FENOMENE PSIHOSOCIOLOGICE LE MEDIULUI PRIVTIV DE

LIBERTTE

Cunostintele privind fenomenele psihosocile ce pot surveni n conditiile

mediului privtiv sunt necesre, deorece instituti specilizt n executre
snctiunilor privtive de libertte se deosebeste prin profilul su psiho-socil de oricre
lt institutie su grupre orgnizt de omeni.
Venire individului n penitencir nu este urmre unui ct propriu de vit su
unei obligtii cettenesti (cum este czul internrii ntr-un spitl su efecture stgiului
militr), ci reprezint o form de snctionre plict de societte individului cre s-
btut de l normele ei morle si juridice. Odt cu intrre n penitencir individul
resimte, ntr-o msur mi mre su mi mic, n functie de vrst, de structur s
psihologic, de mturizre socil si de nivelul de cultur, efectul privrii de libertte
si rectionez ntr-un mod personl l cest nou situtie.

Socul depunerii (ncrcerrii)

Privre de libertte implic mi multe forme, ir din punct de vedere clittiv d

nstere unui fenomen deosebit si nume socul ncrcerrii. cest lucru determin o
gm complex de frmntri psihice si psihosocile, ncepnd cu criz de detentie
mnifestt de l nchidere n crpce tcerii pn l comportmente gresive si
utogresive (sinucideri, utoflgelri). n comprtie cu strile ccidentle de izolre,
privre de libertte n sistemul detentiei, re drept consecint bsolut specific,
nlturre simbolurilor exteriore le personlittii prin obligtivitte purtrii
uniformei de detinut cre stndrdizez modul de vit si estompez pn l nulre
diferentele individule. Socul depunerii se mnifest si prin restrngere liberttilor
individule.
Reltiile interpersonle, lips de informtii, regimul utoritr, sunt resimtite drept
tingeri le integrittii sle c fiint umn.
L tote ceste se dug contctul cu subcultur crcerl cre n scurt vreme
l fce pe detinut s-si formeze o nou viziune propriei persone si s-si elboreze o
strtegie de suprvietuire constnd ntr-un comportment de consimtire-integrre (de
conformre psiv).
S- mi observt c n timpul detentiei, sptiul de vit se reduce, n celsi timp
vnd loc: regresiune stisfctiilor, recentrre intereselor pe lucruri mrunte, lterre
comunicrii, supunere totl, precum si mnifestre procesului rel l
penitencirizrii prin intensificre unei mentlitti specifice, un nivel de spirtii
sczut, lips preocuprii pentru viitor, exprimre convingerii c este etichett definitiv,
dr nu n ultimul rnd, o imgine negtiv de sine.
n reltiile lor, detinutii, strecor o und de ftlitte pentru fptul de fi juns n
penitencir si st, dup prere lor, echivlez cu un esec morl ce i v mrc tot
vit. cest devlorizre lumii si propriei vieti este hndicpul cel mi greu
rezultt n urm depunerii n penitencir.
Percepti detinutului supr pedepsei si mediului privtiv

cest fenomen este determint de cele mi multe ori de modul cum rezolvt
fiecre detinut problem ispsirii1.Cnd pedeps este precit c fiind msur fptei,
conditi de zi cu zi exprim o cceptre supus tuturor rigorilor, cnd pedeps este
vzut c fiind mi spr dect infrctiune comis, detinutul consider c i s- fcut o
nedreptte si sufer o snctiune nemeritt.
C urmre, detinutul v rmne nempct, revendictiv si ostil dministrtiei
locului de detentie, domint de sentimente de victimizre. Cu ct dptre l vit de
penitencir este mi bun, cu tt tolernt ft de conditiile de mediu este mi mre,
chir dc n cest situtie problem incomptibilittii ntre detinuti, c urmre
istoriilor individule si prticulrittilor de personlitte, rmne cronic nesolutiont.
n cee ce priveste fenomenul de perceptie supr mediului penitencir, cest este
determint de o multitudine de fctori mterili si spirituli; obiectivi si subiectivi;
socili si psihosocili; cre numi n coreltie si interdependent devin relevnti pentru
ntelegere climtului specific mediului privtiv. Grdul de cultur redus, dr mi les
semnificti negtiv tribuit executrii pedepsei cu nchisore, i fc pe multi
condmnti s nu precieze corect mediul din penitencir.

Fenomenul de prizonizre si deprizonizre

nc n urm cu decenii, criminologul cndin D. Clemmer (1940), semnlt

fenomenul de prizonizre, definit c socilizre l cultur devint detinutilor,
proces prin cre detinutul junge s dopte su s mprtsesc punctul de vedere l
ncrcertilor privind lume din penitencir si societte n generl. Prizonizre,
incumb doptre unei titudini ostile (ftise su scunse) ft de personlul
nchisorii, ft de lume din fr si, concomitent, dezvoltre unei loilitti ft de
ceillti detinuti, sprijinire reciproc ori de cte ori interesele rele su imginre le
detinutilor intr n conflict cu unele dispozitii le utorittii. Fr ndoil c doptre
cestei norme crcerle c si lte norme de celsi fel, tt de crcteristice subculturii
crcerle, sunt generte dintr-o puternic motivtie, cre se subsumez, s cum m
vzut c formult . Mslow, ctegoriei de motive desemnte prin necesitte
prtenentei l grup.
n cest situtie primul ps, motivt psihologic, v fi strdni detinutului de
se integr grupului informl de detinuti, de -si dezvolt conduite dezirbile prevlte n
cest grup printre ltele si de supunere neconditiont l liderul informl, chir dc
risc s fie prost vzut de cdre. El v opt pentru situti grtifint (imedit) deci
fce cuz comun cu grupul de detinuti, cci detinutii sunt mi n msur n -l
snction premil su penl dect cdrele. Stnton Weeler (1968), subliniz c
fenomenul de prizonizre, de integrre n grupul detinutilor, de identificre cu
subcultur crcerl este dor o prim fz n evoluti detinutului, cci n ce de
dou fz din vit de detentie, se pote vede limpede fenomenul de deprizonizre.
Cu lte cuvinte, l nceputul detentiei, sumre rolului de cptiv este logic l
infrctori cu ct se propie ns momentul liberrii, ei vor tinde s dopte un rol tot mi
propit de cee ce este dezirbil din punct de vedere socil. Fr ndoil c si ici
exist o motivre clcultiv, cci un comportment decvt pote prescurt uneori n
mod sensibil durt sentintei.

Powered by http://www.refert.ro/
cel mi tre site cu referte