Sunteți pe pagina 1din 9

Coman Andreea- Ioana, DIPCS, an II

STUDIU DE CAZ NR.1

1. Informaii generale:

Nume: I. A.

Data naterii: 23. 12. 2004

coal: coala General Iordachi Cantacuzino, Pacani

Domiciliul: sat Sodomeni, loc. Pacani, jud. Iai

2. Date familiale:

Numele i prenumele prinilor:

- tata: I. V.

- mama: I.G.

Ocupaia prinilor:

- tata: muncitor n construcii;

- mama: casnic;

Bugetul familiei: mediu;

Structura familiei: este o familie organizat;

Componena familiei: mai are un frate mai mare;

Relaiile familiale: bune, armonioase;

3. Date medicale:

Natere: normal;

Sarcina: fr probleme deosebite;

Dezvoltare fizic: normal;

Stare de sntate: bun, a avut bolile copilriei;

4. Nivel de dezvoltare:

Atenia: se capacitate de concentrare sczut;

Memoria: preponderent mecanic, de scurt durat este bun, cea de lung durat este foarte slab;

Gndirea: prezint rigiditate la nivelul gndirii;


1
Coman Andreea- Ioana, DIPCS, an II

Limbaj i comunicare:

- vocabular: srac, posibiliti de exprimare reduse, construiete texte scurte;

- tip de comunicare: vorbire rar, ezitant;

Matematic: nu poate efectua operaii de adunare i scdere neopernd cu materiale concrete;

Psihomotricitate: elevul prezint o coordonare i o stabilitate a gesturilor i micrilor sale


corespunztoare unei activiti de nvare eficient. Schema corporal este structurat corect iar
lateralitatea fixat;

Stil de munc: n activitile de nvare n grup manifest foarte puin iniiativ prefernd s lase
rezolvarea sarcinilor celorlali elevi; nu are ncredere n forele proprii, este foarte activ n sarcinile
de gospodrie;
Comportament socio-afectiv: s-a adaptat uor n clas manifestnd sociabilitate n relaiile cu noii
colegi, s-a integrat cu uurin i n grupul de joac al bieilor cu care se nelege foarte bine i de
care este acceptat, are atitudine prietenoas, evit conflictele, este timid atunci cnd este solicitat s
rspund la sarcinile de lucru;
Deprinderi de autonomie personal: elevul are formate deprinderile de igien personal, cunoate
mediul ambiant i aciunile din regimul zilnic ( mesele principale, activitatea colar, de joc, de
odihn).
Diagnostic: discalculie

1. Discalculia - inglobeaza toate dificultatile care se refera la achizitia conceptului de


numar, a calculului matematic, precum si a rationamentului matematic.

De cele mai multe ori elevii cu dificultati de invatare a matematicii sunt dezarmati in fata unor
notiuni fundamentale, cum ar fi: departe-aproape, mic-mare, sus-jos; notiuni despre marimi
dimensionale, de forma sau de timp; cunoasterea simbolurilor numerice si a semnelor ce reprezinta
operatiile matematice (cum ar fi semnele pentru mai mare si mai mic); ordonarea numerelor pentru
efectuarea unei operatii si etapele rezolvarii unei probleme; notiuni de tipul mai mult, mai putin, cat,
ce lungime, ce distanta, ce grosime; reprezentarea mentala a ideiilor si a relatiilor matematice;
legatura matematicii cu obiecte reale; scrierea cifrelor 3, 5, 7, 9 si a simbolurilor operatiilor
matematice.

Insusi limbajul matematic, care este foarte precis, creeaza probleme importante. Unele cuvinte au
mai multe semnificatii: cat, rest, iar altele pot fi sursa de confuzie: suma, deimpartit. Unii elevi sunt
capabili sa efectueze operatiile matematice, dar nu ajung la rezultatul corect deoarece nu pot
intelege enunturile. Elevii ce nu stapanesc aceste notiuni nu vor sti ce operatie trebuie sa aplice intr-
o problema si de aici si refuzul lor de a invata matematica.

Pentru elevii care au dificultati in invatarea matematicii este foarte important sa se lucreze cu
obiecte concrete, situatii reale. Pentru ca dificultatile sa fie depasite, profesorii trebuie sa lucreze
incepand cu modul concret, trecand apoi la modul imagistic, ultimul fiind cel simbolic. Profesorii
de matematica trebuie sa faca apel progresiv la cele trei metode de reprezentare, exact in ordinea
enumerata.

2
Coman Andreea- Ioana, DIPCS, an II

Invatarea trebuie sa faca apel la activitatile libere: jocuri, loisir, ativitatii in grup etc. la inceput nu se
vor folosi decat obiecte (cuburi, bile, nasturi, bastonase, dominouri, carti de joc, plastilina etc).
Elevii trebuie stimulati sa vorbeasca in timp ce lucreaza. Se pot pune la dispozitia elevilor cartonase
cu adunari si cu tabla inmultirii. De asemenea se pot folosi panouri de prezentare a modului de
calcul, indicand printr-un punct verde cifra de la care se incepe calculul si printr-o sageata sensul.
Ca regula generala, elevii pot fi atentii circa 10 minute, dupa care apar dificultati de concentrare. De
aceea lectia trebuie impartita in mai multe perioade. O perioada de 20 de minute poate fi impartita
astfel: 5 minute calcul, 5 minute se prezinta o noua operatie, 10 minute se rezolva problema.

Activitatile multisenzoriale sunt mult mai eficiente pentru invatarea matematicii decat pentru
invatarea limbajului. De exemplu, pentru a invata sa numere, elevii pot scrie pe un cartonas cifra 1.
Apoi o va modela din plastelina, pronuntand si numele ei. Un alt exercitiu se efectueaza scriind pe
o foaie de hartie patru operatii matematice, cu un creion gros. Se pune apoi o alta foaie deasupra,
elevul urmarind cu un creion obisnuit conturul operatiilor, spunand cu glas tare cifrele si calculul.
Repeta aceasta operatie de 10-12 ori, dupca care o va scrie liber pe o alta foaie. Lectia urmatoare,
elevul va scrie si va numi repede cele patru operatii, fara sa i se lase timp sa gandeasca. Cand este
gata ii sunt prezentate alte exercitii similare.

Rezolvarea de probleme se realizeaza la nivel concret , fiind ilustrate in imagini si traspuse in


actiuni executate de copii.

Copilul poate primi sarcina sa de a spune pozitia spatiala a unui obiect fata de un reper dat aflat in
camera. Folosind diferite obiecte ii putem cere copilului sa spuna marimea, sa le aseze in ordine in
fucntie de marime, greutate. De asemenea putem cere sa identifice obiectul mai mare, mai ingust,
mai lat etc.

Dupa cum se observa si in imaginile de mai jos este foarte important sa lucram cu obiecte concrete.
Sa transpunem totul in situatii reale.

3
Coman Andreea- Ioana, DIPCS, an II

4
Coman Andreea- Ioana, DIPCS, an II

STUDIU DE CAZ NR.2

1. Informaii generale:

Nume: T.P.

Data naterii: 16.09.2007

coal: coala General Sfanta Ana

Domiciliul: Sucevita, jud. Suceava

2. Date familiale:

Numele i prenumele prinilor:

- tata: T. M.

- mama: T. A.

Ocupaia prinilor:

- tata: mecanic;

- mama: casnic;

Bugetul familiei: mediu;

Structura familiei: este o familie organizat;

Componena familiei: mai are doua surori;

Relaiile familiale: bune, armonioase;

3. Date medicale:

Natere: normal;

Sarcina: fr probleme deosebite;

Dezvoltare fizic: normal;

Stare de sntate: bun, a avut bolile copilriei;

4. Nivel de dezvoltare:

Atenia: fluctuanta, slaba capacitate de concentrare;

Memoria: preponderent mecanic, memoreaza cu dificultate informatiile prezentate in scris,


informatia este reactualizata lent;

Gndirea: concreta, rigida, slaba capacitate de analiza si sinteza, intelege notiuni simple, familiare,
intampina dificultati in ceea ce priveste abstractizarea si generalizarea;
5
Coman Andreea- Ioana, DIPCS, an II

Limbaj i comunicare:

- vocabular: srac, posibiliti de exprimare reduse, dificultati in construirea de texte , in scris


apar inocuiri de grafisme, scris dezordonat, neicadrare in pagina, confuzii vizuale intre
literele asemanatoare, inversiuni, erori gramaticale atat in scris cat si in citit.

- tip de comunicare: vorbire rar, ezitant;

Matematic: cunoaste notiunile elementare conform varstei, prezinta dificultati la nivelul scrierii;

Psihomotricitate: elevul prezint o coordonare i o stabilitate a gesturilor i micrilor sale slaba.


Prezinta dificultati la nivelul motricitatii fine.

Stil de munc: ritm de lucru inconstant, lent, cere ajutor atunci cand nu poate rezolva o sarcina, slab
interes pentru activitatea scolara, n activitile de nvare n grup manifest foarte puin iniiativ
prefernd s lase rezolvarea sarcinilor celorlali elevi;
Comportament socio-afectiv: s-a integrat in colectiv, este sociabil, comunicativ, prezinta o usoara
imaturitate afectiva,
Deprinderi de autonomie personal: elevul are formate deprinderile de igien personal, cunoate
mediul ambiant i aciunile din regimul zilnic ( mesele principale, activitatea colar, de joc, de
odihn).
Diagnostic: dislexie-disgrafie.

In acest caz am ales sa tratez DISGRAFIA.

2. Disgrafia- se refera la tulburarile ce intervin in actul grafic. In general copilul are


dificultati in a compune texte scrise, avand multe erori gramaticale si/sau de punctuatie,
organizare defectuoasa a paragrafelor, scris urat sau erori multiple de ortogtafie.

Dislexia si disgrafia se manifesta la scolar, prin incapacitatea sa de a invata scrierea si citirea. Un


copil cu disgrafie va avea un scris dezordonat. Va scrie literele cu spatii intre ele si cu marimi
diferite de un scris calificat drept normal. Scrisul dezordonat nu este singurul simptom. Puteti
recunoaste disgrafia daca observati cuvinte scrise gresit, chiar daca un adult i-a precizat cum se
scrie corect. Copiii cu disgrafie pot sa aiba dificultati in organizarea literelor, numerelor sau
cuvintelor pe o foaie cu linii trasate sau pe o pagina simpla.

Terapia se desfasoar pe baza unui plan de intervenie realizat de logoped. O terapie eficient
conine psihoterapie, terapie comportamental, jocuri didactice, jocuri de rol, jocuri de dezvoltare a
ncrederii ntre logoped i logopat, materiale de diverse mrimi i forme, ct mai atractive pentru
atenia copilului.

In primul rand este recomandat sa fie incurajat copilul si sa aiba o pozitie corecta a corpului, sa tina
corect pixul in mana atuncui cand scrie. Scrierea pe foi cu linii il ajuta sa isi ordoneze scrisul prin
reperul vizual pe care il paote lua. Se recomanda scrierea in aer a literelor pentru retinerea formei
lor. Folosirea recompenselor este si ea uitila pentru a motiva copilul.

6
Coman Andreea- Ioana, DIPCS, an II

Copilul va copia litere, silabe dupa conturul punctat pana cand va invata scrierea corecta a literei
respective. Se pot folosi cartonase cu litere, semne de punctuatie etc. Se poate trasa conturul literei
si pe spatele copilului intre omoplati. Se repeta fiecare litera de 5-6 ori pana cand copilul o va
recunoste.

Metodele multisenzoriale sunt si ele de folos in acest caz. Elevul copie litera nou invatata apoi o
modeleaza din plastilina, apoi va trasa conturul literei.

Metoda Stauffer este o metoda ce permite explorarea resurselor intelectuale, lingvistice si culturale
ale elevului. Elevul dicteaza profesorului o povestire si vede cum cuvintele sale se transforma in
cuvant scris. Profesorul citeste textul ca atare, fara modificari ortografice sau de punctuatie. Se
reciteste textul corect, subliniind cuvintele si structurile pe care vrem sa-l invatam.

Metoda Graves- dup Graves, capacitatea intelectual a elevilor este dat de experienele concrete.
Nu acelai lucru se ntmpl cu cunoaterea limbajului. Pentru aceasta va trebui s ajutm elevul s
descopere c scrisul este un mijloc de comunicare, nainte de a-l nva regulile ortografice. Eliberat
de grija de a face greeli, copilul se joac cu cuvintele, structurile i ideile. n acelai fel n care a
nvat s vorbeasc, copilul va nva s scrie din amuzament. Dup un timp, va realiza valoarea
textului scris i va dori s le citeasc i alii. Atunci va ncepe s vad importana respectrii
regulilor ortografice i va accepta mai uor corectarea acestor greeli.

Metoda Cunningham- Elevii care nu au achiziionat un vocabular suficient nu vor putea beneficia
de metoda anterioar. n acest caz, li se d o propoziie care trebuie completat de acetia. Ne putem
folosi de o tem, cum ar fi animale, prezentndu-le 10-12 propoziii care numesc i descriu diverse
animale. A doua zi, dup ce s-au recapitulat numele animalelor, se cere elevului s scrie o mic
povestire despre fiecare, ncepnd cu Mie mi place.... copilul completeaz propoziia, iar
profesorul o scrie la tabl. La sfritul leciei, pe tabl sunt scrise mai multe propoziii, elevul
putnd nva astfel ortografierea corect.

7
Coman Andreea- Ioana, DIPCS, an II

8
Coman Andreea- Ioana, DIPCS, an II