UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA

Facultatea de tiine Socio-Umane

(specializarea: studii de securitate)

TEMA:

Stalin

Profesor coordonator: Nicoleta Munteanu Student: Popoviciu Mdlin

Sibiu, 2013

1
Biografie:
1
Iosif Vissarionovici Stalin , din tat georgian i mam osetin, a fost un om politic sovietic, fost
revoluionar bolevic devenit dup Revoluia din Octombrie conductor politic sovietic. Stalin
s-a nscut n oraul Gori, Georgia, n familia cizmarului Vissarion Ivanovici Djugavili. Mama
sa, Ekaterina Geladze, provenea dintr-o familie de iobagi. Cei trei frai ai lui Stalin au decedat de
tineri. Iosif, denumit din afeciune "Soso", a fost, practic, singur la prini. Vissarion Ivanovici
Djugavili era un fost iobag care, atunci cnd a fost eliberat, a devenit cizmar. El i-a deschis
propriul atelier, dar, n scurt vreme, a dat faliment, ceea ce l-a forat s lucreze ntr-o fabric de
nclminte, n Tiflis (Tbilisi). Vizitndu-i rar familia i fiind n stare de ebrietate grav,
Vissarion i btea adesea fr motiv soia i fiul. Un prieten din copilrie al lui Stalin a scris c
"... aceste bti nemeritate i nfiortoare l-au fcut pe biat la fel de dur i fr de inim precum
tatl su." Acelai prieten a scris c nu l-a vzut niciodat plngnd pe Stalin. Alt prieten din
copilrie, Iremashvili, credea c btile pe care i le administrase tatl su i-au inoculat lui Stalin
ura fa de autoriti. El a spus, de asemenea, c oricine i manifest puterea asupra celor din jur
i amintea de tatl su i de cruzimea acestuia. Stalin nseamn "om de oel" n limba rus.

La opt ani, Soso a nceput nvtura la coala bisericeasc din Gori. Cnd a intrat la coal,
Stalin era ntr-un grup de elevi foarte eterogen. Stalin i colegii lui de clas erau, n cea mai mare
parte, georgieni i vorbeau una dintre cele aptezeci de limbi caucaziene, dar la coal au fost
silii s foloseasc rus. Chiar i atunci cnd vorbeau rusete, profesorii rui i bteau joc de
Stalin i de colegii lui datorit accentului lor georgian. Stalin era ridiculizat i de cei care erau fii
de preoi sau de negustori. Ei i bteau joc de uniforma lui colar jerpelit i de faa lui cu urme
de vrsat de vnt. Tnrul Iosif a nvat s-i nving adversarii intimidndu-i. El a exploatat
slbiciunile colegilor, btndu-i joc cu brutalitate de ei. Pentru a evita confruntrile fizice, i
batjocorea acuzndu-i c folosesc violena ca pe un "nlocuitor pentru creier".

S-a inscris la seminarul teologic din Tiflis la varsta de 14 ani, si atitudinea sa rebela I-a
atras porecla de Koba, dupa numele legendarului bandit si rebel georgian. In scurt timp s-a simtit
incorsetat de aspra disciplina ce domnea in seminar si sub acuzatia de a fi raspandit idei
subversive, a fost exmatriculat din seminar in 1899. Dupa trei ani era membru al sectiunii
georgiene a Partidului Social-Democrat si in aceasta calitate calatorea prin Caucaz, facand
agitatie printre muncitori si organizand greve. Asemeni contemporanului sau german Adolf
Hitler, tanarul Koba provenea dintr-un mediu familial sordid si brutal si parea complet lipsit de
perspective in tinerete. Spre deosebire de Hitler, ucenicul revolutionar georgian nu avea nici
carisma, nici talent oratoric, dar era curajos, necrutator si un stralucit organizator. Limba lui
materna era gruzina, o limba foarte diferita de rusa insusita ulterior, pe care a vorbit-o toata viata
cu un pronuntat accent gruzin.

1 http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/tanarul-stalin-un-al-capone-
caucaz

2
 Cstoria i familia

Prima soie a lui Stalin a fost Ekaterina Svanidze, cu care a fost cstorit numai trei ani, pn la
moartea acesteia, n 1907. La nmormntare, Stalin a spus c orice sentiment cald pentru oameni
a murit odat cu ea, pentru c numai ea putea s-i nmoaie inima. Cu ea a avut un fiu, Iakov, cu
care nu s-a neles prea bine n anii care au urmat. Iakov a fost ofier n Armata Roie i a fost
luat prizonier de naziti. Acetia s-au oferit s-l schimbe cu un ofier de rang mai nalt, dar Stalin
a refuzat oferta. Se spune c Iakov a murit aruncndu-se ntr-un gard electrificat din lagrul
Sachsenhausen unde era inut prizonier.[3] Conform unei alte versiuni, a fost ucis pentru c a
refuzat s se supun ordinelor.[4]

In 1903, social-democraii s-au desparit in doua grupuri faciunea radical bolsevica(majoritara) a

lui V.I.Lenin si faiunea mai moderata pe care Lenin o numea mensevica(minoritari),dei in
realitate i depaea numeric pe bolevici.Stalin s-a alaturat radicalilor si s-a format la scoala lui
Lenin. In urmatorul deceniu , din 903 pana la exilarea in sa in Siberia in 1913 , Stalin a acionat
pentru creterea puterii partidului,a organizat celul dupa celul pe intreg intinsul arii si a
finanat activitatea partidului , plnuind si executnd jafuri indrznee. Din acest motiv a fost
arestat de cel puin ase ori : ( Dar i s-au administrat pedepse blnde , iar el a reusit sa scape in
repetate randuri , ceea ce nu exclude posibilitatea sa fi fost agent de poliie). n 1912 , Lenin la
promovat in Comitetul Central Bolevic, nucleul partidului. In cida firii sale necomunicative si a
dificultaiilor de exprimare , Stalin a devenit primul editor al ziarului Pravada( Adevarul) ,
publicaia oficiala a bolevicilor.In aceasta perioada a adoptat numele de Stalin (Omul de fier).

In 1913, Stalin nu a mai dat dovad de abilitatea sa obinuita de a evita arestarea , astfel
ca a luat calea exilului in Siberia. A indurat patru ani plini de privaiuni, reuind sa se intoarca in
Rusia abia dupa inlaturarea de la putere a arului Nicolae al II-lea in martie 1917. In urma
eecului primei tentative a bolevicilor de a accede la putere in vara lui 1917 i in absenta lui
Leon Trotki , care fusese arestat ,si a lui Lenin, care era nevoit sa se ascunda,- Stalin a trecut la
reorganizarea partidului, contribuind decisiv la succesul Revoluiei din Octombrie. La
intoarcerea lui Lenin din exilul autoimpus, Stalin a primit mai multe posturi de comisar, tot
timpul lucrnd in tacere pentru a-i consolida puterea. In 1922 a fost numit secretar general al
Comitetului Central al partidului, o poziie extrem de importanta care ii permitea sa controleze
aparatul de partid. La moartea lui Lenin, in 1924, Stalin s-a impus ca succesorul ales al liderului
comunist si si-a folosit fara scrupule funcia de secretar general pentru a-i elimina pe toi cei ce
indrazneau sa se opuna. Se tie ca Lenin dorea ca succesorul lui sa fie Leon Trotki. Stalin i-a
manifestat in scurt timp abilitatea de a manipula ideologia pentru a-i asigura supremaia
personala. El a inceput printr-o revizuire a idealului leninist cu privire la revoluia comunist
mondiala, plednd pentru conceptul de "socialism intr-o singura ara. De asemenea, a produs un

3
program economic mult mai moderat decat cel preconizat de grupul ce se aflase in preajma lui
Lenin. Mai mult, Stalin se coalizeaza cu Lev Kamenev si Grigori Zinoviev, doi importani
membri ai Biroului Politic, si formeaza o troica, sau un triumvirat, insa acetia au pornit o
ofensiva impotriva lui Stalin si a politicii lui moderate, dar in 1928 Stalin a ntarit aripa dreapt a
partidului in opoziie cu stanga i a reusit sa-i inlature de la putere pe conducatorii acestei
faciuni. Dupa infrangerea opoziiei de extrema stanga (adica Trotki, Kamenev, Zinoviev i
adeptii lor), Stalin a adoptat cateva din propunerile importante ale acestora. La scurt timp dupa
aceea, s-a intors impotriva liderilor aripii de dreapta ai Partidului Comunist aliaii de pana
atunci cei condui de Nikolai Buharin si i-a anihilat i pe ei. La inceputul anilor treizeci, era
unic dictator al Uniunii Sovietie. Stalin i propunea sa transforme Uniunea Sovietica dintr-o ara
eminamente agrara intr-o putere industriala moderna. Pentru a atinge acest obietiv era dispus sa
sacrifice viei omeneti la o scar far precedent. Printre msurile economice adoptate de Stalin
se numara si colectivizarea forata a agriculturii, o aciune extrem de nepopulara care a starnit
nemulumiri in randul aranilor. La inceputul anilor treizeci, din ordinul lui Stalin, milioane de
arani au fost omori sau lsai sa moar de foame, astfel ca pna la urm colectivizarea s-a
generalizat in lumea satelor.

n momentul in care Adolf Hitler i-a extins dominaia asupra Europei la sfritul anilor
1930, Stalin nu avea nici cea mai mica dorin de a se opune acestei antiteze ideologice la
comunism. El a ncercat in repetate rnduri sa ajung la o inelegere cu puterile democratice
occidentale, dar a fost respins. n aceste condiii s-a orientat chiar spre Hitler, ncheind un pact de
neagresiune nazist-sovietic la 23 august 1939. Dup doua sptamni, Hitler invad Polonia
dinspre vest, iar dupa alte cateva sptamni, U.R.S.S. a atacat Polonia dinspre est si a ocupat
jumtatea ei estica. In acelasi an, U.R.S.S. a ameninat cele trei state baltice independente,
Lituania, Estonia i Letonia, cu invazia armat. Toate trei s-au predat fra lupta si in cele din
urm au fost anexate la U.R.S.S.. La fel, recurgnd la ameninarea cu fora, U.R.S.S. a acaparat
o parte din teritoriul Romaniei. Finlanda a refuzat s se supuna ameninarii; in urma invaziei
sovietice a suferit pierderi teritoriale. Adesea s-a invocat scuza ca teritoriul respectiv era necesar
pentru aprarea mpotriva unui atac prin surprindere din partea Germaniei naziste. La 22 iunie
1941, Hitler a nclcat pactul de neagresiune invadnd Uniunea Sovietica. La inceput, rezistena
sovietic a fost slab coordonat, deoarece in urma epurrilor lui Stalin, Armata Roie pierduse
mii de ofieri superiori. Dupa o scurt perioada de panic si dezorganizare, Stalin a preluat
personal comanda Armatei Roii si a organizat o contraofensiva de o eficien crescnd. In
condiiile ameninarii reprezentate de inaintarea german, el a acionat rapid pentru transferarea
industriilor vitale spre est, in Siberia si Asia Centrala. Stalin si-a pstrat cumpatul i a refuzat s
paraseasc Moscova, dei germanii se apropiau din ce n ce mai mult ; el a ordonat s se dea foc
pamnturilor aflate in calea armatelor germane, pentru a le ngreuna naintarea. Stalin s-a
dovedit a fi un conductor priceput pe timp de rzboi, confirmnd imaginea de supraerou in ochii
publicului sovietic. Pe de alt parte, a reunit poporul sovietic apelnd la patriotism i chiar a
dizolvat Internaionala Comunista i a reabilitat oficial Biserica Ortodox. In pofida epurrilor
efectuate de el insui in rndurile corpului de ofieri, Stalin a identificat comandani de ndejde

4
chiar stralucii in marealii Gheorghi Jukov i Ivan Konev, prijinindu-I n campaniile extrem
de costisitoare, dar n cele din urm victorioase mpotriva invadatorilor. La mijlocul
rzboiului, Stalin cstigase un mare prestigiu ca lider militar, ceea ce I-a conferit o poziie solida
la negocierile purtate cu Aliaii la conferine de la Teheran, Ialta si Potsdam. La sfarsitul
rzboiului, muli rui i nu numai ei erau dispui sa treaca cu vederea grozaviile regimului lui
Stalin, in care ajunseser s vad un salvator al patriei sale. Dupa terminarea rzboiului i
nvingerea Germaniei, Stalin nu a renuntat la nici unul din teritoriile cucerite.Dar dup ce a
triumfat aspra lui Hitler, Stalin a instituit rapid un nou regim de teroare i represiune,
impunndu-le aranilor taxe uriae si intentnd noi procese sub acuzaia de sabotaj si conspiraii.
Imediat dup victoria repurtat in cel de-al doilea razboi mondial, el a extins sfera de influent
sovietica in regiunile nvecinate, instaurnd regimuri marionet in statele din Balcani si Europa
de Est. In felul acesta, el a creat ceea ce Wilson Churhill a denumit Cortina de Fier ce desparea
imperiul comunist de restul lumii i a declansat razboiul rece intre tarile aliate cu sovietele si
Occident, razboi ce avea s dureze aproape patru decenii.

Stalin ca teoretician

Stalin a avut foarte puine contribuii la teoria comunist (sau mai bine zis, marxist-leninist), dar
cele cteva pe care le-a fcut au fost acceptate pe timpul vieii sale de ctre toi cercettorii
sovietici din domeniul tiinelor politice.n 1936, Stalin a enunat c societatea sovietic este
format din dou clase sociale neantagoniste: muncitorii i ranii colhoznici. Acestea
corespundeau la dou forme diferite de proprietate asupra mijloacelor de producie care existau
n Uniunea Sovietic: proprietatea de stat (pentru muncitori) i proprietatea colectiv (pentru
rnime). n plus, Stalin a distins ptura social a intelectualilor. Conceptul claselor
neantagoniste a fost, n ntregime, nou n teoria leninist.Stalin i sprijinitorii si, n timpul
guvernrii sale i de atunci pn azi, au subliniat ideea c socialismul poate fi construit i
consolidat ntr-o singur ar, chiar ntr-una subdezvoltat cum era Rusia la nceputul secolului.

Moartea

Dup cum spune Hrusciov n autobiografia sa, Stalin participa deseori la chefuri nocturne
alturi de aghiotanii si, dup care el dormea toat ziua, ateptnd ca ei s rmn treji i s
conduc ara. La 1 martie 1953, dup un dineu ntins pe durata ntregii nopi, alturi de ministrul
de interne Lavrenti Beria i viitorii premieri Gheorghi Malenkov, Nicolai Bulganin i Nikita
Hruciov, Stalin a cedat, suferind un atac cerebral care i-a paralizat partea dreapta a corpului. El
a murit patru zile mai trziu, la 5 martie 1953, la vrst de 73 de ani. n mod oficial, hemoragia
cerebral a fost declarat drept cauz a morii. Trupul su a fost mumificat i pstrat n
Mausoleul lui Lenin pn la 3 octombrie 1961, cnd a nceput destalinizarea n Uniunea
2
Sovietic. Trupul lui Stalin a fost ngropat, dup aceea, lng zidul Kremlinului.
2 Mihai Radu Solcan Suveranitatea100 de personalitati di toate timpurile
Ditactori si tirani

5
Bibliografie:

1. 100 DE PERSONALITATI DIN TOATE TIMPURILE CARE AU

INFLUENTAT EVOLUTIA OMENIRII - MICHAEL H. HART
2. DICTATORI SI TIRANI - A. AXELROD, C.PHILLIPS, ED.LIDER SI
SIRIUS
3.MIHAI RADU-SOLCAN
SUVERANITATEA
4. http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/tanarul-stalin-un-al-capone-caucaz