Sunteți pe pagina 1din 7

Pagina 61

* Fundamentul proiectului democratic provine din acceptiunea dezacordurilor si a


divergentelor de opinie ce caracterizeaza viata socio-politica si functioneaza ca o pre-
conditie a schimbarii si a evolutiei moravurilor si a ideilor.
Astazi dezbaterile contradictorii inca reprezinta simblic maneta care permite aparitia
unei solutii luminate, a unui consens care depaseste conditii antagoniste. Deci, nu
ar fi nici o cetenie posibil fr o practic argumentativa; *
Practica dezbaterii argumentative si confruntarea ideilor
contradictorii, s-a raportat ca o contributie pedagogica a
democratiei; invatarea argumentarii permite dezvoltarea anticipata a
unor cetateni luminati.
Cu privire la mostenirea noastra culturala, este clar ca,
argumentatia politica, in particular fata de dezbaterile
televizate( si tocmai pentru ca sunt democratice sau pentru ca ar
trebui sa fie), nu poate fi realizata, deorece in cazul confruntarii
-reala sau figurativa- sunt pozitii divergente, cu ajutorul carora se
creaza <<idei de schimbare>>:

- 100 de minute pentru convingere - 20 noiembrie 2003


Invitat: Nicolas Sarcozy

Asadar, cum concepem democratia? Domnul Le Pen va venii mai tarziu,


aceasta ar putea fi un element de dezbatere intre noi. Eu nu discut
cu musulmanii care participa numai datorita opiniilor sau parerilor
mele. Eu iau comunitatea musulmana asa cum este si am incercat intr-
un dialog republican sa o fac sa evolueze.[...]

*Daca argumentatia nu ar constitui un obiect de studiu unic si s-


ar situa la intersectia mai multor conceptualizari sau s-ar
intersecta cu diverse abordari disciplinare- lingvistice,
semiologice, teorii comunicationale- el nu ar ramane mai putin
adevarat decat dimensiunea persuasiva( retorica conflictelor), ar
ramane paradigma dominanta a teoriilor argumentative moderne in
masura in care toate acele cercetari inscrise in studiul argumentarii
fac parte din domeniul retoricii clasice.*

<<Cred ca argumentatia care urmareste o evaluare simpla a


propozitiilor este o simpla momeala( amagire). Intentionez sa
regandesc argumentatia si retorica dupa modelele dialectice si
evaluative ale lui Perelman si Toulmin, reinoita intr-adevar, desi
era buna si veche< retorica conflictelor>,cea in care Aristotel
credea.>>

1
*Catre o abatere sofisticata?

Atat Platon si Aristotel cat i Zenon susin ca a argumenta


reprezint o abordare argumentativa contra unei pozitii adverse intr-
un dialog polemic de regula, potential deschis tuturor. Se poate
aduce in sprijin drept faptul ca grecii, sustineau ca functia
argumentativa se autonomizeaza si in orice fel este intrebuintata,
consecintele sunt aceleasi, de natura indisociabila, polemica si non-
violenta, iar prin dezvoltarea proceselor publice dupa deliberare
aplicandu-se decizia democratica.*
* Retorica s-a constituit dintr-odata in secolul V in o metoda de
politica, un fel de ideal democratic, de comunicare substituita ca o
violenta psihica. Soarta a facut ca dezbaterea ideilor sa se numeasca
agones, adica combatere; si certaretul( leristique) -fondat de
Protagoras- nefiind altceva decat discutia contradictorie, altfel
spus cearta.* Si este in acel sens egal cu ceea ce *Parelman si
Olbrechts-Tyteca, scriau ca:

Utilizarea argumentatiei implica sa se renunte la recurgerea doar la forta, care il va ataca aparent pe
interlocutor, obtinand o persuasiune bazata pe acest motiv, acesta nu trebuie tratat ca pe un obiect ci
trebuie sa se faca apel la libertatea de gandire a acestuia. Violenta trebuie total exclusa. * Utilizarea
acestor argumentatii presupune stabilirea unei comunitatii de alcoolici care pe durata interogarii sa
excluda folosirea violentei. *In acord cu discutia, se accepta plasarea punctului de vedere al
interlocutorului, trebuie sa ne concentram pe ceea ce el admite si sa nu punem mai prejos propriile lui
credinte, in masura in care noi cautam sa persuadam si sa situam credintele lor in acord cu
asentimentele lor.*

Astfel, dezbaterile politice trebuie sa existe intre polemica si prevederi atat


istoriceste si cultural el este construind un garant al expresiei democratice:

- 100 de minute pentru convingere- 20 noiembrie 2003


Invitat: Nicolas Sarcozy
Tariq Ramadam:

Ascultati, as dori, in primul rand, sa spun un lucru pentru inceput despre aceasta
interventie, pentru a ma raporta la toate polemicile care au precedat participarea mea
la aceast aemisiune, eu am fost stupefiat si socat, in cele din urma, ca unele intrebari
sunt acceasi si ca acele cunostinte trebuie dezbatute cu mine.[...]..nu cred ca este o
dauna, este un deficit de democratie. Si apropo, salut atitudinea lui Sarcozy, domnului
Sarcozy, de a face posibil sa aiba o dezbatere fara nici o angajare cu ceea ce bine am
inteles, cunostinte fara comoditate, si acesta, eu cred ca este un lucru determinant.

Nicolas Sarcozy:

2
Eu consider ca obligatia mea, in 100 de minute pentru convingere, este de a
convinge si care nu convinge in salon( merge intr-un sens gresit). Si deci da pentru a
doua oara, eu am pretins o dezbatere cu voi. Eu nu a avut ideile voastre, dar
bineinteles...[...].

Dar paradoxal polemica inscrisa la dezbaterile televizate intr-o practica sociala


spectacularizata care constituie o amenintare pentru democratie, echivalent, prin
urmare cu discursurile politice, deci deriva sofisticat. Dezvoltarea spectacolului
politic si a marketingului politic, parea un efect de traducere a acestui <<derivat>>,
consacrat pe dezinteresul francez asupra politicii si la dezertatia sondajelor.
Acest dezinteres ar explica prin urmare, declinul argumentatiei, ca arta de
convingere in favoarea retoricii( a carui termen de ocupare a fortei de munca este cel
mai adesea in sensul peiorativ- inteles aici ca o tehnica de manipulare a consecintelor)
care are ca scop -cum mai ieri era cu sofismele- sa seduca mai mult aceste convingeri.

Toata concurenta a intarit neincrederea profunda, neexclusiva, intr-o forma completa si profunda
de recunoastere, care le-au dominat experienta cu privire la limbajul politic, la nivel global, ca tot ceea
ce este simbolic, parte dominanta este arta de a pune si a da forma unor cuvinte. Aceasta suspiciune de
cearta si de pariu in scena politica, acel <<teatru>> care nu intelege prea bine regulile si inainte ca
cineva dintre ei sa simta gustul dezarmariieste adesea, este un principiu apolitic si definitia generalista
cu privire la toate tipurile de cuvinte si de purtator de cuvant. Si ne ramane de multe ori pentru a scapa
de ambivalenta, sau indeterminarea dinainte de discurs, decat bazandu-ne pe ceea ce se apreciaza, la
corpuri mai mult decat la cuvinte in sine, la substanta mai mult decat la forma, la <<a vorbi bine>> mai
mult decat a folosii <<cuvinte frumoase>>.

Dezbaterea televizata: o simulare democratica?

Aici, avem 2 exemple, discutate in cadrul emisiunii Istoric asupra


imaginilor( Politica: apropiere, departare?) si Ancheta completa. au pus problema
interesului asupra <<derivarilor>> show-ului politic, concentrandu-se in special pe
subiectul avortului al unei emisiuni de realitate politica care a fost difuzata initial pe
TF1. Problema care s-a ivit in cele doua emisiuni a constat in luarea unor masuri
pentru pericolul pe care show-ul politic l-ar reprezenta pentru democratie.
In emisiunea Istoric pe imagini, invitatii au insistat pe faptul ca Laurent Fabius - in
timp de trei zile- a participat la trei emisiuni de divertisment: Nu se poate apela la
toata lumea,( France 3, 10 noiembrie), Am incercat tot si 20:10 exact in fiecare zi ( 12
noiembrie)- si pune sub semnul intrebarii validitatea democratica a acestor aparitii de
televiziune:

-el trebuie sa vorbeasca despre politica si exclusiv de ea, nu imi pasa despre cum traieste el;

3
-Fabius a facut scandal cu Fogiel si societatea[...] nu mai este deloc la locul lui[...] el este in
contradictie cu acesta pentru ca este in spatiul public, asta nu e o dezbatere politica;
-el este dragut dar nu ma intereseaza sa cunosc cum face bicicleta; ( Istoria in imagini)

In cadrul emisiunii 109 difuzata pe canalul France 5 pe 26 octombrie 2003, Jean-


Francois Cope, atunci purtatorul de cuvant al guvernului, a raspuns la intrebarile puse
de studentii de la stiinte din Paris. Invitatii ridica aceleasi critici:

-intrebarile sunt prea personale pentru politica;


-intrebarile care trateaza viata privata nu sunt interesante;
-eu nu a vazut o emisiune politica, iar Cope, nu este deloc interesant.

Vom vedea astfel ca criticile impotriva politicienilor, astazi sunt aceleasi care
erau adresate in trecut sofistilor de Platon: oamenii politici cautau sa seduca, sa
convinga prin forma discursului si mai putin prin continut. . De asemenea, evidentiata
prin aceste cateva declaratii, trimise prin SMS, pentru telespectatorii de la emisiunea,
Este foarte clar, de pe canalul France 5: comunitatea nu prevaleaza asupra politicii,
astazi forma este mai importanta decat continutul, politicenii se gandesc doar la
aparente , Schwarzy este in politica la inaltimea show-ului politic...
Oamenii politici, nu sunt nici ei ocoliti de aceste critici: Laurent Fabis, in timpul
vizitei sale in emisiunea Nu poti multumii pe toata lumea, ( France 3, vineri 8
noiembrie 2003) explica deasemea ca conform Raffarin, comunitatea a preluat pasii
din partea de jos si asa se vede. (la com a pris le pas sur le fond et a se voit).

Corpurile jurnalistice sunt satule ele insasi de asemenea aluzii. Un raport privind
alegerile generale din Rusia, explica de exemplu ca : evident aceste alegeri au
reprezentat mai mult o politica de marketing.
Selon Guy Lochard, spune ca dezbaterile televizate functioneaza ca o simulare a
ideii democratice de comunicare,in sensul aristotelian al termenului- tipuri de modele
sociologice si psihologice de buna fuctionare democratica: sunt libertatea de
exprimare si de conflict.

Plus ca in alte tipuri de dezbateri precum cele televizate, reprezinta un simbol al democratiei:
difuzarea informatiei, libertatea de exprimare, si confruntarile intre opinii diferite( au contradictori)
care sunt expuse si au legatura cu privirea sociala, are rolul de oglinda care poate produce un efect
purificator.

Concluzia

Dezbaterile politice televizate, nu sunt privite cu ochi prea buni,sunt stigmatizate


mult pentru formularile lor cu greutate, de natura neautentica, manipulatorie, chiar
mincinoasa. Cum scria Christian le Bart, discursurie politice inseamna astazi
condamnare la dispret, iar in caz contrar sunt nesemnificative.

4
Pentru a trece din acest impas, trebuie sa aruncam o privire sociolingvistica-
sociopragmatica- asupra practicilor argumentative ca semnificatii pentru existenta
acestora dar si pentru continutul lor propozitional; este necesar sa luam in vedere
functia de identitate a practicii lingvistice si sa nu se mai conditioneze comunicarea
dupa modelul codificat ( transfer de informatii), model clasic care provine din
sistemul logocentric platonician, dar sa se ia in considerare ca un ritual social fondat
pe conventii de cooperatii
Fara a nega dinamica conflictuala, fiind in joc interactinea, este un fel de
membru al jocului politic, de confirmare a relatiei si de aparenta la aceeasi cultura,
unifica diferentele actorilor,invitatilor si jurnalistilor. Noi am performat codurile de
cultura la apartenta noastra si acele coperformante au asigurat calitatea noastra ca
membrii. Si conflictul supus contractului de comunicare a jocurilor politice moderne,
garantul expresiei democratice.
Dezbaterea politica televizata a instaurat o situatie de comunicare interumana
care se intalneste in prezenta actorilorsi a jucatorilor, interpretand roluri care -
conform aprofundarii dramaturgice de interactiune a lui Goffman- sunt destinate,
pentru a asigura un anumit control asupra situatiei: provocarea fiind, pentru fiecare
dintre partenerii de comunicare, de a se face cunoscuti in cadrul rolului pe care il
reprezinta si de a se indentifica in pozitia sa.
- 100 de minute de convingere: - 20 noiembrie 2003
Nicolas Sarkozy:
Mergeti inapoi la proprietatea voastra din Saint-Cloud domnule Le Pen, va veti
simtii mult mai confortabil, nu e aceeasi luume in fundal.

Olivier Mazerolle
Foarte bine, opriti-va...

Jean Marie Le Pen:


Nu sunt atat de patriotist

Nicolas Sarkozy:
Este pana la urma o noua stire. [..]

Jean-Marie Le Pen
Din onoare pentru demnitate, va ajunge cat ati fost ministru la minister, ar trebui
sa fie altcineva ministru.[...]

Jean Marie Le Pen


Domnul Sarkozy a spus: daca eu nu reusesc,voi pleca eu am crezut ca va fi
obligat sa plece..

Nicolas Sarkozy
Iata, este o noua diferenta intre voi si mine, voi, ati ratat atunci 40 de ani si s-au
facut 40 de ani de cand stati.

5
El nu se agita deloc sa deplatonizeze teroria argumentatiei: de a deconstrui istoria
lor, pentru o mai buna reexaminare a presupunerilor lor, implicatiile lor, a deschide o
noua perspectiva centrata pe identitate si care deviaza conceptiile conventionale ( sau
clasice) ale argumentatiei care apare ca un obiectiv a unui discurs argumentativ ideal,
care este in primul rand ratinal, fara constrangeri de timp, respectand regulile
dialogului motivant a lui Habermas sau a lui Grootendorst& van Eemeren.
In efect, in cadrul dezbaterilor politice televizate, caracteristicile argumentative
ale discursului nu depind de judecati de rationalitate, precum depind de caracteristicile
intrinsece ale discursului- in particular reprezentand relatiile care constituie etapele
unui discurs si raportul care il defineste.
Activitatea argumentativa nu a trecut printr-o evaluare de figuri argumentative
clasice (paradigme persuasive), dar consta intr-o conegociere de identitate in
interior ( in joc?). Esenta argumentatiei politice, in fapt rezida din vointa de a construi,
de a etala si de a face consistenta imaginea de sine in fata celorlalti dand un sens
telespectatorilor si servind astfel drept argumente
- 100 de minute pentru convingere

Jean Marie Le Pen


In cadrul guvernului meu, cand voi ati fost ministerul de Propaganda, voi ati excelat...

Nicolas Sarkozy:
Nu, Domnule Le Pen..

Jean Marie Le Pen


Decat oricare altcineva, voi v-ati descurcat foarte bine..

Nicolas Sarkozy
Stiti voi de ce am rezuzat? Stiti? Pentru ca eu am fost fascinat de acele lucruri, voi nu
ati spus ca a trecut si eu sunt interesat de viitor.

Jean Marie Le Pen


O! Va cred domnule, va cred. Eu am copii, eu am copii mici.

Nicolas Sarkozy
Domnule Le Pen si am terminat aici, de ce nu putri fi ferm? Pentru ca eu a fost drept,
dumneavoastra de ce nu puteti fi just in exprimare? PEntru ca vo sunteti injust si iata
diferenta dintre noi...

Jean Marie Le Pen


Este foarte usor de zis asa ceva

Nicolas Sarkozy
Nu este deloc usor..

6
Jean Marie Le Pen
Ati fost domn de minister..

Nicolas Sarkozy
Un pic de fermitatea, pentru ca dumneavoastra ati fost injust[..]

Permanent instrumentele de dezvoltare ale teoriilor neo-retorice- perspectivele


logistice ale argumentatiei care procedeaza ca o conceptie esentiala- a mers pana la
unilaterilate a comunicarii, prin urmare cred ca si interogarile dezbaterilor politice
televizate, ca un spatiu discursiv de constructie a identitatii, ca rezultatul unei relatii
interpersonale cu mai multe subiecte , dintre care nu numai subiectele se redefineste
ca un membru al unei comunitati, dar reconstruieste in acelasi timp un univers
referential comun care produce sensuri, confirmate aici prin implicatiile practice
lingvistice si alte practici sociale, avand ideea ca discurdurile nu sunt nici dependente
nici independente de contextele lor de productie, dar cine construieste texte este in
acelasi timp cel care le manifesta.

S-ar putea să vă placă și