Colocviu diferenciat la Stomatologia Ortopedica 2013.

1. Definiie Stomatologie ortopedic, protetica dentar, odonto-tehnica, biomateriale. Metode

de tratament
Stomatologia ortopedic- este un component al stomatologiei generale,disciplin ce studiaz
etiologia,patogenia,tabloul clinic,metodele de diagnosticare,profilaxie i tratament ale afeciunilor sistemului
stomatognat.
Protetica dentara-acea ramura a medicinei care se ocupa cu restabilirea si mentinerea functiilor orale,al
aspectului si al sanatatii pacientul ca modalitate de restaurare a dintilor naturali si substituirii dintilor lipsa.
Odonto-tehnica-intretinerea dintilor plombindu-i sau inlocuindu-i pe cei cariati.
Biomateriale-Prin notiunea de biomaterial se intelege orice entitate materiala care poate fi utilizata in contact,
endogen sau exogen, cu tesut animal viu, in scop de regenerare, inlocuire, terapeutic, de diagnostic sau
monitorizare a acestuia.
Metode de tratament:functionale(mioteraia,mecanoterapia),de aparataj (aparate ortodontice cu caracter
curativo-diagnostic,de imobilizare,protetice si mixte.
2. Definiia noiunei Sistem stomatognat. Elementele componente. Factorii ce dirijeaz dezvoltarea
sistemului stomatognat i explicai legtura reciproc dintre funcie i morfologie prin exemplu ATM.
-Notiunea de sistem stomatognat include un ansamblu de organe si tesuturi situate in regiunea maxilo-
faciala,care direct sau indirect participa la realizarea functiilor de baza ale
organismului:masticatie,deglutitie,respiratie,fonatie si fizionomie.
Sistemul stomatognat este compus din: schelet,dinti,muschii mobilizatori ai mandibulei, buzele si muschii oro-
faciali,limba,palatal dur si palatal moale,fibromucoasa cavitatii bucale, vesele sangvin si limfatice si nervii
aferenti;trei perechi de glande salivare si articulatia tempore-mandibulara(A.T.M).
Factorii ce influenteaza si dirijeaza dezvoltarea si formarea sistemului stomatognat sint:
-factorii biologici;-factorii genetici;-factorii functionali;-factorii neendocrini.
3. Funciile proprii i auxiliare ale sistemului stomatognat. Dou etape de morfologie postnatal a
dinilor
Modelarea individuala de structura si forma ale componenetelor sistemului stogmatognat are loc sub influenta
functiilor proprii si a celor generale.Din functiile proprii fac parte: masticatia,fonatia si fizionomia.
Masticatia este cea mai importanta functie ce influenteaza formarea intregului sistem stomatognat.Durata
masticatiei este aproximatix de 2 ore zilnic.
Fonatia,fiind cea mai recenta functie,totodata constituie si caracteristica cea mai esentiala a omului.Omul
vorbeste in mediu timp de 8-10 ore zilnic.
Fizionomia este manifestata de tegumentele fetei care prin trasaturie sale ii da posibilitate omului sa-si
exprime dispozitia,dorinta,starea de indiferenta relaiva,si este la fel un mijloc de comunicare intre oameni.
4. Funcia de automeninere cu componentele ei: autoconservare, autostimulare , autoreglare .
Traseele de for la mandibul i maxil. Argumentai ce a condus la formarea lor i importana practic
-Functia de automentinere include 3 componente: autoconservare, autostimulare si autoreglare. Prin
autoconservare se subinteleg acele aspecte de structura si functii ale sistemului stomatognat care asigura
prevenirea afectiunilor ce pot provoca tulburari functionale ale intregului sistem. Aici se include si functia de
autocuratire a cavitatii bucale prin intermediul salivei. Termenul autostimulare prevede acele aspecte de
structura si functie care genereaza actiunea stimulilor de intretinere, consolidare si perfectionare a
componentelor sistemului stomatognat (functia musculara, presiunea masticatorie etc.) Notiunea de autoreglare
include acel mecanism biologic care declanseaza modificarile morfologice conform functiei si invers.
Traseele de for la mandibul, contrforsele la maxil. Argumentai ce a condus la formarea lor i
importana practic.
Liniile de forta nu prezinta altceva decit stilpii de rezistenta care impreuna cu placile osoase compacte ii
atribuie mandibulei rezistenta cuvenita. Deosebim urmatoarele trasee de forta la mandibula: 1)marginale;
2)bazilare; 3)transversale; 4)anterioare; 5)posterioare; 6)capsulans; 7)radiale.
La maxila avem urmatorii stilpi de rezistenta: 1)nazofrontali; 2)zigomatici; 3)pterigopalatini; 4)palatini. La
formarea acestor stilpi (linii, traveuri) de forta a dus incordarile, presiunile care apar in tesutul osos datorita
marimii si directiei fortei musculare la actul de masticatie. Importanta practica a liniilor de forta este
argumentata prin faptul ca permite de a studia presiunea masticatorie si identificarea unor discordante.
5.Enumerai componentele ATM. Triunghiul Bonwill i importana practic.
ATM este compusa din urmatoarele elemente: condilii articulari, fosa articulara, tuberculul articular, discul
articular (meniscul), capsula articulara si ligamentele articulare.
-Epifizele condiliane ale mandibulei. Aceste formatiuni asemanatoare cu doua cilindre elipsoidice
sunt situate in plan transversal iar suprafata lor anterosuperioara este tapetata cu cartilaj articular.
-Fosa articulara. Fosa articulara este situata pe osul temporal si are o forma elipsoidica. Anterior ea margineste
cu tuberculul articular, distal cu scizura Glasser, interior cu apofiza osului sfenoidal, exterior cu apofiza
posterioara a osului zigomatic, iar superior margineste cu o placuta osoasa subtire, care formeaza bolta ei si
separa cavitatea articulara de cutia craniana.
-Tuberculul articular prezinta peretele anterior al fosei articulare. Se deosebeste de celelalte elemente ale
articulatiei prin diverse forme. Pe panta lui posterioara, care are o inclinare in jos si anterior, egala in mediu cu
33, aluneca epifizele condiliene articulare ale mandibulei.
-Meniscul prezinta o formatiune cu o structura fibroelastica, care fiind situat intre epifizele condiliene articulare
ale mandibulei si fosa articulara capata o forma biconcava.Discul articular subimparte cavitatea articulara in
doua etaje: anterior - superior si inferior-posterior.Are rol important in amortizarea presiunilor masticatorii.
-Capsula articulara fiind alcatuita din tesut conjunctiv, este in concrescenta cu marginea discului pe toata
intinderea lui. -Ligamentele se impart in doua
grupe: intracapsulare si extracapsulare. Prima grupa este prezentata de doua perechi de ligamente: 1)disco-
temporala care fixeaza discul de osul temporal, si 2) disco-mandibulara, care fixeaza discul de
mandibula.
Triunghiul Bonwill-Unind punctul interincisiv mandibular cu centrii imaginari ai condililor se formeaz
untriunghi echilateral cu latura de 10-11 cm., numit triunghiul Bonwill.
6.Muchii ridictori, cobortori i propulsori ai mandibulei. Caracteristica. Indicai funciile de baz.
M. ridicatori sunt prezentati de 3 perechi de muschi: m. temporal; m. maseter; m. pterigoidian intern. M.
temporal incepe cu o insertie larga in forma de evantai pe osul temporal si insereaza pe apofiza coronoida a
mandibulei. Dupa directia fibrelor musculare, m. temporal se imparte in 3 fascicole: anterior, mijlociu si
posterior. La contractia celui anterior are loc numai ridicarea mandibulei, cekui mijlociu- ridicarea si
retropulsia, iar la contractia celui posterior- numai retropulsia mandibulei.M. maseter- are insertia fiza pe
arcada zigomatica si mobila pe faza externa a zonei angulare a mandibulei. Are 2 fascicole: superficial, cu
directia oblica a fibrelor; si profund- cu directia fibrelor in plan vertical.M. pterigoigian intern- are punctul fix
de insertie in fosa apofizei pterigoidiene si cel mobil pe fata interna a zonei angulare a mandibulei. La
contractie bilaterala- ridica mandibula in sus si putin o deplaseaza inainte. M. coboritori-
prezinta caracteristici morfofunctionale speciale avind ambele insertii mobile: una pe mandibula si alta pe osul
hioid.Sunt formati din 3 grupe: geniohioidieni, milohioidieni si fasciculele anterioare ale muschiului
digastric.M.propulsori- m. pterigoidian extern. Functia principala este propulsia mandibulei in plan sagital si
transversal. M. pterigoidian extern este compus din 2 fascicule: superior- cu fibre musculare orientate orizontal
si inferior- cu fibre musculare orientate oblic.
7. Muchii mimici. Funciile de baz.
M.orbicular-p.palpebrala;p.orbitala;p.lacrimala.Apara bulbul ocular si distribuirea lacrimilor.
M.sprincenos-trage pielea infero-medial,formind cute verticale.
M.nazal:m.depresor al septului nazal(trage septul nazal in jos); m.piramidal al
nasului(formeaza cutele transversale la niv.rad.nasului).
M.orbicular al gurii:ridicator al buzei superioare;depresor al buzei infer.;ridicator al unghiului gurii;depresor al
unghiului gurii;m.buccinator;m.mental.zigomatic mic+mare; m.rizoriu.
8.Definiie Fora muscular absolut, presiunea masticatorie. Indicai valoarea i metodele de
determinare.
Forta musculara absoluta este forta dezvoltata de muschi in timpul contractiei maximale. La muschii ridicatori
ai mandibulei (m. temporal, m. maseter, m. pterigoidian medial) forta absoluta a lor va fi de 390-400 kg (1
cm = 10 kg).Presiunea masticatorie este acea forta a muschilor ridicatori, care se realizeaza pe un sector al
arcadelor dentare in timpul actului de masticatie. Se determina cu ajutorul gnatodinamometrului mecanic Bleck.
9.Indicii mediiai rezistenei parodontului dup Haber pentru brbai i femei. Importana practic.
Indicii medii ai rezistentei parodontului dupa Haber la barbati constituie 44 kg iar la femei de 30 kg. Aceasta
presiune suportata de dinti este socotita drept reper pentru caracteristica functionala a parodontului.
Deasemenea este foatre important la intocmirea planului de tratament protetic echilibrat functional.
10.Indicai fora medie necesar pentru frmiarea alimentelor n coniii de norm. Definiie Fore de
rezerv a parodontului . Importana practic.
Forta necesara pentru faramitarea alimentelor se determina prin fogodinamometrie. Forta medie la faramitarea
alimentelor este de 18-20 kg. Aceasta forta scade brusc la actiunea salivei sau a lichidului. Forta de rezerva a
parodontului este forta ce se declanseaza de la adaptarea la fortele permanent schimbatoare a parodontului si
depinde de factori ca: starea parodontului, raportul dintre partea coronara si radiculara a dintelui,
virsta.Importanta practica este capacitatea de antrenare a fortelor de rezerva prin folosirea permanenta a
alimentelor dure.
11.Indicai caracterele morfofuncionale generale ale dinilor.
1. Fiecare dinte este alcatuit din coroana si una sau mai multe radacini. Coroana este acoperita cu smalt iar
radacina cu un strat de cement. 2. Coroana anatomica este numit segmentul dintelui acoperit de smalt.
Coroana clinica este partea extraalveolara a dintelui, coincide cu cea anatomica 3. Raportul dintre suprafata
radiculara a dintelui si suprafata coronara. 4. Suprafetele verticale sunt convexe- asigurind protectia gingiei.
5. Fiecare dinte are o portiune activa care direct participa la actul de masticatie.
12.Enumerai semnele anatomice de deosebire ale dinilor.
Deosebim dinti frontali si dinti laterali. Incisivii- functie de incizie a alimentelor; caninii- sfisierea alimentelor;
premolarii- zdrobirea iar molarii- faramitarea alimentelor. Incisivii au coroana turtita comparata cu o dalta;
caninii- au o coroana a carei margine libera are forma unui virf de sulita; premolarii au un volum coronar mai
mare decit a dintilor frontali; molarii- au cel mai mare volum coronar si un numar mare de cuspizi (4-5)
prezentind pe suprafata ocluzala mai multe santuri intercuspidiene.

17. Particularitile implantrii dinilor la maxil i mandibul. Formele fiziologice i patologice ale
arcadelor dentare.
Afara de arcadele dentare deosibim arcade alveolare si bazale. Linia conventionala trasata pe virful apofizei
alveolare se numeste arcada alveolara, iar cea trasata pe virfurile radacinilor-bazala. Intre dimensiunile
arcadelor dentare, alveolare si bazale exista o legitate care reiese din particularitatile de structura ale
maxilarilor.
La maxilla arcada dentara este mai mare decit cea alveolara, iar cea alveolara mai mare decit cea bazala. In
cazul mandibulei avem un coraport invers: arcada dentara este mai mica.
Aceasta legitate in caz de edentatie totala se manifesta printr-o atrofie a maxilei de la periferie spre centru,
ceea ce treptat duce la micsorarea ei, iarla mandibular invers-mai accentuat procesele de atrofie au loc pe
suprafata intern ace in continuare imagineaza marirea mandibulei. In asa mod intre maxilare se creeaza un
raport nefavorabil, fapt ce urmeaza a fi luat in consideratie la confectionarea protezelor dentare mobile.
18. Definiie Arcada dentar, Arcada alveolar,Arcada bazal . Care este coraportul la maxil i
mandibula dintre ele.
Arcada dentara- segment anatomic in forma de arc, situate la nivelul oaselor maxilar si mandibular pe care se
insera dintii.
Arcada alveolara- este linia conventionala trasata pe virful apofizei alveolare se numeste arcada alveolara.
Arcada bazala- este linia trasata pe virfurile radacinilor.
Coraportul dintre ele-la maxilla arcada dentara este mai mare decit cea alveolar, iar cea alveolar mai mare
decit cea bazal. In cazul mandibulei avem un co- raport invers: arcada dentar este mai mic.
19.Factorii ce ne asigur unitatea funcional a arcadelor dentare. Ariile ocluzale. Curba sagital de
ocluzie Spee.
1. Factorii:-apofizele alveolare;-puncte de contact interdentare (contactele interdentale joac un rol important la
dispersarea i repartizarea presiunilor funcionale i asupra dinilor vecini. Afar de aceasta, contactele
interdentale
servesc drept obstacol pentru produsele alimentare care ar trauma i ar leza papilele interdentare);
-ligamentele interdentare parodontului marginal (aceste ligamente sint situate deasupra septurilor
alveolare inserindu-se de cementul unui dinte i trecind la cellalt. Datorit acestor ligamente
deplasarea unui dinte mezial sau distal provoac i deplasarea dinilor vecini).
2.Ariile ocluzale: -deosebim arie ocluzala a arcadei dentare superioare si a celei inferioare, care sint formate
din succesiunea suprafetelor ocluzale ale fiecarui dinte in parte.
Daca in zona frontal aria ocluzala este arcata si ingustata, conform destinatiei functionale a acestor dinti, apoi
in zonele laterale are un relief characteristic datorita prezentei cuspizilor pe fata ocluzala a dintilor laterali
adaptati la farimitarea si macinarea alimentelor. Ariile ocluzale pot fi intrerupte de diasteme, treme, leziuni
coronare, edentatii partiale. Ele la fel pot avea diferite dimensiuni in raport cu dimensiunile arcadelor dentare,
pot fi natural, artificiale, mixte, iar la edentatia totala- absente.
3. Daca vom trasa o linie conventionala pe aria ocluzala a mandibulei care va trece in zona dintilor laterali
tangential virfurilor cuspizilor vestibulari sau prin fisura central a suprafetei ocluzale a fiecarui dinte, observam
ca ea prezinta o curba concave cu profunzimea maxima la nivelul primului molar.
La maxilla aceasta curbura este corespunzator convexa..Curba de ocluzie sagitala a fost descrisa pentru
prima data de savantul Spee si a primit denumirea curba de ocluzie sagitala Spee.
El socotea ca centrul acestei curburi se gaseste in orbita si daca vom prelungi aceasta curba, ea va trece la
marginea anterioara a condilului articular al mandibulei.
20.Curba transversal ocluzal Monson-Wilson i rolul ei biologic
Privind suprafata ocluzala a arcadelor dentare in plan orizontal, usor ne convingem ca in zonele laterale ea este
inclinata. Aceasta se datoreste inclinarii in acest sens a coroanelor dintilor laterali mandibulari spre oral si
inclinarii vestibulare a coroanelor dintilor maxilari. Prin urmare, cuspizii fiecarui dinte lateral sint situati la
diferit nivel.
Trasind linii imaginare care unesc cuspizii dintilor omogeni de pe hemiarcada dentara din stinga si dreapta,
capatam curba de ocluzie transversal descrisa de Monson si Willson.
-datorita lor se pastreaza contactul dintre cuspizii coroanelor dintilor laterali la deplasarea mandibulei in
sens transversal.
Rolul de compensare a acestor curbe se manifesta la crearea arcadelor dentare artificiale, deoarece in asa
mod la miscarile mandibulare de propulsive si lateralitate intre arcadele dentare se pastreaza contactul
interdentar cel putin in trei puncte ce asigura o fixare stabile a protezelor mobile.

21. Definiie Parodont. Enumerai esuturile ce include aceast noiune. Funciile parodontului.
Parodont-totalitatea de esuturi ce nconjoar dintele i asigur fixarea i susinerea dintele pe maxilar.
Paradotul este un complex de esuturi ce include:gingia;ligamentul circular al dintelui;peridoniul;
osul alveolar;vase i nervi.
Functiile parodontului:-de fixare si stabilizare a dintelui;-de automentinere ;-senzorica;-analizatorica;-de plastie
a tesuturilor paradontului;-de reglare a presiunilor masticatorii;-de amortizare a fortelor functionale;
-trofica.
2 2 . Definiie Plan de ocluzie.Importana practic.
Daca trasam o linie conventionala care ar uni cuspizii vestibulari ai primilor premolari inferiori cu cei distali
vestibulari ai ultimilor molari, obtinem un plan, care in zona frontal trece pe marginea incisive a incisivilor
centrali superiori, primind denumirea de plan de ocluzie.
Deci daca aria ocluzala este un plan real, apoi planul de ocluzie este un plan imaginar. Datorita curbarii
arcadelor dentare in plan sagittal si transversal fiecare dinte se afla fata de planul de ocluzie intr-un anumit
raport.
Plan de ocluzie este alcatuit din 3 segmente: unul frontal si doua laterale
Din cele expuse reiese ca l-a pacientii cu dentatii totale planul de ocluzie este necesar de a fi determinat
pentru a servi la montarea dintilor artificiali, din care cauza a primit denumirea si de plan protetic
23. Indicai limea spaiului dento-alveolar n cele 3 zone. Enumerai cele 3 grupe de ligamente
alveolodentare ale periodoniului.
1.-n zona orificiului=0.25-0.27mm;-la treimea coletului=0.17-0.19mm;-n zona mijlocie=0.08-0.14mm;
-in zona apical=0.16-0.19mm
Ligamentele Sharpey: Ligamentele alveolodentare se impart in dou grupe dup orientarea lor funcional:
grupul fasciculelor de fibre cu orientare oblic formate din fibre colagene care fixeaz i suspend dintele in
alveol, numite i fibrele lui Sharpy. Fiind inserate de peretele alveolei i cementul radicular, ele sint uor
ondulate.Inzona coletului este situat al doilea grup de fibre orientate in plan orizontal care leag dintele de
alveol, de gingie (ligamentele dentogingivale) i de dinii vecini, Acest grup de fascicule formeaz ligamentul
circular dental unind dinii din arcada dentar intr-un sistem lan.Ligamentele alveolodentare oblice cu o
orientare a fasciculelor dinspre alveol spre cement, afar de rolul de suspendare a dintelui, amortizeaz forele
de presiune pe care le suport dintele in funciune.Grupul fasciculelor apicale au o direcie aproape vertical,
fiind dispuse radiar de la peretele alveolei la apex.

24. Definiie ocluzie, ocluzie static, ocluzie dinamic , relaii de ocluzie.

Ocluzie- (din latin a contacta,a nchide),o relaie de contact static dintre arcadele dentare indiferent de
raportul mandibulo-cranian.
Ocluzia statica este contactul dintilor in repaos,iar ocluzia dinamica este atunci cand maxilarul se misca
R e l a t i a d e o c l u z i e - r e l a t i e d e c o n t a c t i n t r e a r c a d e l e d e n t a r e . Deosebim 5
variante de relaii ocluzale:Ocluzie centric static;anterioar; posterioar; lateral dreapt; lateral stng
25. Definiie Relaii de postur mandibular. Elementele active ce asigur poziia de postur a
mandibulei.
Starea de repaus sau relaxarea relativ muscular are denumirea de relaie de postur.La determinarea ei se
recomanda urmtoarele teste:1.Savantul Wild a propus testul fonetic-vocala A.2.Savantul Silverman-consoana
S.3.Savantul Robinson-consoana F.4.Numrtoare de la 60 la 70.
Dup Burlui relaie de postur se definite ca:suma rapoartelor mandibulo-craniene atunci,cnd mandibula se
afl n poziie postural fa de craniu sub efectul echilibrului tonic al musculaturii manducatoare antigravific.
Un spaiu interocluzal fiziologic care pe parcursul vieii sufer diferite modificri,asigura pozitia de postura a
mandibulei. Elementele active ale relaiei posturale mandibulare sunt reprezentate de:-muchi;sistemult nervos
central.
26. Elementele pasive ce asigur poziia de postur a mandibulei. Ce prezint spaiul Donders.
Elementele pasive ale relaiei posturale mandiulare sunt:-complex structural muchi-tendon;-aciunea pasiv a
elementelor articulare i periarticulare;-aciunea baric negativ.
Spatiul Donders: in pozitia de repaus fiziologic a mandibulei ,cind intre arcadele dentare apare un spatiu de
ocluzie fiziologica, limba se desprinde de la palatul dur si se aranjeaza in zona arcadei dentare inferioare, iar
intre
palatul dur si suprafata dorsala a limbii apare un spatiu numit spatiul Donders.

27. Ce numim i cu ct este egal spaiul liber de vorbire. Importana practic.

Datorit interpretrii sale drept un spaiu necesar articulrii fonetice, a mai
f o s t denumit i spaiul minim de vorbire.
Spaiul liber are o mare variabilitate legat de gradulde abraziune dentar, pierderea dinilor n zona lateral,
existena unui spasm muscular etc.. in mediu e egal cu 2-3 mm.
*Importanta practica- pentru ca sa se relaxeze muschii in timpul repaosului, in plus ne mai ajut i la
determinarea
DVO.
2 8 . Ce prezint testul Wild, Silverman, i Robinson.
Wild-pronuntarea cuvintelor cu litera a
Silverman-pronuntarea cuvintelor ku litera s
Robinson-pronuntarea cuvintelor cu litera f,sau numararea de la 60 la 70.
Rolul:asigura pozitionarea mandibulei in relatie de postura
29. Definiie o.c. Componentele fundamentale ale o.c. Indicai 4 semne ale o.c.
Ocluzia centrica-raport de intercuspidare maxima dintre arcadele dentare.
Semnele:dentar,articular,muscular si faringoglandular.
Componente:arcadele dentare,atm,planul ocluzal
3 0 . Definiie Rapoarte dintre arcadele dentare , (tipuri de ocluzie). Caracteristica celor 2 grupe.
Rapoartele dentare in ocluzia centrica sau obisnuita se numeste tip de ocluzie interdentara. In ocluzie
centrica.pot fi 2 grupuri:fiziologice si patologice. Din cele fiziologice (normale) fac parte acele rapoarte de
oclzie dintre arcadele dentare care asigura la maximum realizarea functiei principale ale sistemului stomatognat
si aspectul fizionomic. Raportul ocluzal dintre arcadele dentare care manifesta dereglari de functii ale
sistemului stomatognat si fizionomice,duce la instalarea ocluziilor patologice (anormale).De aici fac
parte:prognatia,progenia,ocluzia deschisda,adinca,incrucisata.
31. Semnele de o.c.caracterisice pentru toi dinii n ocluzia ortognat.
Pentru toti dintii:fiecare dinte vine in contact cu cite 2 dinti antagonisti,cei din arcada superioara vin in contact
cu omogenul antagonist si dintele situat distal,iar cei de pe arcada inferioara vin in contact cu anagonistul
omogen si cu dintele situate median de el.
32. Semnele de o.c caracteristice pentru dinii frontali n oclizia ortognat.
Pentru dintii frontali:linia mediana coincide cu linia interincisivala;dintii superiori acopera 1|3 din dintii
inferiori=cu 2-3 mm.
33. Semnele de o.c.caracteristice pentru dinii laterali n plan sagital n ocluzia ortognat.
In plan sagital: fiecare cuspid ai dintilor arcadei superioare se situeaza intre 2 cuspizi ai dintilor de pe arcada
inferioara;distalizarea dintilor superiori din cauza volumului mare ai incisivilor centrali superiori.
34. Semnele de o.c. caracteristice pentru dinii laterali n plan transversal n ocluzia ortognat.
In plan transversal:cuspizii vestibulari ai dintilor inferiori se situeaza in santul mezio-distal al arcadei dent.
superioare; iar cuspizii distali ai arcadei superioare intra in santul meziodistal al arcade inferioare.rezulta-
contact maximal.
35.Ce este caracteristic pentru grupul dinilor frontali n ocluzia ortognat, biprognat i opistognat i
cap la cap:
- ocluzia ortognat- semnele de ocluzie pt dintii frontali.La examenul dintilor din zona frontala se va observa
ca linia mediana a fetei coincide cu linia dintre incisivii centrali ai maxilei si mandibulei.Asa situatie creeaza un
ansamblu fiziionomic simetric.Al 2 criteriu important este ca dintii frontali superior acopera fata vestibulara a
dintilor inferiori pina la o treime din dimensiunile lor verticale ceea ce se egaleaza cu 2-3mm.Datorita acestiu
fapt relatia interdentara data sau tipul de ocluzie a primit denumirea de supraocluzie.In asa pozitie partile
incisivale ale incisivilor inferiori vin in contact cu tuberculii palatinali ai dintilor frontali superiori.
-ocluzia biprognata-are aceleasi caracteristici ca si ocluzia ortognata cu diferenta ca la ocluzia biprognata
avem o inclinare vestibulara a dintilor impreuna cu apofizele alveolare atit a celor de pe maxila cit si a celor de
pe mandibula (protruzie bimaxilara).Asa raport dintre arcadele dentare mai frecvent se intilneste la popoarele
din Africa.
-ocluzia opistognata-observam aceleeasi raport ca si la ocluzia ortognata cu diferenta ca dintii din zona
frontala la ambele maxilare, impreuna cu apofizele alveolare au oo inclinare usoara in directie orala.Asa tip de
ocluzie se considera normala si sunt mai rare.
-ocluzie cap la cap-se deosebeste de cea ortognata numai prin contactul dintre dintii din zona frontala dupa
tipul cap la cap, adica un raport ocluzal de margine incisivala la margine incisivala.In cazul cind dintii inferiori
nu sint acoperiti de cei superiori miscarile mandibulare nu sint blocate si ea are posibilitatea fara obstacole sa
se deplaseze in sens sagital si transversal.Asa deplasari in timpul actului de masticatie frecator,care duce la o
abraziune rapida a cuspizilor dintilor laterali mai evidenta decit ocluzia ortognata.

36.Caracteristica celor 2 grupe de micri mandibulare dup Costa n biomecanica

mandibulei reeind din relaiile fundamentale mandibulo-craniene:

-E. Costa in raport de cele 2 relatii fundamentale mandibulo-craniene,de repaus fiziologic-relativ si de

ocluzie ,grupeaza miscarile mandibulare in 2 categorii: 1)miscari care incep si revin in pozitia de ocluzie
centrica,caracteristice pt fazele actului de masticatie. 2)miscari care incep si revin in pozitia de repaus fiziologic
relativ,caracteristice pt alte functii(fonatia).
Miscarile mandibulei se incep din ocluzia centrica au loc in trei directii conform celor trei planuri:
vertical,sagittal, transversal si in 10 sensuri: 1) coborire si ridicare; 2) propulsive si revenire; 3) retruzie si
revenire; 4) miscare laterala spre dreapta si revenire; 5) miscare laterala spre stinga si revenire.
La miscarile ce incep din pozitia mandibulei de repaus fiziologic relative se mai adauga miscarea de ridicare si
revenire in pozitia initiala.
Miscarile pot fi stereotipice, functionale, care se efectueaza in timpul functiilor masticatorii si fonetica, care sint
de amplitudine relative redusa si miscari voluntare, intentionate, a caror amplitudine poate ramine in limite
functionale sau pot fi mai ample, cind sint denumite si miscari voluntare extreme.

37.Micrile mandibulare n plan sagital: indicai valoarea unghiului traectoriei sagitale articulare i
traectoriei incisivale i importana practic.

-In aceasta miscare de propulsie, care are punctul de plecare ocluzia centrica in tipurile de ocluzie cu
supraacoperire frontala, mandibula nu poate sa se deplaseze anterior din cauza supraacoperirii dintilor inferiori
de cei superiori. De aceea marginile incisivale ale dintilor frontali inferiori aluneca pe suprafetele palatinale ale
dintilor antagonisti pina la contactul de cap-la-cap. Aceasta distanta parcursa de incisivii frontali inferiori a
primit denumirea de traiectorie incisiva. Daca vom prelungi aceasta traiectorie, trasind o linie imaginara pina
la intretaierea ei cu capul de ocluzie, se va forma un unghi care a primit denumirea de unghiul traiectoriei
incisive sagitale si este egal in mediu cu 40. La nivelul dintilor laterali pot avea loc 2 variante de relatii
interdentare: 1)pastrarea contactului interdentar general, sau numai dintre ultimii molari, iar intre ceilalti
aparind un spatiu de inocluzie; 2) lipsa totala a contactului interdentar din zonele laterale si aparitia spatiului de
inocluzie creindu-se un raport dintre arcadele dentare neechilibrat.
 Deplasarea mandibulei in plan sagittal se datoreste contractiei bilaterale a muschilor pterigoidieni externi,
care insera la nivelul condililor articulari si al capsule articulare. Distanta condililor articulari va varia in
dependent de gradul de propulsive a mandibulei si va atinge aproximativ pina la 1 cm,iar la realizarea actului de
masticatie ea va fi egala numai cu 2-3mm. Daca se va trasa o linie in prelungirea acestei traiectorii pina la
intretaierea cu planul de ocluzie, se va capata un unghi, care in mediu este egal cu 33.
38.Micrile mandibulare n plan vertical . Diagrama Posselt.
- Imaginea miscarii de propulsive si de revenire a mandibulei sub forma de diagrama in volum pentru prima
data a fost studiata de Posselt.
Valorile unghiurilor traiectoriilor incisive si articulare sagitale sint determinate de gradul de inclinare a
pantei tuberculilor articulari, a dintilor frontali superiori si supraacoperirii celor inferiori. Miscarile de revenire
a mandibulei in pozitia incipienta au loc datorita contractiei muschilor coboritori si a fasciculelor posterioare
ale muschilor temporali. La miscarea mandibulei de revenire condilii articulari si incisive inferiori aluneca pe
aceleasi suprafete in pozitia de ocluzie centrica a mandibulei.

- Miscarile mandibulei in plan vertical corespund gradului de deschidere si inchidere a cavitatii bucale. Rolul
principal la realizarea acestor miscari revine muschilor coboritori. Gradul de deplasare in aceasta directive va fi
variat: de la minimum, care se caracterizeaza prin aparitia unui spatiu de inocluzie dintre arcadele dentare la
pronuntarea consoanei S si pina la valoarea maxima egala cu 5 cm si mai mult.
Cinematica mandibulei se poate urmari dupa diagram lui Posselt. La deschidere, in etajul superior al ATM au
loc miscari de propulsive, iar in cel inferior de sarniera(balama). La revenire au loc miscari inverse si
mandibula poate reveni pe aceeasi traiectorie sau pe traiectoria h. La prima miscare de coborire avem o
rotatie pura a condililor articulari, iar punctual interincisival ne va descrie traiectoria I. La o deschidere mai
ampla se vor declansa si miscari de propulsive prin care condilii articulari impreuna cu meniscul se vor plas pe
panta tubercularului articular, iar punctual interincisival ne va descrie traiectoria II. Prin urmare, mandibular se
coboara in timpul deschiderii gurii si revine din nou in ocluzia centrica nu prin descrirea unui semicerc, ci a
unei curbe in trepte (trasate), din cauza schimbarii permanente a razei de descriere.

39.Micrile mandibulare n plan transversal i ce este caracteristic pentru hemiarcada de balans i cea
activ, indicai valorile unghilor treaectoriei transversale articulare i incisivale.
- In articulatia temporomandibulara respective condilul articular se roteste in jurul axei vertical, insa este
posibila si o deplasare neinsemnata. In asa pozitie intre dintii hemiarcadelor opuse se poate crea un contact
intercuspidian neomogen: cuspizii palatinali ai dintilor superiori vin in ocluzie cu cei vestibulari ai dintilor
inferiori. Aceasta parte a primit denumirea de hemiarcada pasiva sau de balansa. In articulatia
temporomandibulara respective condilul articular se deplaseaza inainte, in jos inauntru, punctual de plecare
incipient fiind din pozitia corespunzatoare ocluziei centrice. Condilul articular se abate din traiectoria sagitala
 in mijlociu cu 15-17, iar unghiul format intre aceste doua linii imaginare a primit denumirea de unghiul
traiectoriei articulare transversal, sau unghiul Bennett, dupa numele autorului care l-a descries, iar calea pe care
o parcurge condilul articular - traiectoria articulara transversala.
- In miscarile de lateralitate, care au loc la actul de masticatie, dintii inferiori alternative se deplaseaza spre
dreapta sis pre stinga, descriind curbe care se intretaie sub diferite unghiuri. Cit mai departe se gaseste dintele
de condilul articular, cu atit mai obtuz este unghiul. In zona incisivilor acest unghi atinge 100-110 si poarta
denumirea de unghiul traiectoriei incisive transversale.
40.Actul de masticaie. Enumerai 4 faze ale actului de masticaie dup Gysi.
- La masticatie mandibula indeplineste un ciclu de miscari care de catre Gysi au fost impartite in 4 faze.
Fiecare faza incepe din pozitia arcadelor dentare in ocluzia centrica denumita faza O.
- Prima faza corespunde miscarii de deschidere a gurii si de propulsie a mandibulei.

- Faza a doua corespunde miscarii de lateralitate.

- Faza a treia corespunde miscarii de inchidere a cavitatii bucale cind pe hemiarcada active se produce un contact
omogen dintre cuspizi, iar pe hemiarcada de balans (pasiva)-un contact neomogen.

- Faza a patra corespunde miscarii de alunecare, cind arcada dentara aluneca pe cea superioara revenind inpozitia
punctului de plecare- ocluzia centrica, savirsind astfel un ciclu de miscari.

De mentionat ca daca pe hemiarcada activa totdeauna avem un contact omogen intre cuspizii dintilor
respective, apoi pe hemiarcada de balans poate aparea si un spatiu de inocluzie. Aceste varietati de raport
interdentare de pe hemiarcada de balans depind de gradul de supraacoperire frontala si de pronuntare a
curbelor ocluzale transversal (curba Monson si Wilson).

41.Definiie Tehnica dentar i Biomaterialele . Cerinele medico-biologice ctre materialele de

construire i indicai clasificarea lor.
-tehnica dentara- Tehnica dentara este o meserie a crei sarcin este s produc toate tipurile de proteze,
coroane dentare, puni, proteze pariale,proteze totale etc.(tot ce tine anatomia functionala a coroanei dintelui
:restabilire)
-biomateriale - Prin notiunea de biomaterial se intelege orice entitate materiala care poate fi utilizata in
contact, endogen sau exogen, cu tesut viu, in scop de regenerare, inlocuire, terapeutic, de diagnostic sau
monitorizare a acestuia. Biomaterialul trebuie sa fie:
-Biocompatibil
-Nontrombogenic- Prelucrabil, -Sterilizabil.

- Cerinele medico-biologice ctre materialele de construire: Fiecare material in parte trebuie sa posede
proprietati mecanice, fizice, chimice si tehnologice individuale.
Particularitatile mecanice : Exprima capacitatea materialului de a se opune rezistentei maxime actiunii
diverselor forte executate asupra lui pentru a deforma sau farimita.
Proprietatile mecanice : rezistenta, durabilitate, elasticitate, viscozitate, plasticitate, fragilitate.
Rezistenta : determinata de proprietatea materialului de a rezista la actiunea fortelor din exterior.
Durabilitatea : Exprima proprietatea materialului de a se opune tendintei de patrundere in el a unui alt
material.
Elasticitate: este determinata de proprietatea materialului de a reveni la forma initiala dupa incetarea actiunii
fortelor externe.
Viscozitatea: este influentata de proprietatea materialului de a rezista la actiunea diverselor lovituri.
Plasticitate :exprima proprietatea lui de a capata forme noi la actiunea diverselor forte.
Fragilitatea :proprietatea materialului de a se farimita la actiunea diverselor forte
Proprietati fizice:
-exprimate prin temperatura de topire si fierbere;
-conductibilitatea termica si electrica;
-culoare;
-luciu;
-efecte optice;
-coeficienti de dilatare;
-contractie termica.
 Proprietati chimice:
-determinate de compozitia chimica a materialului
-structura retelei cristaline;
-rezistenta la coroziune;
-gradul de oxidare.
- clasificarea:
1.metalice
2.acrilice
3.ceramice
4.mixte

42.Caracteristica aliajelor nobile utilizate n protetica dentar, componena titlului 900 i 750 cu platin
al aliajului aurului i destinaia. Cu ci carai este egal titlul 900.
- Aurul - este folosit inca din antichitate.
Aurul pur - culoare galbena , meleabil, ductil
-este cel mai plastic metal
-1g de aur - se poate confectiona o sirma de 8000m
-greutatea aurului - 19,3 - 19,33 g/cm3
-temperatura de topire 1064 C
-duritatea 185 MN/m2
-se dizolva in apa regala
Aurul se aliaza cu argintul, cuprul, platina
-pentru liputir cu - cadmiul, alama, zinc
Gradul de finete - carate sau miimi
Aurul pur - 24 carate sau 41,66 miimi
Gradul de finete a aliajului este determinat cu ajutorul unor reactive speciale - cloridul de aur, solutii acidice.
In practica dentara sunt mai frecvente utilizare urmatoarele aliaje : aliajul de aur de 916 miimi si de 900 miimi.
Au de 900 miimi: contine 90% aur, 4,0% argint, si cupru 6%. Temp de topire 1000-1040C.
Au de 750 de miimi: contine 75% aur pur, argint 3%, cupru9,7%, cadmiu 12% si diverse impuritati, nu mai
mult de 0,3% si se foloseste pentru lipire si pentru turnarea in interiorul coroanelor, pe suprafata ocluzala sau
taietoare. Temp de topire- 790-810C.
-au o culoare galbena, placuta, rezista la coroziune. are o mare plasticitate, viscozitate, fluiditate - in stare topita
, carora se supun stantarii, laminarii.
Au de 900 miimi contine 21 carate.
1 carat = 41,66 milimi
24 carate "titlul"
1 karat = 1024/titlul

43.Caracteristica aliajelor seminobile. Componena.

- Fac parte aliajele usor fuzibile - care sunt utilizate in protetica dentara pentru foliere, realizarea modelelor ,
realizarea protezelor prin metale de stantare.
Aliajele usor fuzibile sunt alcatuite :
-staniul
-plumb
-bismut
-cadmiu

-nu formeaza legaturi chimice, dar leg mecanice, de aceea fiecare metal din componenta aliajelor isi pastreaza
reteaua cristalina proprie.
-Leg mecanica - se distruge prin incalzire
-T de topire a Pb - 327 C
-staniu - 232 C
-bismut - 271 C
-cadmiu - 320 C
-aliaje obisnuite 47-95 C
 -Cel mai utilizat - este aliajul usor fuzibil "Melot"
-5 parti staniu - 28%
-3 plumb - 24 %
8 bismut - 48% (temp de topire 63 C)

44.Caracteristica aliajelor crom-cobalt i crom-nichel, i destinaia lor.

-Aliajele Cr-Co: Crom - cobalt : Co 60%, Cr 30^, precum si Mn, Al, W, Si, Ru, Ga

-Aliajele Cr-Ni: Crom-nichel : Ni - 69-81%

Cr - 12% + Mo, Al, Si, Be, Cu, Mn, Co, Ti, Ga, P

45.Proprietile biomaterialelor utilizate n protetica dentar.

- Proprietati fizice:
-exprimate prin temperatura de topire si fierbere;
-conductibilitatea termica si electrica;
-culoare;
-luciu;
-efecte optice;
-coeficienti de dilatare;
-contractie termica.

Proprietati chimice:
-determinate de compozitia chimica a materialului
-structura retelei cristaline;
-rezistenta la coroziune;
-gradul de oxidare.

46.Cerinele medico-biologice ctre biomaterialele utilizate n protetica dentar.

--sa nu exercite o actiune toxica si chimica asupra tesuturilor cavitatii bucale
-sa aiba o reactie neutra la actiunea solutiei si a componentelor substantei nutritive
-sa nu posede agenti alergici
- sa nu produca miros neplacut

47.Cerinele ctre aliajele de lipire.Indicai componena celor pentu lipirea pieselor protetice din aliajele
aurului i a celor din aliajele crom-nichel.
-? P109
48.Clasificarea aliajelor inobile dup Craig.
-1. Oteluri inoxidabile (anii 30 ai sec XX)
sunt aliaje multicomponente
Fe - 64 - 72%
Cr - 14 - 25 %
Ni - 4 - 19 %
Mn - 0,8 - 1,5%
Si - 0,9 - 3,0%
C - 0,02 - 0,2 %
Ti - 0,8 - 1,2 %
Densitatea (Brinell) - 1310 - 2000 MN/m2

Temp de topire - 1340 - 1400 C

ex : universal, bibrox, cromez , Resta

In aliajele de oteluri inoxidabile este necesara prezenta cromului 12-13% , care mareste rezistenta otelului la
coroziune

Prezenta nichelului confera plasticitate marita, iar la prezenta siliciului - fluiditate

Aliajele de tip crom-cobalt
se aseamana la exterior cu otelurile inoxidabile

Fe - 1,5%
Pentru prima data au fost utilizate in practica dentara de Erde si Prange 1933 - > Vitalium : Co - 66,42%
Cr - 24,1 %
Ni - 5,3 %
Mo - 5%
-posedind elasticitate au fost utilizate pentru confectionarea protezelor scheletate.
Aliajele in dependenta de continutul cobaltului si al nichelului :
-crom-cobalt
-crom-nichel

Crom - cobalt : Co 60%, Cr 30^, precum si Mn, Al, W, Si, Ru, Ga

Crom-nichel : Ni - 69-81%
Cr - 12% + Mo, Al, Si, Be, Cu, Mn, Co, Ti, Ga, P

Aceste aliaje sunt utilizate in protetica dentara pentru confectionarea protezelor scheletate protezelor fine
(metaloacrilice, metaloceramice).

49.Titanul. nsuirile fizico-chimice. Destinaie.

-?
50.Acrilatele. Caracteristica. Clasificarea dup destinaie.
-acrilate polimerizabile;
-acrilate autopolimerizabile;
-acrilate fotopolimerizabile;
Se utilizeaza:
-confenctionarea protezelor fixe, totale, mobilizate
-acrilate elastice pentru captusirea bazei
-acrilate pentru rebazare (captusirea si repararea protezelor acrile)
-pentru confectionarea aparatelor ortodontice, ortopedice a protezelor maxilo-faciale.

51.Caracterizai i enumerai acrilatele termopolimerizabile i destinaia lor, procesul de polimerizare a

acrilatelor termopolimerizabile. nsuirile monomerului.
- In cazul acrilatelor termopolimerizabile reactia chimica solicita un anumit regim termic
Acest regim poate fi reprezentat de surse de caldura uscata, umedica (bai cu apa, vapori), raze ultraviolete,
infrarosii individual pt fiecare varietate de acrilat.
- Polimerul si monomerul, amestecati in proportiile indicate in prospectul acrilatului, alcatuiesc o masa, care
prin polimerizare formeaza macromolecule.
Macromoleculele unindu-se cu macromoleculele formeaza legaturi incrucisate.
1. In procesul polimerizarii nu are loc desprinderea sau eliminarea atomilor si a moleculelor, deci polimerul este
reprezentat cu aceeasi f chimica -> este in forma de praf.
Praful are o granulatie de 0,03 - 1,1 microni.
Meliodent,ftorax,BMS(italy).
52.Caracterizai i enumerai acrilatele autopolimerizabile i destinaia lor. Ce substan chimic se
utilizeaz ca catalizator.
- In cazul acrilatelor autopolimerizabile procesul de polimerizare nu necesita un anumit regim termic
realizindu-se in conditiile temperaturii mediului inconjurator , deoarece ele contin catalizator specific pentru
reactia chimica de polimerizare.
- Din punct de vedere chimic, acrilatele in majoritatea cazurilor sunt reprezentate de monomeri si polimeri care
deriva din esterul acidului metacrilic.
Acidul metacrilic impreuna cu acidul metilic formeaza metilmetacrirul, reprezentat de o singura molecula
(monomolecula de acrilat), care este fasonat si comercializat in flacoane de sticla, intunecata, inchise ermetic.
(Redont,BMS)
-Se folosesc la reparatia protezelor si linguri individuale.
- substan chimic ce se utilizeaz ca catalizator este lichidul de piperidina.

53.Caracterizai i enumerai acrilatele elastice i destinaia lor.

-Dupa polimerizare aceste materiale devin elastice si sunt folosite la confectionarea protezelor dentare cu
straturi duble in scopul unei realizari judicioase a presiunilor masticatorii pe suprafata cimpului protetic. Are rol
si de amortizare a socurilor masticatoare. Din aceasta grupa fac parte Eladent-100,Ortosil-M,Hidrocryl,
Simpa,Silane,Verone,Exilase.Regimurile de polimerizare ale acrilatelor elastice sunt termo- si
autopolimerizabile.Unele materiale ca Elastoplast,Boxil,SR-Ivocap Elastomer sunt utilizate pentru
confectionarea protezelor maxilo-faciale cit si a sinelor protectoare pt boxeri,hocheisti.

54.Ce reprezinta compozitele foto-polimerizabile.

- Gradia Direct Kit

Descriere
Compozit rasinic hibrid cu micro-umplutura, fotopolimerizabil.
+
Adeziv foto-polimerizabil mono-component auto-demineralizant.
+.
2 refill.
Indicatii
Se pot realiza toate restaurarile in cabinet dificile din punct de vedere estetic
Restaurari directe ale cavitatilor de clasa III, IV si V.
Restaurari directe ale defectelor pana si a cavitatilor radiculare.
Restaurari directe ale fatetelor si inchiderea diastemei.

Adeziunea compozitelor foto-polimerizabile si a compozitelor modificate cu acid (compomeri) la structura

dentara.
Adeziunea cimenturilor duale si a compozitelor pentru refaceri de bonturi la structura dentara doar n cazul
n care aceste materiale sunt foto-polimerizate.
Poate fi utilizat ca adeziv auto-demineralizant sau cu demineralizare selectiva a smaltului.
Ofera integritate marginala excelenta indiferent de tehnica si de compozitul utilizat.

55.Ceramica. Caolinul, cuarul, feldspatul. Caracteristica.

- Product de origine minerala :
-pentru confectionarea lucrarilor de portelan pur
-pentru placajul scheletic metalic in diverse lucrari

1. este prima varietate utilizata in tehnica dentara pentru confectionarea coroanelor, a puntilor dentare precum si
la confectionarea dintilor artificiali.
2. pentru acoperirea componentelor metalice in scopul realizarii protezelor dentare fizionomice

Portelanul - a fost prima data utilizat in 1774 la confectionarea unor proteze mobilizabile.
La inceputul anilor 60, sec XX, se folosesc masele ceramice sau portelanul care au in componenta 3 substante
de baza :
-caolinul
-foldspatul
-cuartul.
"caolinul"- chineza - de la localitatea Kaoling, de unde a fost extras
Culoarea : alba, deschis colorat
Temp de topire : 1700-1800 C
La amestecul in apa formeaza o pasta care confera portelanului plasticitate.

"Feldspatul"- substanta de baza a portelanului 60-80%, din masa, asigura transparenta materialului.
Este silicat de diverse origine : silicat de potasiu, silicat de calciu

Temperatura de topire - 1180-1200 C

Cuartul - bioxid de siliciu, Temperatura - 1710 C
In timpul arderii mareste viscozitatea , confera rezistenta necesara pentru ceramica.
Procesul de ardere - fritare
subst arsa - fritina
Fritina este racita, inlaturata de forme
-pentru redarea nuantelor coloristice : se introduc
*oxidul de fier (rosie)
*oxidul de nichel (cenusie)
*aurul (purpurie)
*zincul (alba)
*titanul (galben-maro)

Masele ceramice : 3 tipuri

-Opacul - masa de baza aplicata pe 2 strat (suport rigid pentru celalalte straturi)
*mascheaza stratul de cement
*reda unele nuante coloristice in special reg cervicala)
-Dentina - stratul cel mai voluminos , determinind totodata culoarea lor, transparenta - mica
*pentru redarea unor culori mai pronuntate in zona coletului sunt elaborate si max de dentina pentru colet,
culoarea galben-inchis sau cafeniu -deschis
-Smaltul - transluciditate mai mare
*este aplicat mai mult in treimea incizala si pe supr. ocluzala, continuind pina la limita superioara a treimii
cervicale
*pentru o transparenta mai buna sunt aplicate straturi in regiunea incizala a suprafetei orale.

56.Ce metode sunt folosite pentru confectionarea unitatilor ceramice.

-La obtinerea ceramicii, componenti de baza sunt divizati in portiuni de cate 5-10 mm care se macina in mari
speciale.
Acest amestec este putin umezit si introdus in forma de 3-5kg si ars in cuptoare la temperatura de topire 20h.
Procesul de ardere - fritare, iar substanta obtinuta frita, frita este racita.
1-ardere
2-presare
3-frezare
Straturile de ceramica utilizate la ardere.
In functie de temperatura de ardere masele utilizare din portelant sunt :
-mase cu un punct de topire inalt (1300-1370 C)
-mase cu un punct de topire mediu (1090 - 1260 C)
-mase cu un punct de topire scazut (870 - 1080 C)

57.Prezentati pe scurt descrierea a CAD/CAM de confectionare a unitatilor ceramice.

- Sistemele CAD/CAM sunt sisteme de proiectare computerizata( computer-aided design-CAD) si de realizare
asistata de calculator(computer aided manufacturing-CAM) si si-au gasit aplicatii in medicina dentara incepand
din 1980.Aceste sisteme pot fi ,,chairside(care se utilizeaza in cabinet,nemaifiind necesara implicarea
laboratorului) sau pentru laborator.Indiferent de sistem, calculatorul este implicat in colectarea informatiilor,
proiectarea si confectionarea de fatete, inlay-uri, onlay-uri, coroana si punti integral ceramice.Piesele protetice
realizate de unitatea de frezare reprezinta o alternativa fericita pentru metalo-ceramica clasica si coroane
integral ceramice realizate manual.Unele sisteme permit prelucrarea prin frezare si a altor materiale in afara
ceramicii: metale, polimeri. Inregistrarea tridimensionala a caracteristicilor preparatiei se poate face cu camera
intraorala sau prin amprentare uzuala.Datele inregistrate prin una din metodele mentionate sunt analizate de
computer, cu ajutorul unui soft specific, tot computerul realizand designul viitoarei RPF.In cazul anumitor
sisteme se poate interveni pe parcurs, pentru a modifica anumite caracteristici ale restaurarii. Infrastructura
ceramica poate fi colorata prin infiltrare cu solutii specifice ( in cazul blocurilor presinterizate din oxid de
 zirconium) sau individualizata cu ajutorul pastelor speciale destinate acestui scop.In final, piesa protetica este
placata cu ceramica speciala, pentru a acoperi porozitatile fine si se arde la temperatura joasa, pentru a obtine
un efect estetic superior si a preveni uzura antagonistilor.Ceramicile de placare sunt mult mai putin dure decat
ceramica din care sunt confectionate blocurile pentru infrastructura. Sistemele CAD/CAMchairside permit
realizarea de RPF intr-o singura sedinta de tratament, minimizeaza inadvertentele tehnice si reduc posibilitatea
contaminarii incrucisate,asociata cu etapele confectionarii convetionale a restaurarilor indirecte.Costul este insa
foarte ridicat, limitand astfel posibilitatea utilizarii lor pe scara larga.
CAD-deseu
CAM-a freza

58.Legtura metalo-ceramic (ipotezele fizic, mecanic, chimic).

-?

59.Cerinele medico-biologice ctre materialele amprentare. Clasificarea dup Oksman, Napadov,

Postolachi-Brsa.
1. Materialul utilizat trebuie sa redea fidel contururile partilor dure si moi ale campului protetic.
2. Sa nu-si modifice forma, volumul in procesul de priza si nici ulterior pina la realizarea modelului.
3. sa nu se deformeze la etapele de mulare (indepartare) de pe campul protetic transportare, turnare a modelului.
4. sa fie dur, elastic, sa posede rezistenta la presiuni si sa revina la pozitia initiala.
5. sa nu manifeste proprietati toxice ce ar actiona asupra tesuturilor cavitatii bucale.
6. sa nu adere la materialele utilizate la turnarea modelului si usor sa se desprinda de ele.
- Dupa Oksman:
gr I - cristalizabile (ghipsul)
gr II - termoplastice ( Stens)
gr III - clasice (stomalgin)
gr IV - acrilate autopolimerizabile
Dupa Gherner si Napadov:
I - elastice
II- termoplastice
III- dure
I. Postolachi si Ch Birsa considera ca pentru utilizarea practica a materialelor amprentare din punct de vedere
clinic cit si al realizarilor modelelor in laboratul tehnicianului dentar mai rational este de a clasifica conform
starii lor fizice la
finala prizei.
-elastice
-dure
-in dependenta de posibilitatea utilizarii :
-reversibile
-ireversibile
60. Caracteristica materialelor pentru confecionarea modelelor.
Dupa materialele din care sunt confectionate :
gipsuri:dure;extradure;cimenturi.
metale: depuse pe cale galvanica;aliaje usor fuzibile;aliaje topite si pulverizate;amalgame.
polimeri:rasini acrilice;poliuretanice;aepoxidice cu adaos de umpluturi anorganice;epiminice;
materiale compozite;
siliconi.
61. Ceara i varietile ei. Clasificarea dup provenen, destinaie.
 Ceara stomatologica consta din:
-ceara naturala si -modificatori.
Modificatorii sunt substante de diferita provenienta ce se adauga la amestecuri de ceara si schimba
proprietatile lor fizice, chimice si mecanice. Ca ex. : colofoniu, Kopalul, Sandaracul, colorantii etc.
Clasificarea cerii
Dupa origine avem:
-ceara naturala si -ceara sintetica
Ceara naturala poate fi:
De origine animala- ceara de albine, ceara de lina, ceara de China etc.
De origine vegetala- ceara de Carnauba (din frunze de palmier), ceara japoneza (din fructe
De origine minerala- parafina, ozocherita, ceara de Montana etc.
Ceara sintetica- se obtine pe cale chimica sau modificind proprietatile chimice ale cerii naturale.
Ex. Avax, Acrosol, Durawax 1032 etc.
Explicati proprietatile cerii:trebuie sa se topeasca fara reziduuri si sa nu colorize tiparul
62. Clasificarea materialelor abrazive n protetica dentar dup provenen i destinaie.

63. Caracteristica instrumentelor abrazive pentru lefuirea esuturilor dure a dinilor.

Faza de finisare se realizeaza pentru a reda suprafete netede, cu aspect lucios si pentru o adaptare mecanica
perfecta la cimpul protetic.
Faza de finisare se efectueaza cu materiale abrazive substante microgranulate pentru a prelucra suprafetele
metalice, acrilice, ceramice etc.
Abrazive pentru slefuire- pot fi de origine:Naturala diamante, corund, cuart, piatra ponce etc.Artificiala-
carborund etc.
Dupa utilizare se grupeaza in:Pentru prepararea tesuturilor dentare dure;Pentru slefuirea aliajelor utilizate
Pentru slefuirea acrilatelor;Pentru prelucrarea ceramicii;Instrumentele sunt sub forma de : pietre, discuri si
freze.
Pietre- prin actiune rotativa slefuiesc si netezesc suprafata.
Dupa marimea granulatiilor exista-- pietre cu granulatii foarte mari- mari- mijlocii- fine- foarte fine
Dupa consistenta:-pietra moale-foarte moale-mijlocie-dura-foarte dura
Dupa liantul utilizat la confectionare:-liant ceramic-liant bachelit-liant bachelit-liant vulcovit-liant silicat
Dupa gradul de abrazivitate:-pietre dentare diamantate-pietre din pulbere de rubin-pietre din carborund
alb,rosu,sur
Pot fi piese cu parte active fixa sau realizata separate.
Dupa forma: roata,cilindru, con invers, flacara, sferica etc.
Discurile dentare- sunt instrumente rotative fixabile. Se folosesc la prepararea tesuturilor dentare dure, cit si la
confectionarea protezelor dentare
Dupa forma sunt: drept, concave, convex cu grosimi reduse.
Dupa materialul din care au fost confectionate:-discuri diamantate-discuri cu carborund-discuri vulcovite
-discuri cauciucante-discuri elastice
Freze dentare- instrumente rotative utilizate pentru slefuire la prelucrarea si lustruirea protezelor dentare.
Constau din tija metalica cu 2 extremitati;
-una inactiva- pentru montarea in piesa dreapta sau contraunghi, turbine
-una active- confectionata din otel, otel extradur, carborund.
Frezele din otel si otel extradur au la parte active numeroase margini ascutite aranjate in planuri s unghiuri
pentru realizarea buna a abraziunii.
64. Caracteristica abrazivelor pentru lustruirea lucrrilor protetice i indicai componena lor.
Abrazive de lustruit- se folosesc pentru a obtine suprafete lucioase. Lustruirea poate fi mecanica sau
electrochimica.
-la lustruirea mecanica se folosesc- pulbere de piatra ponce, cuart, feldspat, paste cu pulberi ale oxizilor
metalici, pasta rosie cu oxid de fier etc.
Luciul maxim se obtine la prelucrarea cu perii de puf, de bumbac, sau par de capra, fara aplicarea materialelor
de lustruit.
Filturile sunt dintr-un material de pisla, periile din fire naturale sau din material plastic.
 Pentru lustruirea electrochimcia se folosesc lichide electrochimice si aparate de lustruire electrogalvanice. Ionii
metalici migreaza in electrolit sub actiunea curentului electric si lezeaza suprafata metalica.
Protezele confectionate pe cale clasica, se supun dintii dezoxidarii inainte de finisare.
65. Proteze dentare. Definitie.clasificari(Rumpel,Oxman, Betelman)
Proteza (din greaca prosthesis) este un dispozitiv, care inlocuieste un organ sau o parte a unui organ
restabilindu-I forma anatomica si functia pierduta sau dereglata.
Dupa Rumpal se clasifica:1.Fiziologice 2.Nefiziologice 3.Semifiziologice
Dupa destinatie, dupa Rumpel:a). Curative b) Profilaxie
Dupa Oksman se impart in:
Proteze utilizate la restaurarea leziunilor tesuturilor odontale coronare
1. Proteze utilizate la restaurarea breselor partiale ale arcadelor dentare.
2. Proteze utilizate la restaurarea arcadelor dentare la maxilarele edentale total.
3. Proteze dento-maxilo-faciale.
Dupa Betelmann:
1. Proteze supradentare (corespund protezelor fiziologice dupa Rumpel)
2. Proteze gingivale (corespund celor nefiziologice)
3. Proteze dento-gingivale (corespund celor semifiziologice)
66. Metode de tratament protetic.
In dependent de timpul ce s-a scurs de la pierderea dintilor pina la momentul tratamentului protetic deosebim
tratament protetic nemijlocit( imediat), in timpul apropiat dupa extractive si tardiv.
Tratamentul protetic nemijlocit (imediat) se caracterizeaza prin asta ca proteza e conditionata pina la extractia
dintilor sau a unei interventii chirurgicale in zona maxilo-faciala si se instaleaza pe cimpul protetic pe masa de
operatii sau in fotoliu stomatologic imediat dupa operatie sau nu mai tirziu de 24 ore dupa operatie.
Aceasta varietate de tratament protetic in literature de specialitate se mai numeste protezarea postoperative, iar
protezele proteze nemijlocite (immediate).
Avantajele protezarii immediate constau in aceea ca pacientul primeste proteza imediat dupa extractia dintilor
sau alta interventie chirurgicala si e lipsit de influenta negative a absentei dintilor asupra psihicii si fizionomiei.
Dintii restanti nu sunt suprasolicitati functional, iar sub baza protezelor mobile are loc o formare a apofizei
alveolare mai favorabile.
Protezarea in timpul apropiat dupa extractia dintilor sau a altor interventii chirurgicale se caracterizeaza printr-
un tratament care in cepe in primele 2-4 saptamini dupa operatie, cind inca continua epitelizarea plagii.
Protezarea tardiva se caracterizeaza printr-un tratament protetic efectuat mai devreme, decit dupa 3-4 luni si
mai mult dupa interventia chirurgicala cind in principiu de acum s-a terminat formarea apofizei alveolare
67. Elucidai esena protezelor cu sprijin dento-paradontal, muco-osos si mixt.
dento-parodontal se fixeaza pe dinte si paradontiu
Muco-osos cind mijlocul de fixare este mucoasa cavitatii bucale
Mixt- dento-parodontal si muco osos.
68. Leziunile odontale coronare.Caracteristica. Clasificarea dup Black, Burlui.
Leziunile odontale coronare prezinta diverse manifestari de structura, forma , volum, culoare, sediu si directie a
coroanei dintelui
Etiologia acestor afectiuni odontale coronare are la baza diferiti factori endogeni si exogeni. Cele mai frecvente
intilnite sunt leziunile tesuturilor dure dobindite. Din asa leziuni fac parte:-caria -hipoplazia smaltului trauma
-eroziunea chimica -defectele cuneiforme fluoroza -abraziune patologica
Leziunile odontale coronare pot fi dobindite atit inainte de eruptia dintilor, cit si in perioada posteruptiva,
afectind coroanele dintilor temporari si permanenti

Dupa Burlui:
Cl I Anomalii de nr, sediu, volum, forma , directie
Cl II LOC congenitale cu specific ereditar :-amelogeneza imperfecta-dentina opalescenta ereditara;
-displasia Cap de pond;-dentinogeneza incompleta si displazia dentinei
Cl III LOC dobindite inainte de eruptia dintilor:-hipoplazii simple ale smaltului;-hipohplazii complexe;
-anomalii dentare prin radiatii ionizate (raze X, gama) in perioada preeruptiva.
Cl IV LOC dobindite in perioada posteruptiva: -melanodontia Beltrani si Romieux;
-vulnerabilitatea dentara si diferite leziuni in forma de carie, traumatisme, abraziuni
2.Clasificarea LOC dupa Black:
 Cl I cavit situatie in santurile si gropitele smaltului pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor.
Cl II cavit de pe suprafata proximala a molarilor si premolarilor
Cl III cavit de pe supraf. proximale ale dintilor frontali (unghiul incisival nu este atins)
Cl IV cavit de pe fetele proximale ale incisivilor cu unghiul incisal sau marg incisala distruse.
Cl V cav situate in treimea cervicala a fetelor vestibulare sau linguale ale dintilor.
69. Definiie incrustaie. Clasificarea dup destinaie i construcie.
Incrustatiile sunt proteze dentare fixe confectionate din materiale metalice si pot fi situate pe suprafetele
dintelui, inafara de fata vestibulara
1. Conform destinatiei
-incrustatii ce restabilesc morfologia coronara si functia dintelui
-incrustatii ca elemente de agregare a diferitor lucrari protetice
-cu functii mixte
2.Conform raportului cu dintele de suport
-incrustatii intratisulare (inlay) -incrustatii extratisulare (onlay)-incrustatii intra-extratisulare (Inlay-onlay)
-incrustatii cu pivoturi intradentinare suprapuplare (pinlay) -incrustatii corono-radiculare (inlay corono-
radiculare)
3.Conform materialului din care sunt confectionate:-metalice (aliajele aurului), aur-platina, aliajele argint-
paladiu, crom-cobalt; -acrilice; -din portelan;-mixte
4. Conform modului de modelare a machetei:-direct;;-indirect;-mixt
5.Conform modului de confectionare :-intr-o sedinta;-in mai multe sedinte
6. Conform nr suprafetelor dintelui, ce vin in contact cu incrustatia extratisulara:-monofete;-bifete;-trifete
-quadrifete
7. Conform clasei cavit (Black):-incrustatii pt cav de clasa I V
70. Metodele de confecionare a incrustaiilor. Etapele clinico-tehnice la confecionare a incrustaiilor prin
mtoda direct.
1.Conform principiilor de realizare a incrustatie dupa metoda directa, macheta viitoarei incrustatii e modelata
din ceara in cav bucala de catre medic si transferata in laboratorul de tehnica dentara pentru producererea ei in
acrilat. Deci incrustatiile realizate prin aceasta metoda sint confectionate din : acrilat, aliaje, aliaje mixte
71. Cerinele ctre cavitatea pentru incrustaie de tip Inlay. Incrustaiile extratisulare (onlay). Metodele de
confecionare.
Cerintele:
1. Cavitatea trebuie sa fie preparata nu numai in limita smaltului dar numaidecit si in limita dentinei
2. Peretii verticali ai cav sa fie paraleli intre ei sau usor sa devieze pentru a putea fi detasata usor din cav bucala,
macheta din ceara si a introduce incrustatia.
3. Planseul cav trebuie sa fie paralel camerei pulpare avind o directie strict orizontala. Acest perete trebuie sa
aiba o grosime satisfacatoare contrapunindu-se cu presiunea masticatorie din directia incrustatiei.
4. Pentru profilaxia recidivei cariei este necesar de a largi cavit in limita tesuturilor sanatoase.
Tehnica confect.incrustatiilor de tip inlay si onlay din ceramica. Arderea ceramicii.
La confectionarea incrustatiilor intratisulare (Inlay) din portelan, nu se modeleaza macheta din ceara, iar tehnica
confectionarii lor necesita executarea matricei din platina suport pe care se aplica si arde portelanul.
Pe toate suprafetele se pune o folie de platina cu grosime 0,25mm in asa fel ca marg foliei sa fie la niv. marg
peretilor cav.
Scoasa din cav, matricea este arsa in cuptorul pentru arderea portelanului la t de 950C.
Dupa racire matricea din platina e reintrodusa si readaptata la cavitate
In interiorul matricei se depune prin pensulare si vibrare pasta de portelan de culoarea solicitata pina la
umplerea matricei
Dupa aceasta matricea e detasata de pe model impreuna cu portelanul si este arsa in cuptor la t de ardere a
portelanului.
Dupa racire matricea cu portelanul ars sunt introduse in cav prepata.
2. Confectionarea incrustatiilor extratisulare (Onlay)
Ele sint situate partial deeasupra tesuturilor dure dentare preparate si se agrega de ele la fel prin cementare
Sint proteze dentare fixe confectionate din materiale metalice si pot fi situate pe toata suprafata dintelui in afara
de cea vestibulara.
72. Tehnicile de confecionare a microprotezei fixe ca: veneer, coronae pariale i pinlay-uri.
overlay-uri:
Coroane realizate prin :
 -stantare
-turnare
-din 2 bucati
-prin polimerizare
-prin ardere
pinlay-urile
-cu inel sau semiinel
-cu incrustatie si placuta supraradiculara sau numai cu incrustatie
-coroana mixta cu pivot
-coroane din portelan prefabricate de tip standart cu pivot
-coroane cu pivot pentru dintii multiradiculari
-coroane de invelis pe bont artificial cu pivot.
73. Definiie Coroana de nveli. Clasificarea dup destinaie.
Coroana de invelis: sunt acele microproteze dentare fixe prin cementare pe bonturi preparate, acoperind
totalmente sau partial suprafetele dintelui natural,
Dupa destinatie se impart:
-de reconstruire- utilizate pt restaurarea formei anatomice si functiei coronare ale dintelui natural.
-De echilibru a presiunilor masticatorii- sunt aplicate ca elemente de sinare in cadrul constructiilor protetice
-De protectie sunt utilizate pt acoperirea provizorie a bontului dintelui preparat in scopul protejarii lui fata de
actiunea factorilor endo si exobucali.
74. Clasificarea coroanelor de nveli dup material,criteriul fizionomic i tehnica confecionrii
Dupa material:
- Coroane metalice aliaje imobile si nobile care sunt considerate ca nefizionomice
- Coroane nemetalice executae din acrilate si ceramica considerate fizionomice
- Coroane mixte realizate din metal si acrilate
Dupa criteriul fizionomic:
- Fizionomice acopera totalmente suprafata componentei metalice
- Semifizionomice adera partial componenta metalica
75. Clasificarea coroanelor de nveli dup material,criteriul fizionomic i tehnica confecionrii
- Sa refaca aspectul morfofunctional si volumul dintelui natural pe care se aplica
- Sa reconstituie punctele de control proximale
- Sa refaca morfologia functionala a suprafetei ocluzale cu redarea punctelor de contact interocluzal maxim si sa
prezinte supra contacte in pozitia intercuspidara maxima
- Marginea cervicala a coroanei trebuie sa aiba contact intim cu toata suprafata bontului dentar sau cu pragul
cervical fara sa depaseasca parametrii acestuia pt evitarea leziunii parodontului marginal
- Coroana trebuie sa refaca aspectul fizionomic.
76.Argumentai necesitatea preparrii dintelui stlp la coroanele de nveli.
Enumerati cerintele catre coroanele de invelis. Argumentati necesitatea
- prepararii dintilor stilpi.
- Cerinte:
- 1. Sa reproduca intocmai morfologia si forma coroanei dintelui; sa armonizeze cu
- dintii invecinati si cu cel omolog; sa fie de volum corespunzator
- 2. Sa nu fie supraocluzie majorind DVO pentru a nu provoca traumatizarea
- parodontului si totodata sa nu fie in subocluzie pastrind contact dintii antagonisti
- 3. Relieful suprafetei ocluzale sa corespunda cu cel al dintilor antagonisti restabilind
- relatia cuspid-fosa
- 4. Permiterea alunecarii libere a mandibulei in diferite directii
- 5. Sa cupinda strins coletul dintelui sau portiunea coronara unde se termina
- marginea ei
- 6. Sa restabileasca aspectul fizionomic.
- Necesitatea prepararii dintilor stilpi:
- 1. Pentru ajustarea coroanei in caz contrar se mareste ocluzia

77.Avantajele i dezavantajele coroanelor metalice tanate. Metodele de tanare a coroanelor stantate.

- 1. Avantajele si dezavantajele coroanelor metalice stantate.
-
- -usurica
- -ieftin
- -se prepara putin
- -sunt subtiri
-
-
- 2. Etapele clinico-tehnice de confectionare a coroanelor metalice stantate.
-
- Clinic prepararea dintelui, amprentarea
- Laborator confectionarea modelelor si pozitionarea lor in simulatoare, modelarea machetei coroanei,
realizarea patricei din ghips, confectionarea patricelor din aliaj usor fuzibil, stantarea preventiva si definitiva,
prelucrarea si proba coroanei pe patricea (bontul) din ghips.
- Clinic proba coroanei in cav bucala
- Laborator prelucrarea chimica, finisarea si lustruirea coroanei
- Clinic proba definitiva si cementarea coroanei in cav bucala.
-
- 3 Realizarea modelului pentru confectionarea coroanei metalice stantate
-
- Modelul este realizat cu bonturi mobilizabile ale dintilor preparati sau cu bonturi fixe, apoi este fixat in
simulatoare. Ulterior se trece la modelarea machetei viitoare coroanei urmarind scopul de refacere a formei
anatomice a dintelui lezat nu numai de procese patologice, dar si in urma prepararii lui pentru varietatea
respectiva a coroanei de invelis. In acest scop se va trasa cu creionul o linie ce va marca marginea coroanei.
Paralel acestei linii, la 1-2,0mm de ea, se traseaza o alta linie punctata, dupa care se va incepe reconstruirea
morfologiei coroanei dintelui cu ceara de modelat. Modelarea este efectuata numai prin tehnica aditiei de ceara
prin picurare. Primele picaturi de ceara sunt foarte fierbinti pentru o aderenta mai buna la bontul dentar. Aceasta
operatiune se face cu atentie in asa mod incit la nivelul ce marcheaza suprafata dintre cele doua linii ceara sa nu
ajunga, deoarece aici coroana trebuie sa prezinte contact intim cu zona cervicala a dintelui. Depunerea cerii si
modelarea machetei sunt in concordanta cu varietatea de coroana si scopul pentru care se
confectioneaza.Macheta trebuie sa redea forma si aspectul morfofunctional al suprafeteleor dintelui respectiv,
marg machetei sa fie distanta cu cel putin 1-2 mii de la linia ce indica marginea viitoare coroane, macheta sa fie
subdimensionata in volum cu 0,2 0,28 mm, spatiu necesar pentru grosimea viitoarei coroane, sa nu prezinte
convexitati si margini prea accentuate.
-
- 78.Proprietile fizico-chimice i tehnologice a metalelor i aliajelor utilizate la confecionarea coroanelor
ntreg turnate.
- Sunt microproteze confectionate prin ontroducerea aliajelor topite in tipare realizate dupa machetele coroanelor
modelate din ceara sau acrilate autopolimerizabile.
- Remarcam ca coroanele turnate pot fi de doua tipuri : confectionate cu o grosime dirijata a peretilor laterali si
cu grosime nedirijata.
- Astfel tehnica confectionarii modelului variaza in functie de tipul coroanei turnate.
-
- aliaje de aur:
- de 916 (22 carate);
- de 833 (20 carate);
- aliaje din paladiuargint:
- Palliag, Palidor;
- aliaje din cromcobalt:
- Romtecos;
- aliaje pe baz de Cu, Al i Ni:
- Gaudent.
-
78. Proprietatile fizico-chimice si tehnologice a metalelor si aliajelor utilizate la confectionarea coroanelor
intreg turnate.
-
- Metalele sunt elemente chimice care prezint urmtoarele caracteristici fizico chimice comune:
- 1. Corpuri solide la temperatura camerei, cu excepia mercurului care este fluid;
- 2. Structura este policristalin (4,5) cubic sau (15) hexagonal. Cristalul este o form a strii solide a materiei;
- 3.Culoarea este griargintiu cu dou excepii reprezentate de cupru i de aur. n faza de pulbere fin toate sunt
gri, deoarece razele luminoase sunt absorbite n totalitate;
- 4.Opace datorit electronilor liberi care trec de pe o orbit pe alta;
- 5.Luciul propriu fiindc reflect razele luminoase i o parte a radiaiilor electromagnetice;
- 6.Conductibilitatea termoelectric specific mare. Conductibilitatea apare redus cnd n structur exist
impuriti nsoite de neregulariti ale structurii cristaline. Metalele cu cea mai bun conductibilitate sunt : Cu,
Ag i Au.
- 7.Greutatea specific este variabil ceea ce a determinat clasificarea n metale uoare i metale grele (greutate
specific peste 5). Este exprimat n g/cm. Este o caracteristic important pentru lucrrile protetice dentare.
- 8.Temperatura de topire are valori extrem de variate: de la -39C pentru mercur la 3400C pentru wolfram.
- 9.Rezistena mecanic reprezint proprietatea de a se opune forelor exterioare care tind s le deformeze plastic,
elastic sau s le fractureze. n general metalele prezint elasticitate i plasticitate difereniate, specifice fiecrei
grupe. Platina, argintul, cuprul, staniul sunt uor deformabile datorit plasticitii. Plasticitatea nu modific
integritatea corpului metalic. Rezistena mecanic recomand metalele pentru utilizare n anumite scopuri. n
stomatologie sunt utilizate pentru realizarea lucrrilor protetice, n mod difereniat.
- 10.Chimic, n contact cu acizii formeaz sruri.
- 11.Ionizeaz n soluii acide elibernd particule ncrcate cu sarcini electrice pozitive (ioni pozitivi).
- Aliajele :
- Aliajele sunt, n faza solid sau lichid, amestecuri omogene compuse din dou sau mai multe metale.
- Comportamentul metalelor n faza lichid este variabil ceea ce creeaz urmtoarele tipuri de aliaje:
- 1. Ambele metale, n faza lichid, sunt solubile unul n cellalt n orice proporie, formnd o soluie omogen ce
se menine i n faza solid. Repartizarea cristalelor n structura aliajelor este echilibrat (ex.: aliajele de Au
Cu, AuAg sau AuAgCu) n aceste tipuri de aliaje sunt cuprinse metalele cu afinitate ntre ele.
- 2. Ambele metale sunt solubile ntre ele n faza lichid dar n faza de cristalizare solid se separ. Aliajul n faza
solid este format din cristale pure ale fiecrui element care a intrat n compoziie. Sunt aliajele uor fuzibile
Melotul i pentul. Punctul de topire este inferior elementelor care formeaz structura. Aceste aliaje sunt
cunoscute sub numele de aliaje eutectice.
- 3. Ambele metale sunt solubile unul n cellalt strict numai n anumite proporii. Dac acestea sunt depite
aliajul devine casant, pn la friabil.
- 4. Ambele metale formeaz ntre ele combinaii chimice cunoscute sub numele de compui intermetalici.
Prezena acestor compui determin un nou comportament, aliajul devine casant.
- 5. Metalele care nu pot fi amestecate n nici o proporie. Nu se pot obine aliaje.
- Caracteristici fizicochimice generale ale aliajelor:
- 1. Duritatea este mai mare dect a fiecrui component.
- 2. Rezistena la deformare plasto elastic i la rupere este mai mare dect a elementelor componente.
- 3. Conductibilitatea termic i electric este mai redus dect a fiecrui component.
- 4. Greutatea specific are o valoare medie, ntre cea a metalului component cu greutatea cea mai mic i cea a
celui cu greutatea cea mai mare.
- 5. Punctul de topire este mai redus dect al fiecrui metal din compoziie.
- Coroziunea
- Coroziunea reprezint deteriorarea suprafeei metalelor i aliajelor.
- Metalele i aliajele n contact cu factorii din mediul nconjurtor (gaze sau lichide) formeaz produi de
coroziune. Aceti produi de coroziune pot avea un comportament difereniat putnd s accelereze, s ntrzie
sau s nu influeneze deteriorarea suprafeei.
- Aliajele utilizate pentru lucrrile protetice n mediul bucal sunt supuse, datorit variaiilor de pH i de
temperatur, fenomenului de coroziune. Rezistena la coroziune pentru aliajele stomatologice reprezint o
condiie esenial.
- Coroziunea de suprafa este anticipat de apariia mtuirii i de formarea petelor.
- Coroziunea se datoreaz mai multor cauze: chimic, electro-chimic.
-
79.Etapele clinico-tehnice la confecionarea coroanelor metalice ntreg turnate.
- Clinic Prepararea dintelui-stilp, amprentarea si protectia dintilor preparati cu pulpa vie.
- Laborator Confectionarea modelelor si pozitionarea lor in simulatoare; modelarea machetei coroanei;
realizarea tiparului si turnarea aliajlui utilizat; dezambalarea, prelucrarea componentei metalice si proba de
model.
- Clinic- proba coroanei in cavitatea bucala
- Laborator finisarea si lustruirea coroanei.
- Clinic fixarea coroanei in cavitatea bucala prin cimentare.
-
- 80. Turnarea. Etapele. Importana n stomatologia ortopedic
- . Metode de turnare a metalelor. Caracteristica.
- flacara oxigaz (oxigen+gaz metan) direct (in palnia tiparului) , procedeu tehnic depasit si contraindicat; flacara
prin aportul de carbon are efect contaminat asupra aliajului fluid.
- flacara oxigaz indirect in microincinte tip creuzet ceramic acoperit cu nitriti de siliciu pentru ca aliajul sa se
mentina mai mult in stare fluida. Topirea se face cu protectie chimica (aplicare de borax). Introducerea aliajului
se realizeaza cu centrifuge semiautomate ROTOJET/SCHLODER.
- curentilor de joasa, medie, inalta frecventa, eliberati de bobiele de inductie ale aparatelor de topit-turnat.
Reprezinta sursa cea mai indicata pentru aliajele nobile/nenobile. Topirea se realizeaza indirect in incinte
ceramice. Se contraindica folosirea creuzetelor grafitice pentru turnarea aliajelor nobile deoarece contamineaza
aliajul in stare fluida. Aliajul fluid este protejat de un flux de gaz nobil. Introducerea aliajului se realizeaza prin
centrifugare automata.
- Varianta ideala de topire-turnare-procedeul Heraeus- cel mai putin contaminant, cel mai indicat pentru aliajele
nobile, ceramica, structura P.P.S.
-
- Pentru obtinerea unei turnaturi de calitate se indica:
- sistemul de tijare modern Bego-Heraeus ;
- ambalare in 2 timpi ;
- preparare masa de ambalat la vacuum malaxor cu vibrare mecanica;
- aplicarea machetei rezervorului de metal in centrul termic al tiparului (la 10mm de marginea superioara a
conformatorului) ;
- topire-turnare (metoda cu centrifuga automata cu curenti de inalta frecventa si mediu de protectie)
- Rezulta turnaturi de mare precizie, fara defecte de turnare.
- Etape:
- Macheta canalului principal de turnare:
- Se aplica o tija metalica cu diametrul de 1,5-2 mm. Tija poate fi din ceara la aceleasi dimensiuni sau din
material plastic.Tija metalica e calibrata prin picurarea cerii.
- Pozitia: verticala.
- Lungimea :30mm.
- Tijarea cea mai indicata : din ceara calibrata si material plastic deoarece sunt livrate prefabricat(contin macheta
rezervorului de metal fluid+istmul)
- Macheta rezervorului de metal fluid (sfera de contractie, bila de contractie):
- Se situeaza la 2,5-3mm de suprafata ocluzala.
- Reprezinta rezervorul de unde se absoarbe metalul in tipar.
- Diametrul: 3,5-4,5mm.
- Forma: sferica (volum maxim pentru dimensiuni minime).
- Macheta istmului:
- Tija se ingroasa intre macheta rezervorului de aliaj fluid si suprafata ocluzala.
- Diametrul 2-2,5 mm pentru a mari calea de acces a metalului spre tipar.
- Fixarea machetei pe capacul conformatorului:
- Macheta se transfera de pe model pe capac si se pozitioneaza cu macheta rezervorului de metal in centrul termic
al tiparului.
- Detensionarea:
- Detensionarea consta in racirea lenta pe capacul conformatorului dupa fixarea machetei pe acesta.
- Macheta canalului de evacuare a gazelor din tipar:
- Se realizeaza din ceara trefilata cu diametrul de 1 mm sau fir de nylon. Ceara sau nylonul se aplica in portiunile
exterioare ale machetei si se lipesc pe versantele conului.
- Degresarea:
- Macheta fixata pe conul capacului e degresata cu solventi organici tip :acetona, cloroform, toluen, alcool.
- Se face acest lucru pentru a indeparta urmele de grasime rezultate din contactele digitale din timpul
modelajului.
-
- Prelucrarea termica a tiparului. Preincalzirea tiparului.
- Macheta este eliminata in etapele de conditionare termica ale tiparului (preincalzire, incalzire).
- Rolul acestei etape este de a elimina macheta prin topire, ardere si de a pregati tiparul pentru etapa de topire-
turnare a aliajului.
-
- Preincalzirea
- Preincalzirea reprezinta o subetapa de incalzire a ambalajului in regim lent in cuptoare speciale, de la
temperatura mediului ambiant la 200C, timp de 1 ora.
- Tehnica:
- ambalajul dupa priza se introduce in cuptoare de preincalzire cu palnia in jos. Cuptorul este prevazut cu hota de
evacuare a gazelor de ardere si cu o tavita de colectare a reziduurilor.
- In procesul empiric, preincalzirea se realiza prin aplicarea ambalajului deasupra unei flacari a becului Bunsen
sau a aragazului.
- Se extrage in prima faza tija metalica.
- In etapa a-2-a ambalajul este introdus in cuptorul de incalzit. Acest procedeu se contraindica pentru turnaturile
de precizie din aliaje nobile.
- Scopul preincalzirii:
- de elimina partial prin topire macheta din ceara sau arderea machetei din rasini acrilice simple,
- de a elimina partial apa din peretii ambalajului,
- de a produce dilatarea termica a peretilor viitorului tipar sub actiunea agentului termic dirijat.
- Se contraindica introducerea ambalajului in cuptoare cu temperaturi crescute si incalzirea accelerata, brusca,
deoarece se expune ambalajul la microfisuri si chiar spargeri in momentul topirii-turnarii aliajului.
-
81. lefuirea i lustruirea coroanelor metalice ntreg turnate.
- Piesa turnata se prelucreaza cu instrument abraziv se realizeaza in laborator. Cu ajutorul frezelor se sectioneaza
tija pana la 2-3mm de suprafata ocluzala iar restul este utilizat pentru manevrare pe model in cavitatea bucala.
- Incrustatia, inainte de lustruire, este trimisa in cabinet pentru examenul intraoral. Se urmareste adaptarea
marginala, realizarea punctelor de contact marginal, adaptarea ocluzala, relatia de ocluzie.
- Revenita in laborator, incrustatia metalica este lustruita cu gume (polipant), pasta de lustruit :oxid de crom
verde.
- Lustrul final se realizeaza cu filtzuri, pufuri, rezultand suprafete netede, tip oglinda (numai cea externa se
prelucreaza nu si fata interna care trebuie sa asigure frictiunea).
-
82.Simulatoarele. Caracteristica.Argumentai necesitatea ghipsrii metodelor n simulator la modelarea
dinilor preparai n scopul confecionrii coroanelor de nveli
- Simulatoarele sunt aparate care reproduc n afara sistemului stomatognat una, mai multe sau toate micrile
mandibulei fa de maxil. Cu ajutorul lor modelele sunt poziionate n relaie centric. Simulatoarele pot fi
clasificate n ocluzatore i articulatoare.
- Ocluzatoarele sunt cele mai simple aparate utilizate n practica proteticii dentare care imit micrile
mandibulei n plan vertical ( deschidere i nchidere). Articulatoarele imit micrile mandibulei n toate
planurile: deschidere-nchidere, de propulsie, de lateralitate (stnga i dreapta) i servesc la poziionarea
modelelor n relaie centric pentru refacerea morfologiei ocluzale (montarea dinilor ) corespunztoare
activitii funcionale a sistemului stomatognat.
- Articulatoarele anatomice medii au fost imaginate i construite avnd la baz date medii antropometrice
obinute n urma msurrilor ntre diferete repere osoase, articulare i dentare. Ele sunt alctuite din dou rame:
una superioar i alta inferioar, articulate printr-un complex asemntor articulaiei temporomandibulare i
care rezult din media valorilor antropometrice a ATM. Astfel, extremitile posterioare ale ramei superioare
sunt prezentate de condilii articulari care alunec pe pantele ce imit tuberculii articulari situai pe rama
inferioar. Suprafaa acestor pante are un grad de nclinare n sens mezio-distal de 33 i oralovestibular de 17.
Aceste suprafee articulare sunt plasate mai jos i mai posterior fa de locul corespunztor al acestora n ATM.
Locul lor de articulaie n ATM i al axului intercondilian transversal este indicat de o tij transversal cu
extremiti ascuite, solidarizat la rama superioar a articulatorului. Extremitatea anterioar a ramei superioare
are o tij vertical detaabil ce menine distana dintre ambele rame i pe care este instalat alt tij orizontal,
 vrful creia ne indic marginea interincisival a dinilor centrali inferiori. Totodat vrful tijei orintale i
pintenii de suport, situi pe laturile verticale posterioare ale ramurii inferioare, formeaz linia median
orizontal a articulatorului dup care se stabilete planul protetic. Extremitatea inferioar a tijei verticale are
contact cu plcua incisal detaabil, care reprezint unghiurile traiectoriilor incisivale: unghiul sagital egal cu
40 i unghiul transversal - 120.
-
- Metode de fixare a modelelor n articulatoare.
- Tehnica fixrii modelelor n articulatoare depinde de modelul articulatorului utilizat, precum i de metodele de
nregistrare a deplasrii mandibulei fa de maxil.
- De exemplu tehnica de fixare a modelelor n articulatorul anatomic mediu Gysi Simplex cuprinde urmtoarele
operaiuni:
- Pregtirea modelelor
- Pregtirea articulatorului
- Ghipsarea modelelor
- Pentru o orietare corespunztoare a modelelor n articulator pe suprafaa bazal a soclului modelului superior se
traseaz trei linii n direcie antero+posterioar: una central ce indic linia mediosagital a modelului i
corespunde cu planul mediosagital protetic i dou linii de orientare simetrice i paralele fa de prima linie.
-
-
- 83.Etapele clinico-tehnice la confecionarea coroanelor mixte metaloacrilice cu componen metalic
ntreg turnat.Indicai tipurile elementelor de retenie.
- Sunt ca la coroana mixta, diferentele constau in :
- -prepararea dintelui si obtinerea amprentei; confectionarea modelului cu bont mobilizabil si fixarea modelelor
in simulator, acoperirea bontului mobilizabil cu lac de izolare si modelarea machetei viitoare coroane; obtinerea
componentei metalice prin turnare; proba componentei metalice in cavitatea bucala si determinarea culorii
materialului fizionomic; aplicarea materialului fizionomic pe componenta metalica; fixarea coroanei in
cavitatea bucala.
- Metoda de adeziune dintre placheta si componenta metalice. Varietatile elementelor retentive.
- Pentru retentia mecanica a crilatului in interiorul casetei sau pe toate suprafetele, in caz de confectionare a
coroanei fizionomice (tip Mathe), sunt realizate retentii reprezentate de : sfere, butoni in forma de ciupercute,
solzi de peste, anse dispuse radiar, etc.
-
84.Etapele clinico-tehnice la confecionarea coroanelor din acrilat i ceramic.
- Conceperea si realizarea coroanelor fizionomice din acrilat este legata cu evolutia progreselor stiintifice ale
anilor 1935-1940.
- Observatiile clinice efectuate in acest domeniu au aratat ca acrilatele au proprietati fizico-mecanice inferioare si
de aceea culoarea coroanelor este instabila ,iar acrilatele intr-un timp relativ scurt se abrazeaza.Sunt 2 tehnici de
confectionare a coroanelor din acrilat:
- -Tehnica clasica .tehnica moderna.Ambele prevad aceleasi etape clinice :
- 1.prepararea dintilor si obtinerea amprentei.
- 2.proba coroanei in cavitatea bucala
- 3.fixarea coroanei prin cementare.
- Pt coroane din acrilat:
- Clinic;
- - Preparea dintelui stilp fara prag, daca facem prag atunci doar la nivel cu festonul
- gingival.
- - Amprentarea dubla
- Laborator :
- - Realizarea modelului fara sau cu dinti mobilizabili din superghips
- - Ghipsarea in articulator
- - Modelarea machete din ceara a coroanei , incolor.
- - Sectionarea blocului din model impreuna cu coroana
- - Ghipsarea in chiuveta orizontal sau vertical
- - Schimbul cerii in acrilat
- Clinik:
- - Proba coroanei in cav buc.
- Laborator;
- - Slefuirea si lustruirea coroanei
- Clinik :
- - Proba definitive si fixarea in cav buc.
- Pt coroane din ceramic:
- Clinic:
- - Examenul pacientului
- - Stabilim diagnoza
- - Preparam dintii stilp
- - Cream la colet prag cu o latime 0.3-0.8 la dinti cu volum mic, si, 0.5-1.5 la dinti
- mai mari in volum. Pragul creat parallel cu festonul gingival sau subgingival, la
- decizia medicului.
- Laborator:
- - Realizarea modelului du dinti mobilizabili
- - Confectionam capacelul din platina
- - Depunem si ardem stratul de ceramika
- Clinik;
- - Proba coroanei
- Laborator:
- - Corectarea si glazurarea coroanei
- Clinik:
- - Proba definitive si fixarea coroanei in cav buc.
85.Metodele moderne de confecionare a coroanelor integral ceramice.
-
86.Varieti de ceramic utilizate la confecionarea coroanelor. Componena.
-
- 87. Particularitile realizrii modelului i necesitatea cpcelului din platin la confecionarea coroanelor din
porelan.
- Capacelul:
- Modelarea coroanei din ceramic si arderea lor se face pe un support metallic
- realizat din platina pura, deoarece platina suporta temperature la care arde
- ceramic, avind coeficientul de dilatare termica identic cu al ceramicii. Acest
- support e confectionat dupa forma bontului preparat si prezinta matricea.
- Sunt utilizate:
- 1. Folii de platina di dimensiunea de 0.025 0.030 mm, din care se
- sectioneaza o banda trapezoidala , dreptunhiulara , patrata, in triunghi, sau
- sector de circumferinta cu dimensiuni de 3-5 .. mai mari decit diametrul si
- inaltimea bontului preparat. Continuare detailata Birsa pag.223
-
88.Etapele clinico-tehnice la confecionarea coroanelor mixte m/c. Metodele de consolidare a ceramicei cu
componenta metalic.
- Coroane mixte metaloceramice:
- - Partial fizionomice
- - Total fizionomice
- Metaloceramica e constituit dintr-o carcas metalic, pe care se aplic un
- strat foarte subire de ceramic. Combinarea acestor dou materiale a permis
- crearea unor construcii ideale: care dup aspectul lor exterior - practic sunt
- identice cu cel al unui dinte sntos, iar dup rezisten chiar l depaesc.
- Etapele
- Clinic:
- - Examenul pacientului
- - Stabilirea diagnosticului
- - Prepararea dintilor stilpi cu prag in zona coletului cu crearea spatiului pt ceramica
- - Amprentarea
- - Protectia dintilor
- Laborator;
- - Realizarea modelului cu dinti mobilizabili
- - Fixarea in simulator si modelarea componentei metalice din ceara
- - Nu formam elemente de retentive iar grosimea machete e de 0.4-0.5 mm
- - Turnarea
- Clinic:
- - Proba componentei metalice
- - Determinarea culorii
- Laborator:
- - Prelucrarea mecanica a componentei metalice cu abrasive
- - Prelucrarea termica la temperatura de 900 grade 2-3 min creinduse pelicula de
- oxizi metalici necesar la consolidarea ceramicii
- - Sablarea componentei metalice cu un jet puternic de nisip aluminos Al2O3 cu
- particule de 250 Mm ,bombardam suprafata capacelului
- - Consolodarea chimika
- - Degrasarea cu acid acetic
- - Depunerea stratului de ceramic si arderea
- Clinic
- - Proba coroanei in cav buc
- Laborator
- - Glazurarea
- Clinic
- - Proba definitive si cimentarea coroanei metaloceramice in cav buc
89.Coroanele de substituie. Particulariti constructive.
-
- Coroana de substitutie reprezinta microproteze care inlocuiesc total coroana
- lipsa a dintelui natural.
- Componente: 1. Pivot metallic dispozitivul radicular, care agrega prin
- cementare in canalul radicular preparat cu scopul stabilizarii a 2 componente.
- 2. Dispozitivul coronar ce inlocuieste morfofunctional coroana lezata a dintelui
- natural.
- Clasificare:
- a. Dupa aspectul fizionomic:
- - Coroana de substitutie total fizionomica
- - Partial fizionomica
- - Nefizionomica
- b. Dupa caracteristicile constructive a dispozitivelor radiculare:
- - Simple
- - Compuse
- c. Dupa scopul urmarit:
- - Pentru restaurarea morfologiei coroanei
- - Utilizata ca element de agregare in proteze dentare.
90.Etapele clinico-tehnice de confecionare a coroanelor de substituie.
- Clinic : prepararea intra si supraradiculara a radacinii dintelui afectat;
- Amprentare.
- Laborator: confectionarea modelelor si pozitionarea lor in simulator;
- Modelarea machete dispozitivului coronoradicular si transformarea ei in aliajul
- soliciatat;
- Prelucrarea componentei metalice si proba pe model.
- Clinic: Proba componentei metalice a dispozitivului coronoradicular in cavitatea bucala;
- Determinarea culorii materialului;
- Laborator: aplicarea materialului fizionomic pe supraf dispozitivului coronar;
- Prelucrarea si lustruirea.
- Clinic: proba definitive a coroanei de substitutie si fixarea in cavitatea bucala.
-