala a societatii
-caracterizata prin disconfort si aberatii functionale
A doua categorie arh. reprezentativa:
-opulenta
-supra incarcata ornamental
-jalnic monument al puterii
-aspira la perenitate, mai mult d.p.d.v. material
-eclectica greoaie lipsita de gratie
Neglijata tot mai mult, arh. locuintei de masa se vede situata la polul opus celei monumentale, dihotomia aceasta
extinzandu-se asupra altor aspecte ale vietzii urbane:
centru si periferie; arh. culta si vernaculara
In Rom dupa al doilea RM , nationalizarea completa ce a favorizat o politica de dezvoltare a arh canalizata pe
industrializare si locuinta de masa. Politica e orientata spre stergerea urmelor trcutului si reconstituirea revolutionara
Dinu Giurescu istoric- distrugerea trecutului rom
- un numar de 29 de orase din Rom au fost distruse, 85% => pierderea identitatii si reconstruirea lor dupa principii
schematizate si simplificate ale Chartei
- 5 orase mari din Trans. au fost menajate in zona lor centrala ce avea un nucleu istoriceste constituit si valoros
- Tipizarea exagerata a locuintei, confortul redus+ arh reprezentative megalomane si ecleptice+ masive
demolari=>exasperarea inteligentei romanesti.
Dihotomie si arhitectura.
Filosofia simbiozei este adusa ca argument de arhitectul japonez Kiroshawa in sprijinul criticii dualismului
occidental, dualism ce a condus la ierarhizarea, segregarea partii de intreg, a principiului de secundar, a intteriorului de
exterior si a nascut o lume dihotomica, absurda, ce si-a construit propriul esec. Prin contrast, gandirea orientala
straveche presupune o existenta neutra, dincolo de bine si rau, o o constiinta singura neamenintatoare, ce coexista cu
extremele, facandu-le tolerabile reciproc.
Grilele spatiale tridimensionale devenite una din formele cele mai uzitate ale postmodernismului pentru spatiile de
tranzitie, sunt cel mai stralucit exemplu de conturare implicita a spatiului neutru, de detenta si disipare, de
retensionare si reenergizare, de ambiguitate.
Arhitectura lui Gaudi si a lui Stemer pot fi considerate proiectii in piatra si beton ale unor imagini si aspiratii interioare
ale omului. Cubistii s-au desprins de natura si, constienti de nevoia de a exista in intregime intr-o lume confectionata
de om, au recompus tot mediul inconjurator pe baza cuburilor intr-un fel care poate fi privit ca cinic.
Este posibil ca suprafetele curbe sa fie un mediu propice pentru a copia, cu materiale facute de mana omului, libertatea
organica din natura.
Concluziile puterii totalitare in Romania
Spatiul spiritual romanesc se particularizeaza fata de cel est european prin cateva trasaturi distincte:
-o continuitate multimilenara
- o enclava de latinitate
- o toleranta extrema
- o extraordinara percutare in spiritualitatea universala
Explozia informationala la care asistam azi se declanseaza pe fondul unui vid international. Selectarea acestor
informatii si discernamantul, vor trebui sa devina libere si autodidacte obisnuite in lumea democratica pe care ne-o
dorim.
Tineretul a fost mai rezervat in a accepta, mai protestatar fata de politica totalitara, iar azi tot el e mai receptiv si mai
avid in dorinta atat de multelor recuperari.
Mostenirea totalitara ofera un peisaj arhitectural romanesc destul de dezolant, polarizat dohotomic in doua categorii,
esential opuse.
Prima categorie, arhitectura locuintei de masa, saracita la propriu, ultratipizata, sterila si ultima expresie a Stilului
international golit de semnificatie, a primit in ultimii ani o spoiala decorativista de specific national impus de putere,
ce cu rare exceptii s-a putut sustrage kitsch-ului si care, gratie disconfortului, dar mai ales aberatiilor functionale din
ultimii ani ai deceniului noua, nu mai putea fi numita arhitectura, influentand puternic alienarea generala a societatii.
A doua categorie, arhitectura reprezentativa, orientata si supraincarcata ornamental, jalnic si gigantic monument al unei
puteri.
In acest peisaj desprindem insa si prezenta, e adevarat minora, a catorva aspecte arhitecturale ce ne pot oferi sperante.
In primul rand o mostenire istorico-patrimoniala extrem de valoroasa care a fost total neglijata, dar mai poate fi
recuperata si conservata.
In al doilea rand sansa unei latente spirituale care ne ofera posibilitatea evitarii unei greseli prin sarirea unor etape.
In al treilea rand o scoala de arhitectura cu o deosebit de buna traditie si care a constituit # spiritual al unor reale
manifestari practice sau teoretice ale discursului arhitectural, in special in perioada interbelica.
16. Gandire bipolara a occidentului si critica sa (Kuokawa)

Atrasa de cei doi poli ai conving4eriilor politice, intelectualitatea artistica e scindata in doua, ambele tabere
reprezentate stralucit in lumea creatiei artistice. Vointa politica era la fel de brutal transpusa in fapte intolerabile fie sub
aspect statal, cat si cel civic, in o9rice caz sub aspect general uman. Atitudinea artistiilor balansa intre o angajare
absurda de o parte si de alta, cu riscul consecintelor, uneori tragice la nivelul constiintei, si o detasare superioara de
orice angajare politica, o retragere in turnul de fildes.
Indiferent de idealul sau convingerea politica si sociala, arhitectii adopta fie academismul, clasicismul, eclectismul
pe care azi il numim realism socialist, fie arh. moderna ale caror principii sunt in plin efort de clarificare.
Arhitectii moderni in frunte cu Le Corbusier formulau principii clare si precise ale noii arhitecturi.
Principiile Cartei de la Atena din 1938 au fost unanim imbratisate in intreaga lume postbelica, dar greselile flagrante
au fost exagerate in special in tarile din sud estul europei; refuzil trecutului, lezarea prin dimensiuni exagerate a
raporturilor firesti in mediu, ignorarea continuitatii culturii. Dihotomia se extinde asupra altor aspecte ale vietii urbane:
centru si periferie, arhitectura culta si cea velnaculara. Reorientarea stangii europene este dublata de grupul celor 10
Team X, al carui program teoretic isi propune rediscutaqrea critica a Cartei de la Atena si reorientarea miscarilor
moderne spre crestere, schimbare, identitate.
17. Perspectivele romanesti de dezvoltarea a arhitecturii contemporane
18. Conceptia arhitecturala si opera lui Bernard Tschumi

-isi explica opera deconstructivista bazata pe negarea valorilor moderne : -prin distructie si disjunctie,..fragmentare si
disociere, circumstantele culturale contremporane sugereaza necesitatea indepartariicategoriilor stabilite ale rel.
contextuale.
Azi asistam la o dislocare dintre semnificat si semnificant, dar si o negare a tuturor notiunilor de compozitie arh.,
valabile oarecum in modernism.
Secventialitatea, fragmentariul sugereaza atat miscarea parcurgerea spatiului in timp se face uneori prin mijl.
dansului sau secventialitatii cinematografice (Manhattan Transcript Bernard Tschumi).
Pt. a-si explica lucrarea arh. parcul La Vylette, Tschumi expune met. dijunctiei pe care le propune in continuare ca
instrumente de realizare a obiectului arhitectural, defapt inlocuind conceptele vechi cu altele noi.
Tschumi apreciere asupra arh., sau asupra unei metode arhitecturale de disjunctie :
- renuntarea la notiunea de sinteza in favoarea ideii de disociere a anlizei disjunctive;
- omiterea opozitie traditionale de utilizare a formei arh. in favoarea uneisuprapuneri sau juxtapuneri a 2 termeni;
- ca metoda trebuie sa se puna accentul pe fragmentare, suprapunere si combinare, care impiedica fortele
disociative extinse in tot domeniul arh.
conceptul de disjunctie este incompatibil cu viziunea statica autonoma; - nu este antiautonom si antistructural; -
presupune operatii mecanice constante produc in mod sistematic disociatii;
Disjunctia devine un insttrument sistematic si teoretic pentru realizarea proiectului arhitectural.
Metoda proiectarii asistate de calculator face ca matematica pura sa devina aplicata; - compozitia Parcului La Vylette
demonstratie a unei organizari complexe arh(fara interventia regulilor traditionale de compozitie. Ierahiei si ordinii)
concepte noi de continuitate si suprapunere.
3 sist. Autonome de puncte, linii si suprafete dezv. in idea lipsei de sinteza dispuse repetitiv in ordonarea unor grile
urbane juxtapuse. Intersectia grilei, axelor si cuburilor alese la intamplare nu duce la o Megastructura Supercoerenta,
ci la ceva indecis, opus integrului o realitate disperata si diferentiata marcheaza finalul utopiei unitare.

Tschumi, de asemeni, explodeaz universul Parcului La Villette pentru a-l reorganiza, in zeci de alte universuri trai
mici, dar care pstreaz caracteristicile eseniale contextuale (raportul masa, spaiu verde, vid): foliile.
Da fapt toi deconstruttivistii reorganizeaz -recreaza -materia dup ce au distrus-o. astfel ca termenul
"deconstructivism" nu nai corespunde astzi cu sensul propriu al cuvntului, pentru ca deconstructivistii
DECONSTRUIESC PENTRU A RECONSTRUI o lume noua, uneori fictiva sau utopica, mai bine zis, RECLDESC
UN NOU MOD DE NELEGERE A LUMII.
. Aceasta plasare corespunde corespunde deseori inteniilor autorilor deconstruc-tivisti, care-si justifica deseori
inspiraia din micrile avangardei nceputului acestui secol. Bernard TSCHUMI si-l asuma pe CHERNIKOV, Zaha
HADID pe MALEVICH, O. M. A. (Rem KOOLHAAS) -"revigoreaz constructivismul prin util grupul
ARQOITECTO-NICA -"rstoarn (la propriu n. n. ) modernismul anilor '20". Daca la primii doi reprezentani
(TSCUMI si HADID) observam ceva din estetica lui TATLIN, KANDINSKI, sau KLEE. la urmtorii apare influena
constructivismului trziu a anilor '30-50)ce a-vea o tenta utilitara si de mase. Pete EISENMAN uzeaz de fapt de
ideile neostructuraliste la inceput, apoi de cele declarat protestatare ale deconstructivisrrului iar acum se ndreapt spre
un elitism att de incompresensibil, incat tinde spre alienare(Romeo si Julieta).
. Numeroase elemente de corelaie sunt exprimate prin fuziunea formei si funciei (functionalistn n.n.), program si con-
text (contextualism n.n.) structura (structuralism) si sens, care unifica, centreaz si autogenereaza subiectul, a crui
autonomie este reflectata in autonomia proprie a lucrrii. practica care accentueaz sinteza, armonia, compunerea
elementelor si coincidenta lor potenial disparata" spune Bernard Tschumi care ,ex-plicndu-si opera deconstructivista
bazata pe negarea valorilor moderne afirma: " prin distructie si disjunctie, fragmentare si disociere, circumstanele cul-
turale contemporane sugereaz necesitatea de a inlatura categoriile stabilite ale sensurilor si relatrilor contextuale. o
arhitectura post-umanista care sa exprime nu numai disperarea subiectului, dar si efectul unei astfel de descentralizri
asupra intregii noiuni de forma arhitecturala unificata, coerenta." Teoriile semioticii explicau capodopera artistica ca
pe o fericita coincidenta intre semnificant si semnificat, iar aplicarea acestor teorii la epoci de glorie arhitecturala, sau
la opere valoroase, nu fcea dect sa ntreasc convingerea in necesitatea unitii, a coerentei dintre semnificat si
semnificant. Azi asistam la o dislocare dintre semnificat si semnificant, dar si o negare a tuturor noiunilor de
compoziie arhitecturala, valabile oarecum in modernism. Apar in schimb reguli si norme noi de sugerare, creare sau
meninere a unor noi relationari spaiale si formale, exprimate in noiuni de felul: descentralizarii,
distorsiunii,disfunctie, disocierii, dislocrii pe care Tschumi le considera de pilda "strategii ale disjunctie!".
SECVENTIALITATEA, fragmentariul sugereaz att micarea -parcurgerea spaiului in timp se face uneori prin
mijloacele dansului sau a secventialitaii cinematografice (Manhattan Transcript -Bernard Tschumi).
Pentru a-si explica lucrarea arhitecturala Parcul la Villette, Tschumi expune "metodele" disjunctie pe care le propune in
continuare ca "instrumente" de realizare a obiectului arhitectural, de fapt nlocuind conceptele vechi cu altele noi,
metode vechi cu altele noi:
"In arhitectura, asemenea disjuncii deschid posibilitatea ca-n orice moment flecare parte sa devin o sinteza sau o
totalitate auto-suficienta fiecare parte
conduce spre cealalt, iar fiecareconstructie este in afara echilibrului. constituita fiind de urmele altei construcii. Acest
fapt poate duce la concepte noi. Unul din obiectivele acestei expuneri este de a nelege noul concept al urbanisticii
arhitecturale. Daca ar fi necesar sa se fac o apreciere asupra arhitecturii sau asupra unei metode arhitecturale de
disjunctie, Tschumi prezint urmtoarele puncte:
Conceptul de disjunctie este incompatibil cu viziunea statica autonoma,structurala a arhitecturii, el nu este antiautonom
sau antistructural ci, pur si simplu, presupune operaii mecanice constante care produc in mod sistematic disociaii.
(Derrida le numete "differances") inspatiu si timp, unde un element arhitectural funcioneaz numai prin contradicie,
conflict, un element programat cu micarea corpurilor sau cu alte elemente. In acest fel disjunctia devine un instrument
sistematic si teoretic pentru realizarea proiectului arhitectural." Metoda proiectrii asistate de calculator face posibil
faptul ca matematica pura sa devin aplicata. Compoziia Parcului la Villette e o demonstraie a unei organizri
complexe arhitecturale "fr intervenia regulilor tradiionale ale compoziiei, ierarhiei si ordinii. atac mpotriva relaiei
cauza-efect, intre forma si funcie, structura si economie, forma si program, nlocuind aceasta opoziie prin concepte
noi de contiguitate si suprapunere"Reprezentarea spaiului tine pasul cu noile tehnici dejreproducere si multiplicare,
tehnica fotografic sau cea cinematografica. Bgrnard Tschumi in renumitele lucrri de mare amploare. -Parcul la
Villette din Paris sau in nu mai puin ceolo iesle, lebra Manhattan Transcript, imagini coregrafice pentru redarea aa
ziselor "screen plays" Tehnica de prezentare, reprezentarea spaiului precum si filozofia disjunctiilor fac parte din
arsenalul publicitar al protagonistului. Peter Eisenman folosete att desenul complex al juxtapunerilor secveniale, ct
si, macheta ca tehnica in "seriile narative" ale celor 10 "houses" ce ilustreaz
filozofia morfologiei formale a cubului ca semn spaial.
19. Impactul tehnologic in arhitectura contemporana a Frantei (ex din Paris)

Secolul XIX aduce o noua mare eliberare spatiala(dupa cea din baroc) prin noile exigente ale fierului si betonului
armat.
Criza politica de dupa Cel 2RM, marile probl. Sociale, avantul tehnol. , schimbarea criteriilor val.trad. ciu altele sunt
semnalate in anii 60 de critica avizata, - orice reactie protestara este salutata.-> postmodernismul.
Miscarea structuralista s-a asociat cu cea tehnologica intr-o sinteza pe care azi o numim Hi-Tech, marcatas in debut de
Centrul Pompidou-Beaubourg(Piano si Rogers) din Paris.
-expresivitatea tehnologica - valoare certa de luat in considerare in viitor.
HIGH TECH
Micarea tehnologizanta numita azi HI-TECH a fost marcata de apariia Centrului Pompidou la Paris in cartierul
Beaubourg, dar ea se afirma cu tot nai multa pregnanta in Europa, Anglia, America sau Japonia.
-arh HT e o continuare fireasca a ideilor si a tendintelor exprimate formal in arh moderna
-radacinile lui sunt aceleasi ca la modernism (neoplasticism, constructivism, Bauhaus, rationalism francez si italian)
dar HT a cunoscut o evolutie deosebita fata de modernism in care cladirea isi exprima clar propria functionalitate in
care e inlaturata orice decoratie anexa, HT aduce ceva in plus prin conferirea unor valente estetice elementelor
structurale si celor anexe, care devin astfel factori esentiali de expresivitate (Renzo Piano, Richard Rogers, Norman
Foster)
20. Cunoasrerea euristica in arhitectura (I. Lakatos)
21. Reprezentarea (tehnici de prezentarea a proiectelor) in arhitectura contemporana

n lumea comtemporan a arhitecturii fragmentarea spaiului, descentralizarea, anihilarea centrului sau a limitelor,
prezena absenei, declanarea sau stoparea energiilor sunt teme predilecte ale filosofiei i compoziiei spaiale.
Imiagini suprapuse, seriate, dinamice, explodate sau distruse de cataclism coexistnd cu cele idilice, ecologice sau
peisagiste.
n lumea contemporan a arhitecturii spaiului se prefigureaz odat cu reprezentarea lui. Fragmentarea spaiului,
descentralizarea, anihilarea centrului sau a limitelor, prezena absenei, declanarea sau stoparea energiilor sunt teme
predilecte ale filosofiei i compopziiei spaiale. Imagini suprapuse, seriate, dinamice, explodate sau distruse de
cataclism coexist cu cele idilice, ecologice sau peisagiste.
Reprezentarea spaiului ine pasul cu noile tehnici de reproducere i multiplicare, tehnica fotografic sau cea
cinematografic. Bernard Tschumi folosete imagini coregrafice pentru redarea aa ziselor "screen plays". Tehnica de
prezentare, reprezentarea spatiului precum si filosofia disjunctiilor fac parte din arsenalul publicitar al protagonistului.
Peter Eisenman foloseste desenul complex al juxtapuneriilor secventiiale si macheta ca tehnica in seriile narative ale
celor Xhouses, ce ilustraza filosofia morfologiei formale a cubului ca semn spatial. Complexitatea limbajului
arhitectural al lui Eisenman isi exploreaza propiilei limite in Wexner Center, lucrare pragramatica si contestatara in
care toate principiile vitruviene ce definesc arhitectura sunt repuse in cauza.
22. Conceptia si opera lui Zaha Hadid

Sa surprinda materia intr-o ipostaza de refacere post-cataclism. Imaginea spatiului post-explodat redare in tehnica si
efectele perspectivei neo-suprematiste este tema predilecta a arhitectei Zaha Hadid, care in desenele sale incercate de
o forta expresiva fara precedent violeaza si desconstruiesc programul arhitectural. Sugerarea celei de a 4 a
dimensiuni, care la Malevich este redata printr-o serie de planuri geometrice plutind fara limita in spatiu, devine la
Zaha Hadid motivul uni grafism spectacular in care perspectiva polaroida exagereaza sentimentul de forta al viitoarei
cladiri.
Peak Club; Kurfur Sterdam Berlin; Vitra; Fire Station Weil de Rin; Centru de arta contemporana Cincinati
Mind Zone Londra

Imaginea spaiului post-explodat redate inltehnica si efectele perspectivei "neo-suprerratiste" este tema predilecta a
arhitectei Zaha Hadid care, in desenele sale incarcate de o fora expresiva fr precedent "violeaz si deconstruiesc
program arhitectural" celei de a patra dimensiuni, care la Malevitch este redata printr-o serie de planuri geometrice
"plutind" fara limita in spaiu, devine la Zaha Hadid motivul unui grafism spectacular in care perspectiva polaroida
exagereaz sentimentul de fora al viitoarei cldiri, Geometria "fractala" a devenit un nou termen al posibilului
imaginativ, iar tehnica graficii de calculator exploreaz noi zone ale "inefabilului". nicidata pn astzi nu a fost mai
aproape imaginaia de realizare prin tehnica
23. Formalism-realism in conceptia lui Bernard Huet
Pornind de la paradoxalul slogan sovietic al arhitecturii "raionale prin coninut si naionale prin forma" ce
de fapt promova o arhitectura a puterii sovietice pan ruse (Huet) a Universitii Lomonosov presrata in
ipostaze identice in mai toate capitalele din Estul pro sovietic. Arhitectura eclectica si deci formalista nu a
fcut dect sa scindeze forma de coninut provocnd si contribuind substanial la criza arhitecturii
postbelice.
=>monumentele hitleriste ale lui Speer si mai tarziu cele staliniste au toate un numitor comun: sunt
eclectice, pompoase, greoaie, perene, dorinta de acces la eternitate a tiranilor e invers proportioanala cu
legitimitatea lor.
Arhitectura locuintei de masa se vede situata la celalat pol fiind neglijata
Cupa Brecht, realismul nu este o problema de forma, (ci de politica n.n.). Parafrazndu-l, Bernard Huet,
critic contemporan francez, afirma: "ai pofta sa spui ca nici formalismul nu e o problema de forma",
referindu-se la faptml ca formalismul, nu mai puin e o problema de politica
Dupa Huet, orice arh care figureaza in proiectul sau o utopie de ordin social fara conflict e formalist (un ex,
Bofill construieste in vremurile postmoderne Versailles pt saraci si alte complexe megalomane, el
propunand saracilor ansambluri gigantice, greoaie, reci, lipsite de poezie, ca amintire ale vremurilor
totalitare)
Dupa Huet formalismul ar avea mai multe atribute: este birocratic- deoarece orice sistem care tinde sa
reduca realul la un numar de nevoi, de standarduri, de stiluri, duce la formalism
Sau orice simpla adecvare la normele functionale fara raportare la social sau la comanda sociala e
formalism
Este tehnocratic-aplicarea mecanica a tehnicii la realitate o marcheaza pe aceasta si o transforma in
abstractie; orice arh. redusa la o serie de operatiuni de tehnica financiara distributiva, sau constructiva este
formalista.
Este irational arhitectii care cauta in afara arh. propria lor rationalitate, se expun grav la formalism
Notiunea de formalism e folosita de Huet atat in sesnsul desprinderii formei de continut, dar si in cel al
atitudinii fata de societate a gestului creatiei.
Huet lansarea conceptului de cladiri rationale
Huet (lanseaza conceptul de cladiri rationale prin continut si nationale prin forma)
Sloganul sovietic al arh. rationale prin continut si nationale prin forma promova o arhitectura a puterii
sovietice (Huet). Arhitectura ecleticta si deci formalista, nu a facut decat sa scindeze forma de continut
provocand si contribuind substantial la criza arhitecturii postbelice.
Azi, in numele post-modernismului, Bofill construieste Versailles-ul pentru saraci, sau alte ansambluri
clasiciste monumentale in Saint Quentin, sau Palais dAbraxas in Marne-la Vallee. Bofill propune
saracilor ansambluri gigantice, greoaie, reci si lipsite de poezie ce amintesc de tipurile staliniste.
Cu adevarat nationala in continut si forma pare ca s-a dovedit arhitectura japoneza care, incepand cu anii 60
exerseaza o puternica presiune asupra spiritualitatii occidentale careia ii opune exemplul spiritualitatii
profund traditionale si temeinice, intelepte a lumii orientale. Termeni cheie: spatiul median, fictionalismul,
densitatea concentrata, semnificatia duala, ambivalenta si polisemia.
Britanicii si finlandezii au demonstrat ca o arh. nationala poate fi obtinuta prin exersarea pina la limita
valorilor nationale in ceea ce au ele esential si substantial in continut.
interpretarea lui Huet, orice arhitect "figurnd in proiectul sau e utopie de ordin social fr conflict" este formalist.
Ce altfel, daca luam pe rnd atributele aplicate formalismului de ctre Huet, ar trebui sa acceptam o nuanare din
mprisma evoluiei arhitecturii pn in anii '90. Totui, pentru perioada deceniului apte,si vzute din afara sistemului
comunist, aceste atribute prezint interasante puncte de vedere: "foralismul este "birocratic" cci "orice sistem ce tinde
sa reduc realul la un numr de nevoi, de norme, de standarduri, de stiluri duce la formalism" sau "orice simpla
adecvare la normele funcionale fr raportarea la social sau la comanda sociala e formalism." (Am putea spune ca
arhitectura locuinei colective supertipizate a lumii comuniste este formalista? Nu in sensul propriu al cuvantuIui. Da in
sens figurat pentru ca aplica formal o norma funcionala. Dar forma, nu exista, exista numai funciunea, rezultata dintr-
o comanda sociala, iar acest conglomerat de cutii funcionale nu este arhitectura, cu att mai puin arhitectura
"formalista").
Formalismul este "tehnocratic" spune Huet." Aplicarea mecanica a tehnicii la realitate o mascheaz pe aceasta si o
transforma in abstracie. Orice arhitectura redusa la o serie de operaiuni de tehnica financiara, distributiva, sau cons-
tructiva este formalista. In fine formalismul este "iraional". Arhitecii care caut in afara arhitecturii propria lor
raionalitate (sociologism, coninutism, etc.) se expun grav la formalism. Noiunea de formalism este folosita de Huet
att in sensul desprinderii formei de coninut, dar si in cel al atitudinii fata de societate a gestului creaiei. O prima
reacie la minciuna totalitara are loc in Italia odat cu apariia micrii "Tendenza" ce incearca reabilitarea arhitecturii
prin ntoarcerea la tradiie si la istorie. Cesi diferita programatic de cea a realismului socialist, arhitectura "Tendenzei"
e catalogata astzi de "realista". Reevaluarea istoriei arhitecturii din perspectiva istoriei muncii a lui Tafu'ri, sau critica
"tipologica" a lui Rossi si Aymonino tind a situa arhitectura ca producie tipica in procesul istoric al formarii oraelor.
24. Peter Eisenman, conceptia si opera

-exponentul cel mai riguros al deconstructivismului explicabil prin formatia sa ratioanalista

-prezenta absentei-prin sustragerea unei portiuni dintr-un volum sau prin anularea zonei centrale
-uzeaza, la inceput de idei neostructuraliste apoi de ideile protestatare ale deconstructivismului
-elitismul incomprehensibil => alienare
- considera ornamentul ca pe o necesitate a arbitrarului necesitate a secondaritatii ce trebuie abordata
impreuna cu principalul
Adrew Benjamin spune despre Einsenman ca:
-incorporeaza 2 tendinte divergente, una care ne situeaza in sanul ornamentului si alta care ne distanteaza de
aceasta istorie deschisa spre posibilitatea avangardei arh
-riscul care exista in tentativa de a stabili un raport intre ornament si repetitie e acela de a reduce arh la
ornamental###
-analizand ornamentul ca pe o prezenta => raportul la o anumita experienta arh ce reprezinta un ornament
care vorbeste despre trecut
-spatiu de tranzitie dintre int si ext, intre public si privat, intre o structura portanta si necesitatea unei alteia
neportante dar necesare prin arbitrarul ei=> devin aproape obligatorii in arh postmoderna
-contextul e total neglijat la deconstructivisti: "Noi am utilizat terenul ca pe un palimsestun loc unde se
scrie, se terge si se rescrie istoria. Cldirile noastre sunt procesul invers al faptului ca situl emana cldirea
concept PostModernist. Cldirile noastre creeaz terenul concept Non-PostModernist." (Eisenman)
Eisenman a dezvoltat teoria analizei si folosirea ei in cadrul proiectarii
-casele 1-9 simpatie pt modernisti
-casa 10 orientarea deconstructivista devine evidenta, influentele psihanalizei si ale filozofiei nihiliste
constituind doar o parte din aspectele declarate ele autorului.
Casa cu nr.10 este prima aplicare adescompunerii, dislocrii si deconstructiei, prin sustragerea unor
elemente care "distrug punctul central al imobilului, scara antropomorfica siutilizarile normale pierderea
punctului central, formele in L simboliznd separarea si instabilitatea, excavarile, scufundarea in trecut si
incontient, scalarea si geomatria topologica ".
-Formele in L dispuse rotativ, aceste cuburi erodate subliniaz condiia nesigura a universului
-La Guardiola house ntreptrunderea acestor L-uri este savant explicata de autor ca fiind o "marcare a
nelegerii locului ca rezultat al schimbrii nelegerii lumii"
-Grilele spaiale tridimensionale sunt un motiv compoziional aproape "sine qua non" in opera lui Eisenman.
''Ele sunt versiuni neomoderniste alegrilajelor de perspectiva ale lui Braimnte, mai degrab deschise
(infinite) dect nchise (finite) mii degrab quatrodimensionale dect unidirecionale, mai curnd uoare
dect grele
Eisenman foloseste desenul complex al juxtapunerilor secventiale cat si macheta in seria celor 10 case=>
filosofia morfologiei formale a cubului ca semn spatial
25. Deconstructivismul conceptia filozofica si reprezentanti

Peisajul arhitectural contemporan e inca dominat de pluralism si eterogenitate ca fundal, pe care se afirma
cteva micri cu nuana mai pronunata cum ar fi: micarea HI-TECH; micrile pe teme moderne care se
pot subimparti in micri PROMODERNE si ANTIMODERNE.
Unii critici plaseaz micarea deconstructivista ca pe o continuare liniara a mis-carii constructiviste a anilor
'20, sau a celei "puriste" de mai trziu, pe care nu face dect sa o mbogeasc cu mijloacele de expresie
ale timpurilor noastre.
Astfel principalii reprez. ai Decomstr. isi justifica inspiratia din mishcarile avangardiste ruse, astfel Bernard
TSCHUMI si-l asuma pe CHERNIKOV, Zaha HADID pe MALEVICH, Pete EISENMAN pe CERNIKOV
+ idei neostructuraliste.
Pe linia antimodernismului, micarea DECONSTRUCTIVISTA preia forme multiple prin exacerbarea dusa
la extrem a primelor proteste antimoderne, propunnd ipostaze ale ornamentului ca expresie a opiunii,
subiectivismului si arbitrariului.(Ex: Pestele lui GEHRY ca si ntreaga lui opera se manifesta ca un protest
general mpotriva tuturor conveniilor.)
DECONSTR. Suportul teoretic deosebit de vast, bazat pe conceptii noi din domeniul filozofiei, semioticii,
psihanalizei, psihosociologiei, se altura celor din domeniul tehnicii; informaticii, cineticii, cuanticii,
energeticii, dar si a unor domenii artistice profund implicate arhitectural: muzicii, dansului,
cinematografiei, publicitarii.
Miscarea DEC. reabiliteaza haosul ca necesar in coexistentza sa cu ordinea, dar intermediat de
neutralitate=>tripartismul (cu nuanta orientala) ce permite coexistenta ordinii cu dezordinea. Teoria DEC. e
bazata pe disfunctie, dizlocare, disjunctie; totusi o mare parte din arh. DEC. trateaza problema ca si cand o
data cataclismul produs ei sunt chemati sa reorganizeze materia. Termenul de DEC. nu mai corespunde azi
cu sensul propriu al cuvantului, pt ca deconstructivistii DECONSTRUIESC pt a RECONSTRUI
Pe fondul pluralismului si diversitii, precum si a relativismului in gndirea arhitecturala contemporana, ,
este invocat Feyerabend cu a sa Against Method care, in idea reunirii logicii cu metafizica, ne convinge de
faptul ca "totul merge". Idea aceasta "totul merge" o regsim mereu in explicaiile "post-factum" ale multor
deconstructivisti americani, dintre care cel mai virulent, Frank Gehry, respinge cultura ca pe un balast de
prejudeci. In opozitie, Noica respinge acest mod de abordare a pluralismului si relativitii si propune ca
metoda abordarea globala metafizica a lui Blaga, care include cultura in sistemul sau filozofic ca fiind
singura reabilitare posibila in pluralism.
1.In domeniul estetic- DEC. sugereaza aparitzia unui nou sistem de organizare=> deplasarea devenind
masura perceptiei spatiale
2.In conceptia spatiala DEC. considera ca forma arh nu e numai cuplul figura-fond, dar se compenseaza cu
geom. fractala, cu limite, disjunctii, diferente, absente
3.In domeniul semiotic DEC. exagereaza sensurile meta-arh.:
-arh. e palimsest
-arh. formeaza si informeaza
-arh. e semn si simbol
-arh. comunica si emotioneaza
=>un abuz obositor de semnificatii multiple si dense, toate pt a regasi smenificatia pierduta a arh
4.ca metoda celor pur stiintifice si rationale li s-a adaugat cele euristice
5.ca tehnologie-DEC. uzeaza de cele mai sifisticate si cele mai noi forme de publicitate ca orice arta ce e
vizula si publica
Royston Landau- discursul arh nu e numai teorie cis i practica
-exp. de proiecte publicitare comunica cu publicul larg
-limbajul arhitectural este vizual
Depersoanlizarii prin universalizare: se opune personalizarea prin diferentiere. Serias filosofica oferita de
Derrida (care a fost enuntata cu multe decenii inainte de Blaga) este acea a teoriei diferentelor care a dat
nastere la multe discutii teoretice
Arhitectii DEC au fost inspirati din filosofia lui Platon sau a lui Nitse (nihilism- e nevoie de haos pt a se
naste o stea)
In concluzie, cel mai important aspect in evolutia contemporana pare sa fie o febrila cautare de sine, un fel
de sens al sacrului in gestul arh., pt ca dupa cum spunea MALRAUX sec XXI va fi religios sau nu va fi
deloc
Ex: Esenman, Hadid, Tschumi, Hiromi Fuji, grupul Arquitectonica, OMA. (Rem KOOLHAAS), grupul
Morphosis, Grehy
Ch. Jencks daca exista dubii privind caracterul general al DEC pot fi aventurate idei care se refera la
caracterul antipolitic si antisocial
Transformari in DEC :
-limita =>nonlimita
-decontextulizarea=>recontextualizarea
-ordine=>dezordine
Deconstructivismul concept, reprezentanti.
Pe linia antimodernismului, nuantandu-si manifestarile in tonuri disonante, protestatare sau chiar agresive,
miscarea deconstructiva poate prelua forme multiple prin excerbarea dusa la extrema a primelor proteste
antimoderne, propunand ipostaze ale ornamentului ca expresie a optiunii, subiectivismului si arbitrarului:
intraga opera a lui Gehry se manifesta ca un protest general impotriva tuturor conventiilor.
Miscarea deconstructiva declara deschis o contestare totala a tuturor valoriilor perene majore ale societatii.
Miscarea deconstructiva reabiliteaza arbitrariul, haosul ca necesar, in coexistenta sa cu ordinea. este nevoie
de haos pentru a se naste o stea (Nictzsche).
In domeniul estetic, deconstructivismul sugereaza aparitia unui nou sistem de organizare spatiala-
deplasarea devenind masura perceptiei spatiale (Tschumi).
In conceptia spatiala a deconstructivismului se considera ca forma arhitecturala nu numai cuplul spatial
figura-fond-bazat pe integrarea unei geometrii euclidiene si topologice, dar se opereaza si cu geometria
fractala, cu limite, disjunctii, diferente si absente.
In domeniul semiotic deconstructivistii exerseaza sensurile esentiale ale meta-arhitecturii, arhitectura e
palimsest, e idee ce discrediteaza si compromite conventiile de principiu, dar stabileste altele noi.
Pentru a se impune, deconstructivismul uzeaza de cele mai sofisticate si ultime forme de publicitate, ca orice
arta care se respecta, o arta vizuala si publica prin excelenta, persuasiva si convingatoare prin oferta de
experimente traite.
Marile vedete deconstructiviste, Eisenman, Tschunmi, se inarmeaza cu foarte serioase argumente filosofice,
tehnice si profund culturale.
Reprezentanti: Peter Eisenman, Frank Gehry, Zaha Iladid, Coop Ilimmelbfau, Bernard Tschumi.
26. Despre discursul arhitectural (publicistica si discursul vizual) la R. Landau

"Discursul arhitectural, ca si cel general, are nevoie de limbaj, dar limbajul arhitectural nu consta numai din cuvinte, ci
si din acea forma de comunicare nespusa specifica artei si care poate emoiona sau captiva.
"Discursul arhitectural are o sfera care implica cuvinte si obiecte, uneori legate inextricabil si astfel de obiecte pot fi
proiectele, precum si artefactele construite. Proiectele desenate ale lui Leon Krier, Maurice Culot, Franco Purini sau
Rodrigo Perez de Arce necesita o cunoatere de baza comentarii fara de care lucrurile se spun numai pe jumtate" .
1..desenul poate fi discurs intr-o disputa, ntocmai ca si textul literar.
Dupa R.Landau, autoritile patronale ale arhitecturii pot influienta enorm cultura arhitecturala, potentndu-i
manifestrile si canalizndu-le voit, sau, uneori neintenionat, fie spre arhitectura-artefact (produs, cldire concreta), fie
spre discursul teoretic (proiectul, critica si teoria) .Avntul constructiv ncurajeaz aparitia arhitecturii concret
materiale, iar stagnarea economica, de obicei, conduce implicit la dezvoltatarea teoretica. stfel, in Italia, imputinarea
arhitecturii. fcuta de ctre patronajul acesteia, a impulsionat discursul teoretic si cel desenat. In Anglia, patronajul
sectorului public timp de aproape doua zeci de ani fiind prioritar fata de cel privat, a impusionat construcia pentru
"programul New Town", construcia de scoli si programul extensiv de locuine, iar in momentul in care sectorul privat
si-a redus sponsorizarea, s-a produs o prbuire, ce a schimbat complet balana intereselor si sensibilitilor
arhitecturale". Desigur instituiile profesionale, dar si revistele, manifestrile tiinifice, mass media au un rol deosebit
in orientatea discursului arhitectural. Revistele pot, in mod special exercita presiuni, influienta curente de opinie, sau
pot crea astfel deopinii sau curente.
Este interesant de remarcat in acest context ca discursul teoretic exprimat prin concursuri internaionale, comentarii
critice, sau teoretice, si-a pstrat in mediile elitiste o relativa continuitate si chiar daca informaia era incompleta, am
putea afirma ca aceasta preocupare teoretica a fost supapa supravieuirii arhitecturale si firul care a fcut posibila
reluarea activitii profesionale adevrate dupa 1990.Un rol neasemuit de important in acest sens l-a avut Institutul de
Arhitectura Ion Mincu din Bucureti, alturi de "o anumita parte" a Uniunii Arhitecilor din Romnia.
Armele de socializare ale discursului arhitectural sunt ca si ale discursului in general: retorica, polemica, persuasiunea,
dar si raiunea vicleana (metis-ul grecesc) care nu exclude raionalitatea si logica ca mod de argumentare dar si obiect
de abuz.
Valorile recunoscute ce sunt puse in joc att in arhitectura ct si in alte domenii au deviat de la cele perene si etern
recunoscute, la altele efemere si de consum, impuse iniial gratie unei politici economice si care ulterior au fost ab-
sorbite de marele public, scznd nivelul general valoric, la unul populist, discutabil. "Mijlocul devine
meajEuneJjajghaJQcL^ a iui walter Banjamin, iar consumerismul devine legitimat.
"Ca valoare culturala si intelectuala, consumerismul acioneaz cu fora egala a-supra ideilor, conceptelor micrilor si
programelor de arhitectura, care ajung sa fie respinse nu pentru ca vreo fora raionala le-a demonstrat caracterul
inadecvat sau insuficienta, ci mai degrab deoarece au fost consunate. Nu s-a gsit inca nici o rigla eficienta pentru a
msura pofta de consum a culturii. In acest proces nu exista elerrent de digerare, in scimb creste entuziasmul pentru a
nghii. "Referitor la relaia raionalitate-discursul arhitectural si moda, o interesanta remarca admite faptul ca in atenia
publicului de consum, nu competitivitatea propaga ascensiunea la conducerea in materie de cultura, ci mijloace mai
puin raionale sau logice, si, sa zicem mai puin acceptabile din punct de vedere valoric? Renato POGGIQUdescrie in
analiza sa fcuta avangardismului secolului XX o intelectualitate alienata, care dispreuia valorile "ortodoxe" ale
propriei culturi, respingea trecutul, agoniza in prezent, dar poseda convingerea de a conduce spre in viitor nou, radical.
Micrile avangardiste, contrar conductorilor culturali din epocile precedente, aveau puin respect pentru ierarhia
sociala existenta si erau ca Baudelaire si Marinetti, mpotriva ornduirii existente si anarhiti si si-au fcut declaraiile
nu din cabinete publice sau lcauri de invatamnt, ci din cafenele. Modernismul a fost produsul acestor micri de
conducere. futurismul, fovismul, dadaismul, suprarealismul, purismul, constructivismul, Ete Stijl si altele, toate au
proclamat un nou viitor. Aceste micri urmau sa cluzeasc si sa mustre noile sensibiliti ale primei jumti de
secol (XX) aa dupa cum, din mijlocul secolului, un grup de micri de reacie a nceput sa atace viziunile utopice ale
viitorului, si cernd ntoarcerea la valorile istorice durabile. Adoptnd aceasta noua preocupare antiavangardista
("privind inapoi spre viitor"), Leon Krier a invocat un nou clasicism, Aldo Rossi a cutat o noua arhitectura "reinuta"
in miezul creia era arhetipul; Franco Purini a pretins o mai profunda contiina istorica prin memoria culturala, in timp
ce Robert Venturi a oferit o critica a austeritii moderniste, captivnd cu bogia istoriei.Producia de avangarda, dei
deseori ermetica in intenia sa exprimata, a fost atunci cnd a urmrit stereotipul usor de integrat in valorile culturale,
devenind astfel socializata in moda, unde i s-a impregnat un tip diferit de vitalitate, inainte de a fi degradata in kitch.
Dar avangarda modernista a asigurat, de asemenea propria sa metafizica pentru uzul modei, de unde cerinele pentru
nou, ocant, surpriza si chiar pentru scandalos, au fost transpuse in valori culturale care vor fi exprimate in lumea
modei.
Astfel avangardismul intelectual, uneori anarhist, de obicei de stnga si intotdea-una in cutarea noului, s-a alturat
prin moda grupului do forte consumeriste,motivat de piaa, preocupat de producie si dorind o ieire rapida din uz. In
moda, incompatibilitatea dintre argumentrile opuse se atenueaz in timp ce complicii se ntlnesc intr-un armistiiu
instabil
Discursul despre moda a lui Roland Barthes a contribuit enorm la intelegerea validitii fenomenului de moda ca
purttoare de semnificatii ce au duble trimiteri (la trecut si la viitor) dar si la intelegerea plurivalentei codurilor pe care
moda o reprezint.
Pentru a ne pstra intr-o schema coerenta, vom incerca sa revenim la analiza raportului arhitectura-cultura, incercnd
sa relationam cultura populara de cea a elitei si sa insistam asupra a ceea ce se petrece azi in fenomenul arhitectural
27. Limbajul arhitectural in exemplele lui C. N. Schulz

Idealul estetic-ornamentul poate fi aplicat sau structural

-ornamentul are rol de comunicare codata=> limbaj
Spatiu considera ca relatiile fundamentale geometrice pot fi combinate intre ele
-organizarea elem de arh
in raport cu un punct => centralitate,
in raport cu o linie => axialitate
-organizarea in raport cu un sistem de coordonate spatiale => schematizarea structurala
-face diferente intre relatiile geometrice si cele topologice (cantitate in raport cu calitatea)
-relatiile geometrice +relatiile topologice +rel conventionale => analiza sp. arhitectural
-Gestalf accesibilitatea pp. o atitudine adecvata, starea de gratie => spectator initiat
-forma ca sp interior nu duce la rezultate numai daca e luat cu tot cu limitele sale
Caracterul unui loc (sp) poate fi independent de forma spatiala, dar dependent de motivatia simbolica
-mecanismul autoreglabil, ale crui articulaii sunt capabile de a prelua situaii noi, pentru care nu a fost programat
iniial.
-Capela Medici (Michelangelo)=>simbolic
- sacristia Sn Lorenzo a lui Brunelleschi =>elemente stereotipe
Nu doar forma spatiala determina arh ci mai multi factori:
-Bruno Zevi sp interior e principal in arh, se apropie de romanticii germani
-face distinctie intre sp fizic si sp arh
Capacitatea unei structuri formale, adica aptitudinea de a primi continut, e determinata de posibilitatea sistemului de
comunicare
P.V. Meiss teorii spatiale legate de semnificatia arh sunt reluate atat din directia discursului gestataltist al formei
spatiale semnificative cat si din cel al locului nascator de identitate
Limbajul arhitectural la Schulz (exemple)
Epoca moderna dezvolta un nou raport intre ornament si repetitie, intre traditie ca un dar prezent prin ornament si
sensul, semnificatia ornamentului inerent logicii constructiei.
Ornamentul poate fi aplicat deci gratuit, arbitrar, sau structural, deci logic, constructiv. In orice ipostaza, el
recastiga dreptul la existenta in forma arhitecturala contemporana, iar teoriile semiotice actuale ofera ornamentului
rolul de comunicare codata deci rolul de limbaj. C.N. Schulz in Limbajul arhitecturii aduce o contributie
nepretuita intelegerii fenomenului prin exemplele asupra momentului funerar a lui Carlo Scarpa dedicat familiei Galli.
Limbajul arhitecturii ca arta este vizualul. Mesajul identitatii in univers poate fi exprimat cu forta chiar intr-un limbaj
abstract dar simbolizat, prin reluarea expresionismului corbusianist in ipostaza japoneza (Schimohara).
Alvaro Siza dovedeste in intreaga sa opera o indentificare cu acelasi mesaj al identitatii, la care ajunge din directia
opusa o cultura inchisa, mijloace elementare si o continuitate traditionala profunda. Se observa doua atitudini opude
referitoare la traditie. Una, pedaland pe conservarea formelor traditionale,- de obicei inchise, explicite, centripete
care risca in extremis sa ramana clonata intr-un limbaj cu nuanta tehnologica. Aceste forme devin suficiente prin lipsa
capacitatii lor evolutive. Schulz asemuieste spatiul arhitectural cu o articulatie, mecanism capabil de adaptare,
schimbare si evolutie.
O alta atitudine priveste formele traditionale la modul esential, propunand forme deschise, centrifuge, capabile de
schimbare, cu alte cuvinte, evolutive. Aceasta tendinta poate avea la randul ei riscul pierderii identitatii prin
universalizare.
28. Daniel Libeskind, conceptia si opera
Ali reprezentani ai micrii antimoderne, cum ar fi LIBESKIND sau HAJDUK, considera arhitectura ca un moment
suspendat in curgerea timpului, ndreptat mpotriva istoriei un fel de antimemorie un gest protestatar ndreptat
mpotriva ororilor omenirii.
ORDINEA e nlocuita cu desordinea si ARBITRARIUL. Arbitrariul ca necesitate devine lege pentru marea majoritate
a deconstructi. vistilor, iar aceasta so exprima att in domeniul funcionalului (non -funciune, sau "non sequitur" cum
i place mereu sa spun Eisenman) exprimata de "foliile" din Parcul la Villette al lui Tschumi, sau de holul Centrului
Wexner a lui Eisenman; al structurii grilele folosite de mai toi post modernii fie ca sunt "latemodernisti, fie
deconstructivisti sunt concretizarea pritre altele a necesitaii "structurii slabe" neportante, arbitrare, sau pur si simplu
gratuite) sau al formei (forma "absenta" golurile albe ale lui Eisenman sau formele implicite, sugerate, sau numai
caliti absente ale formei, ca de pilda lucrarea "Never is the Center" a lui Libeskind.)
Ca la cumintile axonometrii ale lui Jarres Stirling si pn la arhitectura ca "palimpsest" a lui Eaniel Libeskind,
experienele grafice si spaiale de reprezentare arhitecturala s-au epuizat in metalimbajul cutrilor despre sine.Ca si
comparaia arhitecturii aparine lui Umberto Ifco, Libeskind experimenteaz ideea in lucrarea Memorial Mies Van der
Rohe, "Never is the Center", in anexa evreiasca a muzeului din Berlin, sau in lucrarea concurs pentru Berlin. "Din
mamentul cnd abordeaz proiectul. desenatorul ntoarce spatele obiectului, anuleaz antecedentele genereaz o suita
interminabila de principii de finalitate.
Reprezentant al miscarii antimoderne, considera arhitectura ca un moment suspendat in curgerea timpului, indreptat
impotriva istoriei, un gest protestatar indreptat impotriva ororiilor omenirii.
Muzeul Evreiesc din Berlin
Lucreaza cu : simbolism, prezenta absentei.
Discurs arh. vehement.
-arh.literaturizata
29. Tabloul criteriilor de analiza a teoriilor si doctrinelor arhitecturale contemporane
30. Conceptia si opera lui Jean Nouvel
31. Conceptia si opera lui F. O. Gehry

Cladirile sale , incluzand resedintele private au devenit atractii turistice.Cele lamai cunoscute opere ale sale sunt
Guggenheim Museum in Bilbao , , Walt Disney Concert Hall in L.A. , Experience Music Project in Seattle, Weisman
Art Museum in Minneapolis, Dancing House in Prague, si MARTa Museum in Herford, Germania.
Much of Gehry's work falls within the style of Deconstructivism. Deconstructivism, also known as DeCon
Architecture, is often referred to as post-structuralist in nature for its ability to go beyond current modalities of
structural definition. In architecture, its application tends to depart from modernism in its inherent criticism of
culturally inherited givens such as societal goals and functional necessity. Because of this, unlike early modernist
structures, DeCon structures are not required to reflect specific social or universal ideas, such as speed or universality
of form, and they do not reflect a belief that form follows function. Gehry's own Santa Monica residence is a
commonly cited example of deconstructivist architecture, as it was so drastically divorced from its original context,
and, in such a manner, as to subvert its original spatial intention.
Feyerabend cu a sa Against Method care, in idea reunirii logicii cu metafizica, ne convinge de faptul ca "totul merge".
Idea aceasta "totul merge" o regsim mereu in explicaiile "post-factum" ale multor deconstructivisti americani, dintre
care cel mai virulent, Frank Gehry, respinge cultura ca pe un balast de prejudeci, in numele unui avangardism
protestatar.
Pe linia antimodernismului, nuantndu-si manifestrile in tonuri disonante, protestatare sau chiar agresive, micarea
DECONSTRUCTIVISTA poate prelua forme multiple prin exacerbarea dusa la extrem a primelor proteste
antimoderne, propunnd ipostaze ale ornamentului ca expresie a opiunii, subiectivismului si arbitrariului. Pestele lui
GEHRY ca si ntreaga lui opera se manifesta ca un protest general mpotriva tuturor conveniilor.
Deconstructivistii vad in motivul zoomorfic (lebda, delfinul, etc la Michael Graves, sau pestele la FranK Gehry) pe de
o parte o expresie a bazei arbitrari-ului nietschenian, un absurd, un "non-sequitur", pe de alta parte, o noua forma de
perfeciune: "Daca clasicismul este perfeciune, atunci...pestele reprezint perfeciunea, deci, de ce sa nu-l adoptam ca
model."
O buna parte din reprezentanii micrii deconstructiviste adopta din ce in ce mai explicit o atitudine elitista si se in
deprteaz de mase printr-un prea complex si complicat sistem de codare a crui descifrare presupune nu mimai o
cultura de specialitate, dar si una istorica sau filozofica ("vitimele" antisemitismului hitlerist dispuse ca un memento pe
drumul de acces la proiectul pentru fostul cartier general al Gestapoului la Berlin fcut de Hejdukjsau referirile
filozofice ale lui Eisenmann).
Aceasta atitudine uneori ostentativ protestatara (eu ndeprtez fardul culturii spune Gehry), alteori att de densa in
semnificatii incat autorii nu-si mai pot explica siei inteniile si inspiraia, (in Romeo si Julieta, lucrare recenta pentru
Bienala de la Veneia din '85, Peter Eisenman ;
32. Conceptia si opera lui Richard Meier
Richard Meier (n. 12 octombrie 1934, Newark, New Jersey) este un arhitect contemporan american care a influenat
sensibil arhitectura secolului 20. Este cunoscut pentru design-ul raionalist i pentru folosirea culorii alb.
Meier a studiat la Cornell University, de unde a terminat cu o diplom de arhitect, Bachelor of Architecture, n
anul 1957. Dup ce a lucrat pentru compania Skidmore, Owings & Merrile n1959, i apoi pentru Marcel Breuer pentru
o perioad de trei ani, Meier i-a deschis propriul su birou de arhitectur n New York City n 1963. Identificat ca
fiind unul dintre The New York Five n 1972, de delegaia de la Getty Center Museum din Los Angeles, California, a
fcut ca faima i popularitate sa s creasc exponenial.
Multe dintre cldirile proiectate de Meier pentru masterele arhitecturale ,de la mijlocul secolului XX, au fost inspirate
din munca lui Le Corbusier,dar mai ales din proiectele de la nceputul carierei acestuia. Putem spune c Meier a
construit probabil mai mult dect nimeni, dupa ideile i munca lui Le Corbusier. Meier i-a dezvoltat ideile n special
dup Villa Savoye i Swiss Pavilion. Munca lui reflect de asemenea influenele altor mari arhiteci precum Mies Van
der Rohe i,pe alocuri Frank Lloyd Wright i Luis Barragan.
Culoarea predominant n cldirile lui Meier este albul.De-a lungul istoriei,albul a fost folosit n multe
cldiri,incluznd catedrale i case mediteraneene din unele regiuni ale Spaniei, Italiei i Greciei. n 1984, Meier a fost
premiat cu premiul Pritzker.
Micarea pe tema PROMODERNA este puternic influientata de micarea moderna reprezentata de epoca marilor
personaliti, si-i continua ideile, ducndu-le mai departe si oferindu-le sensuri sporite (Richard MEIER, CIRIANI;
CHEMETOV, Jean NOUVEL, Mrio BOTTA, Alvaro SIZA, Hans HOLLEIN,
Feyerabend a venit cu propunerea propriei sale soluii: "orice merge", in timp ce, prin contrast, Lakatos a cutat o baza
pentru a stabili ca un lucru este "mai bun dect altul".
Teoria aceasta e progresiva, cumulativa si ar putea conduce pe un drum sigur ascensional valoric. Dar, daca Stanford
Andcrson demonstreaz ca, pentru arhitectura, seria, caselor individuale ale lui Corbusier este o cumulare progresiva
de principii, parial demonstrate in fiecare dintre ele si culminnd cu Villa Savoye din Poissie, pentru tiina
propriuzisa, aceasta teorie nu e intotdeauna valabila. (Teoriile tiinifice sunt uneori "degenerescente" spune Lakatos,
chiar si cea lui Einstein din a doua parte a vieii sale.)
Am putea completa ideea aceasta cu evoluia formala a operei lui Richard Meier, si cu evoluia conceptuala a irului de
case realizata de Eisenman
"Modernismul Trziu (Late Modern Architecture) duce ideile si formele micrii moderne la extrem, exagernd natura
si imaginea tehnologica a cldirii, in ncercarea de a produce amuzament sau plcere e, estetica. ncearc sa insufle o
noua viata in limbajul arhitecturii moderne, un limbaj pe care muli ii considera monoton si alienant...
Un exemplu de modernist trziu este Richard Meier care poate fi comparat cu Le Corbusier. Totui, unde Le Corbusier
caut o integrare armonioasa de. plane, curbe si grile, Meier ncearc o disonanta a elementelor.
Grilele sunt micate la unghiuri de 5grade, volumele sunt violent alturate, opoziia lor este exagerata, spre deosebire
de integrarea armonioasa a lui Le Corbusier. Caca in anii'20 grila nsemna ordine, raionalitate si perfeciune, acum
grilele micate reprezint "perfeciunea imperfecta", idea raiunii necata in ndoiala, dar totui prezenta.
Aceleai grile spaiale devin motiv compoziional de integrare in context la arhitecii numii "late-modernisti, sau post-
corbusianisti.
Richard Meier, in proiectul pentru Muzeul de Arte Decorative de la Frankfurt a utilizat in mod explicit metodele
analitice in procesul generrii proiectului, metode perfecionate in cadrul colaborrii cu Eisenman la grupul New York
Five. Proiectul este o aplicare intelectuala analitica a ideeii de context. Doua sisteme de grile: una a mediului existent si
alta rotita cu TREI grade si jumtate a muzeului proiectat. In ciuda proiectrii analitice, Meier umanizeaz demersul
proiectrii prin metode oarecum clasice de compoziie: focalizarea interesului in piaa de acces situata la intersecia
circulaiilor principale axiale, folosirea succesiunii gradate spaiale funcie de interesul pe care-l prezint exponatele,
unificarea ansamblului prin folosirea caroiajelor si a acelorai materiale albe sau nuanate de la alb, etc.
Perioada POSTMODERNA aduce prospeime in peisajul plictisit si vetust al modernismului srcit de "complexitatile
si contradiciile" vieii reale, lipsit de poezia ornamentului ca gest gratuit.
Dubla codare a formei readuce in drepturi "semnul" ca mod de comunicare si, alturi de exemple "latemoderniste" de
genul celor a lui Richard Meier, apare un nou eclectism istoricist, mult controversat de ctre critica contemporana, dar
nu mai puin prezent pe toate continentele (Charles Moore, Venturi Rauch, Ebftll, Hollein, Rossi, Stirling sau Arata
Izosaki). Semnele sunt repere de cod ale colectivitii contiente de trecutul sau, iar arhitectura trebuie sa ofere spatii
recognoscibile si "semnificative" (L.Krier).
Exemple:
1.Canal +, Paris

-ferestre banda
-grila pe fatada
-albul e considerat de meier ca o valoare de spiritualitate, vine de la greci, puritatea
-acoperis terasa
-bris-soleil-uri
-copertina rotunjita la partea interioara
-post-modern- materia e scoasa din zona in care copertina reazama pe diafragma
-patrunderea vidului in masa-cubismul
-transparente
-scari intr un volum rotund, curb, intr-o structura ortogonala
-trafor
-o noutate: cadru de perforare
-o gaura uriasa ,patrata, intr un perete simbol al ecranului tv, e sediul unei televiziuni
-coji care se desprind din fatada , tenta deconstructivista
-vis a vis, locuinte de anii 80 post modernism timpuriu , s a incercat identitatea unui grup de locuinte , 3 4 blocuri in
jjurul unei curti interioare , azi f degradate;
-vis a vis sediul citroen;
33. Scoala franceza
Paris .cap. cult. a Lumii, poate atesta o val. artist. Cult.
Context politic postbelic si cultural in Fr. Sustinatori ai comunismului(Corbusier, J.P. Sartre etc
Charles de Gaulle primul presedinte dupa razboi
- sustine o val. nat.franceza, rezistenta la val. americane.
- Fr. Miterand reorg. Arh.fr. dupa 60- cel mai important
- Concursuri ->arh. Strainii se pot reprosa o lipsa de identitate
LArchitecture dAujourdhui sustinatoare cosmopolitati (Marc Emery, B.Huet - redactori)
-nr.dedicat unui singur autor teorie critica arh., divertisment, domenii conexe
Louvre suprafata mare de expunere
Franta influenteaza ideologica asupra Europei
-Getty (Richard Meier) e acumcel mai mare muzeu din lume(muzeu oras 30 ha)
-Parcul La Vylette (Bernard Tschumi) 6 ha
1.Piramida Pei Ming muzeul Louvru
-probl. Legate de imagine> sa permita o vizulaizare a tuturor fatadelor muzeului
-discretie unghi nu la 45 ci la 40
-ce se vede doar holul de la intrare
-cele 7 nivele de dedesubt adevaratele spatii
-pe aici se intra in muzeu
-performante tehnice(95t de sticla)-zveltete , nu e grosiera
-se afla peaxa ist. A Parisului
2.Tete Defense Otto von Spreckelsen
-concurs, -cub urias, func. Birouri, - stape 12 piloti uriasi din beton, -structura de beton+metal, -
simbolismpoarta spre viitor, triumful omului prin comunicare
3.Opera Bastiliei Carlos Ott
-multe posib. De aranjaresala e mobila, - nereusita sub aspect plastic, - f.criticata, insertie agresiva in p-ta
Bastiliei, - inchisoare daramata a ramas memoria loculuiobelisc, - acustica aproape
perfecta.asemanatoare cu cea din natura
4.Bibl. Nat. A Frantei D. Perrault
-simbolism4 carti>4 cladiri pe colturi, -in mijl. O gradina.sp. urban f. Mare, -pol de dezv.>aparitia ei
aduce noi constr. In jur, - fatade cortina, identice
5.Min. Finantelor Chementov si Huidobro
-fundatii adanci(partial in apa), - fatada ordonata, complexa, - str. complexa osatura metalica+b.a., -
sistem anti-vibrant, acop. Etans.
6.Musee dOrsay Pierre Colboc(1979) detasare str. veche de noua. gara de sec.XIX>Art Nouveau, -
opere prezentate cronologic, -are auditorium restaurant, -Gae Aulenti-designer de int., -sali surmonate de
terase, lumina zenitala
7.Citte de Sciences Adrien Fainsilber renovare clad. Industr.>muzeu
8.Citte de la Musique Charles de Portzamparc m. Mult sala de concerte decat muzeu
9.Parcul La Vylette Bernard Tschumi contine 7.si 8. + Geodezul(cinema) + Zenitul(sal de concerte rock)
10.Institul Lumii Arabe Jean Nouvel
 34. Cunoastere Euristica

Programul lui Lakatos are o contibutie esentiala in intelegerea fenomenului cunoasterii. 1element al prog.
Consta in nucleul teoretic al unei conceptii stiintifice. nucleul teoretic este fundamental si inviolabil, a.i.
respingerea nucleului va insemna abandonarea prog. Si astfel va incepe o noua investigatie.(ex: einstein
combate pe newton, einstein combatut la randul lui).
- 2lea element major regulile euristice sau metodologice : euristica negativa si euristica pozitiva;
Euristica negativa investigatorul nu se atinge niciodata de nucleu. In gandirea arhitecturala, toate prog.
Au reguli ce interzic beneficiarului sa intervina, asa dupa cum toate temele beneficiarului pot deveni nuclee
de neatins pentru arhitect.(avangardistii au respins gandire conventionala si au format noi principii pe baza
acestei respingeri)Euristica negativa gaseste directia stiind unde nu doreste sa ajunga.
Euristica pozitiva imbunatateste programul, indreptandu-se spre ceea ce este de cautat, evitand oceanul
de anomalii(Lakatos) da astfel posibilitatea investigatorului de a-si concentra atentia pe reguli
pozitive.Pt.arh. aceste reguli vizeaza: lumea fizica,societatea, arta si estetica. Unele reguli sunt fundamentate
stiintific, altele cultural si conventional, iar altele subiectiv.
Euristica n viziunea lui Landau
Dup prerea lui Royston Landau ideea de a crea o metod proprie i autonom arhitecturi este greit
pentru c ea ar suporta pe de o parte defecte reducioniste, pe de alta ar rupe arhitectura de fenomenul
cultural general. Criticnd reducionismul lui Fucault, Landau ofer spre studiu perspectiva cultural a
abordrii arhitecturii, perspectiv de altfel din ce n ce mai acceptat de ctre critici care sunt din ce n ce
mai contieni de lacunele oferite de cunoaterea pur tiinific.
 35. Cunoasterea stiintifica,mistica si metafizica

Arhitectura e complexa-se situeaza la intersectia dintre real si fictiv,material si spiritual,stiinta si arta dar si
spus si nespus, ascuns si relevat.(heidegger)
-filozofia,arta,stinta,metafizica-interdependenta reciproca. Arhtectura are raporturi speciale si specifce cu
fiecare din aceste domenii.se analizeaza raportul filozofie-arhitectura.
-miscarea moderna a fost initial o explozie de spiritualitate si a exprimat suflul epocii. Ssaracirea de
semnificatie a Stilului International coincide cu marea criza a stintelor moderne=>un proces continuu de
sacralizare. Aceasta a generat numeroase critici; cea mai importanta e a filozofului Feyerabend :totul
merge = libertate totala de legi si reguli.
-critici arhitecti: Charles Jencks si Robert Venturi-contributie in reevaluarea pluralismului, a contradictiilor,
a complexitatii arhitecturii, care genereaza SEMNIFICATIA. Critica lor coincide cu cea facuta
dualismului occidental de catre reprezentantii miscarii post-moderne orientale ce opuneau tripartitismul
dualismului occidental. Dualismul nu exclude monismul pentru ca in cazul in care exista doi termeni opusi
exista si o ierahie: D-zeu om,bine-rau;in schimb tripartismul admite existenta celor doi termeni opusi ca
avand valoare egala, si coexistand cu un al treilea termen care este neutru si se numeste uneori constiinta
singura neamenintatoare. Blaga cons. ca trei e inceputul pluralitatii.
Royston Landau cons ca istoriografia are un rol determinant in formarea opiniei in aritectura, care apartine
unei gandiri culturale generale cat si a specialistilor:arhitecti,critici, istorici. Arhiectura trebuie sa-si iba
discursul sau, care nu se poate echiva de publicitate,consumerism. In determinarea directiei discursului arh.
un rol esential il au criticii si istoricii.
Exista un sens de parcurgere: CUNOASTEREA,TEORIILE sunt surse ale unui PROGRAM care va
constitui o POZITIE ARHITECTURALA.
ACUM VINE TEORIA LUI LAKATOS
daca Feyerabend spus ca orice merge, Lakatos,prin contrast ,cauta o baza pentru a stabili ca un lucru
este mai bun decat altul.
Lucian Blaga completeaza intelegerea cunoasterii cu asa-zisa cunoastere luciferica-prin mistic, adaugata
cunoasterii paradisiace-prin rationament care duc la CUNOASTEREA METAFiZICA-globala,completa.
El sesiseaza cu mult inaitea lui Derrida sau Foucault necesitatea diversitatii prin diferentiere si afirmarea
identitatii din perspectiva diferentelor culturale.creatia,deci cultura, e singurul remediu pentru reabilitatea
omenirii care nu poate exista decat intru mister si revelare.
Mircea Eliade continua aceasta idee si afirma reabilitarea prin creatie e posibila numai in conditiile
reabilitarii sacrului ca mod de existenta si ca sens al creatiei.
 36. Limbajul arhitectural in opera lui Heidegger vazut de Noica

Rationalismul pur logic al cunosterii stiintifice a intrat in dificultate in momentul in care teoria s-a confundat
cu metoda.In acest momnet s-a dovedit ca singura, cunoasterea stiintifica nu e suficienta in special in
domenii atat de implicate cultural ca cel al arhitecturii. au aparut complentari globale euristice Lakatos,
empirice , intuitive, dar si mistice, sacre sau numai metaforice Heidegger.
Heidegger a readus optimismul metafizic hegelian al trairii intru devenire si a descoperit in limbaj casa
fiintei, iar in casa, urma unei treceri semnificative prin aceasta lume.Pentru Heidegger a construi
inseamna a edifica locuri, inseamna in acelasi timp a fonda si asambla spatii.
Arhitectura e limbaj casa fiintei Heidegger.
In acelasi timp cu amenajarea locurilor ca spatii, locul face sa intre in el simplicitatea pamantului, a cerului,
a divinitatilor si a muritoarelor. Lucrurile care sunt de acest gen dau ramanere locuirii omului.
In conceptia lui Heidegger arh. e prin excelentacomplexa, cai se situeaza la intersectia, reunirea dintre real si
fictiv, material si spiritual, stiinta si arta, dar si spus si nespus, ascuns si relevat.
37. Terminologie in perioada premoderna, moderna, postmoderna, contemporana si realista,
sensul si opusul sensului.

Evolutia arhitecturii de la perioada premoderna, prerealista si realista prin perioada moderna, avangarda,
maturitate si declin, pina la perioada postmoderna. Azi asistam la o noua disponibilitate spre forme elitiste,
profund spiritualizate ale miscarii deconstructiviste. Arhitectura Hi -Tech exprima tentativa fireasca a
contemporaneitatii de a da forma tehnologiei celei mai avnasate, dublata de castigurile stiintelor abstracte.
Arhitectura premoderna a fost numita late-moderna sau post-corbusiana. Azi foarte multe terminologii ar
trebui reevaluate , intelese diferit din prisma reevaluarilor istoriei. Multi alti termeni s-au conscrat prin
intensa lor folosire in ideea unui sens anume, altii au o tendinta de a semnifica, paradoxal, exact opusul
sensului la propriu al termenului. In prima categorie despre arhitectura realista nu a fost nevoie de o
departajare politizata a manifestarii realiste in realism-socialist realism(capitalist), asa cum suntem
obligati a specifica in arh. pentru a localiza. Arta realista a avut o evidenta deschidere spre mase, o tentativa
de a se implica in socila, devenind angajata. In lumea occidentala democratica e obtiunea libera,
constienta si autoimpusa a artistului. In lumea puterii totalitare obtiunea spre implicare socila nu mai e la
latitudinea artistului.
Arh. perioadei realismului este mereu prezentata ca fiind arh. fascista, opusa celei staliniste, fiind clasiciste,
monumentale, greoaie, eclectice, lipsite de gratie si umanism.
Expresionismul este o miscare catalogta initial realista, apoi formalista, deci arta de dragul artei (Tatlin,
Lissitzky). Nu toata arhitectura realist socialistaeste eclectica. Stilul international s-a suprapus in timp si
spatui cu realismul socialist. Estul european pstbelic a beneficiat de toate excesele simplificatoare,
generalizand termenul de arh. a periferiei. Dar aceasta exista si in marile orase occidentale sub forme
alienate, sau sub forma unor centre noi administrative de tip Manhattan.
 38. SEMNIFICATIA SI POLICODAREA ARHITECTURII POSTMODERNE
Context istoric: perioada de la inceputul anilor 70 in special de dupa socul petrolului din toamna anului 1973 se
caracterizeaza prin faptul ca multe din valorile societatii au fost reconsiderate
-o schimbare la nivelul econ si social are ca rezultat firesc o schimbare la nivelul ideologic si artistic
-in mod firesc schimbarile ce privesc arhitectura au vizat configuratia edificiilor, a schemelor functionale, a sistemului
morfologic, toate acestea cauzate de stereotopia si lipsa de semnificatie a arh moderene in special a stilului internat
- in 1974 la scoala de arh din California a inceput o dezbatere intre 2 gr de arh a caror idei vizau o modalitate
particulara de evolutie a sistemului stilistic in raport cu cel al arh moderne
-white arh miscare promoderna late modernism
-gray arch. miscare antimoderna postmodern
Cele 2 mari principii: nonornamentul si noncontextul apartinand arh moderniste i se opune in arh postmoderna
revaluarile istorice si cele legate de context=>reconsiderarea adevaratelor repere ale identitatii, personalizzarii,
semnificatiei arhitecturii
-cercetarile teoretice se indreapta cu precadere inspre explicatia crizei arh moderne din cauza pierderii atributelor
artistice, poeticul, valoarea emotionala
Caracteristici ale arh postmoderne:
-utilizarea ornamentului ca aluzie istorica sau ca decoratie
-folosirea formelor ca referinta istorica explicata
-folosirea eclectica a limbajului modern si premodern
-utilizarea culorilor vii si a unei diversitati de materiale
-definirea sp. intermediare care constau in zone de circulatie, sp. prinse in grosimea zidurilor
In aceasta ordine de idei apare motivul specificitatii
OB. de arh a imaginii sale unice, irepetabile, imagine ce contine o anumita ambiguitate; depersonalizarii prin
universalizare: se opune personalizarea prin diferentiere => ornamentul devine un obiect codat dar si o modalitate de
transmitere codata
Robert Venturi prefer obiectele bogate in semnificatii, celor a caror semnificatie e clara; admit functiunile implicite
celor explicite; unuia sau altuia ii prefer unuia si altuia
-aceasta multitudine de semnificatii se obtine in primul; rand prin varietate si bogatie formala
Robert Stein in loc de sloganul modernist less is more, declara ca in arh postmoderna more is more
Posmodernul actioneaza asupra plictiselii vizulae, a modernismului , solutia fiind amestecarea limbajului modern cu un
alt limbaj
-ei practica un dublu cod; o cladire postmoderna e jumatate moderna, jum altceva (deseori traditie) ce incearca sa
comunice pe de o parte publicului, pe de alta parte unei minoritati avizate
-se poate spune ca PM e ca un Janus cu doua fete: una priveste inapoi sperand sa gaseasca originile, calalta priveste
inainte in nimic
PM datoreaza mult orientului, insusindu-si ### in sensul acceptarii neutralitatii alaturi de cei 2 poli extremi =>spatiu
de tranzitie
 39. Teoreticieni ce au contribuit la anliza, crearea spatiului in perioada contemporana
Dagobert Frey, Brinkman A. E.
Brinkman introduce notiunea de scheme tramale, iar Dagobert Frey pe acea de compozitie simultana
pentru renastere.
Succesiune spatiala. Pentru Frey piramidele sau obeliscurile sunt mase in repaos ce termina o
succesiune spatiala (Schulz).
Arhitectura premoderna a compus mereu spatiile in ideea de interpenetrare, dar statica si bazata pe ierarhie.
Barocul a condus la prima eliberare spatiala de regulile si conventiile sale, de geometria elemntara si de
opozitia interior-exterior. Barocul a descompus pereti si acoperisuri, conceptual exisrta 2 coji, una interioara
si una exterioara, capabila fiecare dintre ele de a raspunde unor exigente particulare. Elementele
fragmentare, totusi au primit asa zisa unitate desavrsita (Brinkman).
Sec XIX face a 2 mare eliberare spatiala prin noile exigente ale fierului si betonului armat.
Sec XX introduce mari inovatii in gandirea spatiului arhitectural, poetica spatiului, experienta spatiala.
Problema spatiala poate fi pusa sub 2 aspecte: sp. arhitewctural propriu-zis analizat prin exemplele cele mai
valoroase SI discutia despre spatiul arhitectural teoria arhitecturi
 . 40. Discursul de publicitate si viziune Landau

Pentru a se impune, deconstructivismul uzeaza de cele mai sofisticate si ultime forme de publicitate, ca orice arta care
se respecta, o arta vizuala si publica prin excelenta, persuasiva si convingatoare prin oferta de experimente traite.
Discursul arhitectural este, dupa Royston Landau, nu numai comunicare, dezbatere, ci se face prin intermediul
practicii, oferind nmotiuni concrete in acelasi timp cu cele abstracte.
Expozitiile de proiecte publicitare comunica publicului larg sursa inspiratiei, viziunea sau baza teoretica de principiu
ale autorului, care foloseste in acest scop proiecte intermediare, faze premergatoare sau schite ce fac posibila
intelegerea operei finale.
Marile vedete deconstructiviste, Eisenman, Tschumi, se inarmeaza cu foarte serioase argumente, filosofice, tehnice si
profund culturale. Mijloacele lor: lucrul in echipa, discursul universitar elitist si perfectionarea modelelor pe computer,
antreneaza eforturi spirituale, tehnice si materiale, impuse de concurenta pentru castigarea lucrarii. Sursele sunt
amplificate prin mijloace de propaganda proprii unei piete mondiale.
 41. Arhitectura modern, latemodern i postmodern n viziunea lui Ada Luis Hustable

Ada Luis Hustable numte "inclusivitii" acei arhiteci ce presupun n creaia lor artistic o
implicaie contextual, surs de inspiraie i motiv formal, exprimnd i reprezentnd acest context
ce poate fi geo-climatic, istoric, social sau cultural.
A.L.Hustable numete "inclusiviti" arhitecii ce se implic ntr-un fel sau altul n context iar
aceast reconsiderare a contextului este considerat o manifestare a unei atitudini antimoderne.
Noiunea de context este astzi mult amplificat ca nelegere fa de ceea ce nsemna n anii '60
cnd a fost asimilat n termeni arhitecturali, depind cu mult sensul strict al unui mediu i atignd
din ce n ce mai mult sfere spirituale i culturale.
 42.MODERNISMUL
-orientare in cadrul arh initiata la inceputul sec20
Principalele fundamente forma arhitecturala este o rezultanta directa a functiunii (form follows function) din care =>
cateva reguli generale de compozitie:
-planul, distribuirea sp si organizarea volumelor sunt rezultate din schema functionala
-plastica arh se dezvolta in masura in care elementele ei sunt justificate functional
-pt exprimarea functiunii in forma se folosesc figurile si formele geometrice, bazate cat se poate, pe linii si unghiuri
drepte
-la realizarea cladirilor moderniste se folosesc non-culorile (alb, negru) si culorile primare (rosu, galben , albastru)
Bazele teoretice ale functionismului modernist propuse de la lucrarea lui Adolf Loos => ornamentul drastic criticat
Exista 2 mari grupe de constructii moderniste
a.constructii in care predomina masele opace neo brutaliste
b.constructii in care predomina zonel;e vitrate-stilul international
a.viziune mai statica, motivitate; exista si aici trei variante de fatade:
cu dominante orizontale si verticale constituite din benzi groase si opace alternand cu siruri de ferestre
-fatade cu rosturi
-fatade cu goluri dispuse liber
Aceasta impartire nu are doar un caracter stilistic ea fiind si o rezultanta a programului de arh
b.stilul international
caracteristic pentru cladirile zgarie-nori; stilul acestora este in genul unitar-fatade de sticla, simplitate
-preferinta pt orice fel de cladiri cu pereti transparenti de forma invariabil dreptunghiurala, la care muchiile orizontale
si verticale precum si montantii ferestrelor sunt reduse la minima expresie

Anularea unghiurilor ca limita de sp. permite interpretarea int-ext. Senzatia de plutire a planseurilor printr-o serie de
falsificari contructive
-sp. concept in miscare =>perceptia frontala nu mai e asa importanta introducerea notiunii de timp ca o componenta
spatiala sine quo non
Le Corbusier exerseaza in seria renumitelor sale vile aplicarea unor principii pe de o parte cubiste (in ceea ce
priveste perspectiva) si pe de alta parte moderne (in ceea ce priveste conceptia spatiala)
Vila Savoye continuitatea spatiului int ext, flexibilitatea partiului, terasa gradina ca acoperis, structura portanta pe
piloni ce permite fluidizarea sp., extensie a sp. atat in plan vertical cat si orizontal
MODERNISMUL CLASIC uneste principiile ### dintre care putem enumera pe cele care au stat la baza stilului
international:
-arh mai curand volum decat masa
-mai curtand regularitate decat simetrie axiala
Principiile Chartei de la Atena referitoare la abordarea sp urban
-principii clare doctrinare
-au generat asa zisul urbanism liber insusit cu repeziciune de arh intregii lumi
-acest mod de gandire a fost exagerat prin simplificare in tarile in curs de dezv si au suferit un puternic proces de
industrializare, tipizare dupa al 2 lea RM care duce la depersonalizare, la lipsa de semnificatie
HIGH TECH
Micarea tehnologizanta numita azi HI-TECH a fost marcata de apariia Centrului Pompidou la Paris in cartierul
Beaubourg, dar ea se afirma cu tot nai multa pregnanta in Europa, Anglia, America sau Japonia.
-arh HT e o continuare fireasca a ideilor si a tendintelor exprimate formal in arh moderna
-radacinile lui sunt aceleasi ca la modernism (neoplasticism, constructivism, Bauhaus, rationalism francez si italian)
dar HT a cunoscut o evolutie deosebita fata de modernism in care cladirea isi exprima clar propria functionalitate in
care e inlaturata orice decoratie anexa, HT aduce ceva in plus prin conferirea unor valente estetice elementelor
structurale si celor anexe, care devin astfel factori esentiali de expresivitate (Renzo Piano, Richard Rogers, Norman
Foster)
LATE MODERNISM
Context istoric: perioada de la inceputul anilor 70 in special de dupa socul petrolului din toamna anului 1973 se
caracterizeaza prin faptul ca multe din valorile societatii au fost reconsiderate
-o schimbare la nivelul econ si social are ca rezultat firesc o schimbare la nivelul ideologic si artistic
-in mod firesc schimbarile ce privesc arhitectura au vizat configuratia edificiilor, a schemelor functionale, a sistemului
morfologic, toate acestea cauzate de stereotopia si lipsa de semnificatie a arh moderene in special a stilului internat
- in 1974 la scoala de arh din California a inceput o dezbatere intre 2 gr de arh a caror idei vizau o modalitate
particulara de evolutie a sistemului stilistic in raport cu cel al arh moderne
-white arh miscare promoderna late modernism
-gray arch. miscare antimoderna postmodern
Late M influente neoplasticiste + Le Corbusier
-miscare omogena care continua principiile functionaliste ale modernismului introducand insa elemente de formalism:
-evidentierea puternica a volumelor prin decupaje nete si prin folosirea in special a albului
-existenta unor elem constructive anexe care nu au neaparat justificare functionala (pergole, ziduri false)
-opozitia accentuata in mod voit intre plin si gol, intre masa opaca si suprafetele vitrate => goluri impuscate
-accentuarea si specularea resurselor de expresivitate ale sistemului structural al cladirii
-afirmarea unor rosturi de regula ortogonale
Late M reprezinta o combinatie de functionalism si formalism (functionalismul predomina) , derivat in special din
neoplasticism si opera lui Corbusier
L. M. duce formele si ideile miscarii moderne la extrem, exagerand natura si imaginea tehnologica a cladirii, in
incercarea de aproduce amuzament si placere
Reprezentanti in SUA:
RICHARD MEIER unul dintre cei mai caracteristici ai late modernismului
-poate fi comparat cu Le Corbusier, dar in loc sa caute o integrare armonioasa de plane curbe si grile ca si Le C., Meier
incearca o disonanta a lor (grilele sunt miscate cu 5 grade, volumele sunt violent alaturate, opozitia lor e exagerata
-el spune ca a fost influentat cel mai puternic in opera sa de Conventia de la Tourette (Corb.) in ceea ce priveste
alcatuirea planurilor si de Vila Savoye sau Vila Stein in ceea ce priveste alcatuirea fatadelor
Caracteristici ale stilului lui Meier: in ceea ce priveste planul: - combinatia formelor ortogonale cu cele curbe
-treceri frecvente de la o directie la alta prin intermediul a doua sau 3 paliere intermediare raportate in arce de cerc
-separarea stalpilor de panourile de inchidere si de compartimentare
-grile rotite la unghiuri mici
-alcatuirea zonelor de circulatie
In ceea ce priveste fatadele:
-scoaterea in evidenta a unor volume mari (de obicei plinuri) prin contrast cu zone vitrate
-folosirea de preferinta a albului
-folosirea caroiajelor pt plinuri
Ex: Douglas House marcheaza inceputul celei mai importante perioade din activ lui Meier
-tendinte foarte puternice formaliste; accentuarea cosurilor in fatada, a scarilor exterioare
-proiectele Olivetti cladiri tip ce urmeaza a fi amplasate in 15 orase din SUA
- High Museum of Art Atlanta
- Canal Plus Paris
CHARLES GWATHMEY atasat la inceput de Meier la gruparea New York five
-maniera de lucru asemanatoare cu a lui Meier
-influentat si el de Corb. si mai ales de neoplasticism
In Japonia ARATA ISOZAKI in prima etapa a creatiei sale arh -linie foarte apropiata de stilul lui Meier
TADAO ANDO exponent foarte autentic al arh Late M ; stilul sau manifesta un sistem morfologic de sinteza. El
creaza efecte de umbra si lumina care confera interiorului o aparenta mistica. Frumusetea nu are nimic in comun cu
operatiunile intelectuale sau teoriile dificile
-predomina betonul aparent
In Europa
JEAN NOVEL opera sa imbina elem LM cu ale HT
O.M. UNGERS

PERSPECTIVE DE DEZ. A ARH.

Spatiul rom. se particularizeaza fata de cel gen. est European prin:
-O continuitate multimilenara
-O enclave de latinitate intro zona de sclavism
-O toleranta extrema exprimata prin pasnic si practice crestine
-O extraordinara percutare in spiritualitatea universala-in ciuda unei traditii coservatoare exprimata prin rural