TEMA

Proiecte de ecologizare in
zona Piatra-Neamt

1
 Cuprins

Table of Contents
CAPITOLUL I. ............................................................................................................................................. 4
I.1. Mediul inconjurator trebuie protejat ................................................................................................... 4
I.1.2. Zile internationale pentru a fi dedicate mediului inconjurator: ................................................... 11
I.1.3. Masurile cele mai importante pentru protectia mediului ............................................................. 17
I.1.4.Proiecte nationale de ecologizare .................................................................................................. 21
CAPITOLUL II. Proiecte de ecologizare in zona Piatra Neamt ................................................................ 23
II.1. Proiecte de ecologizare in zona Piatra Neamt ................................................................................. 23
II.2. Proiecte de ecologizare la Colegiul Tehnic,, Gheorghe Cartianu Piatra Neamt ............................ 29
Concluzii .................................................................................................................................................. 36
BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................................... 37

2
 Argument

Natura e totdeauna adevarata, serioasa si severa. Ea are intotdeauna dreptate, iar greselile si
ratacirile sunt ale omului - W.F. GOETHE

Ecologia este una dintre cele mai importante ramuri ale stiintei care are in vedere
ingrijirea mediului inconjurator. Ea nu presupune doar sa reciclam sau doar sa plantam, ea
presupune cunoasterea problemelor de mediu majore, actionarea si rezolvarea acestor probleme,
constientizarea orasului cu privire la influenta acestora asupra naturii si la modul in care noi
putem ocroti mai bine mediul inconjurator.

Ecologizarea a luat nastere din dorinta de a tine sub stricta supraveghere actiunile
poluante si de a le elimina pe cat posibil.

Ecologizarea mediului este foarte importanta pentru noi, deoarece mediul este important
pentru toata lumea. Pentru a preveni orice fel de poluare a mediului ( aer, sol, apa) trbuie sa fim
foarte atenti cum ne comportam cu natura. Aceasta este la fel de sensibila ca si noi oameni asa
cum o persoana sa poate imbolnavi din cauza unor virusi si mediul pote fii poluat dar virusii
suntem noi oameni.

Pentru a reduce si chiar a estompa poluarea in 1971 a fost construita organizatia Green
Pice , iar in Uniunea Europeana a fost infiintata Agentia de Mediu. 1992- la Rio erau
organizata conferinta Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare.

Conferina Naiunilor Unite pentru Mediu i Dezvoltare (UNCED), care a avut loc la Rio
de Janeiro n iunie 1992, a artat c nu se mai pot gndi mediul i dezvoltarea economic i
social ca domenii izolate i c singura cale spre progres economic pe termen lung este legarea
acestuia de protecia mediului. Problema cheie a dezvoltrii durabile o constituie reconcilierea
ntre dou aspiraii umane: necesitatea continurii dezvoltrii economice i sociale, dar i
protecia i mbuntirea strii mediului, ca singura cale pentru bunstarea att a generaiilor
prezente, ct i a celor viitoare.

Fr ocrotirea mediului, nu se poate asigura dezvoltarea durabil. Dezvoltarea durabil

include protecia mediului, iar protecia mediului condiioneaz dezvoltarea durabil.

3
CAPITOLUL I.

I.1. Mediul inconjurator trebuie protejat

Realitatile zilelor noastre arata ca secolul XX este perioada celor mai

maridescoperiri si transformari ale civilizatiei omenesti, dar si cele mai complexe si uneori
nebanuite efecte asupra vietii.

Pana nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile
omenirii. In prezent, ca urmare a exploziei demografice si a dezvoltarii fara precedent a tuturor
ramurilor de activitate, necesarul de materie prima si energie pentru productia de bunuri a crescut
mult, iar exploatarea intensa a resurselor pamantului releva, tot mai evident, un dezechilibru
ecologic.

Perfectionarea si modernizarea proceselor tehnologice, utilizand cele mai noi cuceriri

stiintifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu si pe cele energetice. Ca
urmare a industrializarii si cresterii productiei de bunuri au sporit mult materialele ceafecteaza
mediul ambiant.

Tot mai des, o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse deosebit de
complexe, se regasesc in aer, apa si in sol. Ploile acide sunt tot mai dese, ca urmare a prezentei
dioxidului de sulf din aer, datorita dezvoltarii proceselor termice si a utilizarii unor combustibili
inferiori; sunt evacuate in atmosfera importante cantitati de oxizi de azot, de carbon, negru de
fum, saruri si oxizi ai metalelor, antrenate de gazele de ardere, produse cu efecte daunatoare
asupra vegetatiei, in general, si direct sau indirect asupra omului.

La acest sfarsit de secol si inceput de mileniu, lumea se afla in efervescenta. Schimbarile

care au avut loc si vor avea loc, creeaza, intr-o viziune optimista, sperante si pentru remedierea
fie si treptata a mediului inconjurator. In tumultul generalizat al schimbarilor, trebuie sa tragem
inca un semnal de alarma legat de mediul inconjurator si de supravietuirea omului si a existentei
vietii pe Terra.

4
 Mediul natural, adica aerul, oceanele, marile, lacurile, apele curgatoare, solul si
subsolul si formele de viata pe care aceste ecosisteme le creeaza si le sustin este imaginea cea
mai comuna pe care omul obisnuit si-o face atunci cand vorbeste despre mediul inconjurator.

O padure, o balta sau un lac, de exemplu, formeaza fiecare in parte un ecosistem care
se interconditioneaza reciproc si se readapteaza continuu in cautarea unui anumit echilibru.
Totalitatea factorilor naturali, determina conditiile de viata pentru regnurile vegetale, animale si
pentru exponentul sau rational omul, reprezentand mediul natural. In mediul natural distingem
componente fizice naturale elemente abiotice: aer, apa, substrat geologic, relief, sol.

Componentele biotice reprezinta viata, organismele ce le dezvolta pe fundalul sportului

ecologic. Ele apar sub forma vegetatiei si animalelor depinzand atat de factori terestri, cat si
cosmici (radiatia solara de exemplu) ceea ce ne ajuta sa intelegem implicatiile care pot urma
unor modificari fie terestre, fie cosmice, sau ambele in acelas timp.

Mediul inconjurator apare ca o realitate pluridimensionala care include nu numai mediul

natural, dar si activitatea si creatiile omului, acesta ocupand o dubla pozitie: de component al
mediului si de consumator, de beneficiar al mediului.

Conceptul actual de mediu inconjurator are un caracter dinamic, care cauta sa cunoasca, sa
analizeze si sa urmareasca functionarea sistemelor protejate in toata complexitatea lor.

Prin resurse naturale se intelege: totalitatea elementelor naturale ale mediului

inconjurator ce pot fi folosite in activitatea umana:

resurse neregenerabile minerale si combustibili fosili;

resurse regenerabile apa, aer, sol, flora, fauna salbatica;

resurse permanente energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor.

In intreaga activitate a mediului inconjurator se urmareste nu numai folosirea rationala a

tuturor aceste resurse, ci si corelarea activitatii de sistematizare a teritoriului si localitatilor cu
masuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de productie cat mai putin

5
poluante si echiparea instalatiilor tehnologice si a mijloacelor de transport generatoare de
poluanti cu dispozitive si instalatii care sa previna efectele daunatoare asupra mediului
inconjurator, recuperarea si valorificarea optima a substantelor reziduale utilizabile.

Astfel notiunea de mediu inconjurator cuprinde de fapt, toate activitatile umane in

relatia om-natura, in cadrul planetei Terra.

Cand se vorbeste de progres sau de saracie, se vorbeste de fapt, in termenii cei mai
globali, de mediul inconjurator care caracterizeaza planeta noastra la un moment dat, caci intre
toate acestea si poluarea, degradarea apei si a aerului, amenintarea paturii de ozon, desertificarea,
deseurile toxice si radioactive si multe altele, exista o stransa interdependenta.

In toate civilizatiile care s.au dezvoltat pana in secolul al XVII-lea, de natura

predominantagricola,pamantul era baza economiei, vietii, culturii, structurii familiei si
politicii, viata era organizata in jurul satului, economia era descentralizata, astfel ca fiecare
comunitate producea aproape tot ce ii era necesar. Energia chieltuita corespundea in esenta
lucrului fortei musculare, umana sau animala, rezervelor de energie solara inmagazinata in
paduri, utilizarii fortei hidrauliuce a raurilor sau mareelor, fortei eoliene.

Natura reusea pana la urma sa refaca padurile taiate, vantul care unfla velele, raurile care
puneau in miscare rotile, deci sursele de energie utilizate de civilizatiile agricole erau
regenerabile.

Odata cu sporirea populatiei globului, ce a decurs paralel cu perfectionarea organizarii

sociale si, in special odata cu dezvoltarea industriei, a transporturilor mecanizate din ultimele
doua secole, incercarea omului de a domina in lupta aspra cu natura, de a-i smulge lacom
bogatiile ascunse, incepe sa aiba tot mai mult succes. Peste un miliard si jumatate din populatia
actuala a Terrei apartine civilizatiei industriale.

Industrialismul a fost mai mult decat cosuri de fabrica si linii de asamblare. A fost un
sistem social multilateral si bogat care a influentat fiecare aspect al vietii omenesti. Cresterea
economica, enorm accelerata, se bazeaza in majoritate nu pe surse regenerabile de energie, ci pe
energia cheltuita prin folosirea combustibililor fosili, neregenerabili: carbuni, titei, gaze naturale.

6
 Alvin Toffler observa cu sarcasm: Pentru prima data o civilizatie consuma din capitalul
naturii, in loc sa traiasca din dobanzile pe care le dadea acest capital!.

Problema rezidurilor activitatilor umane a luat proportii ingrijoratoare, prin acumularea

lor provocand alterarea calitatii factorilor de mediu. Aceste alterari sunt cauza unor dezechilibre
in fauna si flora si an sanatatea si bunul mers al colectivitatii umane din zonele supraaglomerate.

Prin accelerarea ritmurilor de dezvoltare, bazata pe consumarea resurselor neregenerabile

de energie, s-a ajuns, in unele tari industrializate, la un grad de bunastare ridicat, constatandu-se
practic ca apare, cu iminenta, amenintarea consecintelor actiunii umane asupra mediului,
poluarea lui la nivel global.

Deteriorarea mediului ambiant este cauzata de: existenta prea multor automobile, avioane
cu reactie si nave de mare tonaj, a prea multor fabrici care functioneaza dupa tehnlogii vechi,
poluante, mari consumatoare de materii prime, apa si energie, fenomene care sunt determinante,
in ultima instanta, de necesitati crescande ale unei populatii aflate in stare de explozie
demografica si indeosebi de existenta marilor aglomerari urbane.

Mediul inconjurator reprezinta un element esential al existentei umane si reprezinta

rezultatulinterferentelor unor elemente naturale sol, aer, apa, clima, biosfera cu elemente
create prin activitatea umana. Toate acestea interactioneaza si influenteaza conditiile existentiale
si posibilitatile de dezvoltare viitoare a societatii.

Orice activitate umana si implicit existenta individului este de neconceput in afara

mediului. De aceea, calitatea in ansamblu a acestuia, precum si a fiecarei componente a sa in
parte, isi pun amprenta asupra nivelului existentei si evolutiei indivizilor.

Ansamblul de relatii si raporturi de schimburi ce se stabilesc intre om si natura, precum si

interdependenta lor influenteaza echilibrul ecologic, determina conditiile de viata si implicit
conditiile de munca pentru om, precum si perspectivele dezvoltarii societatii in ansamblu. Aceste
raporturi vizeaza atat continutul activitatii cat si crearea conditiilor de existenta umana.

7
 In concluzie, se poate afirma ca mediul trebuie adaptat si organizat pentru a raspunde
nevoilor indivizilor, ceea ce presupune preluarea din natura a unor resurse si prelucrarea lor
pentru a deservi populatia (pentru a satisface doleantele acestora). Aceasta dependenta
cunoaste un mare grad de reciprocitate, datorita faptului ca nevoile umane se adapteaza intr-o
masura mai mare sau mai mica mediului.

Asigurarea unei calitati corespunzatoare a mediului, protejarea lui ca necesitate

supravietuirii si progresului reprezinta o problema de interes major si certa actualitate pentru
evolutia sociala. In acest sens, se impune pastrarea calitatii mediului, diminuarea efectelor
negative ale activitatii umane cu implicatii asupra acestuia.

Poluarea si diminuarea drastica a depozitelor de materii regenerabile in cantitati si

ritmuri cedepasesc posibilitatile de refacere a acestora pe cale naturala au produs dezechilibre
serioase ecosistemului planetar.

Protectia mediului este o problema majora a ultimului deceniu dezbatuta la nivel

mondial, fapt ce a dat nastere numeroaselor dispute intre tarile dezvoltate si cele in curs de
dezvoltare. Acest lucru a impus infiintarea unor organizatii internationale ce au ca principale
obiective adoptarea unor solutii de diminuare a poluarii si cresterea nivelului calitatii mediului in
ansamblu.

Cercetarile amanuntite legate de calitatea mediului, de diminuarea surselor de poluare s-

au concretizat prin intermediul unui ansamblu de actiuni si masuri care prevad:

cunoasterea temeinica a mediului, a interactiunii dintre sistemul economic si sistemele

naturale; consecintele acestor interactiuni; resursele naturale trebuiesc utilizate rational si cu
maxim de economicitate

prevenirea si combaterea degradarii mediului provocata de om, dar si datorate unor

cauze naturale

armonizarea intereselor imediate si de perspectiva ale societatii in ansamblu sau a

agentilor economici privind utilizarea factorilor de mediu

8
 Pentru protejarea mediului, in primul rand trebuie identificate zonele afectate, evaluat
gradul de deteriorare si stabilite cauzele care au produs dezechilibrele respective.

In ceea ce privesc modalitatile de protejare trebuie solutionate trei categorii de probleme:

crearea unui sistem legislativ si institututional adecvat si eficient care sa garanteze

respectarea legilor in vigoare.

evaluarea costurilor actiunilor de protejare a mediului si identificarea surselor de

suportare a acestora.

elaborarea unor programe pe termen lung corelate pe plan national si international

referitor la protejarea mediului.

In ceea ce priveste evaluarea costurilor si stabilirea modului in care aceste sunt suportate
se poate sustine ca protejarea mediului este costisitoare si nu pot fi intotdeauna identificati
factorii poluarii. Datorita acestei situatii costurile de protejare a mediului se impart intre
societatile comerciale potentiale poluatoare si stat. Fondurile alocate protejarii mediului difera de
la o tara la alta in functie de nivelul de dezvoltare al fiecareia.

Pentru elaborarea unor programe pentru protejarea mediului, trebuie identificati toti
factorii de mediu si zonele in care pot aparea probleme de poluare a acestora. Un astfel de
program presupune identificarea zonelor, evaluarea costurilor necesare si stabilirea
responsabilitatilor pentru derularea proiectelor.

Presiunea activitatii omului asupra mediului natural creste foarte rapid. De asemenea, se
accelereaza dezvoltarea industriala, schimburile, circulatia marfurilor, spatiul ocupat, parcurs si
utilizat pentru activitatile umane este din ce in ce mai vast. Aceasta evolutie isi pune amprenta in
mod nefavorabil asupra mediului si a componentelor sale.

Un alt factor care dauneaza mediului este modernizarea transporturilor, accesibilitatea

lejera in spatiile verzi. Comportamentul individului polueaza mediul intr-o masura mai mare sau
mai mica, fie sub forma activitatii cotidiene, fie a consumurilor turistice.

9
 Prin dezvoltarea activitatii umane sunt afectate toate componentele mediului in proportii
diferite.Dintre aceste elemente cele mai importante sunt: peisajele, solul, apa, flora, fauna,
monumentele, parcurile si rezervatiile, precum si biosfera.

In consecinta, conservarea functiilor igienico-sanitare, recreativa si estetica ale elementelor

componente ale mediului natural constituie garantia unei dezvoltari continue a societatii umane.

Cerinele i exigenele existente la nivelul Uniunii Europene impun o nou abordare a

problemelor globale de mediu, din punct de vedere al efectelor i presiunii asupra
mediului.Situat n zona Europei de interferen a ecosistemelor complexe carpato-danubian i
danubiano-pontic, Romnia are o zestre natural i peisagistic de o frumusee, varietate i
echilibru de invidiat.

Sunt o multitudine de coluri ale naturii n aceast ar, ocrotite de oameni, care le-au
nfrumuseat cu locuine, biserici, ansambluri arhitectonice, lacuri de acumulare i alte construcii
ce oglindesc geniul lor creator.Problemele de protecie a mediului sunt deosebit de complexe i
vizeaz toate sectoarele de activitate: economice, sociale i politice.

10
I.1.2. Zile internationale pentru a fi dedicate mediului inconjurator:

Intrucat mediul ne ofera conditiile de trai de care avem necesara nevoie, la nivel international au
fost stabilite unele zile pentru a fi dedicate mediului inconjurator:

22 martie Ziua mondiala a protectiei apelor

27 martie Ziua internationala a apei

1 aprilie Ziua internationala a pasarilor

15 aprilie Ziua padurii

22 aprilie Ziua Pamantului

5 iunie Ziua mondiala a mediului

8 iunie Ziua mondiala a oceanelor

16 septembrie Ziua internationala a ozonului

4 octombrie Ziua internationala a protectiei animalelor

6 octombrie Ziua mondiala a habitatului

Aceste zile oficiale recunoscute la nivel international, formeaza calendarul

ecologistului, si fiecare pamantean ar trebui sa-si aminteasca, in aceste momente, importanta
faptului de a trai intr-un mediu nepoluat, curat, si totodata sa-si dea seama cat de esential este
acest lucru pentru viata sa. In aceste zile, numerose organizatii nonguvernamentale si organisme
internationale, incearca, pe diferite cai, sa atraga atentia populatiei asupra efectelor majore pe
care le-ar avea traiul intr-un mediu poluat, murdar si plin de substante toxice.

Data 2 februarie Semnificatie Ziua Zonelor Umede Istoric Marcheaz semnarea la 2

februarie 1971, in orasul Ramsar (Iran), a Conventiei asupra zonelor umede. A fost initiat in
anul 1992, la Conferinta Natiunilor Unite asupra Mediului nconjurator de la Rio de Janeiro.

11
 Este o sarbatoare romneasca ce isi are originea ntre cele doua razboaie cnd a fost larg
promovata mai ales n scoli. Cu prilejul acestei sarbatori, elevii instalau n copaci cuiburi
artificiale si faceau observatii n natura nvatnd sa se implice n mod 22 martie 01 Aprilie Ziua
Mondial a Apei Ziua Psrilor

22 aprilie - Ziua Pmntului

n fiecare an, la data de 22 aprilie se srbtorete Ziua Pmntului, ziua cnd s-a nscut
micarea pentru protejarea mediului nconjurtor. Aceast micare s-anscut n SUA ntr-o
perioad cnd au avut loc mai multe evenimente deosebite. Ziua Pmntului a fost declarat de
senatorul american Gaylord Nelson n anul 1970, cu scopul de a trezi clasa politic din
dezinteresul pe care l arat fa de mediu.
Ziua Pmntului a fost celebrat n primul an de circa 20 milioane de ceteni americani,
n marea lor majoritate tineri i foarte tineri.Dup 2 decenii, n anul 1990, peste 200 milioane
de oameni din 141 de ri au transformat Ziua Pmntului ntr-o manifestare de amploare n
istoria omenirii, prin alturarea lor n dorina de a milita pentru un viitor mai bun al planetei
noastre.n anul 2009, Organizaia Naiunilor Unite a declarat ziua de 22 aprilie ca srbtoare
oficial a planetei Pmnt i expresie comun a dorinei tuturor de a construi o societate stabil,
pentru un viitor mai curat i mai verde.Pmntul (sau Terra, uneori numit Planeta Albastr)
este a treia planeta ca distan fa de Soare n sistemul nostru solar i a cincea ca dimensiuni.
Datorit unor condiii favorabile specifice Pmntului (nveliul gazos protector, prezena
oxigenului n atmosfer, existena apei, temperaturi n limite moderate) a fost posibil apariia
i ntreinerea vieii. ns, stilul de via adoptat de oameni n ultima perioad s-a dovedit a fi
nechibzuit.n zorii istoriei civilizaiilor, cnd omul dobndea hrana prin culesul plantelor
comestibile i prada animalelor slbatice, posibilitatea existenei lui era condiionat de
pstrarea unui echilibru cu mediul, care i ofer hran i adpost.
Omul, constituind parte din complexul natural, se adapta la condiiile mediului,
supunndu-se cerinelor acestuia i i schimb traiul n conformitate cu potenialul
habitatului.Societatea uman nu s-a mulumit doar cu darurile naturale ale mediului i a fost
obligat s dezvolte activ producerea produselor alimentare, care inevitabil a fost legat i de
nclcarea habitatelor naturale.
Acest progres a derulat, comparativ, timp ndelungat, dar cu creterea densitii
populaiilor umane i accelerarea progresului tehnic a obinut un caracter de transformator al

12
landafturilor geografice. Ocuparea vast a terenurilor sub culturi agricole a modificat
considerabil echilibru natural. Astfel, se formeaz agrocenoze artificiale, cu o gam de specii
foarte srac comparativ cu cea natural de plante spontane.Modalitatea dezechilibrat de
folosire a bogiilor naturale a produs modificri ireversibile n sensibila balan care asigur
viaa pe Pmnt.
Drept urmare, eforturile de mbuntire a condiiilor de via n zonele afectate de srcie
i boal ar putea fi compromise. Felul n care societatea i-a asigurat n ultimii 50 de ani
rezervele de hran, ap potabil, lemn i petrol a dus la o adevrat degradare a mediului
nconjurtor. n urma eforturilor senatorului american Gaylord Nelson, s-a ajuns la concluzia c
e cazul s se fac ceva pentru a se atrage atenia asupra pericolelor ce pot fi provocate de
degradarea mediului nconjurtor. Aceasta n condiiile n care nimnui nu-i psa de acest
aspect i de efectele pe termen lung avute de dezvoltarea acerb asupra mediului nconjurton
prezent, n soluionarea problemelor de mediu sunt implicate peste 4000 de organizaii
nonguvernamentale din 170 de ri ale lumii.
Reeaua Ziua Pmntului, instituit cu prilejul celebrrii acestei importante zile cuprinse
n "Calendarul evenimentelor de mediu", include multe tipuri de organizaii din diferitedomenii
de activitate, care promoveaz aciuni cu scopul de a contientiza populaia i de a
favoriza participarea publicului n aciunile ecologice.
Aceste aciuni n mas contribuie la ridicarea nivelului cunotinelor ecologice i creeaz
condiii pentru colaborri naionale i internaionale.

Ziua Pmntului este srbtorit ncepnd cu anul 1990. Aciunile realizate cu aceast
ocazie includ activiti de salubrizare, plantare, amenajare a teritoriului, ore ecologice petrecute
n colile din ar, activiti de informare, concursuri etc.
Solul este un organism viu, n care se desfoar o via intens i n care s-a stabilit un
anumit echilibru ecologic. Solul ca i aerul i apa este un factor de mediu cu influen deosebit
asupra sntii. De calitatea solului depinde formarea i protecia surselor de ap att a celei de
suprafa ct i a celei subterane.
Poluarea solului este considerat ca o consecin a unor obiceiuri neigienice sau
practici necorespunztoare, datorat ndeprtrii i depozitrii la ntmplare a reziduurilor
rezultate din activitatea omului, deeurilor industriale sau utilizrii necorespunztoare a unor

13
substane chimice n practica agricol. Intr-adevar, solul este locul de ntlnire al
poluanilor. Pulberile din aer i gazele toxice dizolvate de ploaie n atmosfera se ntorc pe
sol. Apele de infiltraie impregneaza solul cu poluani antrenndu-i spre adncimi, iar rurile
poluate infecteaz suprafeele inundate sau irigate.
Aproape toate deeurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau aruncate la
ntmplare pe sol. De la mucul de igar sau biletul de autobuz pn la autoturismul abandonat,
de la pictura de ulei scurs din tractorul care ara cmpul, pn la groapa de gunoi cu diverse
deeuri, toate sunt poluri directe ale solului.
n orae deeurile sunt nlturate mai mult sau mai puin sistematic.Daca nu ajung n
ape, sunt depozitate pe anumite terenuri, limitnd poluarea la suprafee mai reduse, dar exist i
pericolul infiltrrii n pnza freatic. Pe parcursul ultimilor 40 de ani, suprafaa solurilor erodate
a avansat la nivel global n medie cu peste 7 mii hectare anual.
Apa este un factor de mediu indinspensabil vieii. Ea ndeplinete n organism multiple
funcii, fr ap toate reaciile biologice devin imposibile. Lipsa de ap sau consumul de ap
poluat are multiple consecine negative asupra omului i sntii sale.
Resursele de ap dulce sunt vitale pentru asigurarea apei potabile, a apei pentru
gricultur, industrie, dezvoltare uman, producerea de energie hidroelectric, pescuit,
transporturi, activiti de agrement i alte activiti umane.nveliul gazos reprezentat de
atmosfera terestr constituie unul dintre factorii eseniali ai existenei vieii pe pmnt. Aerul
atmosferic, alturi de alte componente ale mediului ambiant, are o nsemntate vital foarte
important pentru natur.Industria este, la momentul actual, principalul poluant la scar
mondial.
Procesele de producie industrial i producia de energie, sunt principalele surse ale
polurii atmosferice, dar la acestea putem aduga orice arderi din care rezult substane
poluante.
Conform datelor SHS, nivelul nalt de poluare cu suspensii solide, dioxid de azot i
aldehid formic ce se menine pe parcursul mai multor ani, poate fi explicat prin influena unui
ir de factori: salubrizarea insuficient a arterelor i pieelor urbane,intensificarea traficului
rutier urban, spaiile mari de sol afnat i gazoanele deteriorate, activitatea ntreprinderilor
industriale neutilate adecvat cu sisteme de captare i neutralizare a noxelor emise.

14
 Contribuie la sporirea nivelului polurii i condiiile de stagnare a aerului, condiionate
de stratificarea stabil, vntul slab i lipsa precipitaiilor.n regiunile industrializate au loc
procese mai accentuate de poluare a aerului, fapt care impune implementarea unor msuri de
diminuare a emisiilor de noxe n atmosfer i o monitorizare mai ampl a calitii factorilor de
mediu.
Calitatea aerului atmosferic este influenat de emisiile provenite din trei tipuri de surse
poluante: sursele fixe care includ CET-urile, cazangeriile i ntreprinderile industriale n stare
de funcionare; sursele mobile care includ transportul i tehnica agricol i transferul
transfrontalier de noxe. n oraele mari, calitatea aerului este influenat preponderent de
emisiile de la transportul auto, cazangerii i ntreprinderile mari ale industriei de construcie, iar
n centrele raionale i localitile rurale, de emisiile de la ntreprinderile mici: mori, fabrici de
vin, brutrii, cariere precum i cele din sursele casnice.
Ziua Pamntului este srbtorit pe plan internaional ca o expresie comun, ca o
dorin public de a construi o societate stabil i de a asigura un management durabil al
mediului. Aceast zi educ i mobilizeaz oamenii din ntreaga lume i inspir necesitatea de a
aciona, la nivel personal, comunitar, naional i internaional pentru a proteja mediul
nconjurtor.

15
 . Ziua European a Parcurilor a fost initiat de Federatia EUROPARC cu scopul de a
mbuntti starea zonelor protejate din Europa si a atrage participarea public n administrarea
acestor zone. A fost celebrat pentru prima dat n 1999 organizndu-se evenimente n toat
Europa n jurul datei de 24 mai, care reprezint data crerii primelor 9 parcuri nationale din
Europa,

Ziua International a Habitatului se srbtoreste n prima zi de luni a lunii Octombrie.

Aceast zi a fost aleas de ctre Natiunile Unite pentru ca omenirea s acorde atentie strii
asezrilor umane si dreptului fundamental al fiecruia la un adpost adecvat, si pentru a aminti
lumii de responsabilitatea colectiv privind viitorul habitatului uman. n Suedia

Pentru ca Pamantul sa ramana o planeta vie, interesele oamenilor trebuiesc corelate cu

legile naturii. Organizatii nonguvernamentale au luat fiinta la nivel local, national si international
pentru combaterea poluarii din lumea intreaga. In lume exista numerose organizatii de acest tip,
dintre care se disting: FEEE (Fundatia Europeana de Educatie pentru Mediu), GREENPEACE,
POWERFULL INFORMATION (Marea Britanie), UNESCO (Organizatia Natiunilor Unite
pentru educatie, stiinta si cultura), PNUE (Programul Natiunilor Unite pentru mediul
inconjurator).

16
I.1.3. Masurile cele mai importante pentru protectia mediului

Pentru a preveni orice fel de poluare a mediului ( aer, sol, apa) trbuie sa fim foarte atenti
cum ne comportam cu natura. Aceasta este la fel de sensibila ca si noi oameni asa cum o
persoana sa poate imbolnavi din cauza unor virusi si mediul pote fii poluat dar virusii suntem noi
oameni.

Masurile cele mai importante pentru impiedicarea poluarii masive a atmosferei sunt:
construirea de intreprinderi in afara zonelor de locuit, tratarea prealabila a combustibilului folosit
sau a unor materii prime pentru reducerea concentratiei de poluanti, asigurarea unor arderi
complete a combustibililor utilizati in industrie, inzestrarea intreprinderilor industriale cu
instalatii de retinere a poluantilor, reglarea corespunzatoare a arderilor la autovehicule pentru
reducerea eliminarii poluantilor, inlocuirea combustibilului inferior cu cel superior, mai putin
poluant, amenajarea cat mai multor spatii verzi ,reciclarea etc.

1. Reciclarea este unul dintre cele mai importante lucruri pe care noi trebuie sa le facem pentru
a ingriji mediul inconjurator. A recicla inseamna a refolosi lucruri de care noi nu mai avem
nevoie, salvand multe resurse naturale. Dintre toate rile europene, Romnia recicleaz numai
1% din ntreg volumul de deeuri pe care le produce, restul fiind aruncat la groapa de gunoi. La
polul opus se afl Belgia, care recicleaz 94%.

Fiecare dintre noi ca reprezentant al comunitii are puterea i obligaia de a influiena

procesul de ecologizare a propriului ora. Noi trebuie s depozitm deeurile n locuri special
amenajate i cat posibil pe urmtoarele categorii: hrtia i cartoanele (ziare, reviste, tiprituri,
cutii de detergeni, de cereale etc) ce pot fivndute la tonetele special amenajate; ambalajele PET
i alte materiale plastic (folii, cutii de iaurt, butelii de la produse cosmetice, i de curenie, etc)
ce pot fi reciclate; sticle i cioburi; vnzarea ambalajelor din sticla la centrele care se ocup cu
achiziionarea acestora; deeuri feroase (fier, tabl s.a) i doze metalice, ce pot fi valorificate la
punctele ,,REMAT, deeuri umede (resturi vegetale, animale etc).

17
 Principalul avantaj al reciclrii:

Prin reciclarea materialelor refolosibile sereduce consumul de resurselor naturale (petrol,

ap, energie) i nivelulemisiilor nocive n aer.
Reciclarea presupune separarea i colectarea materialelor n vedereatransformrii lor n
produse utile noi. O mare parte din aluminiu, sticl, htia sauoelul folosite astzi n
ntreaga lume sunt deja provenite din reciclare. Sticla ioelul pot fi reciclate de
nenumrate ori.Deasemenea reciclareapermite comunitii s reduc costurile de
depozitare adeeurilor.
Recipiente din sticl transparent, recipiente din sticl colorat, hrtie, ziare/tiprituri,
cutii din aluminiu.
Sticla este 100% reciclabil. Recuperarea ei salvnd un volum important de resurse
energetice. Fabricarea sticlei din cioburi consum mult mai puin energie, dect
fabricarea ei din materiile prime de baz.

Hrtia de ziar recuperat se poate folosii la editarea de publicaii. Hrtia reciclat salveaz un
spaiu important n rampele de deeuri. Deeurile de hrtie se predau n saci de plastic sau n
baloi legai Acestia pot conine toate tipurile de hrtie tiprit

Reciclarea Hartiei
Hrtia este cel mai comun i frecvent deeu i se elibereaz din toate domeniile de
activitate. Ne trece prin mn n fiecare zi, dar de multe ori nici nu ne dm seama ct de
iresponsabil o folosim, din neinformare, incontien, din pcate, chiar i din nepsare. Hrtia de
calitate (folosit la caiete, pentru dactilografiere sau pentru copiatoare i imprimante), hrtia de
ziar i cartonul sunt cele mai utilizate tipuri de hrtie i tot ele sunt i cele care pot fi reciclate.
Reciclarea hrtiei nseamn transformarea deeurilor de hrtie n noi produse de hrtie.
Reciclarea hrtiei presupune utilizarea de pn la 65% mai puin energie dect producia
de hrtie nou (mare parte din energia dedicat produciei de hrtie se consum prin
transformarea lemnului n hrtie) i cu 80% mai puin ap.
Hrtia este biodegradabil. n timp ce putrezete n gropile de gunoi, se produce metan, un
gaz cu efect de ser foarte puternic. Reciclarea hrtiei ajut la reducerea emisiilor de Dioxid de
Carbon i metan care ajuta la diminuarea nclzirii globale.

18
 Aadar, comparativ cu hrtia nou, din fibre virgine, reciclarea hrtiei reduce daunele
produse pdurilor, folosete mai puin energie pentru tot procesul de producie, transport etc.,
folosete mai puin nlbitor, nu produce attea emisii toxice, economisete ap, reduce nivelul
de deeuri depozitate n gropile de gunoi, reduce poluarea etc. Este timpul s devenim
responsabili i s nvam s refolosim i s reciclm hrtia.
Reciclarea Plasticului
Dintre toate materialele reciclabile, plasticul ne este cel mai indemana si poate fi reciclat
cu cel mai putin efort.
Pentru a intelege cat de mult dauneaza aceste tone de plastic, sa dezbatem impactul
plasticului asupra mediului inconjurator. Acesta se manifesta intr-o multime de moduri, cu efecte
grave asupra pamantului, aerului si apei.
Plasticul este fabricat din resurse naturale, cum ar fi petrolul, gazele naturale sau carbunele.
Odata epuizate, aceste resurse nu mai pot fi inlocuite.
In timpul proceselor de productie, petrolul, gazele naturale si carbunele elibereaza gaze
periculoase, care produc efectul de sera. De asemenea, gropile de gunoi si procesele de
incinerare produc emisii toxice care asemeni Hartiei sunt factori ai Incalzirii Global
Reciclarea elimina poluarea si conserva resursele naturale. Cel mai mare beneficiu de mediu
al reciclarii este legat nu de depozitarea reziduurilor, ci de conservarea energiei si a resurselor
naturale si prevenirea poluarii prin utilizarea in procesul de fabricatie, a materialelor rezultate din
reciclare. Analize detaliate au evidentiat faptul ca aceste beneficii de mediu ale reciclarii sunt cu
mult mai eficiente decat orice alte actiuni de protejare a mediului

19
2.Servicii ecologizare - Solutia eficienta impotriva poluarii

Industrializarea si extinderea domeniilor petroliere au ca efect cresterea nivelului de

poluare peste tot in lume. Pentru a stopa pricolul contaminarilor sunt necesare solutii adecvate
care sa protejeze atat mediul inconjurator cat si sanatatea umana. Deseurile, contaminarile cu
uleiuri arese si scurgerile de petrol reprezinta o adevarata bomba cu ceas care sta sa amenite
siguranta tuturor.

Ecologizarea a luat nastere din dorinta de a tine sub stricta supraveghere actiunile
poluante si de a le elimina pe cat posibil. Ecologizare implica colectarea deseurilor din anumite
locatii, curatarea platformelor de orice fel, decontaminarea solului si a apei infestate, etc. De
asemenea, ecologizarea inseamna prelucarea deseurilor, securizarea acestora, precum si
curatarea/decontaminarea perimetrului ecologizat, prin diferite procedee, in functie de tipologia
zonei si in functie de factorii poluanti.

Serviciile de ecologizare urmaresc efecte pe termen lung si au in vedere bunastarea

mediului in timpul si dupa lucrarile efectuate. In urma serviciilor de ecologizare creste calitatea
mediului inconjurator, dar si nivelul de siguranta al oamenilor. Serviciile de ecologizare
identifica sursele de poluare, le elimina intr-un mod corespunzator si 100%sigur, pentru ca mai
apoi sa redea perimetrul afectat in folosinta.

20
I.1.4.Proiecte nationale de ecologizare

La nivel national exista de asemenea numeroase organizatii al caror scop este de a atrage
interesul populatiei asupra protectiei mediului: Ministerul apelor, padurilor si protectiei mediului,
Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii din cadrul Academiei Romane, ECOSENS
(Bucuresti), ALBAMONT (Alba Iulia), ECOTUR (Sibiu), MARENOSTRUM (Constanta),
PRIETENII PAMANTULUI (Galati), CENTRUL CARPATO DANUBIAN DE
GEOECOLOGIE (Bucuresti) : coord. proiect ECO SCHOOLS , OAMENII SI MEDIUL
INCONJURATOR (Tg. Mures), FOCUS ECO CENTER (Ploiesti), ECO LIFE (Bacau)

Un amplu program de ecologizare care demareaza in Romania"Let's Do It, Romania!",

acesta fiind unul dintre cele mai ample proiecte nationale de implicare sociala.

n Romnia, totul a nceput cu filmuletul Estoniei, n vara lunii iulie 2009. Filmuleul,
despre cum au reuit estonienii s pun n practic aceast aciune, a fost o adevrat surs de
inspiraie i a circulat pe internet timp de cteva zile ntr-un ritm alert, strnind multe discuii i
ntrebri. Fiecare persoan care l vedea se ntreba timid: Oare s-ar putea aa ceva i in
Romnia?. -Liana Buzea, preedintele Asociaiei EcoAssist, a fost cea care a decis s realizeze
proiectul i n ara noastr. Aa a nceput totul! Au urmat multe ntlniri i discutii, n vederea
obinerii unor reacii sau chiar stabilirea unor variante de colaborare. Lucrurile s-au conturat
treptat, iniiativa grass-root a fost cea care a mers de la sine, oamenii alturndu-se cu entuziasm
cauzei.

"Let's Do It, Romania!" este un proiect ce presupune curatirea de deseuri a arealelor

naturale ale tarii intr-o singura zi, respectiv in ziua de 25 septembrie. Proiectul a fost
implementat cu succes in Estonia (2008), Letonia si Lituania (2009), Portugalia si Slovenia
(martie 2010). Pe 25 septembrie, peste 200 000 de voluntari au participat la curenie n toat
ara. n 2011, Ziua de Curenie Naional a fost 24 septembrie, atunci cnd peste 300 000 de
voluntari au venit s curee Romnia de gunoaie! Din 2010 pn acum, Let`s Do It, Romania!
a implicat peste 900.000 de voluntari care au reuit s adune peste 2.000.000 de saci, iar media
de deeuri reciclate pentru cei patru ani de proiect a ajuns la 31%.

21
 Echipa de coordonare Let's do it Romania sustine ca obiectivele principale sunt curatarea
teritoriului Romaniei de deseurile aruncate necorespunzator in ecosistemele naturale si
prevenirea reaparitiei acestora, lucrari care au fost solicitate Romaniei si de Uniunea Europeana,
prin intermediul Comisiei Europene.
"In organizare sunt implicate pana in acest moment 17 ONG-uri, 11 autoritati centrale si
locale, o serie de persoane publice si cel mai important, cetatenii. Exista sustinerea Ministerului
Mediului si al Padurilor, care implica structurile sale din teritoriu - Garda Nationala de Mediu,
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului si Administratia Nationala "Apele Romane", cu
structurile subordonate - si a Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sporturilor

Proiectul "Marea Ecologizare" cuprinde Masivul Bucegi, Muntele Craiul Leaota,

Muntii Ceahlau si Fagaras, vizand ingienizarea acestor zone.
Actiunile de ecologizare vor avea loc la sfarsitul fiecarei saptamani din luna mai.
Organizatia EcoAssist, care va demara acest proiect, a primit o donatie de 36.000 de dolari
pentru a igieniza zonele montane.

Zonele vizate de proiect, foarte frecventate de turisti, vor fi curatate printr-o actiune
nationala, implicand voluntari si membrii ai autoritatilor locale.Muntii "ecologizati" sunt
declarati "arii naturale protejate", fiind inclusi in reteaua Natura 2000, patrimoniu natural
european ocrotit prin lege

Scoala pentru o Romanie verde, un proiect sustinut de AQUA Carpatica

Proiectul numit "Scoala pentru o Romanie Verde" isi propune ca, la finalul acestuia, elevii sa fi
colectat suficienta hartie si PET-uri pentru a planta 1 milion de copaci.
In cadrul proiectului sunt antrenate gradinite, scoli si licee cu care s-au incheiat
parteneriate si care vor colecta hartie si PET-uri de AQUA Carpatica in locatiile stabilite de
Zibo.ro. Trei actiuni vor marca desfasurarea proiectului:
- colectare hartie:

- colectare PET-uri

- Ziua Impaduririi - in aprilie 2013 se va desfasura sub sloganul "Un copil - un copac"
cand proiectul spera sa-si atinga scopul si sa planteze 1 milion de copaci.

22
CAPITOLUL II. Proiecte de ecologizare in zona Piatra Neamt

II.1. Proiecte de ecologizare in zona Piatra Neamt

Protectia mediului inconjurator a aparut ca problema a omenirii numai in zilele noastre,

respectiv atunci cand omul a cucerit intreg spatiu al Terrei, prielnic vietii. Acum, bogatiile si
resursele de energie au fost afectate in asa masura incat se intrevede epuizarea rapida a unora
dintre ele, iar unele conditii esentiale existentei umane, ca apa sau aerul, dau semne de otravire.
Se deduce astfel posibilitatea ca viitorul omenirii sa fie pus sub semnul intrebarii, daca
bineinteles nu se iau masuri energice de protectie a planetei.

Omul a inteles ca face si el parte din natura, ca Terra si resursele ei sunt limitate, ca
aceasta planeta functioneaza ca un sistem si ca dereglarile produse intr-un loc pot avea
repercusiuni pentru un intreg circuit, inclusiv pentru om. Omenirea nu poate renunta insa la
ritmurile inalte ale dezvoltarii economice. Calea pentru realizarea acestor ritmuri, cu mentinerea
unei bune calitati a mediului, este exploatarea acestuia in asa fel incat sa se poata regenera si
conserva in permanenta.

Primele initiative de ocrotire a mediului au aparut acum aproximativ 200 de ani, din
necesitatea salvarii unor specii pe cale de disparitie. Cu timpul, motivele care au impus ocrotirea
naturii s-au diversificat. Incepand din 1970, au aparut semne clare de imbolnavire a planetei :
subtierea stratului de ozon, incalzirea globala, ploile acide, poluarea apelor, a aerului si a solului.
Oamenii au inceput sa inteleaga necesitatea adoptarii unui comportament responsabil fata de
natura. Insa responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului inconjurator este atat individuala,
dar mai ales colectiva: protectia naturii angajeaza colaborare si sprijin reciproc pe plan local,
judetean, national si mai ales international.

Construind fabrici si uzine, dezvoltand orasele si transporturile, defrisand padurile pentru

a folosi lemnul si a mari suprafetele agricole, aruncand nepasator in apa si in aer cantitati mari de
deseuri toxice omul a stricat echilibrul natural existent in mediul inconjurator, asa incat uneori si-
a pus in pericol insasi viata lui. In asemenea situatie, fiinta umana s-a vazut nevoita sa ia
atitudine pentru inlaturarea raului pe care l-a produs si sa treaca urgent la luarea unor masuri

23
pentru protectia mediului inconjurator, pentru mentinerea in natura a unui echilibru normal intre
toti factorii care compun mediul.

"Piatra curat" este o campanie de ecologizare iniiat de Primria Piatra Neam n

care sunt implicai toi cetenii.

Pn acum au confirmat participarea la aceast campanie untile de nvmnt din

municipiu, o mare parte dintre ONG-urile i cluburile sportive ce activeaz pe raza oraului,
precum i asociaiile de locatari. Campania se desfoara pe toat durata lunii aprilie.

Coordonatorul programului de ecologizare pregtit de Primria Piatra Neam, va fi ca i la

ediia de primvar, viceprimarul Aurelia Simionic. Campania propriu zis va debuta n jurul datei
de 20 septembrie, dup nceperea noului an colar pentru c elevii unitilor de nvmnt din Piatra
Neam vor fi parte integrant a Pietrei Curate.

n fiecare cartier va exista un panou publicitar mare cu afiul campaniei, iar principalele staiile de
autobuz vor avea n spaiul de publicitate outdoor un afi 2 x 1,50mp al campaniei.

Vor fi organizate ntlniri ntre reprezentani ai Ageniei de Mediu, Salubritas, Brantner,

Primrie cu profesori dirigini i reprezentani ai elevilor din fiecare coal i liceu din ora. Se vor
purta discuii pe teme de educaie ecologic, se va prezenta campania de curaenie de primavar a
Primriei i se va stabili un calendar al aciunilor de ecologizare. Se vor distribui pliante i afie n
vederea distribuirii lor n coli. n cadrul acestor ntlniri se vor mpri fiele de nscriere a colilor
la aciunea Ziua cureniei de toamn n Piatra Neam. n urma participrii colilor, se vor acorda
diplome tuturor participanilor i 3 cele mai active coli vor primi cte un calculator de ultim
generaie, a precizat Vlad Tudor, purttor de cuvnt Primria Piatra Neam.

Nici asociaiile de proprietari nu vor lipsi toamna aceasta din Campania Piatra Curat.
Fiecare asociaie va primi invitaie de participare la aciunea de ecologizare, iar asociaiile care
se nscriu n campanile vor trebui s curee spaiile verzi din zona blocurilor. Fiecare scar de
bloc va avea lipit un afi al campaniei, iar respectivele afie vor fi distribuite fiecrui preedinte
de asociaie de proprietari sau locatari.

24
 n prealabil se va organiza o ntlnire cu toi preedinii de ascociaii de locatari din
municipiu pentru expunerea planului i distribuirea materialelor necesare aciunii. ntlnirea va
fi prezidat de reprezentani ai Primriei, Salubritas, Brantner i Agenia de Mediu. Pentru a
stimula cetenii, 3 dintre cele mai active asociaii ce se vor implica n aciunile de ecologizare
din cadrul campaniei, vor primi cte un premiu de 3000 de lei, constnd n scutirea de la plata
ridicrii gunoiului, aferente lunii octombrie n valoare de aceast sum.

Agenii economici i instituiile participante vor realiza un program de ecologizare a

zonelor sensibile din ora Cozla, malurile Bistriei, Btca Doamnei, Cuejdi, eventual Pietricica i
Crlomanu. Agenii economici ct i instituiile din Piatra Neam, care se vor nscrie n
campanie, vor fi menionai n cadrul spoturilor audio-video ct i pe afie ca parteneri ai
campaniei, a mai spus Vlad tudor, purttor de cuvnt, Primria Piatra Neam.n toate zonele
ecologizate de elevi sau de membrii asociaiilor de proprietary se vor monta plcue pe care se va
scrie NU CLCAI IARBA.

La sfritul campaniei cea mai harnic unitate de nvmnt va fi premiat cu trei

calculatoare de ultim generaie, iar cea mai harnic asociaie de locatari va fi scutit de la plata
facturii pentru ridicarea, transportul i depozitarea deeurilor menajere

Cu toii ne mndrim cu renumele de Perl a Moldovei i dorim s ne pstrm acest statut.

Pentru ca Piatra-Neam s fie un ora n care s i fac plcere s locuieti, s munceti i s-i
petreci timpul liber, trebuie s avem grij de mediul nconjurtor. Ne dorim ca prin aceast
campani s dezvoltm simul civic al cetenilor i vom face un obicei din astfel de aciuni

25
 Colectarea selectiv a deeurilor salveaz viitorul!
NCHIDE. STINGE. RECICLEAZ.
Ambalajele PET, ca dealtfel toate materialele plastice, nu sunt biodegradabile. Creterea
consumului acestora, mai ales n ultimii 10 ani, a dus la sporirea alarmant a numrului de
ambalaje aruncate iresponsabil n natur. Prin colectarea i reciclarea acestora, se
reduce impactul negativ asupra mediului nconjurtor. Polietilenul tereftalat reciclat (RPET)
poate fi folosit pentru: fibre de poliester (75%) folosite la rndul lor ca materie prim pentru
covoare, tapierii, jucrii, psle pentru industria textil, ca izolaie la paltoane, saci de dormit,
industria auto .a.; folie industrial; chingi i benzi; noi ambalaje PET alimentare i nealimentare
(ex.: cartoane pentru ou, obiecte de uz casnic etc).

Astzi exist tehnologii care, respectnd normele de protecia mediului, sunt capabile s
retopeasc i s reprelucreze deeurile din plastic. Acest lucru nu se face nc n Romnia, dar
exist firme romneti care adun ambalajale din plastic, le mrunesc i le export fabricilor din
strintate care dispun de instalaiile necesare reciclrii lor. ntruct suntem printre ultimele ri
europene care nu au un sistem public de reciclare a deeurilor, implementarea urgent i
necondiionat a unui sistem public naional de colectare selectiv a deeurilor n vederea
reciclrii trebuie s fie o prioritate a tuturor cetenilor!

26
27
 S.C. API SORELIA S.R.L. este abilitat s desfoare diferite activiti de depoluare,
decontaminare i ecologizare, att pe amplasamnetul clienilor, ct i pe amplasamentul
propriu. Astfel de activiti sunt:

Curarea i decontaminare rezervoarelor cu coninut de produse chimice (produse

petroliere, acizi, baze etc.) i colectarea deeurilor rezultate n vederea transportului la
firme autorizate care asigur valorificarea sau eliminarea final prin metode specifice;
Curarea i decontaminarea bazinelor cu coninut de deeuri industriale i colectarea
deeurilor rezultate n vederea transportului la firme autorizate care asigur valorificarea
sau eliminarea final prin metode specifice;
Curarea i decontaminarea cisternelor auto sau de cale ferat cu coninut de diferite
produse chimice (produse petroliere, acizi, baze etc.) i colectarea deeurilor rezultate n
vederea transportului la firme autorizate care asigur valorificarea sau eliminarea final
prin metode specifice;
Dezumidificarea nmolurilor provenite de la diverse activiti industriale, staii de
epurare, prin procedee specifice moderne i cu reducerea coninutului de ap pn la 90
%;
Separarea apei din emusii de produse petroliere;
Demontarea i decontaminarea filtrelor de ulei i combustibil;

28
II.2. Proiecte de ecologizare la Colegiul Tehnic,, Gheorghe Cartianu Piatra
Neamt
Proiectul Eco-scoala ,, Cu imaginaie i cumptare ctre schimbare!

29
 Eco-scoala este un program international care a avut ca punct de plecare ideea implicarii
elevilor in rezolvarea problemelor locale de mediu. Proiectul urmareste ca acest program sa
contribuie la cresterea gradului de constientizare a elevilor in privinta problemelor de mediu si a
elementelor dezvoltarii durabile, prin studiu in clasa si actiuni concrete in cadrul scolii si
comunitatii.

Eco-scoala are ca scop imbunatatirea calitatii mediului in scoala si in imprejurimile

acesteia, iar cei implicati in program au posibilitatea afirmarii la nivel national prin castigarea
unui premiu prestigios: Steagul Verde, dar si statutul de Eco-scoala. si, desigur, activitatile
specifice programului reprezinta o alternativa ecologica, instructiva si interesanta de petrecere a
timpului liber.

COLEGIUL TEHNIC ,,GHEORGHE CARTIANU

Parteneri implicai : Agenia pentru Protecia Mediului, Piatra Neamt Primaria Piatra
Neam Comitetul Reprezentativ al Prinilor Direcia Silvic Neam Compania Judeean
Apa Serv S.A. Neam realizarea planului de activiti n cadrul programului ,,ECO-COALA
creterea gradului de contientizare privind problemele de mediu;
dezvoltarea spiritului civic i a capacitii elevilor i adulilor de a ocroti natura ;
responsabilizarea celor din jur pentru a nu periclita sntatea mediului (educarea
adulilor prin elevi). Obiectiv
Realizarea unor albume foto, cuprinznd exemple de bun practic ECO-COALA.
Achitionarea revistelor DECE SFERA i antrenarea elevilor n vederea participrii la
concursuri.
ntreinerea spaiilor verzi din curtea colii aciune iniiat i coordonat de directorul
colii profesor Mariana Paleu, a crei atitudine i implicare n activiti pro-mediu,
direcioneaz n mare msur toate aciunile de acest tip desfurate n coala noastr

30
Plantari de puiei i arbuti n primavara n curtea colii.

Continuarea activitilor de ecologizare a spaiului din curtea colii i din mprejurimile acesteia

31
Ecologizarea strazii Traian n parteneriat cu Primaria Piatra Neam
in Sptmna altfel.

Ecologizarea zonei Crlomanu n programul internaional Lets do it, Romania -

curatenie intr-o singura zi, n parteneriat cu Consiliul Judeean Neam i cu Clubul ecoturistic
Gheorghe Iacomi din Piatra Neam.

Continuarea activitilor de colectare a deeurilor de hrtie, fier i iniierea activitilor de

colectare a aparaturii electronice uzate i a calculatoarelor uzate.

32
 Participarea la Simpozionul Naional cu participare internaional: Apa sursa
vieii ediia a-III-a, organizat de Colegiul Naional tefan cel Mare Trgu Neam, n
parteneriat cu Inspectoratul colar Judeean Neam i APM-Neam
Participarea la campania de economisire a apei iniiat de Compania Judeean Apa Serv
S.A. Neam care a organizat Simpozionul Apa- surs de sntate n 22 aprilie

Organizarea unor expoziii (mrioare, eco-Dragobete, culinare) care valorific lucrri

ale elevilor efectuate n atelierele colii, din materiale recuperabile.

33
 Organizarea unor excursii tematice n scopul observrii i protejrii mediului
nconjurtor: Excursia tematic la Parcul Natural Vntori Neam. Excursia a avut ca obiective:
formarea unei atitudini civilizate, responsabile fa de ariile protejate, atitudine pe care s o poate
insufla i altora, precum i dezvoltarea interesului elevilor cartieni pentru voluntariat n domeniul
educaiei ecologice.

Excursia tematic la Parcului Naional Ceahlu realizat de elevii claselor de la

specializarea resurse naturale i protecia mediului.
Obiectivele proiectului au fost urmtoarele : igienizarea traseelor, observarea
biodiversitii Parcului Naional Ceahlu, observarea categoriilor trofice din ecosistem. Proiectul
a fost realizat n parteneriat cu Clubul ecoturistic Gheorghe Iacomi din Piatra Neam i
Administraia Parcului Naional Ceahlu Prieteni ai muntelui.

34
 ZIUA PAMANTULUI 23 APRILIE - Reportaj de mediu Extemporal la
responsabilitate. Elevii au completat chestionare de mediu.

ALTE PROIECTE iniiate de CCDG

Eco fotografia anului 2012,2013
Patrula eco
LeaF (Learning about forest)-S INVAM DESPRE PDURE
. Yre-TINERI REPORTERI DE MEDIU.

In afara de dimensiunea ecologica a acestei initiative, acorda o atentie deosebita formarii

unei preocupari fata de mediu a elevilor printr-un concurs pe teme ecologice

35
 Concluzii

Mediul inconjurator ne asigura conditiile necesare vietii, insa depinde de noi daca dorim
sa folosim aceste elemente esentiale cat mai util sau daca vrem sa ocolim acest aspect al vietii
noastre. Poluarea planetei se agraveaza pe zi ce trece si se pare ca populatia nu acorda interes
acestui proces nociv. Convingerea ca aceasta problema este doar a specialistilor si a forurilor
internationale, este tot atat de eronata, pe cat este si de grava. Ocrotirea planetei este o problema
mondiala, si, tocmai de aceea, fiecare om trebuie sa-si asume aceasta responsabilitate.

Trecerea ecologiei de la stadiul de simpla disciplina stiintifica la cea de problema a

constiintei comune, nationala si internationala, reprezinta o realitate trista in zilele noastre, cand
distrugerea echilibrului natural al intregii planete este iminenta. Lupta impotriva poluarii intregii
planete solicita colaborare si cooperare internationala si de aceea depinde de noi daca vom trai
intr-un mediu curat, sanatos si nepoluat. Sta in puterea omului sa ia masuri eficiente si sa
gaseasca solutii pentru a opri continuarea si agravarea acestui proces daunator.

36
 BIBLIOGRAFIE

1. Acatrinei Gh. Poluarea i protecia mediului ambient, Editura Universitii Al. I.

Cuza, Iai, 2000
2. Bica I. Elemente de impact asupra mediului, Editura Matrix Rom, Bucureti, 2000
3. Bran F. Problemele de mediu. Posibiliti de reglementare, Editura Tribuna
Economic, Bucureti, 2000
4. Ciarnau R. , coord. Ecologia si protecia mediului, Manual pentru clasa a X-a, Editura
EconomicPreuniversitar, Bucureti, 2000
5. Ognean Teodor Programe comunitare pentru protecia mediului, Editura HGA,
Bucureti, 2002
6. Rojanschi V. Posibiliti de evaluare global a impactului polurii asupra calitii
ecosistemelor, Editura Economic, Bucureti, 2001
7. Surpeanu M. Elemente de chimia mediului, Editura Matrix Rom, Bucureti, 2004
8. www.apaserv.ro
9. www.apmnt.ro
10. www.wikipedia.ro
11. Zamfir Ctlin coord. Politici sociale n Romnia, Editura Expert, Bucureti,1999

37