Sunteți pe pagina 1din 15

STIINTA SI INGINERIA MATERIALELOR

INGINERIA SI MANAGEMENTUL PRODUCERII MATERIALELOR


METALICE

PIATA ARGINTULUI

Masterand: Ciurea Constantin Cosmin


Cadru didactic: Prof. dr. ing. Valeriu Ghica
1. Generalitati
Argintul, a fost, ca si aurul, unul din metalele cele mai folosite in lume inca de
la inceputurile civilizatiei, fiind utilizat in fabricarea bijuteriilor, obiectelor si monezilor.
Primele mine de argint au aparut mai inainte de perioada 3000 i.Hr. Argintul a fost
un metal cunoscut de toate civilizatiile antice, insa spre deosebire de aur, este foarte
rar gasit in stare naturala, lucru care explica faptul ca daca ar fi mai abundent, tot nu
ar putea fi folosit decat mai tarziu. Cu toate acestea, cand a aparut prima oara in
Egipt, a fost mult mai valoros decat aurul. Argintul este un metal pretios de culoare
alba-cenusie, stralucitor.
In natura se regaseste in starea nativa sau sub forma de minereu de argentita
(sulfura) sau kerargirita (clorura), granule sau glie de argint, dar si in forma
cristalizata.
Argintul este mai ieftin decat aurul, dar este totusi considerat un metal pretios.
Datorita pretului redus si a cantitarilor produse.
Ca rezistenta si duritate argintul este superior aurului si inferior ca
maleabilitate. Este un metal moale, maleabil si ductibil, de aceea se alieaza, de
obicei, cu alte metale pentru a-i creste rezistenta. Aliajul de baza al argintului este
cuprul (Cu). Aliajul argintului cu aurul, cunoscut sub numele de elektrum contine
20-25% argint si a fost cunoscut si utilizat inca din vremea grecilor antici. Argintul cu
titlul de 925 cunoscut sub numele de Sterling si cea cu titlul de 950 cu numele
de Britannia sunt folosite drept standard in definirea continutului de argint. Argintul
combinat cu mercur capata stralucire, astfel obtinandu-se pojghita subtire din
spatele oglinzilor.
Cererea pentru argint se descompune in trei categorii importante: in industrie,
investitii, precum si bijuterii sau decor. Impreuna, aceste trei domenii reprezinta mai
mult de 95% din necesarul anual de argint. In 2010, 487400000 uncie de argint au
fost folosite pentru aplicatii industriale, in timp ce peste 167,0 milioane de uncii de
argint au fost angajate in bijuterii de argint si 101300000 uncie au fost utilizate in
monede si medalii. Cu proprietati unice, inclusiv puterea sa, conductivitate electrica
si termica, sensibilitatea, reflexie mare a luminii si abilitatea de a indura intervale de
temperatura extreme, aceasta este un element fara substitutie.
Este folosit si in industria farmaceutica, tehnica dentara, fototehnica, ca
materie prima in industria bijuteriilor, monetariilor. Fiind cel mai bun conductor
electric, argintul este folosit ca materie prima si in industriile de electronica si
energetica.
In antichitate, datorita capacitatii de a elimina bacteriile, argintul a fost folosit
ca materie prima pentru fabricarea articolelor de uz casnic.
Argintul era folosit, atat la baterea monedei-etalon pe baza raportului de
valoare fixat prin lege, cat si la baterea de moneda secundara (divizionara), care se
gasea in raport fata de moneda etalon, avand o parte liberatorie limitata. Tipul clasic
de bimetalism schiop a fost cel adoptat de Uniunea Monetara Latina. Romania a
optat pentru bimetalism la crearea sistemului monetar national in 1867, raportul legal
dintre cele doua metale fiind fixat la 1 kg aur 14,38 kg argint. Dificultatile in
functionare, in general, a bimetalismului si necesitatea intaririi monedei nationale au
dus in 1890 la inlocuirea lui in monometalismul aur.
In perioada de functionare a bimetalismului se pot distinge trei perioade:
prima perioada (1803 1850) cand sistemul a functionat foarte bine,
atata timp cat intre valorile comerciale ale celor doua metale s-a
pastrat raportul de 1:15,5;
a doua perioada (1851 1870) marcheaza inceputul dificultatilor in
functionarea sistemului, ca urmare a modificarii raportului dintre cele
doua metale. Monedele de argint aveau o valoare de piata mult mai
mare decat cea fixata prin lege, cele de aur devenind mai slabe.
Aceasta stare se putea remedia pe doua cai: fie reducand valoarea
monedelor de argint, fie sporind pe cea a monedei de aur;

a treia si ultima perioada (1871 1885). Incepand cu 1871 incepe


declinul monedei de argint, aceasta depreciindu-se treptat. Raportul de
valoare se deplaseaza simtitor in favoarea metalului galben, acesta
fiind retras din circulatie. Este momentul in care tarile abandoneaza
bimetalismul si pun la baza sistemelor lor monetare etalonul aur.
Argintul are tendinta de a se oxida la contactul cu aerul, de aceea se
matuieste si se inegreste daca nu este purtat. Din acest motiv, argintul necesita o
intretinere intensa pentru a-si pastra luciul initial.
2. Productie
Productia primara de argint a crescut cu 6% (o mare parte a acestei cresteri
se datoreaza sectorului primar minier de argint) si reprezinta 29% din oferta de
argint la nivel mondial. Mexic a fost cel mai mare producator de argint din lume,
urmat de Peru, China, Australia si Rusia.

Nr. Crt. Tara Cantitate (milioane uncii)

1. Mexic 169.7
2. Peru 118.1
3. China 118.0
4. Australia 59.2
5. Rusia 45.4
6. Bolivia 41.2
7. Chile 39.2
8. Polonia 37.6
9. Statele Unite 35.0
10. Argentina 24.7
11. Canada 20.8
12. Kazakhstan 19.8
13. India 12.1
14. Suedia 10.8
15. Guatemala 10.4
16. Moroc 8.2
17. Turcia 6.0
18. Indonezia 6.0
19. Armenia 3.2
20. Papua Noua Guinee 2.9
3. Consumul si exportul
Cererea totala de argint a inregistrat un record de 1081 milioane de uncii anul
trecut. Cea mai mare componentata a cererii de argint, pentru aplicatii industriale, s-
a micsorat cu mai putin de 1%, tinand cont ca aceasta reprezinta 54% din totalul
cererii de argint. In ceea ce priveste fabricarea bijuteriilor, cererea si vanzarile
acestora au crescut, astfel si cererea de argint in acest domeniu s-a majorat cu
10%.
Mexic, cel mai mare producator de argint din lume, cu o productie de 169.7
milioane uncii in 2013, a exportat mai mult de 70% din total in strainatate. Astazi,
productia de argint a tarii ramane puternica datorita atractivitatii metalului pentru
investitori.

Nr crt Exportatori Procentul din exporturile


mondiale de argint (%)
1. Mexic 12.2%
2. Marea Britanie 11.7%
3. Canada 8.8%
4. Germania 7.7%
5. Korea de Sud 7.0%
6. Statele Unite 6.3%
7. Japonia 5.8%
8. China 4.3%
9. Polonia 3.5%
10. Taiwan 3.0%
Argintul este tranzactionat in intreaga lumea, inclusiv pe pietele majore la
produsele de baza din Londra, Zurich, New York, Chicago si Hong Kong. Piata din
Londra a inceput activitatea cu argint in secolul al 17-lea si, ramane si astazi, in
centrul comertului cu argint pentru cea mai mare parte a lumii. Cu toate acestea,
divizia Comex a Bursei de Schimburi a New York este cea mai importanta piata a
contractelor tranzactionate pentru argint. Pretul spot al argintului pretul curent al
argintului care reflecta asteptarile si variabilele de piata este determinat de
COMEX. In general, pretul argintului este determinat de oferta disponibila si cerere.
In ultimii ani, cererea de fabricare a argintului a depasit foarte mult productia. Pretul
argintului poate fi de asemenea, afectat de anumiti factori cum ar fi inflatia, cursul de
schimb sau ratele dobanzilor. In prezent, pretul argintului este de 2.3902 RON/gram,
respectiv 0.5699 USD/gram, sau 0.5272 EUR/gram.
4. Marcarea bijuteriilor din argint
Bijuteriile si obiectele din metale pretioase, datorita valorii, a pretului se
falsifica. Falsurile se pot executa din metale sau aliaje lipsite de valoare sau din
metale pretioase avand un titlu inferior celui inscriptionat pe obiect sau declarat. De
asemenea, falsurile se pot executa si prin stantarea unei anumite marci care este
indescriptibila, cu intentia de a induce in eroare. Obiectul este considerat autentic
atunci cand exista pe el marcaj si acesta este descriptibil.
Procedeul microscopic, procedeu prin care cu ajutorul microscopului sau a
lupei se identifica marcajul, care consta in aplicarea fie a titlului, care pentru argint
poate fi: 950 , 935 , 925 , 900 , 835 , 800.
De asemenea, pot exista marci ale statului, reprezentate printr-un simbol,
acestea fiind modificate la anumite intervale de timp, precum si marci ale breslelor
(pana in 1873), mestesugarilor breslelor, ale bijutierilor particulari.
Marcarea unui obiect presupune insculptarea in metalul respectiv a unei
forme, litere etc, care:
atesta faptul ca obiectul respectiv este facut dintr-un anumit
material, sau asa zisa marca de control
atesta titlul acelui material (titlul este cantitatea de metal pretios din
obiectul respectiv)
Pe obiectele din metale pretioase in afara marcii de control (aplicata in
general de catre banca de stat a perioadei respective ) se mai gasesc si alte
marcaje care pot reprezenta:
marca atelierului unde a fost executata bijuteria sau obiectul
marca lucratorului din atelierul respectiv
marca anului cand a fost facut obiectul
Toate aceste marcaje de atelier, lucrator, an, nu sunt obligatorii, ele fiind
folosite in general de catre ateliere cu traditie, bijutieri regali sau artisti. Prin
marcarea obiectelor se certifica provenienta acestora si totodata se garanteaza
calitatea lor.
Un alt procedeu pentru depistarea puritatii metalului pretios este metoda
spectofotometriei de absobtie atomica. (SAA) Se ia o mostra din obiectul supus
analizei, se introduce in solutie si se examineaza la un spectrofotometru cu absobtie
atomica (ex Pye Unicam SP-9) in vederea determinarii continutului de aur. Ca
sistem de atomizare se utilizeaza flacara de aer/acetilena ( pt producerea luminii se
poate utiliza flacara, arc electric, scanteie sau fascicul de raza laser) , iar ca solutie
etalon (pentru trasarea curbei de calibrare) cea obtinuta prin dizolvarea unor cantitati
corespunzatoare din mostrele de argint. Se poate utiliza si etalon de gaze care, de
asemenea contine particule din mostra. Se analizeaza absorbtia de lumina. in final,
se compara concentratia probei in solutia finala (g/ml) cu concentratia aurului.(2,44
x10-6 g/ml).
Mai amintim procedeul spectrochimic. Obiectul este supus analizei spectro
chimice cu ajutorul spectrografului de emisie, in regim de arc de curent continuu
intermitent. Analiza la spectroproiector a spectrului, cu ajutorul atlasului de linii
spectrale, pune in evidenta liniile corespunzatoare metalelor pretioase (aur, argint,
platina) precum si a elementelor de aliere.
Procedeul difractiei in raze X este metoda prin care o epuvreta cu mostra
din obiectul analizat se fixeaza in varful unui capilar de sticla, montat in centrul
camerei radiografice, incarcate cu un filtru radiografic. Camera se fixeaza la
fereastra unui tub de raze X cu anod de cupru. Timpul de expunere este de
aproximativ 6 ore. Cu ajutorul catalogului de spectre de difractie se pun in evidenta
liniile de difractie corespunzatoare elementelor de aliere ale probei analizate.
Prin procedeul chimic se curata o zona din obiectul analizat si se trateaza
cu reactiv specific titlului presupus. in acest caz pot apare urmatoarele situatii:
sa se produca o efervescenta puternica, iar dupa stergerea
reactivului locul respectiv
sa se curete fara sa se pateze in maroniu. sa se produca o
efervescenta, urmata de inverzirea picaturii, iar dupa stergerea reactivului
locul respectiv
sa se curete fara sa se pateze in maroniu situatie specifica
obiectelor ce contin cupru
sa se produca efervescenta, iar picatura de reactiv sa prezinte un
aspect laptos. sa nu se produca efervescenta, iar dupa stergerea reactivului
zona tratata sa se brunifice usor
Acest procedeu are o precizie de 10 15 .
Pentru determinarea titlului unui obiect dintr-un metal pretios se poate folosi si
piatra Lydia, care este o varietate de silex negru, cu o mare rezistenta la actiunea
agentilor minerali concentrati, fara luciu, ce permite trasarea pe suprafata ei , prin
frecare, a unor urme compacte ale metalelor sau a aliajelor de incercat, precum si a
cheilor etalon. Principiul determinarii are la baza comportarea diferentiata a doua
aliaje din metale pretioase, cu aceeasi nuanta a culorii, dar cu titluri diferite, dintre
care unul cunoscut si luat drept etalon, la atacul unui anumit reactiv, specific cheii
etalon utilizate. Pentru executarea determinarii sunt utilizate si chei etalon mici
bare metalice dreptunghiulare, executate in intregime, sau numai la capete, din
aliaje cu metale pretioase, avand titlu determinat cu precizie si inscriptionat prin
stantare pe ele.
Un alt procedeu pentru depistarea puritatii metalului pretios este metoda Gay-
Lussac care se efectueaza in conditii de laborator avand o precizie de 0,2 .
5. Legislatia in Romania
1. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor
pretioase si pietrelor pretioase in Romania, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare.
2. Hotararea Guvernului nr. 1.344/2003pentru aprobarea Normelor
metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
190/2000 privind regimul metalelor pretioase si pietrelor pretioase in Romania.
3.Hotararea Guvernului nr. 1856/2006 pentru aplicarea sistemului de
certificare pentru Procesul Kimberley privind comertul international cu diamante
brute.
4. Ordinul nr. 101 din 28 aprilie 2004, cu modificarile si completarile
ulterioare, pentru aprobarea conditiilor in vederea autorizarii operatiunii de marcare
cu marca de garantie proprie.
5. Ordinul nr. 102 din 28 aprilie 2004 pentru aprobarea Normelor tehnice de
analiza si marcare a metalelor pretioase si aliajelor acestora.
6. Ordinul nr. 156/2008 al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia
Consumatorilor privind renuntarea partiala sau totala la autorizarea pentru
efectuarea de operatiuni cu metale pretioase si pietre pretioase.
7. Ordinul nr. 264 din 13 august 2008 pentru aprobarea modelelor marcilor de
certificare care urmeaza sa fie aplicate pe obiecte si pe bijuterii din metale pretioase
de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor.
8. Ordinul nr. 178/2011 al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia
Consumatorilor privind stabilirea taxelor de autorizare pentru efectuarea de
operatiuni cu metale pretioase si pietre pretioase.
9. Ordinul nr. 179/2011 al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia
Consumatorilor privind stabilirea taxelor pentru vizarea anuala a autorizatiilor pentru
efectuarea de operatiuni cu metale pretioase si pietre pretioase.
10. Ordinul nr. 214/2011 al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia
Consumatorilor privind modelele marcilor de garantie proprie si procedura de
stabilire si inregistrare a acestora la Autoritatea Nationala pentru Protectia
Consumatorilor
11. Ordinul nr. 526/2004 al ministrului finantelor publice pentru aprobarea
Normelor metodologice privind procedurile de depunere, manipulare si depozitare a
metalelor pretioase, aliajelor acestora si pietrelor pretioase, considerate bunuri fara
stapan, precum si a celor ridicate in vederea confiscarii ori confiscate in conditiile
prevazute de lege, la unitatile Trezoreriei Statului.
12. Ordinul nr. 1809/2004al ministrului finante-lor publice pentru aprobarea
Registrului special de evidenta a operatiunilor cu metale pretioase si pietre
pretioase.etc.
In domeniul metalelor pretioase si pietrelor pretioase isi gasesc aplicabilitatea
si prevederile altor acte normative: OG nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor;
OG nr. 2/2001 privind regimul contraventiilor; Codul penal; Codul civil; Codul vamal;
Codul fiscal; Conventia privind Drepturile si Libertatile Fundamentale ale Omului;
Alte acte normative cu caracter general, aplicabile si altor categorii de bunuri decat
celor confectionate din metale pretioase.

6. Bursa argintului
Bursele actuale sint rezultatul unei evolutii istorice indelungate si reflecta, cu
particularitati zonale sau nationale, modelul general al pietei libere; natura specifica
a bursei este data de o serie de caracteristici.
Piata de marfuri si valori Bursele sint locuri de concentrare a cererii si
ofertei pentru marfuri, precum si pentru diferite tipuri de hirtii de valoare. Daca la
inceputurile lor, pietele bursiere erau organizate pentru tranzactionarea in egala
masura a marfurilor si valorilor, ulterior s-a produs o separare intre cele doua mari
categorii de burse. Desi mecanismul de functionare se bazeaza pe un model comun,
propriu oricarui tip de tranzactie bursiera, bursele de marfuri si respectiv cele de
valori au functii radical diferite intr-o economie.
Bursele de marfuri sint centre ale vietii comerciale, piete unde se
tranzactioneaza bunuri care au anumite caracteristici sint bunuri generice, care se
individualizeaza prin masurare, numarare sau cintarire; sint fungibile, adica pot fi
inlocuite unele prin altele; au caracter standardizabil, in sensul ca marfa poate fi
impartita pe loturi omogene, apte de a fi livrate la executarea contractului incheiat in
bursa; sint depozitabile, ceea ce permite executarea la o anumita perioada de la
angajarea contractului de bursa; trebuie sa aiba un grad redus de prelucrare, ca o
conditie a mentinerii caracterului de produs de masa, nediferentiat, omogen.
In aceasta categorie intra produse agroalimentare (grau, porumb, orez,
soia etc.), metale (cupru, aluminiu, zinc etc.), produse tropicale (cafea, cacao, zahar
etc.), produse de origine minerala (petrol); sint insa marfuri de bursa si unele
produse cu un grad mai mare de perisabilitate (oua, carne). Pe de alta parte, exista
si burse organizate pentru servicii, respectiv pentru inchirieri de nave (navlosire) sau
asigurari.
Bursele de valori sint centre ale vietii financiare unde se fac
vinzari/cumparari de hirtii de valoare (actiuni, bonuri de tezaur etc.); totodata, la
bursele de valori se pot realiza si operatiuni cu valute, metale pretioase sau efecte
de comert. In ultimul timp in sistemul de tranzactii al acestor institutii au fost incluse
produse bursiere noi (optiuni, contracte futures pe indici de bursa etc.). Bursele de
valori indeplinesc functii majore in circuitul capitalurilor in economie, constituind un
indicator general al climatului de afaceri din spatiul economic, national si
international, in care isi exercita influenta.
Argintul se tranzactioneaza in:
USA (New York Stock Exchange)
Mexic (MBV)
Singapore (SGX)
Japonia (TSE)
Hong Kong (HKEx)
Marea Britanie (LSE)
Franta (EURONEXT Paris)
Germania (Deutsche Borse)
Italia ( Borsa Italiana)
Australia (ASX)
Africa de Sud (JSE)
NASDAQ ( SUA)
NASDAQ 100 este o bursa electronica din Statele Unite ale Americii, pe care
sunt listate aproximativ 3.200 companii. Numele provine de la National Association
of Securities Dealers Automated Quotations.
NASDAQ 100 face parte din primele 100 cele mai mari companii non-
financiare listate la bursa NASDAQ. Alte companii importante din acest indice:
Amazon, Comcast, Cisco, eBay, Google, Marriott, Viacom, Whole Foods si Yahoo.
Spre deosebire de Media Industriala Dow Jones, sunt incluse companii care
au sediul in afara Statelor Unite (cu exceptia companiilor financiare) si se calculeaza
ca indicele ponderat modificat cu capitalizare (ca S&P 500). Modificarile reduc
influenta celor mai mari companii si cresc diversitatea.
Fiti atenti sa nu confundati NASDAQ 100 cu Indicele NASDAQ Composite,
care indexeaza toate actiunile listate pe bursa NASDAQ.
NASDAQ listeaza aproximativ 3.200 de companii. NASDAQ tranzactioneaza
cel mai mare numar de actiuni pe zi, comparative cu celelalte piete de valori din
Statele Unite.
La 1 Martie 2007, NASDAQ avea o cota de piata de 14-15% din totalul
actiunilor tranzactionate. NASDAQ are implementat un sistem de preturi diferite de
tranzactionare pentru diverse tipuri de clienti. Costul de tranzactionare scade pe
masura ce volumul tranzactiilor prin piata NASDAQ creste.
In anul 2010, un grup de hackeri rusi a reusit sa exploateze vulnerabilitati in
sistemul de securitate al retelei de calculatoare al NASDAQ.
Bibliografie
1. Argintul si productia
http://www.wall-street.ro/tag/argint+productie.html
2. Curs valutar actual
http://www.metalepretioase.ro/curs_valutar_actual.html
3. List of countries by silver production
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_silver_production
4. Metale pretioase
http://www.bbcollection.ro/Prezentare_metale_pretioase-1.html
5. NASDAQ- Costuri de tranzactionare
http://ro.wikipedia.org/wiki/NASDAQ#Costuri_de_tranzac.C8.9Bionare
6. Silver - Latest Price & Chart for Silver July 2011 (COMEX)
7. http://www.nasdaq.com/markets/silver.aspx
8. Silver exports country
http://www.worldstopexports.com/silver-exports-country/3241
9. Silver The Indispensable Metal
https://www.silverinstitute.org/site/