Sunteți pe pagina 1din 73
Colectia © F; SIGMUND ~MREUD | | I Psihalogia colectiva priveste indi *idul ea pe wn membru al unui trib, al navi popur al wnei caste. al fe nei clase sociale, al wei institutii san ca pe tn BP element apartindnd wrei multini wmane care, ta uur mament dat si fn virtutea unui scop precis, sau organi zat intro musa, intro colectivitate (Sigmund Erewd) Prin noutatea ideilor pe care ni le sugereazd si prin] fecunditatea de care da dovada, opera lui Freud constituie unul din evenimentele cele mai importante pe care le-a inregistrat istoria stiintei spiritului. (Edouard Claparede) S Sihologia W colectiva Si analiza eului Fea Sigmund Freud Coperta de: Daniel Chelsoi PSIHOLOGIA COLECTIVA sl ANALIZA EULUI | RRLIOTECA TUpeTEARA are sega Fi, Aoi ha Sian i Move 703467 ! A ofiorex \ , oo ISBN 979-96602.67 Redactor: Fl. Dochia ei versiuni apartin ‘Toate drepturile asupra acest editurii MEDIAREX. Psihologia colectiva $i analiza eului CAPITOLUL | Introducere pozitia dintre psihologia _individuala 1 Psihologia sociala sau colectiva, care, la Prima vedere poate parea foarte profunda, isi pierde mult din acuitate cand este examinata mai indeaproape. Fara indoiala, cea dintai are ca Obiect individul, cerceténd mijloacele de care acesta se serveste, calle pe care le urmeaza pentru obtinerea satistacerii dorinjelor gi nevoilor sale, insa, in aceasta cautare, psinologia individuala Nu reugeste decat arareori, in cazuri cu totul exceptionaie, sa faca abstractie de raporturile existente intre individ si semen sai. Aceasta pentru © celalalt” joaca intotdeauna in viata individului folul de model, de obiect, de asociat sau de adversar, iar psihologia individuala se prezinta chiar Ge la inceput ca fiind in acelas! timp si 0 psinologie 6 SIGMUND FREUD 6 SIGMUND FREUD sociala, in sensul larg, dar pe deplin justificat, al cuvantulul - ‘Alitudinea individului fata de parinfi, trati si surorile sale, fafa de persoana iubita, de medicul ‘sau — pe scurt, toate raportunie care pana in prezent au facut obiectul cercetarilor psihanaitice, 'r putea, pe buna dreptate, sa fie considerate drept fenomene sociale, fapt care le pune in opozitie cu alta categorie de procese pe care le-am numit accisiste, deoarece sunt caracterizate prin aceea ca satisfacerea nevoilor si dorintelor € cautata si Obtinuta de individ in afara si independent de influenta altor persoane. Aga incét, contradictia dintre actele psihice sociale $i narcisice (artistice, in terminologia lui Bleuler) este 0 opozitie care nu depageste limitele psihologiei individuale si_nu justiica’ o separare intre aceasta si psihologia social sau colectiva. jin atitudinea sa fata de parinti, de frati si surori, de prieten si de medic, individul nu este influentat decat de o singura persoana sau de un numar limitat_de persoane, in functie de importanta deosebité pe care fiecare o prezinta in chil facestuia. Or, cand vorbim de psihologie sociala sau colectiva, facem in general abstractie de acest gen de raporturi, pentru a nu lua in consideratie Gevat influenta simultana pe care o exercité asupra Psinologia colectiva si analiza eului 7 individului un mare numar de persoane care, din mai multe puncte de vedere, ji pot fi straine, dar de care el se simte legat prin anumite elemente, Prin urmare, psihologia colectiva priveste individul ca pe un membru al unui trib, al unui popor, al une! caste, al unei clase sociale, al unei institui, sau ca pe un element aparinand unei multimi umane care, la un moment dat si in virtutea unui SCOP precis, s-a organizat intr-o masa, intr-o colectivitate. Dupa ce am inlaturat legaturile naturale menfionate mai sus, am fost determina si apreciem fenomenele care se produc in aceaste condi deosebite, ca manifestari ale unei tendinje speciale, ireductivile — hero instinct, group mind care nu apar in altfel de situatil. Trebuie totusi S84 spunem cA nu suntem de acord sa atribuim factorului numeric 0 importanta atat de mare i sa admitem ca el este singurul capabil sa dea nastere, jn viata psihica a omului, unui nou instict, care altfel ‘fu s-ar putea manifesta. Noi avansam mai degraba alte doua posibiltai, stind ca instinctul in cauza e Geparte de a fi un instinct primar si ireductibil gi C8 el exista deja, in stare incipienta gi in comunitati mai restranse, precum familia, Psihologia colectiva, chiar aflata in stadiu de inceput, imbratigeaza un numér incalculabil de Probleme si impune cercetatorului sarcini_nenu- 8 ‘SIGMUND FREUD Psihologia colectivé si analiza eului 9 marate, defectuos sau insuficient delimitate, Numai clasificarea diferitelor forme de grupari colective $1 descrierea fenomenelor psihice pe care acestea le manifesta cer 0 enorma munca de observatie si de expunere, generand in acelasi timp 0 bogata literatura de specialtate. Avand in vedere intinderea domeniului psinologiei colective, nu mai e nevoie sami avertizez cititorul ca modesta mea lucrare nu atinge decat in cateva puncte, nu prea numeroase, acest vast subiect. E adevarat ca acestea sunt puncte care intereseaza indeosebi psinanaliza, in Gemersul sau de sondare a sufletului omenesc. CAPITOLUL II Sufletul colectiv, dupa Gustave Le Bon. m putea incepe printr-o definitie a sufletului colectiv, dar ni se pare mai rational sa prezentam cititorulul o imagine de ansamblu "tenomenelor care ii sunt specifice, oferindui cateva dintre acestea, selectate dintre cele mai Proeminente si mai caracteristice, si luandu-le ca Punct de plecare in cercetarile noastre ulterioare. ‘Acest dubiu scop nu s-ar putea realiza mai bine Gecat luand ca ghid cartea, devenita de-acum celebra, a domnului Gustave ‘Le Bon: Psihologia ‘multinior.* lat, | daté in plus, cum se prezinta situatia, Dupa ce am examinat si analizat predispozitile, 7 Gitate care urmeaza sunt imprumutate din a 28-a edie franceza, ed. F. Alcan, Paris, 1921 10 ‘SIGMUND FREUD tendintele, instinctele, interesele _si_intentile_in- dividuiui — mergand pana la observarea actiunilor ‘acestuia si a rapoartelor sale cu semenil, psinologia s-a gasit brusc in fata unei probleme reciamand imperios solutionare. Ea ar furniza explicatia acestui fapt surprinzator, ca individul, pe care il credea ugor de injeles, in anumite conditi incepe $4 simta, 88 gandeasca gi s4 actioneze intr-un mod diferit decat cel asteptat, si ca aceste condi sunt oferite de incorporarea’sa intr-o multime mana avand trasatura unei ,muitimi psinologice”. Ce este prin urmare o mullime? De unde-| vine puterea de E oxercita o influenta atat de decisiva asupra vieti psihice a individului? In ce constau modificarie Psihice pe care le impune acestuia? Este sarcina psihologie! colective teoretice de a da raspunsuri la aceste trei intrebari. Si pentru a Se achita onorabil de aceasta sarcina, ea trebuie 8 inceapa cu cea de-a treia problema. Intr-adevar, dbservarea modificarior imprimate reacfiior in- Gividuale este aceea care formeazé subiectul psihologiei colective. insa, orice incercare de explicatie trebuie sa fie precedata de descrierea a cea ce trebuie explicat. ‘Dau prin urmare cuvantul domnului Le Bon. Faptul cel mai izbitor, spune el, prezentat de o Mufime psinologica este urmatorul: oricare ar fi indivizi care 0 compun, oricat de asemanatoare ori deosebite ar fi modul lor de viata, ocupatile lor, Caracterul sau inteligenta lor — singurul lucru care Psihologia colectiva $i analiza eului " ii transforma in multime ji inzestreaza cu un fel de suflet colectiv. Acest suflet ji face sé simta, sa Gandeasca si sa actioneze fiecare in mod izolat Anumite idei, anumite sentimente nu apar si nu se transforma in acte decat la indivizii incorporati in mulime. Mutimea psinologica reprezinté 0 finta provizorie, compusa din elemente eterogene, pentru un moment sudate, aga cum celulele unui Corp vu alcatuiesc, prin combinarea lor, 0 fint& noua manifesténd caracterstici foarte diferite de acelea pe care le are fiecare din celule."* Ne petmitem sa intrerupem expunerea domnului Le Bon prin comentarile noastre si vor incepe prin a formula urmatoarea observatie: deoarece indiviai facdnd parte dint-o multime sunt dizolvati intr-o unitate, trebuie prin urmare sa existe ceva care sai atageze unii de alti, si e posibil ca acest ceva sa fie tocmai elementul care caracterizeaza multimea. Lasénd aceasta intrebare fara raspuns, domnul Le Bon se ocupa de modifcarile pe care le sufera individul in miocul muljimii, gi le descrie in iste termeni care se acorda ‘cu. principille fundamentale ale propriei noastre psihologii a incongtientului Se constaté cu usurinta cat diferd individul apariinand multimii de individul izolat, ins, datorita Unei astfel de diferente, cauzele fenomenului sunt mai dificl de descopert. — Pentru a ajunge sa le COB et, p. 19, 14 12 SIGMUND FREUD jezirim, tebuie 88 ne amintim mal inti de Beezsts osorvate a pshologe! moderne: anume cA nu numai in viata organica, ci si in functionarea ca anemor tenomenelermconglente joaca un ol eetisrent vata, congienta. a sprtull mu coors guest foarte mica parte pe Tanga viala (eeertonti a acestua, Analstul cel ma SUI, core oral “cel malparunzator, nw ang. 38 descopere dec&t o mica parte din mobilurile ceeeeRente care conduc, sprit Actele noastre ere dena an-un substat inconglent Sree ai alos cin infuenjo eredtare."Acost aca "lachie” in sino. nenumaratele rez Soa cae cbnsttue sufet une rase. in arora causelor recunoscute de actelo noaste, 5° Speer te caure socreto, po care de obicel Te ae Oe ajortatea, aunior nase colene arora afoul mabiuilor agcunse care noua Ne ‘scapa eec mutime, gandeste domnul Le Bon, ache Idwisuale se stra, la_personaltatea act gear na elspa, Patimont incongtent Oe cee in'primal ple, eterogen 20, zONa are eo.'Vom ‘epune ch suprastctura panic, eee ee teemeaea’ ca, uimare a unei_ dezvota Caen 'de non individ ia ata a fost citusa TOP. et; p. 15-16. Psihologia colectivé $i analiza eului 18 evidentiindu-se _baza_inconstienta, uniform, co- muna tuturor in acest fel s-ar forma caracterul mediocru al individului apartinand muttimi. Dar domnul Le Bon considera c& acest fel de individ prezinta in plus niste proprietati noi pe care nu le avea mai inainte, si cauta s_explice aceasta aparitie a noilor Caracteristici facdnd apel la trei factori diferiti Diverse cauze determind aparitia caracterelor speciale ale muitimilor. Prima consta in faptul c& individul din mulime dobandeste, prin constinta apartenenfei la un numar, sentimentul unei puteri de neinvins ce ji permite $8 cedeze unor instincte pe care, daca ar fi singur, ar fi obigat s8 gi le reprime. El va ceda in fata acestora cu atat mai usor cu cat (muljimea find anonima si, ca atare, iresponsabila). sentimentul reponsabiltati, care ji infraneazé totdeauna pe indivizi, ar dispare in intregime.’ Punctul nostru de vedere ne scuteste de acorda © mare valoare aparitie: nolior caractere. Nee suficient 88 spunem ca individul din multime se afla plasat in nigte conditii care ii permit sa-si relaxeze Teprimarea tendintelor sale inconstiente. Caracter ticle in aparenta noi pe care acesta ie manifesta in asemenea situatie nu reprezinta de fapt decat manifestari ale acestui inconstient in care se afla Op cit p. 17 14 SIGMUND FREUD inmagazinati germenii a tot ce existé mai rau in sufletul omenesc; dacd vocea constinfei inceteaza ‘sau daca sentimentul responabiltatii dispare in aceste circumstanje —~ iat un fapt pe care nu ne este greu sal infelegem. Am spus, cu muita vreme in urma, ca ,angoasa sociala” este aceea care formeaza nucieul a ceea ce se cheama constiinta morala’ 40 a dova cauza, contagiunea mentala, intervine in “egala masura pentru a determina, in cazul muitimilor, manifestarea caracteristiclor speciale $i, in acelagi timp, orientarea lor. Contaguunea este un fenomen ugor de constatat, dar neexplicat inca, si pe care trebuie $21 asociem fenomenelor de ordin Ripnotic pe care le vom studia imediat. in cazul unei muttimi, orice sentiment, orice act este contagios, si contagios in aga masura incat individul sacrifica foarte ugor interesul sau personal Brat, jnre concephia domnulvi Le Bon gi a noasta o, ume eer onarand mfp crn $8 Segpre incongtent nu concise in toate privnele cu aceea Seepage ponanaica, Ineonstentl fa domnul Le Eon, Sipinde ‘nino caractonstie cele mat prolunde ale Sehr: uel rave. caraconsteie rare pert psinanaiza saesyarn ie un mies, Recunoastom, esigut_c8 Gormoncl eu cin care face pane mogterea ahaics™ a SEfouul emonese, este inconsent. ar no. postlam in Dus oxstonfa unel rlun mesggion’eprovente dito Ekimed “pate a “aceste: magienr. este apa-nurnta volar’, cae ipsege fa dorm Le Bon Psihologia colectiva i analiza eului 15 in favoarea interesului colectiv. Aceasta este 0 aptitudine contrarie naturii sale, de care omul nu devine capabil decét atunci cand face parte dintr-o mutjime'." (0 a treia cauza, mult mai importanta, determina in “indivizii aparjinand muljimii nigte caracteristici speciale, uneori deosebit de potrivnice fala de acelea ale individului izolat, Vorbesc despre suges- tibiltate, a carei contagiune, mentionata mai sus, nu este de altfel decat un efect. Pentru a intelege acest fenomen, trebuie sa avem prezente in minte anumite descoperiri recente ale fiziologiei Cunoastem astazi ca un invidiv poate fi adus intr-o stare asemanatoare cu pierderea personaiitatii sale constiente, el supundndu-se tuturor sugestilor operatorului care a facut sa sto piarda, si comijand actele cele mai incompatible cu carac- terul gi obiceiunile sale, Or, niste observatii atente par a ardta ca individul, aruncat de céteva vee in snul_unei_multimi ‘active, cade curand, ca urmare a efluvilor care se degaja aici sau dintr-o cu totul alta cauza inca necunoscuta, intr-o stare aparte care se apropie mult de starea de fascinatie a hipnotizatului atiat in stapénirea hipnotizatorulul Viaja creierului find paralizata la subiectul hip- "Lc, 1718 Vom intrebuinta mai incolo aceasta ‘utima’ propozite facand din ea punctul de plecare al unei Imponante ipoteze. 16 SIGMUND FREUD notizat, acesta devine scavul tuturor activitatilor sale incongtiente, pe care hipnotizatorul le dirjeaza dupa bunul sau plac. Personalitatea constienta dispare, vointa si discernamantul sunt desfinntate. Senti mente i ganduri sunt atunci orientate in sensul determinat de hipnotizator. ‘Aproximativ la fel se prezinta starea individuiui din muitime. El nu mai este constient de actele sale. in cazul acestuia, ca si la un hipnotizat, in timp ce anumite facultati sunt desfintate, altele pot fi aduse intr-un grad de exaltare extrema. Infiventa unei sugestii I va lansa cu o irezistibié m- petuozitate catre indeplinirea unor anumite acte, Impetuozitate i mai irezistibila in cazul multimilor, decat la subiectul hipnotizat, deoarece sugestia, find aceeasi pentru tofi indwizi, se ampiiica evening reciproca Prin urmare, disparitia personalitati_ incon- stiente, predominanta personalitati incon-stiente, orientarea pe calea sugestiei sia contagiunit sentimentelor si a idellor in acelasi sens, tendinta de a transforma imediat in acte ideile sugerate, acestea sunt principalele caracteristici ale individulu din multime. Acesta nu mai este elinsusi, ci un automat a carui voinja a devenit neputincioasa de a mai conduce* BBB I719" Psihologia colectiva si analiza eului 7 ‘Am citat acest pasaj in intregime, pentru a arata ca domnul Le Bon nu numai compara starea individului din multime cu o stare hipnotica, ci stabileste in plus 0 adevarata identitate intre unul $i celalalt. Nu intentionam defel sd angajam aici o discutie, dar tinem sa scoatem in evidenta faptul Ca ultimele doua cauze ale transformarit individului din multime, contagiunea si sugestibiltatea. mai mare, nu pot fi puse evident la acelagi nivel, intrucat contagiunea este, la randul sau, 0 manifestare a sugestibiltati, Ni se pare c& domnul Le Bon nu stabileste 0 distinctie foarte neta intre efectele produse de aceste doud cauze, Poate ca vom interpreta mai corect gandirea sa _afirmand lurmatoarele: contagiunea rezulta din actiunea reciproca pe care membrii multimii o exercita uni asupra altora, in timp ce fenomenele de sugestie pe care domnul Le Bon le identifica cu influenta hipnotica ar proveni dinir-o alta sursa. Din care anume? Gasim o lacuna sensibila in faptul c& unul din principalii termeni ai acestei identificari, adica persona care, in multime, tine locul hipnotizatorului, nu e deloc mentionata in expunerea domnului Le Bon. Oricum ar fi, acesta distinge de aceasta influenté fascinanta, pe care o lasd in umbra, actiunea contagioasa pe care indivizii o exercita Unit asupra altora si care vine s8 confirme sugestia primitiva . 18 SIGMUND FREUD lata un alt punct de vedere important pentru caracterizarea individului din mulime: Prin simplu fapt cA face parte dintr-o multime, omul coboara deci mai multe trepte pe scara ciilizatiei. Izolat, poate c@ ar fi fost un individ cultivat; in mijlocul rmultimii devine un instinct, prin urmare un barbar. El are spontaneitate, violenta, ferocitate, $i in acelagi timp, entuziasmul gi eroismele fintelor primitive’ ‘Auiorul insista apoi in mod deosebit asupra diminuairii activtafil intelectuale pe care absortia sa de catre mutime 0 provoaca individului* ‘Sa las4m acum individul gi sa observam sufletul colectiv, aga cum este schitat de domnul Le Bon jin aceasta descriere nu exista o trasatura careia psihanalistul sa nu fie in stare ai indica originea $i pe care SA nu 0 poala clasifica. Domnul Le Bon ne arata de altfel el insugi drumul ce! bun, indicdnd asemanarile care exista intre sufietul multimi si viata psihica a primitivlor i a copillor.> Mulimea este impuisiva, mobila si intabila. Ea se las& condusa aproape in exclusivitate de te “aidfind tui Schiter: Jeder, sient man ihn einzetn ‘st leidich Klug und verstandig, sind sie in corpore, gleich ‘ord euch ‘ein’ Dummkopt daraus. (Fiecare Wat in parte Rosie mgr 91 reanabl impound, ru formeara tin fog, ose, singar mbes Psihologia colectivé si analiza eului 19 incongtient’. Impulsiunile de care ea asculta pot, dupa imprejurari, $8 fie nobile sau crude, eroice sau lage, ins acestea sunt totdeauna atat de imperioase incét insugi interesul conservarii se sterge in fata lor *, Nimic nu este premecitat in aceasté muljime. Chiar atunci cind doreste cu asiune un lucru, nul doreste niciodata mult timo, este incapabila de 0 vointa perseverenta, Nu suport nici o clipa de régaz intre dorinta $1 realizarea acesteia. Mullimea incearca sentimentul atotputerniciei; pentru individu facand parte dintr-0 multime, notiunea imposibiluui nu exista > Muttimea este extraordinar de influentabila si de credula, este lipsita de simt critic. pentru ea nu exista neverosimil, Gandeste prin imagini care se cheama unele pe altele pentru a sustine asocierea, ca in stare in care individul da curs. liber imaginatiei, fara ca vreo instanta rationalé sa intervind pentru a judeca gradul de verosimitate al acestor imagini. Sentimentele mutimi: sunt totdea- una foarte simple si foarte exaltate, Tot astfel, —~Domnul Le Bon foloseste coréet cuvantul ,inconstient™ Tneapoge spre alan fe ila Se PGes Porth gr Taou, cap Animism, magie g vomuramico 2 oer