Sunteți pe pagina 1din 6

Asepsia si antisepsia

Antisepsia presupune utilizarea unor substante chimice cu scopul de a distruge microbul.Aceste substante numindu-se substante antiseptice. In chirurgie cele mai utilizate antiseptice sunt:

1. Alcoolul etilic: conc. 70° se utilizeaza pentru asepsia

mainilor, a campului operator si a locului unde se fac injectii.

2. Tinctura de iod se utilizeaza pentru asepsia campului

operator.

3. Alcoolul fenic – Fenonul conc. 2-3% se utilizeaza pt

dezinfectia instrumentarului chirurgical, a tuburilor de dren, a

cateterelor, manusilor etc.

4. Sublimatul coroziv in conc. 1% se utilizeaza pentru

dezinfectarea mainilor, a pardoselilor, a mobilierului.Nu se utilizeaza pentru dezinfectia instrumentarului deoarece ataca metalul.

5. Apa oxigenata se utilizeaza pentru asepsia plagilor si

a mucoaselor.

6. Rivanolul solutie 1%

7. Permanganatul de potasiu 1-4% se utilizeaza pentru

dezinfectia mucoaselor si plagilor. In acelasi scop:

Benzina iodata

Protargonul

Eterul etilic

Asepsia cuprinde o serie de procedeee si masuri care au scop prevenirea infectarii plagilor. Mijlocul prin care se face acest lucru se numeste sterilizare. Sterilizarea se poate realiza prin caldura umeda sau caldura sucata.

Caldura uscata se poate realiza prin:

1. Flambare

2. Vapori cu formol

3. Sterilizare cu aer cald

1. Flambarea

Se utilizeaza in cazul instrumentelor si presupune trecerea repetata a acestuia prin flacara de alcool sau punerea instrumentarului intr-o tava, stropirea acestuia cu alcool dupa care ii dam foc. Aceasta metoda se utilizeaza in cazuri de forta majora deoarece decaleste metalul din care sunt confectionate instrumentele.

2. Sterilizarea cu aer cald

Se realizeaza in etuva in care se aseaza cutia cu instrumentar si se mentine cca. o ora si se lasa la 150-170 °C.

3. Sterilizarea cu vapori de formol

Se realizeaza in cutii sau termostate bine etansate in care se pun pastile de formalina.

Sterilizarea cu caldura umeda se realizeaza prin:

1. Fierberea

2. Autoclavare

1.

Fierberea

Presupune mentinerea instrumentarului in niste tavi speciale la timp de fierbere. Peste instrumentar se adauga apa care sa depaseasca nivelul acestora cu 3-5 cm.

Pentru a se a evita tocirea instrumentelor taioase acestea vor fi acoperite cu un strat de vata. Pentru o buna sterilizare apa trebuie sa fiarba cca. 30 min.

2. Autoclavarea

Se realizeaza cu vapori de apa sub presiune denumit autoclav.

Injectiile si flebocenteza

Injectiile sunt manopere chirurgicale prin care se administreaza substante medicamentoase pe cale parenterala cu ajutorul seringii si a acului. Ca regula generala atat seringile, acele , solutia care se injecteaza si locul unde se face administrarea (punct de electie) trebuie sa fie sterilizate. In functie de profunzime injectiile se clasifica in:

1. intradermice

2. subcutanate

3. intramusculare

4. intravenoase

5. intraperitoneale

6. intratraheale

1. Injectiile intradermice se utilizeaza de regula

pentru testele alergice (tuberculinare, maleinare) cu ajutorul unor seringi automate si a unor ace scurte si subtiri.Zone de electie.

- La taurine (latura gatului)

- La cabaline (pleoapa a – III – a sau marginea libera a pleoapei inferioare)

- La porcine (fata externa a pavilionului urechii)

- La caine si pisica (pe laturile flancului sau gatului)

- La pasari (barbitele)

2. Injectiile subcutanate ,administrarea

medicamentului se face in tesutul conjuctiv subcutanat. Ca zone de electie:

- La animalele mari in partile laterale ale gatului in

treimea mijlocie sau pe fetele laterae ale toracelui.

- La ovine, caprine fata interna a coapsei.

- La porcine fata interna a coapsei pliul iei si baza pavilionului urechii

- La caine, pisica si iepure pe fetele laterale ale

flancurilor, laturile gatului sau laturile toracelui.

- La pasari de o parte si de alta a sternului.

3. Injectiile intramusculare

Administrarea se face in masele musculare din regiunea fesiera, laturile gatului si regiunea pectorala. In acest caz trebuie respectate cu strictete regulile de asepsie in scopul evitarii inflamarii de flemoane si trebuie avuta grija ca acul sa nu intre intr-un vas de sange.

4. Injectiile intravenoase

Permit administrarea substantei medicamentoase direct in sange. In acest caz este contraindicata administrarea solutiilor uleioase care ar putea produce embolii grase. Aceasta cale permite administrarea unui volum mare de solutie dar intr-un ritm lent. Zone de electie:

- La cal si bovine (vena jugulara la limita dintre treimea superioara si mijlocie a gatului)

- La oaie si capra (vena jugulara sau safena externa)

- La porc si iepure (vena auriculara posterioara)

- La caine si pisica (safena externa sau jugulara)

- La pasari (vena cubitala superficiala)

Tehnica administrarii Se incepe cu o staza venoasa prin apasarea pe vena sub locul punctiei. La animalele cu gatul gros si scurt se poate aplica un garou. Pentru vena safena externa, un ajutor va face staza presand membrul deasupra rotulei cu ambele palme sau cu ajutorul garoului. La porc si la iepure presam cu palma la baza pavilionului urechii. Deasupra stazei se introduce acul cu varful oblic spre lumenul venei de jos in sus. La bovine punctia se poate face prin lovirea cu acul si prin introducerea in vena datorita grosimii pielii. Dupa ce se controleaza daca varful, ajunge in vena adaptam seringa si injectam solutia urmarind reactia animalului. Din cand in cand verificam daca suntem in vena retragand pistonul seringii astfel in seringa patrunde sange. Daca la locul administrarii se formeaza un edem acesta este semn ca administrarea nu se face in vena. Dupa administrare se detaseaza seringa de ac se face din nou staza pentru a spala lumenul acului cu cateva picaturi de sange. Cu ajutorul unui tampon inmuiat in alcool se apasa pe locul de administrare si se scoate brusc acul.

5. Injectiile intraperitoneale

Se utilizeaza pentru a administra solutii medicamentoase in cavitatea peritoneala. Zone de electie:

- La bovine (in mijlocul scobiturii flancului stang)

- La cabaline (in mijlocul scobiturii flancului drept) pe animalul in picioare si contentia membrelor.

- La animalele mijlocii si mici de o parte si de alta a

liniei albe inaintea pubisului. Animalul va fi contentionat cu membrele posterioare suspendate pentru a nu patrunde cu acul in masa gastro-intestinala. Se vor respecta cu strictete masurile de asepsie.

6. Injectiile intratraheale

Se fac in treimea mijlocie a traheei intre doua inele cartilaginoase. Administrarea facandu-se picatura cu picatura pentru a se evita tusea violenta sau axfisierea animalului. Se utilizeaza in cazul unor boli parazitare (dictiocauloza).

Flebocenteza reprezinta punctia venei in scopul recoltarii unei anumite cantitati de sange,se face in aceleasi zone de elctie si dupa aceeasi tehnica ca si administrarile intravenoase.

Zone de electie pentru punctia venoasa

Animale mari

- Vena jugulara in treimea mijlocie a jgheabului jugular sau vena pintenului. Animalele mijlocii (oaie – capra)

- Vena jugulara sau safena externa. Porc

- Auriculara externa, vena safena sau vena jugulara. Caine – pisica

- Safena externa sau jugulara

Iepure

- Auriculara externa

La pasari

- Vena cubitala

Inciziile

Incizia reprezinta sectionarea sau taierea tesuturilor. Se poate face cu un instrument taios cu scopul de a se creea cai de acces spre planurile mai profunde sau pentru deschiderea unor cavitati. Daca incizia este executata intr-o singura directie ea este simpla. Daca este formata din mai multe incizii simple atunci ea este compusa Inciziile compuse pot avea mai multe forme:

- In cruce "+"

- In forma literei "V, T, L, U, Y, forma de felie

de pepene" Extirparea sau indepartarea tesuturilor se mai poate realiza

prin:

1. Raclare

2. Strivire lineara

3. Legatura cu fir

4. Torsiune

Sectionarea tesuturilor se mai poate face cu:

1. Foaia de jales

Aceasta se utilizeaza pentru indepartarea tesuturilor necrozate si a tesuturilor dure.

Strivirea lineara se utilizeaza pentru indepartarea organelor pediculate (ovar, testicol, tumori) si se realizeaza cu ajutorul emasculatorului, poliptomului etc.

Ligatura cu fir Se utilizeaza pentru ecornare sau pentru indepartarea tumorilor pediculate cutanate.

Rasucirea (torsiunea) se practica pe vase de sange mai ales artere sau pe pediculi prin rasucirea pensei hemostatice. Sectionarea tesuturilor se mai poate face si cu ajutorul termocauterului sau cu laserul.

Suturile

Sutura este o operatiune chirurgicala prin care se reunesc si

se mentin in contact planurile anatomice intrerupte prn actiunea diversilor agenti traumatizanti. Instrumentalul si materialul necesar se compune din:

ace de sutura (ace Hagedorn drepte sau curbate, ac

Moij, ac Reverdin)

2. Ferastraul

port ac

3. Trepanul

pensa chirurgicala sau anatominca

foarfeca chirurgicala

Raclarea se executa cu ajutorul lingurei Volkman, ureneta sau

pensa hemostatica

cutitul lui Bus.

fire de sutura

Firele utilizate in chirurgie se impart in:

1. Neresorbabile

2. Resorbabile

1. Cele neresorbabile se utilizeaza pentru sutura pielii sau a

peretilor unor cavitati, a organelor care comunica cu exteriorul

pentru ca la un moment dat sa poata fi scoase.

2. Cele cu fir resorbabil se aplica la straturile profunde la

distanta de 0,5-1 cm de margine apoi se inoada cu un nod simplu, nodul facandu-se pe lateral nu pe muchia plagii. - dupa cel putin 7-8 zile cand buzele plagii au aderat se scot firele sectionandu-se la suprafata pielii si tragandu-se de ele cu ajutorul unei pense anatomice.

a)Suturile in fir continuu se executa dupa mai multe

variante:

nivelul muschilor perineului etc.

1°.

Sutura in fir continuu propriu-zisa

Firele resorbabile se topesc in cca. 15- 22 zile.

2°.

Sutura in punga de tutun sau in bursa

Ca fir neresorbabil se utilizeaza:

3°.

Sutura in "U"

Matasea chirurgicala Firul de nailon Fir de bumbac

4°.

Sutura cu ajutorul agrafelor metalice

Par de cal Catgut cromat

Fir de in

Ca fir resorbabil se utilizeaza:

Catgut Firul de dacron

Clasificarea suturilor

1. In functie de cum este utilizat firul

a) fir continuu

b) fire separate

b) Sutura in fire separate se efectuiaza dupa urmatoarea:

-se apropie buzele plagii cu ajutorul pensei chirurgicale sau prin tractiune usoara efectuata de un ajutor, apoi cu ajutorul acului se trece firul lung de 10-20 cm prin ambele buze ale plagii la

Ecornarea

Ecornarea este operatiunea prin care se extirpa mugurele cornual la tineret sau se sectioneaza unul sau ambele coarne la adult.

La adulte ecornarea se face in scop terapeutic atunci cand unul din coarne este fracturat sau coarnele au o crestere vicioasa. La tineret ecornarea se executa in scop economic evitandu-se ranirile, plagile, avorturile etc. Ecornarea la adulte:

In cazul cresterii vicioase se executa nesangeros prin compresiune puternica si continua.Aceasta presupune aplicarea la baza cornului a unui inel de cauciuc, operatiunea se executa astfel:

- Animalul se contentioneaza in picioare la locul

aplicarii inelului (la baza cornului) executandu-se un sant circular care se pensuleaza cu tinctura de iod.

- Se aplica inelul care prin constrictie continua,

limiteaza circulatia sangvina si in cca. 50-60 zile cornul cade.

- Dupa caderea cornului ramane o cicatrice acoperita

cu o crusta care nu necesita nici un tratament.

- Dupa aplicarea inelului animalele sunt nelinistite iar

la vacile de lapte se constata o scadere a productiei de lapte semne care dispar dupa 10-12 zile.

Ecornarea la tineret:

- Se realizeaza prin extirparea mugurelui cornual sau

prin distrugerea acestuia cu termocauterului sau cu ajutorul unor substante chimice (soda caustica)

- Extirparea chirurgicala a mugurelui cornual se face la

varsta de 1-2 saptamani sub anestezie locala cu procaina 1% subcutanat in puncte separate.Dupa ce sa instalat anestezia se face o incizie circulara la baza cornului dupa care se indeparteaza portiunea incizata.

- Ecornarea cu ajutorul termocauterului la varsta de 4-6

saptamani si consta in distrugerea mugurelui cornual cu ajutorul unui metal incalzit la rosu si aplicat local 15-30 sec.

- Ecornarea cu ajutorul substantelor chimice se va face

la varsta de o saptamana utilizandu-se creioane de soda caustica sau acid trigloracetic 33%.La locul de aplicare a creionului caustic se tunde parul.De regula dupa aplicarea creionului caustic animalele au un apetit scazut timp de 2-3 zile.La locul de aplicare apare o escara bruna care se vindeca complet in 50-60 zile. Acidul tricloracetic se injecteaza subcutanat in mugurele cornual cate 1 ml in doua puncte separate.

Contentia se face in pozitie culcat dupa administrare mugurele cornual se necrozeaza si se elimina in 15-30 zile.In loc ramane o plaga care se cicatrizeaza in 30 zile fara tratament.