Sunteți pe pagina 1din 22

Ministerul Culturii al Republicii Moldova

STRATEGIA DE COMUNICARE
(2014-201s)

Chigindu,20t4
Cuprins:

t. lntroducere
1.1.Contextul general
1.2.Cadrul normativ gi de politici

2. Situatia actualS privind comunicarea in domeniul culturii


2. 1. Aspectul institulional
2.2. Probleme identificate
2.3. Riscuri potenliale
2.4. Analiza SWOT
2.5. Concluzii

3. Prioritilile gi domeniile de intervenlie


3.1. Misiunea, viziunea gi prioritSlile strategice ale Ministerului
3.2. Obiectivele generale

4.Strategia de comunicare
4.1. Scopul gi obiectivele generale de comunicare
4.2. Principii de informare 5i comunicare
4.3. Abordiri ale comunicdrii
4.4. Grupurile finti
4.5. Mesajul
4.6. Activititi gi instrumente utilizate

5. Evaluare gi monitorizare

6. Planul de acfiuni privind implementarea Strategiei

Strateg ia de comunicare, M inisterul Culturii, 207 4


1. lntroducere
Prezenta Strategie de Comunicare este un instrument de
promovare a domeniului culturiiin societate 9i conline toate
Promovoreo elementele caracteristice unui plan de comunicare. Documentul a
culturiiin fost elaborat de Serviciul informare si comunicare al Ministerului
societate Culturii gi este un prim document de asemenea fel al institufiei.
Strategia conline o analizd a situaliei curente privind procesul de
comunicare al Ministerului, in cadrul cireia sunt identificate
principalele probleme de comunicare, analiza oportunitSlilor 9i a
riscu ri lor, i nstru mentele utilizate, im pactul mesaju lui promovat.
Strategia propriu-zisi este structurati in patru componente de
bazS: grupuri!int5, mesaje, metode de comunicare, evaluare.
Strategia este insoliti de un Plan de acliuni privind dezvoltarea
sistemului de informare pi comunicare al Ministerului Culturii.

1.l.Contextul general

La etapa actualS, paradigma culturalS din Republica Moldova, atAt la


nivel de perceplie, cdt gi la nivel de realizare, pistreazi incd
elemente caracteristice ale unei viziuniinvechite asupra culturii.
Acest fapt creeazi bariere serioase in calea dezvoltirii sistemului
Percep;ie invechitd cultural. Perceperea culturiiin baza unui concept dep5;it, care pune
gi stereotipizatd o accent pe cultura ?nalt5, gen teatru, oper5, filarmonicS, muzee, arte
culturii vizuale academice, cu admiterea la periferie a culturii populare
reprezintd una din constrdngerile dezvoltdrii domeniului, la care se
mai adaugi ;i existenla unui sector asociativ nedezvoltat 9i instabil,
precum pi prezenla unui sector privat nerecunoscut 9i slab dezvoltat.
Lipsa coerenlei in Pe 16ngi aceste impedimente, lipsa unei informiri coerente 9i a unei
informare comuniciri echidistante cu publicul larg a determinat intr-un fel
perceplia distorsionatd asupra domeniului culturii. in aceastd ordine
de idei, noua Strategie de Dezvoltare a Culturii "Cultura-2O20"
Redefinirea vizeaz| faptul c5, redefinirea paradigmei domeniului cultural va
paradigmei duce la o pondere vizibilS a domeniului culturalin economia !5rii, va
domeniului contribui la dezvoltarea educaliei cetilenilor 9i a incluziunii sociale.
cultural Aspiraliile Republicii Moldova de integrare in Uniunea Europeani
contureazd faptul cd, cultura se afld in centrul proiectului european
Cultura - in centrul gi constituie cheia principiului unitS!ii in diversitate a UE. in era
proiectului globalizdrii, cultura poate aduce o contribulie unici la o strategie
europeon europeand pentru o cregtere inteligentd, ecologici 9i favorabilS
incluziunii, promovAnd stabilitatea, inlelegerea reciprocd 9i
cooperarea in intreaga lume.
in aceste condilii, comunicarea devine un punct forte in schimbarea
percepliei asupra domeniului 9i promovarea culturiiin societate.
Pentru o mai bund comunicare cu cetSlenii gi dezbaterea politicilor

Strategia de comunicare, Ministerul Culturii, 2 074


din domeniu, informarea trebuie sd fie imediatS, corectS,
Necesitateo unei transparentd gi urmeazi s5 fie realizatd printr-o strategie de
informdri publice comunicare. Nevoia unei activit5li de comunicare vine Si din
necesitatea de a informa publicul-!inti despre activitatea instituliei,
utiliz6nd un limbaj simplu, pe inlelesul tuturor. Astfel, comunicarea
este un demers esenlial ce va permite cregterea gradului de
participare a societSlii civile, a cetSlenilor in procesul de luare a
deciziilor de cdtre autoritate. in aceastd ordine de idei, Ministerul
Culturiii;i propune si adopte un stil de comunicare operativ,
in anul 2014 - permanent, continuu 5i eficient, sd difuzeze informalii cu mesaje
dezvoltarea accesibile despre acliunile sale 9i si aduci argumentele respective in
sistemuluide suslinerea acestora. in acest scop, este necesari planificarea
comunicore eficienti a acliunilor de comunicare, lansarea unor initiative ce vor
viza dezvoltarea sistemului de informare pi comunicare a
Ministerului.

1.2. Cadrul normativ 9i de politici

Prezenta Strategie este elaboratd in baza prevederilor legislalieiin


vigoare a Republicii Moldova in domeniile accesului la informafie,
libertSlii de exprimare gi transparenlei decizionale, fiind luate in
consideralie actele normative principale care reglementeazd
sistemul cultural al Republicii Moldova, documentele de planificare
strategici la nivel nalional gi cele sectoriale, precum gi tratatele
internalionale din domeniu. Printre documentele de referintS:
- Legea privind accesul la informatie nr. 982 din 11.05.2000;
- Legea cu privire la libertatea de exprimare, nr. 64 din 23.04.20L0;
- Legea privind transparenta in procesul decizional nr.239 din
13.11.2008;
- Legea presei, nr. 243-Xlll din 26.10.L994;
- Legea cu privire la petitionare nr. 190 din L9.07.t994 g.a.
Culturo o prioritote Strategia " Europe-2020" co nsiderd d ezvolta rea dom en iu I u i cu ltu rii,
europeand pe 16ngi cel al educaliei gi al comunicirii, o precondilie pentru
realizarea celor 5 prioritSli ale Uniunii Europene. Astfel, sectorul
cultural devine un factor important in dezvoltarea capitalului uman.
Strategio Cultura- La sfdr;itul anului 2013 la nivel nalional a fost aprobati Strategia de
2020: obiective Dezvoltare a Culturii 2020in baza cdreia Ministerul Culturii gi-a
concrete de reevaluat principiile 5i obiectivele de activitate, excluz6nd abordarea
dezvoltore a cazualS in procesul de modernizare a domeniului 9i punerea
domeniului accentului pe dezvoltarea industriilor creative ca unul din factorii
care poate determina cregterea economici a 1irii, asigurarea
protejirii gi puneriiin valoare a patrimoniului cultural nalional,
accesul cetdlenilor la valorile culturale ale !5rii, promovarea culturii

Strategia de comunicare, Ministerul Culturii, 2074


ca unul din factorii determinanliin educatia gi formarea cetSlenilor.
in plan institulional, sarcina de asigurare a unei comunicdri eficiente
9i informSri operative ;i corecte cu privire la activitatea Ministerului
Culturiiii revine subdiviziunii de informare gi comunicare.

2. Situalia actualS privind comunicarea in domeniul culturii

2.1. Aspectul institulional

Conform Hotiririi Guvernului nr. t2IL din 27 decembrie 2010 in


Necesitatea de o cadrul ministerelor ;i autoritdlilorpublice centrale subordonate
institulionalizo Guvernului urmau si instituie subdiviziuni autonome responsabile
activitatea de de informare 5i comunicare cu mass-media. in cadrul Ministerului
informare gi Culturii o asemenea subdiviziune a fost creati gi a inceput sd
comunicore funclioneze la sf6r;itul anului 2OI3 - inceputul 20t4, odatd cu
angajarea persoanelor responsabile nemijlocit de informare gi
comunicare. incep6nd cu anul 2009 gi p6ni in z}I4in cadrul
Ministerului sarcinile gi atributiile acesteia erau indeplinite de o
persoand numitd responsabilS pentru relaliile cu presa. Aceastd
Accentul pus pe activitate purta mai mult un caracter de informare, nu 9i de
comunicore, nu comunicare, aspect depSgit deja de necesitdlile gi cerinlele
door informare informalionale ale societSlii. Mai mult ca at6t, informarea despre
activitSlile organizate de Ministerul Culturii a purtat cu precidere un
caracter intern, antren6nd in special mai mult autorit5lile publice
centrale 5i locale, acestea fiind gi cele mai informare audienfe.
lnformarea altor grupurilinta nu purta un caracter continuu, iar
cStre mass-media informaliile erau transmise cu int6rziere, ceea ce
nu corespunde de fapt principiilor de activitate ale surselor media.
Din aceste considerente, la publicul larg nu ajungeau intotdeauna
noutSlile despre acliunile 5i evenimentele organizate de Minister. in
aceastd ordine de idei, institulia gi-a exprimat dezideratul ca
Schimbarea comunicarea si devini unul din punctele forte in schimbarea
imaginii instituliei percepliei asupra domeniului gi promovarea culturiiin societate,
prin informarea promptS gi coerentS, utilizarea unui limbaj accesibil
gi cu impact asupra publicului.

2.2. Probleme identificate

in urma evaludrii procesului de comunicare existent p6nd la etapa


actualS, au fost identificate o serie de probleme at6t de comunicare
internd, c6t gi externS, printre care:
Probleme de - Planificorea 5i coordonareo insuficientd o procesului de
comunicare internd comunicare. Lipsea un cadru operalional consolidat;i coordonat de

Strategia de comunicare, Ministerul Culturii, 2 01-4


comunicare la nivel institulional gi un plan strategic privind procesul
de comunicare a instituliei.
- Comunicoreo sporodicd. Procesul de comunicare nu a avut un
caracter constant 5i continuu, proactiv. Aceasti stare de lucruri a
fost justificatd parlialin Strategia de Dezvoltare a Culturii 2020,
conform cireia componenta de comunicare a Ministerului trebuia
schimbatS.
- Mesoje desincronizote. A fost constatatd o anumitd desincronizare
in unele mesaje ale angajatilor Ministerului, mai cu seami in pres5.
Pentru a face comunicarea mai ugoard gi mai eficientd mesajul care
vine din parte institutieitrebuie consolidat gi sincronizat.
- Utilizarea insuficientd a tehnologiilor informolionole in institutiile
culturale pentru a asigura o comunicare gi informare mai eficientS.
Problemele de - lnformore uniloterold. Comunicarea cu publicul larg nu a avut un
comunicore caracter interactiv care ne-ar permite sd apreciem nivelul lui de
externd informare, atitudinea fa!5 de acliunile culturale organizate de
M i n ister, percepliile gi apteptirile pu blicul ui.
- Mesoj soblonat 5i greu de inleles pentru publicul larg.Comunicarea
cu audienla din afara cadrului institulional s-a desfS;urat
preponderent prin intermediul mass-media, fiind utilizat mesajul
gablonat institulionalizat. in comunicarea cu publicul larg trebuie si
recurgem la un limbaj accesibil publicului, care ar capta atentia.
- Oportunitdli de comunicore nevolorificote. Existd o diversitate de
metode gi mijloace de comunicare cu publicul, care ar schimba
atitudinea grupurilor-Iint; fa!5 de domeniul culturii. Cultura prin
sine dispune de un insemnat potenlial de comunicare, care este in
mare misuri nevalorificat.

2.3. Riscuri potenliale

Analiz6nd situalia actualS, pot fi identificate 9i c6teva riscuri majore


care pot afecta aspectul ce line de comunicare.
Politizarea - in opinia publicd se intrevdd tendinle de a-i atribui culturii, ca gi
excesivd a altor domenii de activitate social-economicS, o tenti politicS, degi
octivitdfii nepronunlati, dar care discrediteazd domeniul. in procesul de
autoritdlilor comunicare trebuie sd se lind cont de acest fapt, iar cultura trebuie
prezentati ca av6nd un caracter general gi totodatS, aparte pentru
fieca re.
Neincredereo fn - Pe fundalul problemelor sociale, in societate se simte o
iniliotivele nemullumire a oamenilor fa!5 de autorit5lilor publice centrale. Mai
outoritdlilor mult ca at6t, se consideri cd trebuie solulionate maiint6i
problemele sociale, apoi cele ce !in de culturS. in consecin!5 poate fi
afectatd capacitatea de receptare a mesajului sau chiar distorsionat

Strategia de comunicare, Ministerul Culturii, 2 0L4


mesajul.
Osocietate - Gradul ridicat de apatie gi dezinteres in 16ndul populatiei,
dezinteresotd concentrarea pe alte valori, dec6t cele culturale, din considerente
economice poate afecta deschiderea citre actiunile mentionate de
Ministerul Culturii.
Situofio materiold - Dificultatea financiard cu care se confrunti o parte a populaliei
dificild pentru o tirii influenleazi negativ asupra implicdrii oamenilorin activitSli
parte o populotiei culturale.

2.4. Analiza SWOT

Puncte tari -Dorinta de schimbare


- Avantajele domeniului
- Voinla institutionalS
- Capacitdti institutionale de comunicare
- Disponibilitatea partenerilor
- Infrastructuri media dezvoltati
Puncte slobe - Mesaje greu de inteles pe extern
- Mesaje neconcludente pe intern
- Lipsa comunicdrii interne
- Informare unilateralS
- Nivel slab de informare a publicului
- Societate civild putin activd

Oportunitdli - Crearea subdiviziunii de comunicare


- Promovarea bunelor practici gi a metodelor de comunicare
nevalorificate
- Comunicare activd cu jurnaligtii
- Informarea grupurilor tinti
- Instruirea jurnali5tilor
Riscuri - Politizarea excesivd
- Neincrederea fati de autorititi
- Societate dezi nteresatd
- Tergiversa rea implementirii schimbd rilor

2.5. Concluzii
Procesul de informare gi comunicare desfSgurat p6nd la
institulionalizarea acesteia purta mai mult un caracter informativ, nu
gi comunicativ. Nu erau trasate careva obiective pi determinate
lmplementoreo acliuni concrete de activitate; erau informate preponderent
instrumentelor de autoritSlile publice centrale. Existd oportunitSli de comunicare incS

Strategia de comunicare, Ministerul Culturii, 2 014


comunicare pentru nevalorificate gi o dorin!5 generald de schimbare, dar 9i
informoreo cdt moi disponibilitate de cooperare din partea partenerilor din domeniul
vastd a publicului culturii. Toate acestea luatein calcul de prezenta Strategie, vor
contribuiin perspectivi la sporirea interesului general fa!5 de
activitatea Ministerului Culturii, evenimentele culturale gi culturi per
ansamblu.
in acest sens, se impun cu necesitate folosirea tuturor
instrumentelor gi mijloacelor de comunicare disponibile pentru o
informare cdt mai amplS a opiniei publice despre evenimentele,
activitSlile gi politicile Ministerului in corespundere cu aspiraliile
statului de integrare europeanS.
TotodatS, av6nd in vedere unele atitudini reticiente gi politizate, este
indicat ca in mesajul public accentele sd fie puse pe faptul cd cultura
reprezintd o prioritate naliona 15, conform prerogativelor eu ropene.
Pentru a ajunge la publicul larg, mesajul despre culturd trebuie si fie
redat intr-o formd simplificata 9i difuzat preponderent spre/prin
canale de comunicare de largi audien!5. Este nevoie, de asemenea,
gi de consolidarea capacitSlilor de comunicare gi informare.

3.Priorit5lile 9i domeniile de intervenlie

3.1. Misiunea, viziunea gi prioritilile strategice ale Ministerului

Conform Programului de Dezvoltare Strategici a Ministerului Culturi


pentru anii 20L2-20L4, Ministerul contribuie la promovarea
Promovoreo identitSlii nalionale gi imaginii tdrii, asigurarea accesibilitStrii,
vqlorilor nalionale pistrdrii 5i valorificirii patrimoniului cultural gi valorilor nationale,
dezvolta rea creativitdtii Si forma rea persona I itdlii, intd rind d ia logu
I

culturalin Moldova gi peste hotarele ei pentru cregterea economicd


5i spiritualS echilibratd a cetiteanului 5i comunitdtii.
Ministerul Culturiiin corespundere cu actele legislative gi normative
este responsabil de elaborarea 5i promovarea politicii nationale in
u rmitoa rele domenii : a rte profesion iste (literatu 16, teatru, m uzic5,
coreografie, arte plastice, cinematografie, circ), invSldmAnt artistic 5i
industrii culturale, patrimoniu gi arte visual, arta popular,
me5teguguri artistice (artiza nat), activitatea artistic de amatory,
cu ltu ra scrisS. (domeni u I cu ltu rii, a rtelor, editd rii, pol igrafiei,
Crearea unui comertului cu carte gi bibliotecilor. Mai detaliat, misiunea institu!iei
mediu culturol este descrisd in Strategia de Dezvoltare a Culturii 2020 care prevede
viabil asigurarea unui mediu cultural viabil, prin crearea unui cadru
adecvat de politici publice, formarea unui sistem funclional de
conservare gi punere in valoare a patrimoniului cultural, promovarea
creativitdtii, dezvolta rea ind ustrii lor cu ltu ra le, eficientiza rea

Strategia de comunicare, Ministerul Culturii, 2 01-4 B


managementului cultural, prin cregterea calitSlii vielii cetSlenilor, a
spiritului de toleran!5 Si a coeziunii sociale.
Culturo bozq
- Astfel, sectorul cultural devine un factor-cheie in dezvoltarea
dezvoltdrii capitalului uman. Principalele prioritd!i ale Ministerului, stipulate in
copitalului umon Strategia Cultura -2020 sunt:
- protejarea gi valorificarea patrimoniului cultural al !drii, care este o
prioritate nationalS;
- accesul cetdlenilor la valorile culturale ale !drii;
- producerea bunurilor gi serviciilor pentru a contribui la cregterea
economicd a !5rii;
- promovarea culturii ca unul dintre factorii determinantiin educatia
9i formarea cetSlenilor !5rii.
impdrtSgirea anumitor modele culturale determini apartenenla la o
societate. Cultura definepte gradul de toleranli a societSlii (sensibili-
culturql-
Sectorul tatea interculturalS), genereazi proieclia unui anumit tip de viitor
gi
impact sociol (planificarea pi investirea in viitor), orientarea spre performan!5
osupra
economic (imbundtSlirea calitSlii vielii) pi orientarea spre oameni (incurajarea
societdlii empatiei, a grijii unul fald de altul). in afarS de impactul social,
sectorul cultural are un important impact economic (elaborarea
politicii publice, cregterea capacitdtii economice a industriilor
culturale va contribui la consolidarea PIB-ului.

3.2. Obiectivele generale

Principalele obiective ale Ministerului stipulate clar in Strategia de


Dezvoltare a Culturii vizeazf:
Valorificoreo - salvgardarea patrimoniului cultural nalional in toatd diversitatea
patrimoniului lui; prin formarea unui sistem de documentare gi evidenld a
culturol patrimoniului cultural 9i crearea unui sistem de conservare gi
protejare a patrimoniului cultural;
Mobilitateo - asigurarea circula!iei reale gi virutale a produsului cultural, prin
produsului culturol dezvoltarea infrastructurii institutiilor culturale gi crearea relelelor
virtuale ale instituliilor gi produselor culturale;
Dezvoltoreo - cregterea ponderii economice a sectorului cultural 9i a
industriilor creative industriilor creative, prin asigurarea unui management bazat pe
performan!5 in toate instituliile culturale finanlate de citre stat,
implementarea modelelor de finanlare flexibile pentru suslinerea
politicilor culturale ;i a prioritSlilor timpului, crearea condiliilor
pentru dezvoltarea antreprenorialS a culturii gi a industriilor
culturale;
Cregtereo occesului - cregterea contribuliei sectorului culturalin dezvoltarea coeziunii
cetdlenilor la sociale, prin sporirea participirii la activitSlile culturale a cetSlenilor,
activitdfite maximizarea beneficiilor sociale ale culturii, astfel inc6t gradul de
culturale intoleran!5 al cetS!enilor din !ari sd scad5, restabilirea spaliului

Strategia de comunicare, Ministerul Culturii, 2 074


cultural unic pe cele doui maluri ale Nistrului, stabilirea gi
dezvoltarea conexiunilor cu diaspora moldoveneascS, consolidarea
cooperdrii internalionale in domeniul culturii.

.Strategia de comunicare

Prezenta Strategie oferd viziunea pi instrumentarul necesar pentru


organizarea unei comunicdri durabile gi eficiente despre activitatea
Ministerului, acJiunilor stipulate in Strategia "Cultu ra - 2020" .
Fiind un document-cadru elaborat pentru o perioadd de doi ani,
Strategia, inclusiv Planul de acliuni, pot suporta pe parcurs ajustiri
sau modificiri, in funclie de progresele realizate gi de activititile
Ministerului, menite si contribuie la atingerea obiectivelor de
promovare ale domeniului.
Ac[iunile de comunicare se vor desfSgura concomitent cu acliunile
Ministerului gi vor scoate in evidenti beneficiile domeniului culturd
pentru grupuri-!inti distincte.

4.1. Scopul 9i obiectivele generale de comunicare

Sco p u I Strategiei este sensibiliza rea gi i nforma rea pu blicu I u i despre


Comunicore 5i evenimentele organizate de Minister, sporirea gradului de informare
promovqre a gi interacliune cu societatea, cregterea interesului diferitor categorii
culturii de public fa!5 de domeniul culturii, promovarea valorilor culturale 5i
oferirea unui exemplu de deschidere, dialog 5itolerantS, coeziune
socialS, precum gi promovarea in continuare a cursului de integrare
europeand din perspectiva domeniului.
Obiectivele generale de comunicare:
Cultura- prioritote - promovarea activd a domeniului culturii gi consolidarea societdtii
nofionold asupra ideei cd culturS la noiin tari trebuie sd devini o prioritate
nalional5, at6ta timp c6t aceasta reprezintd o prerogativd
europeand, alSturi de educalie 5i comunicare;
lnformare continud - informarea constanti gi corecti a grupurilor tintd despre deciziile,
acliunile 5i evenimentele Ministerului, despre obiectivele 5i
beneficiile implementdrii acestora, precum 5i despre indeplinirea
angajamentelor asumate pentru suslinerea culturii in tarS;
Comunicore - asigurarea unei comunicdri eficiente pe plan intern 9i extern,
prooctivd coordonarea mesajelor gi actiunilor in acest sens; promovarea 5i
mediatizarea mai largi a realizirilor obtinute in dezvoltarea
economicd Siin valorificarea potenlialuluiin diverse domenii ale
culturii;
Transporen[d - asigurarea transparenlei instituliei, monitorizarea, analizarea 9i

Strategia de comunicare, Ministerul Culturii, 2 0L4 10


institulionold consultarea opiniei publice in procesul de luare a deciziilor;
implicarea publicului in procesul decizional prin utilizarea
instrumentelor existente, dar gi prin studierea 9i preluarea bunelor
practici din alte tdri.
incredere din - Ridicarea nivelului de incredere publicd fatd de Ministerul Culturii
partea publicului gi consolidarea suportului public pentru activitatea institutiei.
Obiective specifice de comunica re:
!. Creoreo sistemului de informore 5i comunicare internd, prin
dezvoltarea ca pacitSlilor i nstituliona le de comu nica re ;i
determinarea politicii de comunicare in cadrul Ministerului.
2. Eficientizareo comunicdrii cu moss-medio, prin consolidarea
relaliilor cu mass-media giimbunitSlirea comunicirii cu acestea.
3. Dezvoltoreo metodelor on-line de comunicore externd,
modernizarea paginii web a Ministerului gi plasarea institulieiin
spaliul social-media.
4.imbundtdfireo imaginii institufiei, prin aplicarea metodelor
primare de publicitate in promovarea imaginii culturii ;i organizarea
even imentelor specia le.
5. Monitorizoreo moss-medio privind octivitotea Ministerului, prin
monitorizarea presei scrise gi vorbite, precum 9i promovarea
materia lelor ju rna listice.

4.2. Principii de informare gi comunicare

Principiile vor fi aplicateat6t pe segmentul comunicirii interne, c6t 9i


externe, in acest mod asigu16nd realizarea obiectivelor de
comunicare 5i o calitate mai bund a informaliei furnizate.
Tronsparenld - Principiul transporenlei. Toate informaliile vor fi comunicate intr-o
manierd transparentS. Accentul se va pune pe facilitarea accesului
populaliei la informalia de interes public, institulia intensific6nd
d ifuza rea com u nicatelor despre acli u nile intrepri nse, scopu
I

acestora, impactul asupra publicului, precum 9i beneficiile diferitor


categorii de public.
Relevonld - Principiul relevanlei. La baza activitdtilor de informare 5i
comunicare se vor lua in consideralie a5teptdrile grupurilor-tint5, in
comunicate fiind puse in eviden!5 mesajele care ar rispunde
necesit5lilor acestora. Comunicarea va atinge un maximum de
relevanld pentru diverse tipuri de public.
Obiectivitote Principiul obiectivitdfii. Mesajele 5i informatiile difuzate de Minister
vor avea un caracter obiectiv, astfelinc6t si asigure o imagine c6t
mai echilibratd 5i reali asupra ac!iunilor institu!iei. Informatiile vor fi
difuzate imparlial.
Colitote - Principiul calitdlii. Procesele de comunicare vor avea obiective clare
Corectitudine - principiul corectitudinii.in informaliile publice va fi utilizat un limbaj

Strategia de comunicare, Ministerul Culturii,20L4 11


clar gi corect. O atentie deosebitd va fi acordatd in acest sens
comunicdrii cu grupul-tintd. Din acest punct de vedere, diseminarea
informatiilor 5i a bunelor practici se va baza pe reguli concrete.
Oportunitote - Principiul oportunitdgii. Comunicatele trebuie sd fie difuzate in timp
util gi conforme cu necesitSlile grupului tint5, firi int6rzieri giin
concordantd cu evenimentele desfdgurate.
Coeren[d - Principiul coerenlei gi continuitdtii. Mesajul trebuie sa fie sistematic
Continuitote prin mentinerea pozitiilor exprimate. Comunicarea urmeazi sd se
desfdgoare continuu.
Responsobilitote - Principiul responsabilitdtii gi unitdtii. Mesajul necesitd si fie unul
Unitote unitar conform principiului,,O institutie, o voce". lmaginea institutiei
este prezentati cu acuratete, cu documentare inainte de a difuza
informatia.
Complementoritote - P ri n ci pi u I co m pl e me nta ritdtii. Acliu n ile de informa re desfSgu rate
de Minister vor fi in coordonare cu actiunile institutiilor din
subordine, partenerilor de dezvoltare gi, respectiv, cu eforturile
societSlii civile, organizaliilor neguvernamentale, pentru a asigura o
sinergie in amplificarea efectelor activitSlilor de comunicare.
Eficienld - Principiul eficien[ei. Actiunile vor urma prioritdtile continute de
Strategie 5i vor fi succedate de rapoarte de analizd a eficienlei lor.

4.3. Abordiri ale comunicirii

Atingerea obiectivelor de comunicare propuse in Strategie este


condilionati de abordarea pro-activi a comunicdrii institutionale,
respect6nd principiul coerentei mesajelor.
Abord a re a p ro-o ctivd a re d rept ca racteristici principa l5 a ntici patia,
Abordoreo pro- gi se va baza pe: folosirea datelor sondajelor de opinie, analizelor 5i
octivd in rezu ltatelor monitorizi rii mass-media; identificarea tendi ntelor 5i a
comunicoreo zonelor/subiectelor de interes din punctul de vedere al comunicirii
institulionold interne 5i externe; dirijarea efortului de comunicare citre teme de
interes pentru mass-media gi opinia publicS; descurajarea aborddrii
reactive prin instruirea personalului; facilitarea accesuluijurnaligtilor
la informatii de interes major; descurajarea preluirii informatiilor
gregite/negative, prin instruirea gi ajutorarea reprezentantilor
presei; asigurarea unei comunicdri c6t mai bune cu diverse categorii
de public.

Coerento Coerenlo mesojelor este o cerintd de bazd a comunicdrii


mesajelor institulionale, motiv pentru care joaci un rol decisivin desfS5urarea
activitSlii de informare 5i cere coordonarea integratd a tuturor
aspectelor programelor de comunicare. Respectarea acestui

Strategia de comunicare, Ministerul Culturii, 2 074 12


principiu va avea ca rezultat eficientizarea comunicdrii, pentru ci
mesajele transmise vor fi multiplicate la nivele diferite gi pentru
categorii diferite de public.
Coerenla mesajelor presupune furnizarea informatiilor la zi, oficiale,
corecte gi complete, iar pe de altd parte primind feed-back gi
ope16nd ajustdri ulterioare in functie de acesta. Coerenta mai
presupune aplicarea unei metodologii de lucru prin care mesajele-
cheie sd fie transmise citre toate instituliile tint5.
Principala atributie a subdiviziunii de comunicare este de a stabili 5i
Comunicqreo
a intreline o bund comunicare cu moss-medio,in interesul institutiei.
octivd cu jurnaligtii Pentru a satisface at6t nevoile de informare ale mass-media, c5t gi
ale publicului, este necesard colaborarea cu jurnaligtii. in acest sens,
modalitatea de abordare a relatiilor cu mass-media va fi una activd
care presupune un efort planificat de a st6rni interesul presei pentru
un anumit subiect. Abordarea activi a comunicdrii are la bazi at6t
iniliativa de a veni in int6mpinarea solicitdrilor jurnali5tilor, c5t 5i
anticiparea interesului lor pentru anumite subiecte. Av6nd initiativd
se poate contrabalansa caracterul critic al unor materiale de presi.

in aceastd ordine de idei, atribuliile de bazd a subdiviziunii


informare gi comunicare vizeazi c6teva aspecte:
Atribuliile - Elaborarea conceptiei Si obiectivele comunicdrii Ministerului pe o
subdiviziunii perioadd determinati.
informore 5i - Informarea publicului, a mass-media, diferitor institulii, organizatii,
comunicare in mod oportun 5i complet, despre activitatea Ministerului, precum
gi oferirea informatiilor la solicitare.
- Asigurarea transparentei activitdtii Ministerului 9i organizarea
evenimentelor publice cu participarea conducerii Ministerului.
- Asigurarea unui dialog proactiv cu mass-media din Republica
Moldova.
- Monitorizarea atitudinii mass-media privind activitatea
Ministerului Culturiiin vederea adoptirii unor decizii corecte a
institutiei 5i sporirea increderii din partea presei.
- Gestionarea imaginii publice a Ministerului at6t pe plan intern, c6t
gi extern, prin diversificarea mijloacelor de comunicare.
- Coordonarea, organizarea gi desfS5urarea activitdtilor de creare a
imaginii Ministerului Culturii cu impact asupra publicului.

4.4. Grupurile !inti


in contextul prezentei Strategii, prin grupuri-!intd subintelegem
toate persoanele, grupurile de persoane, categoriile sociale,
instituliile sau organizaliile care fie sunt direct implicate in actiunile

Strategia de comunicare, Ministerul Culturii, 2 0L4 13


Ministerului, fie sunt beneficiarii acesteia, fie sunt potential
interesate de mesajul transmis de institutie.
Strategia de fa!5 vizeazd doui categorii de grupuri-tint5: parteneriiin
gi
Portenerii domeniul culturii gi beneficiarii evenimentelor 5i actiunilor culturale.
beneficiorii Parteneriiin domeniul culturii sunt, in ordinea prioritdtilor de
domeniului comunicare: mass-media, societatea civilS, mediul oamenilor de
culturd gi artd, instituliile specializate in domeniu.
Mass-media poate contribui cel mai mult la atingerea obiectivelor de
Moss-media comunicare, oferind in acest scop o infrastructuri mediaticd
dezvoltatS (posturi TV gi radio, presa scrisS, platforme online) pentru
reflecta rea evenimentelor cultu ra le gi transmiterea i nformatii lor
citre toate grupurile-tint5. Pentru a-gi indeplini eficient acest rol,
jurnaligtii trebuie si fie suficient de motivati 5i interesati si abordeze
consta nt domeniul culturii.
Societoteo civild Societatea civilS, ca grup-!intd este reprezentat de asociatiile
reprezentative 5i ONG-urile din domeniu, care pot contribui la
diseminarea informaliei prin instrumentele de comunicare de care
dispun.
Oomenii de culturd O alti categorie de distribuitori de informatie o reprezinti mediul
oamenilor de culturd: bibliotecari, muzeografi, actori, pictori,
muzicieni, megteri populari etc., care pot aduce informatia intr-un
mod persuasiv in fala categoriilor de public specifice activitdtii pe
care o realizeaz5.
Publicul lorg - ActivitSlile de informare gi comunicare vor fi orientate spre
principalul principalul beneficiar al evenimentelor 5i ac!iunilor culturale
beneficiar intreprinse de Minister - publicul larg, in special persoanele tinere,
persoa nele i nteresate/ nei nteresate, consu m atorii de i nformatii etc.

4.5. Mesajul

Prin Strategia de comunicare Ministerul va promova pozitia pe care


Pozilio in societote institulia o ocupi in societate in calitate de autoritate publicd
centralS specializat6: Ministerul Culturii este deschis spre cooperare,
transparent in activitate, pro-activ in abordare 5i are drept scop
elaborarea 5i implementarea politicii nalionale in domeniul culturii,
sa lvga rda rea patrimon i u u i cu ltu ra I naliona l, promova rea valorilor
I

cu ltu ra le naliona le, tradilii, diversifica rea servicii lor cu ltura le,
dezvoltarea industriilor creative 5i preocupat de crearea beneficiilor
pentru toti cetdtenii Republicii Moldova.
Auditoriu foorte Comunicarea despre culturd se adreseazS unui auditoriu foarte larg
larg gi, in mare parte, nespecializat. De aceea, mesajul institutional
transmis cdtre grupuri-!inti va fi formulat de o manieri c6t mai
simplS gi accesibilS gi va scoate in eviden!5 beneficiile domeniului

Strategia de comunicare, Ministerul Culturii, 2 074 14


atat pentru auditorii distincte, cAt gi pentru publicul general.
Cuvinte-cheie in aspect public, "domeniul culturd" va fi asociat cu cuvintele-cheie:
osociote culturii patrimoniu cultural naJional, valori culturale, bunuri gi servicii
cu ltu ra le, beneficii socia le, i nd ustrii cu ltu ra le, ed ucatie a rtisticS,
formare a cetSlenilor, comunicare interculturalS, calitate a vietii etc.
Mesojul-cheie Mesajul-cheie pentru toate grupurile-!int5: Cultura trebuie sd devind
o prioritate naliona15, meniti si contribuie la dezvoltarea socio-
economici continue a tdrii. Este cheia in mentinerea relatiilor
interumane echilibrate gi a coeziunii sociale. Cultura se aflS in centrul
proiectului european gi constituie cheia principiului "unitate in
diversitate" a Uniunii Europene.

Mesoie principate
ffi:,;:'Ji[::i":J,:i[lJ::]:",1ff'Jifii.'s:::Jrlbricurui-
acliunile culturale sau sd actioneze in vederea promovdrii culturii.
Prin conlinutul lor, mesajele principale se vor axa pe elemente
atractive sau pe teme care si conducd la reactia doritd din partea
publicului vizat. Vor fi folosite toate tipurile de elemente: rationale,
emolionale gi morale. Av6nd la bazd obiectivele strategice ale
instituliei, principalele mesaje vor fi:
- Patrimoniu cultural pentru dezvoltare durabili.
- Creativitate artistici pentru modernizare.
- Industrii culturale pentru dezvoltare sociald.
- Diversitate culturalS gi dialog intercultural pentru integrare 5i
incluziune socialS.
- Finanlare axatd pe prioritdti 5i proiecte pentru asigurarea
drepturilor culturale.
- Sistem transparent 5i participativ al procesului cultural pentru
o guvernare democraticS.
- Modernizarea mediului cultural pentru un viitor previzibil.
Mesoje specifice Mesajele specifice vor transmite mai detaliat 5iintr-o formd simplS
conlinutul celor patru obiective 5i domenii de interventie ale
Ministerului. Pentru ca mesajele si capteze atentia, acestea trebuie
si aibi o valoare practicd gi si fie interesante pentru publicul vizat.
Mesajele specifice vor informa publicul despre evenimentele 5i
acliunile domeniilor de intervenlie ale culturii gi vor fi difuzate masiv
prin toate instrumentele, produsele 5i canalele de informare. Prin
aceste mesaje se va explica publicului nespecializat esenta 5i
beneficiile culturii prin instrumentele cele mai accesibile: contacte
directe, dezbateri, instruiri, consultiri etc.

Strategia de comunicare, Ministerul Culturii, 2 074 15


4.6. Activitili gi instrumente utilizate

Cea mai importanti comunicare este maiint6i de ordin intern (intre


conducerea gi specialigtii Ministerului), pentru a se asigura ci sunt
explorate cele mai bune sinergii gi ci toate pdrtile implicate comunicd
mesaje coerente gi consistente). Numai dupS ce toate defectele au
fost eliminate 5i toti actorii implicati se aflS pe acela5i nivel,
comunicarea poate fi exteriorizati citre public, pentru a obline
sprijin.

Sursele medio Mass- medio. Solutia constd in canalele prin care este cel mai bine
de a transmite mesajul. Locul important pe care il ocupd televiziunea
in informarea moldovenilor va avea consecinle semnificative. in
ciuda varietilii disponibile, conform sondajelor de opinie public5,
Audiovizualul aproape 90% din populatie continuS si se informeze din sursele
audiovizualului.
Preso scrisd Un rol important in informarea populaliei ii revine agenfiilor de
presd, presei electronice 5i publicatiilor scrise. Astfel, este nevoie de
!inut cont de tendinlele gi tematicele de interes ale acestora.
Mass-media reprezintd un mijloc esential de informare a publicului gi
de implicare a acestuia in dialog, dar nu trebuie si fie unicul canal de
informare gi implicare a factorilor interesali.
Forme interoctive Formele non-medio de comunicore sunt deseori mai eficiente.
de comunicore Trebuie depus un efort deosebit pentru a intelege mijloacele de
informare preferate ale publicului, care surse de informare sunt
accesibile pentru ei gi de cdtre cine ei vor si fie informati.
Evenimente culturale, dezbateri publice, intruniri neformale cu
diferite categorii de public, mese rotunde, expozilii gi manifestiri
prilejuite de evenimente importante vor fi organizate cu
regularitate.
Pogino web Pagina web oficiald rim6ne a fi un instrument foarte eficient in
oficiold promovarea politicilor, proiectelor realizate 5i a evenimentelor
organizate, dar pi asigurarea legdturii inverse cu publicul.
Totodatd, cre5te in ritm accelerat rolul 5i impactul comunicirii prin
Sociol Medio intermediul relelelor de socializare care oferd structurilor
guvernamentale o posibilitate excelentd de a comunica direct cu
populatia, fird intermediari (mass-media, comentatori,
multiplicatorii de mesaje etc).
Facebook este cea mai populard retea de socializare in 16ndul
populaliei social- active din Republica Moldova. Facebook este un
instrument prin care Ministerul Culturiiigi fortificd imaginea de
institulie eficienti 5i transparentS. in prezent, pagina Ministerului, in
mare parte, are aprecieri din partea publicului cu v6rstd cuprinsd
intre 18 - 40 ani; 57%fiind femei; de mentionat cd pagina are fani 9i
peste hotarele !5rii. Aici publicul-tintd este foarte vast: populalia

Strategia de comunicare, Ministerul Culturii, 2074 16


social-activd, jurnaligti, oameni de culturS, lideri/formatori de
opinie, ONG-uri etc.
Pe relele de socializare putem comunica direct despre reugitele
obtinute de institutie, despre decizii, hotdrAri, dar gi initiative,
noutdti/ poze/video despre activitatea in ansamblu a institutiei.
Relelele de socializare sunt instrumente eficiente pentru
Acliuni eficiente cu promovarea campaniilor de informare ale Ministerului sau lansate
cheltuieli minime cu participarea institutiei, fiind un instrument eficient gi cu cheltuieli
minime.
La utilizarea acestui instrument se va tine cont de specificul
comunicirii pe retele de socializare. Limbajul utilizat ?n lead-urile
postdrilor va fi unul amical. Vor fi evitate expresiile tehnice, de lucru.
Postirile vor fi plasate cu un lead gi pozi sau video scurt. Este bine
sd fie efectuate cel pulin o postare 5i maximum trei pe zi. Postirile
vor fi efectuate p6n5, in timpul gi dupd evenimente, in functie de
mesaj.
Camponii de in promovarea mesajelor se va pune accent pe companiile de
informare informore. Scopul unei campanii de informare interni este acela de
a oferi populatieitdrii o imagine c6t mai completi privind
obiectivele guvernirii gi politicile promovate, cu toate avantajele gi
obligaliile care vor rezulta din acest proces 5i cu toate schimbirile
care vor avea loc la nivel economic, politic Ai administrativ.
Moteriale Elaborarea gi disemin area moteriolelor informative (reviste,
informotive publicalii, broguri, pleante etc.), care si contind informatii
decodificate in limbaj accesibil gi redare graficd atractivS, cu privire
la planurile, deciziile 9i realizirile Ministerului.
Metode de Pentru a face fa!5 presiunii cu care se confruntd comunicarea in sine
comunicore din cauza cregterii numirului de mass-media axate pe gtiri despre
politicd gi care transmit aproape non-stop:
- Mesajele vor fi construite in a9a fel, inc6t s5 ingusteze audientele-
!int5 gi si menlioneze care sunt acestea (de exemplu: ne adresim
me5terilor populari din raionul Glodeni);
- Se va lansa intotdeauna giin formi scrisS (prin comunicat,
precizare, postare pe relele de socializare) ceea ce s-a anuntat
public jurnaligtilor, pentru a evita posibile interpretdri relatiri
gregite, scoase din contexU
- Discursurile oficialilor vor fi scurte gi consistente, pentru a sublinia
mesajele-cheie 5i se vor repeta oric6nd este potrivit, astfel inc6t
oamenii si le inregistreze corect, si le inteleagi 5i sd le memoreze;
- Vor fi pregdtite explicalii elaborate pentru rationamentul din
spatele misurilor pe care planificd sd le ia institutia.

Strategia de comunicare, Ministerul Culturii, 2 01-4 1_7


5. Evaluare gi monitorizare

Criteriile de Mass-media sunt factorul cheie care formeazi opinia publicd 5i


monitorizore gi canalul cheie pentru dialogul public. Mediatizarea problemelor
evoluore identificate in Strategie trebuie sd fie monitorizati continuu pentru
a urmdri interesul publicului, pentru a determina mesajele pe care
cititorii, telespectatorii gi ascultdtorii le primesc, pentru a colecta
feedback de la factorii interesati, expus in mass-media 5i pentru a
identifica noi iniliative de comunicare. in acest context, este
recomandati elaborarea trimestrialS a rapoartelor de mediatizare
care reflectd frecventa mediatizdrii, precum gi analiza continutului.
Nu tot poate fi misurat cu cifre, in special dacd nu putem compara
Criterii cantitotive conjunctura post comunicare cu pozitia initialS. Adresarea
gi colitative pentru intrebirilor potrivite in cadrul sondajelor este esentialS. De
o mdsuro exemplu, numirul brogurilor elaborate gi diseminate indicd
rezultotele realizarea actiunii din Planul de actiuni, dar nu este un indicator
relevant pentru numdrul de oameni care au primit bro5ura, au citit-
o, au inteles continutul acesteia gi sint de acord cu cele descrise in
brogurd. latd de ce, sint necesare sondaje, focus grupuri, mese
rotunde. in acelagi timp, in forma sa clasici indicatorii cantitativi
cupri nd : cregterea/descre5terea procentua l5 a factori lor interesati;
numdrul regiunilor sau procentajul grupului (grupurilor) de factori
interesali cirora li s-a comunicat mesajul utiliz6nd anumite metode,
instrumente; numirul 5ifrecventa talk show-urilor radio sau TV;
numirul apelurilor telefonice; numdrul articolelor 5i gtirilor difuzate
cu privire la chestiunea relevantS, numirul posterelor, bro5urilor,
pliantelor elaborate; numirul atelierelor, meselor rotunde, altor
5edinte publice, inclusiv numdrul participantilor; numdrul de
vizitatori ai paginii web, paginilor pe relele de socializare; numdrul
comenta riilor la posti ri le efectuate. Eva I uarea calitativd u lterioa rd
(de ex. analiza titlologicd a gtirilor, comentariile apirute etc.) este
utilS pentru a folosi mai multe date cantitative sau pentru a clarifica
acestea, pentru a explica de ce o initiativS, abordare sau mesaj
anume a avut sau n-a avut succes gi pentru a decide daci mesajele,
aborddrile, instrumentele trebuie schimbate.
Periodicitqtea O revizuire a performanlei trebuie efectuatd anual 5i/sau la sfir5itul
evoludrii gi unei anumite campanii de comunicare, cu exceptia cazurilor cind
intrebdrile de bozd apar probleme majore, care necesiti evaluare imediatS. A5a cum
prezenta Strategie este previzutd pentru o perioadd de un an sau
mai pulin, este suficientd evaluarea la sfirgitul acesteia. Evaluarea va
fi realizatd de cdtre sau impreund cu o institutie din afari (ONG,
reprezentanli ai mediului academic, alti experti independenti)
pentru a asigura obiectivitate gi transparentS.
intrebdrile la care trebuie si rispundi evaluarea:

Strategia de comunicare, Ministerul Culturii, 2 074 1B


- Activitdtile planificate au fost implementate?
- Daci da, acestea au fost implementate conform graficului?
- Care au fost rezultatele?
- Care obstacole au intirziat implementarea Strategiei gi cum au fost
ele depSgite sau ar fi trebuit sd fie depdgite?
- Ce leclii au fost invilate? Ce a mers bine gi ce nu? De ce?
- Strategia meritd sd fie continuat6? Daca da, necesiti ajustare
pentru atingerea obiectivelelor sau nu?
Evoluoreo Evaluarea eficientei principalelor metode, canale media gi mesaje
metodelor, utilizate este, de asemenea indispensabilS.
instrumentelor gi in acest sens, se va evalua care instrumente, metode, activitSli au
mesajelor utilizote avut succes in realizarea obiectivului gi care nu; care mesaje au ajuns
la audienta tintS; in ce misurd au devenit mai informati factorii
interesati cu privire la problemele abordate de autoritate; sunt
sesizate schimbiri pozitive ale nivelului de con5tientizare a
problemei 5i atitudinilor; care instrumente au fost cele mai eficiente
pentru acest lucru? O asemenea evaluare este recomandati si se
realizeze prin focus grupuri sau sondaje/chestionare.

S.Ptanul de acliuni piivind implementarea Strategieil

Obiectiv 7: Creqreo sistemuluide informore gi comunicqre internd

Ac!iuni Subacliuni Produse Grup !inti lndicatori de


progres
l.l.Dezvoltarea t.L.t.Crearea Subdiviziune MC Institutiona liza rea
capaciti!ilor echipei de creatS, atribu!ii activititii de
institulionale de comunicare, identificate gi comunicare
comunicare repartizarea repartizate
atribuliilor

t.L.2. Elaborarea Regulament, fige MC, Determinarea


documentelor de post elaborate subdiviziunea actiunilor de
interne privind de comunicare comunicare
mecanismul de
informare gi
comunicare

L.2. L.2.L. Elaborarea Strategie MC Planificarea in


Determinarea strategiei de elaborati timp a acJiunilor

l
Termenele de executare a acliunilor sunt previzute in Planul anual de acliuni al subdiviziunii informare gi

comunrcare

Strategia de comunicare, Ministerul Culturii, 2 074 19


politicii de comunicare de comunicare
comunicare in
cadrul
Ministerului
I.2.2. lnstruirea Training MC imbunitilirea
specialigtilor in organizat, comunicdrii
aplicarea ghid elaborat institutiei
metodelor
eficiente de
comunicare cu
presa

Obiectiv 2: Eficientizqrea comunicdrii cu moss-medio

Ac!iuni Subacliuni Produse Grup !inti lndicatori de


progres
2.r. 2.I.t. Elaborarea Fi;iere create: a Subdiviziunea Stabilirea
Consolidarea fi5ierelor de presd presei centrale, comunicare, contactelor cu
relaliilor cu locale, a sursele mass- sursele media
mass-media jurnaligtilor media

2.L.2. Crearea Grup de presi Mass-media Facilitarea


unui club de presi creat comunicdrii cu
a jurnaligtilor care jurnaligtii
scriu despre
domeniul culturii

2.2. 2.2.1. Organizarea Conferin!e Mass-media, lnformarea direct


imbunitilirea conferinlelor de organizate publicul larg de la sursd
comunicdrii cu presi
mass-media
2.2.2. Difuzarea Comunicate ;i Mass-media, Mediatizarea largi
comunicatelor gi a informa!ii publicul larg a activititilor
informa!iilor difuzate Ministerului
publice

2.2.3. Evenimente Mass-media, Ridicarea gradului


Mediatizarea publice publicul larg de transparenti a
evenimentelor mediatizate institutiei
publice din
domeniul culturii

2.2.4. Organizare Off-line Mass-media, Informarea direct


off-line cu organizate formatori de de la sursi
ministrul Culturii gi opinie
cu unii factori de
decizie din
domeniu

Strategia de comunicare, Ministerul Culturii, 2 074 20


Obiectiv 3: Dezvoltareq metodelor on-line de comunicare externd

Actiuni Subac!iuni Produse Grup !inti lndicatori de


progres
3.1. 3.1.1. Trecerea la Versiu ne Publicul larg Cregterea
Modernizarea o noud versiune moderni lansati impactului
paginiiweb a moderni a paginii institutiei pe
Ministerului web a instituliei internet

3.7.2.Dezv.oltarea Componente gi Publicul larg lnformarea c6t


con!inutu lui informalii noi maivasti a
paginiiweb plasate pe pagina publicului
web

3.2. Plasarea 3.2.l-. Deschiderea Pagini deschise gi Publicul larg lnformarea


institulieiin paginilor instituliei actualizate cu neformald largd a
spaliul social- in relelele de informa!ii diferitor categorii
media socializare de public

3.2.2. Desch iderea Blog deschis Publicul larg Cregterea


unui blog a increderii
ministrului Culturii publicului

Obiectiv 4: imbundtdlireo imoginii instituliei

Acliuni Subacliuni Produse Grup !inti lndicatori de


progres
4.L. Aplicarea 4.1.1. Elaborarea Concept gi brand- MC, ldentificarea in
metodelor de unui concept book creat partenerii din extern a
publicitate in creativ al domeniu activitdtilor
promovarea domeniului, culturale ale
imaginii culturii inclusiv al Zilei Ministerului
Nalionale a
Culturii

4.L.2. Producerea Materiale Grupurile- Ridicarea gradului


materialelor promo!ionale tinti de recunoagtere a
promolionale produse institutiei

4.1.3. Crearea Panou creat MC, publicul lnformarea


panoului vizitator publicului intern
informativ al gi a vizitatorilor
Ministerului

4.2. Organizarea 4.2.L Lansarea Concurs lansat Publicul lmplicarea

Strategia de comunicare, Ministerul Culturii, 2 074 21


evenimentelor unui concurs de interesat publicului
speciale fotografii interesat in
activitatea
institutiei

4.2.2. Elaborarea Calendar elaborat Publicul Oferirea feed-


unui calendar participant back-ului din
citre Ziua Culturii partea
Ministerului

4.2.3. Promovarea Evenimente Publicul larg Ridicarea gradului


evenimentelor promovate de implicare gi
culturale ale interes a
instituliilor de institutiei
culturi

Obiectiv 5: Monitorizoreo mqss-medio privind qctivitoteq Ministerului

Acliuni Subac!iuni Produse Grup !inti lndicatori de


progres
5.1. 5.L.1. Elaborarea Revista presei MC Monitorizarea
Monitorizarea revistei presei elaborati gi aparitiei institutiei
presei scrise gi expediati gefilor in mass-media
vorbite subdiviziunilor

5.1.2. Elaborarea Dosare elaborate MC Evaluarea


dosarelor cu impactului
materialele activitbtilor
ju rna listice intitutieiin media

5.2. Promovarea 5.2.1.Informarea Materiale pe MC, publicul Prezentarea feed-


materialelor colectivului panou informativ, interesat back-ul pentru
jurnalistice Ministerului popta electronicd actiunile
organizate

5.2.2. Distribuirea Rubrica MC, presa, Oferirea feed-


in extern a "lnterviuri", social publicul back-ului din
materialelor media interesat partea
jurnalistice Ministerului

Strateg ia de c omunicare, Ministerul Culturii, 207 4 22