CAPITOLUL I.

CONSIDERATII INTRODUCTIVE

Una dintre cele mai diabolice forme ale criminalitatii contemporane din
tara noastra si nu numai este infractiunea de spalare a banilor. In Romania,
infractiunea de spalare a banilor are o istorie aproape inexistenta , deoarece
prima reglementare a faptei de spalare a banilor a avut loc in anul 1999, prin
adoptarea Legii nr. 21/1999 act normativ abrogat prin Legea nr.656/2002 pentrru
prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor
masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, actualmente in
vigoare. Desi incriminarea faptei de spalare a banilor nu dateaza de multa vreme
ca specie de fapta ilicita, in majoritatea statelor lumii ea a fost identificata cu
mai multe secole in urma.

In majoritatea cazurilor, infractiunea de spalare a banilor se realizeaza prin

cooperarea mai multor persoane sub forma pluralitatii constituite de
infractori(grup infractional organizat1). Crima organizata implicatata in fapte de
spalare a bunurilor provenite din savarsirea de infractiuni este structurata, de
cele mai multe ori , dupa regulile mafiote, si pe langa persoanele care alcatuiesc
pluralitatea organizata de infractori, ea mai beneficiaza de resurse materiale si
relatii foarte importante. Crima organizaata are, in numeroase cazuri, ramificatii
internationale, regionale sau chiar globale, si se sprijina deseori pe aportul unor
persoane angrenate in combaterea feno menului pluralitatii de infractori
organizati.

1 Art.367(6) C.pen- prin grup infractional organizat se intelege grupul structurat,

format din3 sau mai multe persoane, constituit pentru oanumita perioada de timp
si pentru a actiona in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor
infractiuni.
In Romania, fenomenul faptelor de spalare a banilor murdari nu are inca
dimensiunile din alte zone ale globului, cum sunt Amarica de Sud sau Rusia, dar
nici autoritatile nu au experienta necesara contracararii acestuia.

Subliniem in acest sens infiintarea prin Legea nr.656/2002, a unui

organism specializat in acest domeniu- Oficiul National de Prevenire si
Combatere a Spalarii Banilor, in subordinea Guvernului, avand ca obiect de
activitate prevenirea si combaterea spalarii banilor si a finantarii actelor de
terorism. Regulamentul de organizare si functionare a Oficiului a fost aprobat
prin H.G nr.1599/2008, cu modificarile si completarile ulterioare.

La nivel international ori european au fost infiintate o serie de organisme

care au rolul de a lupta impotriva spalarii banilor si terorismului:

- Grupul de Actiune Financiara Internationala( FATF), infiintat la Summit-ul

G7de la Paris in 1989 este un organism inter-guvernamental care stabileste
standardele internationale, dezvolta si promoveaza politici de combatere a
spalarii banilor si finantarii terorismului;

- Comitetul Moneyval din cadrul Consiliului Europei, infiintatc in anul 1997,

care are scopul de a se asigura ca statele membre ale Consiliului Europei au
sisteme eficiente de combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului in
vigoare si acestea sunt in conformitate cu standardele internationale relevante
in acest domeniu . Rapoartele de evaluare ale Moneyval furnizeaza recomandari
detaliate privind modul de imbunatatire a eficientei sistemului national de
combatere a spalarii banilor si a finantarii terorismului, precum si a capacitatii
statelor de a coopera la nivel international in acest domeniu.
 CAPITOLUL II. ANALIZA INFRACTIUNII

A. Continutul legal- art.29

In art.31 este incriminata fapta conexa de nerespectare a art.25 din lege de

catre personalul Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor,
potrivit caruia personalul acestei institutii are obligatia de a nu transmite
informatiile primite in timpul activitatii decat in conditiile legii. Obligatia se
mentine si dupa incetarea functiei, pe o durata de 5 ani. De asemenea persoanele
prevazute la art.10 din lege si salariatii acestora au obligatia de a nu transmite, in
afara conditiilor prevazute de lege, informatiile detinute in legatura cu spalaraea
banilor si finantarea actelor de terorism si de a nu avertiza clientii cu privire la
sesizarea Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, dar si
obligatia de a nu folosi in scop personal informatiile primite,atat in timpul
activitatii, cat si dupa incetarea acesteia.

Art.31-

B. Conditii preexistente

B.1. Situatia premisa

Infractiunea de spalare a banilor presupune preexistenta savarsirii altei

infractiuni- infrcatiunea din care provin banii sau bunurile, care constituie
infractiunea premisa a infractiunii de spalare de bani.

B.2. Obiectul infractiunii

 Obiectul juridic specific este complex2, deoarece cuprinde doua categorii
de relatii sociale, si anume relatiile sociale privitoare la infaptuirea justitiei si
cele patrimoniale privitoare la circulatia juridica ilicita a bunurilor. Se poate
spune ca faptele de spalare a banilor vatama sau pericliteaza relatiile sociale
referitoare la lupta contra crimei organizate.

Obiectul material il constituie bunurile asupra carora se exercita elementul

material il infractiunii. Infractiunea poate avea ca obiect nu numai bani ci si alte
bunuri.3 Bunurile sau valorile trebuie sa provina din savarsirea de infractiuni- sa
fie produs al infractiunii si nu instrumente care au servit la savarsirea
infractiunii.4

B.3. Subiectii

Subiectul activ poate fi orice persoana fizica sau juridica, care are capacitate
penala, nefiind necesar sa indeplineasca vreo calitate speciala. Daca sunt
realizate atat conditiile de existenta ale grupului infractional organizat cat si cele
ale infractiunii de spalare a banilor se vor aplica regulile pluralitatii de
infractiuni.Membrii pluralitatii de infractori pot avea aceeasi calitate ori calitati
diferite5.

In cazul infractiunii conexe spalarii banilor, subiectul activ este circumstantiat,

respectiv trebuie sa fie din cadrul personalului Oficiului National de Prevenire si
2 V.Dobrinoiu, Drept penal.Partea speciala, vol.I, Editura lumina Lex, Bucuresti
2004, p.385.

3 In categoria bunurilor sunt cuprinse documente si instrumente de plata care

sunt recunoscute pe piata financiara, bancara, de investitii si asigurari, care
atesta proprietatea sau drepturi relative de proprietate.

4 Daca bnurile provin dintr-o alta fapta ilicit cum ar fi contract civil cu cauza
ilicita( vanzare cu pret nesrios) sau contraventie (schimb ilicit de valuta) nu se
poate retine infractiune dec spalare a banilor.

5 De pilda, pe langa autori mai participa si instigatori si complici.

combatere a spalarii banilor si persoanele6 prvazute in art.10 din Legea
nr.656/2002.

Subiectul pasiv principal-statul, iar in situatia in care este vatamata o valoare

sociala apartinand unei alte persoane, aceasta este considerata subiect pasiv
secundar.

C.Latura obiectiva

C.1.Elementul material

"Actiunea de schimbare" de bunuri insemna transformarea unui bun sau a unei valori in alt
bun sau alta valoare (de exemplu, sumele de bani in lei, rezultatte din valorificarea unor bunuri
introduse ilegal in tara, prin acte de contrabanda, sunt schimbate prin mijloace de plata straine prin
intermediul caselor de schimb valutar). Schimbarea poate sa se materializeze si in transformarea fizica
a bunurilor prin supunerea acestora unor modificari susceptibile sa le schimbe infatisarea fizica,
materiala, faraa fi afectata valoarea intriseca a obiectului (de exemplu, schimbarea culorii, seriei si nr
de inmatriculare a unui autoturism furat).

"Transferul" de bunuri deseamneaza actiunea de transmitere a unui drept de proprietate sau a

unei obligatii de la o persoana la alta, respectiv, trecerea dintr-o stare sau dintr-o parte in alta a unei
valori/bun/drept ( de exemplu, transferul unor sume de bani dintr-un cont in alt cont in cadrul aceleiasi
banci sau de la o banca la alta). Sunt asimilate transferului de bunuri si actele de vanzare-cumparare,
donatiile, sponsorizarile si actele de imprumut.

"Actiunea de ascundere sau disimulare" desemneaza ansamblul de fapte concrete prin care
subiectul activ al infractiunii incearca sa confere unui bun rezultata din savarsirea uneia dintre
infractiunile aratate, aparenta de legalitate, respectiv faptul ca bunul/valoarea respectiva a fopst
dobandit in urma unor afaceri si operatiuni legale. Se pot realiza in fapt prin intocmirea sau obtinerea
de catre subiectul activ decartre documente false privind provenienta, apartenenta, dispozitia,
circulatia sau proprietatea bunului. Astfel se intocmesc facturi false, documente de transport fictive, se
constituie societati comerciale fictive(firme paravan), se redacteaza acte de vanzare-cumparare, donatii
sauu imprumuturi fictive.7

6 persoanele prevazute de art.10 sunt:

"Prin dobandire" se intelege fapta unei prsoane de adetine cu orice titlu un bun din categoria celor
precizate de lege, cunoscand ca acestea provin din savarsirea de infractiuni.

"Detinerea sau folosirea" deseamneaza fapta unei persoane de a se bucura de un bun, de a-l
folosi, de a-l intrebuinta si de a-l exploata pe o perioada determinata/nedeterminata, daca acea
persoana cunoaste ca el provine din savarsirea de infractiuni.

C.2. Urmarea imediata

Este diferita in varianatele de la lit a) si c), comparativ cu cea de la lit.b). Astfel, in cazul
primei variante si a celei de a treia( lit.a si c) urmarea imediata consta in modificarea situatiei
juridice a bunului ce formeaza obiectul infractiunii. In cazul celei de a doua varianta(lit.b) urmarea
imediata consta in aparenta de legalitate a provenientei bunului.

Fiind o infractiune contra patrimoniului , poate avea si o urmare imediata care sa constea intr-
un prejudiciu material8. Nu este exclus niciun rezultat care sa se concretizeze intr-un prejudiciu moral.

C.3. Legatura de cauzalitate

Legatura de cauzalitate presupune existenta unei realtii de determinare intre elementul material si
urmarea imediata , dar acesta rezulta ex re.

D. Latura subiectiva

Toate variantele normative se savarsesc cu intentie directa, intrucat subuiectul activ

infaptuieste actiunile concrete, cunoscand ca bunurile provin din savarsirea unei infractiuni.

E. Forme. Modalitati. Sanctiuni

Actele de pregatire, desi posibile nu sunt incriminate. Tentativa se pedepseste, potrivit art.29
alin.2.

Consumarea infractiunii are loc in momentul in care a fost executata in intregime actiunea ce
constituie elementul material al faptei. Fiind o infractiune momentana se epuizeaza concomitent cu
etapa consumarii.

Infractiunea prevazuta in art.29 (1) se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 10 ani, iar daca

fapta a fost savarsita de o persoana juridica , pe langa pedeapsa amenzii se aplica dupa caz, una sau
7 C.Voicu, Al.Boroi si colaboratorii, Dreptul penal al afacerilor, Editura CH.Beck,
Bucuresti, 2006, p.281.

8 De aici rezulta ca infractiunea de spalare a banilor, desi nu exclude un rezultat

material, este ca natura o infractiune de pericol.
mai multe dintre pedepsele complementare prevazute la art.136(3) lit.a)-c) din codul penal. Potrivit
art.27, hotararea judecatoreasca definitiva privind infractiunea prevazuta la art.29 se comunica
Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor.

Cauze de reducere a pedepselor

In conformitate cu prevederile art .30 din legea nr.656/2002, persoana care

a comis infractiunea prevazuta la art.29, iar in timpul urmaririi penale denunta si
faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor participanti la
savarsirea infractiunii beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei
prevazute de lege.

Confiscarea bunurilor si luarea masurilor asiguratorii

In majoritatea cazurilor bunurile ce formeaza obiectul infractiunii de

spalare a banilor sunt lucruri carea ar putea fi supuse masurii de sigurantra a
confiscarii speciale si extinse, prevazute de art.118 din Codul penal. Astfel in
conformitate cu dispozitiile art.33 din Legea nr.656/2002,(2.....si 4 si 5.

Art.32 prevede ca...9

Concluzii

9 Aceasta dispozitie constituie o derogare de la regula ca luarea masurilor

asiguratorii este, in principiu, facultativa.
Surse bibliografice:
I. LEGISLATIE

1. Legea nr.656/2002 privind prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum

si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de
terorism,republicata, cu modificarile si comp.letarile ulterioare.

2. H.G nr.1599/2008 pentru aprobarea Regulamentului e organizare si

functionare a Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor.

II. TRATATE, CURSURI, MONOGRAFII

1. M-A Hotca,M. Gorunescu, N. Neagu,M. Dobrinoiu, R.F. Geamanu,

Infractiuni prevazute in legi speciale. Comentarii si explicatii, Editia a-III-a
,Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2013.

2. R.Bodea, Infractiuni prevazute in legi speciale, Editura Hamangiu,

Bucuresti, 2011.

3. C.Bogdan, Spalarea banilor. Aspecte teoretice si de practica

judiciara,Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2010.

4. C. Voicu, Al.Boroi si colab, Dreptul penal al afacerilor, Editura

CH.Beck, Bucuresti,2006.