h19 11anexa-Traian Vuia

SC ARHI PLAN SRL
URBANISM , PROIECTARE - CONSTRUCTII CIVILE SI INDUSTRIALE

RO, jud. Bihor, mun. Oradea,
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
Beneficiar:
COLEGIUL TEHNIC TRAIAN VUIA
FOAIE DE CAPT
Proiect nr.: 36/2011
Faza: S.F.
Denumire INLOCUIREA SISTEMULUI CLASIC DE INCALZIRE

proiect: AFERENT OBIECTIVULUI DE INVESTITII COLEGIUL
TEHNIC TRAIAN VUIA CU UN SISTEM DE INCALZIRE
CARE UTILIZEAZA APA GEOTERMALA
Amplasament: Str. Constantin Brancoveanu, nr. 12/A , Municipiul Oradea,

jud. Bihor
Coninut volum: Piese scrise i desenate
FI DE RESPONSABILITI
Cont BCR Oradea - LEI RO90RNCB00321080247200xx

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
NSUIREA DOCUMENTAIEI :
ef proiect : arh. Nicolae Cretu
A.COLECTIV DE ELABORARE :
Arhitectur :
Proiectat : arh. Nicolae Cretu
Desenat : st.arh. Laurentiu Bunea
Instalaii termice :
Proiectat : ing. Bogdan NEGREA
Desenat : ing. Bogdan NEGREA
Instalaii electrice :
Proiectat : ing. Laviniu LEUCE
Desenat : ing. Laviniu LEUCE
Documentatie economica :
Intocmit : ing. Marius HAPA
BORDEROU PIESE SCRISE
1.FOAIE DE CAPT
2.FI DE RESPONSABILITAI

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
3.BORDEROU PIESE SCRISE
4.BORDEROU PIESE DESENATE
5. STUDIU DE FEZABILITATE
6.DEVIZ GENERAL
7.EXTRAS DE CARTE FUNCIAR
8.CERTIFICAT DE URBANISM
ntocmit:
arh. Cretu Nicolae
BORDEROU PIESE DESENATE
A. ARHITECTUR :
PLAN DE NCADRARE N ZON. ........... 0/A
PLAN DE SITUAIE............ 1/A
CORP A-RELEVEU PLAN PARTER.............................. 2/A,
CORP A-RELEVEU PLAN ETAJ 1................................. 3/A

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R

CORP B-RELEVEU PLAN PARTER........................... 6/A
CORP B-RELEVEU PLAN ETAJ 1................................. 7/A
CORP B-RELEVEU PLAN MANSARDA............................ 8/A
CORP C-RELEVEU PLAN PARTER ............................. 9/A
CORP C-RELEVEU PLAN ETAJ 1... ................................ 10/A
CORP C-RELEVEU PLAN ETAJ 2... ................................ 11/A
CORP C-PLAN PARTER PROPUNERE/.............................. 12/A
CORP D-PLAN PARTER........................................ 13/A
B. INSTALAII
INSTALATII TERMICE
RETEA APA GEOTERMALA IT00
PLAN PARTER CORP A.... IT01
PLAN ETAJ 1 CORP A IT02
PLAN ETAJ 2 CORP A IT03
PLAN ETAJ 3 CORP A.... IT04
PLAN PARTER CORP B. IT05
PLAN PARTER CORP B. IT06
PLAN MANSARDA CORP B... IT07
PLAN PARTER CORP C. IT08
PLAN ETAJ 1 CORP C IT09
PLAN ETAJ 2 CORP C IT10
PLAN PATER CORP D IT11
RETEA EXTERIOARA ALIMENTARE CORPURI A,B SI D...... IT12
SCHEMA FUNCTIONARE MODUL GEOTERMAL. IT13
INSTALATII ELECTRICE
PLAN ALIMENTARE VENTILOCONVECTOARE PARTER A 1/E
PLAN ALIMENTARE VENTILOCONVECTOARE ETAJ 1 A....... 2/E
PLAN ALIMENTARE AEROTERME PARTER B....... 5/E
PLAN ALIMENTARE AEROTERME SI VENTILOCONVECTOARE SALA 6/E
SPORT.......

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
ntocmit:
arh. Cretu Nicolae
INTRODUCERE
Oradea, municipiul reedin de jude al Bihorului, este unul dintre importantele

centre economice, sociale i culturale din NV Romniei, pstrndu-i aceste caracteristici
de-a lungul istoriei.
Oraul este amplasat ntre dealurile care despart i unific ntr-un armonios mod
Cmpia Crianei i terminaiile cu aspect deluros ale Munilor Apuseni. Situat pe malurile
rului Criul Repede, ru care desparte oraul n aproape dou jumti egale, el este
poarta de legtur cu lumea central i vest european. n funcie de principalele puncte
cardinale, oraul se afl n extremitatea nord-vestic a Romniei, la intersecia paralelei de
4703` latitudine nordic cu meridianul de 2155`longitudine estic.
Aflat la aproximativ 10 km de Bor, cel mai mare punct de frontiera la grania de
vest, municipiul Oradea se afl pe locul al zecelea ca mrime ntre oraele Romniei. Mai
exact, el se ntinde pe o suprafa de 11.556 ha.Oraul se afl la o altitudine de 126 m
deasupra nivelului mrii, n zona de deschidere a vii Criului Repede spre arealul cmpiei
joase, ntr-o zon de contact ntre prelungirile Munilor Apuseni i extins Cmpie Banato-
Crian. De secole, municipiul Oradea a reprezentat un punct important de referin pentru
zon, fiind cel mai important centru cultural i comercial.
Totodat este i cel mai important ora din regiunea istoric Criana. La
recensmntul din 2002 municipiul avea 206.614 de locuitori. Zona metropolitan, care
SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
include i 11 comune nvecinate, avea n anul 2002 populaia de 249.746 locuitori, dintre
care 68.2% romni, 28.7% maghiari .
Staiunile balneare Bile Felix i Bile 1 Mai se afl la o distan de 8 km, respectiv
4 km de ora. Pe lng apele termale recunoscute pe plan internaional pentru efectele
sale terapeutice, n aceast zon se gsete o formaiune carstic spectaculoas, mai
exact, un aven cu o adncime de 86 de metri, denumit n zon "Craterul de la Betfia",
precum i prul termal Pea, cu o vegetaie tropical unic n Europa.
CAPITOLUL A : PARTII SCRISE
(1).DATE GENERALE:
1.Denumirea obiectivului de investiii:

INLOCUIREA SISTEMULUI CLASIC DE INCALZIRE AFERENT OBIECTIVULUI DE
INVESTITII COLEGIUL TEHNIC TRAIAN VUIA CU UN SISTEM DE INCALZIRE CARE
UTILIZEAZA APA GEOTERMALA
2. Amplasamentul:
Judeul Bihor, municipiul Oradea, str. Constantin Brancoveanu, nr. 12/A;
3. Titularul investiiei: COLEGIUL TEHNIC TRAIAN VUIA ;
4. Beneficiarul investiiei: COLEGIUL TEHNIC TRAIAN VUIA ;
5. Elaboratorul studiului: SC. ARHI PLAN S.R.L., ORADEA.
(2).INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL :
1. Situaia actual i informaii despre entitatea responsabil cu

implementarea proiectului:

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
1.1. Istoria Municipiului Oradea

Prima atestare documentar a urbei a fost consemnat n anul 1113 ntr-o diplom a
abaiei benedictine din Zobor. Contextul n care este menionat ntia oar
toponimul Oradea (Varadinum) a fost pricinuit de incursiunile repetate i distrugtoare ale
prinului morav Svatopluk, n calitatea sa de aliat al mpratului german Henric al IV-lea,
asupra unui numr nsemnat din aezrile de pe Valea Vahului i a Nitrei (din Slovacia de
azi). Descoperirile arheologice atestnd c n zona Salca din ora i zona Bilor Felix erau
stabilii romani i daci. De-a lungul Evului Mediu, cetatea a devenit loc de convieuire
pentru un mozaic etnic care a contribuit la stabilirea componenei etnice de astzi al
Oradiei: romni, maghiari, austrieci, slovaci, evrei, ucrainieni i turci.
Cetatea Oradiei, ale crei vestigii se pot vedea i astzi, este menionat ntia oar
n 1241, cu ocazia efecturii unor reparaii grabnice pentru a face fa unui iminent atac
ttaro-mongol.Construirea cetii este atribuit regelui Ladislau I (1077-1095), n onoarea
cruia la 27 iunie 1191, Papa Celestinus al III-lea emite un act prin care are loc
sanctificarea regelui. Conform Cronicii Pictate de la Viena (Chronicon pictum
Vindobonense), tot regele Ladislau I a fost cel care a hotrt s ridice "n locul numit
Vrad", adic la Oradea, o mnstire n cinstea Fecioarei Maria. Aceast mnstire a
constituit leagnul episcopiei romano-catolice de Oradea, al crei ntemeietor i patron
spiritual a fost regele Ladislau I.
Invazia mongol din 1241 a fost descris n "Carmen miserabile" de Rogerius,
clugr italian din Spalato, stabilit la Oradea, contemporan cu evenimentele.
n 1514 are loc n Transilvania rscoala condus de nobilul covsnean Gheorghe
Doja (Dzsa Gyrgy), care a cuprins i Bihorul. n 1541 s-a constituit paalcul de la Buda,
care cuprindea Ungaria Central. Transilvania a devenit principat autonom n cadrul cruia
era nglobat i Bihorul. n 1660 turcii ocup Oradea i ntreg inutul pe care-l vor stpni
pn n anul 1692.
Centrul Oradiei

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
n anul 1703 izbucnete o micare anti-habsburgic condus de Francisc Rkczi al

II-lea. Trgurile din jurul cetii au devenit cmpuri de btlie ntre garnizoana imperial din
interiorul fortificaiei i rsculaii lui Rkczi. Meritele ordenilor n sprijinirea garnizoanei
imperiale din timpul micrii rakocziene au fost recunoscute oficial la 27 noiembrie 1712
chiar de mpratul Carol al VI-lea. Viaa economic ordean a fost caracterizat de
nflorirea ramurilor neagricole: meteugurile i comerul, negustorii constituind cea mai
activ categorie social din ora.
La 19 iunie 1836, un puternic incendiu, care a durat trei zile, a avut urmri
catastrofale pentru locuitorii Oradiei. El a izbucnit n centrul oraului i a cuprins cldirea
Primriei, Fabrica de mtase, fabrica de bere, hotelul "Vulturul Negru", Depozitul de sare,
Fabrica de crmid i cteva biserici, inclusiv Biserica cu Lun, catedrala episcopal
ortodox din acea vreme. Acestea au fost distruse parial sau n totalitate. Pe lng
acestea, focul a mistuit i 414 case cu cldirile anexe, ntinzndu-se pn la zidurile
Cetii, cuprinznd i cartierul Velena.
Anul revoluionar 1848-1849 i-a fcut simit prezena i la Oradea. La 21 mai
1848, la Pesta, s-au ntrunit sub preedinia lui Emanuil Gojdu, circa 40 de deputai romni
din Criana i Banat, printre reprezentanii ordeni numrndu-se Nicolae Jiga, Ioan
Drago, Gheorghe Fonai i Ioan Gozman. Chiar dac revoluia a fost nfrnt, tradiia
revoluionar a anilor 1848-1849 a marcat decisiv contiina public ordean, efectele ei
pe termen lung simindu-se, mai ales dup 1867, cnd participanii la revoluie care au
scpat cu via au putut s se manifeste n viaa politic local. A urmat o nsprire a
ocupaiei austriece, caracteristic ntregului Imperiu. n rzboiul pentru cucerirea
independenei (1877-1878) particip i romnii din Bihor n lupta mpotriva turcilor.
Strad n centrul Oradiei
n perioada dintre cele dou rzboaie mondiale, Oradea s-a meninut ca un puternic
centru industrial i comercial. La fel ca i n cazul altor orae mari din Vestul Transilvaniei,
eforturile s-au ndreptat spre transformarea Oradiei ntru-un puternic centru cultural

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
romnesc. n contextul celui de-al doilea rzboi mondial n vara anului 1940 aciunile
militare i revizioniste ale Ungariei horthyste, sprijinit de statele fasciste - Germania
nazist i Italia - au fost completate de activiti de tip terorist pe teritoriul romnesc,
activiti menite a pregti o eventual intervenie armat. n perioada desfurrii
tratativelor dintre guvernul romn i cel maghiar, pe teritoriul Romniei au fost organizate
numeroase grupuri teroriste. Centrul lor coordonator se afla la Oradea, dar ntruct
organele romneti de resort au procedat, la mijlocul lunii august, la arestarea principalilor
organizatori i participani, misiunea lor n-a putut fi dus la ndeplinire. n anul 1944
populaia evreiasc a fost supus unor legiuiri rasiste njositoare. n cursul lunii mai, a avut
loc operaiunea ntreprins de Gestapo, de deportare a populaiei evreieti n lagrele de
exterminare hitleriste. Circa 90% din evreii din Oradea au pierit n aceste lagre, n special
n cele de la Auschwitz i Dachau. La 12 octombrie 1944 a avut loc atacul decisiv asupra
Oradiei; trupele ungare i germane s-au retras din ora, lsnd n urm doar grupuri mici,
cu misiunea de a distruge cldirile mai importante. Eliberarea oraului s-a fcut de ctre
trupele sovietice i romne. O dat cu reinstaurarea administraiei civile romneti, la 9
martie 1945, conducerea administrativ i politic a Oradiei a fost preluat de elemente
comuniste locale, a cror ascensiune la putere a fost facilitat de administraia militar
sovietic. Regimul comunist a determinat schimbri eseniale n ansamblul vieii publice
ordene, pervertind i ncetinind funciile organismului social. Istoria Oradiei n anii
dictaturii comuniste poart amprenta specific fiecreia dintre etapele evoluiei acestui
regim la scar naional. Anii 1944-1947 au corespuns etapei cuceririi puterii politice de
ctre forele comuniste.
Cartier n stil stalinist n Oradea anilor '80
Modelul stalinist a dominat ntreaga via politic, social-economic i cultural ntre
anii 1948-1965. Regimul Ceauescu (1965-1989), practicnd o oarecare destindere i
liberalizare n primii ani, a readus n prim-plan modelul stalinist i mai mult chiar, a instaurat
socialismul dinastic. Paralel cu lupta pentru cucerirea puterii politice, autoritile comuniste

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
au declanat aciunea de reprimare a tuturor elementelor necolaboraioniste, a unui numr

impresionant de persoane prezente n campania de rezisten mpotriva comunismului i a
luptei pentru victoria partidelor democratice. La momentul oportun acetia trebuiau
nlturati de pe scena vieii politice. n cursul anilor '50, arestrile si condamnrile politice
au atins culmi nebnuite. Deosebit de violent a fost represiunea asupra diferitelor biserici
i culte, episcopii i preoii constituind una dintre cele mai numeroase categorii de deinuti
politici.
n ciuda vicisitudinilor de ordin politic i ideologic, viaa economic a Oradiei a
cunoscut, n anii dictaturii comuniste, o incontestabil dezvoltare. ncepnd din 1949-1950,
dup naionalizare, ntreprinderile i-au desfurat activitatea n conformitate cu planurile
cincinale, caracteristice vremii. Accentul dezvoltrii industriale a fost pus pe ramurile
constructoare de maini, energetic, siderurgic i chimic, dar industria uoar i
alimentar a fost, de asemenea, reprezentativ. Urmare a acestor evoluii economice,
populaia Oradiei a crescut semnificativ, sporului natural adugndu-i-se i o important
component de micare a populaiei ctre zonele mai dezvoltate. S-au nregistrat progrese
i n domeniul serviciilor publice, transport, sntate. De asemenea, turismul a constituit o
preocupare pentru autoritile vremii, n acest sens Bile Felix i Bile 1 Mai, ale cror
resurse de ap termal cu efecte curative aveau o reputaie constituit nc din Antichitate,
dar mai ales din secolul XVI, au fost aduse la standardele vremii.
ncepnd cu anii '70, efectele negative ale politicii de industrializare forat s-au
fcut simite i n Oradea, ca i la nivelul ntregii ri. Concentrarea aproape a ntregii
producii industriale i agricole pentru export, n vederea obinerii resurselor financiare
necesare pentru a plti toat datoria extern a Romniei, a adus populaia n situaia de a
se confrunta cu numeroase lipsuri i greuti. Nivelul de trai al ordenilor, a fost, ns,
relativ suportabil comparativ cu situaia locuitorilor din alte centre urbane romneti, avnd
n vedere poziia privilegiat, de ora de frontier. Evenimentele revoluionare din
decembrie 1989 au determinat mutaii profunde n structurile politice, sociale i economice

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
romneti, fiind percepute imediat i n Oradea. De remarcat, pentru perioada post-

decembrist, la nivelul Oradiei, este ntoarcerea acesteia la vechea sa traditie universitar.
ncepnd cu 2 mai 1990, prin hotrre de guvern, ia fiin Universitatea Tehnic din
Oradea, care devine, un an mai trziu Universitatea din Oradea. n anii care au urmat,
instituia a cunoscut o continu dezvoltare, fiind actualmente unul dintre cele mai
nsemnate centre universitare din zona de vest a rii.
1.2. Caracterizare general a teritoriului administrative

Oraul este amplasat ntre dealurile care despart i unific ntr-un armonios mod
Cmpia Crianei i terminaiile cu aspect deluros ale Munilor Apuseni. Situat pe malurile
rului Criul Repede, ru care desparte oraul n aproape dou jumti egale, el este
poarta de legtur cu lumea central i vest european. n funcie de principalele puncte
cardinale, oraul se afl n extremitatea nord-vestic a Romniei, la intersecia paralelei de
4703` latitudine nordic cu meridianul de 2155`longitudine estic.
Aflat la aproximativ 10 km de Bor, cel mai mare punct de frontiera la grania de
vest, municipiul Oradea se afl pe locul al zecelea ca mrime ntre oraele Romniei. Mai
exact, el se ntinde pe o suprafa de 11.556 ha.Oraul se afl la o altitudine de 126 m
deasupra nivelului mrii, n zona de deschidere a vii Criului Repede spre arealul cmpiei
joase, ntr-o zon de contact ntre prelungirile Munilor Apuseni i extins Cmpie Banato-
Crian.
Zona metropolitan Oradea include municipiul Oradea i 11 comune suburbane:
Biharia, Bor, Cetariu, Cheresig, Giriu de Cri, Ineu, Nojorid, Oorhei, Paleu, Snmartin,
Sntandrei i Toboliu. Suprafaa total este de 72.226 ha. Populaia total a zonei
metropolitane era n 2002 de 249.746 locuitori, din care 68.2% romni, 28.7% maghiari,
2% igani, 1.1% alte etnii.
Asociaia urmrete prin aplicarea strategiei de dezvoltare durabil, ca teritoriul
zonei metropolitane Oradea s devin n perspectiv un spaiu urbanistic comun integrat.

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
Zona metropolitan Oradea este membr n reeaua european a regiunilor i zonelor

metropolitane.
1.3. Caracterizare geografic-geologie,hidrologie,resurse natural

a. Geologia i tectonica
n Oradea exist formaiuni sedimentare ale cuverturii posttectonice de vrste
cuaternar (holocen, pleistocen), neogen ( pliocen, miocen), cretacic superior(senonian) i
formaiuni ale fundamentului de vrste cretacic inferior, jurasic i triasic.
n urma analizrii probelor prelevate din forajele executate anterior n zon s-au
stabilit urmtoarele adncimi ale limitelor geologice:
Cuaternar-Pliocen 30m.
Pliocen - Miocen 420m
Miocen-Cretacic sup 480m.
Cretacic sup-Cretacic inf 930m.
Cretacic inf - Jurasic 1650m.
Jurasic Triasic 2060m.
CUATERNAR alctuit din depozite de teras holocene (pietriuri, nisipuri) i depozite
pleistocene (nisipuri, argile, marne), intervalul de adncime 0 50m.
Pliocen superior( pannonian sup) predominant psamitic, format din nisipuri i gresii
cu intercalaii de marne i argile, cu grosimi cuprinse ntre 170-350m.
Pliocen inferior( pannonian inf) predominant pelitic, format din marne i argile cu
intercalaii de nisipuri i gresii, cu grosimi cuprinse ntre 400-650m.
- Miocen reprezentat prin Sarmaian i Tortonian , formate din complexe grezos-
tufacee i marnos-nisipoase, marnocalcare, cu grosimi cuprinse ntre 180-700m.
- CRETACIC SUPERIOR reprezentat prin Senonian, alctuit din marnocalcare cu
intercalaii grezoase, cu grosimi cuprinse ntre 40-200m.

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
- CRETACIC INFERIOR alctuit din calcare cenuii i albe, marnocalcare grezoase,

argilite negre, cu grosimi cuprinse ntre 600-800m.
- JURASICUL alctuit din argilite negre silicioase, calcare cenuii (dogger) i la
partea inferioar (liasic) din argilite grezoase roii-vioalacee i gresii cuaritice cenuii cu
grosimi cuprinse ntre 200-400m.
- TRIASICUL alctuit din calcare albe i cenuii, calcare dolomitice cenuii, argilite
negre, gresii cuaritice violacee, cu grosimi cuprinse ntre 700-1000m.
b) Caracteristicile rocii colectoare
Roca colectoare este constituit din calcar dolomitic fisurat, cu o grosime de cca
700m. n acoperi i n culcu sunt dezvoltate formaiuni impermeabile constituite din
argilite jurasice, respectiv din gresii cuaritice werfeniene, astfel nct acviferul este meninut
sub presiune pe toat suprafaa. Caracteristicile colectorului tiasic snt urmtoarele :
- colectorul are dubl porozitate (fractural i matricial), cu o porozitate a fracturilor
de 10% i o porozitate a matricei de 2%;
- densitatea rocii colectoare: fr= 2,730 Kg/m3 ;
- capacitate caloric: cr = 1030 J/KgK;
Bloc tectonic este conturat la nivelul fundamentului de sisteme de falii periferice,
confirmate de profilele seismice i de lucrrile de foraj. Imaginea tectonic la nivelul
triasicului se prezint astfel :
- spre nord limita este constituit de prelungirea spre vest a sistemului de falii Vadul
Criului-Subpiatr. La nord de aceast falie, spre platforma Biharia-Slard, triasicul este
ridicat cu 200-500m.
- spre vest blocul este net delimitat de falia Sntandrei, spre grabnul Giri, cu o
sritur de 200-300m.
- spre sud limita blocului este constituit de falia Nojorid, cu o sritur de 250m.
- spre est blocul este delimitat de sistemul de falii Velena, cu srituri de 300-400m.

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
n cadrul blocului apare i o compartimentare secundar, generat de un sistem de

falii orientate nord-est sud-vest. Toate aceste sisteme de falii constituie ci principale de
circulaie a apei.
c)Hidrogeologia perimetrului
Tipul de acvifer este acvifer sub presiune cu nivele piezometrice pozitive, n parte
datorate fenomenelor de gaz-lift i termolift.
Calculul parametrilor hidrogeologici s-a fcut prin prelucrarea datelor din testele de
eficacitate i performa din forajele executate anterior n zon.
Valorile medii ale parametrilor transmisivitate T = 58,0 m3/m/zi i conductivitate
hidraulic K = 0,5 m/zi -indic un potenial acvifer relativ ridicat al acviferului triasic n zona
estic a municipiului Oradea.
Temperatura de fund msurat la adncimea de 2800m este de 850 C iar
temperatura la capul de exploatare este de 700 C.
Din punct de vedere chimic apa este sulfato-bicarbonato-calco-magnezian cu un
coninut relativ ridicat de gaze.
Modelul hidrogeologic al sistemului hidrogeotermal convectiv din zona Munii
Pdurea Craiului, Bazinul Borod, Oradea, Bor ia n considerare existena unei alimentri
naturale a acviferului n cadrul circuitului hidrologic activ prin infiltrarea apelor
meteorice n arealul prii nordice a m-ilor Pd Craiului, unde carbonatitale mezozoice
afloreaz pe suprafee de sute de
Km2 .
nclzirea apelor la temperaturile ridicate din colectorul triasic se datoreaz
contactului cu rocile fierbini ale prii estice a Depresiunii Pannonice, care are un regim
termic pronunat, indus prin convecie mrit la baza litosferei.
Continuitatea hidraulic este asigurat de existena cilor prefereniale de curgere
(falii cu extensie regional i fee de strat, lrgite prin dizolvare i susinute prin breciile

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
existente n planul lor) i a cilor secundare (fisuraii mecanice sau chimice existente n
masivele de roci calcaroase i dolomitizate de vrst mezozoic).
n zona Oradea, evidenele hidrodinamice, termice, chimice i izotopice, atest
existena unor celule convective (care includ tot masivul de roci triasice i n zonele
faliate-foarte probabil i pe cele jurasice i cretacice), precum i a circulaiei fluidelor
preponderent prin estul i nordul perimetrului (de-a lungul sistemelor de falii Velena i
Tilecu), dar i circulaia mai lent, pe ci secundare, prin ntregul colector, fapt ce a
permis nlocuirea apei iniiale.
d. Clima
Clima este determinata de vanturile din vest fiind o clima temperata continentala,
cu o temperatura medie anuala de +10.40 C. Pentru luna iulie media nedepasind +210 C,
in timp ce in ianuarie se inregistreaza o medie de -1.40 C. Precipitatiile inregistreaza o
medie anuala de 585.4 mm. Temperatura maxima absoluta inregistrata fiind de +39.40 C
(august 1952), iar minima absoluta de -30.40 C (decembrie 1961)
Conform masuratorilor inregistrate in Statia Meteo Oradea din cadrul Centrului
Meteorologic Regional Transilvania temperaturile extreme inregistrate in loc. Oradea in
decursul anului 2007 au fost + 40.40 C (20 iulie) si -9.50 C (28 ianuarie).
Precipitatiile sunt strans legate de umiditatea aerului si a nebulozitatii. Astfel in
sectorul de campie in care este localizata loc. Oradea precipitatiile medii multianuale sunt
cuprinse intre 500 700 mm, in arealul de dealuri 700 1000 mm.
Intervalul cel mai ploios est august octombrie 82.4 mm, iar cel mai uscat martie aprilie
13 3.2 mm.
Regimul vantului este determinat de caracterul, succesiunea si frecventa sistemelor
barice.
La nivelul judetului frecventa cea mai ridicata o reprezinta vanturile din sector sudic.
Conditiile climatice ale orasului Oradea sunt:

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
Conform Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor

indicativ CR-1-1-3-2005, valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol pentru un
interval mediu de recurenta de 50 ani si este s(0,k) = 1.5KN/mp
Conform Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor.
Actiunea vantului. Indicativ NP 082 04 valoarea caracteristica a presiunii de
referinta a vantului la 10 m, mediata pe 10 min, cu interval mediu de recurenta de 50 ani
este qr = 0.5 Kpa cu o probabilitate de depasire anuala de 2%.
Flora municipiului nu difer de cea a judeului. n numeroase zone ale oraului cresc
arbori de magnolii, iar n apropiere de Oradea exist o pdure relativ ntins de foioase.
Rul Criul Repede a creat n mai multe zone o lunc, unde vegetaia este tipic acestui
relief.
Animalele slbatice lipsesc aproape n totalitate, existnd totui grupuri de roztoare
i mamifere mici, precum i cprioare, n pdurea Felix de lng ora. Dar sunt i unele
reptile cum ar fi oprla i arpele de ap care se afl ndeosebi pe malurile Criului
Repede. Dintre mamifere putem aminti i vidra.n Criul Repede triesc deasemenea mai
multe specii de peti , cum ar fi : Avat , Biban , Caras , Crap , Lin , Pstrv , Roioar ,
Somn , alu , tiuc , Clean .a.
1.4. Resurse de ap
Prin municipiul Oradea trec rul Criul Repede, prul termal Pea, precum i
prurile Paris, Slbatic, Adona, Criul Mic, toi aflueni ai Criului Repede. Acesta strbate
oraul chiar prin centru, crend o lunc n centrul istoric. n anii 1980, n dreptul satului
Tileagd s-a construit primul hidrobaraj pe Criul Repede.
1.5. Turism, agroturism

Amplasarea geografic face ca Oradea s fie un punct nodal foarte important n
turismul regional i internaional. Astfel, municipiul se gsete la numai 12 km de Bile
Felix, cea mai mare staiune balneo-climateric permanent din Romnia. n acelai

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
timp, pe teritoriul judeului Bihor se afla i multe alte obiective turistice atractive: staiunea
Stna de Vale, formaiunile carstice din Munii Apuseni, spectaculoasele vi ale rurilor ce
strbat judeul, obiceiurile i tradiiile de pe ntreg cuprinsul su, multitudinea de
supravieuiri arhitecturale rneti, dar i alte atracii de factur natural i antropic.
Potenialul turistic al Oradiei este dat nu numai de poziia sa general, ci i de istoricul i
arhitectura sa, precum si de amplasamentul monumentelor sale n planul oraului.
Impresia pe care o las celor care o strbat, simpli turiti sau iubitori de arhitectur veche,
este aceea de spectaculoas rezervaie de arhitectur, de loc unde frumosul, vechi i mai
nou, se mbin ntr-un tot unitar, armonios, complex.
Pentru a cldiri un avantaj competitiv n concurena sa cu alte entiti,
administraia public local i industria de turism local trebuie s lucreze mpreun pentru
a alege i a se concentra pe acele prioriti cu potenial ridicat de ntrire a economiei
locale. Pe acele linii directoare prioritare aflate n plin ascensiune i dezvoltare, dar
lipsite momentan de o susinere coerent i aplecat, de un aport financiar
substanial. Propunerea de proiect intenioneaz s stabileasc, mpreun cu actorii cheie
implicai n industria turistic local i prin extensie regional, direcii strategice ce vor
poziiona turismul n Oradea astfel nct s genereze valoare adugat, un plus valoric
inerent unei revitalizri economice, sociale i cultural- artistice (revitalizri urbane,
regenerri urbane), prin construirea unui avantaj competitiv pe piee int.
1.6. Ci de comunicaie
Oradea dispune de Aeroportul Internaional Oradea, ce deservete companii
aeriene interne i externe, fiind principala poart de intrare n ar din zona nord-vestic. n
prezent de pe Aeroportul Internaional Oradea compania Tarom efectueaz zboruri interne
zilnic, iar companiile Carpatair i Club Air efectueaz curse regulate spre diferite destinaii
din Germania, Italia, Frana, Grecia (Milano, Torino, Munchen, Dusseldorf, Paris, Atena,
etc.).

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
Oradea reprezint cel mai important nod feroviar din nord-vestul rii. Este tranzitat
de Magistrala Principal 300 Bucureti-Oradea.
nc de la sfritul veacului al XIX-lea, Oradea a avut alte dou gri n afar de cea
central, anume Gara Velena, care a servit tot mai mult ca triaj pentru traficul de marf, i
Gara Ioia.
Astzi municipiul dispune de 4 gri:
Oradea - Gara Central (trafic intern i internaional de cltori)
Oradea Est - Velena (staie de triaj i transport cltori-navetiti)
Oradea Vest - Ioia (staie de triaj i transport cltori-navetiti)
Episcopia Bihor - (punct de trecere a frontierei i transport cltori-navetiti)
Datorit siturii oraului lang grania de vest a Romniei, i avnd legturi rutiere
cu Ungaria prin vama Bor, Oradea dispune de mai multe proiecte de infrastructur. n
2012 este preconizat ca tronsonul Cluj-Napoca Oradea al autostrzii Transilvania s fie
terminat. Astfel cu continuarea acesteia n Ungaria, respectiv autostrada M3, va exista o
legtur rutier pan la Viena. De asemenea exist planuri ca autostrada M4 s fie
prelungit de la Budapesta pn la Oradea. n acelai timp este n plan construirea
Coridorului 4 Pan-European care va trece pe la Seghedin, Arad, Timioara, Lugoj, Deva i
Sibiu. Sunt n faza de proiect dou drumuri expres care s fac legtura cu Satu Mare,
Baia Mare i Arad. Centura de ocolire a municipiului este i ea reabilitat i lit la 4
benzi.
Drumurile naionale si europene care trec prin Oradea sunt: DN1, DN76, DN79,
E60, E79, i E671
1.7. Economia local

Oradea a fost dintotdeauna una din cele mai prospere orae ale Romniei i unul
dintre cele mai semnificative centre economice, n mare parte datorit proximitii fa de
frontiera cu Ungaria, devenind astfel o poart nspre Occident. PIB-ul per cap de locuitor

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
este cu aproximativ 150% din media din Romnia. Dup 1989, datorit numrului mare de
consumatori, Oradea a cunoscut o revigorare economic, nu att n sectorul industrial ct
n cel de servicii.
Rata omajului din Oradea este de 6.0 %, ceva mai mic dect media pe ar, dar
mult mai mare dect media pe judeul Bihor, de aprox 2%. Municipiul Oradea are o
economie a crei structur cuprinde majoritatea domeniilor i realizeaz 63% din producia
industrial a judeului: construcii de maini, prelucrarea lemnului i mobilier, pielrie,
blnrie i nclminte, confecii, tricotaje i lohn, chimie, industrie alimentar, materiale
de construcii, confecii metalice i plastice, piese de schimb, electronic, etc.
Municipiul Oradea dispune de o reea de instituii i servicii de interes public
general: transport, proiectare, construcii, instalaii, turism, activitate hotelier, import-
export. Toate activitile economice sunt sprijinite de asistena indispensabil a peste 26 de
bnci cu filiale n ora i jude.
Piaa imobiliar ordean a cunoscut n ultimii ani o cretere accelerat ajungnd la
cote relativ identice cu pieele imobiliare din Bucureti, Braov i Timioara. Trendul
ascendent s-a accelerat odat cu invitaia primit de Romnia de a adera la structurile
euro-atlantice.
1.8. Tipurile de turism care pot fi dezvoltate cu preponderen n Judeul

Bihor:
Turismul montan
Avnd n vedere c majoritatea teritoriului Judeului este acoperit de zona
montan, care cuprinde uniti importante i atractive ale Munilor Apuseni Munii Bihor-
Vldeasa, Pdurea Craiului, Codru-Moma, es - Plopi - considerm c aceast form de
turism (care poate include i forme specifice) trebuie s fie o component a dezvoltrii
turismului n jude. Ea poate fi combinat cu turismul de aventur, speoturism (acestea
dou n special pentru tineri sau pentru persoane instruite), ecoturism, turism cultural.

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
Resursele existente n zona montan sunt naturale, istorice (arheologice) i culturale, iar
combinaia dintre ele poate fi extrem de valoroas n programele turistice.
Turismul de aventura i speoturismul
Aceast form de turism se leag de practicarea unor sporturi extreme i atrage tot
mai muli adepi, n special tineri. n judeul Bihor se practic mai ales: rafting, caiacul,
escaladari, speoturism, parapant i mountainbiking. n general, infrastuctura pentru
aceste sporturi, amenajrile i ofertanii de servicii sunt insuficient dezvoltate fa de
potenialul Judeului.
Speoturismul se practic n special n zona Padi-Cetile Ponorului, Defileul
Criului Repede, Cheile Albioarei i Valea Videi (Munii Pdurea Craiului) i n valea Iadei.
Cele mai multe trasee de escalad, de diferite grade de dificultate, sunt concentrate n
sectorul Vad - uncuiu, din care circa 100 au fost reamenajate. Trasee de var i de iarn
se gsesc i n zona Aleului - Bohodei.
Zborul cu parapant se practic ocazional n zona Roia, Padi, Hidielul de Sus,
Stana de Vale. Mountainbiking se poate practica n zona Stana de Vale, munii Pdurea
Craiului, zona Padi.
Cicloturismul
Datorit reliefului i a numeroaselor drumuri forestiere, a drumurilor de care i a
reelei de poteci marcate, cicloturismul are toate condiiile necesare pentru a putea fi
practicat cu succes pe teritoriul Judeului. innd cont i de faptul ca este un mijloc de
locomoie relativ ieftin i ecologic, uor de utilizat de o larg categorie de turiti,
cicloturismul va putea fi la fel de popular ca drumeiile. Pentru aceasta, vor fi necesare
trasee prestabilite pentru cicloturism i centre de nchiriere pentru biciclete n jude.
Pescuitul
Dei potenialul turistic oferit de pescuit este important, lipsa organizrii, publicitii
i promovrii, face ca amenajrile existente s fie puin puse n valoare. Amenajrile de

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
agrement adiacente acestor locuri ofer servicii insuficiente i de slab calitate. Pescuitul
sportiv n judeul Bihor se practic n perioada 1 mai 14 septembrie a fiecrui an.
Specii de peti care pot fi pescuii: crap, clean, mreana, dar i: pstrv indigen, lipan
i lostri.
Ecoturismul
Ecoturismul este una din formele de turism care ia n considerare i aplic
protejarea mediului i respectul fa de comunitile umane i modul lor de via tradiional,
fiind un exemplu de cele mai multe ori pozitiv al turismului responsabil.
Datorit prezenei n jude a unei suprafee mari din Parcul Natural al Munilor
Apuseni, a unor zone umede relativ extinse, biodiversitatea este una din atraciile majore
ale mediului natural din Bihor. Distribuia ariilor naturale protejate pe ntreg teritoriul
Judeului, n zone uneori locuite de comuniti strvechi care nc i-au pstrat specificul
cultural, face posibil dezvoltarea ecoturismului n Bihor.
Turismul balnear i de sntate
Prin bogia resurselor subsolului, Judeul Bihor are un potenial foarte ridicat pentru
turismul balnear i curativ. Bihorul dispune deja de staiuni balneoclimaterice importante,
care atrag foarte muli turiti romani i strini: Bile Felix, Bile 1 Mai, urmnd a se
individualiza i alte zone unde se va dezvolta acest tip de turism Marghita, Beiu, Tinca.
Turismul cultural
Varietatea motenirii istorice i culturale a Judeului face posibil dezvoltarea unor
programe de turism cultural cel puin la fel de variate: vizite ale unor monumente istorice,
ale zonelor etnografice, ale vestigiilor arheologice, bisericilor de lemn i nu numai. La
potenialul existent n Bihor, este doar o problem de fantezie i mobilizare s se dezvolte
acest tip de turism.
Agroturismul
Redescoperirea modului de via tradiional, posibilitatea de a petrece timp n
regiuni marcate de tradiiile rurale ale unor ri reprezint principala motivaie a cltorilor
SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
care opteaz pentru aceste tipuri de turism. Judeul Bihor are un bogat patrimoniu n acest
sens, care ns mai poate fi dezvoltat prin intervenii strategice foarte simple. n Bihor vom
gsi gospodrii tradiionale rneti ce ofer gzduire, transport cu mijloace tipice zonei,
produse culinare care ar putea deveni mrci locale de succes i, n general, o ambianta
minunata.
Turismul de afaceri
Avantajul Judeului n domeniul turismului de afaceri este faptul c Oradea este un
ora de grani, des folosit ca punct de plecare n numeroase cltorii de afaceri. Mai mult,
dezvoltarea sectorului de afaceri al Judeului poate i trebuie s favorizeze acest tip de
turism
Turismul urban
Fiind n strnsa legtur cu existena oraelor, a zonelor urbanizate, acest tip de
turism poate fi deci dezvoltat mai ales n acele orae care ofer deja minimul condiiilor
pentru turism (posibiliti de cazare i masa bune, alternative de petrecere a timpului). Dei
potenialul exist, n prezent nu putem spune c turismul urban poate fi dezvoltat imediat n
Bihor (cu excepia oraului Oradea), ns poate fi un obiectiv pentru viitor. Cu toate c
mediul rural i specificul su deosebit domin oarecum turismul bihorean, exist i o istorie
pozitiv a urbanizrii care poate fi valorificat n viitor prin turism.
1.9. Impactul sectorului energetic asupra mediului

Producia de energie, n special prin utilizarea materiilor energetice fosile (crbune,
petrol, gaze naturale, lemn), este n prezent mare productoare de poluare.
Studiile efectuate arat c tehnicile de producere a energiei au impact asupra
mediului afectnd aerul, apa, solul, fauna, flora i colectivitile umane n mod difereniat.
Deoarece combustibili fosili rmn dominani, problema gazelor de ser (CO 2) va
rmne actual i tot mai ngrijortoare. n mun.Oradea sursele principale de energie sunt:
gaz-metan i solide (crbun, lemn) .
SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
1.10. Tipuri de zcminte geotermale, clasificare:

Clasificarea zcmintelor geotermale
O clasificare a zcmintelor geotermale propus de Consiliul Mondial al Energiei este
prezentatmai jos :
A. Resurse cu temperatur inalt (>225C):
a) zcminte predominant lichide (inclusiv regiuni bifazice n zcmnt);
b) zcminte predominant vapori (abur supranclzit);
c) saramuricu concentraie mare de solide dizolvate(>100g/kg);
d) zcminte vulcanice (temperaturi foarte mari i concentraii foarte mari de gaze
vulcanice);
B. Resurse cu temperatur medie (125-225 C):
a) zcminte predominant lichide (posibil bifazice n partea superioar);
b) efluente din zcminte cu temperatur nalt;
c) fluid rezidual de la utilizarea fluidului de tip A;
C. Resurse cu temperatura joasa (<125C):
a) zcminte n ntregime lichide;
b) efluente din zcminte cu temperatur medie;
c) fluid rezidual de la utilizarea fluidului de tip B;
D. Resurse din roci uscate fierbiii:
Acestea sunt roci aflate la adncimi accesibile prin foraj, dar coninnd ap n
cantiti infinitezimale sau chiar de loc. Apa este introdus i extras, dupa ce se
nclzete, prin sonde deinjecie i producie.
n general este necesar creearea artificial a fisurilor pentru circulaia apeiprin roca
fierbinte (permeabilitate artificial), prin explozii subterane. Temperatura rocii trebuiesa fie
suficient de mare pentru a nclzi apa pn la o temperatur utilizabil. n prezent utilizarea
acestei resurse nu este rentabil din punct de vedere economic.

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
E. Resurse geopresurizate:
Aceste resurse se gsesc n bazine sedimentare adnci unde, datorit unei
sedimentri rapide i a dezvoltrii faliilor ristice, au fost nchise n sonde de iei foarte
adnci. Aceste resurse nu au fost cercetate i evaluate corespunztor, fiind foarte puin
atractive din punct de vedere economic.
Resursele geotermale utilizate n prezent sunt cele de tipul A, B i C n care o cantitate
suficient de mare de fluid e coninut n roci poros - permeabile, de unde poate fi extras
cu ajutorul sondelor de producie. Astfel de zcminte se numesc zcminte hidro-
geotermale i se pot clasifica n dou grupe:
a.) Zcminte de entalpie sczut cu t<150C la 1000 m adncime , sunt
localizate n general n bazine sedimentare din zone cu grosimi relativ mici ale scoarei
terestre. Aceste zcminte au un potenial energetic ridicat dar cu temperaturi n general
mici datorit cantitilor foarte mari de apa geotermal coninut de rocile sedimentare cu
porozitate mare
b.) Zcminte geotermale de entalpie ridicat cu t>150 C la 1000 m adncime,
sunt localizate nregiuni vulcanice active situate n regiunile de contact dintre plcile
tectonice

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
Zcminte de entalpie sczut n bazin sedimentar
Zcminte geotermale de entalpie ridicat

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
Structura unui sistem geotermal ideal

Principiul conversiei energiei geotermale
Fluidul geotermal extras cu ajutorul sondelor de producie poate fi utilizat n 2
moduri:
- indirect (a.)
- direct (b.):
A.) indirect (utilizare indirecta), adic transformarea energiei termice coninut n
fluidul geotermal ntr-o alt form de energie, de obicei energie electric. n acest scop
sunt utilizate n special zcmintele de entalpie ridicat, care produc abur saturat umed
(mai rar abur saturat uscat); acesta este separat n separatoare de condens (n 1 sau 2
trepte de presiune), iar aburul saturat uscat e destins n turbine cu condensaie sau cu
contrapresiune, aceste turbine antrennd generatorul electric.
B.) direct (utilizare direct), adic utilizarea direct a energiei termice coninute n
fluidul geotermal. Domeniul de utilizare depinde de temperatura cu care fluidul geotermal
ajunge la suprafa precum i de compoziia sa chimic.
Principalele domenii n care energia geotermal poate fi utilizat direct, n funcie de
temperatura fluidului geotermal i n condiii de eficien economic .
nclzire central;
utilizri industriale;
utilizri agricole;
balneologie.
Valorificarea energiei geotermale - Potenial i resurse mondiale:
Se apreciaz c Terra dispune de un potenial geotermal teoretic, regenerabil, sub
form de cldur nmagazinat n scoara ei, de cca 3,4 x 1025 calorii, ceea ce reprezinta
de 500000 ori consumul mondial de energie a anului 1984.

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
Dezvoltarea utilizrii energiei geotermale n noul secol are la baz evaluarea

tendinelor din ultimii 30 de ani. Rata anual de cretere a utilizrii indirecte a energiei
geotermale la nivel mondial ntre 1975 - 1995 a fost la 9% pe an, astfel nct dac aceast
rat s-ar pstra, producia de energie electric ar putea ajunge n 2010 la 130 TWh i n
2020 la 320 TWh. n cazul utilizrilor directe ale energiei geotermale se estimeaz o
cretere de 6 % pe an din aceeasi perioad, astfel incat in cazul in care aceasta rata se
pastreaz, n 2010 se va ajunge la o productie de energie de 80 TWh si in 2020 la 140
Twh.
De asemenea, dezvoltrile recente a sistemelor geotermale cu PC cu surs
subteran, au fcut posibile utilizarea cldurii Pmntului de ctre orice ar, att pentru
nclzirea spaiilor de locuit ct i pentru obinerea de aer conditionat. Rata estimat de
cretere pentru acest tip de utilizare a energiei geotermale este de 6 % pe an.
Aceste rate de cretere depind n mare msur de ncrederea investitorilor att de
stat ct i privai n acest tip de energie regenerabil, ct i de disponibilitatea fondurilor
existente.
In sectorul energetic din majoritatea statelor europene s-au produs transformari
majore determinate de necesitatea cresterii sigurantei in alimentarea cu energie a
consumatorilor, iar in cadrul acestei cerinte, sursele regenerabile de energie ofera o solutie
viabila, inclusiv aceea de protectie a mediului inconjurator.
Siguranta alimentarii cu energie a consumatorilor din statele membre ale Uniunii
Europene este asigurata in mod obligatoriu prin luarea in considerare a importurilor, in
conditiile liberalizarii pietei de energie si in conformitate cu nevoia stringenta de atenuare a
impactului asupra mediului climatic planetar.
Romnia este semnatara protocolului de la Kyoto, privind reducerea emisiei de
gaze, cu efect de sera n atmosfera, implicit a dioxidului de carbon, prin urmare utilizarea
energiilor neconvenionale paralel cu reducerea emisiilor actuale ar nsemna un pas

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
important n cazul aciunilor susinute privind eliminarea factorilor generatori ai modificrilor

climatice.
Necesitatea de asigurare a unei dezvoltari energetice durabile, concomitent cu
realizarea unei protectii eficiente a mediului inconjurator a condus in ultimii 10 15 ani
la intensificarea preocuparilor privind promovarea resurselor regenerabile de energie si a
tehnologiilor industriale suport. Politica UE in acest domeniu, exprimata prin Carta Alba si
Directiva Europeana 2001/77/CE privind producerea de energie din surse regenerabile,
prevede ca, pana in anul 2010, Uniunea Europeana largita va trebui sa isi asigure
necesarul de energie in proportie de circa 12% prin valorificarea surselor regenerabile. In
acest context, in multe tari europene dezvoltate (Franta, Italia, Germania, Austria),
posesoare de resurse geotermale similare cu cele ale Romaniei, preocuparile s-au
concretizat prin valorificarea pe plan local / regional, prin conceperea si realizarea unor
tehnologii eficiente si durabile, care au condus la o exploatare profitabila, atat in partea de
exploatare a resurselor (tehnologii de foraj si de extractie din sondele geotermale), cat si in
instalatiile utilizatoare de la suprafata.
Rezervele de energie geotermal confirmate (cu sondele existente, exploatate cu
ajutorul pompelor submersibile i nu artezian) se ridic la cca 200000 TJ pentru o perioad
de 20 ani.
Puterea instalat a sondelor existente e de aproximativ 320 MW termic (pentru o
temperatur de referin de 25C) din care doar 152 MWt sunt utilizate n prezent - furnizai
de 60 de sonde ce produc apa geotermal cu t = 55 - 115C. Pn n anul 2000 n
Romnia nu s-a produs energie electric, resursele geotermale s-au utilizat conform
graficului, doar pentru termoficare, pentru sere, piscicultur, agricultur, procese
industriale, balneologie.

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
Utilizri directe ale energiei geotermale n Romnia: putere instalat i producere de

energie termica [TJ/an]
Utilizari directe Pi [MWtl Energia produsa [TJ/an]

Termoficare 53 1073
Balneologie 42 871
Procese 14 201
industriale
Inclzirea 40 665
serelor
Piscicultur 3 60
In functie de temperatura inregistrata la sursele hidrogeotermale (valorificate prin

foraj si extractie) din Romania, geotermia de joasa entalpie se inregistreaza la ape de
adancime (cu temperaturi cuprinse intre 25 0C si 600C) si, respectiv, geotermia de
temperatura medie (ape mezotermale), cu temperatura de la 60 0C pana la maximum
1250C.
Resursele geotermale de joasa entalpie se utilizeaza la incalzire si la prepararea
apei calde pentru consum, in imobile rezidentiale (locuinte), anexe industriale, tertiare

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
servicii (birouri, spatii de invatamant si educatie, spatii comerciale si sociale, spitale etc.)
sau constructii agrozootehnice (sere, solarii, ferme pentru cresterea animalelor s.a.).
Limita economica de foraj pentru ape geotermale nu depaseste, in general, 3.300 m
si a fost atinsa numai in anumite zone (de exemplu, bazinul geotermal Bucuresti Nord sau
perimetrele Snagov Balotesti).
In anul 1990, in Romania se aflau in exploatare curenta 64 de sonde, pentru utilizari
locale diverse, precum asigurarea incalzirii si apei calde la ansambluri de locuinte, cladiri
cu destinatie publica sau industriale, constructii agrozootehnice etc. In prezent se afla in
functiune aproximativ 75 de sonde de tip hidrogeotermal, in zone geografice diferite, iar
potentialul energetic exploatabil in conditii economice depaseste 100 mii tep/an.
Energia maxim de peste 20%.
In etapa actuala se afla in conservare sau rezerva un numar relativ ridicat de sonde
cu potential energetic atestat.
Materialele si echipamentele utilizate in situ au un grad ridicat de uzura fizica si
morala (schimbatoare de caldura neperformante, nivelul avansat de coroziune, infundari,
depuneri, conducte si vane din otel fara izolatie termica, fiabilitate redusa etc.).
Durata de exploatare a instalatiilor in functiune este mai mare de 20 ani, iar
gestiunea energetica (sistemul de facturare a energiei livrate utilizate) se inregistreaza in
regim pausal, cu baza de calcul prin citire periodica a parametrilor la gura sondei, cu
aparatura de tip industrial (lipsa de contoare de caldura si aparatura de precizie ridicata).
1.11 Perimetrul geotermal Oradea

Un aport important n alimentarea cu energie termic a municipiului l poate aduce
valorificarea potenialului geotermal existent n zcmntul Oradea.
Zcmntul geotermal din Oradea a fost identificat ntre anii 1963-1964 i apoi
cercetat geologic i hidrodinamic n perioada 1965-1988 prin 12 sonde amplasate pe
teritoriul municipiului Oradea. Zcmntul acoper o suprafa de aproximativ 110 km2

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
dispus aproape n ntregime n subsolul municipiului Oradea. Acviferul hipertermal este

cantonat n reeaua complex de fisuri din calcarele i dolomitele de vrst triasic dispuse
la adncime de 2.500 m i face parte dintr-un amplu sistem hidro-geotermal cu alimentare
natural (Bazinul Aled-Borod) cu descrcare n zona izvoarelor termale de la Bile 1 Mai.
Avnd o surs comun de alimentare, acviferele de la Oradea-Bile Felix-Bile 1 Mai sunt
interconectate hidrodinamic, fapt ce a condus la reducerea debitelor izvoarelor i sondelor
din zona bilor ca urmare a intensificrii ritmului de extracie n perimetrul Oradea.
Exploatarea experimental a acviferului geotermal din Oradea n ultimii 17 ani a
permis stabilirea principalelor caracteristici ale acestuia i anume:
- este un sistem cu alimentare, apa fcnd parte din circuitul hidrologic activ (vrsta
apei fiind de cca 18.000-20.000 ani), extragerea a peste 57 mil. metri cubi de ap n ultimii
25 de ani nu a afectat presiunea de zcmnt;
- apa geotermal poate avea un caracter ncrustrant i coroziv dup unii specialiti.
Din punct de vedere al compoziiei chimice nu prezint un pericol de poluare;
- temperatura apei la suprafa variaz ntre 70 grade Celsius n zona Velena i 105
grade Celsius n Zona Ioia Nord, temperatura medie ponderat a celor 12 sonde din
perimetrul Oradea fiind de 87 grade Celsius n erupie liber i 90 de grade Celsius n
pompaj;
- debitele arteziene ale sondelor variaz ntre 5 i 30 l/s funcie de condiiile
geologice, iar debitele posibil de obinut prin pompaj submersibil pot fi de 20-50 l/s;
- colectorul permite reinjectarea apei geotermale uzate termic la presiuni sub 10 bar,
chiar la debite de 25-40 l/s, buna funcionare a primului dublet din cartierul Nufrul
confirm aceast soluie i impune exploatarea apei geotermale cu injecie.
Municipiul Oradea i zona nconjurtoare dispune aadar de surse semnificative
geotermale de energie. Astfel, energia geotermal este exploatat n municipiul Oradea n
urmtoarele puncte termice:

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
- puncte termice pe ap geotermal i gaze naturale: PT 512, PT 513, PT 514

alimentate din centrala termic Geoterm pentru nclzire i ap cald de consum
- puncte termice pe ap geotermal: PT 839, PT 840, PT 844, PT 845, PT 863, PT
878, PT 883 alimentate din centrala termic Nufrul pentru producere ap cald de
consum;
- puncte termice pe ap geotermal PT 911, PT 913 alimentate din centrala termic
Calea Aradului PT 913 pentru producerea de ap cald de consum;
Pentru a exploatarea normal a acviferului Oradea au fost stabilite o serie de sisteme de
captare a apei geotermale situate astfel:
- spre est, limita este considerat proiecia la suprafa a solului a faliei Velena, cu
orientarea aproximativ sud nord, pe aliniamentul sondelor 4769 Snmartin si 506 Cetariu,
pe o lungime de aproximativ 15 km;
- spre nord, de sistemul de falii Vadul Criului-Subpiatr, din zona sondei 506
Cetariu, pna la intersecia cu falia Sntandrei (aproximativ 2,1 km nord-nord-vest de
sonda 1709), limit care are o orientare est-nord-est vest-sud-vest i o lungime de
aproximativ 9 km ;
- spre vest, de falia Sntandrei, orientat nord-nord-est sud-sud-vest (trecnd la
aproximativ 500 m est de sonda 1022), pna la intersecia cu falia Nojorid (la aproximativ 2
km est de sonda 507 Livada), pe o lungime de 10 km;
- spre sud, de falia Nojorid, orientat aproximativ vest-est (pe aliniamentul sondelor
505 Livada i 1719 Nojorid), pe o lungime de 11 km, pn n zona localitii Snmartin,
unde se intersecteaz cu falia Velena.
n Oradea exist un numr de 14 foraje, din care 11 foraje de producie i 1 foraj de
injecie, alte dou foraje fiind finalizate recent (sond aflat ntre Oradea i Cihei, finalizat
n anul 2008) sau n curs de a fi finalizat (n zona Ioia Nord). Forajele produc artezian ap
geotermal cu un debit potenial de 150 l/s. ncepnd cu anul 1996, unele foraje au fost

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
echipate cu pompe submersibile la adncimi cuprinse ntre 120 si 150 m, asigurnd

creterea debitelor exploatate.
Temperaturile apei geotermale sunt cuprinse ntre 70C i 106C. n prezent sunt n
exploatare 10 sonde de producie, cu un debit mediu de 65 l/s i o temperatur de
evacuare cuprins ntre 30 i 45 C. Puterea termic actual este de aproximativ 15 MW
cu un factor de utilizare de cca. 35 %, iar cantitatea de energie termic extras din
zcmnt n anul 2000 i pus la dispoziia utilizatorilor a fost de 53.200 MWht.
Potrivit unor studii elaborate de firme specializate pentru aceast zon, disponibilul
de energie termic exploatabil poate crete semnificativ.
1.12 Situatia existenta:

Colegiul Tehnic Traian Vuia a fost nfiinat la 1 septembrie 1966 sub denumirea de
Liceul industrial pentru construcii de maini, avnd dou clase la cursul de zi i dou la
cursul seral, cu specializrile: tehnologia construciilor de maini i maini i aparate
electrice. A fost primul liceu industrial nfiinat n judeul Bihor.
Avnd o evoluie dinamic, coala i-a mrit n timp att numrul de clase, ct i
specializrile, schimbndu-i de cteva ori i denumirea. Astfel, pe lng specializrile
tehnologia construciilor de maini i maini i aparate electrice, au aprut specializri ca:
sculer matrier, mecanic auto, forjor tratamentist, mecanic maini i utilaje, prelucrtor cu
tehnici de precizie, electrician ntreinere i reparaii n construcii de maini.
n aceti ani, denumirea colii s-a schimbat astfel:
din 1976 se schimb denumirea n Liceul de mecanic nr. 1;
din 1977 devine Liceul industrial nr. 1;
din 1979 i schimb denumirea n Grup colar industrial pentru construcii
de maini;
din 1993 se transform n Grup colar Traian Vuia;

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
din 2001 a devenit Colegiul Tehnic Traian Vuia, denumire pe care o deine
i n prezent.
n 1990 s-au schimbat o parte din specializri i s-a nfiinat coala postliceal i din
1991 s-a nfiinat i coala de oferi. n prezent funcioneaz 72 clase cu aproximativ 2100
elevi i cuprinde: liceu - curs de zi i frecven redus, coala de arte i meserii i coala
postliceal.
Indicatorii urbanistici ai investitiei
Colegiul tehnic este amplasat pe strada Constantin Brancoveanu incinta lui avand o
suprafata totala de 10899 mp. Acesta se compune din patru corpuri de cladiri insumand o
suprafata construita totala de 3500 mp distribuita astfel:
- Corp A - SC=701.21 mp,
- Corp B - SC=874.32 mp,
- Corp C - SC=584.71 mp
- Corp D - SC=1094.78 mp.
Indicatorii urbanistici ai investitiei sunt:
S. teren=10899 mp;
AC=3500 mp;
ACD=6552.83 mp;
POT=29.86 %
CUT=0.66
Dispunerea functionala si constructiva a cladirilor
Corpul A este corpul principal avand un regim de inaltime P+3E. Accesul in cladire
se realizeaza prin trei aparate de intrare distincte,unul principal si doua secundare.
Legatura intre nivelele cladirii se realizeaza prin intermediul a doua pachete de scari
amplasate la extremitatile cladirii, una destinata elevilor si cealalta destinata in principal
profesorilor datorita situarii ei in vecinatatea cancelariei si a altor spatii administrative.
Evaluand cladirea din punct de vedere functional corpul A are la parter urmatoarele

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
functiuni: trei sali de clasa, un laborator, un cabinet aferent laboratorului, patru birouri,
secretariat, contabilitate, depozit, antreu, un hol de distributie, doua grupuri sanitare
destinate personalului, grupuri sanitare destinate elevilor si culoarul de acces in salile de
clasa.
Etajul 1 se compune din urmatoarele functiuni: patru sali de clasa, doua birouri,
cancelarie, vestiar si grupuri sanitare aferente, un laborator si cabinetul care il deserveste,
grupuri sanitare destinate elevilor si culoarul de acces in salile de clasa.
Din punct de vedere functional etajul 2 este identic cu etajul 1 avand aceleasi spatii.
Suprafete caracteristice:
Parter: SC=701.21 mp SU=614.42 mp
Etaj 1: SC=701.21 mp SU=625.63 mp
Etaj 2: SC=701.21 mp SU=625.63 mp
Etaj 3: SC=701.21 mp SU=628.76 mp
Corpul B este compus din doua zone functionale diferite: una compusa din sali de
clasa cu un regim de inaltime P+E+M si una compusa doar din ateliere cu regim de
inaltime P. Corpul are un singur acces si o scara de legatura intre nivele compusa din doua
rampe cu podest.
Parterul corpului B secompune din urmatoarele functiuni: trei sali de clasa, un birou,
un mic depozit alaturat, vestiar si grupuri sanitare, sala de sport si cinci ateliere. Pe langa
functiunile cu destinatie didactica mai exista si patru incaperi cu scop tehnic: boxa trafo,
camera de joasa tensiune, camera de inalta tensiune si o camera pentru abonat.
La etajul 1 se regasesc trei sali de clasa, doua birouri, un grup sanitar, holul de
acces si grupurile sanitare destinate elevilor.
Mansarda se compune din urmatoarele spatii: patru sali de clasa, grupurile sanitare
aferente si holul de distributie.

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
Etaj 1: SC=360.81 mp SU=322.58 mp
Mansarda: SC=365.16 mp SU=310.31 mp
Corpul C are functiunea principala de internat cu scopul de a gazdui elevii care nu
au domiciliul in Oradea, oferindu-le toate facilitatile unui mediu propice studiului. Astfel
corpul C are regim de inaltime P+2E, la parter regasindu-se functiunile de zi iar la etaje
dormitoarele.
Din punct de vedere functional parterul se compune din holul de acces si casa
scarii, un depozit, trei sali de clasa, biblioteca, sala de mese, bucataria, spalatoria, grupuri
sanitare cu vestiar, un cabinet stomatologic, inca patru depozite, uscatoria si un acces
secundar cu hol si casa scarii.
Etajul 1 este compus din 11 dormitoare, spatii pentru dusuri, wc-uri, lavoare, un
depozit si camera pedagogului.
Etajul 2 este identic functional cu etajul 1.
Etaj 1: SC=584.71 mp SU=497.96 mp
Etaj 2: SC=584.71 mp SU=497.96 mp
Corpul D reprezinta sala de sport si este o constructie mai noua decat celelalte
corpuri fiind in sistem tip hala, organizata in sala de sport propriu-zisa si functiunile
complementare acesteia adica vestiare dusuri si grupuri sanitare structurate pe sexe. Astfel
functiunile sunt identice pe sexe si se compun din: trei wc-uri, trei cabine de dus, doua
vestiare, doua birouri, grup sanitar pt profesor, holurile de distributie aferente si centrala
termica.

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
Sistemul costructiv
Sistemul constructiv al corprilor A, B si C este similar si este compus din fundatii
continue sub ziduri, structura in cadre de beton armat cu zidarie de umplutura din caramida
plina presata, plansee de beton armat si sarpanta de lemn cu invelitoare de tabla cutata.
Corpul D are un sistem constructiv mixt, de tip hala pe structura metalica, cu panouri
sandwichdin poliuretan la sala de sport propriu zisa si structura traditionala de zidarie
portanta cu centuri si plansee de beton armat si fundatii continue la partea de vestiare.
Situatia existenta a instalatiilor in obiectivul studiat:
Instalatiile de incalzire interioare sunt realizate in sistem bitubular (tur/retur) si din
teava neagra de diferite dimensiuni, iar radiatoarele sunt din fonta. Sistemul de alimentare
interioara fiind distributie inferioara,cu coloane verticale si legaturi ale corpurilor de incalzire
la acestea. Legaturile acestora s-a facut cu circulatia agentului temic sus-jos, pe aceeasi
parte sau in diagonala. Aerisirea intregului sistem facandu-se prin coloane comune ce se
vor conduce spre vasele de dezaerisire amplasate la nivelele superioare. Dimensionarea
corpurilor de incalzire s-a facut dupa standardele si normativele aflate in vigoare la data
proiectarii intregului sistem. Temperaturile de calcul fiind de -12 grd C pentru temperatura
de calcul exterioara si de 95/75 grd C a agentului termic furnizat. Furnizarea agentului
termic pentru incalzirea spatiilor interioare este furnizat de la punctul termic aflat in
apropierea obiectivului. Prepararea agentului termic in cadrul acestui punct termice se
face centralizat. Alimentarea punctelor termice se face printr-o retea de transport partial
aeriana / partial subterana amplasata in canal termic, cu o vechime de peste 30 ani care
transporta agent primar cu temperatura maxima de 120grdC de la CET la punctele termice.
Reteaua de legatura intre punctul termic si obiectiv este realizata in aceeasi perioada.

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
Prin amplasamentul cartierului in Municipiul Oradea, raportat la amplasamentul centralei

termice actuale ( CET Oradea ), acesta a fost defavorizat la asigurarea cu energia termica
necesara pentru obtinerea confortului necesar.
Pierderile de agent termic atat fizice cat si prin radiatie sunt mari, retelele primare cat si
cele secundare de transport ale CET sunt vechi si supradimensionate. Lungimea si starea
acestor retele acestor retele determina ca sa nu se poata asigura temperatura agentului
primar care sa poata permite obtinerea si utilizarea unei cantitati de energie suficienta
pentru nevoile zonei.
2. Descrierea investitie:
A. Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiii pe
termen lung (n cazul n care au fost elaborate n prealabil) privind situaia actual,
necesitatea i oportunitatea promovrii investiiei, precum i scenariul tehnicoeconomic
selectat;
In acest caz nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de
investitii .
2.1 Generalitati
Criza energetica mondiala a determinat cautarea unor noi surse de energie. In acest
context, energia geotermala constituie un potential energetic a carui valoare este, in
prezent, in atentia cercetatorilor din domeniu.
Prin utilizarea directa se intelege utilizarea energiei termice a fluidului geotermal prin
transfer de caldura direct unui utilizator sau prin intermediul altui fluid.
Domeniile de utilizare directa sunt:
1. incalzirea incaperilor
2. prepararea apei calde menajere;
3.utilizari industriale (sere, acvacultura, piscicultura);

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
4.balneologie;
5.utilizari industriale (uscarea cherestelei, a inului, pasteurizarea laptelui etc.).
Domeniul de utilizare depinde de temperatura fluidului geotermal.
2.2 Utilizarea in cascada a energiei provenite din apa geotermala
Un pas inainte in optimizarea sistemului de valorificare a energiei geotermale
implica gasirea unor noi intrebuintari ale apei geotermale prin utilizarea in cascada.
Utilizarea in cascada reprezinta folosirea directa a energiei apelor geotermale
provenite de la o sonda geotermala de catre mai multi beneficiari conectati in serie, fiecare
dintre acestia avand drept agent termic primar apa uzata termic evacuata de precedentul
consumator. Pentru exemplificare: producerea de energie electrica - incalzirea spatiilor -
prepararea apei calde menajere - uscarea lemnului - pasteurizarea laptelui - sere -
cresterea animalelor - piscicultura - acvacultura - balneologie - recuperarea caldurii
reziduale cu ajutorul pompelor de caldura.
Aceasta este doar o enumerare teoretica a posibilitatilor de utilizare in cascada,
deoarece este foarte putin probabil ca in cadrul unei comunitati rurale sa poata fi intalnite
in acelasi timp toate aceste valorificari ale apei geotermale. In mod uzual se poate face o
grupare a lor, inseriind 3 4 tipuri de utilizari, in functie de principalii parametri ai apei
geotermale disponibile la capul sondei (debit, temperatura, mineralizare), precum si de
specificul zonei in care este utilizata aceasta resursa.
2.3 Calculul necesarului de consum termic

Energia geotermala este energia termica continuta de materia anorganica din
interiorul Pamantului sub forma de caldura sensibila si produsa in cea mai mare parte din
descompunerea lenta a substantelor radioactive naturale existente in toate tipurile de roca.
In zona in care, din cauza temperaturii ridicate, rocile se gasesc in stare topita (de
magma), caldura se transmite in cea mai mare parte prin convectie datorita miscarii masei
topite si prin conductie in proportie mai redusa. In zonele cu temperaturi mai scazute,

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
caracterizate prin faptul ca materia se gaseste in stare solida, caldura se transmite numai
prin conductie.
Gradientul termic este incalzirea pe unitatea de lungime a Pamantului, pe directia
razei, datorita energiei geotermice. In general, valoarea acestui gradient este de 25 0C/km,
insa exista numeroase zone in care gradientul termic din apropierea scoartei este mult mai
mare. Aceste zone sunt adevarate rezervoare termale subterane, de energie geotermica
de potential ridicat, care, in anumite conditii favorabile, pot fi exploatate pentru a deservi
instalatiile de incalzire si instalatiile de preparare a apei calde menajere, datorita
potentialelor termice ale acestora apropiate de acelea ale rezervoarelor geotermale.
Competitivitatea energiei geotermale creste pe masura ce resursele clasice se
epuizeaza si pretul petrolului se mareste. Aceasta cu atat mai mult cu cat in afara
investitiei, care are o pondere importanta, cheltuielile de intretinere si de exploatare a
resurselor geotermale sunt relativ reduse.
Un exemplu elocvent de tara in care energia geotermala este larg raspandita este
Islanda: din cauza lipsei carbunelui, a gazelor si a petrolului, aproximativ 30% din
necesitatile energetice sunt acoperite de surse geotermale. Mai mult, in Islanda energia
geotermala este folosita pentru culturile de sere, pentru cresterea algelor si a pestilor,
precum si pentru spalatul lanii, uscatul fanului etc.
Rezervele geotermale exploatabile din SUA pot acoperi necesitatile energetice
actuale pe o perioada de 150 ani. In SUA se urmareste valorificarea globala a sursei si in
acest sens pompa termica constituie o solutie complementara cu ajutorul careia se extinde
considerabil domeniul de utilizare, intrucat devin utilizabile in incalzire forajele geotermale
mai putin adanci, deci mai ieftine.
2.4 Situatia in Romania

In Romania, gradul de valorificare a surselor de energie de origine geotermala este
redus, cauza principala fiind determinata de lipsa unui suport financiar corespunzator, care

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
nu favorizeaza dezvoltarea acestui sector energetic cu efecte economico-financiare

superioare.
2.5 Tipuri de sisteme geotermice

Sistemele geotermice se clasifica in functie de temperatura si presiunea sistemului
si de modul in care energia termica este transferata spre sol. Se identifica urmatoarele
tipuri de sisteme geotermice:
a) Sisteme cu convectie hidrotermica
Acestea se caracterizeaza prin faptul ca in scoarta terestra exista canale radiale prin
care un agent termic (abur sau lichid) circula si transfera energia termica de la o sursa
eruptiva profunda (magma) spre exterior. Aceste sisteme sunt deosebit de avantajoase,
deoarece potentialele la care se obtine energia termica sunt ridicate, putandu-se asocia
producerii de energie electrica. In aceste cazuri, agentul termic obtinut are un continut
redus de gaze (CO2 + H2S), ceea ce simplifica valorificarea caldurii.
Temperaturile obtinute ating 240 C. In cazul in care agentul termic este aburul,
acesta poate fi valorificat direct in instalatii electroenergetice (zona Geygers Field -
California, Loradello - Italia si Matsukawa- Japonia). In cazul in care agentul termic este
apa, aceasta este transferata prin convectie spre un al doilea rezervor, de dimensiuni
variabile, situat la adancimi suficient de mici pentru a putea fi exploatat prin forare.
Apa geotermala are un continut pronuntat de saruri, variabil in limite largi. In cazul
folosirii apei industriale in instalatiile energetice, din cauza pericolului depunerilor, in
majoritatea cazurilor se insereaza schimbatoare de caldura de suprafata. Desi acestea
degradeaza nivelul exergetic al sursei, utilizarea lor este necesara pentru a evita
depunerea sarurilor in instalatii cu efect de deteriorare a coeficientului de transfer termic si
de obturare a sectiunii libere de trecere a apei prin conducte.

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
Schimbatoarele de caldura transfera efectul amintit in circuitul primar, in acest caz

intervenind depuneri si obturari. Inlocuirile si curatirile afecteaza suprafete mult mai mici, cu
efect favorabil asupra cheltuielilor de intretinere si exploatare.
Din cauza caracterului sezonier al necesitatilor de energie termica pentru incalzirea
locuintelor, pentru rentabilizarea exploatarii se utilizeaza si consumatori suplimentari ca:
sere, crescatorii de peste, instalatii de prelucrare a pastei de lemn si a hartiei, instalatii de
uscare etc.
b) Sisteme cu transfer conductive
Aceste sisteme se caracterizeaza prin faptul ca la adancimi destul de mici se
gasesc rezervoare termice continute in roci impermeabile, cu porozitate foarte scazuta.
Disponibilitatile oferite de aceste rezervoare sunt mult mai mari decat ale sistemelor cu
convectie hidrotermica.
c) Sisteme cu zacaminte geopresurizate
Acestea constau in rezervoare de apa acoperite cu o izolatie impermeabila, fiind
supuse la presiuni ridicate. Apa continuta in aceste rezervoare are salinitate scazuta si este
saturata cu gaze naturale recuperabile. Aceste sisteme au raspandire in intreaga lume.
Sistemele geopresurizate pot fi exploatate atat termic, cat si hidraulic. Energia
mecanica obtinuta prin utilizarea energiei hidraulice poate fi folosita pentru antrenarea
instalatiilor mecanice complementare din constructii, cu efect favorabil asupra
randamentului global al sistemului.
d) Sisteme cu magma
Roca topita, vulcanica, constituie o sursa termica de mari dimensiuni, care ar putea
fi utilizata in obtinerea de energie termica si mecanica.
2.6 Surse geotermale in Romania

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
Depresiunea Panonica ce cuprinde zona de vest a tarii noastre, incluzand Banatul si

vestul Muntilor Apuseni si teritoriul Ungariei si al fostei Iugoslavii este o zona bogata in
zacaminte geotermale.
In jurul municipiului Oradea s-au facut foraje si s-au exploatat in scopuri terapeutice
apele geotermale de peste 100 de ani. In ultimul sfert de veac s-au initiat actiuni
sistematice de prospectare si evaluare atat a zacamintelor geotermale, cat si a
zacamintelor de hidrocarburi din aceasta parte a tarii. Prin acestea s-a constatat ca in
Campia de Vest, in toate formatiunile geologice se gasesc straturi acvifere cu capacitati si
proprietati termofizice foarte variate.
Fluxurile termice la suprafata au valori de ordinul a 85 MW/m2, mai mari decat
acelea din alte zone.
Cel mai important sistem acvifer termal al Depresiunii Panonice il constituie sistemul
din baza panonianului superior, evidentiat prin sondaje. Apele din acest sistem se
manifesta in general eruptiv, datorita continutului ridicat de gaze dizolvate.
Nivelul termic al apelor geotermale din zona de vest a tarii este C. Din aceasta
cauza, acestea pot fi utilizate in special in: scopuri terapeutice, prepararea apei calde
menajere etc.
In municipiul Oradea si in judetul Bihor se furnizeaza apa calda menajera pentru
800 de apartamente, se incalzesc 12 apartamente, bai, sere legumicole, stranduri, piscine,
hoteluri.
Exploatarea surselor geotermale din tara cu scopul producerii energiei electrice este
imposibila, intrucat un generator geotermal presupune o presiune initiala foarte mare si
temperaturi ale fluidului de lucru de peste 150C.
2.7 Tratarea apelor geotermale

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
Apele geotermale nu pot fi valorificate din punct de vedere termic in starea in care
sunt extrase din adancimi din urmatoarele cauze:
a. gazele care insotesc jetul de lichid produc:
zone de strangulare in cuprinsul schimbatorului de caldura,
zone de extindere variabila, cu efecte defavorabile asupra procesului de
transfer termic;
b. depunerile de cruste care se produc in zone in care presiunea scade sunt
maxime in interiorul schimbatorului de caldura;
c. presiunea apei din sonda genereaza solicitari mecanice mari, cu efecte
defavorabile asupra dimensiunilor si costului suprafetelor de transfer termic.
Pentru a se inlatura aceste neajunsuri, apele geotermale se supun unui proces de
tratare, prin care se realizeaza separarea gazelor si eventual valorificarea lor si reducerea
capacitatii de formare a crustelor de sare. In majoritatea tarilor, apele geotermale se
exploateaza in regiuni vulcanice sau cu fenomene seismice si din aceasta cauza sunt
bogate in H2S si SO2. Pentru eliminarea acestora se folosesc schimbatoare de ioni,
instalatii de distilare, procedee de tratare cu var soda etc.
Apele geotermale din tara noastra sunt ape geotermale cantonate in straturi
sedimentare, caracterizate prin presiuni mici si incalziri modeste. Ele contin in principal
biocarbonati, sulfati, cloruri, hidrocarburi in stare libera si dizolvata. Pentru apele din
straturile sedimentare se folosesc urmatoarele procedee de tratare:
- modificarea indicelui pH pentru a se obtine ape neutre (prin adaugare de HCl);
- introducerea de substante inhibitoare pentru a reduce depunerile (polifosfat de
sodiu);
- tratarea cu ultrasunete;
- tratarea cu flux magnetic.

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
In cazul trecerii apei printr-un flux magnetic (700 1000 A/m), se constata
modificarea sistemului de cristalizare, impiedicandu-se formarea crustelor de piatra.
Efectul magnetizarii se mentine timp de 3 4 ore si din aceasta cauza este
necesara dimensionarea retelelor termice astfel incat apa vehiculata sa reintalneasca
dispozitivul de magnetizare dupa acest interval. In prezent, in Romania s-au produs
dispozitive de magnetizare a apei cu magneti permanenti.
2.8 Metode de colectare a energiei geotermale

Exista multe metode pentru a colecta energia naturala si gratuita a Pamantului. Cele
mai comune metode sunt bucla inchisa si bucla deschisa. Cu oricare dintre ele, numai o
fractiune din energie vine din electricitate, majoritatea energiei vine chiar din pamant. In
concluzie, pretul utilizarii este mai mic decat al oricarei alte alternative pentru confort.
Economia de energie plateste in final investitia.
Concluzii
In urma analizarii carcateristicilor apei geotermale si a debitului disponibil ,
propunem realizarea unei alimentari cu apa geotermale a Colegiului Tehnic Traian Vuia, din
municipiul Oradea.
Aceste caracteristici ale zacamintelor din zona studiata se incadreaza in tipul de
Sisteme cu convectie hidrotermica
Acestea se caracterizeaza prin faptul ca in scoarta terestra exista canale radiale prin
care un agent termic (abur sau lichid) circula si transfera energia termica de la o sursa
eruptiva profunda (magma) spre exterior.
Aceste sisteme sunt deosebit de avantajoase, deoarece potentialele la care se
obtine energia termica sunt ridicate, putandu-se asocia producerii de energie electrica. In
aceste cazuri, agentul termic obtinut are un continut redus de gaze (CO2 + H2S), ceea ce
simplifica valorificarea caldurii.

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
In cazul in care agentul termic este apa, aceasta este transferata prin convectie spre
un al doilea rezervor, de dimensiuni variabile, situat la adancimi suficient de mici pentru a
putea fi exploatat prin forare.
Apa geotermala are un continut pronuntat de saruri, variabil in limite largi. In cazul
folosirii apei industriale in instalatiile energetice, din cauza pericolului depunerilor, in
majoritatea cazurilor se insereaza schimbatoare de caldura de suprafata. Desi acestea
degradeaza nivelul exergetic al sursei, utilizarea lor este necesara pentru a evita
depunerea sarurilor in instalatii cu efect de deteriorare a coeficientului de transfer termic si
de obturare a sectiunii libere de trecere a apei prin conducte.
Schimbatoarele de caldura transfera efectul amintit in circuitul primar, in acest caz
intervenind depuneri si obturari. Inlocuirile si curatirile afecteaza suprafete mult mai mici, cu
efect favorabil asupra cheltuielilor de intretinere si exploatare.
Din cauza caracterului sezonier al necesitatilor de energie termica pentru incalzirea
locuintelor, pentru rentabilizarea exploatarii se utilizeaza si consumatori suplimentari ca:
sere, crescatorii de peste, instalatii de prelucrare a pastei de lemn si a hartiei, instalatii de
uscare etc.
B. Scenarii tehnico-economice
Scenariul 1
Folosirea instalatiei existente fara a se intervenii asupra modificarii sursei de
incalzire de la sistemul centralizat al orasului. Functionarea in acest caz facandu-se pe
agent termic preparat in CET functional pe combustibil solid(carbune) si livrarea acestuia la
punctel termic la care este racorat imobilul. CET Oradea utilizeaza ca materie prima pentru
producerea energiei termice si electrice carbunele.

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
Scenariul 2
Alimentarea cu apa geotermala de la Punctul termic geotermal din apropiere a
obiectivului si amplasarea unui modul termic geotermal in cadrul obiectivului care va
asigura necesarul de caldura si de apa calda menajera si va duce imediat la reducerea
cheltuielilor de exploatare, datorate pretului scazut de exploatare a apei geotermale.
- Scenariul recomandat de catre elaborator este Scenariul 2.
Avantajele scenariului recomandat

Acest scenariu va duce la diminuarea amprentei de carbon a cladirilor si emisiile de
gaze arse in atmosfera.
Alimentarea cu apa geotermala de la reteaua nou proiectata din apropierea
obiectivului si amplasarea unui modul termic geotermal in cadrul obiectivului va duce
imediat la reducerea cheltuielilor de exploatare, datorate pretului scazut de exploatare a
apei geotermale.
Extragerea unei cantitati cat mai mare de energie din apa geotermala va duce de
asemenea la reducerea cheltuielilor de exploatare a imobilului.
Modulul termic geotermal va asigura o siguranta crescuta in exploatare, necesarul
de caldura si de apa calda menajera fiind asigurat in permanent printr-o eficientiza a
intregul sistem astfel incat sa se asigure confortul interior in raport cu necesitatile reale ale
imobilului.
Un alt avantaj a adoptarii acestui scenariu este si functionarea fara supraveghere
permanenta a modulului termic geotermal nefiind necesar un personal specializat pentru
exploatarea acestuia, automatizarea sistemului preluand toate sarcinile de reglaj .

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
2.9 Necesitatea si oportunitatea investitiei:

1. Valorificarea resurselor energetice nepoluante;
2. Rezolvarea asigurarii necesarului de energie termica a unei zone indepartate de
CET prin producerea locala a energiei termice.
3. Reducerea dependenei de importurile de energie primar i mbuntirea
siguranei n aprovizionare;
4. Protecia mediului prin reducerea emisiilor poluante i combaterea schimbrilor
climatice;
5. Diversificarea surselor de producere a energiei, tehnologiilor i infrastructurii
pentru producia de energie termic.
CET ORADEA UTILIZEAZA CA MATERIE PRIMA PENTRU PRODUCEREA

ENERGIEI TERMICE SI ELECTRICE CARBUNELE.
Municipiul Oradea este aprovizionat cu cldur de o central electric i de
termoficare (CET) aparinnd Municipiului Oradea, a doua central construit n oras, fiind
nefunctional din anul 2002, apartinnd de Termocentrale S.A.
Combustibilul preponderent folosit este lignitul (cu puterea calorific inferioar
medie Hi = 8.350 kJ/kg) care este aprovizionat de la minele de lignit din Voievozi si bazinul
carbonifer din Valea Jiului Pierderile n reeaua primar au fost estimate de ctre
productor la 0,23 TWht (circa 9%), dar n sezonul de nclzire pierderile de agent termic
pe reeaua primar ajung la aproape 1.500 m 3/zi.
Agentul termic este livrat consumatorilor printr-o reea primar (proprietate public a
municipiului Oradea) n lungime de 77 km (din care 53,8 km n canale termice), cu
diametre cuprinse ntre 800 mm i 150 mm, contorizarea fiind fcut la consumatori.
Reeaua pendinte de CET I (singura care a funcionat nainte de 1988) are trei
magistrale construite n perioada 19671972, avnd o lungime total de 55 km i racordat
n dou puncte de jonciune la cele dou magistrale ale CET II, construite n 19881989.

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
Datorit vechimii conductelor (care genereaz pierderi de cldur i agent termic

primar) este imperios necesar reabilitarea reelei primare.
Datorit vechimii echipamentelor (la CET I) precum i a dificultilor n aprovizionarea cu
lignit, producia de energie electric s-a diminuat n ultimii ani (la aceasta contribuind att
scderea cererii de energie electric pe piaa intern ct i intrarea n funciune a grupului I
de la CNE Cernavod).
Asigurarea energiei termice pentru nclzire i preparare ap cald menajer
(A.C.M) n municipiul Oradea, se face n sistem centralizat i este asigurat, de ctre SC
Electrocentrale SA si SC Transgex SA.
SC Electrocentrale SA este organizat ca societate comercial pe aciuni cu
acionar unic Consiliul Local al municipiului Oradea a crui obiect de activitate este
producerea de energie electric i producerea, transportul si distributia de energie termic.
O alt problem important a producerii i distribuiei de energie termic este
reprezentat de starea tehnic a reelelor primare i secundare de distribuie care prezint o
stare de uzur avansat, nefiind executate lucrri de reabilitare a acestora de la data punerii
n funciune (nceputul anilor 1970).
La reeaua primar de alimentare cu energie termic vechimea (aprox. 90% RTP )
este de circa 40 de ani, i nu au fost realizate pn n prezent importante investiii in
nlocuirea diverselor tronsoane.
Analiza strii tehnice a reelei de alimentare primar cu energie termic conduce la
urmtoarele concluzii:
- lungimea total de traseu a RTP este de 77,04 km;
- circa 31.9% din RTP este pozat aerian, 64,5% este pozat subteran n canale
nevizitabile iar restul de 3.48% n canal vizitabil;
- din totalul Reelei Termice Primare numai cca. 8,89% s-a nlocuit cu conducte
preizolate, restul de 91,1% fiind conducte izolate clasic. Din totalul conductelor izolate
clasic doar 3% sunt inlocuite n ultimi 5 ani restul fiind cu izolaie veche.

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
- Lungimi i diametre nominale ale RTP ORADEA:

Nr Tipul
. Tipul de pozare a constructiv Lungime traseu Diametre
crt RTP al RTP nominale (mm)
. M %
1 2 3 4 5 6
1 Exterioar - aerian - Clasic 24.628 31.9 80 900
Clasic 42.878 55.6 100 800
n canal
2 preizolat 6.849 8.9 30 800
Nevizitabil
TOTAL 49.727 64.5 30 800
3 n canalvizitabil Clasic 2.685 3.48 80 800
Clasic 70.191 91,1 80 900
TOTAL
4 preizolat 6.849 8,89 30 800
RTP
TOTAL 77.040 100 30 900
Concluzia final privind starea tehnic general a RTP este c, conductele RTP
sunt vechi, cu duratele normate de via depite (pentru cca. 85% din reele); nu s-au
fcut nlocuiri de conducte dect pentru 15% din totalul lungimii RTP. Este justificat deci, ca
i din acest punct de vedere pierderile de cldur ale RTP s fie mari (peste limitele
normale).
Pierderile totale de cldur ale RTP, depesc valorile normale de 6 8%, fiind de
fapt de cca. 3-4 ori mai mari dect cele normale. Valorile att de mari ale pierderilor din
reea au drept cauze principale etaneitatea reelelor i izolaii termice a RTP;
Concluzia: pierderile de cldur sunt determinate mai ales de starea proast a
izolaiei conductelor (sau a imersiei n ap a poriunilor de reea pozat subteran, n canale
nevizitabile), dar i de proasta etanare a acestora (existena spargerilor.
n ceea ce privete sistemul secundar de distribuie (SD) acesta este format din
reeaua de distribuie mpreun cu punctele termice.
Reeaua de distribuie cuprinde sistemul de conducte pentru alimentare cu caldur
i ap cald de consum de la punctele termice la consumator de regula blocuri de locuinte.

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
Este format din conducta de tur si retur pentru nclzire i conducta de ap cald de
consum. Sunt 426 km de conducte cu diametre cuprinse intre Dn 200 si Dn 40 m.
Pierderile totale de cldur ale SD sunt foarte mari, ele reprezentnd n medie, cca. 42%
din cldura intrat n PT i cca. 35% din cldura livrat de CET. Valorile relative au crescut
n intervalul respectiv cu 28% - raportate la cldura intrat n PT i respectiv cu 19% -
raportate la cldura livrat din CET. Aceasta dovedete nrutirea performanelor tehnice
ale SD (mai ales a RTS) n acest interval, care are drept explicaii nrutirea strii
tehnice a RTS, din lipsa reparaiilor capitale;
Punctele termice si centralele de cartier:
n municipiul Oradea sunt 143 de puncte termice deservite de catre SC
Electrocentrale.
Concluziile rezultate din analiza acestora sunt urmtoarele:
- nu s-a realizat automatizarea PT-urilor, nici pe nclzire (primar/secundar) i nici pe
ap cald i cldur;
- contorizarea PT este realizat astfel: 100% numai pe circuitul primar de nclzire;
- la nivelul consumatorilor de cldur s-a introdus contorizarea n proporie de 100%.
Parametrii agentului termic pentru nclzire, utilizai n sistemul de distribuie sunt
65C pe tur si 55 C pe retur. La paramentrii acestia functioneaza sistemul de distribuie n
ultimii ani prin mrirea debitelor pompate.
Aspectele tehnico economice principale analizate in studiu vor fi:
- solutiile tehnice de realizare
- valoarea investitiei
- calcul cost beneficiu
C. Descrierea constructiva, functionala si tehnologica
2.10 Situatia existenta a consumatorilor

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
Cladirea pentru care se doreste alimentarea cu energie geotermala este

COLEGIUL TEHNIC TRAIAN VUIA.
La ora actuala cele obiectivul foloseste agentul termic preparat in punctul termic din
apropiere care este furnizat de CET . In fiecare Punct Termic instalatiile interioare
(schimbatoare de caldura, pompe, robineti, distribuitoare si colectoare ) sunt invechite.
Pierderile de agent termic atat fizice cat si prin radiatie sunt mari, retelele primare
cat si cele secundare de transport ale CET sunt vechi si supradimensionate. Lungimea si
starea acestor retele acestor retele determina ca sa nu se poata asigura temperatura
agentului primar care sa poata permite obtinerea si utilizarea unei cantitati de energie
suficienta pentru nevoile zonei.
2.11 Descrierea constructiva

Conform planului de situatie , alimentarea cu apa geotermala a obietivul se va
realiza de la conducta existenta in apropiere. Aceasta conducta este racordata la Punctul
Termic Geotermal (PTG) din zona. Plecarea apei geotermale din PTG se realizeaza printr-
o conducta de otel preizloata cu Dn 150/250. Racordarea modului termic geotermal (MTG)
care va asigura incalzirea spatiilor interioare cat si prepararea apei calde menjere, la
conducta de distributie a apei geotermale existente in zona se va realiza pritr-o teava de
otel preizolata cu Dn 100/200.
Modulul termic geotermal va fi compus din trei schimbatoare de caldura (doua
pentru prepararea apei calde pentru incalzire cu functionare in doua trepte si unul pentru
prepararea apei calde de consum.
Schimbatoarele de caldura au fost dimensionate dupa cum urmeaza:
- Agent primar ( apa geotermala circuit incalzire ) Ttur 90C/Tretur 33C
- Agent secundar obtinut ( sistem incalzire ) Ttur 65C/Tretur 45C treapta I
circuit radiatoare

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
- Agent secundar obtinut ( sistem incalzire ) Ttur 40C/Tretur 30C treapta II

circuit ventiloconvectoare si aeroterme functie de spatiul interior
- Agent primar ( apa geotermala circuit preparare acm ) Ttur 90C/Tretur 25C
- Agent secundar obtinut ( sistem acm ) Tar 10C/Tacm 60C
Dimensionarea radiatoarelor existente s-a facut la Ttur/Tretur = 95/75C .
Introducand agentul secundar in instalatie pe circuitul de radiatoare treapta I la
temperaturile Ttur/Tretur = 65/45C se obtine doar 55 % din capacitatea proiectata a
instalatiei existente. De aceea se considera oportun inlocuirea corpurilor de incalzire
existente cu unele noi si dimensionate corespunzator. Acestea vor fi corpuri statice de tip
panouri radiante din otel pentru treapta I al modulului geotermal si ventiloconvectoare
pentru treapta II
Inlocuirea corpurilor de incalzire interioare se justifica si din urmatoarele motive:
- Corpurile din fonta existente sunt vechi, colmatate si subdimensionate
- Necesitate racirii apei geotermale pana la o temperatura cat mai scazuta din
doua considerente: prima de ordin legislativ datorita obligativitatii racirii acesteia pana la o
temperatura de sub 40C, inainte de evacuarea acesteia la sistemul centralizat de
canalizare, iar cea de a doua din considerente economice (racirea cat mai tare a apei
geotermale duce la scaderea cheltuielilor de exploatare) care a dus la alegerea de
ventiloconvectoare pe treapta a doua.
Tipul corpurilor de nclzire a fost corelat cu detinaia ncperilor dup cum urmeaz:
- Salile de clasa, internatul s-au racordat la treapta I circuit radiatoare,
Racordarea corpurilor de nclzire la agentul termic se realizeaz prin intermediul unui
robinet colar de nchidere i reglaj termostatat pentru conducte de tur i a unui robinet
colar de retur (aa numitul detentor) pentru conducta de retur. Montarea robineilor de
retur (detentori) este obligatorie, fiind impus de necesiti de echilibrare hidraulic a
sistemului.Radiatoarele prevzute se livreaz mpreun cu consolele de montaj. Montajul
radiatoarelor se va face pe console fixate cu dibluri n perete, n poziiile indicate n partea

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
desenat. Racordarea corpurilor de nclzire la sistemul de distribuie a agentului termic se

va face astfel - intrarea la partea superioar i ieirea pe diagonal pe partea opus, astfel
nct s se asigure o circulaie complet a agentului termic n radiatoare. La partea
superioar a fiecrui corp de nclzire se monteaz cte un ventil manual de aerisire.
- Iar sala de sport, atelierele, holurile si spatiile axene la treapta II circuit
ventiloconvectoare si aeroterme
Ventilconvectoare cu montaj vertical sau orizontal, ce asigur nclzirea spaiilor. Si
care vor fi comandate de catre un termostat de comanda. Alimentarea acestora se face
prin intermediul robineilor termoelectrici, nchiderea alimentrii cu agent termic n caz de
intervenie la acestea, se poate face cu ajutorul robineilor cu obturator sferic montai att
pe tur ct i pe retur ct mai aproape de echipamente. In fiecare ncapere unde se
monteaz ventilconvectoare acestea vor fi conduse de cte un termostat de camer cu
comutator trei trepte i recomutare automat nclzire, n carcas alb. Intervalul de fixare
a temperaturilor este de 5 - 30C.Acestea vor fi amplasate pe aparat sau pe perete intr-o
zona, pe cat posibil, in care sa nu fie influentate de curentii de aer.
Aerotermele se vor monta cu refulare orizontala la o inaltime sufiecienta astfel incat sa nu
deranjeze activitatile interioare si se vor fixa de structura existenta.
Distributia sistemelor de incalzire se fac pe circuite separate atat pentru radiatoare
cat si pentru ventiloconvectoare si aeroterme . Plecarea conductelor din spatiul tehnic se
va realiza de la un distribuitor colector din otel cu diametrul nominal Dn 133x 4 mm pentru
circuitul de radiatoare, si unul de aceleasi dimensiuni pentru circuitul de
ventiloconvectoare.
Vehicularea agentului termic pe circuitele de distributie se realizeaza cu ajutorul
pompelor electronice amplasate pe plecarile din fiecare distribuitor.
Conductele de legatura intre corpul in care este amplasat MTG si celalat corp al
obiectivului se va realiza prin teava de poliletilena tip Pex preizolta cu spuma pex, montata
ingropata in sol, atat pe circuitul de radiatoare cat si pe cel de ventiloconvectoare.

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
Conductele sistemului de distribuie la interior se execut din teav de cupru.

Coloanele de distribuie se vor monta mascat sau ingropat. Conductele vor fi izolate termic,
iar la traversarea elementelor de construcie, vor fi protejate cu tuburi de protecie.
Automatizarea cu care este dotat MGT va putea realiza un reglaj al temperaturii
agentului termic in functie de temperatura exterioara furnizand astfel agent termic la o
temperatura care se se poata asigura confortul termic interior, acest lucru ducand la o
eficientizare maxima a sitemului si scaderea costurilor de exploatare.
Conform Legii 10/1995 privind calitatea n construcii, pe toat durata de existen a
instalaiilor este obligatorie asigurarea nivelului de calitate corespunztor cerinelor.
INSTALATII TERMICE
Nr. crt. Cerina, definirea Criteriul de Msuri i valori Referine
cerinei Performan Prescrise
1.Rezistena i stabilitatea
presiunea maxim
admis
6 bar I13-02 Normativ privind
Rezistena mecanic presiune proba conducte
12 bar proiectarea i executarea
1.1. a elementelor presiune proba armturi
9 bar instalaiilor de nclzire
instalaiilor la presiune presiune proba
12 bar central
radiatoare
I13-02 Normativ privind

Rezistena la temperatura maxim a
1.2. 80C proiectarea i executarea
temperatura lichidelor agentului termic
instalaiilor de nclzire
realizarea punctelor fize
I13-02 Normativ rivind
i mobile de fixare a
Rezistena proiectarea i executarea
conductelor
elementelor instalaiei autocompensarea instalaiilor de nclzire
1.3. montarea de piese de
la variaii de dilatrilor central
trecere la traversarea
temperatur Caiet de sarcini
elementelor de
breviar de calcul
construcie
Instalaiile trebuie s asigurarea soluiilor care corelarea golurilor cu
nu afecteze rezistena s nu afecteze proiectul de rezisten
1.4.
i stabilitatea rezistena i stabilitatea respectarea traseelor
construciei construciei proiectate
realizarea punctelor fixe
i mobile a conductelor
Protecia antiseismic P100 normativ pentru
luarea msurilor de montarea de piese de
1.5. a elementelor proiectarea antiseismic a
stabilitate a instalaiei trecere la traversarea
componente cldirilor;
elementelor de
construcie

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
2.Sigurana la foc
P118/99 norme de
adaptarea instalaiei la proiectare i realizare a
Riscul de izbucnire a elementele instalaiei se
gradul de rezisten la construciilor privind protecia
2.1. unui incendiu datorit monteaz pe elemente
foc al elementelor de mpotriva focului;
instalaiei incombustibile
construcie SR 11357 msuri de
siguran contra incendiilor;
nivelul combustibilitii
toate instalaiile sunt
materialelor constituente
realizate din materiale
Combustibilitatea i ale instalaiei la un
incombustibile
limita de rezisten la incendiu exterior
2.2. foc a materialelor nivelul de
constituente ale combustibilitate, la foc,
instalatiei de origine intern, a exclus
prilor componente ale
instalaiei
3. Sigurana n exploatare
raportul ntre presiunea
Evitarea pericolului de
3.1. de serviciu i presiunea maxim 1
explozie
maxim admis
raportul ntre puterea breviar de calcul
Grad de asigurare al
3.2. termic instalat i cea minim 1
utilizatorului
necesar
temperatura de atingere
maxim 95C
direct
3.3. Securitatea la contact
rugozitatea la atingere suprafee netede,
direct emailate sau vopsite
Securitatea la goluri de trecere pentru
3.4. nchise
intruziune conducte
4. Etaneitate
Etaneitatea
proba la rece corespunztoare proiectarea i executarea
4.1. elementelor i
proba la cald corespunztoare instalaiilor de nclzire
mbinrilor
central
5.Confort
raportul ntre puterea minim 1 breviar de calcul
termic instalat i cea
5.1. Confort higrotermic
necesar
temperatura interioar corespunztoare SR1907/2-1997
numrul orar de
6.1. Puritatea aerului schimburi de aer corespunztor SR1907/2-1997
7. Protecia mpotriva zgomotului (confort acustic)

7.1. Protecia mpotriva nivelul de zgomot emis sub 35 dB SR 6161/1 acustica n
zgomotului la circulaia agentului construcii;
termic n instalaii STAS 6156-86 limite
viteza de circulaie a sub 0,8m/s admisibile de zgomot;

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
agentului termic n
conducte i armturi
nivel estetic ridicat
8.1. Confort vizual
vopsitorii email alb
montaj radiatoare, proiectarea i executarea
9.1. Vibraii corect
conducte i armturi instalaiilor de nclzire
central
cuplul maxim de
10.1 Manevrabilitate maxim 1Nm STAS 9154
manevrare a armturilor
Igiena, sntatea
11. oamenilor, refacerea
i protecia mediului
Evitarea riscului de I13-02 Normativ privind
finisaje, vopsitorii
producere, sau de posibilitatea de curire proiectarea i executarea
rezistente la ageni
11.1. favorizare a dezvoltrii i ntreinere a instalaiilor de nclzire
externi, inclusiv la
de substane nocive instalaiilor central
solveni i detergeni
sau insalubre NRPM
12. Adaptarea la utilizare
reglaj calitativ al
Asigurarea reglajului
temperaturii agentului I13-02 Normativ privind
sarcinii termice a
prevedera msurilor termic proiectarea i executarea
12.1. consumatorilor de
care s permit reglajul robinei termostatici de instalaiilor de nclzire
cldur n funcie de
reglaj pe corpurile de central
necesiti
nclzire
echilibrare hidraulic
riguroas din proiectare
Stabilitate i i execuie; echilibrarea
proiectarea i executarea
12.2. continuitate n stabilitatea hidraulic radiatoarele, din robineii
funcionare de retur, se vor respecta
central
pantele de montaj pentru
conducte
I13-02 Normativ pt.
instalaie montat
uurina n intervenie aparent, cu spaii
Usurin n intervenie pentru manevrare, suficiente la robineii de
12.3. central
i manevrare control, ntreinere i manevr
I13/1-02 Normativ pt
reparaii robinei de reglare,
exploatarea instalaiilor de
nchidere i golire
nclzire central
Asigurarea deplasrilor
condiii i msuri care s conductelor dilatare
Integrarea instalaiei permit o bun integrare contractare i protejarea
12.4. central
n construcie a instalaiilor n cldirea trecerii prin perei i
I13/1-02 Normativ privind
deservit planee
exploatarea instalaiilor de
nclzire
12.5. Rezistena finisajelor condiii i msuri pt. Finisaje rezistente la

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
rezistena
corespunztoare a ocuri, zgriere, frecare,
la utilizare elementelor de instalaii ap i solveni pentru
la ageni ce intervin n curire
utilizare
13.Durata de via
STAS 8174 Fiabilitate,
mentenabilitate i
disponibilitate
Clasa de durat minim C247 ndrumtor cadru privind
13.1. Durata de via 25 ani
de serviciu exploatarea i ntreinerea
cldirilor de locuit din mediul
urban, aflate n proprietatea
autoritii publice
numrul de cicluri
13.2. Andurana robineilor repetate nchidere- minim 30.000
deschidere
central
msuri de protecie la
Rezistena la coroziune datorat grunduirea i vopsirea
13.3. central
coroziune agenilor chimici i suprafeelor
STAS 10702 Protecia contra
atmosferici
coroziunii. Acoperiri
protectoare
Rezistena la ntre prile instalaiei nu
msuri de protecie la
13.3. coroziunea electro- se formeaz cupluri
coroziune electrochimic
chimic galvanice
14.Izolaie termic, hidrofug i economie de energie
P68 Normativ privind gradul
rezistena termic a
minim 1,4 m2K/W de protecie termic a
elementelor de
cldirilor
construie, valoarea
Protecia termic a STAS6472/3 Fizica
14.1. medie
cldirilor nclzite Construciilor. Termotehnica.
necesarul maxim global
maxim 0,61W/m3K Calculul termotehnic al
de cldur pentru
elementelor de construii ale
nclzire
cldirilor
Eficiena termic a ncrcarea termic a
14.2. suprafeelor de metalului pentru durata minim 1900 W/kg x an
schimb de clldur de via a radiatoarelor

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
C142-85 Instruciuni tehnice

pentru executarea i
recepionarea termoizolaiilor
Izolarea termic a randamentul
14.3. minim 80% la elementele de instalaii
conductelor termoizolaiei
PE924 Prescripii pentru
calculul izolaiilor termice ale
instalaiilor
INSTALATII DE VENTILATIE
Nr. Cerina, definirea Criteriul de Msuri i valori
Referine
crt. cerinei Performan Prescrise
CERINE OBLIGATORII
1.Rezistena i stabilitatea
Fora maxima de
ncovoiere la jumtatea F=800N fora de
distanei dintre suporturi- ncovoiere
P 130 Normativ privind
Rezistena la eforturi pt.canale de aer F=1000N fora maxim
1.1. urmrirea comportrii n
n exploatare Fora maxim aplicat verical repartizat pe o
timp a construciilor
vertical pe faa lime de maximum 50
superioar a mantalei cm
utilajelor
Cuplu mecanic necesar STAS 9154 armturi pentru
pt.manevrarea instalaii sanitare i de
dispozitivelor cu micare nclzire central. Condiii
Maxim 1 Nm cuplu
rotativ tehnice generale de
mecanic pt. acionarea
Rezistena la eforturile Efortul mecanic necesar calitate.
organelor de comnand
1.2. datorate manevrelor pt.manevrarea STAS 10400/1 Armturi
Maxim 2N efortul mecanic
i utilizrii dispozitivelor cu micare industriale de oel.Robinete
de traciune a organelor
liber de reglaj cu ventil. Condiii
de reglaj
Masuri pt.asigurarea tehnice generale de
uurinei de manevrare si calitate.
control I5, I5/2
STAS 1733 Garnituri
tmax=+70C pt.canale nemetalice
Temperatura limit a metalice din tabl STAS 7277 Garnituri din
Rezistena aerului sau apei, maxim
t =+110C,tmin=-35C pt. cauciuc
elementelor instalaiei admis, care nu produce max
1.3. canale din poliizocianuratSTAS 8374 Termometre
la variaii ale deteriorri elementelor
tehnice
temperaturii aerului instalaiei de ventilare i placat cu folie de Al
tmax=+75C,tmin=-20C STAS 8420 Mijloace de
climatizare
tuburi flexibile de Al msurare a temperaturii
I5, I5/2
Rezistena la Rezistena mecanic a STAS 9960 Canale de aer.
1.4. 2xPs 10 mbar
presiunea interioar canalelor de aer Forme i dimensiuni
I5, I5/2
Msuri de protecie la Evitarea amplasrii n
STAS 10128 Protecia
coroziune datorat medii corozive, protecia
1.5. Rezisten la coroziune contra coroziunii a
agenilor chimici i la aciunea agentilor
conductelor subterane din
atmosferici atmosferici
oel
SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
Asigurarea condiiilor de
amplasare i luarea Poziionare corect,
P 100 Normativ pentru
1.6. Protecia antiseismic msurilor de stabilitate realizarea de prinderi
proiectare antiseismic
pt.utilaje i elem. elastice, etc
instalaiei
Masuri ce permit Protejare la trecerea prin

Integrarea instalaiei
1.7. integrarea instalatiilor n perei i planee, distane I5, I13
n construcie
cldire minime recomandate
2. Sigurana n exploatare
Separarea instalaiilor,
compatibilitatea
Evitarea pericolului de Masuri pt. evitarea
2.1. materialelor, meninerea I5, I5/2
explozie pericolului de explozie
n stare de funcionare
continu a instalaiei
Evitarea scprilor Valori prescrise i msuri I5, I5/2, STAS 9960, C56
2.2. Etanarea instalaiei
necontrolate de aer viciat pt. asigurarea acestora
Echipamente i surse de
Msuri pt. meninerea n alimentare cu energie de
Gradul de asigurare al I5,
2.3. stare de funcionare a rezerv, elem.de
consumatorului
instalaiei semnalizare a ntreruperii
funcionrii
Elemente fr muchii sau I5, I7,
Nivelul de risc de rnire coluri tioase
STAS 12612 Protecia
n contact cu muchii sau Suprf.metalice
mpotriva electrocutrii.
coluri tioase, cu 40Ct70C Limite admise
2.4. Securitatea la contact temperatura, cu
Suprf.nemetal STAS 12604 Protecia
mijloacele n micare,
50Ct80C mpotriva electrocutrii.
securitatea contra
Plase de protecie, Prescripii generale
electrocutrii
mijloace de avertizare
+70C refulat la H=3,5m
de la pardoseal i nu
este ndeprtat spre zona
Limitarea temperaturii
Securitatea la curenii ocupat I5, I13
2.5. aerului cald refulat n
de aer cald +45C aerul este refulat
ncpere
spre zona ocupat la o
dist.de min.3,5m de
oameni
Dispozitive de
Ui i trape de acces cu
mpiedicarea
dispozitive de siguran i
Securitatea la persoanelor neautorizate I5, I13
2.6. de protecie, mijloace de
intruziune i neinstruite n centrale
avertizare pt. interzicerea
de ventilare ct i a
accesului
precipitaiilor i vietilor
3.Sigurana la foc
3.1. Comportarea la foc Corelarea clasei de Rezistena la foc a elem. STAS 6647 , SR EN 11357
combustibilitate i a instalaiei s fie coresp. , STAS 11357 Msuri de
SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
siguran contra incendiilor

cu cea a elem.de
P 118 Normativ de
rezistenei la foc contrucie strpunse sau
siguran la foc a
pe care se monteaz
construciei
Protecia circulaiilor
Eficacitatea dispozitivelor I5, P 118
comune orizontale
i sistemelor de ventilare GP 063-01
Prentmpinarea nchise, limitarea
3.2. pt evacuarea fumului i DG PSI -003
propagrii incendiilor propagrii fumului n
gazelor fierbini n caz de
spaii mari
incendiu
necompartimentate
Concentraii limit
I5, NGPM
Igiena aerului din admisibile ale Debite introduse i
4.1. NP 008
ncperi substanelor nocive n evacuate
STAS 10331
atmosfera ncperilor
Schimb de aer, raia de
0,51/h I5, P 118
aer proaspt, concentraii
2535mc/pers GP 063-01, DG PSI -003,
maxime admise de noxe,
25120mc/h fc.de STAS 10331 , STAS
Puritatea aerului din gradul de filtrare a
4.2. destinaia ncperilor 10813,
ncpere aerului, prevenirea
STAS 12574 , SR CEI
introducerii CO22,5g/mc,
60356,
microorganismelor i CO10mg/mc, etc. SR 13329, SR ISO 8186
viruilor
Temp.int.a aerului, viteza
I5, STAS6472/7,
Igiena higrotermic a aerului, umiditatea
4.3. Breviar de calcul STAS6472/3, SR ISO
mediului interior aerului, indicele global de
7730, GT 039, C 107-6
confort termic
Condiii constructive Aerul viciat va fi epurat
Evitarea polurii privind amplasarea prin filtrare nainte de
mediului de ctre gurilor de evacuare a evacuare n I5, I5/2
4.4.
inst.de ventilare i aerului viciat i utilizarea atmosfer,alegerea Legea 137/1995
climatizare agenilor frigorifici corect a agentului
ecologici frigorific
Evitarea riscului de
Finisaje rezistente la
producere a Posibiliti de intreinere I5, NGPM
4.5.. ageni exteriori sau
substanelor nocive i curire STAS 10331
corozivi
sau insalubre
5. Izolare termic, hidrofug i economia de energie
Randamentul energetic al Ventilatoare 6080
utilajului, pierd.de
Consumul de energie Compresoare ermetice I5, I5/2
5.1. presiune pe canalele de NGPM
n exploatare 9597, semiermetice
aer, n piese speciale i STAS 10331
organe de reglaj 9095
Recuperarea cldurii din
aerul evacuat din inst.de
Utilizarea recuperrilor I5, I38, I39
5.2. ventilare, din aer sau ap
de cldur
n sistem pomp de
cldur

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
Energia nglobat n I5, I5/2

1.1.1.1.
5.3.
istalaie
Izolarea termic a
5.4. Eficiena termoizolaiei Pt.canale de aer min 75
canalelor
Rezistena termic a
STAS6472/3, SR 1907/1,
Protecia termic a elementelor de
SR 1907/2, C 107/1, C
5.5. cldirilor vetilate- construcie a cldirii i Rezistent termic
107, I5, I5/2
climatizate permeabilitatea la aer a
anvelopei cldirii
Livrarea agentului la
temperatura
Reglajul sarcinii termice corespunztoare
Reglajul sarcinii fct. de variaia automatizarea regimului
5.6. I 13, I 13/1, I 5, I 36
termice parametrilor climatici de funcionare a
exteriori cazanelor, termostatarea
bateriilor de
rcire/nclzire
6.Protecia mpotriva zgomotului
Nivelul de zgomot admis De la 35dB fc.de
n ncperile ventilate, n destinaia ncperii
spaiile tehnice i 8m/s canale principale
6.1. Confortul acustic condiiile de realizare a 5m/s canale secundare Cf.STAS 6161/1
inst.pt.limitarea 3m/s ramificaii
zgomotului produs de 24m/s guri de aspiraie,
acestea prize de aer
Vibraii longitudinale
Condiii de montare a 8Hz : 80db i 1 vibrar
utilajelor pentru Vibraii transversale
Limitarea producerii i reducerea vibraiilor i 2Hz : 74db i 7 vibrar STAS12025/2, STAS 7206,
6.2 transmiterii vibraiilor viteza maxim de vibraie Vmax2,5mm/s fr P121, P 122, P 130, C
produse de utilaje la rezonan a elem. de deterior. 125, GT 021
construcie pe care se 2,5mm/sVmax6mm/s
afl utilajul Vmax deteriorri f.puin
probabile
CERINE RECOMANDATE
R.1 Adaptarea la utilizare
Scheme funcionale
elastice, racorduri de I5, I5/2
Adaptabilitate i Condiii i msuri care
rezerv, armturi de ME 005 manual
1.1 elasticitate n permit modificri
separaie, condiii de pt.ntocmirea instruciunilor
funcionare ulterioare
funcionare n caz de de exploatare a instalaiilor
avarie
Straturi de finisaj
Rezistena instalaiei la
Rezistena finisajelor rezistente la ocuri,
1.2 diveri ageni care I5/2
la utilizare zgrieturi, frecare, ap i
intervin la utilizare
solveni
1.3 Urmrirea funcionrii Aparatur de msur i Termometre, manometre, I5, I5/2

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
control pt. cunoaterea

instalaiilor permanent a filtre GP-063, STAS 6563
parametrilor instalaiei
R.2 Durabilitate
Durata minim de serviciu
Clase de durate de STAS 8174/1,2,3
- 25ani
2.1 Durata de via serviciu a instalaiilor de STAS 10307, C247, P 130,
Durata min.de funcionare
ventilaie i climatizare P 118
- 1an
Numrul de cicluri
Andurana organelor repetate de nchideri/
2.2 Min. 10000 cicluri I5
de reglare deschideri fr
deteriorare
Rezistena la ageni Compatibilitatea
2.3 Msuri de protecie STAS 10757
biologici materialelor
Asigurarea manevrrii
Cuplu max. 1Nm
R.3 Manevrabilitate uoare a organelor de STAS 9154
Efortul mecanic max.2N
comand
Aspectul suprafeelor
Calitatea privind rugozitatea,
R.4 Confort tactil corespunztoare a mrimea asperitilor,
suprafeelor muchii tioase,
discontinuiti
Aspectul estetic al
Culoare, strlucire,
R.5 Aspectul vizual suprafeelor vizibile din
planeitatea suprafeelor
instalaie
Instalaia de alimentare cu energie electrica a ventiloconvectoarelor

Instalatia de alimentare a ventiloconvectoarelor se va realiza cu cablu de tip CYY-F
3x2.5mmp protejat in tub PVC de 18mm montat ingropat. In cazul in care cablurile se
pozeaza pe materiale combustibile acestea se vor proteja in tub flexibil metalic si se vor
folosi doze metalice.
Conectarea circuitelor de alimentare a ventiloconvectoarelor se realizeaza din
rezervele de 16A a tablourilor electrice existente.
3. Date tehnice ale investitiei:

a. Zona si amplasamentul
Investitia se propune a se realiza in intravilanul Municipiului Oradea, conform
planului de situatie anexat .

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
b. Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat:

Terenul pe care se realizeaza investitia este in totalitate in administratia Municipiului
Oradea. Conform C.F. Nr. 3587 anexat.
c. Situaia ocuprilor definitive de teren: suprafata totala ,reprezentand terenuri
din intravilan / extravilan;
Teren intravilan aflat in proprietatea Primariei Oradea;
Suprafata teren ST=10899 mp;
d. Studii de teren
- studii topografice pentru stabilirea traseului conductei de apa geo-termala,
cuprinzand planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere n sistem de
referin naional
Vezi Plan cadastrala atasat ;
Plan de ncadrare n zon - Plana 0/A.
Plan de situaie - Plana 1/A
- Studiu geotehnic - Solutia adoptata nu necesita elaborarea unui studiu geotehnic .
e. Caracteristicile principale ale construciilor din cadrul obiectivului de investiii,

specifice domeniului de activitate, i variantele constructive de realizare a investiiei .
Obiectivul este Colegiul Tehnic Traian Vuia, cu regim de nlime variabil diferit la
fiecare dintre corpuri. Cldirea nu are subsol.
Nu se intervine asupra cladirii din punct de vedere constructiv , centrala termica se
amenajeaza intr-un spatiu existent , fara a afecta cladirea in nici un fel din punct de vedere
structural .
Marea majoritate a ferestrelor sunt cu sticl de tip termopan cu dou straturi i
tmplrie PVC. Ferestrele care sunt cu strat simplu de sticl i tmplrie metalic se vor
nlocui cu ferestre de tip termopan ntr-un proiect de reabilitare ce nu face obiectul acestei
documentaii. Pereii exteriori sunt din crmid plin cu grosimi variabile care se vor izola
SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
cu placi de polistiren expandat de 10 cm, lucrari implementate printr-un proiect de

reabilitare viitor.
f. Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum

Cladirea beneficiaza de racord la reteaua de distributie a energiei electrice.
Furnizarea agentului termic pentru incalzirea spatiilor interioare este furnizat de la
punctul termic aflat in apropierea obiectivului. Prepararea agentului termic in cadrul
acestui punct termice se face centralizat. Alimentarea punctelor termice se face printr-o
retea de transport partial aeriana / partial subterana amplasata in canal termic, cu o
vechime de peste 30 ani care transporta agent primar cu temperatura maxima de 120grdC
de la CET la punctele termice. Reteaua de legatura intre punctul termic si obiectiv este
realizata in aceeasi perioada.
Obiectivul are racorduri atat la reteaua de apa potabila cat si la sistemul de
canalizare menjera din zona. Aceste racorduri nu necesita nici o modificare pentru obiectul
acestui studiu.
Estimarea teoretica a consumului anual de energie pentru incalzire si

preparare apa calda menajera
INCALZIRE
Qanual = Qnec * Nr zile * Nr ore *

n care:
Qanual = Cantitatea de caldura estimata pentru consum anual [Gcal/an]
Qnec = necesarul maxim de caldura orar [Kcal/h]
Nr zile = Numarul de zile de incalzire anual [166 zile/an]

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
Nr ore = Numarul de ore de incalzire zilnica [ore/zi]

Ti = temperatura medie interioara [18 oC]
Tm = temperatura medie anuala in sezonul de incalzire [2.8 oC]
Te = temperatura de calcul exterioara [-15 oC]
T = diferenta de temperatura apa geotermala intrare/iesire sistem
Canual = Cost anual
Energia termica - 1Gcal = 202.45 lei + TVA
Apa geotermala 1mc = 3.5 lei
Energie electrica 1kWe= 0.50 lei
Calculul teoretic al consumului de energie pentru incalzire pe CET
Qanual = 675 825 * 166 * 18 * = 929 Gcal/an
Canual CET= Qanual * Pret/Gcal = 929 * 202.45 = 188 076 lei/an
Calculul teoretic al consumului de energie pentru incalzire pe apa

geotermala
Qanual = 675 825 * 166 * 18 * = 929 Gcal/an
Ganual = * 1000 = * 1000 = 16 298 mc/an
Canual AGT= Qanual * Pret/mc = 16 298 * 3.50 = 57 043 lei/an

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
Prin urmare se va face o economie de C anual CET - Canual AGT = 188 076 - 57 043 = 131 033
lei/an
PREPARARE ACM
Qinst = Cantitatea de caldura estimata pentru prepararea acm [Gcal/an]
Gacms = debitul mediu zilnic [l/zi]
Ganual acm = debitul de apa geotermala anual necesar pt prepararea acm [mc/an]
Nr zile = Numarul de zile de preparare acm anual [365 zile/an]
t = diferenta de temperatura apa rece/apa calda menajera
T = diferenta de temperatura apa geotermala intrare/iesire sistem
Canual = Cost anual
Energia termica - 1Gcal = 202.45 lei + TVA
Apa geotermala 1mc/h = 2.65 3.5 lei
Calculul teoretic al consumului de energie pentru preparare acm pe

CET
Qnec acm = Qs zi med * C * t = 10250 l/zi *1 * 50 C = 512 500 Kcal /zi = 187 Gcal/an
Canual CET= Qanual * Pret/Gcal = 187 * 202.45 = 37 858 lei/an
Calculul teoretic al consumului de energie pentru preparare acm pe

apa geotermala
Ganual acm = * 1000 = * 1000 = 2 877 mc/an

Canual AGT= Qanual * Pret/mc = 2 877 * 3.5 = 10 070 lei/an

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
Prin urmare se va face o economie de C anual CET - Canual AGT = 37 858 10 070 = 27
788 lei/an
Total consum estimat incalzire + acm pe CET:

188 076 lei/an + 37 858 lei/an = 225 934 lei / an
Total consum estimat incalzire + acm pe apa geotermala:

57 043 lei/an + 10 070 lei/an = 67 113 lei / an
Economii preconizate incalzire si preparare apa calda menajera:

131 033 lei/an + 27 788 lei/an = 158 821 lei /an
Consum teoretic de energie electrica /an pentru pompele de circulatie

incalzire
Ptot = Puterea maxima totala consumata anual
Pabs = Puterea maxima totala absorbita
Ptot= Pabs * Nr zile * Nr ore
Ptot = 1 530 W * 166 * 18 = 4 572 kWhe/an
Canual EL = Ptot * Pret/mc = 6 096 * 0.5 = 2 286 lei/an
Consum teoretic de energie electrica /an pentru ventiloconvectoare si

aeroterme incalzire
Ptot = Puterea maxima totala consumata anual
Pabs = Puterea maxima totala absorbita
Ptot= Pabs * Nr zile * Nr ore*Nr Buc
Ptot = 50 W * 166 * 18 * 47 = 7 022 kWhe/an
Ptot = 1000 W * 166 * 18 * 11 = 32 868 kWhe/an

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
Canual EL = Ptot * Pret/mc = (32 868+7022) * 0.5 = 19 945 lei/an
Economii totale preconizate:

158 821 lei /an - 2 286 lei/an 19 945 lei/an = 136 590 lei /an
GRADUL DE UTILIZARE AL INSTALATIEI
INCALZIRE
Se considera Qnec = necesarul maxim de caldura orar [675 825 Kcal/h] si perioada de
incalzire din 22 octombrie pana in 6 aprilie reprezinta numarul de zile de incalzire anual
[166 zile/an].
Acesta reprezinta 45 % dintr-un intreg an calendaristic.
Numarul de zile de incalzire anual este asigurat din energie geotermala prin intermediul
modulul nostru geotermal in proportie de 98-99%.
Diferentele 1-2% apar din posibilitatea aparitiei unor defectiuni in regimul de alimentare
cu apa geotermala sau din eventulale defecte aparute la modulul geotermal in perioada de
functionare.
Pentru eliminarea acestor neajunsuri se va face o intretinere a sistemului in perioada in
care nu este necesara furnizarea de energie termica pentru incalzire.
Gradul de utilizare pe perioada de incalzire al sursei este de 98 %.
APA CALDA MENAJERA
Numarul totali de elevi este de 2434
Numarul de utilizatori zilnici pe un schimb este de 1250 elevi.
Numar de elevi din internat este de 100

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
Necesarul de ap rece potabil se determin conform SR 1343-1 pentru

necesarurile specifice de ap rece i cald n funcie de destinaiile cldirilor (STAS 1478)
astfel:
Nr. Necesar specific (l/om zi)
Nr.
Destinaia cldirii persoan ap cald
crt. ap rece
e menajer
Scoala un schimb 1250 20 5
Internat 100 80 40
a) debitul zilnic mediu de ap rece
m
Q n zi med = 1 x ( N (i) x q sp (i) )
1000 i=1
Unde N(i) = numrul de utilizatori consumatori fizici de ap sau uniti specifice
de produs pentru care se folosete apa.
Qs(i) = debit specific: cantitatea medie zilnic de ap necesar unui
consumator pentru o activitate normal. Se determin conform STAS
1478-90
Q n zi med = 1 x (1250x20+100x80) = 25.8 mc/zi

1000
a) debitul zilnic maxim de ap rece

m
Q n zi max = 1 ( N (i) x q sp (i) x K zi (i) )
1000 i=1
Unde K zi = coeficientul de uniformitate zilnic
K zi = 1,15
Q n zi max = 25.8 x 1,15 = 29.67 mc/zi

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
a) debitul orar maxim de ap rece

Se consider o funcionare de 16 ore/zi.
m
Q n o max = 1 1 ( N (i) x q sp (i) x K zi (i) x Ko (i) )
16 1000 i=1
Unde K o = coeficientul de neuniformitate orar

Ko = 2,8
Q n o max = 1 x 29.67 x 2,8 = 5.19 mc/h
16
Gradul de asigurare 99%, regimul de furnizare a apei calde menajere este de 16
h/zi, iar temperatura apei calde menajere este de 60 C.
Din care ap cald menajer de 600 C:

a) debitul zilnic mediu de ap cald Q n zi med = 1 x(1250x5+100x40) = 10.25
mc/zi
1000
b) debitul zilnic maxim de ap cald Q n zi max = 1,15 x 10.25 = 11.79mc/zi
c) debitul orar maxim de ap cald Q n o max = 1 x 2,8 x 11.79 = 2.06 mc/h

16
2. Cerina de ap rece potabil se stabilete conform STAS 1343/0 89
Q s = K s x Kp x Q n
Unde Ks = coeficient care ine seama de nevoile tehnologice ale instalaiilor de

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
tratare i epurare ale sistemului de alimentare cu ap i canalizare

Kp = coeficient care ine seama de pierderile de ap n aduciune i n
reeaua
de distribuie
Ks = 1,02 Kp = 1,05
a) debitul zilnic mediu de ap rece Qs zi med = 27.63 mc/zi

debitul zilnic mediu de ap cald Qs zi med = 10.98 mc/zi
a) debitul zilnic maxim de ap rece Qs zi max = 31.78 mc/zi

debitul zilnic maxim de ap cald Qs zi max = 12.63 mc/zi
a) debitul orar maxim de ap rece Qs o max = 5.56 mc/h

debitul orar maxim de ap cald Qs o max = 2.21mc/h
Necesarul de caldura pentru prepararea apei calde menajere este :
Qnec acm = Qs zi med * C * t = 10250 l/zi *1 * 50 C = 512 500 Kcal /zi = 187 Gcal/an
Se considera Qnec = necesarul de caldura zilnic pentru prepararea apei calde

acm
menajere[512 500 Kcal /zi ] si numarul de zile de preparare anual [365 zile/an].
Acesta reprezinta 100 % dintr-un intreg an calendaristic.
Numarul de zile de preparare anual este asigurat din energie geotermala prin
intermediul modulul nostru geotermal in proportie de 98-99%.
Diferentele 1-2% apar din posibilitatea aparitiei unor defectiuni in regimul de
alimentare cu apa geotermala sau din eventulale defecte aparute la modulul geotermal in

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
perioada de functionare cat si din perioada de intretinere a sistemului in care nu este

posibila furnizarea de energie termica pentru prepararea acm.
Gradul de utilizare anual al sursei pentru preparare acm este de 98%.
CONCLUZIE
Gradul total de utilizare anual al sursei pentru incalzire si apa calda menajera este de
98 %.
RANDAMENTUL INSTALATIEI
Energia termica continuta de catre apa geotermala se va transfera imobilului pentru

incalzire si prepararea apei calde menajere prin intermediul unui modul termic geotermal
care va fi compus din intreg ansamblu de componente conform planselor anexate.
Pierderea de caldura a apei geotermale pe traseul de legatura intre punctul
geotermal existent in zona si modulul geotermal amplasat in cadrul imobilului va fi de
aproximativ 1 %.
Pierderea de caldura a apei geotermale pe modulul geotermal amplasat in cadrul
imobilului va fi de aproximativ 1.5 %.
Distributia interioara in cadrul obiectivului studiat si alimentarea cu caldura a
imobilelor face ca pierderea de caldura pe retelele exterioare sa se situeze in jurul valorii
de 1.5%.
CONCLUZIE
Randamentul intregii instalatii va fi de 96 %.
TIPUL SURSEI ENERGETICE REGENERABILE UTILIZATE :
Sursa energetica utilizata este apa geotermala.
- Necesarul de utilitati pentru varianta propusa promovarii

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
Varianta propusa promovarii nu necesita utilitati suplimentare .
- Solutii tehnice de asigurare cu utilitati

Nu este cazul .
g. concluziile evalurii asupra mediului

Energia geotermala reprezinta caldura continuta in fluidele si rocile subterane. Este
nepoluanta, regenerabila si poate fi folosita in scopuri diverse.
Apa geotermal poate avea un caracter ncrustrant i coroziv dup unii specialiti.
Din punct de vedere al compoziiei chimice nu prezint un pericol de poluare.
Instalaia nu are nici un fel de impact negativ asupra mediului deoarece nu sunt
emisii de CO2, nu se consuma apa din pnza freatic, nu sunt degajri de cldur, de fum
sau alte substane toxice.
4. Durata de realizare i etapele principale:

Durata de realizare a lucrarilor este de 12 luni conform graficului de ealonare a
investiiei .
Graficul de realizare a investitiei:
LUNA
Nr. PERIOADA
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Proiectare/avize i acorduri /
1
proceduri de achizitie
Consultanta, asistenta
2 tehnica, organizare de
santier, diverse si
neprevazute
3
Constructii si instalatii
Utilaje, echip. tehn. i funct.
4
cu montaj; Montaj utilaje
tehnologice

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
(3) COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIIEI

1.Valoarea total cu detalierea pe structura devizului general
DEVIZ GENERAL
Privind cheltuielile necesare realizarii obiectivului de investitii
Traian Vuia
lei/
eur din data 12 12
n mii lei / mii euro la cursul BCE 4.2523 o de 2011
Valoare (inclusiv
Nr. Denumirea capitolelor i Valoare (fr TVA) TVA TVA)
crt. subcapitolelor de cheltuieli Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
1 2 3 4 5 6 7
Capitolul 1
Cheltuieli pentru obtinerea i amenajarea terenului
1.1 Obinerea terenului 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
1.2 Amenajarea terenului 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
Amenajarea pentru protecia mediului
1.3 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
i aducerea la starea iniial
TOTAL CAPITOLUL 1 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
Capitolul 2
Cheltuieli pentru asigurarea utililtilor necesare obiectivului
TOTAL CAPITOLUL 2 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
Capitolul 3
Cheltuieli pentru proiectarea i asisten tehnic
3.1 Studii de teren 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
Taxe pentru obinerea de avize,
3.2 3.000 0.706 0.720 3.720 0.875
acorduri i autorizaii
3.3 Proiectare i inginerie 46.350 10.900 11.124 57.474 13.516
3.4 Organizarea procedurilor de achiziie 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
3.5 Consultan 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
3.6 Asisten tehnic 13.293 3.126 3.190 16.483 3.876
TOTAL CAPITOLUL3 62.643 14.732 15.034 77.678 18.267
Capitolul 4
Cheltuieli pentru investiia de baz
4.1 Construcii i instalaii 1,308.979 307.828 314.155 1,623.134 381.707
4.1.1 Ob1 Traian Vuia 1,308.979 307.828 314.155 1,623.134 381.707
4.2 Montaj utilaje tehnologice 7.245 1.704 1.739 8.984 2.113
Utilaje, echip. tehn. i funct. cu
115.000 27.044 27.600 142.600 33.535
4.3 montaj
4.4 Utilaje far montaj i echip. de transp. 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
4.5 Dotri 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
4.6 Active necorporale 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL CAPITOLUL 4 1,431.224 336.576 343.494 1,774.718 417.355
Capitolul 5
Alte cheltuieli
5.1 Organizare de santier 26.180 6.157 6.283 32.463 7.634
5.1.1 Lucrare de construcii 13.090 3.078 3.142 16.231 3.817
5.1.2 Cheltuieli conexe org. antierului 13.090 3.078 3.142 16.231 3.817
Comisioane, cote, taxe, costul
10.635 2.501 0.000 10.635 2.501
5.2 creditului
5.3 Cheltuieli diverse i neprevzute 149.387 35.131 35.853 185.240 43.562
TOTAL CAPITOLUL 5 186.201 43.788 42.136 228.337 53.697
Capitolul 6
Cheltuieli pentru probe tehnologice i teste i predare la beneficiar
6.1 Pregtirea personalului de exploatare 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
6.2 Probe tehnologice i teste 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
TOTAL CAPITOLUL 6 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
TOTAL GENERAL 1,680.068 395.096 400.664 2,080.732 489.319
Din care C + M 1,329.314 312.611 319.035 1,648.349 387.637
2. Ealonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiiei

LUNA
Nr. PERIOADA
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Proiectare/avize i acorduri /
1
proceduri de achizitie 49,530 mii lei
Consultanta, asistenta tehnica,
2
organizare de santier, diverse
199,494 mii lei
si neprevazute
3
Constructii si instalatii 1.308,979 mii lei
Utilaje, echip. tehn. i funct. cu
4
montaj; Montaj utilaje
122,245 mii lei
tehnologice
5 TOTAL 1.680,068 mii lei ( +TVA )
(4) ANALIZA COST-BENEFICIU

-vezi anexa 1
(5) SURSELE DE FINANARE A INVESTIIEI

Sursele de finanare a investiiilor se constituie n conformitate cu legislaia n
vigoare i constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul

SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile i
alte surse legal constituite.
Investitie totala (TVA Inclus) 2.080,732

Teren 0
Constructii 1.623,134
Echipamente 379,921
Proiectare+avize 61,194
Sprijin nerambursabil 90% 1.872,659
Contributia proprie 10% 208,073
din care TVA 400,664
(6) ESTIMRI PRIVIND FORA DE MUNC OCUPAT PRIN REALIZAREA

INVESTIIEI
1. numr de locuri de munc create n faza de execuie;
Avnd n vedere caracterul investiiei, pentru realizarea lucrrilor de construcie /
montaj se va contracta, inndu-se cont de prevederile OUG 34/2006 privind achiziiile
publice, cu modificrile i completrile ulterioare, o firm specializat.
2. numr de locuri de munc create n faza de operare. Nu este cazul.
In faza de operare se vor folosi angajatii existenti din punctele termice .
(7) PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIIEI

1. valoarea total (INV), inclusiv TVA (mii lei) 2,080.732 mii lei, resectiv 489.319 mii
euro
(n preuri - luna, anul, 1 euro = 4,2523 lei), din care:
- construcii-montaj (C+M); 1,648.349 mii lei, respectiv 387.637 mii euro
2. ealonarea investiiei (INV/C+M):
- anul I; 2,080.732 mii lei, resectiv 489.319 mii euro
3. durata de realizare (luni); 12 luni
SC ARHI PLAN SRL
J05/2927/2008
CUI 24809395
Atribut fiscal R
4. capacitati ( unitati fizice si valorice )
Parametri Valoare
Radiatoare 208.00 buc 98,734.00
Convectoare 56.00 buc 92,400.00 5. alti
Modul geotermal 1.00 buc 78,082.00
Pompe circulare 6.00 buc 36,918.00
indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia .
Puterea instalata de incalzire - Qnec 675 825 kcal/ora adica 785.98 kw .
(8) AVIZE SI ACORDURI DE PRINCIPIU

1.Avizul beneficiarului de investiie privind necesitatea si oportunitatea investiiei
2.Certificatul de urbanism.: nr.81/18.01.2011
Avize si acorduri stabilite prin Certificatul de urbanism :
- alimentare cu apa;
- canalizare;
- alimentare cu energie electrica;
- alimentare cu energie termica;
- gaze naturale;
- telefonizare;
- RCS & RDS;
- SC. TRANSGEX;
3. Acordul de mediu
ntocmit:
arh. Cretu Nicolae

h19 11anexa-Traian Vuia

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

h19 11anexa-Traian Vuia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC ARHI PLAN SRL

URBANISM , PROIECTARE - CONSTRUCTII CIVILE SI INDUSTRIALE

Proiect nr.: 36/2011

Denumire INLOCUIREA SISTEMULUI CLASIC DE INCALZIRE

Amplasament: Str. Constantin Brancoveanu, nr. 12/A , Municipiul Oradea,

Coninut volum: Piese scrise i desenate

Cont BCR Oradea - LEI RO90RNCB00321080247200xx

ef proiect : arh. Nicolae Cretu

BORDEROU PIESE SCRISE

Cont BCR Oradea - LEI RO90RNCB00321080247200xx

3.BORDEROU PIESE SCRISE

4.BORDEROU PIESE DESENATE

7.EXTRAS DE CARTE FUNCIAR

BORDEROU PIESE DESENATE

Cont BCR Oradea - LEI RO90RNCB00321080247200xx

CORP A-RELEVEU PLAN ETAJ 3................................. 5/A

Cont BCR Oradea - LEI RO90RNCB00321080247200xx

Oradea, municipiul reedin de jude al Bihorului, este unul dintre importantele

CAPITOLUL A : PARTII SCRISE

1.Denumirea obiectivului de investiii:

(2).INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL :

1. Situaia actual i informaii despre entitatea responsabil cu

Cont BCR Oradea - LEI RO90RNCB00321080247200xx

1.1. Istoria Municipiului Oradea

Cont BCR Oradea - LEI RO90RNCB00321080247200xx

n anul 1703 izbucnete o micare anti-habsburgic condus de Francisc Rkczi al

Cont BCR Oradea - LEI RO90RNCB00321080247200xx

Cont BCR Oradea - LEI RO90RNCB00321080247200xx

au declanat aciunea de reprimare a tuturor elementelor necolaboraioniste, a unui numr

Cont BCR Oradea - LEI RO90RNCB00321080247200xx

romneti, fiind percepute imediat i n Oradea. De remarcat, pentru perioada post-

1.2. Caracterizare general a teritoriului administrative

Cont BCR Oradea - LEI RO90RNCB00321080247200xx

Zona metropolitan Oradea este membr n reeaua european a regiunilor i zonelor

1.3. Caracterizare geografic-geologie,hidrologie,resurse natural

Cont BCR Oradea - LEI RO90RNCB00321080247200xx

- CRETACIC INFERIOR alctuit din calcare cenuii i albe, marnocalcare grezoase,

Cont BCR Oradea - LEI RO90RNCB00321080247200xx

n cadrul blocului apare i o compartimentare secundar, generat de un sistem de

Cont BCR Oradea - LEI RO90RNCB00321080247200xx

Cont BCR Oradea - LEI RO90RNCB00321080247200xx

Conform Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor

1.5. Turism, agroturism

Cont BCR Oradea - LEI RO90RNCB00321080247200xx

Cont BCR Oradea - LEI RO90RNCB00321080247200xx

1.7. Economia local

Cont BCR Oradea - LEI RO90RNCB00321080247200xx

1.8. Tipurile de turism care pot fi dezvoltate cu preponderen n Judeul

Cont BCR Oradea - LEI RO90RNCB00321080247200xx

Cont BCR Oradea - LEI RO90RNCB00321080247200xx

1.9. Impactul sectorului energetic asupra mediului

1.10. Tipuri de zcminte geotermale, clasificare:

Cont BCR Oradea - LEI RO90RNCB00321080247200xx

Cont BCR Oradea - LEI RO90RNCB00321080247200xx

Zcminte de entalpie sczut n bazin sedimentar

Zcminte geotermale de entalpie ridicat

Cont BCR Oradea - LEI RO90RNCB00321080247200xx

Structura unui sistem geotermal ideal

Cont BCR Oradea - LEI RO90RNCB00321080247200xx

Dezvoltarea utilizrii energiei geotermale n noul secol are la baz evaluarea

Cont BCR Oradea - LEI RO90RNCB00321080247200xx

important n cazul aciunilor susinute privind eliminarea factorilor generatori ai modificrilor

Cont BCR Oradea - LEI RO90RNCB00321080247200xx

Utilizri directe ale energiei geotermale n Romnia: putere instalat i producere de