Nr.

23

ISTORICA-CULTURALA

; ;
;
; .
- .

CUPRINSUL:
Pag.
Virgil Revolta Districtulai Neisudean
: t Maiorul Martian
1755 -1762 261
445
luliu Morariu: Noi numiri popul. romne$ti de plante 453

COMUNICARI
Locot. Teodor Comunei Borgo -
. Bistrita de Popa Vasile Pavel . 469
luliu Moisil: din vremurile trecute . . 476
loan S. Pavelea: Zicale poporane istorice 480
Anton Co.buc: scrisoare din 1843 a Larion -
Savu din Leu fiul Alexandru la 483
. . 486
Muzeul 489
FIGURI NASUDENE
luliu Moisil: Lanolin 493
Silvestru Tond 505
Tabla cuprinsului Vol. VI. Nr. 22-23 521

Redactia, administratia revistei:

,ARHIVA Str. Vasile Naqcu, 29
1938
www.dacoromanica.ro
 ARHIVA
REVIST ISTORICA-CULTURALA

Revolta districtului nsudean

1755-1762
Virgil
1759
Certuri, proteste procese sMesti - Opinia
tatorilor - Rspunsul districtualilor romni la acuza Bistritenilor ni
replica acestor - Vicecomitele Balea juramntul Romnilor -
Din la Viena; agentii Mato lai Tri - Preotii Cute la
resmerita din Nusfalu

Intre cele dinti acte magistratuale ale acestui an aflrn o

not in care, - conform recentei somatii guberniale - precum
de alt dat, acum magistratul s fixeze drepturile
pe care le-ar avea asupra satelor romnesti indatoririle acestor
fat orasul. punctele acelei note:
Orasul bistritan posed ca bunuri: Rodna 20
sate apartintoare la ea. E de asteptat acum, in ce mod va fi
terminat de ctre guberniu conditia locuitorilor de acolo, despre
ceeace chiar acum curg discutiile. Orasul Bistrita a fost
trodus statornicit in acele bunuri ad perpetuum ea possiden-
dum in anul 1475.
Cu districtualii valahi n'au prestat chiar sAptmnal
munca datorit orasului, ei totusi:
1. au implinit pn in 1755, contrazicere cum li-s'a
cerut, toat munca de prestat orasului;
2. mai vechi au fost dapd sate
funcionarii orsenes, arora, in contul salariilor, le smnau pe
teritorul satelor cereale le fceau fn, in cantitatea dup cum
se cu oficiantii la cari erau distribuiti. Apoi le serviau

www.dacoromanica.ro
acestora in cu cardle bratele. Aceste le-au
continuat contrazicere in mai nou, cnd s'a
schimbat chestia salariilor, pi au fost abrogate toate serviciile
gratuite;
3. au pi crat tot lemnul necesar la varnite;
4. au furnizat, ca pi districtul ssesc, lemne de foc;
5. au trebuit furniseze la cldirile orasului toate lemnele
necesare de brad, ca pi districtul ssesc pe cele de stejar;
6. au pus la dispozitie, in proportie districtul ssesc,
curb pentru toate cldirile orapenepti pi pentru trebuintele
militare.
Aflm mai departe o not a secretarului orsenesc Johann
Kleinmann despre modul cum stenii valahi au primit comisia
care venia s publice concesia magistratului de a-si alege
pe juzii comunali. lat-o:
In Mocod au rfspuns, e bine de-i las s-si aleag
ei jude, pi nu-i strapateazd cteva zile prin oras. Zagra : Se
mir c au de ales apa timpuriu jude; ce inseamn aceasta? Suplai:
Au rs la prirnirea poruncii, cci n'a fost obiceiu s se
jude; trebue st altceva la spate pi nu va fi din aceasta nimic ;
Crainicul Ursul a lui Ion sunt principale. Unii
totul e minciun, altii c e s sub cnutul
comisarului; s numai comisarii tot ce aud. Telciu : Nu vreau
s primeascd nici o dela magistrat, ci numai dela
cavei pi dela (Cute) din Feldru, deoarece comisarii numai
minlesc c at fi de a magistratului. : Unul strig:
din aceasta nu va fi nimic. Ce-si nchipue magistratul?
Valahii inc au minte, nu numai domnii. : va
veni dela juratii ca s fac nu vor ei cei din
urm. : Vor vedea ce vor face altii, le pare curios
s fac acum jude. Maieru : S'au adunat toti btrnii
cultat atentie porunca. Rodna : Au ales pe Gaspar
In nu vreau de asculte; judele e un misel (Schelm).
Abia iesi din sat, drumul peste Strimba tot e splat.
Toate satele sunt de-o prere; zic cf au
cavei, dela dela nu cuteze a duce vr'o poruncf
a magistratului dintr'un sat intr'altul, ori s dea cuiva cal spre
acest scop pi mai putin diurne ori alimente, ci singur numai
darea reg. Care va face va fi alungat din sat cu toate ale
sale pi cu copii cu tot.
In 2 lanuarie se ordon recrutri in districtul valah pi
gistratul st gata s raporteze guberniului cea mai opu-

www.dacoromanica.ro
nere. Tot acea zi se hotreste rechizitionarea a 14 din
satele valahe cari - dupce Valahii nu vreau 55 presteze
nimic alta cel putin sa transporteze 132 cubuli de cereale la
E de mirare repetite ones din partea
guberniului, in magistratul e nevoit comunice coman-
dantului garnizoanei Bistrita, c stenii valahi ridic adesea
impotriva ecutorilor cari comit excese hi sate
incasseazA cu forta dri ilegale. Se vede c uneori
mandati a asista la executii, erau incredintati incassarea
; de aceea comandantul rspunde in cazuri abuzive nu
numai va pedepsi pe fptuitori, dar va restitui banii.
In 5 Ianuarie magistratul raporteaz guberniului c Valahii
districtuali se opun recrutrilor de fcut in modul proportia
ordonate de consiliul natiunii ssesti. Tot atunci comunic pierde-
rile greuttile impreunate cu administrarea cerealelor pe care tezau-
riatul le-a acceptat in contul vechilor restante de felurite impozite.
In lanuarie raporteazd a Luchi din c al-
lele trecute cnd judele a voit s incasseze impozitul pe capete
(Kopf-Steuer), cunoscutul Nimigeanu l-a oprit s'o foci
a produs o glceav, toti stenii s'au care
incotr'o, nimeni n'a pltit nici un ban.
Cu data de Februarie soseste la guberniu acuza
de pliesii districtului bistritan impotriva inspectorului Daniel
Klein acesta a deschis drumurile alpine. Tot la aceiasi
primeste guberniul o a comunelor valahe din districtul
bistritan impotriva magistratului ; la sunt anexate unele
ale viceprefectului Mihail de feud din Maramures.
Se plng stenii districtuali toate investigatiile comi-
siilor din urm, magistratul iarsi msurile sale ar-
bitrare, cu pretentii ilegale, incarcerri etc.; apoi pe gu-
bernator cum de permite magistratului s deschid drumul spre
Moldova, cnd primejdia e mare dimpotriv plaiurile ar
trebui fie inchise. Cer ca li-se
lalzilor, nu Sasilor area plaiurilor scutifi de
persecutiile
In din 2 Februarie magistratul desbate hot-
in urmtoarele chestii:

www.dacoromanica.ro
 La protestul preotilor valahi sunt diverse bi-
curt, se perceptorului Mich. Hennrich comunice
titor poruncile primite in cauza aceasta.
Gavril Moroan din Zagra fie de plata
rilor; i-se rspunde nu poate fi scutit de quantumul regesc
cel provincial, ci numai de domestic (or4enesc).
Contesei Gyulai, care cere 300 imprumutati orasului, i-se
rspunde e in imposibilitate de-a plti din cauza renitenhi
Valahilor, pe cari numai guberniul poate forta la plata.
La raportul inspectorului depertinentei ca, de
17 incassati, acum Valahii mai dela contribuabil
34 cr. pentru procesului contra magistratului, pri-
marul Klein accentueazA ar trebui se trimit odat
deputatia in chestia Valahilor renitenti. SO se toti ne-
de atre translatorul Keres6 la tabla reg. din la
procuratorul Simenfalvi din Sibiu, care apoi comunice cauza
patronilor mai ales consilierului de curte Ban. Zace mare
pundere pe magistrat. Daniel care aa
la Sibiu care prea bine chestia valah, poate mult
contribui la reuita afacerii. Ar fi bine s ia parte in deputatie
secretarul Teckelt, care de asernenea pleaa la Sibiu, chemat de
Bruckenthal. In bine - zice primarul -
lahii inteleg deschid cale bacsise, iar unul domnii
dela a fcut intrebare dac la Bistrita s'ar putea
gsi un cal frumos ; ar fi consult orasul mai
un pentru buna a cauzei sale.
Cu data de 8 Februarie magistratul guberniului
un lung memoriu,l) in care repet vechile acuze impotriva Rom-
nilor vidicani, altur constatArile comisarilor provinciali din
anul trecut, dar nu rspunde precis documentat are dreptul
priveascA pe Valahii districtuali ca pe iobagii ci cere s
se aplice cele mai severe msuri pentru infamiilorc
acestora.
Urmeaz o discutie in (centum-
viri) privitoare la (Ddiscretii ), care ocazie
ies la iveal disensiuni magistrat ceilalti
V. Nr. 13 pag. 312-320.

www.dacoromanica.ro
 265

In 17 Febr. primarul subst. Gunesch propune comunittii,

c dupce primarul Joh. Fried. Klein de Straussenbug este in cauza
procesului in Sibiu, s'a c Valahii au fcut diferite
prezente magnatilorg; ar fi bine publicul (orasul) s fac
la fel, spre a-pi asigura proprietatea districtului valah ; fiindch
magistratul ezit s'o fac, urmeaz s-i spun comunitatea prerea.
Aceasta asemenea se codeste pi mai vrea c
pentru ce i din ce a inceput procesul cu Valahii, dup
care ipi va spune prerea. Orsanul Frank afirm, districtul
valah vrea s fie toate asculttor, acest district din
timpul cnd de acum Klein se fcuse domn terestruc
(inspector al depertinentiei) n'a fost ar fi trebuit,
pi pi comisarii de atunci au comis diferite excese; deci cine n'a
lucrat cored, acunz s'o (mchte bssen). La aceasta Paul
Carl Klein (fratele primarului) il apostrofeaz pe Frank zicnclu-i
fie modest s vorbeasc numai ce poate dovedi ; mai
bine fi rmas acas. Franc rspunde ch are dreptul vor-
beasc ca oricare din comunitate, iar Carl Klein nu-I poate scoate
din casa sfatului, i la vorba c cine a greit, poarte
vina. Comunitatea cere s se pentru a-se
intoarcere declar inaintea magistratului nu se nici-
decum la plata nici a celei mai mici discretii (bacsis), deoarece
pentru ale cror revolte plnsori ar de dat bac,s4ele,
de fel se contra sau a intregului magistrat,
ci munai contra maigstrafi Deci magis-
tratul s ca se trimit o deputatie din snul comunittii
in districtul valah, spre a cerceta c de ce anume se plng stenii.
De altcum i conform preanaltului ordin e strict oprit a da
iar publicul e srac, in ct nu poate s ias din da-
necum s dea discretiuni ; i chiar de ar fi permis, dac s'ar
da astfel de bace, publicul nu s'ar mai putea scuza cu srcia
(Vorschtzung de Armuth) lumii, cci toll ar crede ch
orasul are destui bani. Din aceast caus n'are s se dea
nici un crucer, i comunitatea rmne pe declaratia
In 23 Febr. comisarul Samuil Weber raporteaz c la po-
runca Valahilor din Feldru se prezente in Sibiu pentru
finalisarea procesului, a primit ca rspuns dela Nimigean,

www.dacoromanica.ro
266

c ei Valahii au ateptat odat 3 in Sibiu dup pri-

marul oraului, deci pi el (Klein) atepte acolo att ;

afar de aceea trebue tin mai inti o adunare in Mocod ori

in alt pi numai dup'aceea vor pleca la Sibiu. - Cam apa
rspunci pi alte sate; n'au nici o incredere.
Intre indivizii cu ajutorul magistratul spiona toat ac-
tiunea districtului era pi sasul Peter Roth, admistratorul
economiei pi crmei oreneti din Rodna, despre care va mai
fi de multe ori vorb. Acel Roth intretinea Bistritenii corespon-
dent regulat, raportAnd din timp in timp, pe lung pi lat despre
toate incidentele ivite in satele noastre. Astfel in 25 Febr. tri-
mite diverse informatii mai mrunte, cari pi observatia hazlie
pe Seeberg, care introdusese noua manipulatie a drilor, Valahii
Crai de pi-I batjocoresc cu vorbele: Mdlaiu
umflat, Cmi crepat. Tot aci e de mentionat un dicton comic
care, scrisoare, e insemnat de translatorul maghiar Keres6
pe un act de note zilnice, pi e adresat sigur vr'unui dintre corifeii
RomAnilor rzvrtiti. Menjen azrt bkivel, ottan
eszivel, Besztercze vidkivel, Ne kssen ki fejszvel (S mergi
in pace pi s treti cuminte, vidicul Bistritii nu te apuca la
ceart securea.)
Din drum spre Sibiu, primarul Klein scrisese in 13 Febr. din
magistratului cd guberniul ateapt s se prezente in
chestia litigioasA pi deputatii districtului valah ; departe,
Nimigean (Stefan Cute) cere fie chemati la Sibiu Todoran
din Bichigiu pi din Hordou.
In 2 Martie raporteaz slobodnicul Ion Rebrean ch la in
toarcere din Sibiu a aflat in Nufalu pe Nimigean din
Feldru pi pe Todor Clompop din Maieru. i-a zis: Mi
slobodnice, vei sosi in orap le spui domnilor c
de acuin au dea vaina din
ci are fie pentru biseric, pn ce se va isprvi
procesul orapulc Stenilor din SAntioana, care inch erau adu-
nati acolo, le-a dat aceeai porunc, dupce mai i-a jurat, ca
nici ei nu mai furnizeze dijma oraului, ci s'o tin pe soco-
teala bisericii. Apoi i-a sftuit s-i construiasc pi acetia
sat, iar s'o dea bisericii. In sfrit inc'odat i-a ordonat

www.dacoromanica.ro
 267

slobodnicului zicnd : poruncesc s'o spui apa

donznilor din orap, en am aceastd .
In scrisoarea din 3 Martie primarul Klein reproseaz din
Sibiu magistratului c pentru ce e att de Omit de nu vrea
plteasc cheltueli de drum pentru Maghiarii Sasii din Rodna
cari s'au imbiat s depun in fata guberniului impotriva Valahilor
renitenti. Apoi : Dac nu face-o, ne vor
oamenii. Ce nu fac Valahii? ne mai neputinciosi dect
acei oameni ticlosi (elenden)? Atunci procesul nostru are s ia
ru sfrsit. lar in scrisoarea dela 5 primarul Klein infor-
meaz pe magistrat Valahii districtuali nu s'au prezentat
in fata comisiei guberniale, desi sunt asteptati de 15 zile.
veste neplcut pentru Bistriteni. In Martie raporteaz
din Rodna c in comuna s'a constituit
tean cu membri: Petru Coritor, Ion
Crdan

Urmeaz o parantez. La somatia guberniului ca magistratul

prezente documentele cu care se dovedeasc conditia de iobagi
a districtuali, se vede ca prirnarul Klein in timpul
ltoriei petrecerii sale in Sibiu a autat lucreze in aceasta
directie. A scos copia unui document din 1755 al cunoscutei
comisii diriguitoare, constattor din prti : 1. raportul comi-
confruntatori de atunci, care nicidecurn nu era favorabil
pentru oras, 2. decizia comisiei guberniale, obtinut de
gistrat sigur numai dup multe interventii bacsisuri. Reproducem
acel document in intregime ca s se impartial
neinfluentat a censorilor confruntatori, precurn rezolutia ne-
bazat nedreapt a cornisiei diriguitoare. Iat-1 :
Cu data Sibiu Martie 1759 cancelaristii provinciali
transilvani notarii jurati Franciscus Gyulai Gabriel
extrdau urmtoarea copie de pe original:
D-le conte consilier, prezidiant al comisiei directive
onor. comisie, Ne voia s VI ce dificul-
s'au ivit cele doul cercuri valahe bistritene.

www.dacoromanica.ro
268

L 1. In cele cercuri valahe magistratul voete si-i

insemne pe Valahii ca taxa de cap despre
ceeace scrisesem in 28 Nov. 1754, recoman-
dasem magistratului expedierea a acelei
Dar dupdce privitor la dificultate spiritele sau
nitit manipulatorii au convenit insemne pe toti lo-
cuitorii cercurilor valahe nu ca iobagi, ci ca
tratul n'a trimis raportul nostru noi de atunci in con-
i-am insemnat pe Valahi ca liberti. Deoarece
Dvoastri despre satul Hordou din cercul valah scrieti :

in quantum Hordo ac ahi jure possesorio tenentur,

non scribentur Liberi, sed lobbagiones< , acum impotriva
acordului intre man.pulalatori noi, pe toti
Valahii voesc si-i taxa de cap
toateci
2. reiesi cele cercuri valahe apartin fon-
dului regesc (fundus regius), in consecintd nu pot fi tinute
> jure possesorio ; iar comisia ordonase Sighiorenilor ci
non est Dominus terrestris,
ubi ibi non est iobbagio .
Cum si fie acolo posesor si fi Dominus
terrestris unde locuitorii nu presteazd census domi
sunt migrationis au facultatea de
vinde sesiunile cu apertinentele ? Apoi daci
careva dintre ei fata un Valab locuitor
extraneu (locuitor intr'un comitat) atunci fiul acelui extraneu
moartea tatlui liber casa moia
din districtul bistritan, le din tat, ca
traneu, nepldtind ele nici tin cens
3. Din timpuri vechi fotii ofiteri din
regimentul Springer, dela locuitori valahi moii, le posed,
pe acestea de niciun cens contra naturam
juris possessionarii . Deci Dvoastre puteti judeca
tete de ce fel de jus possessionarium este vorba aci.
4. Apoi localitatea Rodna din amintitul cere valah
a fost fundus regius se vede att de pe
nile, rudera) elddirilor sale, din faptul ci in pre-
zent ale localitdtii sunt ocupate de Sai liberi

www.dacoromanica.ro
impreunt putini Maghiari, tar mai mare parte a ei
este locuit de Valahi nu putem cum se
poate ca in unul acelasi s fie
liberi, iar ceilalti iobagi.
5. Din comunicdrile unui om versat in arhive V
putem in aceast chestie, Valahii din acele
cercuri in toate documentele (literale instrumenturn) au
fost priviti dela inceput (de mosi strmosi)
totii ca
II. Privitor la venitele particulare guberniul din Sibiu
in 25 Nov. 1754 numai acele st fie luate
sirul > proventelor particulare cari stint amin-
tite in Cynosura directivd). Dar magistratul,
voind recunoascd Mire aceste uncle indeletniciri negus-
toresti ca spre : fabricarea de pusci de
cu care aci se face mare negot, vinderea de porci de
altele de similard, din care in mod
semnat se sustine poporul contribuabil, nu voeste s last
ca fie luate insemnate aceste negustorii intre veni-
tele particulare.
Ill. Sunt in aceste cercuri : olari
cojocari, fierari, tesetori etc. pe cari am voit st-i
scriem loco taxae apificii secundum schema mediarn taxarn
capitis , dar magistratul, deoarece nu apartin tehurilor (cae-
hales) ne-au oprit quod non habeant liberum exercitium
opificii nici nu vrea s le recunoascd meseria.
ca munci st continua bine, astepttin
rezolutia Dvoastrd. Bistrita Ian. 1755. Supusi servi :
misarii delegati din comitatul Solnocul mediu Scaunul
Muresului, in districtul bistritart.
La acest raport, in 11 lanuarie 1755 dela comisia regeasc
din Sibiu, registratorul regesti provinciale Transilvane
actuarul comisiunei : Stephanus Halmgyi extrd urmtoarea
rezolutie:
Ad I. Non pertinet ad officium D. Censorum se in luris-
dictionem Magistratus immitere, aut conditionem Incolarum mutare,
Incolas perinde Pagorum in annexa Specificatione recensitorum,

www.dacoromanica.ro
270

in conformitate Commissionis Gubernialis, pro Iobbagionibus et

Inquilinis censendes esse.
Ad II. Quae specifice Benigni Rescripti Typis excusi tenore
inter Proventus privatus non recensentur, llis inferenda non
sunt, pecoraque illa solum, quae sub ipso Manipulationis opere
viva reperintur censenda veniunt.
Ad Ill. los omnes quicunque Opificium (et si non continuo)
ad quaestum exercent, et exinde Proventus revera percipiunt, ob
Opificio taxandos esse.
Acclusum erat: 23 Pagorum ex Districtu Bistricensi,
qua lobbagiones et nullius Pagi qua Libertini conscribantur, ni-
mirum : Pagi Mayor, Radna, Sz. Fldre, Varajre,
N.-Rebre, Kis Rebre, Naszod, Hordo, Telts, Maccod, Mittite, Runk,
Zagra, Pojen, Gauren, Supplaj, Bikis, Szalva, Sz. lvny, Nagyfalu,
(Lesch este omis).
In reliquis omnibus Pagis qua Liberi Saxones aut Liberi
Valachi manipulandi erunt.
Intitulatio erat hujus Dominis Manipulatoribus
mesticis et Censoribus Comissariis Extraneis Duorum Circulorum
Valachicorum Districtus Bistricensis Consignandis.
Cu scrisoarea : Bistrita 10 Martie 1759 comisarul
trus Theil magistratului urmatoarele:
In 9 Martie 1759 am fost trimis de inspectorul meu Georg
Gunesch, in numele magistratului, la spre a cntri
aduce in ora$, ca de obiceiu, cerealele intrate la vanta morii
Sosind in circa la 3 ore d. in. am mers impreuna
cu judele, cu argatul meu inca alti trei steni, la am
cntresc cerealele. In timpul cntritului, judele a
fost chemat afar& se curnd, chiar cnd eu
trisem 4 cub.. ceru s merg eu putin afara, cci satul ar
voi bucuros vorbeasca cu mine. Am tirmat imediat judelui
cnd sttui ma avorbi Ursu Cotoc in numele satului adunat,
a$a: Intreg satul se cum de eu am venit in sat, doar
Nimigean din cnd a plecat la Sibiu a losat s spans
slobodnicul Ion Rebrean in ora$, el, conform unei scri-
prezentate acolo, la ordinul guberniului, a interzis s se predea
ora$ului morii de aci, cnd nu va ordona
nu se va procesul.
Atunci eu i-am intrebat dac are mai mult le po-
runceasc, magistratul. nu amestece toate peste olalt,
cci aceasta este o moar edificiul ei este
tinut de ora$. S nu se toate ordinele vin mai
la magistrat nu la de acele are s se tin

www.dacoromanica.ro
 271

Satul c ramne pe ce a promis cu jurmnt

lui prin acea scrisoare care spusa lui
dela Mai. Sa dela guberniu, el att pe Nusfleni pe
Sntioanieni i-a fortat s ford un aspru (scharfer) vreu
cu ei bine ca a
sat dar aceasta n'are nimic a face.
Eu din le-am atras atentia (Vorstellungen), in
ca vor da ascultare, insa ei rmaser constanti pi cerbicosi pe
aceea, c desi i-a fortat la jurmnt, ei totusi il tin
pi in nici un chip nu extrdau cerealele; cci i-ar fi jurat
(scharf).
I-am c de ce au jurat? Ei rspunser c i-a fortat
cu scrisoarea.
Vznd nu pot face nimic cu acesti oameni, am lsat s
toarne iarsi cerealele in dulap Gefss) am pro-
testat pentru pagub ce ar urma din aceasta.
Ei pn miser de cereale va finaliza chestia;
dar pe cnd se aceasta, vzut Lupul Cotoc aduse
o funie dela unul dintre cei jurati, spre a lega pe Tnase Andrei,
mi-a ajutat la cntritul cerealelor. Argatul meu le
vorbi s-1 lase liber apa nu-1 legar.
mai a jurat att Nusfalu
Sntioana numai cte 7 persoane, ceilalti steni intre aceia.
Ba, atunci a ordonat s rupa lctile depe lada morii pi
toat s'o dea in grija popii. Nicolai lui a fost gata
la acest sfat lctile cu o scure, judele Lupul
Bota Gavril Runban, au impiedecat aceasta cu observarea c
nu va avea bun. Acesti trei, att pentruc s'au impotrivit
pi pentruc nu vreau s cu au multe neplaceri
(Anstsse). Bistrita, 10 Martie 1759. Petrus Theil.
La scrisoarea din 3 a Klein, in care ii
magistratului e sgrcit, acesta rspunde 10 Martie
c in materia a citat la pe acei Maghiari Valahi
din Rodna pi mare, cari au sentimente patrioticec, le-a dat
de pi ei aveau s piece la Sibiu. Apoi :

Despre rezultatul ordinului nostru (was gefruchtet hat unser

fehl) se va convige primarul din raportul Peter
Roth din Rodna, care va informa despre purtarea Nusflenilor.

pe care magistratul Bistritii inaintase 8

guberniului transilvan, acesta satelor romnesti

www.dacoromanica.ro
272

din districtul nostru ca la acuzele ridicate impo-

triva La 17 deter urmatorul instructiv i inte-
resant rspuns:
Domnule conte camerar pi gubernator ardelean, regesc
guberniu, buni domni patroni, Primind expunerea lung
inaintatd la Ex. Vstre de catre magistratul bistritan pi
municat azi noud, mrturisim c ne-ar fi trebuit mai lung
timp ca s raspundem, conform stdrii reale pi toate
circumstantele, la acea apdstoare expunere, deoarece chestia
e foarte gravd pi pentru urmasii ; poate s le fie
spre bine, dar pi spre vecnict Dar ce e mai mult,
pi nu explicit dar putin implicit se vede
magistratul pretinde s fim pedepsiti in mod exemplar.
dupce circumstantele cer apa, fr intrziare pi bu-
curos ne apuam, la ordinul Ex. Vstre, de munck dorim
s ne incredintdm sentintei divine pi intelepte a guberniului
cr., noi suntem oare vinovati de toate acele ce magis-
tratul expune in mod att de agravant impotriva noastr ?
Ori doar el ne-a stimulat ca in impilarea privitor
la viitoarea situatie a pi a copiilor nostri, st ne
ridictm glasul pentru libertatea noastr? apa
ni se pare stncl noi la vale in cursul suntem
acuzati de cei ce se afl sus la deal, c le turburm apa.
magistratul ne cu urmtoarele excese:
1. et noi dup manipularea in 1754/5 am
un protest pi fi depus arhiva bisericii ;
2. n'am fi dat dijma din acel an, ci
am biseric cerealele;
3. et pe comisarii delegati cu cercetarea acestei fapte
comise de noi, i-am btut de moarte;
4. c pe oamenii armati trirnisi asupra noastr pentru
acea fapt nici nu i-am lsat s se apropie de satul Mocod;
ba mai mult, impotriva ordinelor comisiei reg. saxone, am
denegat plata intereselor datoriile orasului, precum
pi implinirea altor servicii publice;
5. ca pe comisarii confruntatori i-am fi injurat vorbe
murdare pi necuviincioase;

www.dacoromanica.ro
 6. cd am atacat, amenintat moarte pe
executorii militari;
7. cd in sate am instalat judecdtorii speciale, n'am
permis la judecdtoria spre
continua pi finaliza procesul.
Este adevdrat, gubernium crdesc, aceste sunt
strap lice imputri; ci har Domnului tot nu sunt de
grele, merite sabie, ori de care
a judecat c'ar fi Ba,
daca s'ar cerceta chestia din temelie, cum ar pi trebui, s'ar
afla nu dela noi e pricina, ci am fost imbolditi de fap-
tele magistratului la ceeace am Cci oare de unde
vine, cd noi, precum se finalizarea manipulatiei
am plasat protestul la capitlu ? de unde vine noi
neintelegnd dm dijm pe sama magistratului, am
bltit-o la un am ascuns-o biserica
coasted? Sigur vine numai de acolo c: Mai de cnd
tin oamenii minfe, totdeauna au ncercat ne
atace i s ne atribue titlul de iobagi.
Deci alterarea situatiei noastre ne-a fcut ne in
prezent de noi in viitor de urmasii Nici nu poate
fi numit pcdtoasa aceast fapt a cci qui agit
secundum, leges et sibi de lege succurit, nulli videtur in-
ferre violentiam,. Al doilea caz vine de acolo, cd noi
dnd atunci nicio ne-am ingrozit de acestd
inovatie, conform dorintei generale n'am predat
dijma. Totusi am conservat-o, cd dard se va cere, atunci
s'o uncle se va orndui.
Magistratul pretinde noi am fi iobagii lui, in baza
extractului scrisorii guberniale adresate in 24 Mai 1753
Mai. Sale in care se zice: In sede Bistritz Pago Terpen
bene Saxones scribuntur liberi, in Pagis autem Hordo et
Jure possesorio tentis, cum conditio lncolarum loba-
gionalis sit, lobbagiones scribi debeant .
Dar magistratul nu poate s se de acel paragraf,
pi nici nu poate el pretinde iobgirea noastr, acea
determinatie din Mai 1753, iar in Febr. 1755 Exc.

www.dacoromanica.ro
Sa contele cancelar prezidentul directive a
dificat-o, cd noi n'am mai fost ca iobagi, ci ca
Valahi districtuali. E drept neexistand in sistema
de manipulare rubrict pentru aceast conditie, s'ar putea
zice in acest mod, bunul plac putem fi priviti sau
ca iobagi sau ca oameni liberi, deoarece noi admisesem
acel fel de inscriere. Ins noi tinern acea denumire
trebue fim priviti ca oameni liberi, intocmai cum sunt
Sasii districtuali.
Magistratul lust e de ci i cu acea denumire
suntem tot iobagi, care pirere o faptul,
in a. 1475 in timpul fericitului rege Matia orasul ar fi fost
introdus in dominiul acestui district nemine contradicente<;
deci conclude, noi am fi iobagi, pi tot aceasta con-
cluziune in consecintd acest pretins privilegiu - sau
cum si se noi nu I-am niciodatd -a
fluentat (rbirta) magistratul ratiunea guberniului, in
baza citatului paragraf a ordonat fim consc ca iobagi.
Dar noi nefiind la prezentarea acelui privileg,u,
putut vorbim atunci la chestie. Acum
ni-se favoarea s ne intru cit putem,
privitor la acel privilegiu declarim in fata guberniului
mtoarele.
1. Noi acel privilegiu nu 1-am vizut niciodatd, nu ni
s'a cetit nu 1-am auzit; deci nici nu putem
regele Mathia de pie memorie vi privilegii numai
a impreunat (aggremilta) districtul nostru vidicul Bis-
tritii, sau 1-a dat magistratului bistritan ca teritor iobigesc
(jobgyul). Duct numai 1-a impreunat ori anexat, atunci
prin aceasta nu putem fi priviti ca ioabagi, :
2. dupt anexiune a aceea
conditie in care am fost de anexiune,
> qui a aggrematio non solet variare conditinem, nec
potest, sed solum jurisdictionem, atqui ante aggremiationem ,
noi negresit fusesem in conditie
3. am fi fost in iobgeascd, regele n'ar
fi pi nici n'ar fi putut-o face, conform legii

www.dacoromanica.ro
propter notam, vel per defectum aut penes fassio-
nem ca pe noi ne de sub jurisdictia
tarului legitim, ne dea sub jurisdictie, despoaie
pe proprietar nunumai de jurisdictia sa, ci de iobagii sti,
cu acestia pe altii, quia cum damno
alterius nemo locupletari protest .
de anexiune am fost oameni liberi,
nu se poate fi devenit iobagi, cci
4. Craiul o face, dreptul o poate face, in
statu plebeo et jobbagionali, propter virtutem pe cineva
ridice la rangul de nobil (nemis); dar dimpotrivd ca
pe cineva in st tu libero propter alterius gratiam , cu
expceptia cazurilor decrete legi, fi aruncat
in iobgie, aceea n'a nciodatd, nici n'o poate
face, deoarece prima (czimere) a regelui este:
dreptatea.
5. Cu anexiunea, cum scrisesem mai sus, nu
ni s'a alterat nici conditiunea nici existenta patrimoniului,
ci singur numai jurisdictia noastr. In consecintd cu att
mai putin ne poate privi rnagistratul ori orasul ca pe
bagii in forma aceasta am fost noi la vidic
nu la oras; iar orasul nu-i vidicul, ci el numai
in vidic. Dact e metropola vidicului, din aceasta nu
ca vidicul fie iobagul metropolei, a) satele
din vidic nu-i sunt iobage, deci pentru ce st le fim ?
b) mai exist metropole in alte tinuturi vidicuri, dar
pentru aceea tinuturile (helysgek) vidicurile nu sunt
iobage Metropolei, ci numai depind de jurisdictia ei.
amintitul rege glorios nu numai a anexat
vidicul nostru de vidicul Bistritii ci ne-a dat magistratului
ca pe iobagi, pentru dovedirea acestui fapt nu este
cient privilegiul de anexiune, ci trebue dovedit:
a) noi mai de aceea am fost iobagi;
b) proprietarul nostru sau a fost stigmatizat
notztatott), sau in semine deficialt (s'a stins) sau a
fcut vr'un schimb, pe careva din aceste titluri am fost
conferiti orasului ca iobagi ; exceptia unei

www.dacoromanica.ro
donatii ori a cazurilor de mai sus, nu alt titlu pe
care regele se fi obinuit a da cuiva iobagi sau moie.
c) Trebue dovedit aceea, c pe faptul
noastre pe careva din susamintitele titluri, magistratul a fost
statornicit in dominiul districtului nostru modo
et ordine a lege prescriptis ;
magistratul totdeauna a fost in folosinta con-
tinu a acelei pe noi ne-a fortat la munc in
serviciul ca pe iobagi. Cci dac n'a fcut-o aceasta,
atunci per tacitam renuciationem justa decreti Part. 2 tit.
12 6 dania s'a stins trecnd in prescriere, nu ne
poate privi mai mult ca iobagi, chiar dach
ipsius donationis ar fi avut ceva drept fat cu noi.
Deci dac acest prilej nu le poate dovedi magis-
tratul toate aceste in fata guberniului, este cert
dreptul nu ne poate privi trata ca pe iobagi, nu ne
poate constrnge la atari lucruri cari numai pe
bagi. Aadar neputndu-ne forta la nimic, la punctele ri-
dicate impotriva noastr rspundem astfel:
Ad 1. Cu protestul inaintat la capitlu amintitul
an de manipulatie, pe magistrat nu I-am ofensat, cci con-
siderndu-ne noi atunci de oameni liberi, cum ne
considerm acum, acela a vrut sh ne trateze ca pe
bagi, deci ca tot a pro sus-
tentatione liberae conditionis nostrae
Ad. 2. Dijma din acel motiv n'o magistratului,
pentruc nici de aceea n'am fost impovrati
prestarea ; pi chiar dac am fi indatorati la dij m,
aceasta de ipsius terrae natura apartine magistra-
ci ba ex ipsa institutione et terrae natura ,
magistratul inch datorete dijm r2gelui ca pi alti lo-
cuitori pe pmnt regesc. Deci dac pretinde magistratul
dijma apartine, atunci are s dovedeasc: care rege,
cnd, ce formalitate, apoi cota a dijmei, sau
numai o parte a ei, a magistratului ? Dach va
dovedi-o, noi nu vom refuza dijma.
Ad 3 pi 4. Pentru incassarea unui astfel de impozit

www.dacoromanica.ro
 277

non i fdcut sine omni decisione n'ar fi fost necesar s

,
expedieze magistratul i att mai putin
executori annag cdci e foarte grea aceea, al
proces violenta executione . Contra astorfel
de violente legea Prologi tit. 2 part. tit. 68 prevede
mediare. Deci chiar i noi am fi procedat aa, ne-am
tinut de lege (trvnyhez szoktunk meg).
Privitor la partea a punctului 4,
ceeace au ornduit sau vor orndui regele ori din porunca
acestuia oficiile subalterne, ne-am obligat totdeauna ne
acum s respectdm sfintenie. Dar ca sub
anumite apucdturi i pretexte, in mizeria fim
purtati trti i incolo, nu ne putem
suficient vedea de munca de serviciul de prestat
regelui ; un cuvnt zilnic Jim dela
noastre, i ne pleam capul sub aceast
murmur; judece Dumnezeu Excelenta Voastr.
Ad 5. Contestm in mod hotrt pe comisarii con-
fruntatori i-am fi nici nu credem
magistratul ne-o pune aceasta'n i (raktassa
noi am tiut-o i o i acum trebue
cesarului ce este a cesarului ; apoi domnii con-
fruntatori nu ne-au fost spre nici-o
Ad . nu ne-am supus momentan executiei mili-
tare, n'am dat ce ni s'a cerut, n'am fcut
motiv; n'am rmas datori nici un ban
din impozitul care dac sub justo titulo
au voit s ne mai mult, ar fi trebuit s publice
mai sdtenilor, ce bani sunt aceia pentruce
atunci nu era nici o la mijloc.
Ad 7. Noi n'am infiintat judecdtorie separatd, ci ei
domnii ne-au zis nu-i toate nimicurile. Deci
astfel de au fost duse inaintea
trnilor ; iar chestia era ceva mai importantd,
pentru a nu fi cineva de interes, au fost chemati
acuzat
i 1-2 oameni din alt sat n'a fost
multdmit cu sentinta juzilor, a apelat in fata
2

www.dacoromanica.ro
Premitnd aceste ni-se pare c n'am nimio fr
cauz, deci nu putem fi invinuiti de magistrat. Dim-
potriv noi putem dovedi
1. De multeori ni-se cer astfel de contributii
tatii a urm nu se afl nici darea nici
in ordonantele
2. Ne-au luat Izotarele au fcut din hotare
parcele arabile alodiale (lbfldeket); folosim nostri
proprii pentru ba uneori nici plat nu putem
ajunge la muntii nostri.
3. Pentru c/Idarile noastre de fiert rachiu pltim con-
tributie, ca pi in alte prti ale toate aceste nu
putem s ne ele, nu le putem lua folosul, ba
nici pe sama noastr nu putem fierbe rachiu, ci trebue
cumprrn pe bani dela orasului.
4. Adeseori suntem mnati la vnat pentru oras, pi
dac/ n'avem noroc si prindem un animal mai mare, trelme
s pltim locul aceluia bani scumpi.
Am avea de guberniului multe alte
nelegiuiri, am putea cerceta documentele noastre;
dar deoarece timpul e scurt, rugm pe In. si
binevoiascd a examina sfintenie chestia conditiunii pi
dijmei noastre, care va fi limpedc, celelalte chestii
vor fi numai accesorii. Dac se va afla c suntem veri-
tabili iobagi, atunci trebue s ne capul pi s servim
ca iobagi: dimpotriv dac vom fi liberti, atunci magis-
tratul nu poate ne trateze dect modul cum sunt
tratati pi altii cari tresc in libertate.
Inaintnd chestia aceasta a noastri la scaunul jude-
citoresc al guberniului, la moarte supuse:
23 sate valahe ale vidicului bistritan. 17 Martie 1759.
Pare magistratul prin spionii a avut cuno0inf despre
acest act despre continutul sau, caci stetea gata cu o umflata
pe care o trimise tact Martie guberniului.
Se Valahii notri vidicani arunc toate in spinarea
magistratului, cam cu batjocura, ca i cnd - conform
fabulei esopiene - ei ar bea mai jos din apa, magistratul

www.dacoromanica.ro
mai sus i-ar invinui cd-i turbur apa. Din aceasia apare in
ce reputatie sta magistratul in fata
Dar cu pi mai mare ei mai pe
magistrat, deosebire inaintea Mai. Sa'e; impotriva
acelor acuze, atunci cnd ni-se comunicaserd, am trimis
apelul nostru, pi am dovedit nu pe dreptul ne-au acuzat; acum
nu intoarcem la acele, ci rspundem direct numai la faptele pentru
cari ei in replica se negnd atacurile temerare, sau
clacd le pi recunosc, caut motivul tuturor acelora in
gistrat.
Mai ales accentueazA sumar dou motive fictive impotriva
magistratului, anume:
1. cd magistratul ar voi la numele pi conditia
de iobagi, cnd ei de cnd ipi aduc aminte oamenii totdeauna au
fost oameni liberi de conditie; iar cu toated in informatia trimisd
de guberniu in 24 Mai 1753 Mai. Sale ei au fost ca iobagi,
totusi in Febr. 1755 de ctre cancelarul de curte atunci in calitate
de delegat regesc au fost inscrisi nu ca iobagi, ci ca districtuali,
ceeace nu alta i ei sunt oameni tot de
conditie liber, ca pi Sasii vidicani ;
2. c magistratul a inceput a exercita asupra o atare
jurisdictie, pe care mai huinte n'a exercitat-o, pi a voit forteze
la atari prestatii pi poveri, de cari mai'nainte n'au prestat pi n'au
purtat. :

Ad 1. este aievea, noi pe acei Valahi vidicani nicio-

nu i-am considerat (tartottuk) ca pe persoane cari ar putea
pretinde de conditia de liberti asemenea Sasilor vidicani,
pi nici de acum nu-i putem considera, pi nici nu-i consi-
derm, pmntul pe care ei nu s'a conferit Valahilor
ci pure (curat) numai Sapilor. Cu aceste, c ei s fie nu-
miti iobagi ori districtuali, chestia noi n'am pus-o la cercetare,
cdci ori sub ce titlu ar sta, prin aceea ei nu s'au impovrat mai
mult, numai ceeace au prestat dela din
pi ceeace pi s'au obisnuit presteze pi locuitorii
ssesti din vidic ; cci in natiunea cei papte juzi
pi (consiliile) pi dela obisnuit s
trateze foarte (lgyan) chiar acei iobagi pe cari i-au
posed prin donatie; pi pretind dela ei numai ser-
viciu, se cere dela locuitorii de conditie din alte scaune.
in informatia Mai. Sale, guberniului i-a s-i
numeasc, pi s-i manipuleze ca pe iobagi, noi nu
vied, noi n'am solicitat aceea, deci nu-i de cutat la
noi motivul. Ins guberniul n'a fcut fr'de nici o bard acel fapt ;
apoi ori din ce s'ar fi fcut, remediarea ei nu pi

www.dacoromanica.ro
nu se cuvine s'o incerce cu opunere cerbicoasA, rzvrtire, cu
arme, ciomege cu amenintAri, ci s'o incerce modestie
pi cu cuviincioase.
comisarul regesc delegat, spre scopul linistirei tumultuan-
tilor i-a inscris pe ei numai ca districtuali: Valahi districtuales,
cu aceasta n'a alterat conditia de gubernium,
nici nu le-a dat drepturi similare cu ale districtuali, ceeace
reiese limpede din tabela de manipulatie, unde taxa capitis
nu li-s'a impus ca libertilor, ci ca iobagilor. Lor le-ar placea s
numiti oameni liberi, pi totusi taxa pe cap s'o plateascA nu
ca oameni liberi, ci in medietate ca iobagi. Dar aceasta
nu se poate. Dimpotriv, chiar nu s'ar intitula cu nurnirea
de iobagi, totusi ei nu-si pot aroga drepturi pi libertati similaie
cu ale Sasilor vidicani. chiar incorporarea
Rodnei s'ar explicit asa, c Valea Rodnei a devenit
de aceiasi cu fundus regius ; nici atunci Val,ihii locuitori
Valea Rodnei nu-si pot aroga nici proprietatem nici
similare cu ale Sasilor, cad cum amintisem mai sus,
fondul s'a dat nu Valahilor ci Sasilor. in Valea
Rodnei, de incorporare, Dpmprietas terrae n'a fost
a locuitorilor, cad dac'ar fi fost a atunci nu s'ar fi putut
corpora ad perpetuo possidendam la orasul vidicul Bistritii;
cnd orasul a fot introdus in dominiu, locuitorii ar fi protestat.
Cu toate aceste pro hic et nunc magistratul nu voeste s
poarte procese cu acei Valahi de bono jure , pi nu spre scopul
acesta invoac privelegiul craiului Mathia in
miniu; ci hic et nunc numai aceea o vrea: ca Valahii te-
merari pi increzuti singur nuinai in fortele proprii - cari,
ei multi pentru aceasta in puterea nu pe cale
ci numai cu forta au atentat contra jurisdictiei magistratului,
au incercat se sustrag, cu exceptia contributiei regesti, dela
purtarea oricrei sarcini ce au purtat ab antiquo , pi
dece administratia publicA, s nu se supun repetitelor dispo-
zitii printesti ale guberniului - s fie tratati cu coerci-
tive constrnsi la obedient.
Ad Posterius: Nu este adevrat c magistratul ar fi
exerciteze asupra o jurisdictie, pe care pn atunci n'a
exercitat'o ca ar fi forteze la prestatii de cari mai
n'au purtat; magistratul a cerut dela ei numai ceeace
antiquo au au fost indatorati s presteze, iar ei
la toate s'au opus cerbicie. pentru ca faptul acesta se
vad mai la scuzele din apelul rdspundem aci din
punct in punct:
Ad 1. Protestarea e cum zice zicala, dar protestul
n'are facultatea prejudece dreptul pentru care se protesteazA.

www.dacoromanica.ro
 281

Valahii nunumai au protestat, ci sub mantaua protestului

(szine alatt) arogat violenta momentan loath libertatea :
jurisdictie separata, proprietate de pmnt absolut drept
Ad 2. Strict luat, magistratul n'a scos dela ei dijm de
numai de atunci, cnd comisia regeasc Seebergiand a ordonat,
dijma se verse in cassa alodiald. Dar este cert aceea, c
ei n'au trit in Valea Rodnei s nu dea din
timpuri imemorabile au prestat totdeauna orasului sau dijm sau
o cot corespunzMoare de rscumprare. Toate aceste le-am
vedit limpede in fata comisiunei ornduite de guberniu sub pre-
zidiul consilierului conte Teleki Lszl, le dovedeste raportul
acelei comisiuni, la punctul 1. Tot putem dovedi acum.
Apoi dijma nu se cuvine orasului ci fiscului regesc, stabilirea
acestui fapt nu e in atributia Valahilor. Cu att mai putin au fost
indrepttiti s pun mna retin dijma, chiar pi fiscul
regesc in cazuri sirnilare nu obisnueste s procedeze cu violent,
ci pe cale legal.
Indebite et contra jura pretind pi aceea, ci noi le dovedim
dreptul dijmuitului (de jure decimali); dar noi in niciun chip
nu suntem cu aceasta datori fat de ei, cari totdeauna pltiser
dijme pi att mai putin suntem datori, deoarece ei ne-au
piedecat cu violenta (er6szakkal turbltanak) in dreptul nostru de
a dijme. Ce priveste apoi afirmatia cd ei numai ar fi
chestrat dijma, aceasta chiar dac s'a fAcut asa, e fapt ilegal,
cci nici ocuparea nici sechestrarea nu stau in atributia
Ad 3. Dac pentru cercetarea faptelor temerare pentru
arestarea corifeilor celor neascultAtori magistratul a expediat
legati, Valahii n'ar fi trebuit si li-se opun cerbicie revolt
pi s-i atace, ci s'ar fi s a se apra pe cale.
Cci cnd magistratul vrea pe cineva, chiar
tnd motivul, nimeni nu se poate opune, ci trebue s-i respec-
teze autoritatea, magistratul este ornduit de ctre Mai.
Sa domnitorul, pe care reprezent. Deci ce atac pe magistrat,
atac pe suveran.
Ad 4. Cnd ei au vdzut c magistratul trimite trup mai
mare pentru prinderea nu li-ar fi fost iertat s se
vrteascd impotriva magistratului adunnd zece sate se
modo tumultuario, allius etiam a Sua Majestate Sacratissima se-
vere prohibito ; cci exist in patrie destul de multe instante,
unde pot inainta plnsorile.
Cu impertinent citeaz (allegljk) aci prologul decretal pi
legea care zice vim vi repellere licet. Decr.
p. 1 tit. 68, aceea are valoare numai inter privatos, pi nu

www.dacoromanica.ro
282

magistratum jurisdictionatum et jurisdictioni ejus subjectosc,

ceeace limpede reiese att din citat 2, ct din tit.
68 part. 1. inzadar s'ar fi dat bta in mna magistratului,
zadar s'ar ordona prinderea oricrui criminal (malefactor), dac
le-ar fi permis satelor s impiedece aceasta. Ar urma c atunci
dintre Valahi niciun criminal nu s'ar putea prinde. Ct de enorm
se face vinovat acela care vatm magistratul, e spus in vorbele
prologului tit. 2 sect. : uqui laedit Magistratum, hoc est Rec-
tores populi, ab tanquarn pro publico crimine accusari

Ce prive$te promisiunea c se ur-

meze totdeauna ceeace au ordonat ori vor ordona regele pi
torittile subalterne; la aceasta noi zicem, ca ei numai cu gura
promit, dac nu vor fi constrnsi cu mijloace mai severe, nici-
odat n'o vor face. Doar Dumnezeu regele a dispus po-
runcit c fiecare suflet se supun magistratului asculte
de el. Totu$i Valahii indrznesc se rzvrteasc s se
meze impotriva aceluia. Au promis o obedienta fata amin-
titei comisiuni Telekiane conf. punct. 4, dar niciodat n'au tinut-o;
ba ca nu sunt pedepsiti, tot mai mult le creste din zi in
zi cutezanta oarb.
Faptul acesta le reduce bunurile, le mistue averile face
nemultmiti cu serviciul preanalt ; pentruc spre a vizata
sprijoan in nesupunerea oarb, pi spre a afla in acest scop
sftuitori pi patroni, ei se impoziteazd intre sine cu mari sume,
le incasseaz, din ele cheltuesc capii afar de cheltueli,
le mai fac daruri pi sftuitorilor lor.
Cnd dimpotriv nu aceasta ar fi calea ; dac magis-
oblig la lucruri cu cari nu datoresc, atunci ei
teze plnsorile unde se cuvine, pi a$tepte de-acolo rezolutie;
iar pn atunci s nu-$i aroage de-a judeca asupra f
tului, c oare e corect ceeace le-a ordonat magistratul, ori nu,
cci nu li-s'a incredintat judece despre aceasta.
Ad 5. Inzaciar neag au impiedecat confruntarea pi au
adresat vorbe murdare pi injurturi comisarilor confruntatori, cci
aceasta am dovedit-o inc in Septernvrie 1757 fata guberniului ;
iar cnd guberniul in 19 Sept. a dat ordin fibirului judetului
Dobca in chestia cercetrii faptului a lini$tirii agitatiei, amin-
titul a aflat lucrurile pi nu i-a putut ceeace
se vede limpede din raportul acelui in 2 Oct. 1757
berniului.
Ad 6. Nu numai ca nu s'au supus executiei militare, ci cnd
s.'a incassarea restantelor de dare, au ciomege
asupra executorului, ceeace inc se vede din raportul d. d. 24

www.dacoromanica.ro
 283

Nov. 1758 al delegatiilor din comitatul Solnocului interior, trimisi

sa cerceteze chestia.
Inzadar se faptul c ei n'au ce voeste
casseze executorul, ar fi trebuit s-i anunte prealabil despre
aceasta ; deoarece apare limpede din acel raport ca birii satelor
au voit s-i convoace, dar ei n'au ascultat nu s'au prezentat.
Dealtfel sub masca unei atari aprri ori chiar sub alt pretext
nu-i permis atace pe executor, mai ales pe cel militar.
Ad 7. Magistratul numai la le-a dat facultate, ca s
dece scaunului stesc asupra litigiilor pn la
un fiorin salva permanente Appelationeg, ceeace pretutindeni se
practizeazi in tark Dar ei acum au instituit adevrate judectorii
in snul cu cari au voit s sa nimiceasc totul
jurisdictia magistratului. Ba au mers departe, c acolo unde
magistratul mai 'nainte judecase in chestii de controvers privitor
la mejdele ei au suspendat judecata, au adus
sentint contrark maicuseam fat de acei compatrioti de-ai
cari nu consimt ei privitor la amintita cutezant oarb; ceeace
o dovedesc unele rugri fcute acum de atre pgubiti, precum
documentele anexate.
Mai departe, in intimpinarea ei acuz pe magistrat:
1. acesta i-ar atari contributii prestatii,
ale cror urme nu se afl nici in darea regeasc nici ordi-
dinele ;
2. c li-s'au luat muntii pe hotarul s'au fcut
turi arabile (lbfldek); apoi trebue plteasa pentru munti,
c uneori nici nu sunt admisi la ei;
3. c li-se impoziteazd cldrile de fiert rachiu, nu li-se
permite sa fiarb rachiu nici pentru trebuinta proprie;
4. c sunt mnati la vnat, dac n'au noroc s prind
animate slbatece mari, trebue s le in bani ;
5. c ar avea mai multe gravamine, dac s'ar da rgaz
ca s-si adune dovezile (leveleket).
La aceste rspundem
Ad 1. arate cari sunt contributiile prestatiile, cu cari
ei ab n'au fost datori nu sunt datori nici azi, pe
cari din nu ar fi obisnuit s le presteze chiar ca
locuitorii vidicului ssesc, pro bono publicoe. Cci cnd
ei nu le numesc nu le atunci nu putem rspunde.
Dar chiar dac ar putea indica de acestea, n'ar trebui se
opun acestora cu violentd, opozitie indrzneat oarb, cu arma
cu atacuri. Altminteri apare din p. 3 al raportului susamintitei
comisiuni Telekiane, c ei n'au putut arta nici un ban, dect
numai ce-i just drept.

www.dacoromanica.ro
284

Ad 2. Am dovedit in fata comisiei Telekiane la punct 5

tam et Privilegialibus, quam originalibus Documentis
dela inceput muntii n'au fost ai satelor valahe, ci ai oraului ;
vitele de acolo n'au putut da s'au
obisnuit plateasc din vechime incoace totdeauna pe an o
anumit tax. Dar din aceast taxd, la interventia cornisiunei,
conditionate am o conf. p. 6.
Privitor la faptul am lsat s fac pe hotarul ogoare
(lbfldeket) aceasta a ordonat-o comisia Seeber-
giand, adic din pmnturile de rnd din fnete in ratio-
nem cassae allodialis s se separe (excident) acele pe hotarele
satelor s se cultive de ctre steni. Aceasta s'a fdcut nu
numai pe hotarele satelor valahe ci pe cele ale satelor vidi-
cului ssesc. lar cnd am vzut Valahii sunt foarte indispui
(morosusok) din pricina aceasta, le-am dat facultatea (optiot) c
le convine, pentru rdscumprarea acelei munci fiecare
dea un fiorin sau cte trei de gru o
de Dar ei nu voesc s presteze nici pe una, cu toate c
aceasta o fac toate satele vidicului ssesc, fr' de nici o recla-
mare, conform p. 2 al comisiei Telekiane.
Ad 3. Nu-i adevrat nu le-ar fi permis rachiu
pe seama proprie, precum nici aceea nu cd s'ar fi
terzis spre a vinde produsul ; ci numai att li-s'a interzis
nu cd ceeace fierb pentru a vinde, ori ceeace
retin pentru sine, pe bani crciumei orasului.
Aceast dispozitie s'a luat, att in satele vidicului ssesc ct
in satele valahe, numai dupce comisia Seebergian a
ordonat ca crciumele venitul din ele s se pro
emolumento cassae allodialis.
Ad 4. Este adevrat odinioard eventual am vnat unele
sate din munti, nu numai cu cele valahe ci cu cele sseti,
dar nu pe seama ci: a) conform cornisiei See-
bergiane s se imputineze fiarele ; b) tinutul nostru in
preajma muntilor, din cnd in cnd s facem prezente superiorilor
notri buni ; dar din astfel de animale slbatice, ori din pieile
niciodat n'am retinut nimic, nici nu le-am folosit pe searna
Ce asertiunea la caz n'au putut
vr'un animal mare, i-am plteascd cu bani, aceasta ne-o
pe nedreptul (indebite); dei conform ordinului
comisiei regeti Seebergiane fiecare sat trebuia dea un anumit
numr de piei de lup ad cassam Publici Bistricensis
sub pedeapsd; dispozitia aceasta a fost numai stimul pentru
de-a fiarele pernicioase, din pricina aceasta nici un sat
n'a pltit veodat un crucer,

www.dacoromanica.ro
 285

Ad 5. Nu cari ar putea fi acele gravamine pe cari le

amintesc dar nu le numesc Valahii, cci noi nu i-am fortat la
tele, afara de ceeace au obisnuit sa presteze pro Publici
modo din vechirne, ceeace vidicanii azi presteazd
protest.
De incheere. Pretenliile noastre de Valahi pro hic et
sunt urmAtoarele:
1. respecte recunoascd jurisdiclia magistratului pe care
au disconsiderat-o (felrugtak); iar magistratul in exercitarea drep-
tului nu fie restrns, ci fie asigurat, nu se
pot executa ordinele regesti, in folosul ui comun cu
efectul
2. aroge dreptul dea judeca, precum au
de curnd.
3. Dijrna mod arbitrar, pe care conform
o pistreazi spre a-o preda acolo unde se va dispune, o
predea orasului atunci, cnd procesul fiscului regesc inceput
in chestie va fi terminat, despre ceeace arninteste cornisia Te-
in p. 1.
4. continue cu prestafia pentru economia separata a ora-
conform dispozifiilor comisiilor regesti Seebergiene; ori s'o
rAscumpere ca locuitorii celorlalte 23 sate sse$ti, despre ceeace
asemenea face arnintire cornisia Telekian la p. 2.
5. Interesele datoriilor vechi ale orasului bistrifan, pe cari
inaintea rnanipulafiei le-au platit opunere; acum le
tesc vidicanii sasi, s le plateascA ei a proportione, despre
ce aminteste comisia TelekianA in p. 11 al raportului.
. Muntii fiind ai orasului nu ai satelor, despre ceeace
a produs dovad suficienta magistratul bistritan in fata cornisiei
Telekiene, dupi se arninteste in p. al acelui - Va-
lahii s plateasc taxele pe munfi care ii compet de jure ora-
sului, precum le-au platit ab antiquo ; iar ca acum,
de acorn fiecare an dela magistrat
sunile de munte.
7. presteze serviciul obisnuit din vechime pentru arsul
varului in orasului, de aci ca acum,
s-1 care varul la oras.
8. Ca vidicanii sasi si care ei lemnele de nece-
sare la casa de provente, s dea zileri caruta$i palmasi la
casa sfatului, la piari$ti; cu un cuvnt, pentru
pentru alte trebuinfe similare sa care ei lemnele ne-
cesare.
care lemnul necesar pentru fiertul
litrei dea zileri acolo in alte scopuri similare necesare,
proportione vidicanii sasi.

www.dacoromanica.ro
286

10. Pentru cldirea pi reparatia cvartirelor, a caselor

culare stricate ori arse, a podurilor, morilor, a
piariOlor etc. vidicanii sa;i s'au obinuit care lemnele de gorun
stejar, lac Valahii vidicani ori Valahii din Valea Rodnei, lem-
nele de brad afltoare ac lo in pe aceste, pe care
le deneag acum, le care ca mai'nainte pi s dea muncitorii
necesari, precum au fcut-o
11. Exist vechi restante rmase pe vidicul ct
mai mult pe cel valah, pentru a achitare am fost somati
s administrAm la magazia 20312/4 cubuli gru. Cota ce
vine vidicanilor o mai putem scoate, dar cea a vidicanilor
valahi in nici un chip, mai ales nu vor fi adui la supu-
nere. Deci nu purtm se serviciul regesc.
12. Alit Mai. Sa regina pi guberniul ordonaserd ca
smintit primo quo fieri tempore se revizuiasc muntii
afltori controvers cu cteva sate Maramureene ; dar acum
nimeni dintre Bistriteni nu cuteaz s se deplaseze in scopul
acesta, rind Valahii nu vor fi adui la snpunere cuviin-
cioas, nu vor fi in mod real infrnati dela intentiile scelerate.
13. In Bistrita (darabantok), pe cari
gistratul s'a intrebuinteze in scopul administratiei
vidicului ssesc, lefurile acestora tot vidicanii sai s'au
nuit ab antiquo s le plteasc in naturalibus. aceasta a
durat atunci cnd, - conform dispozitiei comisiei
Seebergiane, - fiecare sat a inceput lucreze cte un
pro fundo allodiali, sau si rscumpere munca cu bani. De
atunci incoace ipi primesc leafa din cassa odial.
Pentru administrarea districtului valah, asemenea dela inceput au
fost instituiti 12 slobodnici ori argati pi doi dintre
cari slobodnici mai adesea unul-doi, pi cteodat pi mai multi,
trebuia stea cal cu tot in ora. din vechime st-
teau pe cheltuiala vidicului valah, locuiau la vidicani pi steteau
sub ingrijirea acelor, cu caii, pururea ordinul
vor fi expediati. De intretinerea pi a cailor se ingrija
provizorul, pentru fondul intretinerii satele vidicului valah
ab antiquo s'au obinuit si fac anumite prestatii in natur.
Dar de trei ani incoace au mers att de departe in renitenta
de atunci nici in cassa nici in nu presteaz
nimic la mna provizorului, ci acesta in i-a alimentat
pi cu altele pe cheltuial proprie, pe cai cu ; iar acum

el cere pentru aceasta despgubire din partea vidicanilor valahi.

Magistratul bistritan cere ca ei, fr opunere, presteze
toate aceste lucruri precum altele similare, pe cari ab antiquo
le-au prestat, pi azi le presteaz locuitorii vidicani

www.dacoromanica.ro
 287

Dar precum se vede, multele admonestri printe$ti,

ordine amenintri fcute publicate in de catre guberniul
criesc, ei nu se intorc dela cutezanta oarb cerbicoas,
se pleac la supunere; ci dimpotriv zi de zi tot mai mult
mai tare li-se impietreste temerar, maicusearn dac vad
c nu sunt pedepsiti. Astfel de acuni inainte, - dac nu vor
fi constrin$i mijloace mai severe la obidient, mai ales corifeii

vor
sunt
-
nu vor fi avan (szorosan) intemnitati
ar
ei, ace$tia revolutioneaz
inuti acolo pn se
ce se
sfaturile infame
asigurrile temerare, seduc la continuarea pe
poporul depravat aclncit in neascultare.
Deci ne rugm de repetite ori ca Ex. Vstre guberniul
afle chipul modul ca plebea aceasta pentru cutezanta neas-
cultarea oarb de acum fie pedepsit dup ;

de azi inainte st fie impiedecat dela atari procedeuri, ca

noi st cptm curaj, serviciul regesc s fie ; cci

rmnnd numai cu promisiuni verbale, noi nu mai cutezm nici

mergem nici s trimitem pe altii in vidicul valah.

In 22 Martie translatorul Keres6 raporteaz din Sibiu

gistratului ca acolo chiar este in curs investigatia Valahilor, dintre
cari Gerasim Mo$ina din Rodna Co$buc din Hordou au
pe Cute soii cari vidicanilor nu
se mai supue ora$ului. Cute din Feldru Todor din
Maieru au fost detinuti.
In 27 Martie magistratul scrie primarului Klein la Sibiu
c privitor la constatarea restantelor de dare in districtul valah,
cu toate avertizrile, nu se poate face nimic. Mai recalcitrante
sunt comunele Telciu, Runc, Mocod, Salva,
Rebra mare, din cari judetii au voit vin in ora$, st-
in niciun chip nu i-au lsat piece rva$ele la control.
Ora$ul nu mai cuteaz s trimit in satele valahe
dup cele ptite, mai ales Gottschick nu se poate nicidecurn arta
pe acolo.
din Sibiu, primarul Klein relateaz in 9 Aprilie
asupra peripetiilor procesului cu Valahii. Doi dintre ace$tia au
fost arestati, dup la ascultare subordinatie
au fost liberi, Actele procesului se gsesc acum pentru de-

www.dacoromanica.ro
288

cizie la curte de apel. Valahii de el au promis se vor

supune toate jurisdictiei legale a magistratului. Din cauza
certelor nici reambularea (statorirea limitelor) cu Maramuresenii
nu se poate face.
Magistratul hotreste in 14 Aprilie ca judelui din Rodna
dirnis din arest i-se ordone deschiderea plaiurilor prin cur-
tirea zpezii la locul unde s'au tieturi priski (Ver-
haue). Jude le Petru a lui Vase le din fie dojenit, apoi
asemenea liberat din arest. Asupra Valahilor cari nu voesc
plteascd impozite s fie duse executii.
In 17 Aprilie se prezent inaintea magistratului Polopa,
Miron Ostate, Scridon Domide din Rodna, apoi Tarmac Ureche
pi Ion a Bumbului din Maieru pi intervin pentru Nicolae a Torni
din mare, care fusese arestat pentru opunere impotriva sen-
tinfei judectoriei depertinentei, apoi a magistratului ca for de
apel, in chestia unor reclamate de Petre Jugan pi
rasim Mosina. Acuzatul a procedat in mod arbitrar cu rea
anteninfnd pe Gerasim va bate pi disconsidernd
dojenile judectoriei pi ale magistratului. steni din
Rodna pi Maieru c garanteazd pentru Torni, deci s fie
liberat din arest ; dac acesta va mai infesta pe Mosina, atunci
ei vor aduce din nou judecatoriei orasului. Vor face-o
aceasta pi la caz dac magistratul va cita pe numitul Torni
pentru un ordin gubernial, pe care guberniul trimisese magis-
tratului chiar prin Torni, acesta nu l-a predat, ci cu rutate
la la sine, a umblat cu ordinul prin district pi
oamenilor pi apa sedusi (bethrt), i-a intrit pi mai mult in reni-
tenta
Notarul Samuil Saal cale spre Sibiu ii raporteaz magis-
tratului Mai din Osorheiu urmtoarele; Procatorul (avocatul)
Simenfalvi i-a de repefite ori declaratia Valahilor dis-
trictuali fcut Sibiu Oporhein, ei voesc
nicio nu nzai pltesc orasului nici fiscului;
ar fi bine ca el, notarul Saal, s'o comunice aceasta guberniului.
dou cauze procesuale cu amnunte demne de
Oniga Anton din Salva impac in 15 Mai cu stenii
mni din satul ssesc (Neudoty) chestia

www.dacoromanica.ro
acestor, pe care se angajase s'o socrul n'o isprvise,
a murit. Oniga garanteaz e va svr$i cldirea, iar Uifdlenii
ofer pentru munca restant: un cojoc brbtesc bun, o cu$m
neagr, dou care de fn, pi pedeasupra un dac
constructia va fi bine efectuat.
Al doilea. Cotoc Ursul din pre$te in 25 Mai pe
Luca Istrate pentru un prezentnd ca martori pe Luca
Onul pi Todor a Cosmi, cari sub jurmnt depun urmatoarele:
Au auzit dela printii Luca Lupul pi Cosma Lup$a cd
Curutilor a devenit de ndc, mimai
7 In acele timpuri grele pi turburi s'au cerut steni
vite pi cereale pentru lagrul bandelor culute de sat. Stenii
au dat ce au avut pi putut, iar cnd pretentiile nu mai conteneau,
atunci spre a mntui satul, Vase lc cel Mare duse tabra Curu-
tilor o vac, 30 cubuli de gr5u pi tot att ovs, iar satul i-a oferit
pentru aceast fapt acel pmnt de pricin, care pe atunci era
pustiu Pmntul se adjudic lui Cotoc.
Intre actele guberniale din acest an gasify la data de 18 Mai
plnsoarea stenilor din Le$u c sunt impiedecati de Sa$i in dreptul
de pa$ce vitele; la 21 Mai se locuitorii valahi
jurul Bistri(iic de nedrepttirile ce au de suferit partea
magistratului bistritan.
Guberniul ordon in 23 Mai inagistratului ca la publicarea
privitoare la diferendele cu Valahii fie fat delegati
din ambele partide.
In 25 Mai raporteazd slobodnicul Ion Rebrean c
la porunca inspectorului depertinentei a prins begat pe Vasile
Lelut din Rebriwara, acuzat cu nesupunere, acelui au
la clopotele bisericii alarmat intreg satul. Adunati ca albi-
nele la casa judelui, stenii au scos forta pi au liberat pe
Lelut, in considerare protestul slobodnicului.
Maxim din Nasud, spionul sa$ilor or$eni favo-
ritul primarului Klein, ajunsese in conflict cu fratele primarului,
inspectorul plia$ilor Daniel Klein a Straussenburg, care-I
vinuia pe Galan in timpul cnd fusese caporalul plie$ilor a
corals multe malversatii pi Aflnd lan c inspectorul
intentioneaz prind si incarcereze, probabil pi din alte mo-

www.dacoromanica.ro
 tive tinuite, imediat alerg la advocatul Balea in leud cerndu-i
scut interventie. Balea in 28 Mai o scrisoare
. rului Klein, in care ia in aprare pe lan, spune c acesta
a scos bani pe cale nepermisg dela cineva, va replgti, pi
n'ar fi bine s sufere oamenii din dorninii persecutii sA fie
alungati de acolo ; apoi c pi Glan la are
fat de inspector pretenIii pi plnsori pendente, deci celce
sap groap altuia, cade in ea. Scrisoarea caracteristicd,
in ungurete, sun astfel :
Bizodalmas Uram Inspector Uram ! Naszdi Maxin nyavalys
sirnkozva jve hozzm panaszolva, hogy Nagys. j Uram tet prosequallya,
ldezi s incaptivltatni akarja, oily s praetextus alatt, hogy az midn
az Plejesknak kplrja ltt volna extorsiokat tett volna, holott mennyi tisz-
tei voltanak elljroi compescltk volne tett, de nyilvn ez tsak praetextus,
inert ha 6 nki megkldettetik mit vett volna extorsive,
magt defendlni s szmot adni, mert 6 ervel senkitl semit sein vett,
nem ha valaki egy mrjsra discretzioval volt hozzja, ugyan azzal megette
s velek klttte, de ha szintn valamiben Succumblna is ante con-
victionem nem sem tett sem mast rabsgban kivlt ejteni,
avagy fldn futov tenni hanem ha szmot nem adhatna, fizessen, ha nem
volna mib6l 's nem fizethetne igenis meglehetne 's nem kellene illy j Gazda
embert s msokat is abbeli injurirt, hogy az Mgtssal az vidk comptl
egyenkint egyenkint el pusztitani, rontani, vesztegetni, 's mind az Fisge
portziojnak megadsra vagy az orszg hasznos szolglattyra nzve s sok
kigytek privatumira is sznt szndkkal szp Dominiumot el pusztitani,
s fldnfutov tenni ; krem annak okrt egsz bizodalomal hogy j Ura-
mot hogy tet kegymben venni, s persecutiojarul supersedelni mltoztassk,
hanem azt mind fellyebb megbiztam ha az praetendensek nem szenvedhetik
scriptotenus kldessk meg nekie kinek-kinek praetensioja ha vtkesnek
recognoscllya magt, s complnllya maga dolgt fizessen, ha pedig nem,
maradjon bkivel msokkal egyt mig Flsges Kirlyn Assz. Kglmetek kztt
az dolgot decidllya. Kglmed ebbli j akarattyt msokban is meg igyekezem
szolglni ; klmben nki is J Uram ellen panasszai, praetensioi s
repraesentatziora valo dolgai vadnak, kik mg representatiora nem mentenek,
azrt ezen beszdre vigyzni a ki ms alatt vermet s maga esik
abban, s nyavaljs ksz mindenkor szemben j de az fog-
sgtol, s az ltal rtatlan raboskodtatstol fl s Ezzel maradok, Jood
die 28 Maj 1759, Bizodalmas J Uramnak Keglmednek Igaz kteles szolgja:
Joodi Balya

In 14 lunie denunt judele Vasioc din Mocod c la Rusa-

liile s'au adunat 3-4 persoane din fiecare

www.dacoromanica.ro
sat al valah, pi dup multe au desemnat pe
$tefan Nimigean din Feldru, Irimie Buc$a din Mocod, Pascu din
Zagra pe Ion a Popii din Telci, cari la Viena
spre a promova cauza contra magistratului pi a publicului
$ului). Aceia au plecat Miercurea peste Telciu la
Maramure$. Deoarece pentru purtarea spezelor nu s'a repartizat
nici un ban pe district, Vasioc crede acelor s'au dat bani
din supraimpozitul de 7 cr. din cota intereselor de pltit orasului.
In 20 lunie raporteaza comisarul Samuil Weber, trimis
pe comune incasseze restantele de dare a fost primit, afar
de Nsud unde zic respecteaza ordinul magistratului. In
Salva a sosit o scrisoare dela Macavei din Mocod, pi atunci s-
trail s'au opus. In a zis Nimigean primarul
orasului e tlhar c nu va mai merge la guberniu unde nu se
isprve$te nimic, ci direct la Viena de va scrisoare.
In i-au spas c nu cuteze a cere restantele; nu pl-
tese capul ; pi nu cuteze a le aduce militie pe cap.
Au se Salva (hid judecatd. Vor scoate
din sat pe cornisari pi pe soldati. Aceasta nu-i (dare),
ci
In 27 lunie denunt slobodnicul Vasile Ometit din Maieru,
c in 24 cu executie militar in Maieru a venit
la casa judelui aproape intreg satul in frunte cu Leonte Avram,
care a deschis o scrisoare pecetluita de Toma a Varvari
din Feldru, scrisoare adresat de Blya Milily din Maramurep
ctre guberniu. Dup artarea (Aufzeigung) scrisorii toti s'au in-
tors spre Onietit mai ales Leonte i-a zis cu vorbe dure: Balea
Mihly a poruncit, cd fiecare din district, care n'a jurat
cu ei impreun, fie luat sub jurmnt, ca intreg districtul
pooh/ (agieren) contra Astfel att el,
Ometit, ct pi judele Gaspar Niculae pi ctiva au fost du$i
s fie jurati ; iar cnd el judele au denegat s'o fac, l'au apucat
de cap pi au voit s-1 Atunci denuntatorul i-a intrebat, c
pe ce jure, ori vreau doar catolic, calvin sau altceva,
cci altfel n'ar avea jure, a odat jurmnt ca
fost jude slobodnic, inaintea magistratului. La vorbele acestea
s'au infuriat, inat au srit asupra lui, pi atunci de fria

www.dacoromanica.ro
 el pi-a ridicat cu ceilalti mna la Pe jude l-au
lsat in pace. Jurmntul a sunat va tinea laolalt districtul
pi nu cu stpnii din ora$.
In 4 lulie denunt Oniga Fo$lui din Mocod, c bmia tre-
cut au venit la Mocod stenii Gavil leremie din Vrarea Vasile
din Sngeorz, au adunat satul, au scos o scrisoare mare au
artat-o stenilor : Aci este epistoal cu porunca ca toti
s jure in mnile lui Blya Mihly din Maramures, de acum
inainte nimeni nu cuteze s mearg in cauze procesuale ori
alte pri inaintea judectii din Bistrita, ci s mearg la Blya, care
va asculta plnsorile va judeca. Care nu va putea merge la Blya
se lui Macavei, care va causa cu si. La
sa nu mearg nici un orn.
In 5 lulie raporteazA Lazar Bltac din Rebri$oara
cu 14 zile contrarul su Simion Leluta a pornit (aufge-
wigelt) pe ctiva popi, ca pe Popa Latzko din distr. s-
sesc Neudorf, pe Popa Dumitru din Rebri$oara, cari
nur o inchizitie cu 22 persoane jurndu-le, in baza creia Le-
poat relua contra lui Bltac un proces care s'a judecat
cu 10 ani stesti, 2 ani ina-
intea judectoriei depertinentiei, in toamna trecut unor
pi convocati arbitrar de Leluta, mai in urm
inaintea ptrupopului pi a intregului pi totdeauna s'a decis
in favoarea lui Bltac.
Un epizod interesant. din judelui Vasioc din
Mocod ca pe la mijlocul lui lunie delegatii Cute, Pascu
pi Ion a Popii plecaser cu reclamatiile Romnilor no$tri distric-
tuali la Balea in de acolo Viena. Spre a fi
admi$i cu cererile la curte, conform obiceiului trebuia
ia un advocat intermediar care s le deschid u$ile inaltelor dre-
gtorii din capital. Din merser in acest scop
chiar la agentul de curte care pe atunci era nimit de
Sa$ii bistriteni s reprezinte pi apere pe la foruri
in procesele cu vidicani. Dintr'o carte: Das Buch
vom Kaiser de Eduard Breier vol. II. pag. 90 aflm
acel Matolai, cunoscut pi escroc ajunsese s fie agent al
consiliului de curte imperial (Reichshofraths-Agent), dar totodat

www.dacoromanica.ro
 293

'era tainicul prezident al faimoasei societti secrete sen-

k reuzer (Societas Rosaecrucianorum) despre ai crei membri
se povestea c fabrica aur. Matolai momentan vzu
despre ce e vorb determin pe deputatii satelor somesene
s-si lase actele scrisorile la el. Aflnd tusk acestia - cari
un Malt de probabil Ion a Popii - c Ma-
tolai e sas de origine, scrisorile, pe
cari agentul le Cunoscnd ins acum intentia delega-
tilor de-a recurge la curte impotriva procedeurilor ilegale aplicate
de magistrat de guberniul transilvan fat cu Romnii
tuali, cari zic ei nu sunt iobagii Bistritiig, Matolai imediat
despre aceasta pe cancelarul aulic transilvan, tot-
odat le scrise Bistritenilor s-i trimit documentele chestie
ca apra.
Reproducem aci in intregime scrisoarea ipocritului agent
primarul orasului Bistrita :
Hochedel gebohrner Hochgeehrtester Herr Stadt Richter, Es ist durch
eine Fatalitt geschehen, dasz die Vallachen als 4 Deputirten von dem Bisz-
tricer Jurisdiction mit Klagen gestern zu mir kommen, und mich er-
sucht ihr praetendirtes Gesuch zu befrdern. Ich ging Ihre Klagen mit einem
Aug hindurch und sahe, dasz Sie sich die Bisztricer beklagen, behielt
bey mir Ihre Schrift um solche bey Sr. Behrde vorzubauen. Die Pauern
aber mit einem Langen Geistlichen wurden informiret, dasz ich von der Sch-
sischen Nation bin, und begehrten wieder die Schriften zurck, welche ich
Ihnen auch gleich geben. Gleich wie ich aber aus selbigen gesehen, dasz
Sie sich beschweren, es htte das L. Gubernium Ihnen nicht nach den Befehl
von Monat May 1758 die Satisfaction gethan, sondern selbige an den Bisz-
tricer Magistrat verwiesen, dieser Magistrat aber hatte eine Commission von
Seinen Magistrats Personen und Doboker Comitats Officianten angestellt,
und gleichwol ihre Beschwerden unbillig geheissen, nachdem aber selbige
wren an das HLbl. Gubernium gebracht worden, und diese Leuth dahin
recurrieret, so wren Sie inarestiret und dahero gezwungen worden zu lhro
Mayestt zu recurriren mit Bitt, Ihro Mayestt mochten Sie von dieser Last
Losz machen, massen Sie keine Unterthanns von Bistricz wren, und dahero
hab ich zwar dieses gleich dem H. Canzler Exellenz angezeigt, allein diese
Leuthe haben dieses gemerkt und hoffentlich zu Ihro Mayestt recurriret.
Mithin so werden Euer HEdelgeb. mir die Privilegien wegen dieser
tanen zu schicken belieben, damit ich Ihnen meiner Schuldigkeit nach helffen
kann, gleich ich auch verbleibe Euer HEdelgeb. Dger Diener Matolai. Wien
den 6 July 1759.

www.dacoromanica.ro
 Era speriat ingrijat magistratul auzind c
'Mihail Balea din Maramure in continuu la dela
vor strns uniti impotriva Bistritenilor.
In 14 lulie i-se scrie primarului Klein, care era Sibiu,
lucrrile privitoare la reambulrile maramureene nu vor putea
fi efectuate din cauza districtului valah revoltant
a jurmntului de curnd luat bine cunoscut lui Blya Mihly.
Dupce Valahii nicidecum nu niai sunt fat cu
tiunea sseasc, nimeni din magistrat nu se poate rezolvi st piece
acolo in
E de remarcat c uneori functionarii .orasului nu erau de acord
privitor la procedurile de urmat fat cu Romnii vidicani. 11
lulie se plnge inspectorul depertinentei Georg Gunesch inspec-
torul pliesilor Daniel Klein a luat dela judele din Nsud cal,
fiindc acesta a rmas in restant cu banii pentru stni.
nesch l-a chemat pe Klein s cerceteze cauza, acesta a
refuzat s se prezente, rspunznd et in cazuri analoage va se-
chestra mai multi cai, c nu se va prezenta dect numai in fata
magistratului. Fiind primarul in Sibiu, se hotrete s fie
c in ce mod are st se procead cu banii de apoi c
unde se extinde instructia inspectorului pliesilor duct acesta
peste tot are, ori nu, dreptul de a porunci judetilor.
Magistratul informeaz in 18 lulie pe primar in Sibiu, c Va-
lahii din Rodna au inceput s-i alunge din sat pe executorii cari
merg st incaseze restantele de impozite. Nu vreau nicidecAt s-i
sufer, e de temut c i celelalte sate vor face la fel, dact nu
se va gtsi grabnict remediere.
In 19 lulie guberniul adreseaz magistratului un ordin semnat
de consilierul conte loan Lazar, cu urmtorul continut in doi peri:
Privitor la temerard a impotriva magistratului,
nefiind deocamdat mijloace corespunztoare spre a-i aduce in
mod eficace la subordinatia datorit, trebue lsat st treact
limp, iar aceia s tratai eu Ce atinge pe Mihail
Balea, guberniul vi-a trimis avertismentul comitatului Maramure,
iar magistratul s caute a pune mna pe scrisoarea acelui s-i
iscodeasa pe corifeii Valahilor, ca la moment potrivit s se
restitui subordinatia.

www.dacoromanica.ro
 Pasajul resPectiv din ordin sun in ungure$te astfel:
A mi az olhoknak tselekedett s a Magistratus val
conjuratiojt illeti, nem lvn pro hic et nunc mod benne, hogy a debita sub-
ordinatio efficaciter hozattatassk, vrni kell az idtl, s az alatt tsen-
desen bnni vellek. Interim a menyiben loodi Ballya Mihly lttatik azon Con-
juratio alkalmatossgval in quaestione forogni, irt a Gubernium Maramaros
Vrmegynek pro avertendis similibus attentatis publico notivis ; Kegyelmetek
is azon igyekezzk hogy azon levelet praeprimis mellyet, ut refertur
irt, quoquomodo kzhea keritse a Coriphaeusokat kitanulvn Specifica-
tioba tegye, hogy ugy a midn s alkalmatossg lszen efficax mediumokkal
lehessen a debita subordinationak restitutiojra.

Slobodnicul Todor din Feldru raporteaz5 4 August

cazul gray c Macavei a din Mocod districtul
valah pi procesuale, cum a fcut-o trecut in
Bichigiu dictnd procesul lui Mihai a Popii contra lui
Simion Andrei, in ziva urmtoare in Telciu in chestia de litigiu
dintre Ion Scuturici pi un alt Vznd vidicanii Macavei
o poate face aceasta nestnjenit, cred are dreptul s'o practice.
Tot in aceia$i zi raporteaz la fel Miliai a Popii din Bichigiu
la porunca lui Macavei au venit la ei sat Cihrean pi
a Buhoii din Hordou pi sub prezidiul lui Macavei au judecat
pi pronuntat in procesul cu Simion Andrei pentru
un pmnt. sentinta defavorabil pentru Mihai, acesta a voit
s'o apeleze la judeatoria or$eneasa din Bistrita, ins Macavei
sotii declarar dau nimic pe apelul lui sentinta are
definitiv.
Tot amintitul slobodnic Todor din Feldru rapor-
teaz August urmtoarele: Intorcnd ieri spre cash din
ramure$, unde fusese trimis cu un ordin gubernial, a pe
judetii din Salva pi cari au confirmat tirea c
migean au sosit din Viena pe Dumineca viitoare
a convocat o mare adunare la unde au se pre-
zente din fiecare sat al districtului cte doi pi unde ne-
smintit au fie prezenti toti i slobodnicii. Acestor, con-
form scrisorilor aduse dela curte, are li-se comunice slujba
deoarece districtul nu mai are nevoie de ei.
In 19 Aug. raporteazd Oniga Fo$lui din Mocod c
intoarcerea districtuali din Viena, Irimie Buc$a a de-
3*

www.dacoromanica.ro
clarat ci curand au piece la pi si alt perceptor
regesc, actualului perceptor ei nu-i mai pltesc pi incredin-
niciun ; mai bine duc banii direct la Sibiu.
In 20 Aug. Peter Roth din Rodna in
scris magistratului urmtoarele Ieri, Duminic in 19 c., a venit
Stefan Nimigean in fata casei sfatului, cu o scrisoare mare in mini,
a poruncit s chemat acolo pi mi-a zis c sciisoarea aceea
o are dela gubernator, apoi a continuat: Din fnul fcut pentru
or, ca parte ce-i revine stpanului (Herrschaft), apar-
tine actun bisericii valahe, junzalate bisericii luterane ;
se straja la casa sfatului, asernenea prestatia in lemne
pentru crma oraului ; de acum rodnean
poate in sfrit streinii adici neromnii pot po-
seda lucra pmnturi numai in cazul dac pot dovedi dela care
principe ori domn le-au luat in primire.
In 21 Aug. denunt slobodnicul Dini din Mocod c
Dumineca cnd a ieit din biserick l-a intmpinat Macavei
cu vorbele: E bine c ai fost in nici nu vrem nici
nu putem s-ti interzicem in biserie. Dac ins nu vrei
recunoti pe mine, Macavei, ca prim
al destrictulai valah, i nu vrei s'o inlarepti aceasta cu ju-
precum au fcut-o pi ceilalti oameni din district, atunci
impreun cu toate lucrurile tale te voi scoate din sat pi n'ai s
mai calci nici in sat pi nici in district. Nunumai tu, ci toti cari
refuz s-mi jure supunere, au s pteasc la fel.
Din nou e de notat despre toate intmplrile aci inpirate,
ba chiar pi despre cele mai incidente, magistratul bistritan
zilnic pi neintrerupt face expediaz rapoarte, denunturi pi infor-
matii gubernatorului, guberniului, universittii altor auto-
ritti, apoi secretarului Bruckenthal tuturor patronilor, agentilor
pi avocatilor oraului. In urma nenumratelor interventii, la cari
sigur joac insemnat rol bacurile, magistratul pare c reuete
pentru moment s exerciteze o presiune mai mare asupra
nilor districtuali, ceeace s'ar putea conchide din acte guber-
niale. In cel dinti, dela Sept., se vorbete despre o scrisoare
a locuitorilor valahi din cele 23 comune ale vidicului bistritan
in care aceia ar anunta de a curma certele

www.dacoromanica.ro
 297

lar al doilea 18 Sept. este on raport al universittii comi-

tatului Maramure in care se incerc vicecomitelui
Balea, acesta ar atta la pe Valahii bistriteni. De
parte spre a cstiga adepti, magistratul promite favoruri, cum vedem
din rugarea unor Miereni cari i-au lucrat Frhlich,
la 28 Sept. roag s fie scutiti de impozite, precum li se
promisese.
Un instrutiv document despre manevrrile megistratului il
avem in urmtoarele note fcute la 9 Octomvrie pstrate
actele acestui : A fost in Bistrita agentul Tri 1) din Viena
de atre primar la cin, s'a vorbit la mas mult despre
chestia valah. Tri a recunoscut c in vara trecut a luat asupr-si
s reprezinte la autoritti pe Valahii vidicani. La cin s'a mncat
beut bine, consumndu-se: peste 3 cupe de vin, conopid,
psri, ou, unt, 3 fonti carne de vac, vitel de porc, salat,
fructe, caper, oleu, otet, lapte, jamble, orez 1/2 cup rozol (rachiu
dulce) valoare de 2 471/2 cr. Calcul foarte precis, fcut sigur
pentru ca cheltuielile osptului copios s se plteasc din lada
despre acapararea unui individ influent i
eventual primejdios pentru cauza oraului. Se vede c
delegatii districtului romnesc o nimeriser ru in lulie tr. la agentul
Matolai, merser in chestia de litigiu cu Bistritenii la agentul
Tri, asemenea o poam, care acum pentru un de
probabil alte discretik era gata s-i vnd clientii, desi
inc tot cam naivi.
Pare c ndejdile orenilor de a forta pe Romnii notri
la ascultare de poruncile magistratului, in curnd s'au risipit,
pe la mijlocul lui Octomvrie Ion Gligor Cobuc din Hordou
se plng c, ei adepti ai magistratului, sunt amenintati in
toate felurile de stenii districtuali, nu cuteaz s ias din
i in urma persecutiilor au ajuns fie ceritori (koldus).2)
Tot cam la fel se plng de persecutii Moina Gerasim
nase Lrincz din Rodna.
Samuil Tri de Sarkad, agent de curte (aulic) transilvan Viena ;
1780 jude la tabla reg. din Osorheiu, in 1786 consilier la curtea de
apel ardelean.
2) V. Arh. Som. Nr. 5 pag. 69-70.

www.dacoromanica.ro
 In 2 Nov. raporteazA crdsmarul Peter Roth din Rodna
spectorului depertinentiei, Dumineca in 28 Oct.
a venit Nimigean din la Rodna i a adunat bani
dela oameni ; apoi a mers cu 5 oameni din district pi cu aproape
intreagd Rodna la casa ora$ului uncle i-a interzis lui Roth mai
pretind straje ori lemne dela steni, adaugnd c mai
teaz s se amestece in ceva, atunci va porni (aufbieten) intreg
districtul valahpi va duce pe Roth cu tot ce are la ora, cci
casa orasului au trebuit s'o Rodna supusii fdrd
de-a avea sac vr'o bucat de Mai raporteaz Roth a
prins pe Petru Croitor ducnd lemne dela cuptorul de var,
Stefan l-a interpelat, cd de ce a voit s-1 opreasa pe Croitor,
cci doar nu Roth a Ideal lemnele. Apoi Cute a poruncit
gului sat o moar pe socoata biseridi, i
darea regeasc la un ban, mai mull nimic alta. Spuse
i aceea c a fost de ori la Mai. Sa i vrea mearg;
multi au zis c va fi ceeace dac se va intmpla, mcar
va ti c a murit pentru dreptate.
energic neinfricat a lui Cute Nimigeanul
fcea ca districtualii persiste in impotrivirea drz, c
la repetitele somatii ale gubernatorului de a se achita impozitele
restante, magistratul era nevoit rspund c s'a putut
abia a parte din acele restante, din cauza c districtul valah
revoltat (ganz nu vrea plteasa nimic.
In 7 Noemvrie raporteaz loan Filip din Vrarea
Valahi districtuali adec: Nimigean fiul lui Drcil din
Feldru, Marcul diac din N4alu, Lazar din Rebriwara,
leremie din (pe al 6-lea parcurg districtul
ca scoat bani pentru spesele procesuale, repartiznd pe f
care cap odat 34 apoi 14 cr. Deoarece banii nu s'au putut
scoate intregime, aceia sunt imputerniciti acum scoat restan-
tele cu executii. Au fost deja in unele sate, iar pe Lazar l-a trimis
in sus pe Some s vneze cu oamenii ceva slbtdcie mai mare
spre a o duce (prezent) unor amploiati din Osorheiu;
apoi au s cumpere 4 frumoi spre a-i face prezent
unui domn mai mare. In au poruncit, ca dijma de pltit
publicului s'o oamenii la mna ; din aceea o

www.dacoromanica.ro
 299

tate o vor destina pentru cheltuelile de proces de

cealalt jumtate o vor preda bisericilor.
*
Magistratul bistritan acum tot pandia s se iveasc
un caz mai gray, care s-i dea prilej de-a stoarce dela guberniu
msuri mai drastice contra Romnilor vidicani. In scopul acesta
in 23 Nov. un memoriu in care, spre a temporiza chestia,
roag pe guberniu s fie revizuite inc'odat toate cauzele litigioase
dintre magistrat i districtul valah.
Incidentul in curnd se produse, cum vedem din
raportul dela 25 Nov. al inspectorului depertinentei care spune
acestea: tefan Nimigean din Feldru a spart cu forta lada
dela moara din circa 23 saci de ppusoiu parte i-a
vndut, parte i-a dus cu sine.
Magistratul imediat trimise pe comisarii Georg Werner, Sam.
Weber, Peter Theil Joh. Kleinmann cu ctiva haiduci
servitori ai orasului s-1 cu pret pe Cute s-1
aduc la oras. Similar ordin le dete satelor ssesti, pentru
o reusit mai sigur se adres chiar oficiilor comitatense
invecinate cu rugarea c dac vor putea dac Nimigean
cu Marcu (a Brritii) ar trece pe acolo, imediat s-i
detin extrdea orasului.
Dar in ziva urmtoare, 26 Nov., Bistritenii
informatia frapant c Valahii despre toate msurile luate
in oras, comisarii sosir seara in se culcar,
incepur trag clopotele bisericii, asaltar casa in care erau
culcati comisarii, la doi Sasi din Budac adusi de le spar-
ser capetele, rupser hainele de pe comisarul Theil, apoi pe toti
Sasii din expeditie ii legar butuc duser in arestul din Posmus.
Magistratul consternat de cutezanta Valahilor
s roage pe cei doi cari intmpltor chiar
erau in fac investigatie in chestie. Tot in 26 Nov.
sosi scrisoarea primarului Klein, care iarsi plecase la Sibiu
s-i ponegreasc pe Romni, care din drum, din Dipsa, scrie
c acolo in Nusfalu el observase c Valahii despre toate
msurile luate de magistrat ; deci ar trebui se caute c pe ce
cale afl ei momentan despre intentiile orsenilor ; se zice ar

www.dacoromanica.ro
300

avea pzitori cari toti pa$ii comisarilor trabantilor

trimi$i la ei, apoi protopopul din ar fi diriguitorul
indriilor.
In 27 Nov. se prezent in fata magistratului paznicul de
cimp (Grund Trabant) Lupul Hordoan expune urmtoarele:
A fost prezent la din Nu$falu el asemenea a fost
legat de steni, cari l-au demis porunca s la
raporteze despre cele ce au comisarii pi oamenii
Toti trimisii ora$ului mai au fost bine btuti, apoi legati pi
transportati in arest la Posmu$. Nimigean a plecat apoi,
cum se aude, la Oporheiu spre a preveni unei eventuale investigatii
(um ein Compulsorium zu ebenmssig fhrende Inquisition zu
berbringen). La acest raport magistratul numaidecat hotre$te
fie avizat despre toate primarul Klein, care in drum spre Sibiu
se opreste in acolo poate incerce tot posibilul
spre a pune mna pe Nimigeanu.
Primarul Klein le in 28 Nov. din Nirasteu (Nyardt6)
magistratilor o scrisoare semnificativ urmtorul continut : Dup
cum a gndit la plecare de pe drum, incidentul din
Nu$falu s'a intmplat in favoarea magistratuluie. Nimi-
geanu sosise sa in Osorheiu deja informase despre
toate pe directorul cauzelor fiscale. S'a putut observa, c
att Directorului lui Szombatfalvi le era neplcut (zuwider)
acei oameni au comis un astfel de delict. Ambii au probat in
tot chipul s-1 determine pe primar ca le ierte mi$eilor (den
Bsewichtern), poruncind Nimigeanului s lui Klein
s-1 roage de iertare, ceeace Nimigeanu a pi voit s fac.
Klein zise ar putea ierte s'a intmplat pn acum,
dar faptul comis in nu se poate ierta pi magistratul
va ierta niciodat. Apoi i-a zis franc Directorului c acesta nu
apr dreptatea, dac nu-i extrdeaz pe acesti doi oameni, pe
Nimigeanu pe Marcu, ca si-i duc la Bistrita.
c directorul pi Szombatfalvi ezit nu cedeaz, s'a deprtat
spre a evita un compromise. La adaug : Ar fi mai
bun lucru putem prinde i pe acei blestemafi (wenn
wir jene bse Wichte in unserer Holz-Kammer bekommen knn-
ten). Keres6 s fac in directie toti pa$ii necesari,

www.dacoromanica.ro
 301

Tot in 28 Nov. scrie fibirul Mara prcAlabului din

c dupAce primarul Bistritii garanteaz pentru
steni sasi dusi acolo de ctre
Valahi, s-i libereze din temnit, iar pe nusfleni sn-
tioneni cari stau pe acolo, s-i pun in fiare s nu-i demit
fr lui.
Comisarii demisi din arest au fost indrumati apoi in 29 Nov.
din partea magistratului s-si noteze toate peripetiile incidentului
dela Nusfalu, ca s bine ce s rspund la investigatia celor
doi functionari guberniali. Acestor magistratul le ofer ca prezent
opt stnjeni de lemne, de sigur la recomandarea primarului Klein,
care in aceeasi zi din nou magistratului ca Valahii vi-
novati din Nusfalu negresesit fie prinsi incarcerati.
In urma ucestui caz marcant folositor pentru magistrat
s'a aranjat o mare investigatie in Nusfalu s'a trimis
un raport foarte lung amnuntit redijat de mituitii Geor-
gius Kerekes Georgius dela tabla din Osorheiu, la curte,
se intelege prin mijlocirea patronului Bruckenthal. Actul de
vestigatie are o introducere, dup care o mullime
de intrebri. Aceste pe scurt sunt urmtoarele :
martorul c moara situat la captul Nusfalului tot-
deauna a fost a orasului Bistrita, care a luat venitele, a
fcut reparatii etc. 2. c in 24 Nov. 1759 a aprut
migean din Feldru, instigatorul de frunte al Valahilor someseni,
a invadat moara a Cu a atacat Cute
moara lzile, cum a rupt lctile etc., cte cereale a a dat
pe bani bani, iar 4. ceeace a rmas, eu sacu a dus in bi-
serica din Nusfalu? 5) Stenii malitiosi au lsat pe Cute
sotii s grmdeasc cereale in ? Cine i-a ajutat la
acel fapt arbitrar? 7. Cnd magistratul spre a prinde pe
Cute ortacul su Marcu a Brritii din Nusfalu, a trimis 4
Theil Peter, Werner Georg, Kleinmann Jnos Weber
Samuel, apoi 3 clreti orsenesti: Kis Marton, Eichhorn
Pfingstgrff Mihail, I drbant: Hordoan Lupul, pe 3
Sasi din Budacul ssesc: Pfingstgrff Mihai, George Peter -
11 persoane - ce au fcut alta au
de Cute sotii si? 8. Cnd la miezul noptii au inceput a bate
clopotele a sri oamenii la in casa judelui, 9.
martorul la agresori pusci, lnci, scuri, greble, coase, 10. la
casa judelui cum au strigat toti s ias comisarii, le-a bMut
ceasul etc. 11. nevrnd s ias din cas Sasii, oamenii s'au

www.dacoromanica.ro
302

gtit s-i arz, pi 12. cum pe jude i-a gzduit, ii vor

aprinde casa pi va arde copiii pi cu Sa$i tot? 13. Cine a
adunat foc s casa, cine a oprit zicnd c se va aprinde
pi biserica din apropiere, 14. temndu-se de aceasta
cari au zdrobit u$a, au pe cei dinluntru, i-au legat, tras,
impins, btut, le-au rupt hainele strignd : pe moarte !? 15.
popii ori alti martori ai acestei fapte nemiloase au
promovat ori nu fapta ? 16. Cine au fost instigatorii? 17. A doua
zi, in 26, la a cui au fost legati Sa$ii ca Dmalefactori
pi du$i la Curia (castelul) din a fispanului grof Teleki
Pl de Szk, in temnita varmeghiei Dobca ; cum i-au btut, im-
pins vorbele: dac voi sunteti domni in Bistrita, noi suntem
in vidic, cum i-au maltratat ; apoi cum au zis Valahii din Posmu$,
c nu ne-au fcut ace$ti Sa$i nimic, dar au voit
pe Cute aceasta n'o permitem, ce ne st capul, cci
e coetenia noastr, pi el umbl dup dreptatea noastr ? 18.
Prclabul nevoind s le temnita in Posmu$, cine a pzit
pe robi ziva-noaptea arme? Cine a zis c dac nu-i las
in temnita de acolo, ti vor vor duce pe
pi la Osorhei,
2 Sibiu, 2 Cluj, 2 la Bita, apa mai departe? 20. Cine le-a luat
armele robilor pi unde le-au ; la a cui porunc s'au fcut
aceste?
La intrebrile puse au rspuns 82 martori (testes) se
mai comisarii, oamenii orasului, apoi din Nusflu,
Monad (Malomrka), Bileag, Ferihaz, Sntioana, Posmu$.
lat aci unele depozitii
Peter Theil : Moara a cldit-o ora$ul, au ars-o, dar
ora$ul a reedificat-o. Reparatiile s'au fcut lemne din
rile din apropiere, de Sa$ii din Jeica, Ferihaz, Budacul-ss.,
Lechinta, Vermi$, Dip$a pi Tonci. Din cerealele vmii Valahii au
dus in 150 mierte. Cnd au a$ezat cerealele in biserie
a fast prezent din Ode a la
stigatorul. Cnd i-au seas pe Sa$i din casa judelui etc. au fost
fat pi popa din Nu$falu din pi protopopul din
dar n'a auzit s fi poporul.
La fel mrturisesc pi ceilalti zicnd e numitii popi
au fost atunci in sat.
George Pfingstgrff a auzit cnd popa din a :

Dac-i bateti, s-i bateti bine, dar nu-i omorti.

Samuel Weber a auzit c ptrupopul a dat permisie s
cerealele in biseric.
Judele Bota Tnase din Nu$falu depune popa din Nap-
a strigat s nu-i casa, e aproape biserica,

www.dacoromanica.ro
 303

Roiban Gavril din Nusfalu spune Cute tot mereu alerga in

casa popii unde era pi protopopul, cu care se sfAtuiau ce e de fcut.
Popii George (80 ani), Timoce din Nusfalu, toti
uniti, fac urmtoarea depozitie : Cute stefan pi Marcul Br-
ritii au declarat atunci cnd au fost in Viena regele a dat vama
tuturor morilor din vidic Valahilor, ca s-si ridice biserici. Proto-
popul le zisese stenilor nusfleni s duc in biseric
numai cerealele care nu sunt sub lact. Cu ocazia celor
tmplate in Nusfalu, protopopul adevrat c'a fost in sat, dar n'a
iesit din cas.
Devi primarul Klein asigura c resmerita dela Nusfalu
va folosi cauzei Bistritenilor, Sasii erau speriati de faptul indrznet
al Romnilor vidicani, pi senatorul Bedeus ii scria in Decemvrie
lui Klein la Sibiu el sunt foarte incurcate lucrurile in Nusfalu,
Dipsa, Sngeorzul ssesc, Vermis, Lechinta pi Sicmir. c
protopopul Nsudului a publicat Valahilor hotrarea curtii ca in
chestiile litigioase fie totdeauna ascultat pi altera pars, adic
Valahii. Mai spune c vtselul Marton e greu bolnav pi aiurind
tot c vreau omoare Valahii din Nusfalu. Circul
svonul c Nimigean s fi fost in noaptea de Joi spre Vi-
neri in Sintereag, de unde a plecat pe ap in ; unii c
a fugit (durchgegangen) cu sotia sa.
Despre cele intmplate la Nusfalu magistratul expedi in
zilele urmtoare informatii rapoarte tuturor oficiilor patro-
nilor, dar mai ales pe primarul Klein il in curent cu toate
amnuntele ce se iveau in vidic. Astfel 11 Dec. informa pe
primar c a trimis la Rodna pe comisarul Bressler s afle ce
tentioneaz s investigeze funtionarii regesti cari au sosit pe
neasteptate lar in 12 Dec. ii primarului o
impresionantd despre protopopul din Nsud, care ar fi asigurat
pe cei Nusfleni arestati in c-i va libera.
Indat dup'aceea, la 15 Dec. magistratul primeste dela Klein
din Sibiu urmtoarele vesti : Au sosit acolo protopopul
din Nsud, popa din (Neudorf), leremie Bucsa din Mocod,
din Mititei inc ctiva alti Valahi. Se zice
geanu ar fi venit cu ei, dar nu-1 vede nimeni. Chestia vidicanilor
e in mare miscare pi sfrsitul nesigur. Probabil vom fi soma
ne prezentam - coram pleno - imediat anul nou, in
chestia valabc.

www.dacoromanica.ro
304

1760
Ameninttile Bistritenilor - lnvestigatiile Rezo-
lutia guberniului publicarea acelei - 0 lung investigatie -
legatii la Viena - Protopopul Anton bejenari - Diverse inci-
dente - Misiunea calugrului Timandi prepozitului Grigore

Vzusem c spre anului 1759 att primarul Bistritii

deputatii lor vidicani sosiser la Sibiu unde fierbea
cazanul intrigilor puse la cale de Bistriteni in urma cazului re-
volttor dela Nu$falu. Aproape zilnic primia guberniul pri
artri de ale magistratului bistritan impotriva districtualilor valahi,
nu numai pentru incidentul din Nu$falu ci pentru toate nelegiui-
rile comise de ace$tia in anii precedenti. acolo mergeau
Sa$ii ura pofta de rzbunare primarul Klein
natorii ora$ului rugau pe Bruckenthal pe ceilalti patroni s
pe toate cile la guberniu ca magistratul mn
liber de-a puea spnzura pe
din Mocod, cari au incercat ucid pietrii pe comisarul Gott-
schick.
Spre a-$i dovedi pretinsele drepturi asupra districtului ro-
mnesc din Valea Rodnei, magistratul nu se sfia se afirme in
apelurile sale inaintate la guberniu c orasul avuse litere privile-
giale donationale nu numai dela regele Matia, ci dela prede-
cesorii acestuia, cari documente probabil au ars, inteun act
din 1478 se zice expres c multe scrisori in Rauch aufgegangen.
De aceea primarul Klein era indrumat conving forurile com-
petente c ora$ul posed districtul ca mo$ie nobiliar.
Intre multiplile necazuri cari rodeau avan pe magistrat era
faptul c dintre multii cancelaristi trimi$i pentru fel de fel de
investigatii interogri in districtul valah, se mai aflau cte
pe cari or$enii nu-i puteau mitui cari raportau strile reale
semnalnd nenumratele contraventii abuzuri de
misarii executorii or$ene$ti. Din acest motiv se plngeau
gistratul primarul unii cancelari$ti trimi$i de Director, umbl
prin district vzndu-$i mai mult de afacerile particulare, deci
ar trebui inlocuiti altii, apoi adugau nu
li se fac srmanilor districtuali attea cheltueli.

www.dacoromanica.ro
 Aveau amintitii cancelaristi acum destul de lucru in dis-
trictul nostru, cci dup Nufaldu se ivir alte incidente,
pe cari la rugrile Bistritenilor - guberniul era nevoit s le
cerceteze. in 1759 vidicanii crunt pe Mo-
sina din Rodna, iar in I lanuarie 1760 pe Oniga Foslui din Mocod,
oameni de incredere ai magistratului spionau
tivitatea conducAtorilor districtuali nu voiau s se supun dis-
pozitiilor acestora. Despre cazul lui Foslui se dres de can-
Kerekes i II un lung proces verbal Mocod, iar pri-
vitor la Mosina numitii cancelaristi se prezentar in 23 la
casa lui Macavei a Popii din Mocod, unde se gsea
Cute din Aci cancelaristii la ordinul guberniului dojenir
aspru pe confeii vidicanilor pentru ilegalittile comise de ei i
pentru aranjarea de conventicule secrete, la ceeace Cute rs-
cd vidicand vor asculta de magistrat ce nu li se
vor remedia necazurile nu vor primi ordin imprtesc de
cine au s asculte.1)
Erau expediati cancelaristii s cerceteze alte chestii ca
spre in 25 dreptul de proprietate al unui stean din
Vrarea, unde din celor anchetati iesia la faptul
districtualli nostri aveau legiuitord ijudecdtorii proprd.2)
*

ContinuAm firul intmplrilor. Comisarul Werner

teaz in 10 lanuarie magistratului voind s lino o in
Telci de slobodnicul Ion Scuturici, skir
la ei stenii i s-1 bat pe slobodnic pari drugi,
legar arestar. A doua zi, la intrebarea lui Werner de
ce au stenii obiectar vor rspunde la timpul
Tot despre acest caz raporteaza in 15 i Onul, fiul lui Ignat

a Popii din aflndu-se alaltAieri in niscai

Telci, a auzit cum stenii de acolo pn la snge pe
slobodnicul Ion Scuturici care tocmai era in Execution quanti
contributionalis. Spun ca i-au rupt o mn un picior. Din
cazul acesta se face mare trbolu, in 22 lanuarie cancela-
V. Som.. Nr. 13 pag. 320 330.
2) V. Arh. Som. Nr. 13 p. 330 339.

www.dacoromanica.ro
ristii Kerekes iau la fata locului un lung proces verbal,
ascult o de martori actele sunt expediate guberniului
curtii din Viena.
In 15 lanuarie e demis din inchisoare care
avuse certe de proprietate cu Gerasirn Mosina se opuse ho-
trrilor magistratului. Garanteaz pentru el: Nechita Brdan din
George Petrisan, Ion Buburuzan George Furdui
Rodna, Ion Cretu din Maieni, slobodnicul Vasile Ometit Peter
Engler din lad, cari sunt amenintati cu pedeaps de 24
va mai nelinisti pe Mosina in proprietatea sa.
Magistratul hotreste in 28 Ian. ca acei la
rezmerita din le Valahii s se prezente
la scaunul din mare, unde expun gravaminele spre
a-si redobndi armele. Tot atunci este indrurnat primarul Klein
ca in chestia diferendelor cu Valabii s tiateze despre Valea Rodnei
qua fundum nobilitaremg ; iar la caz dac rezolutia ar fi in
favoarea orasului, atunci asecure recursum ad
s uzeze de toate mijloacele posibile ca publicul (orvnii) s
fie linistit.
In 29 Ian. sunt dimisi din temnita orasului Mogovan Vasile
a lui Samson din Maietu, prti de perceptorul Mich.
Hennrich ca restantieri de impozite din 1755. Li se acord termin
de plat peste 2 luni, cu stenilor George le, Lupu .

Ureche, Ion a lui Samson Sirdie a Tofan a Samson.

Intre actele guberniale aflm la data 5 Febr. acuza percep-
torului bistritan Mich. Hennrich impotriva docuitorilor valahi ai
posesiunilor Bistritii pentru ref uzul renitent al pltii contributiilor ;
iar la 13 Febr. plnsoarea unit Naszodt privi-
toare la ilegalittile comise de magistratul bistritan fat
labii districtuali.
In Febr. comitele ssesc din Sibiu magistatului c
dijma arenzii fiscale: 170 cub. cereale, s fie transportat cu grab
la magazia de proviantur din Cluj, spre acest scop s fie
chizitionate 10 care din districtul ssesc 10 din valah. Tot
comisarul provincial Paul Bogthi comunic Bistritenilor,
orasul districtele au s prezinte 49 recruti in proportia con-
tributionalis quanti.

www.dacoromanica.ro
 oraului e in Febr. publice in dis-
trictul valah scrisoarea Sale deoarece in
proximele zile vor fi desbtute rezolvite chestiile litigioase dintre
or Valahii renitenti, acetia s fie avertizati s se prezente
la publicarea rezolutiei. Tot in chestia aceasta scrie primarul Klein
din Sibiu i-se trimit grabnic cu un de incredere toate
privilegiile docurnentele importante ale oraului.
E de notat c privitor la actele documentele cari se
refereau la Valea Rodnei mai ales la scutirea locuitorilor rornni
de plata dijrnei la alte drepturi, conduatorii districtualilor in
frunte cu protopopul Anton Naszodi ceruser mai de mult dela
guberniu ca oraul s le extrdea acele documente pstrate in
arhiva In 15 Febr. notarii Mihail Szsz Toma Tarr se
prezentar in Bistrita la magistrat somatia s libereze peti-
tionarilor documentele necesar, dar sub diferite pretexte se
eschivar dela indatorirea impus.l)

In sfrit cu data 15 Februarie apare rezolutia guberniului

in chestiile de litigiu dintre Romnii vidicani Sasii bistriteni 2).
Primarul Klein scrie in 19 Febr. din Sibiu magistratului c guberniul
a in cliestia diferendelor cu Valahii districtuali expedi-
torul ungar Keres6 duce cu sine hotrirea. Punctele pricipale ale
actului, numit deliberate, sunt urmtoarele: Valahii sunt recunoscuti
ca oameni liberi nu ca iobagi, au de prestat oraului taxele
alodiale, vamsug-ul, florenul de cap, dobnzi, cu un cuvnt tot
ce presteaz districtul ssesc.
La publicrea deliberate-ului Sibiu - conform unei note
magistratuale au fost prezenti: a) din partea magistratului: pri-
marul oraului (Klein), procurator Simenfalvi, procurator bistr.
Keres6 Daniel Hennrich qua Amanuensis; b) apoi urmtorii
Valahi cari au ridicat acuze renitentilor: din Ilva,
Folui din Mocod, Lupul Todori din Mocod, Demian Cosma din
Rune fiul lui Ignat slobodnic in Rebrioara; c) dintre renitenti :
Cute alias Nimigeanu din Feldru, Ion a floreah din Ns'Aud,
V. Arh. Som. , Nr. 13, pag. 339 342.
2) V. Arh. Som.., Nr. 13, pag. 342-349.

www.dacoromanica.ro
 a Bodii din Mocod Marcu din sfrsit
protopopul Naszodi pi popa Latzko din Uifalu.
sosire in translatorul Keres imediat raport
magistratului despre cele petrecute in Sibiu pi-i ceti intreg > deli-
berat-ul, iar primarul Klein - asemenea sosit acas
27 Febr.
-
adres lui Bruckenthal o scrisoare, care poate servi
in

ca rar model de pi pervertire. Rutciosul primar ruga

pe notoriul patron > s caute amelioreze - intruct se poate
deliberatul guberniului, nici Sasii bistriteni de azi, pi nici
strmosii acestor n'au reclamat ca iobag pe niciun Valah, dac
acesta s'a mutat ori a plecat din district; la caz daci vr'un
Valah districtual era reclamat din alt parte ca iobag, totdeauna
chestia acestui a fost amnuntit cercetat, deci magistratul totdeauna
i-a pe Valahi ca pe liberi ai districtului .
La scrisoarea primarului Klein, secretarul gub. Sam. de Brucken-
rspunse in 11 Martie. Acest guberniului care avea
datorinta s judece drept pi impartial pi cauze de fel
nuant, nu ezita nici un moment s pe conationalii si
impotriva Romnilor pi asigure totdeauna de sprijinul su
la izbnd. Astfel in amintitul rspuns dat la 11 Martie,
Bruckenthal pi indeamn pe Bistriteni apeleze
triva deliberatului, cci chestia priveste pe natiune
pi va da tot concursul pentru buna reusit a cauzei
el
Altminteri iat pasajul original din acea scrisoare:
ich halte so vor nothwendig, dasz das Bistritzer Publicum sich sobald
als mglich de recursu melde, und sodann die Nation mit angehe, dasz solche
mit vereinigten Krfften demselben beyzustehen sich angelegen seyn lasse.
Weil es leicht zu ermessen ist, dasz wenn dieses Deliberat in seiner
samkeit bleiben sollte, die gantze Nation einen unwiederbringlichen Schaden
in Ansehung aller derer brigen welche sie mit eben demselben Rechte
besitzet, zu befrchten haben wOrde. Ich werde mir sodann alle Mhe die
meinen Krfften zulnglich seyn wird geben, der Sache einen glcklichen Aus-
gang zu wege zu bringen..
De Bruckenthal care continuu primea prezente (Ddiscretii)
dela Bistriteni - acestia aveau acum cu att mai mult nevoie s
intervin direct in afacerile deoarece in 28 Febr. se publicase
ordinul gubernial conform cruia particulari nu mai aveau voie
s se prezente in Sibiu diferite rugri, cici nu vor fi ascultati.
Ordin, care n'a fost de lungs

www.dacoromanica.ro
 In 8 Martie magistratul expedieze pe pArclabul
Daniel pe secretarul depertinentei Johan Bressler in Valea
Rodnei ca s publice locuitorilor din satele valahe deliberatul
gubernial, stenilor ordinul cu sigilul guberniului, ca oa-
e trimis din Sibiu. Apoi mai publice
urmAtoarele: a) Celce va incunjura contumata (carantina)
dela trecAtoarea spre Ardeal va trece pe drumuri oprite, va fi
nzoarte prin b) se constate ce s'a petrecut
in districtul valah in intervalul dela publicarea deliberatului in
Sibiu azi, mai ales despre ce s'a tratat soborul
- cum se aude - in
nitele din Rodna
c)
la fiertul silitrei. d)
care lemne la var-
se creed dela
protopopul din garantie in scris preotii nu vor primi
in azil nu vor proteja pe niciun desemnat ca recrut.
In cu intortochiatul deliberat, ca emanatie din
acesta, comisarii mai aveau s comunice districtualilor urmAtoarele
ordine : 1. se supun totdeauna jurisdictiei magistratului nefiind
judecti prin unii oameni din sinul cum
se de un timp incoace. 2. Privitor la vizitarea con-
trolul muntilor nu piedeci, ci stea in ajutor. 3.
presteze dijmele. 4. de impozitele pe cari obisnuiau le
din vechime (uralters her), magistratul nu-i va
vera cu aRele. 5. Taxele le plteascA, toate
prestatiile cuvenite din vechime fondului alodial. Toate cele-
poveri extraordinare le vor purta in comun locuitorii sasi.
7. Interesele le a proportione. 8. Taxa pe cap
o presteze ca oameni liberi, i completeze ceeace n'au
prestat de 5 ani incoace, cnd au fost impozitati ca iobagi.
9. Peste tot fie admonestati serios ca se conformeze hotririi
guberniale, se autorittii magistratului contribue
ceeace se cuvine cassei alodiale.
Despre rezultatul acestei delegatii, comisarii urmAtorul
raport :
Dupce subsemnatii in 11 Martie 1760 am fost expediati
de magistratul de aci in districtul valah, ca s Pro
memoria nou, dar mai ales ordinul d. d. 15 Febr. al
guberniului privitor la renitenta manifestatA acel district valah
de lung timp astfel am ajuns :
4

www.dacoromanica.ro
 In 12 c. dup masa in pi am publicat
tele ce ni s'au ordonat. Acolo Toader Granci, in numele
gului sat ne raspunse: Vrem s prestm bucuros tot ce privete
serviciul preanalt pi servete spre promovarea acestuia ; ce
ni-se cere de catre magistratul bistritan, conform punctelor cetite,
nu suntem in situatie presidia, merge
la curtea preanaltd i vom primi dela Mai. Sa ordin precis
chestie. Pmnt pentru fiertul silitrei pi lemne voim s
pi aceasta servete la promovarea serviciului preanalt.
In 13 am mers la Mocod la ordinul nostru au
pi satenii din Mititei. La punctele cetite am prirnit dela ambele
sate prin gura lui Dumitru Sacota din Mititei, care purta vorba,
acelap rspuns ca pi dela Nsudeni. Cu adausul : Magistratul
nu cuteze a trimite pe cineva district ca s incasseze impozitul
de 7 cr. ori alte biruri ce nu privesc serviciul preanalt, dac
acela ar pti vr'o nenorocire ori s'ar nate din aceast pricin
rebeliune intre oameni, nu stenii vor purta vina ; deci protesteazd
solemn impotriva unei atari
In 14 am fcut publicarea in Zagra unde dintre stenii con-
vocati pi din Poieni, Suplai au aprut numai unii. Dela
toti acetia, special dela Pascu din Zagra am primit la toate
tele rspunsul ce ni l-au dat pi celelalte sate. In deosebi ne-a im-
prtit judele din Zagra: dupcum a aflat la soborul
a (verleitet) pe districtuali s
poziteze pe fiecare brbat cu cte trei monede de 17 cr.,
s incasseze banii pi s-i inmneze lui, el voiete in
s mearg in afacerea la curtea de
accea districtualii nu vreau se supun ordinelor guberniului.
In 15 s'a fcut publicarea Salva, prezenti pi stenii
din Runc. Rspunsul a fost: Intreg districtul s'a din
fiecare sat st un delegat la carte, ei se vor orienta
dup rspunsul ce-I vor primi de-acolo. atunci, cu exceptia
privitoare la serviciul preanalt, nu voesc si presteze nimic.
Magistratul atunci si aib paciinta.
In aceiai zi am primit in Hordou la publicare, :
Ce privete contributia imp. pi serviciul preanalt, voim s
in tot chipul. Prestatiile cerute dela noi de
gistrat in baza ordinului gubernial cetit nu le vom face, cci
cu o sdptamn, 7 c.. districtul a adunat in
i acolo districtualii s'au ca inc'odat s trimit din snul
cd(iva oameni la curtea cari de-acolo s
informatia, ce au de prestat. Pini atunci nu pot promite ci vor
presta toate cele cerute.
In aceiasi zi am publicat ordinele in Telciu, in prezenta pi

www.dacoromanica.ro
a sAtenilor din Bichigiu. la ambele sate am primit rspuns ca
in Nsud.
In 17 am venit la Rebrioara am primit acelai rspuns.
In aceiai zi am cetit punctele ordinului gubernial stenilor
din Rebra mare am primit rspunsul : Ce vor presta ceilalti
districtuali, vom presta ; ce nu dau altii, nici noi nu dm.
In 18 am sosit in dupi publicare primirirn
ca in Hordou. Cunoscutul Cute zise cu prilejul
acesta in fata intregului : Aci st adunat satul, vorbesc
ca aud toti. Eu am voit s mi las bucuros de toat
cerea aceasta a dar ei nu m las'n pace. Ba s'au exprimat
ci dac voi prsi cauza nu voi merge la Viena, atunci
am s le restitui toate cheltuelile avute, ori m vor cu pietri.
Aceast mrturisire satul o confirm zicnd ci este.
In 20 publicatia in Rodna primirim rspunsul :
Am primit ordin scris dela ptrupopul ca cu exceptia contri-
butiei imp. reg. pn atunci si nu prestm nimic, pn cnd noi
districtualii nu vom merge inc'odat la Cum va veni apoi
de-acolo porunci, vom lucra. Scrisoarea ptrupopului s'a cetit
in public in prezenta noastr. de contributia regeasc
promiser s presteze cele ce privesc ferberea silitrei ser-
viciul preanalt. Ce privete pe Saii Maghiarii de aci, acetia
rspunser: Nu voesc s se nici ordinului gubernial nici
ordinului magistratului, ci vreau s fie intru toate asculttori. Numai
de att se roag ca, lund magistratul in considerare ci ei nici-
odat n'au linut cu revoltantii, nu sufere ei pentru reni-
acelora.
In 21 rspunser stenii din Maieru ca Nsudenii.
In aceeai zi dup publicare am primit in Sngeorz rs-
punsul : Districtul a hotrit s mearg in chestia aceasta
la carte. ce nu vine de acolo rspuns ce s presteze
cu exceptia contributiei reg. celor privitoare la servi-
ciul preanalt, nu presteaz nimic.
In 22 am publicat ordinele in Ilva in prezenta stenilor din
Leu pi primirim rspuns pe care I-am primit in celelalte
sate, c adic cu exceptia contributiei regulate a serviciului
preanalt, nu voesc presteze nimic, pn cnd nu vor merge
la Viena.
In zi am fcut publicatia in Vrarea, unde stenii rs-
punser: Noi tinem ceilalti districtuali; ce vor presta ceilalti
districtuali din satele situate in sus in jos de noi, vom presta
; alta nu, satul nostru e mai mic din district.
Semnati : Daniel pralab; Johann Bressler, secre-
tarul depertinentiei.

www.dacoromanica.ro
 Aceti mai adresar din drumul primarului Klein
urmAtoarele scrisori separate:
Din pricina timpului nefavorabil pi a drumului ru n'am putut
ajungem azi mai departe dect pn la Zagra. Ad la ordinul
nostru prealabil au fost adunati pi unii steni din Poieni,
pi Suplai, pi precum publicasem in Nasud, Mititei pi Mocod pi
explicasem toate ce ni s'au impus, mai ales ordinul guber-
niului; aa am fAcut pi aci prezenta tuturor stenilor adunati
din amintitele sate. Dar pi aci primiram tot rspuns
toti, ca dela celelalte sate, adicA: Voim bucuros s prestm totul
ce privete serviciul preanalt pi serve$te la promovarea acelui ; ce
privete allele cerute dela noi catre magistratul bistritan,
nu voim s prestm cnd nu vom trimite delegati
la preanaltd pi nu vom primi ordin precis in privinta aceasta
dela Maiestatea Sa. Ni-se pare dup toate circumstantele, c
intreg districtul nu vom primi alt rspuns, mai ales c'am primit
unele ptiri la soborul tinut mai'nainte conducerea a avut-o
popul. Altminteri oamenii par'c'au abandonat tinuta de pn'acum,
de bun voie contrazicere ofer att intretinerea pentru
noi pi oamenii notri pi pi ovs pentru cai. Chiar pi sru-
mnii e mai obisnuit acum fat cu noi decal mai'nainte,
adica de un incoace. Rmnem etc., Zagra, 14 Martie
supui servi Daniel Johannes Bressler.

Ce tinut au observat districtualii no$tri fat cu ordinul

berniului in chestia renitentii ati din raportul nostru ce
v'am adresat in 14 c. din Zagra. De atunci din pricina continuelor
ploi, a apelor pi a drumurilor putut face publi-
carea Salva, Hordou, pi Bichigi, unde stenii
ne vorbir in acel4 ton ca pi in satele precedente, pi pare sigur
in intreg districtul nu vom primi mai favorabil. Caci
in Hordou cunoscutul Cihrean (Chiorean) in rspunsul su dat
pentru intreg satul, spuse, ca in proxima Vineri vor fi
trecute 14 zile, cnd districtul a
acolo districtualii au vor trimite din
pe la curte, pi vor atepta de acolo rspunsul,
c ce au de prestat oraului.
seara trziu am sosit aci, dar nu putem raporta inca
nimic, aci n'am predicate. Dar ast noapte s'a revrsat
apa suntem ea nu vom putea pleca de aci
cteva zile. Cei doi crui ai notri din Dorolea (Klein Bis-
tritz) roag s s procure nutret pentru vitele
de acas, pi alimente pentru sotii pi copii, cci ei au fost
la drum numai pentru 3 zile, deci n'au lsat acas alimente

www.dacoromanica.ro
 313

pentru timp lung. Cnd vor sosi acas vor rfui totul. Altele
vom raporta. etc., Rebrisoara, 17 Martie 1760, supusi
servi : Daniel Johann Bressler.

Chestia incidentului dela Nusfalau

-
nici acum nu era
deoarece la ordinul autorittilor administrative
sigur de bistriteni spre a comprornite pe Cute pi pe Marcu a
rritii - in 23 Febr. din nou se o amdnuntit investigatie
de cdtre cancelaristii Ladislau Misotsa pi Georgius Pall. Au fost
ascultati 40 martori pi procesul verbal fu inaintat fibirului Ladislau
Mara din corn. Dobca. In consecinta magistratul in 15 Martie
: Deoarece la scaunul din mare se vor desbate
atrocittile Nusflenilor comise fat de comisarii orsenesti, sunt
acolo, spre plnsorile, exp. ung. Keres6 pi
comisarul Peter Theil, care cu sotii si fusese crunt (hart)
btut cu acel prilej.
In 16 Martie Maghiarii pi Sasii din Rodna vicrindu-se de
purtarea arbitrard a constenilor valahi, cer dela magistrat ajutor,
acestia, condui de instigatorii cercului de sus pi din jos, vreau
s le devin Herrn und Meister. Astfel Vinerea trecut Petru
Croitor a fost instalat ca jude al Rodnei de Cute
ortacii Suntem gata la ordin sau pretentie just a
magistratului imploratorii, dar ca srmana eclezie evan-
gelic stea subt stpnire valah (unter walachischer Botmssig-
keit) pi noi purtm cheltueli netrebuitoare, la aceasta - ptirea
magistratului - nu ne poate determina nicio alt autoritate a terii.
Magistratul ordon in 24 Martie perceptorului Mich. Hennrich,
cO decte ori vin la judetii districtului valah, acestia totdeauna
fie trimisi la inspectorul depertinentei spre a lua primire
poruncile necesare. Chiar acum sunt trirnisi comisarii le po-
runceasc stenilor valahi ca grbeasc cu prezentarea recrutilor.
Judele din Mocod care st in arest din cauza celor doi boi
ai valahului Pampi pierduti din vina sa, a judelui, roag in
28 fie liberat, obligndu-se c la caz nu va putea
afla pierduti, va da lui Pampi doi boi dintre ai si.
In 12 Aprilie inspectorul pliesilor primeste ordinul gubernial,
conform cruia in Leu, Ilva mare, Rodna, Telci, apoi Mire

www.dacoromanica.ro
314

pi Uifalu pi in Dumitrita are s pun table negre inscriptia

in limba german, pi valah: c celce trece Ardeal din
Moldova ori Muntenia, pe oprite, va spdnzurat.

In 13 Apr. o lung investigatie, facut de asesorii

judeteni Jnosi Pter pi Fogarasi Istvn, delegati de prefectul
Teleki Pl de Szk spre a cerceta delictele Valahilor, despre care
fcuse artare guberniului perceptorul bistritan Mich. Hennrich.
Continutul procesului verbal redijat acea ocazie este urmtorul :
Investigatie fcut la ordinul d. d. 27 Februarie 1760 al
guberniului, find subsemnatii numiti trirnisi de fispanul conte
Teleki Pl al judetului Dobca pentru a cerceta unele cazuri despre
cari se fcuse guberniului raport de cutre perceptoratul regesc
din Bistrita.
Mergnd mai comuna Rebrisoara din vidicul Bis-
in
tritii in 13 Aprilie 1760, asezndu-ne seara in cvartir, s'a intm-
pi
plat c era acolo preotul de rit grecesc Mara din N-
sudul vidicului bistritan, care venind indat nechernat pi bine
beut la cvartirul nostru, agitat ne-a intrebat despre cauza venirii
noastre acolo. Noi am fi s-1 deprtrn pe acel pop pi s
motivul prezentrii noastre nurnai stenilor, a dror
convocare o amnasem pentru proxima dimineat, dar nu ne-am
putut scutura in niciun chip de amintitul pop. Dac iesam din
cas imediat venea pe urma noastr, pi nu ne-a lsat in pace pn
cnd in sfrsit dp multele sale insolente, i-am spus c am venit
din ordinul guberniului spre a cerceta motivul legrii slobodnicului
ori paznicului (obequitator) din Feldru in Rebrisoara.
Auzind aceasta popa, in fata numerosilor locuitori Rebrisoreni
adnunati, a s zic mare struint (zelussal) pi de
repetite ori: Nimeni nu e s jure pi mrturiseasaa.
Vznd noi c vorbele sale d curaj locuitorilor pi le att
renitenta, greu am putut indupleca pe un de incredere
(rudenie) a popii s-1 indeprteze dela noi.
Premitnd aceste raportm c in ziva urmtoare, in 14 Apr.
la chemarea locuitorii din Rebrisioara s'au adunat in mare
nurnr, pi expunndu-le actul bistritan despre cazul din Rebrisoara,
conform ordinului gubernial a pus intrebrile anexate, la cari lo-
cuitorii au dat rspunsurile aci insemnate. La descrierea faptului
(species facti) raportat guberniului au dat rspunsurile judele pi
juratii: Nichita Cotu, Grigore Mare, Ion Lica, Costan Voniga,
Ion alti mai multi locuitori din Rebrisoara.

www.dacoromanica.ro
 315

1. Slobodnicul ori paznicul Todor Zdrobu din Feldru

vidicului bistritan, ornduit incasseze impozite, este argatul
orasului Bistrita? in Febr. 1750 cnd a fost legat, a
venit incasseze contributii ori s'a ocupat cu alte chestii
particulare?
Ad. 1. Slobodnicul Todor Zdrobu din cu
alti slobodnici ornduiti pentru adunarea contributiilor pentru
alte servicii, este argat al orasului. Cnd a fost legat aci, inch
s'a ocupat cu adunarea contributiilor, dar nu sigur dac el
a fost numit de perceptor pentru de-a incassa in acea
contributiile, cki singur numai perceptorul cnd pe care
bodnic in care sat trimite. Nu obisnueste fac aceasta
cunoscut in scris stenilor.
2. Preotii bisericii de rit grecesc ce fel de congres au
atunci Rebrisoara? cine a chemat la popi pe amin-
titul slobodnic Todor spre ce scop, ori doar
a mers nechemat ?
Ad 2. vidicului valah bistritan s'au adunat aci in afa-
cerile ; spre ce scop nu tim, ci numai ei o Nici aceea
n'o chernat cineva pe la popi sau ; dar
crainicul satului raporteaz cu sigurant Todor Zdrobu de
sine a mers la Protopop. (Notandum : Aceasta crainicul o rapor-
chiar in fata noastr).
Ad 3. Ce fapt criminal comisese acel ; iar cel
ce a lsat s-1 lege ce motiv i-a obiectat cu ce
cuvinte l-a tratat?
Ad 3. Noi n'am fost la adunarea popilor, deci nn
alta dect ceeace am auzit dela amintitul crainic Vasile Alexi care
a fost prezent acolo.
chemat crainicul el urmtorul rspuns : Slobodnicul
Todor salutnd pe Ptropopul din Nsdud, acesta
l-a : Tu esti slobodnicul din Feldru ? La ceeace el a
rspuns : Eu sunk. Da tu afurisitule,
tu romneste, ori Acela
La aceasta Ptrupopul zise: Dar de suflet
cruce k Atunci preotul valah senior ori jurat din Sngeorz
scotind o scrisoare in fata soborului, o pune pe mask pe care
cetind-o Ptrupopul din Nsud, imediat se'ntoarse iarsi
slobodnicul Todor intrebndu-1 : Tu ai amenintat pe
din Feldru cu omor? (Notandum : Acest
Stefan Nimigean este dintre conductorii rsvrtitilor
triva magistratului bistritan). Slobodnicul Todor
aceasta.

www.dacoromanica.ro
316

4. Cine a ordonat lege pe acel slobodrtic, cine

legat, cu ce unelte, de ce 1-au timp a fost legat,
pi ce timp era: foarte aspru rece, ori mai moderat?
Ad 4. Noi am auzit dela (paracliser) pi dela amintitul
nostru crainic, se sfrsi discutiunea aceea Protopopal
lege pe slobodnic. 1-a pi legat casi de un
stlp subt un legndu-i picioarele cu pi a stat
legat ca o de or. (Notandum : Crainicul pi in fata noastr
a investigatorilor a descris in modul acesta faptul legrii aceluia).
Dar pi noi cari n'am fost atunci acolo o ci atunci n'a fost frig.
5. Cine a ordonat liberarea slobodnicului pi cine 1-a
liberat din lanturi ?
Ad. 5. Tot la ordinul Protopopului l-a liberat ftul, precum
raporteazA ftul pi crainicul.
. Dopice slobodnicul a fost liberat din fiare, ce i-a zis
Protopopul? Este adevrat ci i-ar fi strigat : lntindeti-1 la
pmnt pi trageti-i cincizeci de ? Dac e adevrat, atunci
la a cui interventie pi rugare a fost lsat liber slobodnicul,
fr btaie?
Ad 6. liberat slobodnicul din chernat
Protopopul in cas, cum zice crainicul, pi i-a : Vezi mii ti-
closule, tu s te porti neomenos pi necuviincios, s blastemi
pi dar nu plii Tatl nostru. Deci voi lsa si-ti dea dou-
zeci pi dou bete. Dar la interventia popilor pi stesti,
revenind protopopul, totusi n'a lsat
In 15 Aprilie 1760 ne-am continuat cercetrile in comuna
Telciu din vidicul bistritan. Chestia a fost cazul din Telciu ra-
portat guberniului. Rspunsurile le-au dat judele pi juratii : Blidar
Onul, Dumitru Homeiu, Toader Petri, Scuturici, Andrei
Buriac, Andrei Moldovan, Toader Ciugan pi alti multi locuitori
din Telciu.
1. In Ian. 1760 cnd comisarul confruntator Mihail
Werner a distribuit locuitorii telcieni rvasele
zitelor, cari oameni au reprosat comisarului ei pltesc mai
multi dare altii mai bogati ca ; pi la ce au ei
cu vorbele la aceea c sunt inpelati, ori c comisarul
e interesat pi n'ar impune pi inscrie contributiile cu dreptate?
Ad 1. E fapt c in acel timp, find ocupat comisarul cu dis-
tribuirea rvaselor pi repartizarea contributiilor, pi am auzit,
Docichi pi Voica lui s'au ei pres-
mai mult deat mai bogati, dar la ce au tintit, nu
Cu toate c i-am dat destule daruri (prezente, discretii) cornisa-
rului, totusi nu-i putem imputa, c n'ar impune cu dreptate con-

www.dacoromanica.ro
 317

2. Ce a rspuns comisarul oamenilor cari s'au ;

a zis c se pe dac-i ; ei au artat
pe cineva, ori cornis, de aceea s'au
mai descoperit alti anurne cine cu ce au
?
Ad 2. Comisarul a chemat in fata sa pe acei oameni prisi,
a lsat aduc i-a examinat, dar nu se fi dovedit
ceva nici nu cunoastem printre noi. (Notan-
: Noi aci i-am constrns exarninat cu cea mai mare
dare, dar n'au pe nimeni nimic, negnd ar fi
Mori printre ei).
3. Comisarul ce a cu felinarul in grajdurile
menilor, oare nu vite ascunse? cari I-au impiedecat, lovind
felinarul din mna crainicului losif a lui Todorut din Telci ?
Ad. 3. Este adevrat c cornisarul dupd a plecat im-
preun slobodnicul Ion Scuturici din Telciu crainical
losif a lui Todorut s caute cu lampa dupa vite ; mai
au mers la casa lui Vasile Cute. Dar sa fi dat de ceva
nu Stenii inc s sperieserk caci slobodnicul
Ion Scuturici de ziu i-a amenintat pe oameni va lega
contribufii. Deaceea sara nici nu s'au desbrcat, iar comi-
sarul felinarul, noi imediat am aprut la casa
lui Vasile Cute noi am lovit felinarul din crainicului.
4. Atunci pe slobodnicul telcian Ion Scuturici, care
pornise comisarul la cercetare, cine ce unelte l'au
btut, pentru care de tare I-au rnit, cari au
strigat vor bate de moarte pentruc i-a tradat; cari
dus de acolo unde slobodnicul a fost trntit la pmnt, la
a cui cas dus, acolo ce-au fcut cu el, timp l-au
tinut in fiare cum a de lanturile aceste; dup li-
berare sAptmni a la pat bolnav, cum s'a lecuit
ce a cheltuit vindecarea sa?
Ad 4. Noi I-am btut pe slobodnicul Ion Scuturici
cu bastoane, dar c n'a sngerat nici nu i-s'a rupt
vr'un os, au putut fi. Nu fi strigat cineva
bat de moarte. au trimis din Bistrita felcer (borbely)
care l-a vizitat numai la un brat a aflat lovitur mai mare.
Singur s'a sculat dela pmnt, trntisem, stenii prin-
dus la casa lui Ignat Moldovan, i-au pus pe
picioare, iar a doua zi la amiaz lsat liber la interventia va-
mesului, pe garantia unor in forma aceea, c s dea
sam satului despre anii a fost biru. Motivul faptei a
niei fat de acel slobodnic deriv de-acolo, primavara trecut

www.dacoromanica.ro
 18

si-a cumparat biraia pentru ani in trei rnduri a mai fost

birau impotriva satului. A fost foarte nemilos
a consumat el dijma, fnul satului alte venite apartiitoare
satului; le-a scos de pe oameni n'a dat samS satului. A fost
denuntatorul nostru la magistratul din Bistrita. a zcut
trei saptamni, dar nu c oare de dared ori de rusine. Felcerul
nu l-a legat, pe acela nici nu l-a pltit.
5. dup'aceea cari l-au amenintat cu omor
pe slobodnic?
Ad 5. N'am auzit dela nimeni astfel de arnenintri.
6. Dar pe comisar a voit cineva s-1 atace, hi limp
ce-I bteau pe Ion Scuturici? Anume pe Andrei Moldovan
cine l-a retinut s nu loveas0 pe comisar?
Ad 6. Nu fi intentionat Andrei Moldovan ori alt
cineva s atace pe comisar.
7. Dup btaia slobodnicului Ion Scuturici, cari au
mers la casa biraului, la cvartirul comisarului au declarat
rspund ei pentru btaia slobodnicului ?
Ad 7. Nu tinern minte ce am spus comisarului dup ba-
terea slobodnicului, dar noi trebue sam pentru
btaia suferit de Ion Scuturici.
8. Este adevrat ci pe ctiva Telcieni ceilalti locuitori
i-au legal, adic pe aceia cari s'au ci ei pltesc
atta contributie cit cei mai ? i-au legat,
din ce motiv au fac pe comisar ca s-i bat
ori s-i dea pe mnile
Ad 8. Este am legat pe dar pe
Voica lui Filipa nu l-au legat l-au tinut in arest a doua
zi, cnd i-au dus pe ambii comisarului I-am rugat
bat ori dea pe mnile noastre ca s-i batem ca pe denun-
ttori mincinosi. Dar cornisarul nici nu i-a btut, nici n'a lsat
batem, ci a ordonat fie liberati.
9. Cnd anul 1757 slobodnicul din
Mocod a fost Imbrncit in Telciu aci in casa de
atunci, umblase el s incasese contributii ? Durnitru a lui
Vasile Buriac cu alti din ce pricin l-au apucat de
pr? Pentru aceea a cerut dela ei contributia, ori pentru
alt motiv; au strigat ei il vor bate de moarte?
Ad 9. E adevrat slobodnicul Ciot din Mocod
a adunat atunci contributii, dar Durnitru a lui Vasile Buriac
n'a fost dator restanta de impozit ce i-se cerea. Ce-i drept
restanta sta pe tencusa tribal) lui, dar din gresal ori confundare
de nume s'a pe numele lui datoria altui din acest

www.dacoromanica.ro
 319

motiv s'au certat Dumitru Ciot, certndu-se numai ei

doi s'au in casa judelui de atunci. Pentru care incerare
legnd slobodnicul pe Dumitru pi pornit la drum duc
inaintea magistratului din Bistrita, dar in drum la Salva s'a
cu el, cum am pentru opt Maria Terezia).
Tot in 15 Aprilie 1760 am continuat cercetarea in
din vidicul Bistritii.
Chestia a fost incidentul petrecut satul La
au rspuns: Alexa Bobol jude, Costanu lui Miron jurat,
Ursul lui lacob, Mihail a lui Toaderu Andreichi. Vasilie Finigar,
Docea a Ursului Ion Mtu crainic, pi Irimie Borcocel,
cultori din satul Gureni, dac au vzut, ei aproape, ori
au auzit dela altii, adic despre cearta din chestie.
1. In lanuarie amil curent 1760 a fost dispus la voi
Vasile Rebrisorean, slobodnic argat (clare) ordpenesc din
Rebrisoara, spre a aduna impozite, pi chiar s strduia
acea cnd a suferit dela Onul Bumbului?
Ad 1. Da, a fost dispus ca cxecutor trimis la noi Vasile
Rebrisnrean in acel timp, chiar se ocupa cu adunatul
2. In acea Ian. slobodnicul Vasile Rebrisorean a
chemat pe steanul Onu a Bumbului la casa birului ca
aduc contributia? Prin cine? Pentru ce n'a mers la
cu ce s'a scuzat?
Ad 2. Vasile Rebrisorean a trims pe crainic s-i cheme pi
aduc pe la casa birului. I-a crainicul, dar
probabil nu toti au auzit strigtul. Nu dac Onul a Bum-
bului auzit ori nu.
3. Ducndu-se mnsusi slobodnicul Vasile Rebrisorean
dup el ce i-a zis lui Onul Bumbului? Onu Bumbului
cum a rspuns cu ce unealt I-a lovit pe slobodnic
de furios unealta s'a rupt in dou? Unde lovit
de tare vulnerat? din ce pricin a fcut-o Onu
Bumbului?
Ad 3. Pe slobodnicul Vasile Rebrisorean birul lsat in
casa sa a plecat cu crainicul Ion Mtu spre casele restantie-
rilor. Slobodnicul, urandu-i-se s stea singur la casa birului, a
mers la casa juratului Costan a lui Miron pi acolo a aflat pe
birul satului, pi dupce au beut vr'o cane de
bere,-,a ,plecat slobodnicul cu crainicul pe
din drum i-au lui Onul Bumbul ias (bujjk ki) din
pi s contributia in birului. Dar Onu Bumbului
a cu iesirea cciarunca gunoiul din grajd. Atunci
slobodnicul din nou a strigat s cci el nu poate sta aci
zile intregi, avnd aiurea de lucru. Nevenind Onu Bum-

www.dacoromanica.ro
320

bului, slobodnicul : Vino, sufletulg. Cu se

apropie de casei lui Onu Bumbul ; atunci acesta iesi din
grajd zise slobodnicului : da mum-ta, am eu bani
pi ti-i dau. Apoi merse in pi, lund banii, iesi din
cas. Atunci slobodnicul dela spate o bt
impinse pe Onul Bumbului, care intorcndu-se lovi pe
bodnic furca de lemn, ce o avea in mn, pi nimerindu-i bratul,
furca se rupse la acea lovitur.
4. Dup lovitur somat-a pe satului
incarcereze pe fptuitor, pi somat pi fortat s-i
prind, pentruce birul n'a fcut-o, n'au permis-o stenii,
nu s'a incumetat birul s prind pe vinovat?
Ad 4. Slobodnicul a pus pe masa birului dou
(bani) ca prind pe Onu pi cu aceasta a plecat spre
orap la ponos. Birul trimisese pe Onu Bumbului pe urma
bodnicului ca s-1 ajung Zagra se 'mpace cu el.
Dar Onu Bumbului n'a mers. ridia in
Bistrita, iar cnd dup'acea merse din la Bistrita
cu contributii un stean nmele Origore a Timocii, perceptorul
regesc incarcer pe acesta n'a fost detinut vinovatul.
Birul stesc in credinta cd steanul a fost arestat in Bistrita
pentru contributia, a plecat la oras. Sosind acolo, steanul
a fost eliberat, iar in locul lui a fost arestat birul. Stnd acesta
in Bistrita in arest patru in fine ctiva steni pe
garantia in forma aceea c pe vinovat cu toat siguranta
vor duce la Bistrita. Sosind birul s'a plnuit cum
duce, pi in fine pe Onul Bumbului ca s piece
el la binele fr' de-a fi legat. Au pi plecat pi in Mocod
au intrat la Macavei a Popii spre a-I de sfat. Acesta le sftui
in nici un chip s nu mearg la oras, pi nici
nu va duc birul, ci dac are cineva a face el,
caute in vidic. Onu Bumbului a acas, birul
a raportat chestia perceptorului regesc. Dup'aceea am auzit cd
Onul Bumbului s'a impcat slobodnicul, pentru lovitur.
In 16 Aprilie 1760 am continuat cercetarea in satul Mititei
din vidicul bistritan.
Chestia era, Aprilie 1759 cu o sAptmn de
unguresti, intr'o Duminec, cnd comisarul
confruntator veniser la Mititei doi soldati executori pi
nicul ori clret Ciot din Mocod, comisarul,
prvindu-si lucrul aci, pleca soldatii executori. Pe
amintitul slobodnic Dnil Ciot aci in Mititei. E
trebare acu c aci in Mititei pe acel Ddnild Ciot cine pi intr'a
1-a btut, din ce cauz, pi ct btaie a cptat?

www.dacoromanica.ro
 Au rspuns: judele Costan a Nichiti, apoi Vasile
gore Pop jurati lacob Lazar, Costan Fetinca, Dumitru Sacot,
Toader Oarz : Melentia lui Pintelei, locuitori din
Mititei.
Nota: Niciunul dintre acesti locuitori n'a
dentul, ci unul depune despre una, altul despre alta, povestesc
raporteazd general urmAtoarele:
In acel timp a venit aci comisarul Johann Pfingstgrf cu doi
soldati executori, a doua zi sosi slobodnicul Ciot
(cci comisarul luase calul). Dapace comisarul isprvi aci
lucrurile, impreuna cu soldatii executori, pe Ciot
las in urm, nu cu ce ordin. Ciot a beut apoi aci
in sat rachiu la steanul Dumitru Sacotd, apoi a mers la casa lui
lacob bnd acolo bere rachiu s'a Plecnd
de aci calare, dela casa lui Toader l-a vzut preotul nostru
Popa Partenie la chemarea popii Ciot a cobort de pe
cal a intrat in cas. Acolo a aflat pe Otel, pe care
cum auzisem, btuser Zagra Dnil Ciot solia lui.
Astfel dnd Dnil Ciot de omul ce era mnios pe el, ambii
beti, Dnil Ciot a-i adresa lui Toader Otel vorbe
necuviincioase sarnave. Acesta, ca omul beat, i-a rspuns
asemenea vorbe, din cari apoi certndu-se, Toader Otel apucat
de par pe Dnil Ciot, acesta pe Otel, s'au
bine, dar vrsare de sange n'a fost. In fine Toader Oarza, in casa
cruia la rachiul cruia s'a intmplat btaia, aruncndu-se
cei i-a desprtit. Lucrul acesta Toader Oarza in-
depunere sigil, ca s'a intmplat de fapt aa.
Isprvind cercetrile in intelesul descrierii fapteler con-
form ordinului guberniului, cu rdspunsuri, am redijat
acest raport bona fide semnndu-I provzndu-I cu sigilul
nostru in anul, ziva locurile amintite.
Jnosi Pter Fogarasi Istvn, asesorii judetului Dobca.

In edinta dela 19 Aprilie magistratul redijaz un act de

acuz in care guberniului c i dup publicarea de-
liberat-ului renitenta in districtul valah. Tot atunci se
adreseazd supremos officiales nationis saxonicalis
rugarea s-i stea in ajutor, dimpotriv se poate naste un
judiciu pentru
Aflnd in 21 Apr. dintre revoltanti ai distric-
tului au plecat la Viena, la curtea iar de

www.dacoromanica.ro
522

alt parte publicrii deliberata-ului dreptul

de apel ; magistratul s fie rugat secretarul
gub. Sam. Brukenthal, care tocmai se afla la Viena, ca s ariga-
jeze pe seama oraului un agent destoinic pentru purtarea pro-
cesului Valahii. Totodat Bruckenthal s intervin in chestia
fntnilor de saramur din district, s ctige amnarea
srii contributiilor vechi, ori chiar radiarea acestor.
Delega(ii Romnilor districtuali intr'adevr pi plecaser la
Viena, iar trecnd ca de obiceiu prin Sighet, aci vicecomitele Mi-
hail Balea de leud in 21 Apr. provzu cu pasaport pi scrisoare
de recomandatie, extrdate pe numele lui Cute pi a lui
Buoa.
In sIptmnile urmtoare continuau in district
despre cari in mare parte rapoarta oraului patentatul
Maxim din Apoi se la Moldova,
cari fceau mari griji magistratului pi erau urmrite pi sane-
tionate in modul cel mai barbar.
In 23 Apr. comisarul Johann Kleinmann prea pe judele din
Salva c nu i-a pltit diurna cnd aduna in sat restantele con-
tributiilor. Judele zicea stenii i-au interzis st plteasc
comisarilor, iar la afirmarea lui lacob Pavelea, prezent la
acea i-se confisc acestui calul, pn va fi pltit comisarul.
In 8 raporta morarul Nechita Moldovan dela moara
oreneasc din Nufalu c Dumineca trecut Maftei a Cosmi
pi Pinte Stupar au ridicat din lada morii 80 cereale
du-le sdtenii cari fuseser incarcerati in pi Tudor
a Cosmi, Savul Vermian, leremie a Rus Todor, Rus Mihai pi
Georgit Meter. lar in 12 lulie tot acel morar raporta
toarele: Ieri au venit la moar Marcu Brritii, Pinte Stuparu,
a Sptritii pi Popa Timochii ceilalti locuitori
exceptia judelui Tnase a lui Gavril Roiban, Blaga Istrtut,
Lupu a pi Todor Sptar, au rupt pecetile de pe lada
pi cerealele le-au Mire steni, exceptia unei prti
pe care au dus-o in bisericd a alteia care-i compete morarului.
i

Dup'aceea Marcu Brritii a cerut s i-se extrklea toate uneltele

morii, morarului i-a comunicat porunca protopopului ca
V. Arh. Nr. p. 55-88.

www.dacoromanica.ro
piece dela moar va fi instituit un all morar. In ziva
toare 13 lulie sosi in ordinal protopopului, scris in nu-
mele district ca primria satului s cerealele
afltoare in lada morii pi cu banii obtinuti s rfuiasa datoria la
i amenda dictat de comitat, deoarece districtualii cei-
lalti nu mai vreau s contribue cu niciun la datoriile
tractate, pltind pn acum prea destul pentru aceste.
In scrisoarea dela 12 lulie magistratul ii prima-
rului Klein, c decimatorul din Lechinta conspir cu Valahii,
deci ar trebui i-se
In 13 lulie raporteazA Ion Pope lea din Rodna c au
la el stenii Petru Croitor, Ion Filipoi, Istrati Filipoi, Ion Piora
i Gavril Bindea, pi au cerut s le plteasc 48 cota sa pentru
cheltuelile delegatilor la Viena. Au luat dela el ce
va plti.
In 15 lulie magistratul ordon strict judetilor s i-se rapor-
teze imediat dac vr'un districtual valah are de fug din
provincie ; dela acetia nu cuteze nimeni a cumpra vr'o moie.
Find tot incordate raporturile dintre ora pi districtul
mnesc nu e de mirare c din erau pus la discutie att pre-
tinsele drepturi ale oraului asupra acelui district i conditia

Romnilor districtuali. Astfel contele Gavril Bethlen, prezidentul

comisiei diriguitoare, in numele Maria Terezia,
in 17 lulie guberniului transilvan ordone ca in Septemvrie
52 fie prezentate toate documentele in chestia de controvers, att
din partea or4enilor bistriteni a districtualilor romni.l)
In jumdtatea a doua a lunei lulie se cazul gray pi
misterios un grup de bejenari la Moldova
chiar pi protopopul Anton din Despre se scrisese
dealt dat,2) rmne acum de notat, att despre intentiile
legAturile numitului protopop despre alte evenimente din
district - maicuseam in raport cu Cute - il informa in
acel timp pe magistrat des amintitul Maxim
din Nsud. Acesta denunta c Cute pe apa
Telciului i bani delegafia la Viena, apoi a
V. Arhih. Som. Nr. 13 p. 349.
2) V. Arh. Nr. 16 p. 71-74 78-79; apoi Nr. 20 p. 362-363

www.dacoromanica.ro
pe oameni casa lui pi sA-1 scoat din sat. lar
in 23 lulie, dupce pe protopop, pe popa Mitru pi pe
cavei a Popii din Mocod, adauga urmAtoarele :
ei de mine nu se feresc oamenii, eu le toate; numai
rog s nu vestiti pe mine
rna Voastre, pentru aceasta la nime. ce
va trebui Voastre numai prin scrisoare rumneasca trimiteti
cuvinte. $i m rog Tale s faci Mria Ta bine s-mi trirniti putintel
praf s m pot arta eu la Mria Ta cu ceva vnat, putintel (alice).
pe Protopop bine nu am al mai vedea. Apoi nra rog de-ti
putea pune mna pe luon a lui Lazure Cioti pe lacob a pe
frates'o acum iar se gat luon s la Sibiu. eu vini
tocmai capu meu, tot sunteti Mriilor Voastre pe
mine. Numai ce'mi mai trimite acum scrisoare sa voia Mrii Tale
apoi oi vini pe cuvntul Mrii Tale pe A Mrii Tale mai mic
plecat eu Maxim din Nesout. $i tot dela noi sunt ace$ti oameni
care sunt scri$i mai sus. Ca eu doresc m in casa Tale. 1760
lulie 23.
In 1 August raporteazA Nechita Moldovan din NufalAu in
25 lulie a venit din Nsud un valah Grigore porunca proto
popului s-i duc cele 50 mierte cereale promise acestui pentru
serviciile sale prestate in cauzele de proces ale districtului. Deoarece
40 mierte se vndukr, primi 10,mierte cu care noaptea.
In dela 4 August magistratul discut pi
privitor la urmAtoarele chestii : a) Fipanul grof Teleki pi baronul
Korda trimit in privinta Valahilor din Dumitrita, incarcerati
in pi Despre acetia magistratul, informat
de cAtre inspectorii c vreau s la Moldova, nu
rAspunde contilor ce va primi raporturi detailate despre
tentiile Valahilor prizonieri. b) Se statorete la caz oameni
din districtul valah se pe moii nobiliare, pmAnturile acelor
s se dea in administrarea prietenilor, cari la eventualA intoarcere
a celor mutati, au le restitue. Executorii sositi in pentru
incassarea vechilor restante, s fie expediati districtul valah,
unde s se publicatiile stenii au s plteascA dijmele,
vamsugg-ul 1) pi din fiecare au la ora.
d) se preparativele necesare la varnitele din Rodna.
citete ordinul guberniului privitor la incassarea salgamak-ului 2),
1) Taxa pentru p$unatul pe munti.
2) Taxele pentru intretinerea soldatilor.

www.dacoromanica.ro
despre care perceptorul Hennrich raporteazd n'a putut s se
incasseze hind dominiuk (Valea Rodnei) aproape evacuat. Se
se expedieze guberniului raportul lui privitor la Protopopul,
raport adresat inspectorului depertinentiei.
In 9 Aug. denunt Maxim Protopopul din Nsud
inainte de plecarea sa la Moldova a cu forta bani din
satele districtului valah, extorcnd (ausgepresst) astfel cali-
tatea satului cte 10, 12, 15 16 fiorini, sub pretextul cd i-ar
aduna pe seama cancelaristilor. Fat cu satele cari nu i-au adus
banii la terminul fixat a procedat asa, pe stenii cari voiau s
piece la Dej dup sare oprea nu-i
continue drumul ce nu suma repartizat pe
satul Mai mult au suferit din cauza aceasta satele cercului
din sus. Din banii adunati pe calea aceasta a dat ceva cancela-
ristilor, iar restul - banii si proprii - pus in
pstrare intr'o lad (Kiste). La plecare a luat toti banii la sine
a incuiat lada, tatl scurt dup'aceea voind s scoat
trebuintele casei ceva bani din negsind cheile, a
lost nevoit deschid lada forta, insd in ea nu era niciun
crucer. Tot denunttorul mai raporteazd un din
sosit cteva zile din Moldova, a spus a
pe Protopopul Dorna i a vorbit el. In 20 Aug.
preste din nou pe Popa Mitru, apoi mai altele magis-
tratului.1)
Spre a impiedeca procedeuri arbitrare, guberniul adreseazd
21 Aug. magistratului ordinul, cauze criminale,
de executarea pedepsei, s fie raportate curtii. Tot in acea zi
gistratul ordon ca satele Maieru, Rodna Sngeorzul sA
teased pnea pentru soldatii detasati la Rodna, pentru cari con-
form ordinului gub. dela 16 Sept. Rodna era obligat sA mai
furnizeze iarna 18 stnjeni lemne 78 funti iar vara
6 stnjeni lemne.
Inspectorul depertinentei raporteaz in 3 Sept. c la somatia
sa adresat stenilor din Sntioana sA plteascd dijmele, acestia
nici intr'un chip nu sunt aplecati s plteascd ceva
de ce se va tinea der ; le-a interzis
V. Arh. Som.. Nr. 20 p.

www.dacoromanica.ro
plata $tefan Nimigean, adaugnd vor vedea ce vor ceice
Sasiic.
In 9 Sept. cele 23 comune ale districtului valah adreseazd
guberniului o petitie in care roaga avertizeze pe magistrat,
ca acsta s inceteze cu persecutiile nelegiuirile Ro-
mnii vidicani.1)
In 17 Sept. spionul Glan face denunturi despre noul
primar Simion Capru, despre Popa Mitru pi steanul
Todor Granciu.2)
In 19 Sept. stenii ilveni a lui Precup pi Vrtolomei
grean prezent magistratului un ordin gubernial d. d. Dec.
1759, la intrebarea acestui unde a stat acel timp
rspund, ca tefan Cute adusese lama trecut ordinul din
Sibiu, de plecarea sa la Viena predete curatorului
bisericesc Vasile, care insrcin inmneze magistratului.
In 22 Sept. expeditorul ungar Ladislau o
scrisoare a fibirului Mara Laszl cu un
nial adresat acestui, ca viceppanul George
din comitatul Solnocul interior perceptorul Mich. Hennrich
din Bistrita s mearg in districtul valah s someze pe steni
s plteascd supracot (die Additaments) la taxa libertilor precum
pi ; totodat s informeze pe guberniu dac nucumva
districtualii stint impovrati cu impozite inadmisibile (mit unge-
bhrlichen Impoenen agraviret). Fibirul scrie are de s
la Mocod, unde fie chemati ctiva
din fiecare sat districtual. Inspectorul depertinentiei s publi-
catiile necesare. In 26 Sept. raportead perceptorul Hennrich ea
Valahii districtuali, cari se lung timp in Mocod,
categoric s presteze salgamalg-ul supradirte taxam capitisg,
de$i delegatii comitatensi i-au avertizat in tot felul. In
leremie Buc$a a declarat in numele vidicanilor acestea: Ei
despre acest impozit (Umschlag), pi Ex. Sa Gbor l-a
adus din Viena; gubernatorul le poruncise nu mai pl-
nimic de contributia regal. Cu toate acestea infor-
mndu-se stenii prin in Sibiu in chestia aceasta,
1) V. Som.. Nr. 13 p. 350.
2) V. Arh. Som.. Nr. 20 p.

www.dacoromanica.ro
 37
Sunt gata additamentum taxae capitis libertinoruml
pentru anul 1761, dar nicidecum pentru 1760 anii premer-
gtori.
In ziva de 26 Sept. magistratul confirm pentru
pe urmtorii judeti comunali Scridon a Torni, Mocod ; Grigore
a Popii, Mititei ; Tnase Bosota, Runc; Ion Lehaci, Zagra;
Varga, Poieni ; Alexa Bobola, ; Ursul a Ion, Suplai ;
Damian, Bichigiu ; Ion Barte, Telciu; Vasile a Georgi, Ilordou,
Partene a Titieni, Salva ; Simion Capru, Nsud ; Lupul Ciuti,
Rebrisoara ; Ion a Gavril Crciun, Rebra mare ; a Lazar
Vrarea; Origore Marcului, Ilva ; Maftei a Popii, Lesu; Oanea
Nicolae, Sngeorz; Andreas Todt, Rodna; Simiom Sntioana;
Pentru Feldru se confirrn ca primar slobodnicul Todor
la votarea pentru Valahul trirnis la n'au fost prezenti
toti stenii, apoi s'au mai constatat pi unele cazuri de mituire.
In aleser unii steni pe Cotoc Ursul, care ins
joritatea nu era rnutmit. De aceea se hotreste ca Marta viitoare
s trimit satul pe 3 Valahi mai destoinici dintre cari fie con-
firmat viitorul judet. in modul indatinat mnile pe
clabul Daniil pi rostesc astfel jurmntul. Dup acestea
noii judeti sunt aspru avertizati SS comunice inspectorului
tinentiei pe refugiatii in Moldova.
Tot in acea zi oreneti pi servitorul primarului
Bistritii inainteaz magistratului urmtoarea petitie: Se plie c hai-
ducul (paznicul) de a prirnit acum dela fiecare judet
sub titulo discretionisc cte 34 iar slobodnicul cite 48 cr.
Noii judeti nu vreau c considere vechiul obiceiu, deci
sonalul de serviciu roag s-si capete partea cuvenit. Rezolutie:
Noii judeti s mrturiseasc au pimit mai'nainte haiducii pi
slobodnicii sub titulo discretionis pi inspectorul depertinentei
s adune banii pi s-i pstreze la sine pn va fi examinat
pi constatat vechiul uz, cnd apoi se va dispune consecintl.
In Octornvrie cunoscutul Glan denunt din nou pe pri-
marul Capru din Nsud, pe Popa pi pe alti
Primarul orasului magistratului c Valahii din
Nusfalu au luat fo4a administrarea moara de acolo a
V. Arh. Nr. 20 p. 366-368.

www.dacoromanica.ro
32

ora$ului, sub pretextul et numai vor putea sAtenii

in Posmup datoria ce o au la contele Teleki Pl.
Notarul magistratului raporteaz c Feldrihanii sunt
de nemultmiti cu primarul Todor Zdrobu, instituit de
gistrat, inct Dumineca trecut - cnd oamenii ie$iau din
pi noul primar chiar intentiona s publice satului miele dispozitii
in modul ndatinat - faimosul (der berchtigte) Cute in
fata sat btu pe cu bta pn la snge pi
ordon s nu fie recunoscut ca primar. Chiar atunci intr in
un din Feldru in numele satului roag pe magistrat
sa institue pe altul ca judet in local lui Zdrobu, care e tnr,
inexpert, nu se pricepe la rvase, foarte srman satul nu
s'ar putea despgubi in cazul unei eventuale greseli la adminis-
trarea contributiilor. I-se aminte$te popii incidentul de Duminic,
pe care (Thorheit) nici popa nu-1 aprob. Primarul orasului pune
intrebarea ce rspuns sa i se dea popii, deoarece Zdrobu a
fost numit jurat in toata forma. Rezolutie: viitoare
s vin btrnii satului la crap pi cu ei inc doi pe cari satul
corespunzAtori, precum Todor Aceasta i se
munica popii care este demis. i ispectorul depertinentei
pe Zdrobu, c stnd astfel lucrurile, mai bine st
nunt pi s serveascd mai departe ca slobocinic.
Tot atunci Nusflenii roag s fie confirmat ca jude Ursul
Cotoc. Deoarece in Feldru s'a sfr$it att de chestia judelui,
magistratul hotre$te ca Ursul Cotoc s fie deci jude Nu$falu,
inst cu urmtoarele conditii : nu promoveze renitenta distric-
tualilor, s grijasa de venitele morii ca nu fie instrinate, iar
satul s restitue orasului pagubele de acum. Toate aceste
i se comunia in mod accentuat, iar Cotoc promite s fac tot
posibilul. Tot cu ocazie raporteaz inspectorul deperti-
nentiei c un cldit o cast cmp, de$i avea una
in satul I se impune noului jude casa din
a amain' in viitor s nu mai cuteze nimeni a lucra astfel,
fr magistratului. Unul dintre Nu$fleni, care a stat prins
in Posmup hind nevinovat a avut multe cheltueli pn'ce a fost
liberat, roag s
i se restitue pagubele suferite. I se spune c
baza procesului verbal dresat de oficiantii comitatensi aprobat

www.dacoromanica.ro
de guberniu, are drephil s cear dela adevratii vinovati
gubire pentru cheltuelile avute, pierdere de timp, etc.
In din 3 Oct. a magistratului se citeste ordinul gu-
berniului d. d. 16 Sept., care conform rescriptului preanalt,
se porunceste ca Nusflenii inearcerati Posrnusi s fie demisi
eu garantie, punctele cunoscutului deliberat nu fie exe-
cutate pn ce nu se vor expedia toate actele chestie la curte.
Actele se la oficiantii comitatului Dobca, sentinta inc
in lake se trimisese la (scris : Naszszal).
Apoi se ceteste alt ordin gubernial d. d. 16 Sept. impreun
cu un decret regal, in care Maiestatea Sa cere in copii autentice
docurnentele pe cari bazeaz Bistritenii jus ratione 23
gorum in districto valahico existentium spre a se decide ora-
culo Majestatico. Totodat Mai. Sa ordon locuitorii
tului district fie tratati, precum au fost gsiti tempore
, i s presteze toate in comun cu districtul

dup cum ordonase comisia reg. instituit debitorum delendorum

fine. Se decide ca documentele cerute imediat s fie expediate
prin guberniu din Viena.
Se prezent stenii Ion Zaharie a Dubri din Feldru
roag pe magistrat s se milostiveascd de a numi in locul lui
ca jude pe prezentul Todor Trut, conform
tregului sat. Zdrobu e foarte srac dac ar ceva la
ministrarea impozitelor, atunci satul n'ar avea dela cine fie des-
pgubit. lnsusi care e fat, roag fie demis din
slujb, deoarece vede et nu poate s convin (auskommen)
mai ales Cute, care numai de curnd in fata
bisericii a intregului sat l-a tratat in modul mai crudel
(grausam) cu lovituri, iar acas i-a insultat att pe el, ct pe
sotia copiii Rezolutie : Dup ce Feldrihanii sunt infruntati
pentru purtarea crudel, desi aceia se scuz c n'au dat ajutor
lui dup ce Zdrobu benevole renunt la postul de
jude, iar perceptorul reg. inc ca nu se amne con-
fruntarea din cauza judelui; magistratul hotreste ca Todor Trut
s fie noul jude, conditia poarte slujba omenie (red-
lich), s execute poruncile stpnilor (Herrschaft) adminis-
treze in contributiile, dimpotriv va purta toate pagubele.

www.dacoromanica.ro
330

Pentru revizuirea documentelor dem Publico zum Besten

gereichender und vorhandenen in cauza procesului districtul
valah, conform hotririi din Oct. se desemneazA senatorii Georg
Gunesch, touch. Bedeus unul dintre Deoarece munca
aceasta are dureze cteva zile, pe Bedeus va avea s-1
culasa mai apoi senatorul Paul Carl Klein a Straussenburg.
Rodnenii roag in 13 Oct. i se interzie crainicului din

mare de-a pertracta rezolvi cauze judiciare. Rezolutie: Crai-

nicul s nu mai fie numit jude, ci Burger, pi va putea dicta
pedepse in bani numai pti la 50 de aci in sus se poate
pronunta sentinta numai in Rodna.
Nsudenii cer in 18 Oct. alt jude. Rezolutie: Ex
tionibus in supplica allegatis SS fie propusi alti candidati,
dintre cari magistratul va confirma pe unul.
Haiducul Lupul se roag in numele celorlalti haiduci s
se 'mpart discretia primit dela districtului valah.
Sasii din lad incredintati incassarea impozitelor pe
nu voesc mearg acolo zicnd c probeze a face aceasta
cui trebue bani, cci ei nu se vor expune ca s li-se drme
casele. De alt parte magistratul in 25 Oct. interzice primarului pi
inch altor sasi dirt lad SS &rime casele Valahilor pe
cari acestia le-au cldit apa Ilvei pe hotarul ssesc. Dup
ce ledenii dau explicatia c au inteles numai casele ce se vor
cldi din nou, magistratul decide nu se mai permit cldirea
de case nou, iar cele vechi fie lsate in pace.
In 27 Oct. scrie crciumarul orsenesc Peter Roth din Rodna
c Nimigeanu (Cute) din intentioneaz s-1 alunge
din drcium. Rough pe magistrat s intreprind toti pasii nece-
sari ca numitul fie (handfest zu machen).
Conform unei a comisiei diriguitoare adresat per-
ceptorului reg. Hennrich, Valahii districtuali au rmn eo
statu in care au fost tempore manipulationis. Pe titlul de
terese s nu se incasseze dela Valahi nimic ce nu se va
dovedi pentru scopul acesta > insuficienta fondurilor domestice alo-
diale. Impozitul salgamal au ins s-1 plteasca districtualii ca
ceilalti contribuabill din Tot in chestia diverselor impozite
perceptorul Hennrich in 31 Oct. dela amintita comisie o

www.dacoromanica.ro
 331

scrisoare in care se c sub titulo necessitatum pagen-

sium. s'a repartizat pe satele valahe o contributie mai mare dect
era admisibil, aceasta de sigur numai spre commodo et utili-
a oficiantilor.
In 3 Noemvrie cere Sam. Bruckenthal documentele privitoare
la chestia Valahilor le promite Bistritenilor ajutor in cauz.
In 4 Nov. raporteaz Lupu Hordoan c in 2
Ion Floroae din NAsud Lazar Vrrean din Rebrisoara au venit
la Sntioana le-au artat stenilor, cari tocmai iesiau din bise-
rick o scrisoare mare cu pecete regal, zicnd : e drep-
tatea noastr, primarul Bistritii a primit una e citat la
Viena impreund cu noi districtualii. Deaceea fiecare cas are s
dea cte 8 grosite pentru cheltuiala drumului, cci din fiecare sat
al districtului trebue sd piece un delegat la Viena, i afar de
aceia 7 la Sibiu. Cei doi trimisi au in Sntioana 30
Fibirul Ladislau Mara le scrie in 5 Nov. Bistritenilor c el
primise dela guberniu ordinul s publice in districtul valah s
avertizeze pe Valahi, au de pltit impozitul salgamak. Fcnd
el inc'odat la guberniu in aceast chestie, n'a primit
niciun rspuns, deci crede c nu mai e nevoie de nido publi-
catie. - La primirea scrisorii lui Mara, magistratul imediat rs-
punde aceluia c n'a primit rspunsul guberniului, ar
fi necesar s se conformeze ordinului anterior, deci Mara s dis-

magistratul -
pun cnd s-1 astepte druta in Budac, cci - adaug inc'odat
nu s'a auzit sA se fi retractat amintitul ordin. Tot-
odat s i-se scrie guberniului cA deoparte orasul primeste
dine conform cror n'ar fi s se scoat din districtul valah impo-
zitul pe cap, dealtparte are sA se msoare
dupA impozitul pe cap.
PrcAlabul garantase pentru 111 Rh. contributii
de pltit din partea judelui din Rebrisoara. Expirnd terminul,
perceptorul Hennrich cere executie.
In 6 Nov. magistratul discut asupra documentelor de inaintat
in chestia districtului valah renitent. Primarul pune intrebarea :
dac ar fi se copieze trimit curtii privilegiile, mai ales cele
conferite de regele Vladislau, in 1494, indicate in nota Rhorma-
niana expediate inc'odat mai 'nainte cancelariei curtii, im-

www.dacoromanica.ro
332

preuni transcrierile altor privilegii ca cele ale incorporationis<

pi cultura ; ori doar si se expedieze numai

cumentele scoase de Gtsch, numitele statutionales <.

gistratul att curtii pi guberniului pi lui Bru-
ckenthal si li se numai actele cari privesc die Donation
und Statutionc, Bruckenthal le cere numai pe aceste.
cAci pi
Mara in 10 Nov. magistratului a
fost in Mocod, dar a vorbit numai cu 5 Valahi, cari la intrebarile
lui n'au raspuns aproape nimic. In acetia se
executorii de dare le trag oamenilor pielea ; chiar parcurg
intr'o zi 10 sate, totui dela fiecare sat pretind cte 18 S'au
mai mult impotriva cornisarilor Schneider, pi Bressler.
Deci neputnd ispravi ceva mai de i-a citat pe Valahi din
nou pentru ziva de 14 c. rind pi trimit pe cineva la
fata locului. i se scrie lui Mara slobodnicii n'au putut fi
in Mocod.
Dintr'o noti a primarului Klein spionul din
Nsiud adresase acelui cu data 11 Nov. o scrisoare in care i
urmAtoarele: Iti raportez Mriei Tale stefan Feldrihan
(Cute) cu doua a fost - singur -
la noi, ceea ce am voit si pi anon) numaidecat printr'un de in-
credere, in scris. Acel a pi ateptat la 2 ore
cu scrisoarea mea anticamerA (Vorhaus, la primar in Bistrita),
iar cnd s'a aflat cine e pi de cine e trimis, nu i s'a permis
si intre la Ta. Acum numitul iarip e in jos pe apa
Telciului, unde bani pentru intenfionata sa cdldtorie la Viena,
pi pe oameni ci de va cuteza careva dintre ei
in fata judecatoriei din ora$, acelui imediat
casa, i-o pe care pi s'o arunce pe apa. fi venit de
mult la Maria Ta, daca nu m'ai teme de aceasti
Stefan m'a tras la raspundere (zur Rede gesetzet) inaintea distric-
tului ci pentru ce am fost in Am ci dei am fost
acolo, n'am (verklaget) pe nimeni. Acum a poruncit
apriat (ausdrcklich) satenilor notri, de voi cuteza si mai merg
inliuntru (la ora), momentan si-mi &rime casa si mi alunge
din sat. Spune a poruncit alit Excel. Sa gubernatorul
pi Director.

www.dacoromanica.ro
 333

Deoarece in 14 fibirul Mara trebue s fie in Mocod,

in rndul trecut nu fusese expediat acolo nimeni din partea
gistratului, acesta hotre$te in 12 Nov. s delege pe senatorul
Georg Decani ca s piece la Mocod pi s duc cu sine tabelele
de control. In ziva urmtoare, in 14, vine vt$elul Binder
cu vestea c Ladislau Mara nu e Mocod, deci Decani
dac ar fi consult piece acolo. Magistratul decide c Decani
piece negre$it s astepte pa Mara acolo, deoarece dis-
trictul valah e convocat. In 17 Nov. in delegatul
Decani din Mocod pi raporteazd c Valahii districtuali refuz
plteasc salgamale-ul, dovedind din nou renitenta
nat, despre ceea ce altfel va raporta pi fibirul Mara.
Directorul cauzelor fiscale le scrie Bistritenilor despre pln-
soarea Valahilor districtuali c Sa$ii nu voesc s se conformeze
ordinelor guberniale ; iar 18 Nov. ii trimite magistratului suplica
unor Valahi din comitate precum ordinul su ca acelor Valahi
li se acorde locuri de in districtul valah. Tot aceasta
chestie protonotarul Anton Domokos, accentund jus
perpetuum der Sachsen in fundo regio.
Intre Rodneni pi Ilvanii Mari in continuu se iveau cauze de
ceart, pi ca s se vad ingerinta magistratului in afacerile
nilor districtuali, aci urmtorul caz: In din 18 Nov.
magistratul rugarea Rodnenilor ca crainicul din Ilva Mare
nu fie numit dintre stenii ilvani. Dimpotriv Ilvanii se roag
ca crainicul s fie am de al Magistratul e de prere s r-
mn pe hotarirea anterioar, adic crainicul s fie ilvan,
dar s i se reduc (einschrnken) atributiile. Deoarece inspectorul
depertinentei propune s fie ascultate ambele partide, se
procede in felul acesta: Chemati in fata magistratului, Rodnenii
sustin pro jurisdictione et pretensione sua c de cnd Ilvanii au
crainic, ei nu promoveazA serviciul donmesc (Herren Dienst).
Ilvanii la rndul excesele pe cari le-au
svr$it Rodnenii fat ei, ceea ce a indemnat pe magistrat se
le desemneze care contributiile pi s le duc la
Rodna. Cnd veneau la executii, le luau Ilvanilor sume
mai mari de bani, apa sub perceptoratul lui Paul Carol Klein
crainicii rocneni le luau 3 ori pi mai multi fiorini pe deasupra

www.dacoromanica.ro
334

Li s'a ordonat restitue banii ilegal incassati,

acum n'au fcut-o. cu putine exceptii,
s'au restituit acei bani, alti bani nu s'au dela Ilvani
afar de 15 den. pentru un jurat cu ocazia certelor de
hotar. Magistratul someaz partidele s se invoeasc sine pi
mne dimineata s gseasa o modalitate ca nici jurisdictia
Rodnenilor, dar nici interesele Ilvanilor s nu fie pagubite. In
19 Nov. Rodnenii declari c permit Ilvanitor s un jurat
dintre ei, care crainicul din Rodna si adune impo-
zitele. vor da crainicului intertentia, e bine ; dac nu,
crainicul ipi va lua cu sine mncare in deseag. Ilvanii pi acum
roag s se pstreze vechiul obiceiu, cci Rodnenii iau de pe ei
prea mari amende. In special Simion Boca se plnge c pentru
schimb de proprietate Rocnenii le iau cte 3 monede 17 cr.,
apoi pentru fiecare piatr de hotar pltesc 25 Rodnenii
afirm din btrni s'au luat pentru un aldma$ cte 3 mon.
17 dar fr tirea inspectorului depertinentei peste tot nu
se face nicio schimbare in proprietatea de pmnt. In sfrsit
gistratul hotreste conform prerii propunerii Rodnenilor,
amenintarea oponentii pi capii renitenli (Hauptrdelsfhrer)
vor fi adu$i in ora$.
In 19 Nov. dup cetirea raportului lui Mara privitor la cele
petrecute in Mocod, senatorul Gunesch informeaz pe magistrat
c tefan Nimigean a Mzpiedecatpe slobodnici adune impozite i-a
amenintat co moarte. Tot Gunesch in districtul valah can-
celari$ti din comitate fac interogatorii fr ca ora$ul fie reprezentat
prin un regio ex parte nostri , ceea ce violeaz privilegiile ssesti.
Primarul raporteaz tot atunci, ci Valahul din Nu.$falu care
ii neplceri magistratului pentru casa sa afacerea
chiar pi instantelor superioare, acum a fost escortat ca fost iobag
a lui Kemny Gergely, cu fiul su care la cererea lui
Kemny deasemenea a fost extrdat.
In 24 Nov. se plnge inspectorul depertinentei c-i merge
foarte greu alegerea slobodnicilor dac ar purta sabie, ar
avea mai mult curaj (mehr Mut pi ar pi servi mai bucuros.
Rezolutie: Att vtseii clri ct pi slobodnicii poat purta
arm, adesea duc cu sine scrisori importante bani.

www.dacoromanica.ro
 335

Tot amintitul inspector magistratului per-

ceptorul Hennrich alege pentru sine pe cei mai buni dintre
bodnici pi apoi nu le plteste leafa.
Se vede c prclabul care garantase pentru restul
de contributii de cMre sus amintitul primar din Rebrisoara,
era acum amenintat fie executat. Perceptorul nu-i da rgaz,
afirmnd c a garantat de solvendol, iar primarul sustine cd el
a rfuit toate contributiile nu intelege cum de datoreaz o
apa mare, n'a retinut pentru sine nimic. Rezolutie: Judele din
Rebrisoara e dator s contributia restant, dacd nu poate
dovedi cd el rfuise datoria, care n'a fost in catastife
de perceptor.
Slobodnicul Seni a Ursului in Nov. c a fost
prezent la uciderea stupilor orasului, pi e suspect c nu departe
unde s'a scos mierea, 14 el intlnise
pe Nimigean din pi pe Ion Floroaii din Nsud,
amndoi car. Tot acel slobodnic denunt c Stefan adund
dijmele de cereale care se mai gsesc pe la oameni; apoi mai
adaug c cu prilejul incassrii impozitului reg. pri-
meste dela stenii unei comune 6 , font pne pi font
carne pe zi; merge pentru in vr'un sat, nu ca-
pt dect bti.
Perceptorul Hennrich primeste dela guberniu ordinul s ia
imediat msuri impotriva tinuitorilor de impozite (celatores) din
Telciu. Inspectorul depertinentei recomand s fie chemati pi inte-
rogati in oras, rezultatul s se comunice guberniului.
In Decemvrie soseste ordinul guberniului privitor la ciuma
in Moldova; granitele au fie sever pzite de pliesi. Locote-
nentul vrea sp pedepseasc pe contravenienti,
dar magistratul protesteaz afirmnd c acel drept ii compete
numai lui.
Perceptorului Hennrich i se comunic in 2 Dec. c judele
din Rebrisoara se prpdeste de fric carcerul orasului unde
detinut. Mai bine fie liberat garantie, cci altcum n'are
s plteascd drile restante. La observarea perceptorului el s
tine de care poate garanta, magistratul accentueaz erorile
fcute in tabelele de dare. Hennrich rspunde aceasta e treaba

www.dacoromanica.ro
comisarului de control, nici acesta nu poate insemna in tabele
ceeace nu a fost rfuit. Magistratul replica perceptorului
dele are 55 incasseze multi bani, tabele nu s'au
impozitele rfuite cu atAt mai putin interesele, corijarea s'a
amnat prea lung timp; deci judele att de inspimntat,
nevinovat, ar fi mai bloc s se libereze judele cu garantie,
deoarece din cauza absentrii comisarului de dare nu se poate con-
stata situatia precia In sfrsit perceptorul Hennrich accept pro-
punerea magistratului.
Din Telciu primeste magistratul in 10 Dec. c amintitii
celatores citati nu voesc s piece la oras, de vor fi
incarcerati. Perceptorul Hennrich spune nu i-a supus
tului, deoarece au mrturisit fapta, observarea ca din
pricina cassa nu are cine ce chiar daca
ar fi ei ai draculuig.
Guberniul do.enest in 13 Dec. pe magistrat, deoarece nici
pn acum nu i-a trimis copiile veritabile ale privilegiilor
pi maicuseam copia statutului din 1475.
Dintr'un protocol magistratual din 18 Dec. aflm cprotopopul
care trecuse cu alti bejenari Moldova, acum intorcea
acas, ce 7 sptmni sttuse la carantina din
Tot in 18 Dec. se prezent la magistrat Todor
Timandi, sosit din cu vestea o comisie investigtoare
districtul valah. Calugrul aduce sine dela
Grigore Major prepozit Blaj , o scrisoare, in care acesta
cere Magistratul nu poate extrda niciun
salvconduct, deoarece actuale nici chiar el
insupi nu se simte in sigurant
In 20 Dec. raporteaz slobodnicul Onul a lui Ignat din
brisoara urmtoarele: Plecnd el spre Nsud cu scrisoarea
gistratului preotului valah Maior, a pe
$tefan Cute care i-a strigat aspru Esti slobodnic? Nu ti-am spus
s te de slujb? Iti spun de ultima dat ca de mai
esti in 8 slobodnic, atunci las aprindd casa te
Nu ne mai trebue slobodnici, nu-i mai suferim,
gistratul n'are s ne mai porunceascd. Apoi pi mai tare a strigat
1) V. Arh. Som.. Nr. 16 p. 78-79.

www.dacoromanica.ro
Cute lege, sd-I bat pi tasca, numai apa se va
lepda de slobodnicie. Protopopul substitut a tinut Cute,
i-a zis so arunce tasca s pe partea celorlalti sateni,
cci va fi btut. El nu s'a invoit, invocnd pe
magistrat guberniul, care l-au lsat in pace. Toate acestea
le-a imprtsit cu tnguire pi preotului Grigore Maior, care
i-a rdspuns c venit s se .

In 21 Dec. confirm cele raportate de Onul pi slobodnicul Nicolae

din NsAud, accentund in deosebi amenintrile lui Cute.
Altminteri toll slobodnicii din solda orasului se plng
sunt continuu d Cute 40 cari
sofesc, neincetat somati s prseascA slujba orasului
pe partea tumultuantilor districtuali.

1761
Mare teamA de Cute Atacurile districtualilor - o comisie
Bethlen-ianA - Sosirea generalului Buccov - Acuze replici - Din
memoriile lui Heydendorf - Inechitatea com'siei Bethlen-iane - Prin-
derea incarcerarea lui Cute - din - Goana dupA
capii revoltantilor

Evenimentele acestui an ne prevestec cd de desrobire

a Romnilor nostri trebuia s se apropie de oarecare desnodmnt.
hotrit a districtualilor exaspera pe bistriteni,
inct acestia se dedau acum la actiuni pi mdsuri mai arbitrare
ilegale; iar de altparte curtea din Viena s se con-
ving cd ad nu mai putea fi vorb de o ori chiar de
o suprimare a revoltei Valahilor vidicani. Atunci Maria
Terezia cu crmuitorii monarhiei avur inspiratia norocoas de-a
curma cearta diferendul dintre cele neimpOcate,
infiintarea granitei militare nsudene. Romnii tinutului nostru
prin acesta treceau in serviciul sever pi oneros al statului,
dar de robia indurat timp d mai multi secoli. la
realizarea acestei transformri vidicul avea s incA prin
multe incercdri.
Magistratul Bistritii intentiona acum s punA mOna pe con-
ductorii vidicanilor in prima linie pe tefan Cute care era privit

www.dacoromanica.ro
de Sasi ca autorul tuturor relelor. Ca despre aceasta
servi insemnrile protocolare ale sedintelor magistratului, din 2-7
lanuarie, din cari aflm urmtoarele:
Primarul raporteazd ci deputatii valahi au adus cu sine un
ordin din Sibiu ; apoi propune c in reni-
tenta valah, -- cum se aude - cu 20
soti cutreer districtul pi adun restantele dijmelor ; s se expe-
dieze guberniului un nou protest pi s se expun cu aceast
ocazie executiile pentru dri ar fi mai bine s se
neze comandantul garnizoanei orasului, el ca persoan mili-
tari mai acomodat spre acest scop.
pi ceteste conceptul de expediat la Sibiu
la adresa gubernatorului pi a guberniului. Continutul acelei este
in rezumat urmtorul: La ordinul comisariatului suprem provin-
cial in chestia incasrii restantei vechi de 500 Rh., operatia
executii svrsite de comandantul garnizoanei cdpitanul Makray
cu un caporal pi 4 soldati a reusit in apa msur, inat numai
din cele dou sate valahe Sntioana Nusfaldu s'au incassat
acum 433 Rh. Amintim acest fapt numai pentru ca in. guberniu
se convingi cum abund banii restantelor la Valahii vidicani
renitenti, la cari nu cuteazd mai mearg comisarii executorii
find amenintati cu moarte. Deci ar fi consult s se
executiile, maicuseam ale restantelor vechi, prin militie care
renitenti ar afla ascultare pi ar putea s promoveze alte ser-
vicii publice. Mai raportrn guberniului Ion a Florii din Nsud,
pi Lazar Vrrean din Rebrisoara au mers in 2 Dec. a tr. la
tioana pi chiar cnd iesiau Valahii din biseria le-au artat acestor
o scrisoare pecete mare zicnd in ea se gseste dreptul
copia scrisorii o are in mini pi birul Bistritei, care ca pi ei
Valahii, e citat la Viena. Pentru cheltuelile expeditiei la Viena sunt
repartizati pe fiecare cap cite 48 den. pi susnumitii au incassat
in Sntioana 30 f I. Cnd s incasseze acesti bani pi in
Nusfalu, dela o femeie ceruri pi aceasta le spuse
ci a pltit contributii pi n'are bani, susnumitii o o chi-
nuir pi cmasa de pe ea. Corifeul rebel Nimigeanu alias
Cute din care acum a umblat de vr'o trei ori
Viena, s poporului necioplit pi prost c el i-a

www.dacoromanica.ro
 pace absolvire dela orice servidu contributie,
exceptia drilor regesti. la vidicul an dolman
nemtesc pi cu o apoi armat pi de oameni armati,
dad ordine ca pi apoi cu moarte
pe ceice ascuttarea. Pe cei 10 slobodnici din vidicul valah,
cu execuliile contributionale efectuarea diver-
selor porunci, Cute vrea s-i degradeze, persecut pi-i
cu bti, moarte distrugerea caselor, dac in timp
de o nu vor renunta la posturile pi vor continua
s stea la dispozitia Bistritenilor. In 27 Dec. a. tr. se raportase
e amintitul Cute a ordonat la 40 oameni s pe
slobodnicii Nica Butaci pi Pinte din Salva s-i despoaie de
funclia pi s-i determine a i sluji lui Cute pi a tri in
gere cu vidicanii. Pe unul nu I-au gsit acas, cellalt,
vznd intentia oarnenilor trimisi, a fugit ; atunci ace$tia au prins
pi pe un al treilea slobodnic, pe Senie din Salva, pi atta
l-au chinuit, pn'ce a jurat nu va mai asculta de magistrat, va
renunta la slobodnicie pi va duce de scrisorile pi
ordinele lui Cu'e, ori unde vor trimite. De atunci acel slobodnic
nici n'a mai venit la serviciu in ora$. Mai departe numitul
Cute alodiale cum a fcut cu
stupina pi altele, despre cari relataserm guberniului. De curnd
a pus mna pe putina dijm a skmanului ora$, vidicanilor,
cari nu vreau s'o extrdea, le ori alte vite. Multe ar fi
faptele necuviincioase ale acelui orn, daca am indrzni s mo-
pe in. guberniu cu descrierea De aceea ne repetm
rugarea ca guberniul s afle modul de-a impiedeca pe acel
rifeu rebel pi pe ortacii si dela comiterea faptelor scelerate cari
pgubesc pi cauzeaz cheltueli pi prpd vidicanilor. Apoi
Ex. Vstre s binevoiasc a ordona cpitanului Mkrai s small
executie, dac nu mai mult, putin att ban dela renitenti,
ca s putem cumpra 20311/2 cubuli de gru cu cari de
mult magaziei regesti, cci poporul rsvrtit nu mai vrea s pres-
teze nimic in contul restantelor in cereale.
Tot in acele din 3-7
gistratului c s'a gsit omul care se pe Cute, dac
va primi o rsplat bun. Deoarece tefan cea mai mare

www.dacoromanica.ro
neliniste in districtul valah, irnpiedicd serviciul incassarea
drilor etc., magistratul hotreste s i-se permit respectivului orn
ca gratificatie un galbin eventualului ajutor un florin. Este
chemat sasul Herzog, i se spune la caz de poate preda
(liefern) in cteva zile pe Cute in mnile magistratului, atunci pri-
meste remuneratia de galbin. Rzgndindu-se, Herzog observ
o face aceasta, atunci nu-si mai poate fata in acest
tinut, pe doi Valahi : Nica cdror le-ar prinde
bine galbinul oferit. Chemat inaintea magistratului, slobodnicul
Nica la intrebarea ar fi in stare s bona modalitatec
pe Cute, rspunde afirmativ, de va avea un sot bun: pe
Li se promite inc'odat gratificatia statorit li se
opereze cu precautie discretie.
Arnintitii doi trdtori insd nu pond usor mna
pe Cute, intentia meschin a Bistritenilor fu deocamdat z-
drnicit prin urmtorul fapt : In pdd expediate
berniului curtii, se vede cd magistratul pomenise de o even-
tual incarcerare a lui Cute, pe neasteptate primi dela guberniu
un decis d. d. 19 al cancelariei aulice Transilvane din Viena,
in care aceasta guberniului din Sibiu, din scrisorile
Bistritenilor e informat despre sceleratul individ Cute, pe care
Valachii vidicului bistritan in cteva rnduri l-au trimis la Viena,
care din nou att pe Valahii districtuali magistra-
tului. Numitul seductor imediat ar putea fi prins prin aceasta
s'ar curma consecintele uneltirilor sale, continu decizia
porunca Sale n'are
nimeni voie chestie. Deci e necesar s se obtin
permisie ca poat fi prins, judecat pedepsit acel impostor.
Alte In 3 lan. raporteazd Nechita Cotului din
brisoara preotul misionar Grigore Major insotitorii sii le-au
interzis oamenilor s-si ingradeascd satul. Tot au fcut
Nsud, adaugnd cd la caz vor aduce grmdi ei paie
pe garduri le vor arde, dupcum spune slobodnicul Lazar.
Parclabul Georg Gunesch se plnge in 14 16 lan. la
citare slobodnicii nu mai vin in ; au venit in fine trei,
acestia spun greu vor mai putea servi, se de
Cute. Asernenea nu vin nici prirnarii din Nusfalu Santioana

www.dacoromanica.ro
eu de ddri, tot de fric, cci Cute le-a luat

In cursul lunei lanuarie Romnii ridicar plnsoare la

guberniu pentru procedeul urmat de maicuseamd de
Peter Theil, la incassarea Petilia districtualilor o trimite
berniul in 29 magistratului, cu ordinul ca trateze cu
cdci in modul acesta numai focul in de mul-
comi nurnai instrineaz pe oameni ; poate astepta dojana Mai.
Sale ; cere in fine raport veritabil detailat. Ordinul in original
este :

Sacrae Caes. etc. Nomine! Prudentes etc. incrementum! Az Dis-

trictusban 23 falubeli lakosok minm hallaltlan terheltetsekHil s Exac-
tiokrol panaszlottak lgyen a Gubnak, panaszoknak itten mssbol
vebben meg rtheti kgytek, melyek ha ugy vadnak aminthogy hiteles Inqui-
sitoriujokkal kszek is azoknak vlsagt megbizonyittani, ugy tapasztalja a
nem hogy kvnn igyekeznek kgytek rendes administratio modgyval
maghoz vonni s subordinatiojt hatahatosan munklodni, effle illetlen
Exactiokkal magrol szntszndkkal idegenitti s a mostan fen forgo egyet-
netlensgre engedetlensgre tbb tbb alkolmatossgot szolgltat, mivel mind
azok a fel lobbant tiizet nem oltyk hanem gyarapityk. Annak okrt
a Vdak igen terhessek lvn ugy annyira, hogy ha megbizonyitatnak mltn
vrhattya kgtek Flsges Aszunknak plds animadversiojt, parancsoltatik
kgytnek authoritate Gubali serio hogy mindezeknek jl vgire tizen-
td napra legalbb magt ezen nehz vdak aloll kimenteni s minden
dakrl a Gubmot oly valsaggal tudosittani el ne mulassa, hogy a vdakkal
edgytt kgymetek mentsge s respective tudosittsa is Flsges Udvarnak fog
repraesentaltatni; addigis pedig mig elenne praeter Contributionen per Con-
frontationem inflictam minden Exactioktol supersedljon s msoknak
is a fls cselekedni ne engedjen kgytek. Sic factur etc, Cibiny die 29 lanuar
Lad. Comes Kemny Gub. Alexius Cserei, secr.
In 21 Ian. se plng locotenentul pliesilor a
tras in mod cordonul, inct stenii un mai pot merge la f-
netele Linia e tras dela Gura inct oamenii nici
la vntoare nu se mai pot duce.
In 28 lan. sunt citati la : Onul a Ignat, D-
nil Ciot, Seine Salvan, Rebrean, Nica Butaci, Nicolae
sudean li se pune intrebarea dac voesc si mai serveascd,
deoarece la repetite somatii niciunul nu s'a prezentat, deci se vor
altii in locul Slobodnicii rspund c voesc s serveascd
vor fi intru toate asculttori. Indat dup'aceea in 7 Febr.
6

www.dacoromanica.ro
raporteag depertinentei, cd Cute tdrit de
pe Dni l Ciot din Mocod pn la Mititei, uncle a voit
msoare bete, dar la rugarea alor 7 chezei in sfrsit l-a lsat
liber. sd-I pedepseasc pe pentruc acesta promise or-
enilor serveascmai departe ca slobodnic. Tot asemenea
ptesc alti slobodnici, dar mai aspru trateaz Cute cu Onu a
Ignat din Rebrioara, despre care vidicanii zic c este mai
urgisit are multe pe Toate aceste date le adun magis-
comunia in 21 Februarie guberniului. Denuntiul e
le
dreptat maicuseamd impotriva lui Cute despre care se afirm c
co popii, apoi c rostete fraze ca aceste:
Nu mai vidicul ci pen/ru noi apa Rodnei.
Eu sunt Voevodul Moldovei nu-mi porunceste nici magis-
tratul gubaniul, ci numai
Tot in din 7 Febr. raporteaz inspectorul deperti-
Macavei a Florii a vndut casa lui Vasile Corne din
Mocod fiului din Nimigea ungureasc; apoi doi pliei
intentioneaz s-1 in Nsud pe protopopul din Uifalu.
semnificativ ordinul guberniului conform caruia magis-
tratul s trateze contraventiile Valahilor aa, ca cnd nu le-ar
vedea auzic Un alt ordin, pe care il aduce Samuel Trk
se citete in din 8 Febr. in prezenta arhidiaconului Popa
Dnil i a mai multor Valahi, se refei la plnsoarea districtua-
lilor impotriva comisarilor Bressler Theil, cari pretind
dela sate prea mari diurne.
Tot in din 8 Febr. se prezent in oarecare cauz
ctiva Sai din lad. Li-se spune atepte pace va
toarce primarul din Sibiu. La plecare sasul Pifer injur romnete:
in suflet, s ne dea crti afar ! Servitorii dup el,
dar pot prinde.
In 15 Februarie magistratul le cetete inc'odat cornisarilor
Bressler, Theil Sam. Weber ordinul gub. privitor la plnsoarea
Valahilor pentru diurnele prea mari. Comisarii sunt somati s-si
inainteze scris aprarea s la acuze, cci la caz
contrar vor avea de suferit.
Slobodnicii se plng in 29 Februarie c mergnd la percep-
Magistratul scrie in denunt; .regina., cum Cute de sigur n'a zis.

www.dacoromanica.ro
 343

torul Hennrich dup leaf acesta i-a tratat cu vorbe dure zicnd
va plti lefuri numai celor ce fac servicii la acestor
inc numai dac se poart bine pi adun bani multi.
Primarul in repetite rnduri pe inspectorul Gunesch
s aduc in pe judetii restantieri din Sntioana.
Deoarece acestia nu vreau s se prezente, se hotreste in 2 Martie
fie detinut incarcerat cel dinti din amintitele sate care
va veni in oras.
In 6 Martie primeste magistratul urmtorul denunt : Macavei a
Florii a prins pe fostul biru domnesc Oniga Foslui din Mocod
i-a cerut banii incassati din dijme. Opunndu-se, Foslui a fost
legat, btut pi tras de pr, apoi i s'au luat patru boi, i-au pretuit
casa, piva pi o iap cu mnz in suma de 180 amenintat
daca nu pred banii dijmelor, atunci i se vinde toat averea ;
iar dac s prasc, atunci ii pun sotia copii pe
un car duc pn la al treilea hotar. In sfrsit la rugarea sa,
Foslui a fost fortat produc 7 garanti pentru eventua-
litate pretentie.
Slobodnicul districtului valah cA pentru multele
Dimpertinente suferite din partea lui Cute, e gata s
cu pra la Sibiu. Magistratul inmneaz in 12 Martie in hac
o scrisoare guberniu. Tot atunci se plng execu-
Mich. Werner pi Dumitru cA Valahii btut cu un lemn
pe Dumitru in ograda judelui din Nsud, iar pe Werner it apu-
caser de piept nu veneau alti ctiva oameni in ajutor,
1-ar fi btut In chipul acesta ei nu mai pot incassa contributii.
Magistratul porunceste lui Werner s-si prezente plnsoarea in
scris, spunnd ins numai adevrul pe care s poat pi jura ;
totodat trimite despre toate informatii consilierului Seeberg, ce-
rndu-i sprijinul ca fi arestati corifeii Valahilor.
In 17 Martie raporteazd crciumarul Peter Roth din Rodna,
c Cute impreun cu Valahii de acolo au asaltat Vinerea
casa i-au ordonat s piece din ea (er solle sich
daher packen). Rezolutie : SA i-se scrie lui Roth cA asistat de
preotul evang. de functionarii minelor un tablou al tu-
turor efectelor afltoare in edificiul si imediat o
copie magistratului, apoi s insemne numele tuturor acelor cari
6'

www.dacoromanica.ro
au comis Vineri attocitti, ori intentioneazA cornitd in viitor,
ca se care Valah renitent a luat forta din acele efecte.
Tot in 17 Martie raporteaa judele din Rodna c Cute i-a
interzis s predea ora$ului banii recrutilor din 1760, dim-
potriv ii va sechestra doi lar Morar din Maieru se
plnge Smbta a venit Cute cu mare asistent la el
i-a cerut recrutilor incassati dela steni in 1759. Legiti-
mndu-se Morar c el predase banii in suma de 20 Rh.
spectorului, mai a fost aspru probozit (mit Scheltworten ernst-
lich derbe gehalten) apoi i s'au luat doi cari se gsesc acum
in Feldru nu-i va reprimi pn ce nu va plti banii.
In 27 Martie raporteaz slobodnicul Onul a Ignat din
urmtoarele: Mercurea trecut in 25 cr. noaptea a venit
in sat Cute din Feldru de o suild mate de districtuali,
i-au incunjurat casa, I-au legat un Ian) de gt pi dus la
mare, unde 1-au tinut o noapte o zi
treag, cnd a venit popa Ro$u popa Dumitru Oanea
au garantat e vor preda in timp districtului
pi lui ca s tin judecat asupra lui. Acestea le-a ptimit
el, slobodnicul, trdat c a fost in pi s'a impo-
triva lui Cute, pi c 1-ar fi denuntat pe acesta c ar fi de origine
iobag din Apafaia.
Sa$ii Maghiarii din Rodna roag in 29 Martie pe magistrat
s le dea ajutor impotriva lui Cute pi a aderentilor si, cari
instituit pe Petru Croitor ca jude comunal. De alt parte arciu-
marul Roth in 30 Martie 4 delegati ai districtualilor valahi
I-au asigurat c deocamdat poate sta lini$tit in locul unde se
gsete; dar el nu vrea s depind de Valahi, deci e gata s piece.
Magistratul ii rspunde c acum n'are de ce s se deci s
rmn in crcium, doar prime$te leaf pi are ce s
treasc. Dac s'ar repeta atrocittile, atunci va putea pleca lsnd
pe rspunderea districtului valah.
Primarul ora$ului raporteazA in 31 Martie c acum pi
districtului voesc ad la Sibiu pi Viena cu plnsori
contra magistratului pi pentru cheltuieli incasseaza dela fiecare
Sas cte 17 (au dela Valahi). Magistratul hotre$te c
toate scrisorile in chestie fie trimise guberniului, care s fie

www.dacoromanica.ro
 345

rugat a ordona ca districtul ssesc lini$tit, ce se

va aplana renitenta valah, magistratului ii este imposibil s
se in atatea
Intr'o scrisoare din Aprilie a primarului Klein e exprimat
c deoarece plebea valahd e ingrijorati chiar pi numai
la ptirea c la Dej st acum in garnizoan mai mult militie, ar
fi consult si se deta$eze soldati in satele Rodna, Rebra mare
Telciu, de unde s'ar putea mai bine controla bejenarii
rifeii Valahilor rgsvrtitic.
La intrebarea dac a adunat in sat banii recrutilor de adus
in oras, primarul din Sngeorz rspunde in Aprilie cd
Cute n'a oprit incassarea banilor, dar i-a interzis judelui pier-
derea capului s-i duc la oras, zicnd ca el va duce
unde sunt de dus. Tot acea zi raporteaz cpitanul orasului
Andreas Teuchert acestea : Locuitorii George Braniste, Simion pi
Doroftei Lupu Braniste, Todor Cranca Miron din
Ilva mare se plng c comandantul pliesilor a tras cordonul prea
aproape de casele prin ceeace sunt impiedecati in purtarea
economiei
Peter Roth in 2 Aprilie cd Petru Croitor n'a fost
stituit in Rodna ca primar, ci ca contabil pi cassar. roag
s fie dimis din
In 8 Apr. magistratul pe perceptorul Hennrich c
conform ordinului gubernial si si justifice la acuza primarului
din Rebri$oara c n'a in catastife contributiile adminis-
trate de acesta, pi mai pretinde 150
Peter Roth din cere s fie dimis din crciuma Rodnei.
I se rspunde in 18 Aprilie s predea crciuma lui Adreas Schuller

pe rspunderea satului.
In 15 Aprilie raporteazg judele Todor Bo$ota din
Todor a Cosmi c Cute a fost in post la ei in
sat a pretins bani dela oameni. Ace$tia au refuzat s-i
dea, cernd le spun ce a fcut el atti bani. Atunci
Cute a scos un pistol pi l-a indreptat spre Ion a Tompi ; vznd
ins stenii sunt infuriati, s'a retras din sat.
In 19 Aprilie scrie oficiantul comitatens lnosi Pter c
Marti ori Miercuri va sosi la Mocod pi apoi la Nsud spre a

www.dacoromanica.ro
346

interogator in chestia districtului valah. Cere s fie con-

vocati Valahii in Mocod, cte 3 din fiecare sat, publicatiile
se fac prin comisarii Mich. Werner, Joh. Kleinmarm Samuel
Weber. Despre acest sobor raporteaz comisarii Werner Weber
in 23 Aprilie, ziand in fata comisiei Valahii au declarat acestea :
1. Nu mai voesc s dea nimic propter confronta-
nu vreau s mai fac servicii, cdci pi au
dat mai mult dect comitatensii. 2. Nu le mai trebue
bodnici cer perceptor strein, dac judele sttesc
duce chiar pi 80 nu-i duce baci, atunci
contributii
inchide. Tot aa face magistratul, cnd oamenii merg
la judecatd. Deci in viitor st se judece numai crimele.
3. Au desemnat in fiecare sat 12 : 6 cari se judece,
6 adune contributii. Mai departe raporteazd numitii
: 1. Pe Folui in prezenta comisiei l-au Valahii
de pr in ograd. 2. Au refuzat s depun ce au raportat
la Sibiu. 3. N'au vrut s acorde vechicule comisiei, zicnd
c cine i-a adus pe pi duc. 4. Cute
a distribuit venitul din crma Rodnei astfel : o parte
munei Rodna, alta cercului din sus, pi a treia intregului
district valah.
Tot in 23 Apr. comandantul garnizoanei Bistrita, br. Castelli
comunic magistratului apropiata sosire in ora a generalului co-
mandant br. Buccov. S se fac pregAtirile necesare.
Cunoscutul spion adreseazd primarului Bistritii
toarea scrisoare: Cu cu pace in ceas fericit sa se
dea aceast putin scrisoare a noastr in cinstita mint Mriei
sale birului in Bistrita. Cinstite Doamne biru lhan Klein din
cetatea Bistritii, tie-te milostivul Dumnezeu pe Mriata infra multi
ani s poti stpni cetatea Bistritii vidicul. Amin. Iproci. Intia-
dat c te inOintez pe Mria ta mai pre scurt cu aceasta in-
tiintare acuma l-au gsit vidicanii pe Nimigeanul
hiclean c el tine cu ptrupop, oamenilor voie s-1
luiasc de tot ce are el, vzndu-I fcnd aa. Acum el prinde
rugare atre oameni, se joar carnet el nu-i de catre
vidic. li voie s-1 vltuiasc pentru banii au mncat el,

www.dacoromanica.ro
 347

toti s-i dea Acmu el au simtit de aceasta, voie ct

s'a s treac in Moldova. ta cum ii
te furgtui, s poti pune mna pe dnsul, oamenii, cum
aud eu, n'or pune parte pentru dnsul nimica. rog precum
ti-a fi voie tale s-mi trimiti scrisoare iar putin hrtie
cear de pecetluit, ce Mria ta cd trebue. A tale mai mic
plecat eu Maxim lan din Naszod, anul 1761 April 23. Amin.
In 29 Aprilie scrie Roth din Rodna c sub nicio
conditie nu mai rmne acolo pi cere ca dup 17 ani de serviciu
i se recunoasc munca s i se avizeze un cvartir.
lar in 4 Mai magistratul cete$te scrisoarea de a percep-
torului Hennrich care e plin de aluzii rutAcioase la adresa
gistratului. - Hotrire: fie intrebat c ce intentioneazd; se
confrunteze tabelele de dare din Rebrisoara chitan-
tele livretele oamenilor. de toate ad se insemne in ca-
tastife impozitele de judele Nechita Cotul din
e somat lob. Bressler s conscrie toate dato-
satelor valahe.
In 5 Mai consistorul reformat din Cluj cere s-i trimit Bis-
tritenii dobAnzile capitalul imprumutat. Magistratul rspunde
c ora$ul nu poate plti acum nimic nu poart vin
berniul nu infrneaz renitenta Altminteri va veni o
misie care va regula chestie.
aranjeazA o mare de protestare impotriva
intentiilor tot mai ale Valahilor de a se desface de
ora$. Pentru mai mare solemnitate adunarea se tine inaintea casei
sfatului se hotre$te ca punctele principale ale protestului
se publice prin notar in romne$te (verwallachischt).
Magistratul prime$te in 6 Mai Cute cel
mai aprig antagonist are de s dezerteze, deci trebue luate
toate msurile ca poald fi Zdrobu cAlreasc in
districtul valah pi unde se afl in prezent Cute.
Totodat primarul ora$ului ii comandantului garnizoanei ur-
mAtoarele: Primind informatii et Cute are de s fug
in Moldova, ce se va topi neaua in munti, se poate
presupune cd va duce pe alti districtuali cu sine ; conform
dinelor guberniale din 19 1760 16 Aprilie 1761 privitoare

www.dacoromanica.ro
348

la prinderea astorfel de cu ajutorul miliVei, magistratul

pe comandant ca pentru princlerea lui Cute a sotilor lui
orasului la dispozitie caporal, I 6 soldati
titlul sub pretextuk acestia ar avea de controlat lucrarile
de reparare a drumurilor, in vederea sosirii comandantului general
Buccov.
Sasii vidicului bistritan sunt avertizati in tot chipul de cAtre
magistrat, in 7 Mai, ca comund Valahii, refuznd
s dup datoriile orasului. mai mult se in-
furie magistratul cnd a lui Chifor in 8 Mai ii aduce din
Salva memoriul Valahilor adresat guberniului, care memoriu con-
intru toate cu cel al Sasilor bind inschimbate numai vor-
bele Valahii Bistricienses > oratoris
In 8 Mai soseste ieri Valahii districtuali au tinut
mare adunare prezenti din fiecare sat 7 per-

In vederea generalului Buccov, toti slobodnicii fie

citati pentru Dumineca viitoare la oras, se dea orclin sever
pentru repararea drumurilor in districtul valah, iar senatorul Georg
Decani se ingrijeasc de vin bun.
Magistratul primeste in 15 Mai o scrisoare dela guberniu
alta dela Br. Seeberg, care il inforrneaz pentru aplanarea
din vidicul valah cel va sosi in 25 c. o comi-
siune din Seeberg consilier gub. prezident al exac-
toratului, contele Nic. prezidentul comisiei diriguitoare
din cApitanul suprem al se pregAtirile nece-
sare ins cvartire s nu se desemneze la membrii din magistrat.
Orasul hotreste ca cu aceast ocazie i se plteascA lui Bethlen
datoria de 1000
Tot in 15 Mai soseste ordinul gubernial cu care se
pedepsirea Dprevaricatoruluic Petru i se taie
capul in locul supliciu obisnuit (auf dem ordentlichen Richt-
platz) - care era in piata Bistritii biserica evangelic
apoi trupul s fie asezat pe o capul intr'un par,
ca exemplu de teroare.
In 16 Mai se doi cancelaristi dela directia cauzelor
fiscale dijma din districtul valah. Tot atunci magistratul

www.dacoromanica.ro
someaz pe primarul sas din raporteze pentru ce
scop a adunare in Alimentele
pentru oaspetii asteptati au le furnizeze deocamdat satele
sse$ti, dar ele vor fi platite de Valahi dup sosirea comisiei.
Inspectorul depertmentiei raporteaz in 23 Mai Maramure-
$enii au somat pe Telcieni prin doi nemi$i nu mai cuteze
a psuna in Gura Fiadului.
Primarului Klein i se anunt de ctre slobodnicul Ciot in
2 lunie Cute comite soup insolente: amenintnd pe
slobdnici ch-i impusc, restante de pi apoi vrea
ortacii (Spiessgesellen) in Magistratul
hotreste ca locotenentul tie investigatie, sh intrebe
pe oameni sub juramnt, iar rezultatul se comunice guberniului.
Tot in 2 lunie perceptorul Mich. Hennrich cere arestarea lui Vasile
Mogovan din Maieru pentru restante de dare din timpul cnd a
fost jude. Este arestat cutoateca actualul jude Leonte Avram
declar ch garanteaza pentru el. In 4 lunie se cetesc depozitiile
bodnicilor privitoare la purtarea (verwegen) a lui Cute,
se hotreste s fie intrebat guberniul ce s se intreprind
impotriva acelui scelerat, deoarece vrea in Moldova.
Inspectorul depertinentei in chestia pretinselor
restante de dare ale primarului din Rebrisoara acestea: Nechita
a mrturisit c parcalabul i-a zis s nu fie ingrijat, deoarece
nunumai c n'are restant, ci dimpotriv are el primeasc
Tot cam declar pi comisarul Mich. Werner trimis
scoat cu forta de pe primarul Nechita amintita
Sunt de retinut dou chestii procesuale, adia: Andrei
Ion Rusu din Rebra Mare, din Dealul Vinului, avnd ceart urmat
de Maftei Ro$can pi Login pentru fnul de pe un
sunt indrumati s mearg 'la la Cute care le va
face dreptatec. In prezenta multor districtuali, dup ce Roscan a
depus jurmnt, se sentinta: Ion Rusu s capete 30
vituri de baston, Andrei 25, lacob fiul lui Ion 15 pi Roscan 15
lovituri, care apoi la rugarea e schimbat au
s plteasca de 98 Magistratul citeaz lunie pe
susnumitii vidicani la oras, pi deoarece au ocolit judectoria ora-
$ului, incarcereaz, dar ctva timp le da drumul. In 16

www.dacoromanica.ro
350

lunie se plnge slobodnicul Onu a lui Ignat din cd

stefan Cute ii luase doi din jug, deoarece tatl in cali-
tate de biru domnesc n'a putut s-i dea lui Cute socoata
despre dijmele adunate. au fost vnduti de dtre Cute
sotii lui Ion din Nsud, care i-a adus chiar
acum la in ora$. De proces lung pi incurcat, dupa care
Onu e indrumat s pe vnzAtorii boilor.
Magistratul ordon in 10 lunie districtului valah, pi adic
cercului de sus prin judele din iar cercului din jos prin
judele din Mocod, c pe Lunia viitoare s vin stenii la
conform datinei strbune (uralter Gewohnheit) s se roage de
munti pentru pscutulc vitelor.
Locotenentul raporteaf in 12 lunie c pe Dealul
e tiat spnzurtoarea e tabla care ame-
nint cu moartea pe in Moldova. La cercetrile fcute, Rocnenii
afirm cd Moldovenii au comis fapta, locotenentul suspecteaz
pe Strungar din Le$u care locue$te in pdure, sus in munti.
Din 12 lunie mai avem un al guberniului, ca rspuns
la plnsoarea romnilor districtuali impotriva vtseilor
cari nedemn pe steni. Guberniul someaz pe magistrat
pe vt$eii vinovati s nu admi( s fie
asel tratati chiar circumstantele grele de Ordinul
in original este urmtorul :
Sacrae. Caes. etc. Nomine! Prudentes etc. Incrementtum! Besztercze
vidkin 23 faluban commoral olh lakosok minemii terhes panaszt adtak be
a a Beszterczei Lovas legnyek itteni accluddltatott memoria-
elgsgesen meg tettzeni; Commitltafik az okrt kgytnek, hogy
a nevezett falukban ki Obequitatorokat tstnt revocllya s
kedetekrt iHendkppen s helyekben msokat klgyn, s
egyszer sem msszor kivltkppen pedig a mostani terhes Circumstantikban
az olhokat oly motskos s exempldris animadversira mlt
rnazsokkal afficiltatni semmikppen ne engedgye. Sic fact. etc. Cibiny 12
Menzis lunii Anni 1761. B. I. Antonnis Bajtay, Praeses; Th. Monos, Secr.
Bistrita e in mare fierbere se fac pregtiri extra-
ordinare in preajma sosirii generalului Buccov1).
Baronul Seeberg, patronul Bistritenilor, le scrie acestor in
13 lun. c in vederea sosirii comisiei se provad cu vin bun.
V. Som.. Nr. 20 p. 215-216.

www.dacoromanica.ro
 351

El nu bea vin nou, deci cr$marul Peter Roth din Rodna s

vin bun vechiu dela primarul Andreas Hannenheim din Media$.
Se vede c in spionul s'a presimtind
pericolul se in 15 lun. magistratului la indemnul
Mitru din Nasbud locotenentul plieilor a dat ordin oamenilor
prind. Magistratul la caz de locotenentul
procede la ordin mai'nalt, atunci nici el nu e impotriva, ba
poate promova prinderea lui lan. 18 lun. locotenentul
formeaz pe magistrat a primit ordin sever dela generalul co-
mandant pe Atunci magistratul trimite pe sena-
torul Strecker la comandantul garnizoanei ca cu
eventual ceara asistent militard. Magistratul e de
prere s fie lsat lan in pace va sosi bar. Seeberg, cci
dimpotriv auzind el asteapt, va fugi in Moldova, ori se
poate isca din aceasta un tumult cu consecvente nebnuite.
tinerea spionului nu e destul de clarificat deoarece
scrisorile senatorului Strecker se gsete ciorna unui raport
adresat comandei gener. din Sibiu, in care se vorbe$te de multe
toate, despre schismatici, despre unire etc. din care,
relativ la obiectul nostru, reproducem urmtoarele pasaje: Am
satisfac ordinului din 19 c. al Ex. Vstre am detinut
pe Maxim din care, mai'nainte unit, acum la porunca lui
Sofronie a trecut la schism. Am fcut-o lush cu pre-
cautie, ca s nu ajunga ta cunostinta functionarilor pi
s i se trdeze lui Maxim, care intentiona pi despre care
se zice ca a intretinut corespondent cu until sau altul dintre
functiondrii de primul rang ai ora$ului.1) In continuare Strecker
raporteaz a mai arestat pe marele instigator din Nsud
cu numele Sandu a Nacului, apoi pe Gceoae din Maieru pi chiar
pe Popa Mitru din Nsud, cari stau in cu
chestii biserice$ti.
Sa$ii din Terpiu, Dumitra, Monar dupa ei intreg districtul
ssesc s mai plteascd darea de cap, ce va sosi pi
decide comisia
In 20 lunie scrie Hannenheim din a
pediat ora$ului 2 buti de vin cu pretul de 20 galbeni; la 22
Face aluzie la primarul Fr. Klein a Stratissenburg.

www.dacoromanica.ro
352

tot acela ci br. Seeberg soseste in 24 seara ori 25 la

amiazi in Medias, va sta aci 24 ore pi apoi pleaci spre Bistrita.
Inspectorul depertinentei informeaza pe magistrat c dupi
cum se aude - Valahii districtuali
-
pi-au angajat un procurator
(avocat) pentru timpul va sta aci comisiunea. lar comisarul
Kleinmann raporteaza in 25 lun. a reparat se poate de
bine drumurile din districtul valah, chiar pi drumul peste Strmba,
Ilvanii, deci n'ar fi nevoie de Sasii din lad, pi
Dorolea. Totusi magistratul trimite pe comisarii Sam. Weber,
Johann pi Joh. Fischer cu provizorul Peter Theil
in amintitele sate ca s din fiecare cte un
pi sa-i pe Strmba pentru repararea drurnului. Satele
valahe zice magistratul - au numai putine raparatii, pi
stind ele in renitent nu pot fi induplecate s lucreze mai mult.

In 28 lunie sosi in Bistrita marea comisie in frunte

cu contele Nic. Bethlen, iar cteva zile veni in pi
neralul comandant Buccov, despre care se svonise ci are inisiunea
secret terenul pentru o eventuala infiintare a granitei
militare.
Comisiunea aducea cu sine un morman de acte: memorii,
apeluri, puri pi plnsori, la cari in timp de peste luni
comisia aci, se adaugau alte grimezi de scrisori inmnate
acelei att din partea Sasilor pi a dar maicuseama
nenumrate procese verbale luate la fel de fel pi inte-
rogatorii pi investigatii.
mare parte din acele acte provitoare la lupta
a Romnilor districtuali impotriva asupritorilor sasi bistriteni a fost
publicat I); aci vom mai reproduce i apeluri
ale magistratului pi o a Romnilor nostri.
I. In anul 1475 trgul Rodna situat la pasul Bistritan spre
Moldova apa numitul tinut Rodnean ori district
Rodnean cele 20 sate ale sale valahe, au fost desprtite de
regele Mathia dela Ungaria pi judetul Dobcii pi incorporate
la orasul Bistrita. In an orasul Bistrita a fost introdus pi
statornicit in acel domeniu conform obiceiului terii pi fr'de con-
r) V. Som.. Nr. 17 pag. 201-221; apoi Nr. 18 p.

www.dacoromanica.ro
 cuiva, ceeace o dovedeste actul privilegiar al
regelui Matia ci actul statutar confirmat de impratul Ferdinand.
De atunci orasul Bistrita exercitat dreptul in acel domeniu,
nestingherit neintrerupt, iar districtului i s'a dat permanent un
inspector separat, care era unul dintre cei mai btrni senatori
(jurati, magistrati) de ad, pi care intre altele judeca ca prima
stant, Valahii obisnueau s apeleze contra sentintei aceluia,
la magistratul orasului.
Contributiile regesti le administrau, ca districtul ssesc,
orasului pi purtau in proportie toate celelalte sarcini comune.
Afar de aceasta amintitul district valah, ca a
seniei (in recognitionem subjectionis) mai presta urmtoarele:
1. Fiecare sat cam pela Sf. loan prin trimisii si
cereau in fiecare an dela magistrat s-i ca vitele stenilor
poat psuna in , pi pentru aceast permisie
toamna presta magistratului un anumit numr de oi porci.
acesta a durat la a. 1753. Atunci magistratul a
socotit c prin felul acesta de incasare a taxei, cei mai sraci
sunt asupriti de cei bogati, deoarece nu se lua in considerare
numrul animalelor trimise de particulari in munti, ci satelor
se impunea taxa in mod global. Spre a inltura acest incovenient
in amintitul an magistratul a ordonat ca pentru psunatul in munti
s se ia dup un bou ori cal 3 cr., un porc 2 cr., o oaie 11/2
dup un miel 3/4 in moned, ceeace s'a practicat in-
clusive in 1757.
2. Ce e drept de 1754 dela aceste sate nu s'a luat
dijma de cereale in natura, ci ele in fiecare an trebuiau fur-
nizeze o anumild cantitate de cereale (Krner); dela tot-
deuna au dat dijm. In a. 175 dup publicarea ordonantei privi-
toare la augmentarea venitelor domeniale erezite, dijmele s'au luat
in pe cari ei pi in acel an in 1755 le-au prestat fr
opunere (unverweigert).
3. Din vechime aceste sate in fiecare an toamna pri-
lejul secerisului trebuiau le serviascd cu care alt mod
in conlul ceeace refuz au continuat a
presta ce s'a schimbat chestia salariilor s'au curmat toate
serviciile gratuite.
4. Aceste sate valahe au lemnul necesar pentru
varului varnite, la 1754 au crusiile
munca manual necesare la aceast gospodrie.
5. Toate zilele de lucru necesare la cldirea
pi repararea din Rodna a altor edificii orse-
nesti afltoare acolo, le-au prestat continuu fr de nicio
trazicere,

www.dacoromanica.ro
 In anul 1750 prilejul conscriptiei domestice ei au fost
conscrisi ca jeleri sau locuitori pe ; cnd in
1755 cu ocazia manipulatiek a voit orasul s-i conscrie
ca jeleri, ei s'au lsat sedusi de anumiti instigatori,
de censorii conscriptorilor, pi au pretins neconditionat s fie
scrisi ca oameni liberi. Pentru aceea Sa cancelarul actual
conte Bethlen, pe atunci comisar regesc, s'a aflat indemnat s
vina in incoace aplaneze chestia ei, ce e
drept, au fost numiti tosi au fost indatorati pia-
taxa de cap iobagilor pi jelerilor. Pe aceasta
pentru transgresiunile comise Valahii au trebuit sa cear ier-
tare dela magistrat s in viitor vor asculta mai bine.
Cutoateacestea ajutorul sfatul diferitilor indivizi de alte
natiuni ei au nizuit ca incet cu incetul s se subtrag dela .obe-
dienta datorit magistratului au cerut s fie priviti ca districtul
liber ssesc, inaintand continuu plnsori la instantele acestei
pi la preanalta curte impotriva magistratului, azi, cu
ceptia contributiei regesti, au denegat toate celelalte prestatii ca:
Salgamal, Praetorianum, Donum nuptiale, Redemtionem Tyronum,
Interese pi toate celelalte taxe; cu toatec au fost somatii la pl-
tirea acestor des repetite ordine guberniale, cari la porunca
guberniului trii s'au publicat prin ai judetelor
invecinate.
In 15 Februarie 1760 fine la ordin preanalt a urmat o
hotrire a guberniului in sensul districtul valah a fost de-
clarat liber, cu adausul ci locuitorii lui au s pltease ca oameni
liberi de praeterito et futuro taxa contributionald. Magistratul
recurs la Maiest. Sa, care urm cunoscutul rescript
d. d. 17 lulie 1760.
Cu tot rescriptul cu ordinele guberniului adresate
acesti Valahi, cu exceptia contributiilor regesti, au net
n'au dat dela Munti magistratului nid in
;
nici in bani nimic pi-au retinut dijmele. Ba pe fostii
mari alodiali, cari in cei doi ani trecuti adunaserd dijma pentru
orseni, i-au sa prezinte socotelile pi apoi au cerut dela ei
contributiile incassate. N'au mai voit si concureze la gospoddria
varnitei, care spre mare pagub a orsenilor a trebuit fie cu
totul suspendatd. La cele poproane ale silitrei, la cari pi
districtul ssese de fapt a lemne a dat rnuncitori,
acesti Valahi de ani nu voiesc lucreze nimic.
In a. 1757 au impiedece manipularea dirilor, s
trateze cu vorbe pe oficiantii de dare (confrontatores), s
atite la contra ci statorirea nu s'a putut
atunci continua, pn cnd la ordinul guberniului prefectul jude-

www.dacoromanica.ro
tului Dobca multe aclmonestri (Vorstellungen) i-a persuadat
se linisteasa
In Mocod au atacat executia
In a. 1759 s'au legal juramit s nu mai juris-
dictia magistratului dect numai in chestii criminale, s fie
in chestii mai de unul dintre conducAtorii (ante-
signanus) din Mocod, anume de Macavei a Popii ; in chestii
mai mari de vicepanul (subprefectul) substitut Mihail Balea din
Astfel au infiintat in district speciale, nu
s'au prezentat lung limp fata primei instante orenesti, au
schimbat diferite sentinte blinde ale acestei instante ale magis-
tratului ; iar pe ceice veniau din satele se plng, i-au mal-
tratat cu arest balli le au luat vitele imobilele.
Pe Vtaeii (Ueberreiter) trirnii pentru incassarea contribu-
tiilor i-au btut tratat ru in alte moduri.
Au pe argatii orseneti angajati in acest district valah,
numiti slobodnici, jure ca nu vor mai servi magistratului.
Au inchis crciuma oraului posedat din vechime in casa
Rodna pe l-au alungat, i-au
luat forta ctiva bani alodiali pe cari avea s-i administreze
oraului.
stupin construit pentru pe teritorul satului Maieru
au drimat-o in mod arbitrar in 1760, au adunat stupii au jfuit
complect att grdina ct stupria.
Au asaltat in mod volnic in 1759 o de fin afl-
toare in Nufalu, zidit de posedat totdeauna de acesta,
au rupt zvoarele de pe au luat coma, au in bise-
rica au imprtit-o apoi de acolo pentru trebuinta Pe
comisarii servitorii orseneti, pe cari acel prilej i-a trimis
magistratul spre a aduce prin$i in pe capii instigatiei,
numai i-au arestat legat lanturi, ci i-au mai trimis
legati in judetul Dobca, in arest. Venitele (vama) acestei mori in
mod atbitrar le beneficiaz in ziva de azi.
Pltirea intereselor privitoare la datoria o orasului
districte au denegat-o cu incepere din 1757 azi,
au comis alte multe excese la cari au fost atitati spri-
jiniti de catre alti oameni, cror nu le-au fost nefolositori, ci dim-
potriv le-au dat acelor multe cadouri (Discretion) le-au fcut
multe prestatii.
II. Restantele ce intentioneaz si pretind orasul tot
dreptul dela acesti Valahi pentru paguba cauzat in urma reni-
tentei inc alte observri privitoare la chestia aceasta, pe
cari magistratul, conform indatorirei sale, le supune judecAtii lu-
minate a innaltei comisil, inc de operatiilor.

www.dacoromanica.ro
 Este cert, cu din 1755, inteadevr au
desfiintat dela sine putere robotele orasului pi nu numai
au maltratat pe argatii (vtseii) pi i-au tratat ci
s'au opus pi confruntatorilor ; nunumai au devastat prisaca
de oras, ci au intre sine pi copnitele (in orap 38, in Hordou
15, suma 53); au ocupat crsma din Rodna, pe care a cldit-o pi
a posedat-o totdeauna orasul, apoi au alungat din ea pe crsmar,
pi tot ce a apartinut in ea orapului, pi-au cu violent. Apoi
si-au insusit o moar posedat de in Nusfalu, tratnd ru
pe economul orasului pi lund tot ce a fost in ea. lar taxele de
munti cari din timpuri imemoriale le-au pltit pentru psunatul
vitelor nunumai le-au refuzat subit, ci arogndu-si muntii ca
proprietate a nu mai voiesc s lase pe aceia nici chiar.vitele
districtului ssesc pi ale orpenilor. Nunumai au denegat cu totul
dijma, pe care mai permanent au rscumparat-o pi apoi
ani au dat-o regulat, ci pe cea deja adunat au sustras-o
publicului (orasului) pi au luat-o la sine. In fine au refuzat net s
presteze salgamum praetorianum et donum nuptialeg.
Toate robotele, chiar pi cele districtuale pe cari districtul
ssesc le presteazd pururea, le-au denegat totul, apa
parte pentru restituirea (Ersetzung) celor ce in timpul renitentii
a prestat singur districtul ssesc; parte pentru observarea cti-
venit a distributiei juste la despAgubirea publicului (orasului)
exceptia intereselor datorite pro orasului, (cari interese de
acum li-se vor calcula decursiv, precum pi allele pe cari
trebue s le presteze conform hotArirei comisii); mai de-
parte pe lng restabilirea pi restituirea din Rodna pi a
apartintoare de ea, apoi a morii din Nusfalu, a
priscii ; apoi pe observarea ordinei privitoare la munti apa
cum a fost din vechime, de 1755 ; a dijmei de prestat
orasului in cereale, oi pi porci ; a prestatiei privitoare la arsul
rului ca acum ; a prestatiei taxei anuale de 2/4 din cerealele
proprii ; in fine pn atunci cnd inalta curte va hotri
dac sunt iobagi ori liberti pi au, pi au s presteze in ro-
bote ; pentru pagubele cauzate acum, amintitii Valahi ar fi
datori s plteasc o sum foarte mare.
Pe lng acestea, ei din prestatiile salgamum et prae-
torianume datorite in acesti doi ani rfau pltit nimic, iar donul
asemenea au s-1 plteasca in timpul renitentii, ar
urca suma restantelor pi mai mull; inca adausul, c n'au
rfuit nici taxa pentru recrutri (militare) care are s'o plateasc
districtul valah conform ordinului inaltei comisiuni.
Ar fi de amintit aceea, c corifeii agraveazA pe con-
tribuabili diferite contribuln cari fac mari sume, despre cari

www.dacoromanica.ro
 3-57

corifeii nu dau socoat. Pe viitor ar fi se abtin dela astfel

de dispozitii nu impoziteze nimic de magistratului,
sunt prescrise dela locurile inalte regulele procedeului sdu;
mai putin s adune bani ; mai ales restantele din
1751 in 1754 inclusive de curnd au fost rvsite de fie-
care jude stesc districtul valah, in mod individual.
Deoarece magistratul a inteles oamenii neag res-
tantele, astfel e fortat sa declare c negarea aceasta are
plicatia in faptul, cd corifeii Valahilor au indrznit s distribue
altfel contributiile repartizate, pe acestea ct pe alte
taxe s le incasseze ceeace a iesit la iveal
prilejul cercetrii restantelor. Cci s'au pretins dela steni con-
tributiile integi ale, cum au fost impuse, banii incassati dela
ei de ctre corifei s'au ca ; deci s'a pus la restante
nu li s'a recunoscut ca suma scoas dela ei cu
selciune. De aci afirmatia Valahilor c ei nu datoresc
restante nu vreau s c datoresc cari, odat
pltiti, au fost Magistratul pe comisie s ia aceasta
la cunostint s ordone ca restantele s fie strict stabilite, iar
indrzneala oarb fie pedepsit pentru viitor ;
aceasta pentru ca s magistratul Valahii, ce au de Ideal.

Replica celor 23 sate valahe la acuzele Magistratului,

prezidentului staturilor, prezidentului ezactora-
tulul comisiunei guberniale
acuzele inaintate Ex. Vstre pi
misiei din partea magistratului bistritan in 20 lulie 1761
impotriva noastr pi intelegndu-le noi bine, mrturisim cd
dae faptele ar fi pi ar fi fost atunci noi ne-am
judeca. Deoarece noi niciodat nu ne-am opus
vorba, nici intentia nici fapta, fie de putin,
ordinelor Mai. Sale ori poruncilor guberniului reg., n'am
voit ne de jurisdictie, pi nu voim ; dim-
cum se srmanilor oameni contribuabili,
noi nizuim s ne ordinelor Mai. Sale regu-
gulamentelor trii, de milostivenia Mai.
Sale cd fructele regulamentelor sfinte
duse in tar, poverile noastre se vor
Deaceea binevoiasc Ex. Ta isia s asculte rs-
7

www.dacoromanica.ro
punsurile noastre devotament omagial st
ne vindece efectiv durerile.
1. magistratul cd pnd la a. 1755
am fost de tot ascultdtori, ar fi poruncit magistratul,
din ceeace reeese cd nu noi suntem cauza rcnitentei
tuale, noi cari totdeauna am fost ; ci cauza
e alta, :Cu prilejul conscrierii (manipulatio) in mod
perfid au ne iobgeascd, ceeace observand noi
i speriindu-ne, am trebuit pornim la apdrarea (man utentio)
libertAtii noastre, neavnd omul comoar mai scamp dect
libertatea. Am aceea din -aditiile rmase dela str-
moii nostri, cd luandu-se Rodna vidicul ei
dela judetul Dobca, s'a ncorporat la orasul Bistrita
locuitorii romni au aceleai privi-
legii ca locuitorii bistraeni. Tot prilej din
matiile oamenilor buni am nteles aceea din gratia
milostivenia Mai. Sale, pentru uprarea
porului contribuabil s'au luat dispozitii foarte sfinte fo-
lositoare, prin ceeace i ni s'a luat de pe marele
jug, pe care strmoii noWi l-au purtat noi.
Nepublicandu-ni-se acele porunci imprdtesti, prilejul
cnd ni se ordona ceva, ca oameni netiutori ne te-
meam dacd mplinim poruncile, prin aceasta
libertdtile vechi consimtim a fi iobgiti, sau cd din nou
ne de cap (ragasztjuk) muncile grtuite, de cari
suntem scutiti prin ordinele gratioase Deci ca
ntotdeauna, aa acum foarte umiliti cd
ce vom ti ce conform ordinelor Mai. Sale,
regulamentelor patriei noastre conform statutelor tinu-
tului nostru, imediat vom fi gata ca, deteriorarea ve-
chilor noastre libertgi, s mplinim tot posibilul. In
secint nu putem fi acuzati nesupunere cd nu am
acceptat impunerea mai ales pentru inte-
reselor dupd datoria ce zace pe district, pentrucd: a) am
pltit exact cei 13 creitari impui fiorin Rh.
din contributia regeascd, cari s'au destinat pentru
intereselor; b) att conform poruncilor Mai. Sale i

www.dacoromanica.ro
ale inaltului guberniu suntem am fost gata
asupra-ne nunumai interesele ci capitalul, tot ce
au imprumutat satele noastre despre ce se vor pro-
duce contracte, precum sumele cari s'au intrebuintat de
vidic pentru acoperirea trebuintelor publice neincunju-
rabile, a cad pe satele noastre.
2. Este et n'am admis continuarea gospo-
driilor alodiale, a crciumilor etc. a) nici-
odat nimeni nu ne-a explicat scopul folosul
acelor gospodrii alodiale; apoi la infiintarea acelor
noi nici in special nici in general n'am fost ascultati,
iar noi ne-am temut exercitarea acelor gospoddrii con-
starea ; b) tinutul nostru
este de pietros, steril necorespunzdtor pentru con-
tinuarea economiei, aci, precum in alte locuri
milare din niciodatd pi nu se pot intretine
astfel de gospoddrii alodiale ; cici doar pi fiscul pi multi
domni asemenea posed astfel de tinuturi muntoase ; e)
nici noi nu putem trai de pe
ci trebue ne pe bani pi cu munch
fnete pe hotarele satelor sseti ori ale
pi
judetelor invecinate, ori trebue ne agonisim im-
bltind, pi numai putem s ne nutrim pe noi, pe fe-
meile pi copiii notri; d) pentruc cu carciumritul ni s'a
izvor de venit, deoarece fierberea pi vinderea
rachiului agoniseam ceva bani pentru achitarea impozitelor ;
e) chiar pi duct s'ar putea practica cultivarea
acestui alodiu, pentru noi n'ar avea nici un
nici un venit are vidicul ori oraul nu ni-se
munick dintre noi nu se institue dregdtori, copiii nopi nu
sunt acceptati pi totui toate cheltuelile
blice ni-se impun pi suntem dijmuiti dupt ele. Deci ne
rugm ca pentru examinarea posibilittii creierii pi conti-
cassei pi gospoddriilor alodiale in urma naturei ti-
nutului nostru pietros pi steril, a pdmnturilor noastre ne-
productive pi a situatiei nefavorabile ; precum pi pentru
examinarea faptului duct il lucrul acela soarta

www.dacoromanica.ro
persoaneler noastre incrcat eu un de mod de traiu,
fr' de-a-ne pustii ; se trimit investigatori
telepti, cari s viziteze pi exarnineze locuintele pi
mnturile noastre, apoi conform naturei acestora se
pi fixeze modul care s'ar putea practica pi
amintitele economii.
dac in forma aceasta se vor putea acele
gospoddrii, atunci noi conform sensului vecizilor noastre
privilegii asemeni liberi pi privilegiati ca locuitorii sasi
bistriteni, unirea pe care acum intregul
nostru vidic a primit-o, divirgente nationale - ne
ca din vidicul nostru s fie introdupi cu drept
de vot ca post stabil palm persoane bis-
tritan. lar azi nu avem noi oameni
putern totusi institui oameni nobili, valahi uniti din
natia atunci, cnd ne vom putea pi noi creste
copii in Mart de acestea se dea pi copiilor
nostri posibilitate, ca pi stenilor sai,
meserii, s in bresle, compere acolo case, s

ca
ca or4enii biseric fonduri parohiale
Sasii de privilegiile venitarile
s name
Aceasta o
aduce cu sine att uniunea civil ct cea religioasd pi
decretul Maiesttii Sale emis in 15 April 1746.
3. De cnd minte din cereale n'am prestat
niciodatd atunci, cnd au voit ne fact iobagi, pi
aceasta a fost caaza de n'am voit ne supunem
Trebue st existe vr'un privilegiu dela regii vechi privitor
la exceptarea dela darea dijmei, care privilegiu
se va gsi la magistratul bistritan, despre ceeace amintim
sub p. 42, 43 din documentul inchizitorial. Aceasta a fost
cauza de nici ei inpipi n'au pretins-o la 1755. A
putut fi un motiv pentru care ni-s'a iertat dijma, care
apare din respectivul privilegiu. De aceea cerem ca docu-
mentul comunice fidel in copie iar pe noi
nu ne tot scie cu dijme, ci s observe documentele
noastre afldtoare la ei. Deci ne-am cu trei
ani dijma scoas dela noi pentru aceea, ei au inceput

www.dacoromanica.ro
 3M

s-o scoat5 de pe noi numai >via facti ; legea

va hotdri datordm noi dijm cui, sau nu,
atunci pe noi nevoia ne-a fortat s ne aprm imunittile
vechi i intrite prin uz Aceasta att mai mult, pen-
trued in timpul cnd au dijmuit de pe noi doi-trei ani,
dijmele ei le-au cheltuit nu le-au intrebuintat nici spre
folosul public nici pe sama fiscului. lar noi promitem, cd
legea ar s dijme si n'am putea
indurarea in chestia aceasta, vom plti ce da-
i ce ne-am ; deci n'a fost pentruce s ne
legati in de calea legii. Cu att mai vrtos,
pentrucd prilejul retinerii cerealelor dijmuite, nepermi-
Mocodenii fie dui din mijlocul 6 oameni in
dregdtorii au adunat pe toti fruntaii satelor
din vidicul valah, i-au in ora, inaintea ochilor
acelor au con din vidicul 150 oameni
armati cu dou pistoale incrcate, o ca-
rabind ascutit, cari au declarat ca pe ei magis-
tratul trimite la Mocod ca
ii ntrunul taie pe Mo-
codeni ardd Mocodul. Ldtindu-se aceasta veste, Mo-
codenii s'au adunat dar n'au chemat pe nici un din
comitate ; ci auzind satele apropiate vestea vznd ta-
bra, nu e de mirare au alergat la Mocod. Mo-
codenii mandat extras spre scopul
acesta au protestat impotriva cetei armate asupra
vestind s nu se ating de ei, sub
legi, vor inaintea legii vor dovedi nevino-
vtia. Astfel oricum au apelat ei (Bistritenii) la
guberniu in 30 Martie 1757 contra noi
nici de putin nu ne-am rdsvrtit impotriva jurisdictiunii
regulate legale ; dar nu ne-am fi in timp
ce ne-am la instantele superioare, ar fi pe noi
miseria. Despre ceeace inchizitii legale.
La cele dinti capitole ale apelului inaintat
contra in 15 Aprilie 1757 de magistrat
berniului reg. am in cele precedente. Ce priveste
Mcassarea vechilor restante seclzestrarea armelor, pe

www.dacoromanica.ro
362

aceste din deja ni le-au luat, dar cum dela sa-

tele ssesti nu le-au luat, aceasta ne-au tratat
contra vim unionis< , osebit de stenii sasi. Incassarea ve-
chilor restante am impiedecat-o din urmAtoarele motive :
a) s'a norma de im-
pozite, plac in fiecare an ne contributii,
ci au fost gazdi care anual chiar la 50
80 fiorini.
b) 1mpozitul anual era suma de trei fiorin, suma aceasta
o cdrtile de dare sitesti, dar nu
suma administratd, la mijlocul anului
adunau toate tabelele de impunere. Deci cnd nu vor
satelor noastre artile privitoare la impuneri su-
mele administrate din an in an, nu le vor confrunta
(verifica) tabelele de impunere trimise anual de guberniu ;
apoi cnd nu ne vor socoti lucrurile prestate in
nu vor calcula conform acestor restantele;
atunci noi nu ne putem privi restantieri, c'am
prestat mult mai mult in fiecare an din acel rstimp,
dect ceeace obisnuim s prestm acum. Apoi in fiecare
an s'au de pe noi bani, de-a-ne da chitante.
4. Oficiantilor veniti la noi din comitate le-am dat
datorim conform poruncilor
prestim, numai si nu fim con-
strnsi la purtarea de sarcini nedemne.
Cancelaristii Mtys Thordai Lszl nu
ne-au indemnat la nido nesupunere, ci ei au venit in urma
suplicei noastre inaintat la Director in cauza poverilor
noastre, ca ne ia jurdmntul in aceast chestie, ne-au
jurat cum se vede din actul aci aldturat. Din aceste
poate vedea mai pe larg Ex. Vstre comisia pentru ce
a trebuit plngem ne tnguim, nici n'o putem
nega multele strivituri rane ne-au deschis gura la
plns.
s'a ridicat impotriva in 18 Sept.
1757 ci noi am fi impiedecat in mod revoltdtor confrun-
tarea (verificarea livretelor de dare), de aceasta foarte ne

www.dacoromanica.ro
 ; dar faptul acesta la celelalte acuze,
c5ci noi n'am fcut asemenea lucru niciodat pi nu
ne-a trecut prin gand s facem ; ci noi socotim pi
aceasta s'a fcut conform principiului axiomei politice:
Calumniare audacter, aliquid adhaeret ; deoarece
acum numai aceea n'am fost acuzati ce nu se poate
nici gndi, pi apa a fost i cu chestia confruntdrii.
Confruntarea nu s'a impiedecat 1757 in intreg vi-
dicul, ci singur numai in satul acolo nu Tel-
cienii au pricinuit-o, ci confrunttorii. Adic satul Telciu
intreg hotarul zace in gura Tiblewlui a altor munti
foarte i reci (recoropi); pi toatec acolo att
ceratul ct i cositul s'a obinuit sh se fach in Septemvrie,
totu comisarul confruntator de atunci a ieit la confrun-
tare la inceputul lui Septemvrie pi n'a inceput con-
fruntarea pe Some in locuri mai calde cum o fcea
de altdatd. Mergnd deci mai la Telciu, unde chiar
a secera i cosi, i adunnd pe jurati, acetia
frumosul comisarului s confrunteze mai
in celelalte sate, iar pe ei lase s cosasc pi
adune cerealele, ca apoi mai precis poat declara
productele. Dar comisarul cdutnd motiv de la mo-
ment a-i insulta i cum de doresc
fach i mai osteneald i prescrie
ce are s fac, ba pe unii a i smnci, a-i bate
drugi i a-i ameninta pistolul. Vznd stenii ch e ne-
induplecat au ieit din cask iar comisarul mnios
sotul su a plecat pe jos din sat pi n'a voit urce nici
pe calul oferit de sat, i toatech stenii cciulele'n
mni l-au petrecut i l-au rugat pn la satul liordou,
totu s'a dus pi numai mai apoi s'a satul pentru
30 fiorini. Cnd a mers acolo a douaorh, neanuntnd
menilor sosirea sa i oamerii pe la
lucru ; ca s nu prilej de a-se mnia pe steni
pe cari ar fi trebuit s-i adune de pe pi munti,
a primit sat o capr slbatich i o piele de vulpe.
Deci n'ar fi fost necesar de-a supra guberniul cu acuze

www.dacoromanica.ro
364

impotriva noastr pi de-a obosi functionarii din comitate

pentru dojenirea noastr.
In fata functionarilor trimii la noi, ntre altele au
clarat c nu voim s dm dijm dup oi pi albini, din
cauza cd in intelesul Aprob. Const. p. 2 tit. 10 art. 6 nici
pe seama regimului fiscal n'a fost obiceiu s se incasseze
dijm de miei in vidicul Bistrita, pi astfel in baza traditiei
ce ne-a dela strdbunii noptri, noi nu pi n'am
datorat cu dijm dup miei pi albine. Dar conform ve-
chiului obiceiu bun venind primvara inspectorul vidicului,
cu al(i domni la bale din Rodna spre
a se recrea i distra, vidicanii gndindu-se la
iurile din trecut, parte satele parte locuitorii mai
instriti au a-le duce, ca la functionarii supe-
riori, form de prezent (per formam honorarii) vr'un
berbec ori miel, drui in moldovenesc i se zice
gostin. Astzi se pretinde dela oameni acel dar
pe titlu de i nu de dijm.

Mrturisim oamenii notri au trebuit s declare cd

au umblat la curtea Mai. Sale, ca s nu putem fi obligati
la mai mult dect la suportarea sarcinilor impuse conform
noului sistem ; cci au fool cllinuiti cu attea feluri de bi-
rari i nu mai puteam suporta. Cu toateaceste
voim numai ptim noi ce datorm conform rn-
duielilor, i aceasta ni-se publice, cci noi nu ne sus-
tragem dela nimic. Totodat pe Ex. V. pe
comisie s binevoiasc a afla modul ca conform intentiei
milostive a Mai. Sale, s fim scutiti de violente
impuneri nedemne.
5. La acuza ridicat noastr in 6 lunie 1758
rspundem : a) desfiintate muncile grtuite nefiind
noi de venitul viitor ce reiese din fierberea
litrei, socotim c nu suntem obligati s nici
nici lemne la instalatia de fiert (fz6hz). b) Dupdt ptim
n'am denegat niciodat tricesimele, i dac vamesul din
Telciu cunoate personal pe vr'unul care n'ar fi s
plteascA tricesima ori ar fi atacat pe controlor, (kontrs)

www.dacoromanica.ro
 denunte ca primeascd pedeapsa meritatd. c) Pri-
vitor la muntii de Maramures azi suntem in
ferend cu locuitorii deacolo, nu ne-am cu nimeni
Pe Sai nu-i impiedecm dela muntii pe cari
acum i-au ayut la dispozitie; dar decurnd li-s'a
luat Telcienilor un munte s'a dat Crainimtenilor; deci
faptul acesta Telcienii mun-
tele ca pe al de aceasta Sasii s'au obisnuit
mne numdroasele vite la munte peste hotarul sdrmanilor
Valahi, le pricinueascd multe pagube acel prilej,
care s'a putut naste Valahi Sai ceva diferend.
d) Este imposibil cineva dintre noi, ori s-i
mne vitele permisiune pe muntii prohibiti dinspre
Moldova, cici celce trece oficiului de
carantind (contumatd) e spnzurat. Oricare trece dintre noi
pe acolo, scoate permis dela tricesimator numai acela
merge mai departe. De aceea acuza aceasta impotriva
e temeiu, aceea noi am fi acuzat
inaintea Mai. Sale pe guberniul cresc suplici murdare,
la ceeace fereste Doamne ne fi gndit.
In Mocod nu noi, ci un cu numele Oniga Foslui
certat noi, lingusitor toate cu magistratul,
a atacat pe executor bastonul Dintre
noi nimeni nu aprobat, Foslui n'a lucrat
ci de capul lui.
Nu ce s'a ridicat impotriva in 8
Februarie 1759, ne rugrn s ni-se comunice in copie,
ca putem la aceea rspunde in regula.
Pe D-I Mihail Balea de lead nici in gnd nu ne-a
stat punem in fruntea noastr, att mai putin
credintd; nici nu i-am promis nimic, berbecii
i-am dat lui pe bani.
La ridicat impotriva noas in 13 Fehr.
1760 rdspundem umil urmdtoarele:
a) acum a fost la noi obiceiul
diferendele in fata i daci
se iviau cauze grele, chemam dintre satelor

www.dacoromanica.ro
366

cinate judecMori cari aduceau sentintd, contra drei se putea

apela la inspector pi apoi la m-gistrat. Acest s'a
continuat pi in acest an la noi prin judecdtori jurati
alesi in ordine. E drept c decnd vidicul a ridicat pln-
sari impotriva magistratului, oamenii prea cutezat s-i
cauzele in orap spre revizuire (verificare), cci
temut s umble prin oras. Dar pi nainte de actualele
exercitarea jurisdictiei stesti avea o mare sadere,
pentrucd nu poseda facultatea pe care o avea in satele
ssesti, cdci dacd cineva apela cauza, atunci, precum
mrturiseste ntreg vidicul, triumfa partida care era mai
bogat.
b) Noi nici n'am nelinistit nici persecutat pe cei
ce nu consimteau noi, ci s'a intmplat in Mocod,
un om cu numele Petre Pampa in timpul cnd fusese
s'a indatorat cheltuind 120 fiorini din banii contributiilor,
pi din acestia in mod arbitrar a impus pe sat 80 fiorini,
pe cari satul i-a pltit cu protest. Dar restanta
de 40 fiorini pi el nevoind s'o plteascd, satul i-a luat cei
doi boi. Pentru aceasta el fugi la Bistrita pi acuznd in
mod perfid pe biru stesc, acesta a fost ;

dar pi pe Pampa l-a prins satul restanta sa pi l-a

bgat cotet de porci, care conform dispozitici
a magistratului servea ca inchisoare.
Chestia lui Gerasim Mosina din Rodna a fost :

Pe el l-au pentru o moie de pe hotarul Ilvei stenii

Stirbu din Maieru, Boresche, George pi Toader
Nicolae. Cu toatec acestia au cstigat procesul
judecdtoriei stesti, Mosina a apelat la judectoria orb-
seneasc.
Cnd curgea acolo procesul, Mosina a dus primarului
din Bistrita ca prezent un cal, dup care rdsucindu-se sen-
tinta steasc, pi acuzatorii intemnitati, li-s'au luat pi
documentele, despre ceeace lipsesc acte inchizitoriale legale.
Inaintndu-se despre aceasta plnsoare la Ex. Sa
natorul pi dup'aceea la guberniul reg., din ambele locuri
a venit ordin cd magistratul repare lucrul. Dupce ma-

www.dacoromanica.ro
 367

gistratul n'a Meat nimic, nici documentele nu le-a res-

tituit, ba pe unul dintre aceia, pe tatl
acuzatorilor l-au tinut tot inchis; oamenii au mers la
Director, de unde intorcnd, unul dintre ei Ion
land lng sine pe doi prieteni, de vr'o auto-
rizatie a prins pe Gerasim Moina a voit st-I ca
pe un idiot sau la Sibiu sau la Director. Auzind despre
aceasta vidicanii l-au liberat pe Moina, astfel motiv
a fost acuzat vidicul valah.
d) Pe familia locuitoare in Hordou nimeni
n'a intentionat s'o extrdea ca s'o din
sat pentru banii de colkrit. Dar unul dintre Cobuceni
denuntnd pentru bani de pe familia Chioran tot
din Hordou, membrii ei ar fi iobagi de a lui
dndu-i pe acetia pentru un timp in mnile
tratului, le-a cauzat o cheltuial de 670 fiorini. Pentru
fapt unii dintre cei pgubiti i-au zis lui Cobuc
s nu se mai amestece lucruri de aceste altminteri
pe el intreaga sa familie vor denunta
ca iobag vor duce cu carele din sat.
e) Lui Filip Pascu din Vrarea de aceea i s'a luat
prin sentint moia, a posedat-o prin
nu prin motenire, in cauze de aceste din timpurile
strvechi satul este judecdtorul competent. moia a fost
nu motenit, despre aceea eredele legal
dase documente bune, dar le-a luat magistratul, la care
i

se gsesc azi.
Pe Todor Lup din Mocod nu pentru aceea l-au
cd n'a stat inaintea judecAtoriei stesti, ci curatorii
bisericeti de aceea l-au pedepsit conform regulamentului
prnd el pa un stean fata judcatoriei
stesti pentru o primind acolo sentint nefavo-
cutoatecd erau prezenti, conform vechiului obiceiu,
jurati inch din sate invecinate, el a zis in public
(salva venia verbis): M spurc pe sufletele, pe biserica
pe legile voastreg.
g) Pe Oniga F4ui, - care la o zi de Pati a btut

www.dacoromanica.ro
pe popa in pentru care magistratul, acela
slobodnic orsenesc, nici azi n'a dat satisfactie,
pcntru aceea 1-au (baricadat) in cash,
samesul satelor la incheierea socotelilor, asignat 180 fio-
rini. Dar nu l-au btut. Pe Ion Scuturici din Telciu de
aceea l-au btut pentrucd, impotriva vointei alegerii
satului, s'a fcut prin a functionat ca
atare ani incheiati, comitnd in timpul acela multe
excese, cum se poate vedea din aldturatele documente.
ce satul l-a alungat din acel post, el din rzbunare
s'a fcut slobodnic a amenintat pe cd-i va
el, s'a strduit in tot chipul s le necazuri.
spre finea lui lanuarie 1760 cliemnd la sine pe un
misar confrunttor, acolo ziva a bent pn's'a
betat, a pe steni i-a apoi noaptea trziu
aprinse a voit s conscrie pentru dare toate
staulele satului, cutoated prilejul conscriptiei, conform
obiceiului, jurati din sat au declarat cireada satului.
Deci stenii neadmitnd ca el st umble beat noaptea cu
lumnri pe la staule, s'au apucat de ceart el astfel
s'a iscat btaia. Nu din aceasta s'a bolndvit, ci din pricina
excesului Mai apoi oamenii s'au el.
7. lncassarea contributiilor n'a suferit intrziare,
de ctiva ani decnd nu slobodnicii ci juratii sa-
tului impozitele, n'a in sate nicio restantd.
Cnd incassau slobodnicii, ei mai scoteau taxele
(extraordinarium, onorar).
8. Raportul lui Onul Ignat din Rebrisoara nu cores-
punde adevdrului, ceeace satul. Plnsoarea
satului contra lui este ca slobodnic s'a fcut numai din
motivul, ca tatl su, care iced e mare tlhar,
s se bucure de Pentru tlhdriile sale dovedite nici
nu se prezent in fata judeatoriei stesti, dar nici magis-
tratul nu procede dreptate.
9. Rdspunsul privitor la moara din Nusfalu a
voltei din pricina ei este aczsta Chestia revoltei a fost
:

deja judecatd; ce privete moara, aceasta st pe ho-

www.dacoromanica.ro
tarul satului, in alte vidicul motile
apartin satelor. Dopice aci in satele valahe
de aceasta functionar.i obinuit
pe oameni la grtuitd, deci pi la prestarea muncii
pentru oraul le-a luat stenilor pi venitul morii.
Deoarece Mai. Sa a suspendat munca gratuit pi
tionarilor le-a stabilit lefuri, astfel acest sat, ca pi alte sate,
a pentru sine venitul morii afltoare pe hotarul propriu.
Vama pentru aceea au s'o aeze bisericd, ca acolo
stea pn va fi aranjat diferendul privitor la
intrebrile: a cui este moara; cine e dator s dea pent u
ea muncitori pi din care pdure s fie la ea crengi
pi material pentru zgaz. Privitor la toate circumstantele
revoltei se aci un proces vcrbal.
Vntorile in munti acum nu le-am oprit,
ci respect le-am functionarilor. Dar
muntii afltori pe hotarul nostru noi pltim impo-
zitele toate celelalte poveri, aceia sunt
noastre , in pdurile pi satelor sseti
nu ne este permis nici un iepure sau
tem vr'o nuia ; de aceea noi dorim ca de acum
sa fini statonziciti in proprietatea (birodalmban)
montilor nostri.
Motivul suspenddrii vndtorilor este acesta:
de aceasta steti autnd favoare, prilejul tuturor
srbdtorilor pi praznicelor pi alte ocaziuni,
scoteau intreg satul la iar satul care nu prindea
animale, trebuia plteascd un galben. Dar acum
nndu-se in toate in ornduiald pi suspen-
dndu-se munca gratuitd, s'a sfirpit pi iobgia
noastri; pi dopice functionarii oraului iobagi pe
cari le vneze pi nu voesc tocmeascd
pe bani, nu e mirare acum nu mai apa uor ca
mai'nainte in orap ursul pi capra
11. Protopopul pe cinstea sa preoteasc
el niciodati nu s'a asociat vidicanii pentru n'a
comunitatea la pi nici n'o ofdtuepte, pi rezer-

www.dacoromanica.ro
vndu-si isprdveasc el modul detractorii
onoarei sale - spune, cd att el ct popii din vidicul
valah cari stau sub crma sa, oameni bstinasi din
vidic pi descedenti ai acestora, iar preotia
de brul (colanul) descendentilor, el, protopopul, are
torirea le ocroteascd libertatea personald bdtrnetele.
pe bunicul su I-au acuzat asa, de sub care acuz,
conform documentului aldturat, chiar pi curtea impiri-
teased I-a absolvat. Stnd lucrurile astfel, reiese c magis-
tratul putea si fie pi aceasta acuz, pi ci n'a expus
lucrurile cum ele aievea sunt pi au fost.
apelat ordinul d. d. 15 Febr. al guber-
pi nid din a magistratului
niului reg., nid din partea vidicului
orsenesc nu era nevoie de interpretare de a urma
decizia Apoi numitul nostru protopop ar fi impus
contributii, nu corespunde adevdrului, dimpotrivd pi
el contribue la cheltuieli. Dela poporeni niciodatd n'a luat
trei cutoatecd pentru de a se mntui de
multe necazuri, s'au fcut trebue se zilnic multe
cheltueli ; dar poporenilor le std in voie si le
le pot face, propriu.
Perceptorul regesc trimetind pe sate la executii pe
slobodnici fiede nicio instructie ori asignare, acestia
datce sosesc vidic, aci atac ca Ttarii fr osebire
pe si nu se uit cine a pltit impozitele
cine nu: ci nvlese in casa aceluia pe care sunt mniosi,
bat, il vatra; ba
mai mult, necinstesc neveste pi fecioare; multor le-au spart
cu forta au pungile goale aflate acolo pi li-
sndu-si jos pantalonii, le-au tras peste prtile geni-
tale, hrtuind astfel femeile. Ceeace oameni de
ace$ti, au s multmeascd pe slobodnici
cari proced pe cale niciodatd nimeni nu i-a atacat.
perceptorul regesc nicidecum nu se poate plnge
de restantii in contributii, pi juratii le incasseazi
pi slobodnici.
Salgamalul (contributia pentru intretinerea militiei),

www.dacoromanica.ro
nuptiale donum (darul de leafa deaceea
n'au vrut s le plteascd n'au et impunerea
aceste a urmat la ordinul Mai. Sale a trii ; apoi
asigurati fiind prilejul introducerii noului sistem de
impuneri de impozitele stabilite in acel sistem nu
vor mai fi altele. Dar ei acum baza
acelor noi contributii, le-au prirnit bucurosi se nizuesc
le plteasc.
Rdspundem acum la acuzele inaintate in 21 Febr. 1761
impotriva la guberniu, aldturate :

a) Impotriva slobodnicilor e imposibil nu se ridice

aci acuz, sunt prea multi totdeauna vin in
vidic instructii. De ne umiliti ca
bodnicii fie desfiintati, iar noi in fiecare an vom institui
din vidicul nostru 4 feciori 2 pedestrasi cari vor
implini toate serviciile celor 10 fosti slobodnici familisti.
b) an Cute din Feldru n'are arme obisnueste
umble in haine valahe. Pe slobodnicul
Ciot din Mocod nu l-a btut ca in calitate de
slobodnic, ci pentru aceea, cnd a stat in Viena,
le cauzase Ciot sotiei aceluia, copiilor easel sale multe
rele supdrri, acestia au fost nevoiti
chiar casa. Acest Ciot e individul scelerat, care
sia btut popa in ziva de Pasti in bisericd, pentru ceeace
n'a fost pedepsit. Nici Cute n'a sperat primeascd
satisfactie pentru atrocitdtile comise de casa sa, iar
Ciot nu de aceea a in belea a fost
bodnic, ci pentruc el obisnuia s ridice acuze false contra
vidicanilor, acestia au jurat el nu va acuza mai mult
pe nimeni in mod perfid.
c) Grigore a Gacii din Sngeorz Mrian Capota
din Rebra n'au mess in 7 Febr. la Feldru impozite
din porunca perceptorului, ci ca
jupuiascd de pe steni ca se'mbete; deaceea nevoind
satul se le dea de rnncat beut, i-a alungat deacolo.
d) tot ce se spune s'ar fi intmplat
in Februarie 1761 in Mocod, Mititei Salva slobod-

www.dacoromanica.ro
nicH Onul a lui Ignat din Rebrisoara Nica Butaci
din Salva. Dar fiind acuza din cale de grea,
gistratul nu-si revoaci acuza inaintatd, atunci noi rugim
cercetare spre a dovedi nevinovgia noastr. Cci
de-ar fi apa lucrul, noi pe noi ne-am osndi. Chestia
a fost urmtoarea:
Numitul Onul Ignat din Rebrisoara ntre multe alte
excese comise satul Mititei, fiind foarte beat a legat
foarte strasiic pe srmane viduve, cari ambele
torau numai patru polture; legate le-a dapi
sine pe drum frig mult timp scotind dela femei cele
4 polture a mai stors dela ele 3 polture, apoi a plecat
la Mocod. Dapice cu 2 luni jurase inaintea
Valahilor vidicani el va nizui si lecueascd
vidicului, nu numai Cute, ci juratii din Mititei
au trimis patru oameni la el in Mocod, cari de a-1
bate pi forta, ci cu frumosul l-au chemat la Mititei s
spunk ci pentru ce a chinuit pi batjocorit pe cele
srmane El a mers de alare acolo,
dar foarte beat, l-au nchis intr'o ce pi-a
venit in fire. Dup'aceea umblnd stenii, a
denuntat in fata acestor pe Nica Butaci din Salva
aceea, cd ndimit dregdtorii din Bistrita sd omoare pe
pi apoi s la Bistrita unde-1 vor ocroti.
Indat rostirea acestei acuze Nica Butaci foarte beat
in casa care era Cute intinse acestuia
dreapta, in mna un catit ca care
avea sd pe tefan Vznd aceasta oamenii
strigar: Je pi-i lui Butaci
din cutitul, pe care-I pdstreaz pi azi, Cnd
s-1 el fugi, iar pentru aceea au stenii si
jure tata, ma na pi ceilalti ai lui Butaci c dealt-
nici ei nici copii nu vor mai comite
de acestea.
Onul Ignat din Rebrisoara de a aruncat
ta$ca (de slobodnic) pi pi-a oferit serviciile vidicului. Ba a
mai spus ci mimai s-1 accepte, cici el cunoa$te toate

www.dacoromanica.ro
 373

ireteniile domnilor bistriteni i le va sta bine in ajutor

vidicanilor. Dar nevoind totu primeascd, el a
ingenunchiat a jurat credintd.
Slobodnicul Lazar din Nsud adevrat cd a jurat
cd mai mult nu va fi slobodnic, dar pus in pe
fiul su care i acum e slobodnic. Dar pe acest Lazar
nid prea are drag satul, el a amgit satul pi
dicul ad bisericile alunge din ele pe
tindu-le tuturor cd dupd cum a auzit dela domnii bis-
triteni, pentru aceasta n'au vidicanii nimic.
Despre Cute1) se spun multe in din
care nici cea mai mied parte nu corespunde adevdrului,
ci toate sunt fcute numai in scopul ca el pi ctiva
din vidicul nostru sd poatd fi strpiti ; atunci n'ar mai fi
nimeni cine sd ne promoveze plnsorile.
Niciodatd nu vorbim i n'am vorbit impotriva adminis-
tratiei regulate, pi nu atacdm pe nimeni, dar nu putem purta
jugul excesiv al slobolnicilor.
Nu este pi nici n'a fost nicio in ce privepte
serviciul regesc pi incassarea contributiilor, exceptia
salgamalului, pe care acum lucrul,
vom Deci pi de aci apare cd nu era nevoie se
asalteze guberniul regesc i aceast acuzd precum pi
cea Maintat 17 Mart. 1761.
lar ca nici noi nu pe Ex. Vstre pi pe
guberniul reg. lung in fine genere
urmtoarele :
a) De celece suntem acuzati privitor la slobodnici,
chiar pi s'au intmplat, au urmat numai din pricina
multelor diferitelor excese, dela cari noi i-am oprit.
b) Nici Cute nici altii n'au intentionat pi nu
voesc piece din vidic, i n'am auzit cd dintre
dicani sd fi fugit cineva. lar dacd careva dintre vidicani va
fugi din pricina diferendului actual, noi intreg vidicul
I) Ura Bistritenilor era de mare mai numiau scrieau
Kute ori Kutje ca mai'nainte, ci ung. cnele, cum a gsim scris
numele in acte oficiale.
8

www.dacoromanica.ro
 cu aceast scrisoare asupra
toate poverile aceluia.
Nu numai nu s'au adunat in vidic bani gr-
mada, ci dimpotrivd pi acum oamenii bani
prumutati pentru trebuintele zilnice, cnd Dumnezeu
le va ajuta s-i replteascd.
d) Indat ce se vor statornici pi noi poruncile
Mai. Sale publicate legile terii pi normele privi-
toare la legea municipald, atunci noi avem si predim la
spnzurdtoare pe acela, care va sidi intre magistrat
pi popor pi care nu se va subordona. Nici acum ne
plngem contra subordondrii ci impotriva subjugdrii.
Intruct n'am putut rs,:unde aci satisfcdtor,
la memoriile, declaratiile pi gravaminele noastre
inaintate pini acum, ne numele lui D-zeu,
ca ascultndu-ni-se plngerile ni se remedieze injuriile
indurate; iar daci sau din netiint sau dintr'o pornire
cauzat de multele mizerii am fi grOt in general s'au in
special ceva, aveti mila de a-ne ai Ex. V.
pi ai comisiunei sup4 sirmani servi, toti locuitorii celor
23 sate valahe din vidicul bistritan. Bistrita 29 lulie

Multe amnunte remarcabile privitoare la a doua

misie bethlen-ian venit in tinutul nostru, aflm in memoriile
niembrilor familii Heydendorff I), special in insemnrile auto-
biografice ale lui Michael Conrad lleydendorff, care fu-
sese delegat in acea comisie. E de c istorisirile autorului
au colorit ssesc, pi mai ales deductia istorid a raporturilor dintre
oraul Bistrita pi Romnii districtuali contine premise eronate pi
constatri false. Cu toate acestea episoadele legate de timpul
petrecerii acelei comisiuni in Bistrita sunt interesante, maicuseam
modul care se prezent Cute cu si in fata comisiei,
apoi tinuta pi declaratiile generalului Buccov, precum actiunea
initiat pentru granitei militare.
Publicate in mai multe volume ale revistei sibiene. Archir des
reins fr siebenbrgische Landeskunde..

www.dacoromanica.ro
 375

Reproducem aci din arnintitele memorii pasajele prtile

care se refer la obiectul din chestie. Iat-le:
Indat dup numirea mea in (ca centumpater, vice-
notar senator), la porunca plea la Bistrita o co-
misie important compush : consilierul gubernial prezidentul
staturilor conte Nicolae ca prezident, directorul
exactoratului Bar. Seeberg ca viceprezident, apoi ca ajutori : ase-
sorul exactoratului provincial Michael Cserei, iar din partea na-
tiunii sseti Michael judele din Nocric ; actuar eram
eu, cancelariti : Georg comisar provincial,
Michael jun. mai apoi comes nationis interpraeses
gubernik Michael mai apoi consilier gubernial titlul
nobilier ; acestor le dictam i ei copiau ciornele mele.
comisie cltori, popasuri, in triumf spre
Bistrita, primit in fiecare comun de cu mare
alaiu sunetele clopotelor.
Motivele trimiterii comisiunii erau : incorectitti in socotelile
publicului (oraului) bistritan Rodnei impotriva
acelui public.
Socotelile Bistritii de mult erau in neregul, iar acum un cap
salciat, negustorul lacob Schankebank se fcu vulgului
umbla prin Sibiu, Viena la curte, fcu o multime de
cheltueli, nu putu dovedi nimic, cu toate ci in multe avea
dreptate, de rmase nenorocit.
Ce privete districtului rocnean, acesta in timpurile
mai vechi a fost druit de regii unguri diferitelor familii mari din
Arcleal, iar in ajunse ad collationem principis. Bistrita
era comercial, acum avea devin fortdreat limitrof,
construindu-se nou intirituri. La rugarea Bistritenilor, locuitorii din
Valea Rodnei cari la invazii dumane autau scut in ora,
fur serios avertizati de atre regii ungari ajute Bistritenilor la
zidurilor cettii la aratul pietrilor. In toat Valea
Rodnei a deslipit-o regele Ludovic I dela comitatul Dobca,
care fusese incorporat, a druit-o publicului bistritan, conform
obiceiului de atunci, ca scaunul Tlmaciului a incorporat-o
districtul Bistritii ca locuitorii vi se bucure de egale
drepturi ca locuitorii districtului Cum a fost tratat acel dis-

www.dacoromanica.ro
trict, dupi incorporare, din partea publicului bistritan privitor la
venitele economice (wirtschaftlichen Genusses), nu o deoarece
n'au rmas scrisori hrisoave din acele timpuri. In secolul ur-
mtor, al 15-lea, regele Ladislau a druit lui loan Corvin irnpreun
orasul Bistrita districtul ssesc cu numirea liber baronatus.
acestui Matia Corvin ca rege al Ungariei revocnd
natia baronatul liber, din pe Bistriteni dreptu-
rile liberttile vechi, deci in posesiunea Viei Rodnei.1)
cipele Sigismund Bathori, la schimbrile intmplate in Ardeal la
renuntarea sa la tron, Valea Rocinei ca proprietate a sa
unde va sta dup retragere, ceeace staturile i acordar. Soarta

lui ins impiedec s uzeze de aceasta proprietate astfel

Bistrita rmase cu ea pini zilele noastre.
Inainte de introducerea sisternei lui Seeberg, locuitorii Viei
Rodnei erau tratati de atre publicul bistritan privitor sarcinile
publice diferite contributii la jurisdictie, ca Sa$ii liberi ai dis-
trictului bistritan conform decretului lui Matia Corvinul,
in Corpus juris hungaricig. In calitate de Valahi schismatici nu
dijme, care pmntul muntos, pietros
neproductiv, ar fi fost neinseinnat. Deci locuitorii acelei erau
tratati intocmai conform continutului hrizovului de incorporare.
Singur numai din grija pentru drepturile extinse, Bis-
tritenii incredintar jurisdictia (Rechtspflege) acelei Vi unui senator,
cu titlul de domn terestrug (Grundherr), care totdeauna era primul
oficiant dup birul orasului. Mai departe, cele 21 sate din amin-
tita Vale erau astfel imprtite senatorii Bistritii, ca fiecare
dintre acestia avea sub inspectia sa cteva sate, cari erau datoare
s-i dea un servitor, dup imprejurri una sau dou servitoare
la economie muncitori de cti avea nevoie. Publicul bis-
tritan mai era apoi in posesiunea ctorva munti situati la
granita Viei spre Moldova, pe cari pentru scopul alodiaturii
da in arend cornunelor mari ssesti invecinate. Dar asupra acestei
I) Merit se mentioneze ad, membrul comisiei bethleniane Mi-
chael Bruckenthal scrie Arch. f. s. L. Heft, pag. 20) fratelui su,
lierului Samuel Bruckenthal, acestea : Satele districtului (ssesc) bistritan nu pot
se razime (bauen) in chestia districtului valah mutt pe documen-
tele lar. lntr'unul "la cf acela ar fi de a-se incorpora cu district, ssesc;
altul este eine ordentliche Statution., lipseqte.

www.dacoromanica.ro
 377

proprietti publicul bistritan n'avea document o consem-

nare (Verzeichniss) tabelar dela inceputul secolului XV, care
in casa sfatului.
Domnul terestru inspectorii si n'aveau drept exclusiv la
vnat pescuit, ci comunitate locuitorii Vdiei, indatorati s
le ajute acelor. Pe calea aceasta veneau dela Bistriteni la mai
terii, la natiune (autorittile ssesti) la alti prietini, multe ani-
male slbatice pieile de urs.
Cu aceste ornduieli erau att Bistritenii pi
locuitorii Viei Rodnei, pi astfel triau de secoli linititi impreun.
Acum curtea hotri s intocmeasc organizatia oficioas
constitutia a natiunii. Spre acest scop veni Seeberg in
Ora, in calitate de comisar. Astfel se introduse in Ardeal un nou
sistem de dare i in acelap timp se
Toate aceste intocmiri produserd coliziuni
in fine lucrurile lard indreptate conform noui ordine.
Soarta aceasta lovi Valea Rodnei pi pe locuitorii ei. Con-
form ornduielilor Seeberg-iene teritorul acestei Vi avea s apar-
find publicului Bistritii ca nobiliar (adliger Grund), lo-
ei deveniau jeleri (inquilini) indatorati s presteze dijme
plteasc taxe dup vite, pierdeau dreptul de vnat
mrit, morile posedate de ei deveneau alodiale. Chiar pi muntii
acestei Vi aveau s fie alodiali. Mai apoi, conform sistemului
contributional bethlen-ian, locuitorii Viei erau priviti liberti, dar
trebuiau s plteasc dare de cap mai mare, statorit pentru liberti.
Toate aceste orndueli displcur locuitorilor Wei, cnd
se introducerea fortat a noilor sisteme, ei se opuser,
alungar pe functionarii bistriteni din mijlocul cutar sfat
la pe care ii pi aflar usor in unele locuri, mai ales la un
vicespan al comitatului invecinat Maramures, la un anume Balya,
care ii s inainteze plnsori le redij scrisorile necesare.
Conductorul le era un Valah de rnd din Feldru, numit in
acte Fldrei Kutja Stephan . Acesta merse in cteva rnduri la
guberniu la Sibiu la imprteas Viena, aduse
ietoare pi tinea poporul in renitentd.
In curtea infiintarea militiei grnicere in
Ardeal. Avea se trag o linie pi un de grniceri la

www.dacoromanica.ro
378

nitele turceti, dela Maramure la Poarta de fier. La linia

aceasta apartinea i Valea Rodnei. Deoarece granitele se inf/pluirf
fr' de invoirea a staturilor, deci locuitorii comunelor ce
cAdeau in acea linie nu puteau fi fortati in mod legal la serviciu
grniceresc ; de aceea era bine vzut, oamenii se
benevole pentru granit. Comanda militar trimise deci misiuni mi-
litare in comunele din acea linie, care promitnd tot felul de
voruri i avantaje dorite dar irealizabile, cutau induplece pe
oameni la acceptarea a statului grniceresc. conditii
era ins/ una foarte grea (hart) pentru Valahii neuniti care erau
in majoritate, : celce voia s grnicer trebuia s
la religia
Un astfel de trimis abil pentru acea afacere era in Bistrita
comandantul de acolo, colonelul Schrder. Acesta de ocazia
nemultumirii i renitentei (Missmut und Widerspenstigkeit) locui-
torilor Viei Rodnei, cari primiser s devin uniti grniceri,
cum se i fcur in cursul timpului, plecarea comisiei din
Bistrita.
In intervalul in care noi steterAm acolo inca nu erau gr-
niceri, deci comisia ii putea trata ca provinciali. Li se primir
plnsorile in scris, pe cari comisia le examin se nizui s-i
la subordinatie fat cu publicul bistritan. In scopul acesta
comisia trimise la ei pe cari ins
Li se ordon apoi s se inftieze capul (Rdeisfhrer)
Stephan inaintea comisiei spre a se justifica (Verantwortung). Nu
veni. Atunci comisia c il va aduce cu asistent (Wacht)
militar. In fine veni de circa 100 Valahi rodneni se
trupa fata casei comisiei din Bistritii. Avea o plrie
(aufgeschlagen) militrete, un veston (Leibel) un cput
de (Zundenrock) croit dup mod, apoi pantaloni i ghete
(Topanken), la un cutit de vnat (Hirschfnger). Asel
stetea fruntea trupei sale, cu plria'n cap, in limp ce comisia,
mine actuarul ei, priveam din fereastr. Comisia
cit in fata sa. El se trupa sa, apoi rspunse c nu
vine, dect numai dac comisia, pentru asigurarea intoarcerii sale
nestingenite (unverletzten), trimite doi in piat in
trupei sale. Se fcu aceasta ; atunci apru de to-

www.dacoromanica.ro
 mai batrni inaintea comisiei, in care functionam eu ca
actuar. La intrebarea pentruce se in
armat, rspunse c tot in acest mod s'a prezentat in cteva
rnduri pi in jata Viena. Continuandu-si comisia
interogatorul, fu intrebat de cauzele renitentei Rodnei, la
ceeace el raspunse cu motivele sus amintite, declarnd
Rodnei mai vreau stea sub Szaszi dat cuvntul
stea firm pe aceasta s facse grniceri In urmare att acest
Kutja Stephan intreaga sa dimisi liberi neatin$i (un-
beschadigt) din in valea deoarece sosi ci la
caz de nu vor fi liberati, tori locuitorii Rodnei fi gata
asalteze (erst si-i cu din Bistrita.
au fost in statul nunumai
locuitorii din Valea Rodnei, ci alte sate apartiitoare
districtului bistritan, locuite de Sasi, acum lush complet
valahe, desi erau situate departe de Valea Rodnei fir' de nicio
locali ori privilegial cu aceea. Prin acesta s'a
redus mai Fundus regiusc.
Numitul Kutja Stephan, in semn de pentru ser-
viciile sale prestate in amintitul scop, la infiintarea a fost
numit sublocotenent in regimental de dragoni ; iar mai
trziu, cu ocazia trecerii companii sale prin Media$, veni la mine,
investit cu acel caracter rang, dar cu barba
Comisia s'a ocupat cu acele chestii din lunie la finea
August, in Bistrita. poate oricine am avut de
ca actuar, scrieam ateodat Arhivele bistritene vor
poseda inch acte provazute cu iscalitura mea. In modul
acesta prezidentul comisiei contele deveni patronul meu
interveni la guberniu s fiu candidat la diferite posturi si fiu numit
in diverse comisiuni importante din Chiar pi in castelul de
Tarnave manifest prietenia fat cu mine pi familia mea.
membri comisiei cu pi a
miliei sale, - impreun cu pi copiii apoi cu musafirii
zilnici, laolalt peste 20 persoane, luau masa pe cheltuiala Bis-
tritenilor,i) care adaugnd cafeaua pe care, la
1) Adid in realitate pe chelluiala srmanelor sate romnesti. - Dir.
Arh.

www.dacoromanica.ro
380

carea comisiei, lui Seeberg le cgr cu sine la Sibiu, pe titlul

ar fi economisite, urcau la suma de peste 3000 f I. ung.
In timpul a stat comisia in Bistrita, fcnd inspectii prin
tarn, generalul comandant Bar. Buccov se abgtu pe la Bistrita.
Nu-i avea la suflet pe Maghiari. Comisia la Budac
cu ocazie Buccov pe asesorul Michael Bruckenthal
la o parte cu mna ridicald ii zise CO natiunea trebue
sus, sus peste Maghiaric, ceeace Bruckenthal la intoarcere
spre Bistrita mi-a imprt4it cu mare entuziasm Buccov se
in Bistrita in casa po$tei. Comisiunea, corpul ofiterilor,
multi boieri cari II membrii magistratului bistritan se
adunar indat dupd sosire said mare a locuintii generalului.
Deoarece ora$ul arsese de ori, era lipsit de mobile
mai bune, in acea said iced erau numai scaune de lemn moale.
Pe unul din acestea Buccov, leggnndu-se pe picioarele
scaunului. Toti cei prezenti steteau in jurul lui, eu stnd
contele Bethlen, auziam tot ce se vorbia. Buccov fusese numit
comisar regal, de$i groful Kemny ocupa demnitatea
de gubernator. Discutia Buccov Bethlen se 'nvrtia asupra
dieferitelor chestii ale dietei viitoare, cari asupra dreptului
deputatilor de-a putea umbla seara pe strade fr lanterne despre
care Buccov zise va admite. La observatia lui Bethlen
deputatii se vor plnge la gubernator, Buccov, mereu
du-se pe scaun, rspunse rstit (in hartem Ton) : voi
drepta (zurechtsetzen) eu gubernatorului capul su maghiar! Toti
se uimir, dar Bethlen tcu inghili riposta.
Dup isprgvirea treburilor, comisia se ; Seeberg
la Sibiu, iar eu ajunsei la Octomvrie la statiunea mea in
Media$.
*

Din lunile ct a stat comisia bethlenian in Bistritg, ar mai

fi de amintit urmtoarele:
Magistratul disculd in lulie faptul servitorii generalului
Buccov zilnic cer bani pentru intretinere, hotre$te se vor-
in cauza aceasta cu Seeberg, cci probabil n'au
cuno$tint despre pretentiile servilor.

www.dacoromanica.ro
 381

Comandantul garnizoanei baronul Caste plea din Bistrita

magistratului in 3 lulie c a predat comanda
pitanului Szilvsi ; cere s i se extrAdea un atestat c in
timpul comandei sale el n'a comis excese.
Tot in 3 preste locotenentul Piscar c Ion
$teopu din a cumprat dela Ion a lui Mihoc doi
45 Acesti au fost sechestrati cum se dela slobocinicul
Onu a lui lgnat din Rebrisoara, din banii primiti acum i s'au
dat lui Mihoc 32 IL, iar lui Ursu din Rebrisoara 13
Cand pliesul voi acum din nou bol, ctiva
Valahi districtuali i-au dela el i-au mnat in ciurd.
bodnicul cere acum ori banii, ori despre cari se aude c-i
Cute. Magistratul decide s fie citati la
Mihoc ovre.
La intrebarea din 5 August a crciumarului Peter Roth
din Rodna, dac sotul ei va fi din nou instalat in postul din
crciuma orasului, ori va trebui caute alt pne, magistratul
s fie rbdaie pn la terminarea procesului
Valahii.
In 9 11 August crciurnarul Petrus Roth adreseaza
scrisori: una contelui Bethlen, a doua baronului Seeberg.
In prima spune c a servit timp de 17 ani 4 luni magistratului
bistritan ca econom crsmar in Rodna, fcnd inc alte slujbe,
dar din cauza violentelor amenintrilor Valahilor a
trebuit prseasc acel post. Roagi ca considerarea
ciilor prestate comisia s-i acorde in arend crsma economia
din Rodna, prornitnd c va ingriji bine de ele va augmenta
averea orasului. In scrisoarea Seeberg se roag
alungat de Valahi de tot ce a agonisit in Rodna,
c e acum niciun venit in Bistrita, lundu-i-se
in consideratie serviciile prestate sa fie despdgubit pentru pier-
derile suferite.
In 27 Aug. actuarul comisiei bethleniane Mich. Conr.
dendorff expune hotririle comisieil) privitoare la plnsorile
gistratului, ale districtului saxon ale celui valah, gat ordinul
adresat magistratului ca acesta pentru excesele
V. Arh. som.. Nr. 18 p. 359-361.

www.dacoromanica.ro
382

acum trateze s nu nu pedepseased

sub nici pretext pe nimeni din districtul

Dupa plecarea comisiunii din Bistrita, situatia in vidic a rdmas

tot pi raporturile dintre Bistriteni pi districtul valoh in
s se amelioreze, deveneau tot mai incordate, cum vom vedea
din expunerile urmatoare.
In 5 Septemvrie magistratul prime$te c din
Nu$falu nu voesc predea comisiei expediate acolo, cheia morii.
Ei cer s fie o comisie militar, care preia cheia dela
Maftei a Cosmi. Altminteri stenii se scuz cheia e de
un stean la Sibiu, iar Maftei spune Pintea, care luase in pri-
mire banii de pe morii, a fugit. In se gsesc acum
numai mierte ppu$oi pi o miert
Tot in 5 Septemvrie sose$te ordinul gubernial ca
re$enii nicidecum s nu indrzneasca a face la Gura Fiadului
ori s acolo, att ei ct Valahii districtuali si se
abtin dela
In instructiile date la Sept. primarului Klein pentru Sibiu,
se faptul ci Cute a ordonat
infiinteze o in ; apoi c in ciuda tuturor dojenelor,
acesta e gata piece la Viena, cu plnsori la curte, dupcum
svonul printre oaspetii bailor dela Rodna.
In Septemvrie primarul substitut pi magistratul scrie pri-
marului Klein la Sibiu ci conform raportului Peter
Roth, Rodnenii nu se lini$tese, Maierenii au amenintat pe
dele Morar Isip din sat. Apoi mai scrie Roth, s-
rodneni voesc s fnetele pe cari el tine in
arena, dela ora$.

Magistratul trimite in 9 Sept. in depertinent spre

a solicita pi admonesta satele ca se presteze ora$ului mai ales
ceeace s'a poruncit din partea comisie delegate in persoanele:
Ex. Sale Nicolae Bethlen, Baron Seeberg pi Mich. Bruckenthal,
1) interesele pro 1760, 2) vamsug-ul (taxele pe munti), pi
3) banii recrutilor pro 1761.

www.dacoromanica.ro
 383

Despre experientele fcute in satele valahe pi despre decla-

ratiile stenilor, acei raportead urmtoarele:
Rodna, 13 Sept. Voiese s adune pi presteze interesele,
dar se roag de putin amnare pi ca fie de
militar. la vamsug roag se astepte intoarcerea
tatilor la Sibiu, daca acestia vor aduce dela guberniu
porunca de a-I presta, nu vor refuza pltirea. Banii pentru
in suma de 17 Rh. 11 conform chitantei i-au lui
Stefan Cute, prin trimisii si.
2. Maieru 14 Sept. - punctele pi 2 se roag
li se dea rgaz pn'li se vor deputatii din Sibiu,
ei aduc sine porunca guberniului c acele sunt de pltit,
vor Banii de recruti, la ordinul lui Cute, i-au
mnat suma de 18 R. 45 lui Vasile Clugrului din
Sngeorz lui loan a Crstii din
3. Sngeorz, 15 Sept. - Interesele nici nu pot pi nici nu
voesc si le dea, cci nu sunt in stare le presteze; iar dac
vor fi fortati la atunci ar fi nevoiti s-si casa pi
ograda pi plece'n lume. Nici vamsugul cnd nu
chestia aceasta porund mai cci Ex. Sa contele
Nic-lae Bethlen nu le-a dat ordin la vamsug. Au trimis
oameni la Sibiu cari le vor aduce ordin privitor la de ob-
Banii pro recruti in suma de 12 R. 30 i-au predat
oamenilor de Cute.
4 16 Sept. Nu voim pi nu putem prestm nimic
cnd nu vom primi ordin sau dela guberniu, unde am
deputati, ori dela Mai. Sa. Banii recrutilor: 4 R. 1/4 i-am
predat oamenilor trimipi de Cute.
5. Lesu, 16 Sept. celelalte sate districtuale vor presta
interesele vamsugul, noi vom face-o, nu. Banii recru-
tilor: 3 R. 7 i-am lui Cute.
6. Feldru, 17 Sept. - Ad I 2 se roag de psueal pn
vor intoarce din Sibiu districtualii trimisi, i fie scutiti de exe-
cutie. vor primi ordinul interesele gostina,
vor presta executie. Banii p. recruti: 34 R 22 1/2 i-am
lui Cute.
7. Vrarea, 17 Sept. - ca Lepend pi Rodnenii.

www.dacoromanica.ro
384

8. Rebriwara, 18 Sept. - La p. 1 pi 2 ca Banii de

recruti: 14 R. 4 cr. i-am immnat lui
9. Nsud, 19 Sept. - La 2 ca Rebriwrenii. Banii
crutilor 50 R. lui
10. Rebra Mare. - La p. 1 pi 2 ca Nsudul. Banii recd.
tilor: 20 R. inmnati lui
11. Telciu, 20 Sept. - La p. pi 2 ca Nsudul. Banii
1

crutilor : 9 R. 22 1/2 lui

12. Salva, 21 Sept. - La p. 1 pi 2 ca Banii p. recruti:
10 56 1/2 i-au predat lui Vasile in
13. Hordou, 21 Sept. - 1 pi 2 ca Banii p. recruti :
4 R. 42 cr. predati lui Vasile Mteoae din Nsud.
14. Bichigiu, 21 Sept. - 1 2 ca Salva. Banii p. recruti:
12 II. 30 cr. lui Ion Hant din
15. Mititei, 22 Sept. - 1 pi 2 ca Bichigiu. Banii p. recruti:
9 51 cr. predati lui Vasile Mteoae din Nsud.
16. Zagra, 23 Sept. - pi 2 ca Bichigiu. Bani de recruti
1

n'au dat.
17. 23 Sept. - 1 pi 2 ca ceilalti. Banii p. recruti:
10 56 3/4 lui Vaile Mteoae.
18. Poieni, 23 Sept. - 1 pi 2 ca ceilalti. Banii p. recruti:
15 18 cr. predati lui Macavei a Florii din Mocod.
19. Suplai, 23 Sept. - 1 pi 2 ca precedentii. Banii p. recruti
predati lui Vasile Mteoae in suma 8 II. 30 cr. din .cari 2
15 revin altor cheltueli.
20. Mocod, 24 Sept. - 1 pi 2 ca precedentii. Banii p. recruti
9 22 2/4 lui
21. Runc, 25 Sept, pi 2 ca Banii p. recruti:
10 51 cr. lui
22. Sntioana, 1 Oct. Au nizuit s incasseze ceva, dar n'au
putut s tot, roag rgaz vor aduna pi restul. Banii
p. recruti: 18 cr. i-au lui Chifor a Florii din satul
23. Nufalu, 1 Oct. - Ad ca Sntioana, ad 2 nimic, ad
3 Banii de recruti ; 29 R. 41 1/4 cr. i-a adunat din sat Marcu
a Brritii.

www.dacoromanica.ro
 Dupce in pirurile precedente a vorba de o parte a sar-
cinilor grele ce apsau districtul romnesc, s vedern acum cu ce
partialitate nedreptate procedase judecase comisia bethlen-ian,
cnd - fr vr'o examinare verificare mai detailat serioas -
accept confirm lunga a fictivelor drepturi exageratelor
pretentii, pe cari magistratul formula asupra Romnilor dis-
strictuah.
intr'o specificare a tuturor foloaselor pe cari Bistrita
le trgea anual din districtul valah, aflm urmtoarele date instructive:
1. Dijma anual a cerealelor fcea 924 R. 27
Taxa vitelor cari pe ora$uluk sau
mitul vamsug: 1000
3. 100
4. Arenda cr4mritului din 20 sate, cu exceptia Rodnei: 316
5 Arenda pentru mcelaria din Rodna : 41 40 cr.
6. Arenda pentru dreptul de crsmrit mcelrit acordat
administratorului minelor din Rodna: 100
7. Profitul din vinderea rachiului crsma din
Rodna: 500
8. Productia varului : 141
9. Ferestrul din Rodna : 85 29
10. Vama cele 82 pietri de : 49 12 cr.
11. Fnul de pe locurile din Rodna, Maieru
Sngeorz: 80
12. pentru Lu$ca Crsti: 7
13. Pretul celor 40 stnjini lemne uscate furnizate brutriei
alor 100 st. lemne verzi furnizate pentru fabricarea
silitrei: 120 30 cr.
14. Taxa de cap a celor 37 familii de : 31 20 cr.
15. Rdscumprarea muncii datorite ora$ului la semnatul
realelor cositul conform numrului familiilor 3,895, a
vAduvelor 369 cum s'a constat in 1703 - face: 3.312
42 2/4 cr.
16. Lemnul de furnizat pentru repararea zidurilor ora-
$ului a or$ene$ti: 100
17. in bani, vrsate in cassa alodial a ora$ului :
300

www.dacoromanica.ro
 Suma total, calculndu-se crucerii dup valoarea de atunci,
face : 7.209 f I. 20 2/4 cr.
Urmeaz apoi alt despre pagubele suferite de
in timpul rellitentei, la 1762, care in bani face: 38.481
43 2/4 cr. plus valoarea a 609 stnjini lemne de furnizat pentru
fabricarea silitrei. In aceea sum se cuprind pagubele cauzate
la moara din Nufalu, apoi cu intretinerea slobodnicilor alte
mai mrunte. Se mai adaug acel tablou cA districtul
valah mai e obligat despgubeasc ssesc pentru
inunca prestat singur de atre acesta in timpul renitentii. Mai
departe trebue s despgubeasc pe pentru cerealele
drate din lada vmii dela moara din Nufalu, a natur
valoare cu greu se poate constata acum. In fine e dator
teasa oraului multele cheltueli pe sari acesta le-a avut cu pri-
lejul nenumratelor investigatii fcute de oficiantii comitatensi, a
comisiilor expediate in district a delegatiilor la Sibiu.
In iarai in alt tablou constat magistratul, c din dato-
fcute de din dobanzile capitalelor imprumutate,
Valea Rodnei cu satele Nufalu Santioana trebue s
plteasc ca repartizat pe ele la 1762: 42.743 153/4

Comisarii Strecker Bressler, care fuseser trimii in dis-

trictul valah spre a vamsugul taxele pentru
recruti, pe raportul general fcut magistratului mai trimit
din cnd in cnd informatii separate. in 14 Sept. scriu din
Maieru Rodnenii, dup oarecare amnare, intentioneaz s pl-
teasc interese pro 1760, vamsugul nu-I pltesc cnd vor
intoarce deputatii din Sibiu, cari au aduc ordin in chestie.
Banii recrutilor i-au predat cu chitant lui Cute. Acesta
neag c ar fi suma indicata de crmarul din Rodna,
nici nu poate restitui banii primiti, pn'ce nu vor fi astrni stenii
plteasa restul datorit. Astfel Cute a plecat la Sibiu. Ca
Rocnenii au declarat Mierenii Sngeorzenii.
Magistratul hotrete 15 Sept. s i se scrie consistorului
1) Pentru scopurile sale, nu pentru districtul - Dir. Som..

www.dacoromanica.ro
reformat din Cluj c orasul nu-i poate plti dobnzi 200 f I. Rh
din cauza renitentii Valahilor acum a Sailor districtuali.
In 29 Sept. sunt trimii vteii Mich. Pfingstgrdf Kis
in depertinent s aduca la din toate satele pe
candidatii la posturile de judeti, alti cAtiva steni,
precum catastifele privitoare la interesele din 1700-61. Mai
departe din cauza molimilor s stea continuu pdzitori la portile
satelor.
In 2 Octomvrie se urmdtorii noi judeti: Mocod -
losip, Mititei - Istrate Opre, Runc - anase
Zagra Bila Zinvel, Poeni Chira Varga, Gureni
lomei a Manii, Suplai - Tnase Dmbu, Bichigiu - Todorlleni,
-
Telciu - Ion Barte, Hordou - Vasile Alexi, Salva - Pinte a
Scridon, Nsud - Grigore Lupu, Rebrisoara - Nechita Popii.
Rebra Mare Ion a Gavril a George Nicolae,
Feldru, - Grigore Meciuha, Lesu - Salagi Busului,
georz Grigore a Popii, Maieru - Scridon Rodna Botskai
Santioana Vargrean, Nusfalu - Luca Onut.
Pe o fila separat aflm : Juramentum pro judicibus et ju-
ratis districtus Valachici Bistritiensisc : Eu N. N. jur pe
Dumnezeu ca la porunca preanaltd a domnitoarei terii noastre, la
toate intrebrile ce mi se vor pune - nunumai ce m privete
pe mine voi mdrturisi totul, dela cel mai de cdpetenie lucru
la cel mai ; nu voi ascunde nimic, ci voi bga
bine de seam la depozitiile celorlalti steni, ca nimeni dintre
ei s nu ceva, iar cineva ar cuteza s ascund ceva
atunci considerare la religie, natiune, persoand, prietenie ori
dumnie, toate le voi descoperi constiincios. s-mi ajute
Dumnezeu.
Birul Klein scrie in 1 Oct. din Valabii trebue pedep-
siti in mod exemplar ; apoi ci a vdzut acolo pe Marcu, pe
altul cu surf, pe negrul Ingnat din pe un Wean
din Lechinta.
Din 4 Oct. avem urmAtoarea scrisoare curioasd, adresat
flenilor : Domnilor din Nufalu imi recomand serviciile: Domnul
Director precum altii ca pe Marcu Brritii,
care a ptimit in urma mandatelor Voastre, nu-I singur

www.dacoromanica.ro
 se prApAdeascA, nu lute, pierderea
folosul comun obisnuesc sa mearg mn'n Dzeu s
scuteascA. Sibiu, 4 Octomvrie 1761, Medve

timp curgeau prile magistratului privi-

toare la din districtul rornnesc puse la cale de Cute
sotii Dintre scrisorile informative trimise in acele zile
ronului Seeberg s urmeze aci urmAtoarele doua:
Domnule Baron, Prezident al exactoratului, Corifeii dis-
trictului valah renitent, toate ordinele stricte, continua
dela srmanii contribuabili anume dela fiecare R.,
iar despre masinatiile cu cari nebunesc ei simplitatea
plebei spre ajunge cu att mai usor scopurile, poate
limpede alAturata anex. Dup convingerea noastr aman-
dou sunt condamnabile : att slbirea necuviincioas a fiscului
mijloacele false prin cari ei bat joc de preanaltele ordine.
Deoarece noi conform constitutiei orasului nostru (publici)
nu dispunem de mijloace cari s le putem zdrnici metehnele,
rugam sa ne veniti in ajutor cu un binevoitor sfat : cd ce
null s observAm; fr' de-a fi priviti ca condamnabili.
Dup care rmnem supusi servi : substitut sfatul ora-
sului reg. liber al districtului bistritan. Bistrita 30 Oct. 1761.
comisia care la ordinul guberniului fusese in
lulie August in altele a luat msuri
cari in urma noulor conform natiunea (sseascA)
pe viitor are sa fie administrat dup vechea ei constitutie,
probabil n'ar fi chiar corespunzdtoare ; de aceea aflm cale s
le aci ne warn ca ele s fie schimbate spre a
corespunde intentiei avute.
Valahii de aci rzvrtiti prin intrigri
au venit s-si incoarde toate puterile spre a-se sustrage
jurisdictia magistratului De nenumArateori s'au ex-
primat in mai necuviinciosi cd Sasul n'are le mai
porunceasca. au fcut experienta cd aceasta e ten-
zadarnicA, desi ei di's 1755 inco.ce nepedepsiti au putut s
acuze pe magistrat cu ce numai au putut oscoci, in
sub pretextul ei sunt uniti, s'au pus s li-se dea un
,damn . In consecint s'a ordonat ca senatorul catolic
August Strecker sa fie dispus ca asessor permanent pe
spectorul depertinentiei, a districtului valah, cu o
care nu e dar cum se aude va fi, pe sa-

www.dacoromanica.ro
 389

larul su regulat, cam 50 R. Conform ordin amintitul

inspector, pe secretarul judeatoresc pe care-I are in sensul
nouei administrri a natiunei, va avea un secretar catolic.
In postul acesta a fost numit deocamdat Daniel Dinges salar
de 75 R.
Dup pilda aceasta in viitor ar putea plebea (Pbel) evan-
gelict s suspicioneze pe superiorii catolici s cear ca s i se
numeasa superiori de legea sa.
Pn in prezent senatorii att la judeatorie cit la
torat, in cauze importante, s'au detasat schimbandu-se pe rind,
fr' de-a primi salar aparte.
Procuratorului care are s poarte totodat corespondenta
maghiar, conform contractului i s'au asigurat anumite beneficii
in natur, pe care ambele districte din timpurile strvechi erau
datoare s le furnizeze, acum le-ar furniza fr contrazicere,
dac n'ar fi instigate s ridice plnsoare contra acestei con-
tributii, ca contra multor alte. li-s'au redat venitele alo-
diale, ar putea att mai u$or s presteze acel debit. Cu
dreptul ei n'ar putea obiecta la aceasta nimic, amintitul pro-
curator att in Bistrita la oficiile judetelor invecinate, la
tabla regeasc, la guberniu la diet, permanent este supraocupat
cnd cu chestii de-ale particularilor cnd de-ale comunelor dis-
trictuale. S'a ordonat ca acele prestatii naturale in anul curent st
se plteasc in bani, iar pe viitor s figureze permanent ca salar,
in moned.
Din timpuri imemoriale in districtul ssesc bistritan s'au
instituit 4 brbati districtuali jurati numiti Land-Graben, dintre
cari unul era pus peste 8 iar ceilalti trei peste cte 5 sate. Ne-am
prea extinde st descriem aci necesitatea serviciului maicu-
seami pentru cazul pe viitor se va administra conf.
vechiului sistem. Ace$tia au fost demi$i din postul deoarece
satele sse$ti s'au impotriva ele s'au contra
acelor indivizi, pentrua ei n'au voit s sprijineasa (secundiren)
plnsorile nebazate ale contribuabililor renitenti impotriva
magistratului, iar corifeii acuzatorilor doreau st fie instituiti ei in
locul amintitilor Landgrben, sub numirea de brbati jurati. Aceasta
s'a vzut evident in urm prilejul petrecerii comisiei aci, cnd
amintitii corifei se rugaser ca in locul Landgrben-ilor se fie
stituiti brbati jurati, cari tot la sau 2 am s fie schimbati.
Unul dintre motivele amovrii Landgrben-ilor avea s fie acela,
c districtul valah asemenea ceruse instituirea de astfel de jurati.
Acel district nu avea dreptul s se roage de ceva, cci
asemeni jurati acolo n'au existat niciodat, conditiunea
acelui district chiar dac n'au fost tinuti strict ca iobagi,

www.dacoromanica.ro
 niciodat n'a Jost ca asematoare ca condi(ia
sa$i. Cu toate acestea Sasii cereau de jurati.
Spre satisfacerea Valahilor reclamanti s'au demis 10 slobod-
nici clri s'au instituit in locul acelor 4 cAlreti orsene$ti, cu
ajutorul cu greu ori ajar in nici un chip nu se vor putea
serviciile necesare. Slobodnicit ridicaser impotriva Vala-
hilor renitenti mai ales impotriva corifeilor acestor acuze
mult mai grele mai bazate, pentru care unii dintre aceia au
fost btuti de moarte chinuiti pgneste de ctre rdsvrtiti. Dar
satisfactia acestor a constat in faptul acuza s'a rezolvat
vorbele: In posterum non excedent (Deacum nu
excedeze).
Astfel Valahii revoltati inc din 1755 aproape in
zurile ce s'au ivit azi au fost favorizati totdeauna intentia
bunk ca s se mulcomeascd s nu mai revolteze. Dar ei n'o
fac nici nu vor face-o niciodat, cnd guberniul nu va
ordona fie pedepsiti ctiva dintre revoltantii cei
(grbsten) cnd nu se vor lua msuri ca toate dispozi-
vechi inovatiile de introdus s fie puse curs asis-
tent militar.
La cererea comunittii s'a ordonat prejudiciul
magistratului, pzitorii de vii, precum mai niciodat nu
s'a intmplat, s fie instituiti in viitor consensul comunittii,
iar mierenii (prisecarii) senatorilor, contra obiceiului din alte orase
fie mnati la toate serviciile ca$i prisecarii celorlalti
orseni. In fine comunitatea de aci va participa la ornduirea
tuturor serviciilor oficiilor, va s-i ia totul magis-
tratului, care dintre toate magistratele natiunei st mai ru abia
poate
Deoarece districtul valah precum unii contribuabili din
districtul ssesc parte au tras la indoial, parte au negat vechile
restante de contributii impuse la 1754; s'a ordonat ca
doi cu persoanele cari in 1754 de ultima
oar precis cum era numai posibil, notaser acele restante
in prezenta restantierilor, s cerceteze din nou chestia, pe chel-
tuiala acuzatorilor. la amintita ultim conscriere nu s'au
putut desemna alti oameni cari s mnueze peana la o lucrare att
de grea, astfel comisarilor atunci in trei grupuri in amin-
titul scop, li-s'au ata$at trei fo$ti colegi de destoinici de-a
svr$i lucrarea, dintre cari azi unul este preot, notar in
Bistrita pi al treilea Prediger tot aci; deci niciunul dintre ace$tia
nu va putea absenta timp ct e necesar pentru lu-
crrii. Dac nu ne-am extinde prea mult, s'ar putea aci inc
alte foarte multe piedeci cari se pun in calea acelei intentii, dar

www.dacoromanica.ro
satkface se aminteascd numai urmtoarea: Restantele att acelor
cari acum le neag rutate, ct pi acelor cari nu le neag, au
fost insemnate cu aceiasi constientiositate, trud pi ingrijire,
cercetarea att va fi mai grea ct a trecut de atunci mai
indelung timp ; apoi va fi cu att mai costisitoare, nu va
duce la mai mare satisfactie a acuzatorilor. Ei au fost de repe-
titeori impozitati de se din ct oste-
neal, pierdere de timp cheltuial o astfel de lucrare.
Nu gresim deci sigur lui Dumnezeu dac constiint
curat dorim pi ne s fie absolviti contribuabilii de acest
iar ceeace ei ar cheltui in scopul acesta, mai bine pl-
in contul restantelor. Apoi mai avem o experient : adia
in iarna trecut, cnd Bistritenilor li s'a ordonat incassarea
executii a 500 fL R. de astfel de restante, pi comandantul de atund
al garnizoanei, Makvai merse in cteva din sate
nitente ; acuzele c restantele nu s'ar fi insemnat corect au durat
numai pnce ele au fost incasate, iar mai apoi contribuabilii,
fr' de-a li s'ar fi fcut nedreptate, multmiau lui D-zeu
pi de grija aceasta.
*

Magistratul hotreste in 30 Oct. i se imprteasc baro-

nului Seeberg urmtorul raport primit in 29 din Poieni dela
comisarul Andreas Schneider: Doi Valahi Cosma Maftei
din Nusfalu pi Marcu din Sntioana satele districtului
valah, le vorbesc oamenilor in numele baronului Seeberg pi cer
bani pentru o la Viena. In Poieni in fata mea -
zice Schneider au dat judetului informatii despre misiunea tor,
apoi cnd dela mine scuze, declarai pe mine nu m
intereseaz6 chestii de aceste. In fine iesir secretul
Seeberg a interzis s fie vidicul impovrat mai multi bani,
ei Cosma i Marcu, au s incasseze sumele repartizate
acum. Deoarece eu n'o pot crede aceasta, contribuabilii
numai se enerveaz pi neliniOesc (enerviert und turbiert werden)
astfel de cheltueli netrebuitoare, am aflat cale s raportez
despre aceasta, iar judetilor le-am spus in tain nu le dea
acelor nimic magistratului. acum cei doi Valahi
au trecut prin Mocod, Zagra pi Poieni.
In 31 Oct. i se comunic magistratului pentru iarn va
fi detasat in districtul valah o companie de dragoni, deci s se

www.dacoromanica.ro
caute pe seama ofiterilor locuinte in Rodna Zagra. In
zi sose$te ordinul gubernial cu rescript dela curte, ca precis
ziva Sf. Martin magistratul prezente prin delegati la labia reg.
de canditione Valachorum Bistritiensium , Valahilor
li se publice, cd ei lard au la terminul
statorit; va fi fat, desemnat de curte, Directorul cauzelor fiscale.
In 2 Noemvrie cere guberniul documentele privitoare la muntii
din Ardeal, ocupati de Moldoveni.
In 14 Nov. scrie avocatul Simenfalvi se intereseaz de
chestia conditio Valachorum, iar in 16 c. ca acea
nu va fi luat la pertractare in sesiunea actual
dat Directorul va dojeni att pe Bistriteni ct pe Valahi.
Cr$marul Peter Roth in 20 Nov. c viforul a cauzat
mari pagube la casa din Rodna, a ora$ului ; cere ca inspectorul
depertinentei trimit din vidicul, incepnd din Mocod,
oameni cari raperatiile necesare.

De aci urmeaz multe date importante privitoare la

persoana lui Cute, cari vor fi intretesute de alte eveni-
Deci stnd toate anume legturk se va observa
mai departe ordinea cronologic.
In 21 Noemvrie magistratul Bistritan adreseazd cpitanului
Franz Otto Oschitz din regimentul de dragoni Modena, de-
ta$at cu compania sa in comunele Rodna, Maieru hi Sngeorz,
urmtoarea scrisoare cu scop deghizat :
In scrisoarea Dvstre adresat in 18 c. inspectorului distric-
tului valah de aci am vzut c la observatiile lui Cute
a unor popi din Feldru, tot in 18 c. sris in materia aceasta
Extei Sale generalului comandant ne s scriem noi
asemenea guberniului, iar vor sosi de acolo ordine, cereti
stm in pace. La acestea suntem datori s supunem aprecierii
Dvstre (zu Gemthe fhren) urmtoarele:
Stefan Cute aderentii incepnd din 1755 deja de mai
multe ori dus zdarnic toate plnsorile cari numai se
pot gndi, att instantelor ale terii ct la prea-
nalta curte, n'au putut obtine s fie dispensati de plata
intereselor datoriei generale districtuale. Ceeace ei
in nici nu vor putea obtine. nu exist lege mai

www.dacoromanica.ro
 aceea ca omul care datoreste ceva, trebuie pi
Tocmai pentru aceasta, pentru alte cazuri de renitentA
comise din partea Valahilor nostri, s'a c Dvstre
compania ce o comandati ati detasati In special
faptul, c Mierenii timpul tinerii dietei trecute n'au voit
insemne pe rvase interesele pro 1760 1761, a ca coin-
pania s fie dislocat mai intdiu in Rodna, Maieru Sangeorz.
Toate msurile s'au luat cu intentia, ca aceast prostime (Pbel),
care in lung rstimp prin nicio sentint n'a putut fi
adus la supunere, s fie constrns prin asistenta militar la
subordinatia cuvenit la respectarea acelor dispozitii pe cari
i le-a lsat orasului comisia Bethlenian ce a fost aci vara trecut,
pi cari au fost pi guberniului. le dispozitii au fost
confirmate pi de guberniu cu aprobarea Ex. Sale gene-
comandant atunci, pn cnd preanalta curte ori
vor afla in viitor cu cale s dispun altfel, ceeace se vede
limpede din alturatul ordin gubernial.
Din toate aceste Dvstre vedea limpede Cute
cu aderentii devotati a venit spre a produce pi mai multe

Noi avem s pltim nesmintit pi fr'de nicio amnare diferite

sume mari de interese. Intre altele e asteptat aci zilnic agentul
Tri, care sosise din Viena la finea dietei trecute, pi are de
mult o pretentiune de 100 Rh., iar mie, primarului mi s'a or-
donat sever de ctre Ex. Sa gubernatorul s-1 satisfac in grabo
el In cassa intereselor nu se afla niciun ban. Sibiul
e departe, drumurile foarte rele, apa c trebue s ne ajutm cu
bani din toate prtile, ca pe ordinele primite nu mai
primim altele, s desconsiderAm ce ni s'a poruncit
limpede. Cu concursul comandantului de aci Szilvsi am ajuns
in 14 zile in districtul ssec acolo, din fondul
reselor azi expediem Exc. Sale contelui Nicolae Bethlen in
suma de 1500 Rh.
Dac contribuablii sasi vor auzi c acei valahi au gsit
un de a se opune timp, atunci ei probabil
vor incepe din nou resistenta (Widersetzlichkeiten) contra amin-
titelor ordine. Aceasta nu-i poate niciunei instante,
mai putin cu e cert, o atare a intereselor
datorite este foarte pagubitoare pentru srmanul contribuabil,
el spre ruina sa in fine trebue fortat s rfueasc deodat ceeace
ar fi putut incetul pe nesimtite.
Toate cele expuse aci ne silesc s s aveti
tatea de a ne sprijini fr amnare pi pe rAspunderea noastr ca,
intentiei Ex. Sale a comandant a inaltultti

www.dacoromanica.ro
guberniu, nunumai putem pune pe interesele in Maieru,
precum s'a fcut in alte locuri, ci le putem in
districtul valah, precum s'a fcut un inceput bun in districtul ssesc.
Dac nu veti afla cu cale s satisfaceti noastre,
atunci la tot cazul fi necesitati importunm, contra vointei
noastre, instantele cu expediarea corespondentelor noastre
cu alte informatii in chestie, s a$temptm de acolo
hotrirea
Jude le consiliul comunal al cettii reg. libere al dis-
trictului bistritan. Bistrita, 21 Noemvrie 1761.
In aceeasi zi cApitanul Oschitz rspunde c nu poate da
asistenta militar nu va primi ordin dela comanda
general, iar comisarul Schneider informeaz pe magistrat c
Cute cu alti 14 Valahi determinat pe Oschitz s nu
acorde asistenta Soseste intmpltor ordinul comandei
generale adresat cpitanului Szilvsi, comandantul garnizoanei Bis-
tritii, in care se zice ct militia din districtul ssesc
cel valah n'ar fi suficient pentru infrnarea Valahilor, se recurg
la cum cnd va avea nevoie magistratul. Atunci
acesta neamnat expediazA pentru incassarea intereselor din
districtul valah pe comisarii Martin insotiti de
4 soldati. lar in 23 Nov. trimite alti doi insotiti de 7
soldati din regimentul Gyulai , tot pe titlul c ar pleca scoat
interese, ins -- cum spusesem mai sus - cu scopul deghizat
diabolic s pe Cute, ceeace apare limpede din urmtoa-
rele instructii date acelor :

Comisarii Theil Johann Lang de cu 7 executori

din garnizoana orasului deadreptul la Feldru, imediat
sosire acolo merg la judele din 1760. In timp ce ei cu executorii
odihnesc, ordon judelui actual ca s adune pe toti stenii la
cvartirul unde stau. Maicuseam toat grija atentia
posibil trebue fie indreptat intr'acolo, la in sat s
pond pe Cute s-1 duc cu sine la casa judelui din 1760,
pe executori s-1 ca in niciun chip s nu
poat evada. Dar nicidecum s nu se tradeze au ordin
aresteze, ce va sosi trupa din Modena ; ci
vorbV.bun-%trebue i se aminteasc att : Magistratul a ordonat
ca el - impotriva poruncilor tuturor instantelor inalte
mai ales ale comisiunei Bethleniane, impotriva numroaselor aver-
tizri riguroase ale magistratului, enuntate in prin inspectorul
depertinentiei prin delegatii Strecker Bressler in sate, -

www.dacoromanica.ro
 395

a retinut pe Someseni dela administrarea intereselor datorite,

de curnd comisarii trimi$i vidic dup interese au trebuit
punga goal acas; el, Cute, deastdat
are primul plteasc interesele apoi trebue s ajute la
monestarea oamenilor ca s asculte cu Pentru aceea nu
va fi demis din societatea executorilor, pn ce nu vor plti locui-
din interesele pro 1760.
vor sosi in soldatii Regimentului
dena , indat in dimineata proximA, pe i-an ordonat
oral s stea in permanent gata, Cute, bine sigur
de 4 executori pi de im comisar, are fie adus peste
Pintic orap magistratului. Pentru mai mare sigurant
s pot lua pentru escortare dintre Valahii cari sunt dusmani
lui Cute, 6 misei (Kerls) puternici furci de fier ori alte
unelte similare de aprare cari inconjurnd
vin pe jos la Pintic, unde au s fie inschimbati (abgelst).
Fiul lui Ignat Todor Feldrihan, fostii slobodnici alti oameni
pe cari i-a mortificat in diferite forme, vor face bucuros
acest serviciu.
Dupce Cute va fi escortat, cteva ore mai apoi in
juratilor casa sa trebue fie perchizitionat deamnuntul, iar
tot ce va fi aflat la el in bani, scrisori arme are s se trimit
imediat sigur bine pzit la ora$, toate lucrurile sigilate
de caporalul Pfingstgrf de comisarul Theil, insemnate pe o
list aduse in societatea putin alor trei jurati. Dac se vor
afla bani, pe acei s-i numere stenii i apoi s fie pziti
ca s nu se piard nimic din ei.
La caz dac Cute nu va fi prezent, atunci s nu se
nimic din cele amintite mai sus, toat intentia s se
in secret s nu se tradeze nici un cuvnt, ca s nu se
zdrniceasc executarea planului neinconjurabil alt ocazie mai
favorabil, in scopul restabilirii att de necesare in districtul

Dac el, strmtorat in modul mai sus, va cuteza s

vorbeasc inginfare va instiga, cum ii era datina
acum, atunci trebue s i se replice imediat, au trecut pentru
totdeauna timpurile de a mai discuta, nu rmne alta ca
att el cdt pi Somesenii se acomodeze porundlor instantelor
superioare, dac nu voesc s fie fortati s asculte. aceasta se
va executa mai in Feldru, spre care scop s stenii
seara vor sosi 30 dragoni din compania incvartirat in
Rodna, Maieru Singeorz, iar pentru ace$tia au se prevad
de timpuriu cu fnul, ovsul necesar, pentru care vor
primi chitante, carne care va fi pltit in moned.

www.dacoromanica.ro
396

are s se publice tuturor satelor din imprejurime

in valah, pe Smbta de sat
s aduc in interesele pro 1760, ca s nu fie executati ca
Feldrihanii.
Bistrita, in 23 Noemvrie 1761. Klein a Straussenburg primar,
Georgius Gunesch inspectorul depertinentei, Joachimus Bedaeus,
senator.

In sfrsit comisarul Samuel Weber, care cum se vede inc

era printre sbirii porniti la goan, expedia in 24 Nov. sensa-
tional ce sigur fcea pe Bistriteni s salte de bucurie, cd a prins
pe Cute aduce la oras. Magistratul imediat sa
raporteze comandantului general pi baronului Seeberg e prins
rebelul care lucra mereu impotriva ordinelor comisii, zdr-
nicea impiedeca efectuarea acelor. Mai departe magistratul dis-
pus ca Cute fie clului, care carcera din beciu
sd-I lege fiare.
In ziva proxim, 25 Nov. Cute pi fu transportat la oras,
unde comisarul Weber anunt magistratul cd 1-a adus sub paz
cu unele legate intr'un sac. Deoarece sacul
nu era sigilat, i se ordon lui Weber s-1 sigileze in prezenta
magistratului. Apoi fu citat Cute in fata membrilor magistratuali
cari aruncase in obraz reprosurile impotriva ordinelor
comisiuni opreste pe oameni s plteasc dobnzi, pi irnpiedecd
efectuarea celorlalte rezolutii ale comisiei bethlen-iene, cutoatea
i s'a interzis aceasta aci ct in Sibiu, amenintarea c va
fi pedepsit cu moarte. Cute - dup cum spun insemnrile pro-
tocolare de atunci - se cu faptul c districtul valah l-a
silit s la Rodna la cpitanul Oschitz cu rugare s nu
acorde asistent milital la executii. Apoi fu dus is arest legal
cu lanturi.

Dar s trecem la mai interesant capitol, adia la scrisorile,

actele alte obiecte gsite
pi ocazia perchizitiei domiciliare
casa lui Cute, in sechestrate transportate la Bistrita.
Aceste vor confirma faptul, c Cute nu numai era
inteligent, bun organizator administrator, ci poseda pi

www.dacoromanica.ro
 397

care cultur in masura ce cam rar se putea gasi in acele timpuri

la satelor noastre muntene.
Despre toate acele scrisori s'au alctuit in 2g Nov.
tablouri specificari, pi e de regretat c privitor la intregul con-
tinut al tuturor amintitelor acte documente ne-au rmas cam
putine date. Dar nu e de mirare, cnd suntem nevoiti s constatam
c cu exceplia scrisorilor pi actelor oficiale in care se face
ceva mentiune despre el - att in in fost
district abia a arnintire despre persoana
faptele lui Cute a lui Onu Nimigean, alias Feldrihanu.
Deci trebue multamim arhivarului bistritan de pe vremuri, care
cu constiintiozitate meticulozitate ne-a pstrat mcar
acele pretioase conspecte pi tablouri.
I. Specificarea scrisorilor altor mruntisuri gsite casa
prizonierului Cute, de comisarul Samuil Weber, in
prezenta caporalului Johann Pfinstgrff pi a comisarului Peter
Theil, aduse de magistratului : 27 rvase
inteun sculet de in, 6 toc lung strujit, 5 alt ;
scrisoare informativa in limba maghiar, 3 mandate regesti,
ordin d. d. 9 Aprilie 1761 limba german valah in
chestia uniunei, de Ex. Sa generalul comandant baron Buccov;
28 scrisori parte latinesti, mai multe unguresti in diferite materii,
16 Circulare valahe alte femeiesc de mtase
rosie cusut cu fire de aur, I veston brbatesc uzat, din
materie rosie, 2 vestoane albe de cravat neagr de
flor, pung de piele pentru praf de 3 pungi stricate, sac
de ln. Bistrita, 26 Nov. 1761. Semnati : Sautner sublocotenent,
Paul Carl Klein a Straussenburg consilier A. Strecker senator,
Daniel Diniges secretar judecatoresc al depertinentei.

Urmeaz apoi nota : Toate demersurile aceste au fost cetite

pi aprobate in magistratului d. d. 12 Dec. 1761 ; semnati:
primarul S. G. Gunesch, : Paul Carol Klein Straussen-
burg, Sigismund Conrad Dinges Aug. Strecker.
mai apoi : In Februarie 1763 toate scri-
sorile specificate i s'au restituit lui Cute din prin
loc.-colonelul Dambrovka.9

1) Comandantul fostului regiment grniceresc de dragoni din

ale ultime dou escadroane au fost in 1770. Dir. Arh.

www.dacoromanica.ro
398

Specificarea scrisorilor aflate la Cute, adus

prins la Bistrita:
1. Un raport un ordin privitor la pro-
cesul teritorial lad pi Feldru.
2. In aceia materie un ordin de interdictie la adresa
ledenilor pi Pintecanilor.
3. Un protest pi o impotriva robotelor pi altor
prestatii iobgeti, impuse districtului valah.
4. Un memoriu maghiar adresat Directorului cauzelor
fiscale Petru Dobra inaintat magistratului de lo-
cuitorii din Feldru, privitor la diferendul teritorial dintre
Feldru pi lad.
5. Un contract femeia Kapi Barbara, pri-
vitor la biserica afldtoare
6. Originalul copia ordinului magistratual expediat
comitatensilor prin comisarii trimii in 25 Nov. 1759 la
Nufalu, spre a pe Cute
7. 0 plnsoare a locuitorilor din Feldru inaintat
misiei directive, cd au fost impoverati cu contributii mai
mari deck cele fixate in ordonante, au rezolutia
de acea comisie.
8. 0 suplic adresat de 12 locuitori din Maieru Ex.
Sale plenipotentarului regesc conte Beth len Gbor, contra
erezilor lui Daniil lienrich pentru o pretentiune in cereale
a aces'or, cu rezolutia indosat, rupt.
9. Un document despre un zAlogit 2 ung.
in favoarea lui Cute.
10. 0 scrisoare adresat Feldrihanilor de ctre Nemes
Gyrgy Kis Istvn, in care ambi se ofer s le stea ct
de bine in ajutor in intelesul mandatului de nimicire a
acuzei (mandati inhibitorii, itlet semmisit eltilt p.)
sosit la adresa bor.
11. 0 scrisoare a lui Tordai Lszl, in care le mul-
tmete mult Feldrihanilor pentru cad tineri (mnzii) trimii,
ipi ofer pe mai departe serviciile in controversele
(certele) dintre magistrat districtul valah.
12. Un pasaport d. d. 15 Ian. 1758 pentru Viena,

www.dacoromanica.ro
 399

extrAdat de Mihail Balea lui Pop Macavei,

Pascu Pinte i tefan Cute.
13. Un extrddat de pdtrupopa Autoniu
Naszodi lui Cute i Elia pentru a intoarce
din acas.
14. Un paaport d. d. 21 Apr. 1760 cu pecetea
pentru Viena, extrdat de Mihail Balea lui Cute
leremie Buca.
15. Un paaport extrdat de agentul Samuel Tiiri
acelor4 pentra intoarcere din Viena
16. 0 scrisoare d. d. 12 Februarie 1761 probabil fals
atribuit directorului Tolnai Jnos, care acesta desf-
tuete districtul valah dela contra bisericilor
a popilor aniti.
17. 0 specificare a contributiilor rege0 im-
puse districtului valah in a. 1760.
18. Un extras al plnsorilor inaintate de Feldrihani
comisiei guberniale care venise la Bistrita.
19. Un extract al datoriilor districtuale
cu cari e impovrat satul
20. Plnsorile noi inaintate in scris de ambele
districte (romnesc ssesc) guberniului.
21. Opt privitoare la diferite mid par-
ticulare.
22. Ordinul d. d. 9 Apr. 1761 Ex. Sale generalului
Comandant bar. Buccov privitor la uniune, in limba ger
-
valahe:
1. Un ordin dela Sofronie la
2. specificiri despre prestate la
Beclean, Ileanda, Maieru ; despre transport de var la ora,
transport de lemne la anturi alte servituti, precum
despre diferiti plm4.
3. 0 scrisoare a deputatilor districtului valah, cari au
fost in Sibiu, Popa Dumitru din in care
aceia cer dela amintitul district 50 speze de intretinere,
sub pedeapsi de 700

www.dacoromanica.ro
400

4. 0 scrisoare a protopopului din Nsucl adresat

locuitorilor din districtul valah cd la asigurarea baronului
Seeberg fiecare, fie chiar copil, care are ceva plngere,
teamd de inaintea sa neinfricat
si-pi expand necazurile, cu adaosul ca s cu sine
30-40 bani de cheltuiald.
5. 0 scrisoare dela protopop, cu text :
Dumnisale cumdtru dela Hristos mingiere pi
tot binde ! Vznd cd umbl lupu mince boi pi mai
vrtos vznd ce laba cea de cine Maxim
ctre frates-o Klein te-a aflat vidicu pentruci
protopopu popii uniti, s'ar ruga vidicul
sale Hanes Klein s le dee invititurd dului-te-vor
de ce ai de toate, au ; ti-am fost poruncit si te fereti
de acetia. lard despre alte n'aibi grij, cd am
duluiascd pe dnsii. Vor uita ei amndoi a griji
de ; de va vrea Dumnezeu vor griji de sine, vor cddea

in groapa care o au fcut. Fi brbat ! Nu te teme, cd

Dumnezeu-i ceice se unesc, precum s'au
cnd : Unde vor fi doi sau trei uniti intru numele meu,
acolo voi fi mijlocul Fi dard intru noi. a
Domniilor voastre credintd binevoitor slugd
topopul Ant. Farkas. lunie in 19-a zile 1761.
6. 0 scrisoare de indemnare pi incurajare adresatd
de Grigore lui Cute privitor la uniune, ca
s persiste in ea etc.
7. 0 scrisoare a protopopului din Monor adre-
sati lui Cute intregului district valah, in care
privitor la Valahii din Lechinta pi Sngeorzul sis. d sfat
districtului trimit la directorul cauzelor fiscale doi
putati cari acolo protestnd expund pentru amintitii
Valahi nu este de aezare in acel district (nisdudean),
cci acolo toate pdmnturile sunt ereditare, formnd pro-
prietate particulard, pi nici o de pmnt nu se poate
distribui soartd.
8. 0 scrisoare a popii Mitru din adresat lui
Stefan Cute ca acesta sd nu dea ascultare momelilor lui
Sofronie, ci sd rimind statornic la uniune.

www.dacoromanica.ro
 9. 0 scrisoare din Lesu. privitor la jurati
semnati la porunca districtului valah.
10. Un memoriu al Feldrihanilor adresat Ex. Sale
gubernatorului conte Kemny Lszl privitor la certele de
hotar dintre lad
scrisoare a locuitorilor valahi din Rodna adre-
sat cercolui inferior al districtului valah rugarea ca
locul folosit de Vasile Pomohaci s-1 acorde bisericii va-
lahe din Rodna.
12. Un raport d. d. 3 an) a lui Petru Croitor
ctre Cute, in care ii acestui c Ilvenii
Mari i-au 5 51 cr.) pe cari
ung trimite
lui Cute cu rugarea s le cstige ajutor contra lor
privitor la multele prestatii ce au s le fac acestor.
13. 0 scrisoare a protopopului, trimist din Moldova,
urmtorul contirut :
Dumitale bade mult bine! Mi-a spus nepotu
din Nimigea alaltieri Cmpulung mi-ai adus o
carte dela Beciu. Trimitemi-o pe acesta, ce-ti va da aceasta.
lar de nu umbl lucru vidicului spre bine spre usor,
ad-o, vin dect la Dorna; ie cu Dumneta ceva
nisor de cheltuial, la mine nu-i prea mult. Vin
in grab s ajungem in iarn acolo. tii c
ad nu-i dreptate. Mai bine-i acolo toate cte cer Sasii,
dect aci in Moldova lard de am putea ajunge
acolo la crestini, acolo c ne-o fi bine, numai
ne locu tocmeala. Fd ce vei face in grab. De-i
bine scrie-mi, c voi veni eu, nu m a lsa,
macar mie unuia aci mi-ar fi destul de bine.1)
sntos, bun viitor Ptrupop Antonie.
Aceasta, dect s te arzi, mai bine o foc,
vei ceti.
Intreaga scrisoare e cam neclark redijat ca s'o inteleag
numai ei : Protopopul Cute. Totu5i cum se spune in petitia d. d. 23
Dec. a magistratului guberniu, sub cuvntul scris de prima dat,
ar putea s se'njeleag : Rusia. Deci : la caz in vidic stau ru lucrurile,
atunci arnndoi s in Rusia ; dac in vidic s'au ameliorat strile,
atunci protopopul intoarce acas. Dir. som.

www.dacoromanica.ro
 14. Un raport din veche (mic5) despre
buirile fcute.
15. Un raport adresat protopopului, c Chifor Strugar
s'a desfcut de ceilalti locuitori ai districtului tine cu
magistratul.
16. 0 specificare a banilor incassati

cr.

Petre Croitor mi-a dat . . . . 11.74 Pe 2 piei de lup 7.34

Maftei Chiorescu tot atunci . 10.- Pe 2 de vulpe 3.68
Din Maieru in lui 40.80 Pe 2 prepelite - -34
Sngeorzenii lui Petru Gacii . Pe altele -.28
Sngeorzenii lui . 44.- Pe cal in Nusfalu
In Feldru a dat Toader . . 7.72 Nsudenii au dat la Dieci . 9-

Toader Mie lui Ion alergnd la Dieci 4-

Sandul Lui Marcu i-am dat in Mocod 5--
Sandul 7.36 Pe o vulpe 3-40
Din Rebripara lui . . 40.- Pe alta
In 1760 din Mititei cnd a mers Pe alta 2.87
Stefan la Beciu 14-60 l'e una
Din Mocod lui . Pe porc
Dela Rebra mare 2009 Cheltuial 1.02
Dela Bichigiu 8.- Pe copii
Dela Vrarea Pe rs
Dela Nsud 1017 La Dieci
Din Salva 12- $tefan au adus procatorului
Din Hordou 10- Doi cai
Din Rune lui leremie . 3. cheltuial 2-34
Din Zagra lui leremie . . Procatorului o piele de urs . 9.
Din Poieni lui leremie . . DregAtorului
Din Gureni lui leremie . Un
Din Telciu lui . . . 20.-- piele de urs
Petru Croitor lui Ion a Floroae 7- Gubernatorului o piele . . .

Croitor lui Gavril Vrreanu . 8- Alta 12.-

Croitor lui Petre Gacii . . . . Lui Grof Lazar lnos o
Ilvenii lui Petre Gacii . . . . La agent in
livenii Vasile SAngeorzan . La patru oameni
Mdierenii lui Ion a Florii . . 7 48
lui Pere a Gacii . . . 12.12
404-08 460.91

www.dacoromanica.ro
 17. Un memoriu adresat de Feldrihani directorului
cauzelor fiscale Nicolae Endes chestia certelor de te-
ritoriu cu ladul, (continnd multe plnsori impotriva
gistratului a ledinilor).
Not Specificarea de sub p. 16, apoi scrisorile de p. 2, 4, 7, 10,
18, 19, 20 22, in total 9 scrisori extrdat judelui a
Neamtului din Feldru.
Ill. Specificarea banilor predati de ctre satele districtului valah bis-
tritan in mnile lui Cute :
Maieru a dat de prima dat 20 a doua oar 19 Sngeorzul 12 11.30 ;
de prima 40, a doua oar 4 ; Lesu de prima oar 6 11
a doua 3 ; a dat lui banii de pe doi ani, a cror sum
ins nu s'a putut constata ; Vrarea 14 04 Mocod, Mititei 9 51 ;

Zagra, 11 04 Poieni din cereale 15 ; Suplaiu din cereale

10 48 Bichigiu 9 Bichigiu 3 Suma (calcu-
lati separat crucerii): 159 50

Subsemnatii confirmm ocazia confruntrii pentru

1761/2 facute la ordin comunicat de magistrat per-
ceptorului Flennrich, am investigatia privitoare la acei
bani, pe cari satele, conform dovezilor, i-au lui
Bistrita 26 Noemvrie 1761. Mich. Werner, Schneider,

Directorul cauzelor fiscale Jnos intr'un act extrdat

in la 24 Nov. urmtoarele : Marcu din
vidiculni bistritan expune c el e persecutat, deoarece
a ordonat ca controversa dintre Valahi magistrat s
se decid la tabl in prezenta directorului in acel timp vala-
himea st observe toat obedienta legal. In consecint, conform
ordinului guberniului reg. pe numitul eu protejez, s nu
cuteze nimeni impiedeca att pe el pe altii in conti-
nuarea procesului, ci in/ritual ordinelor, ambele partide s pro-
cead in pace.
In 27 Nov. magistratul, prin senatorul Bedeus din nou cere
dela guberniu acordarea asistentei militare pentru infrnarea reni-
tentei valahe pentru incassarea a dobnzilor
restante.

www.dacoromanica.ro
 Despre tratamentul aplicat lui Cute in temnita din Bistrita,
ne prezint o sumbr icoan urmtoarele
In 28 Noemvrie 1761 arestantul Cute a rugat pe pri-
marul orasului sd-i dea permisiunea de-a vorbi cteva cuvinte cu
el singur. Cu toatea primarul chiar intentiona s piece, la
dinul guberniului, la Reghinul ssesc spre a lua parte la o
misiune prezidat de Ex. Sa prezidentul staturilor conte loan Lazar
de ; el ls toate la o parte, merse la casa sfa-
tului, ne pe subsemnatii ca martori pi ne porunci s des-
chidem apa camerei centumvirilor, s ne insemnm precis con-
vorbirea ce va urma pi s'o redijm in scris. Noi am implinit
dinul primit. Primarul rmase in camera sfatului, noi ins mer-
serm in locul amintit pi, fr ca arestantul s ne fi putut observa,
am vzut pi auzit urmtoarele
Stefan Cute veni legat in fiare in camera sfatului in
genunchi, se iarup la porunca judelui. Acesta zise
arestantului c desi a fost gata de drum, totu la rugarea lui a
venit aci. Apoi reprosindu-i pentru ce nu s'a mai
l ce vrea.
Cute rug mai pe jude nu Valahilor din
district dac vor veni vor (verdammen) pi mai mult,
unul e tot bun ca pi altul intreg ca el.
Judele combtu ntre altele cu faptul el numai deaceea
aminteste intreg districtul, hind de credinta c districtul nu
poate fi spnzurat, astfel pot scpa att ct ceilalti corifei
(antesignani).
Arestantul se rug de jude 55 se milostiveascd o sin-
gur dat pi s-1 elibereze pe lng chezesie. Intre multe jur-
minte promise se indrepte in viitor.
zise cd aceasta nu se poate face din cd
trebue s i-se pond inc diferite intrebri, la cari va avea s rs-
pund, pi acum nu este limp pentru aceasta. Deci s aib
paciint.
Cute ipi repet de mai multeori rugarea, in fine chiar
genunchind, cu adausul, c ar fi mai tare legat prin chezesie deal
prin arest.
Judele contest aceasta. Atunci arestantul se rug ca pri-
marul se milostiveascd a lua msuri ca ori s fie demis din
arest pe lng chezesi, ori s fie executat grabnic.
Primarul zise c niciuna din dou nu se poate face. Ci
s-i supoarte soarta in pace pn la intoarcerea lui, a primarului,
s roage dela Dumnezeu iertarea pdcatelor pe cari le-a comis
prin faptul cd s'a rsculat contra legilor divine pi contra supe-
riorittii sale instituite de Dumnezeu, a sedus la acestea pi pe

www.dacoromanica.ro
 ; apoi prin faptul c a dispretuit cu rutate aver-
tizrile adresate lui de repetite ori prin guberniu prin multi
lionari judeteni, i prin comisiunea Bethlenian aci in Bistrita
pi in Sibiu.
Arestantul ipi recunoscu vina (Vergehen) zise c inch de
mult propusese s vin in oras, dar s'a temut. Smbta tre-
cut rugase pe protopopul s vorbeasc primarul in cauza sa.
Atunci judele zise : Dac pretextul ar fi temeinic, atunci
el ar fi putut s dea aviz, primarul ar fi trimis dup el
argati clri pe titlul aduce cu forta in atunci n'ar
fi avut de ce s poarte de districtul valah.
astfel rugrile repetite ale lui Cute n'aflar
ascultare, el rug in fine pe primar trimit dup un fiu al
crui s-i dea ordine privitoare la afacerile gospoddriei sale.
Aceast rugare fu incuviintat de primar. care Cute
fu dus in arest. lar nou ne porunci birul s foarte
bine de seam, ca fiul lui Cute, dac va veni, s nu vor-
beasc singur tatl su, ci totdeauna s fie fat doi
cari au s improtocoleze conversatia. Aceste le confirmm : Samuel
Saal, notar ; Teckelt, vicenotar.
In 29 Nov. scrie din primarul Klein senatorului
Bedeus, delegat la Sibu, au sosit in Sntioana pi Nusfalu pi
cei doi investigatori trimii de Director la cererea Va-
lahilor. Au fost adusi de Ion a Florii din pi vor incepe
investigatiile numitele dou sate, apoi vor merge pe Somes.
Cu toateacestea s continue lush mijloace incassarea
tereselor dela Valahii indrtnici.
La data de Decemvrie sunt insemnate in protocolul
gistratului urmtoarele chestii :
Se cancelaristii fiscali Joh. Ferenczi Paulus Todt
trimisi de tabla reg. citeze pe magistrat la procesul ce
va incepe dup la tabl in chestia controversei privitoare
la conditia Valahilor. de aceasta amintitii cancelaristi anunt
c au mai pi investigatii districtul valah. Li se
spune conform ordinului gubernial trimis Directorului fiscal,
n'au voie fac nicio investigatie fr de (persoan
care s asiste din partea orasului). Cancelaristii replia cu ordinul
expres al Directorului s investigeze fr regiuse, deoarece
gistratul ssesc e parte interesat, iar ordinul e adresat special
de atre Mai. Sa la persoana Directorului ztamquam protectione

www.dacoromanica.ro
 Aturici magistratul roag pe cancelariti s.i dea pro
futura cautela o copie a ordinului, investigatia s'o
pe teritor comitatens, va sosi rspunsul guberniului la protestul
magistratului in aceast chestie. Cancelaritii se s depr-
teaz cu observarea li-se comunice iniediat rspunsul guberniului.
La scrisoarea administratorului Szoika dela minele rodnene
care afirmk c conform ordinului tezauriatului surd scutili
de plata dobnzilor orasului, s i se rspund cd aceia nu sunt
scutiti pi trebue plteascd.
Comisarul Werner raporteaza ca dela Rodneni pretinde cd-
pitanul Oschitz o mare gratificare in ovz, porci, etc.
Se hotreste dups intoarcerea primarului s se protesteze.
Directorul Tolnai chestia detinerii lui Cute
d sfat sd fie demis pe chezesie. S se expiedeze o copie
a acestei scrisori primarului care se in Reghinul ssesc.
Cancelaristul Todt roag pe magistrat s-i permit ca
sd cteva Cute. Deoarece i se d voie
s'o numai in prezenta alor doi sasi, mai Todt
zice ci nu e nevoie de ace0a, cci el vrea numai s cunoasc
persoana arestantului, dup'aceea ins cd n'are nimic
potriv chiar pi dac ar fi fat intreg magistratul la conversatia
co Cute. La plecare dela casa sfatului Todt pe senatorul
Strecker comunice magistratului acestea : cd n'are
atta omenie s poat vorbi cteva cuvinte singur care
zace hztr'o de ; cunoate bine ordinele Mai.
Sale pi va actiona mai departe in chestia aceasta.
In 4 Decemvrie magistratul primarului Klein a
sosit ca un trznet pentru oras ordinul ca soldatii s asiste
numai la incassarea contributiunilor pentru stat, nu la a
toriilor, dobnzilor etc. particulare ale Acum Schanke-
bank (dusmanul senatorilor) va publica momentan acest
districtului valah pi celui ssesc, spre mizeria oraului. Mai
parte, lui Klein incidentul cancelaristul Todt,
din cauza arestantului Cute, pi adaug ca ambii cancelariti Todt
Ferenczi, au plecat clare din Bistrita spre Nsud, r de aci
spre satele comitatanse, de sigur vor putea scoate
pozilii bune.

www.dacoromanica.ro
 In 5 Decemvrie raporteaz Gunesch ch din moara din
falAu a scos trei sAnii de cereale le-a adus ora;
pe mielul de morar destituit inlocuit cu altul.
Primarul Klein vestete in 6 Dec. magistratului ch
cu agentul Tri, care vrea ridice suma de 500 Rh.
consistorului reformat. SS stea cu banii gata, mai ales c
Tri este to Viena Valahilot
Comisarul Hanes Gross raporteazA ch Valahii districtuali
s plteascA dobnzile. A cerut dela Salveni o chruth s'o
trimit in ora dup asistentA militar; au refuzat zicAnd ch 10
oameni sunt trimii la Sibiu, nu dau nimic On'ce nu se'ntorc
aceia. In fine a trimis 6 cai din cari s executorii.
Mih. Pfingstgrff cei doi cancelariti fiscali
au poruncit Valahilor s nu niciun creitar in contul
bAnzilor. Magistratul deoarece de s'a interzis
de Ex. Sa comandantul general executia dobAnzilor prin soldati,
in consecintA comandantul garnizoanei ref asistenta militar;
s fie retinuti cei cai ai Nsudenilor la sosirea primarului.
Senatorul Bedeus in 9 Decemvrie din Sibiu magistra-
tului ch vorbind despre Cute bar. Seeberg, acesta zise
bine a lucrat magistratul I-a arestat, dar acum s-1
zeasch sever s nu-1 extrdea ci s se statueze
un exemplu acela demult era vrednic de
apoi ar fi bine s mai fie prini 2-3 corifei, intre
cari cu
in scrisoare Bedeus.
Probabil
arestati inch
pe - adaugh

acest proces verbal:

In 10 Decemvrie 1761 este adus arestantul Cute
fata noastr, a subsemnatilor, e astfel interogat:
bani ai incassat?
N'am incassat ci au Irimeiu Bucsa Maxim
cnd am plecat Maxim, leremie Pascal
Marcul a doua la Viena, mi-au 301 ung.
Ai fost de mai multe ori Viena ?
IntAiadat am mers Macavei Pascal am avut la
noi numai 70 ung.

www.dacoromanica.ro
 Cine a adunat aceti ban0
Satul Feldru mi-a 10 din s'au dat 4 mi
did tari 2 am lsat acas pentru plata unei datorii. In Mara-
am aflat pe cei camarazi, cari aveau la sine ceilalti
bani. Dela cine i-au adunat, nu Pentru altoria aeasta mi-a
fost promis districtul 60 dar nu mi-a pltit nici un ban din
aceast sum promis.
Ali mai fost inc'odatA in Viena?
A oar am mers numai cu leremia si am prirnit din
district 250 ung.
Spre ce scop au fost intrebuntati acesti bani ?
Am cheltuit pe mncare am dat procatorilor (advo-
catilor).
Ali toti acesti bani in Viena ?
Nu, ci din prima sum am adus indrt 90 iar din cea
din urm 30
La ce s'au intrebuintat aceste sume ?
Am dat procuratorului Sombatfalvi 50 iar restul
trebuintat oamenii cari au cltorit incoace-incolo in procesele
Ce bani din district ai intrebuintat in casa ?
Circa
De unde ai avut acesti bani cine i-a adunat ?
Din districtul, crui i-s'au impus sumele; parte eu
parte alti Valahi ca: Ignat, Maxim Glan I) leremie Buc$a, Sandul
Nacului, Marcul Brritii etc. am cam 30 dela oameni
pe cari din vedere cunosc dar nu le numele.
De adnnat bani ?
Nu, ci cu prilejul cnd a stat aci comisiune bethlenian
am imprumutat dela tricesimatorul de aci 120 dela administra-
torul minelor rodnene 120 dela Vasile Domide din Rodna 6 gal-
bini adic 30 suma 270 la care adaugndu-se 60 rest
din cei 300 adunati ca bani de face suma total 330
Ace$ti bani au intrebuintati : parte pentru pltirea procurato-
rului, parte cheltuiti cu Valahii citati comisiei, iar 300
au fost administrati pe lng chitant inspectorului depertinentiei
in contul banilor recrutilor pro 1761. Pentru repltirea celor 120

Se vede al timp fostul Maxim se fcea

acum comun revoltanti.

www.dacoromanica.ro
 409

mprumutati dela tricesimator am imprumutat eu impreund

Ion a Popii din Telciu, dela tricesirnatorul din Mararnures 120
cu conditia, ca el fie despagubit la cu oi,
in valoare de 4 monede 17 de oaie, iar jumMate
Rh. de oaie. Deci suma aceasta de repltit tricesima-
torului maramuresan, cei 120 de repltit administratorului
minelor rodnene - pentru cari i s'au promis i se dea
la 50 mierte ovaz o vadr (10 ocale) de unt - oamenii
le datoresc turd. tot cei galbini lui Domide, pentru
cari au promis s-i incarce pe doi cai porumb.
Ce s'a intmplat cei 240 II. rmasi din banii recrutilor?
Aceia s'au pentru diferite in district.
Decnd a fost comisia aci, ati mai incassat din district?
Eu n'am incassat nimic nu a incassat cineva.
Att ed unii contribue parte in oi, parte in
imbiat
bani ori in cereale. Dar c'a dat cineva ceva, nu
Din banii adunati n'a rmas nimic, ori da, unde cine sunt?
N'a rmas nimic de 2 galbeni, pe cari ii am
inschimbati in in valoare de 10 pusi cof. CO
mai este ceva la nu
Cute a fost apoi vizitat, dar nu s'a aflat nimic nid la el
nici in arest.
Georgius Gunesch, August Strecker, Samuel Saal notar, Da-
niel Hennrich.

La 11 Dec. le scrie din Sibiu senatorul Bedeus Bistritenilor

acestea: Imediat plecarea mea din Bistrita am aflat in Ocnita,
Valahi din Maieru se acolo, in drum spre
Sibiu. Dup sosirea mea aci mi-a spus generalul comandant cO
acei Valahi au prezentat un memoriu in care se ca guberniul
nu ca s-i nimiceascA magistratul. Genera lul imi mai zise
magistratul a procedat bine fat cu Cute, trebue
se odat capt continuelor opuneri. Altfel
ne-au oferit sprijin br. Seeberg br. Bruckenthal.
Tot in 11 Dec. raporteazA vtseii Bidner Kirtsch
vanii plata intereselor, Mocodenii Mititenii au declarat
cd nu mai dau niciun ban nu li se deputatii din Sibiu.

www.dacoromanica.ro
410

Rodnenii cer ca Leenii i Ilvanii s le ajute scnduri,

paie lemne la intretinerea militiei. Magistratul declar c aceasta
cerere nu se potrive0e cu natura salgamal-ului, deoarece pre-
statiile le supoart celce-i are pe soldati in cas.
In 12 Dec. din Sibiu o nou scrisoare a lui Bedeus,
in care acesta repet c incarcerararea lui Cute a gsit aprobarea
lui Seeberg in aa msur, acesta a ordonat s fie rugat
guberniul, ca cu Cute s se statueze un exemplu mai fie
captivati ctiva alti antesignani (rebeli), cari in primul rnd
loan a Florii.
Magistratul tabloul documentelor gsite in casa are-
stantului Cute, in Feldru, i hotrete ca cele necesare s fie
piate, iar celelalte s se extrdea, anume scrisorile particulare,
arestantului, iar restul, judetului din Feldru. Cu aceast ocazie
raporteazA caporalul Pfingstgrff cu cei doi soldati cati
fuseser trimii pe Cute, c in seara aceea, dup
prinderea lui Cute, au vzut casa acestuia o puc o pereche
de pistoale, cari nu sunt identice cu cele aduse mai trziu
in ora; apoi dela steni au aflat cd Cute ar avea trei o
pereche de pistoale, trei pistoale de buzunar un de
vnat (Hirschfnger).

Din 12 Dec. avem un rspuns al Ditectorului fiscal Tolnai

la urmAtoarea petitie alor trei Nufleni:
Domnule Director, patronul nostru, In captul din sus
al satului nostru gseste o veche ca pietre,
pe care Mainte de timpul Curutilor parte satul parte
biserica au posedat-o totdeauna in pace in acele
vechi timpuri, ca o mostenire proprie. Chiar in timpul
furiei curute au posedat-o in mod legal antecesorii pi biserica
noastr, cum doveste detailat documentul nostru de investi-
gatie. Dup turburrile curute, in oarecare chip magistratul
din Bistrita a pus mna pe moar, pi de atunci aceea a
fost cnd in mnile magistratului, cnd ale centumvirilor
pi cnd in ale bisericii ssesti din Bistrita. Dupce inst
privitor la diferendul nostru cu magistratul ctiva
ani am dobndit dela Mai. Sa ordin, iar pe acesta

www.dacoromanica.ro
 411

cu ordonanta in chestie de citre guberniul reg., ni

1-am insemnat in extract, conform ciror ordine pn la
sfrsirea diferendului magistratul este oprit dela pre-
tentie alcdtuit impotriva noastri a dreptului
nostru ; de aceasta cu doi ani satul a reocupat
amintita ducnd din ea invoire
a destinat-o pentru bisericd. In cursul acestor doi
ani niciodat n'am fost combtuti de ctre magistrat pentru
acest fapt. Dar acum, omiterea satului, numai pe noi
trei subsemnatii ne-a citat magistratul pe o zi la ora,
precum am sigurant, proxima voe$e
expedieze apte ajutorul intentioneaz
ne casele, ne prezente ca pe in
reocuparii morii, ne aplice sau in
natur sau in bard, co pentru aceea
pe care satul a dus-o in timpul reocuprii.
Ne mirm de dispositia dlui comandant ca,
de-a cunoate cauza, la cererea magistratului, nefiind nevoie
de niciun intermediu in stea gata putere
fie in scopul de-a prinde oameni, fie in alte chestii din
vidicul nostru valah. Inteadevr mai despereazd srmanii
nostri locuitori din pricina multor persecutii, cci abia
anal din e ori prin soldati
ori prin In consecint s apelim la
tronul nostru in calitate de aprtor al drepttii, bine-
voie0 s te a ne indrurna pe noi srmani
slugi nevoi4, in ce chip si prpdul ce fie-
care ori ne amenint casele cum impiedecm pe
cale potrivit inmod corect. N'am intentionat niciodat
s aprarea dreptului nostru dect pe calea
legalittii, pentru aceasta trebue suferim. Rugndu-V
s Vi milostiviti fat noi, rmnem deapururea servii
supui ai dlui Director: Marad Simion
Cosma Mafteiu din vidicului Bistritan.
Rezolutie: Impotriva faptei arbitrare a celui puternic
nu este alt remediu (pentru cel srman acesta e tardiv)
dect legea judele. Eu nu pot interzice, V sftuesc:

www.dacoromanica.ro
412

ce puteti, puneti la-o parte. Voi

mergeti inaintea legii, impiedecati respingeti ;
ei nu pgubiti. trebue mergeti
guberniului, veniti pe aci, o rugare cereti
documentele cari i s'au luat lui Cute. Dzeu
stie ce va fi din chestia militia, p2ntru care, in caz
necesar, ar trebui produsi interogati 5-6 martori.
Militia s'a obisnuit ias numai la ordin, in alt
chip nu cuva. Dar la ce informatie a
primit magistratul acea incuviintare, nu Maros-Vsrhely
12 Dec. 1761. Jnos.
.
In 14 Decemvrie se in fata judeatoriei
urmtorii : Ion Sangeorzan din Nimigea ungureasc, jeler al f
reg. Berzenczei, Vrtic din Nimigea ung., jeler al
Horvath-oaii, Macavei Rus din Mintiu (Nimtou), jeler al contesei
Fekete, se roag ca cu cheze$ia comunelor Nimigea ung.,
Nimigea rom. Mintiu fie din Cute,
cnd cauza sa va ajunge s fie pertractat finalizat in mod
legal. Li se c nu e obiceiu sa fie liberat un arestant
cheze$ia unor oameni cari nu stau sub jurisdictia Bistrita.
Magistratul lui Cute scrisorile cari privesc,
precum alte obiecte din dsagii (Quer-Sack) adu$i in ora$. Cu
aceast ocazie Cute din nou roag s fie demis cu chez$ie
i se ia ca sd-si rufele. La intrebarea pri-
vitoare la rspunde c nu poate da deslu$iri nu
vor fi prezenti ceice posed contra-rva$ele, de ace$tia sunt
multi, cari ii scap din memorie. La rugarea anterioard a lui Cute,
magistratul ii rspunde c nu poate fi liberat nici cheze$ie,
dar lanturile i se vor lua timp se va primeni.
Tot in 14 Dec. comisarul Gross raporteaz c Valahii din
Poieni, Runc, Gureni, Bichigiu, Telciu Hordou ar fi s
plteasc interesele, ins/ corifeii (antesignani) nu permit s
le aduc la ora$. In urmare magistratul hotre$te s se ia msuri
ca la fiecare poartd a s fie cnd vor veni in
satelor cari plata intereselor, ace$tia, eventual

www.dacoromanica.ro
 413

alti mai alesi (besten) dintre Went, fie tinuti in carcer pn

cnd respectivele sate vor aduce vrsa interesele cerute.
se zice in magistratului nu putea exista spre sar-
btori, in fata creditorilor.
In 16 Decemvrie scrie Bedeus din Sibiu, c nunumai
toate autorittile superioare, dar chiar comandantul general
aprob incarcerarea lui Cute, pe suplica inaintat de Valahi
in cauza liberrii acelui, Excel. Sa a scris un indosat, pe care
nu-I vor arta multora. Magistratul s imediat guberniului
actul privitor la prinderea lui Cute.
In 17 Dec. e adus Cute in fata magistratului, care il aver-
tizeaz aspru unde-i pe care a vzut-o in casa
sa Feldru caporalul Pfingstgrff, cnd I-au prins. Cute neag
c ar avea alt dect flinta pe care au adus-o in oras,
precum un pistol stricat pi trimis la Sibiu spre reparare; cea-
lalt pusc a vndut-o ; apoi inc o pusc pe care n'o platise,
i-a inapoiat-o lui Procop Tirigan, iar cutitul de vnat druit
nepotului fiului lui Vasile Neamtu. Pistolul stricat dus la
Sibiu steanul Mihil a Hauchi din Maieru. Alt pistol dat in
anul acesta pentru un berbec fiului lui Vasile Clugrul din Sin-
georz. Pistol de buzunar n'a avut, ci a lsat s-i pileasc pistolul
stricat un tigan. Magistratul il someaz inc'odat sever (nach-
drcklichst angehalten) s spun adevrul. Cute jur sus tare
c a spus adevrul. E trimis la arest, iar judelui din Feldru pi
lui Macavei Ciot li se spune unde ar putea fi pusca lui Cute
li se ordon s'o aduc in oras, dac vreau s fie liberati din arest
Feldrihanii incarcerati din cauza aceasta.
In 23 Decemvrie Feldrihanii detinuti vorbesc in carcer cu
Stefan Cute, in prezenta vicenotarului secretarului Ziegler, care
aminteste de pusca lui Cute de adus oras. Cute mrturi-
seste c o flint pi un pistol sunt la IS si, pi a lsat si fie
aduse in oras.
Comisarii Kleinmann Weber sunt trimisi la Rebri-
soara, Nsud si Salva incasseze interese ; din s aduc
pi pusca lui Cute, dela si, iar de n'o vor gsi, aduc
in orap pe unul din acelui. Tododat comisarii s scoat dela
oameni ceva vnat, spre a se putea trimite unor domni
*

www.dacoromanica.ro
414

In 24 Dec. magistratul adreseaz guberniului, privitor la

legiuirile comise de Cute la cauzele detinerii acestui urrn-
toarea petitie:
In vara trecut au venit ad', la ordinul guberniului, Ex. Sa
camerarul comisarul suprem provincial conte Bethlen Miklos
prezidentul exactoratului baron Seeberg, cu mai multi
adjuncti, au aci baza motivul nesupunerei
a rsturnrii ordinei indatinate de oamenii nostri vidicani,
au gsit c rezistenta vidicanilor foarte depinde dela con-
ducerea indemnul lui Cute din Feldru al altor
complici. Dup aceasta comisia gubernial nunumai le-a insirat
cu ce fel de prestatii cu ce subordinatie datoresc ei supe-
riorilor magistratuali ; ci le-a in scris, ceeace ne-au
promis nou, dac se vor indrepta, vor ordinele
dispozitiile vor respecta subordinatia, atunci Extele Sale vor
interveni in favoarea la locurile necesare ca s scpa,
pentru corijarea de sancliunile grele, de mult meritate. Dim-
potriv daca vor persevera pe mai departe in mod temerar in
neascultare, de faptele anterioare, cu si-
se pot astepta la pedeaps capital (kemny hall).
La publicarea acestor am sperat c dup o avertizare att
parinteasca in fine vor ceda nu vor in reni-
tenth pe corifeii vidicani. Dar cu mare intristare anuntm
guberniului reg. c aceea gratioas admonestare numai
att a avut, au avut avertismentele dese printesti
impreunate amenintri cari, de ale merita, s'au
adresat de ctre guberniul reg.; precum cele ce s'au expus
ordonat in scris de comisia gubernial, c s se
conformeze intru toate acelor. Chiar de atunci, cnd guberniul
aprobase operatiunile intelepte ale acelei comisiuni cu d. 25
Oct. c. ordonase c pn la solutionarea specific din partea
berniului noi intru toate poruncile arnintitei comi-
siuni, ei in niciun chip nu le respect pe acele. Maicuseam co-
rifeul Cute din impiedeca intoarcerea spre bine,
in specie, nevrnd el inadins s impovreze pe executori
multe apeluri, prin masinatiile sale perfide blestemate a fcut
de cpitanul Oschitz din regimentul Modena, afltor in prezent
in vidic, apelul a lui Cute a revocat pe exe-
cutori pentru incassarea intereselor, prin aceasta
din nou au prins mare curaj de-a rezista. Deci noi vedem:
1. Ca din cauza amintitului Cute, in
teria aceasta nu se satisface dispozitiei comisiei guberniale, ci
mai mult cu revocarea executiei incepe s se trezeasc din nou
veche a vidicanilor.

www.dacoromanica.ro
 415

2. Am observat aceea c in paguba contribuabililor

dicani, Cute nu inceteaz de-a imprumuta bani dela unii creditori
a cauza mai multe cheltueli, in contrazicere cu ordinele ;

a imprurnutat dela tricesimatorul din Maramureului

Rh. dela administratorul minelor din Rodna 100 Rh.
dela un Valah Rodna 30 ceeace a mrturisit, dar
de sigur surnele mai mari le tinue0e. Aceste sume apoi vrea
le scoat, impreun cu mari interese, de pe vidic.
3. vidicanii c nu-o poate duce departe, de ctiva
ani lucrnd el pentru scopurile sale cu dar paguba
spre peirea vidicanilor; continund renitenta spre nimicirea
orului, multi au declarat c vor trage la rspundere spre a
afla in ce scop a intrebuintat irnensele sume adunate dela
dicani ; s'a vorbit de c din pricina aceasta Cute
ar intentiona s fug (szkni) in Moldova ori in Mararnure. Cu
tot dreptul presupuneam noi aa ceva, cci bine
de arnenintrile guberniului ale comisiunei c vor urma aspre
pedepse.
4. Nu am putut s-i confiscm armele, pe cari acest om
scelerat, impotriva ordinelor, le-a tinut la sine, cu care umbla
armat in sus in jos prin vidic trata in mod tiran crudel
cu unii vidicani, contra crui fapt am apelat. El a mrtu-
risit c are in casa sa 2 flinte, 1 preche de pistoale, un cutit
de vnat, dar, spun altii, a tinuit multe altele.
In pentruca hotririle cornisiei guberniale,
tulle salutare ale guberniului serviciul cursul
regulat ; iar ca amintitul Stefan Cute s nu impiedeca acestea,
nu indemne mai departe la renitent in vidic, s nu lucreze
in detrimentul poporului contribuabil nerod prin facerea de da-
pltirea acestora cu indtinata extorcare de bani de pe
popor, 0i sa nu poat trece in alla tar, conform intentiei sale,
cu armele sale cu band adunati pn acum ; aceste
noi in 24 Noemvrie detinut pe arnintitul Cute cu
asistenta militar I-am excortat in or in inchisoare, aducnd
scrisorile aflate in casa sa. Nearnintind de altele, acele
scrisori s'a gsit una adresata lui Cute de Proto-
popul vidicului valah nsudean Anton din Nsud, a arei copie o
ad.') Aceast scrisoare Protopopul a din Cmpu-
lungul Moldovei lui Cute atunci, cnd fugise pe
cunse precum reiese din textul scrisorii, intentiona treac
la voia s-1 induplece pe Cute la
suportarea cheltuelilor. Arnintitul Protopop Anton (Ed kegyelme)
ce-i drept a ; deoarece ca om bogat cu greu convenea
I) V. intre scrisorile Cute, sechestrate in Feldru.

www.dacoromanica.ro
416

bunurile mobile imobile; dar acum in

actiune plmdeala iesit din sfatul pernicios al Protopopului,
prinznd ea intre oamenii nostri din vidicul renitent,
dintre acestia ar pleca la Moldova corifeii scelerati, nunumai
n'ar intoarce, ci dirnpotriv ar mai seduce la fuga pe multi altii,
in paguba terii, despre ceeace exist destule date de catre
astfel de
Din scrisoarea aci alturat a lui Anton Naszodi apare c
nu fr motiv au vorbit multi despre fuga lui Cute nu
motiv ne-am temut noi, precum am arnintit la p. ; deci au
fost destule cauze plauzibile pentru detinerea acelui.
Mai are complici, dintre cari nu vor fi prins doi
trei, atunci e de temut renitenta se va mai
mult, mai ales vznd, desi a trecut o decnd am prins
pe Cute, totusi nu i se face proces, cum ar fi meritat
de mult.
Dar intre altele s'a intmplat aceea dragonii cari se
gasese in vidic au ca magistratul s aduca crciuma or-
seneasc din Rodna pentru ei vinuri bune. Trimetnd magistratul
dup trei arute, care s aduc vinul, pe un haiduc orsenesc
calare, in satele Mocod Mititei, plebea l-a atacat in 16 Dec.
c. ocart, amenintat aproape l-a btut de moarte, inct numai
cu sabia scoas abia a putut scapa din oamenilor.
Valahii comit nenumrate atrocitti de felul acesta
rsg), de nu vor urma din partea autorittilor sanctiuni
demne eficace, atunci cu tot dreptul ne putem teme
coala va continua va fi impiedecat efectuarea serviciului
regesc.
Deci ne rugm cu toat increderea de Ex. Sa
de guberniu se milostiveasc a consola aceast
localitate cu ca turburtorii pcii linistei publice
fie pedepsiti precum merit, pentruca orseni ajunsi in
acest poat exista mai departe, ca serviciul regesc
nu sufere, ca fr se continue implinirea ordinelor
dispozitiilor guberniului ; cumpanind Extele
Voastre, c nu vor urma sanctiuni exemplare, atunci
acesti oamem, cu admonestari advertismente printesti nu vor
fi dispusi se subordoneze.
guberniul ar afla deci cu cale se adreseze la
curte privitor la pedepsirea de mult intentionat a lui
$tefan Cute a complicilor atunci noi cu toat
punerea pe guberniu ca, in interesul conservrii patriei al exis-
tentei srmanilor nostri orseni formeze urmtoarea
opinie prealabild: daca vor lua corifeii vidicanilor reni-

www.dacoromanica.ro
tenti pedeapsa meritat, dupt pilda altii s nu continue
renitenta, dup ani in fine s se restabileasc supunerea
cuviincioas regulat. Pentru ceeace Dumnezeu s binecuvinteze
pe guberniul reg.

29 Dec. se prezent la magistrat Todor a DO-

nil Strmbu din Maieru cu urmtoarea plnsoare : Locotenentul
pliesilor le-a interzis s vneze pe hotaru propriu fr
runca permisia sa, chiar cu aceasta au vneze vulpi,
jderi sau alte animale numai pe seama locotenentului pentru
sine ori pentru magistrat. Ordinul acesta a fost comunicat
cu adausul c contravenientului s i se pusca acesta
s fie adus in oras. Caporarul pliesilor de pe hotarul Maierului,
la Anies, le cetise un oarecare ordin emanat dela comisia sanitar
dela Ex. Sa generalul comandant adresat locotenentului plie-
silor, ca nimeni nu cuteze a pusca slbtciune de per-
misie, contravenientii sa fie prinsi, legati in fiare transportati
la Sibiu, de cu greu vor mai oarecndl.
de aceste amenintari, oamenii au furnizat acelui locotenent felurit
vnat, pentru care el le-a pltit abia o treime din fixat de
pielari, desi adesea trebuiau s vneze chiar n miezul noptii.
Faptul acesta o mare pagub pentru breasla pielarilor
curelarilor pentru alti oameni.
In magistratului d. d. 30 Dec. primarul constat
afirm c Valahii cercului din jos al depertinentei din zi in zi se
fac cerbicosi in renitenta deci e necesar s se previn
acestei situatii cu incarcerarea corifeilor Mocod, a
lui leremie Bucx. Tot atunci se citeste lui Dni Ciot
Ion Morar satenii a Popii Pampa pe
Mocodeni dela plata intereselor, zicnd ago le-a poruncit
rectorul causelor fiscale.
Din Maieru se : judele Scridon Vasile
din Sngeorz a Popii, Andrei a
Nicolae Ion Alexa cu rugarea fie de sarcinile
preunate cu intertentia incvartirate in satele caci dim-
potriva nu vor mai avea in curnd ovs nici pentru tre-
proprie. Li se doar primesc bani pentru tot

www.dacoromanica.ro
ce furnizeauf soldatilor. Stenii replied cd de dau toate
mod gratuit. Atunci primarul, cu consensul magistratului, le pro-
mite c se va protesta la cuvenit, dar stenii fie la
s-i stea ajutor magistratului ca fi adusi
cu in Hogea din Maieru, apoi Petre
Croitor, Mogovan, Maftei Crdan fiul lui Petre Jugan
din Rodna, cari vor avea s promit firm cd in viitor pe nimeni
vor mai indemna la opunere (Widersetzlichkeit).
In 31 Dec. primarul orasului, c cei doi
lariti cari investigatii in districtul valah, fr' de regiuse,
att prin ct prin alte locuri brfesc flearesc multe de
toate, cari stau in contrazicere cu rezolutiile guberniului ale
comisiei Bethleniane. Chemati in fata magistratului cancelaristii
ar fi pe Valahi s refuze plata intereselor.

Anul acesta se sfrseste cu o general pus la cale

cu premeditatie pornit mult rafinrie chiar in preajma
srbtorii Nasterii Domnului spre a prinde pe
districtuali
In scopul acesta magistratul tine in 30 Dec. dimineata o
prealabild in care hotreste s fie prinsi adusi in
urmtorii corifei ai districtualilor: Din Mocod: Macavei a Florii,
leremie Bucsa, Costan Gerasim Petri, Pampa Ion Martian ;
Mititei : Dumitru Sacota, Todor Fontu ; Zagra : Luca Zinvel, Du-
mitru Zinvel Pascu ; Runc : Crainicu Ion, Lupu Flore Ion
Morar ; Nsud : Todoru Crdiutoaii, Todor Granciu Ion Floroae%
Salva: Zgrean, Petre Vasile Zgrean, Dnil
Macoveiu, Socoaii, David Flore, Chira Cilean, Ion Macog,
Ion Fetinca, Vasile lanul, Ursu Cdilean, Nicolae Mateiu, lacobu
Sotchi, Tnase Filirnon, Partenie Cleja, Andron Iftim,
Ion Bonzar Pintea.
Tot in zi se tine mai alt sfat, la care ia parte
comandantul garnizoanei, atunci se o form de
de proces verbal cu urmtoarele instructii :
Deoarece in urma instiintrii noastre din 18 c. in ce mod
brusc au de nou unii dintre Valahii renitenti s se poarte

www.dacoromanica.ro
pi s se opund ordinelor precise ale magistratului, comandantul
garnizoanei de aci a ad expedieze azi un detasament de
80 soldati doi locotenenti, care s aduc prin$i pe urzitorii
principali pi instigatorii plebei la fapte neru$inate; pentruca
peditia s lucreze cu reu$it, se stabile$te fie observate
precautie aceste puncte:
Soldatii pleac de aci la 30 d. m. merg in la
Terpiu, unde ar fi necesar se posteze pe drumul spre Mocod
un pichet pi doi vt$ei cari grijeascd ca nimeni s
n'aib de sosirea trupei.
Ajuns la Some$, deta$amentul va avea se despart a$a,
ca locotenentul Ss cu 40 soldati treac la Mocod, iar locot.
Pothorani ceilalti 40 soldati, la Mititei.
In Mocod trebule s fie detinuti: leremia Bucpa, Costan a
Florii, Gerasim a Petri, Ion Pampa pi Martian ; apoi vor fi
sechestrate cele dou ori snii pe care 14 zile
Mocodenii au refuzat s le pun la dispozitia Magya-
rosi
In Mititei sunt de detinut : Dumitru Sacota pi Todor Fontu,
precum pi acei steni cari pe susnumitul Magyarosi l-au impie-
decat in serviciul su, pi i-au luat vehiculul, care acum asemenea
are s fie adus in ora$. Indeosebi trebue pus mna pe acel
divid, care a vorbit despre boul negu (primarul Klein). Andrs
mearg la Mititei, cci el cunoa$te pe oameni.
Din Zagra fie prin$i: Luca Zinvel, Dumitru Zinvel pi
Pascu, prin soldatii cari tree la Mocod.
In Salva fie detinuti : Zgrean, Dnil Macavei,
Flore David, Ion Fetinca, Nicolae Matei pi Tnase Filimon, prin
soldatii cari la Mititei.
Ar fi foarte bine totul s'ar isprvi in noapte.
Ambele sectii ale deta$amentului, dup implinirea misiunii pot ad
se intruneasc in Mocod, pi s vin mne la ora$.
lar arestantii din Mocod pi Mititei noaptea aceasta ar putea
s spre Terpiu, escortati de ctiva soldati pi de vt$eii
pi Marton.
In cazul dae dintre susnumitii indivizi unii n'ar fi gsiti
acas, sau ar incerca s fuga, atunci in locul trebue

www.dacoromanica.ro
prini altii dintre fruntaii satelor. Comisarii s bage seama
ca s fie alei dintre ceice au ceva parte la revolt/
Instructiile aceste au fost semnate de cpitanul Johann
Szilvasi.
not adaugat la act in lanuarie 1762, se zic acestea:
Pe lng amintitii arestanti s mai fie prini la 11 o. a. m.
adui in urmtorii : Din Mocod: Turete Gavril Ttar,
care va avea s dea seam despre dijme; din Salva : Drban
Grigora, Tnase Fil.p, lacob Todic, Gavril Ginca, George Matei
Vasile Zgrean.
Cu ocazie spune leremie Buca la finea lui Nov.
a. tr. au fost in Sibiu : Ion Floroae din Nsud, Vasile Calugrul
din - cum afirm Dumitru Zinvel - Marcu din
Nufalu.
Ordin : Aceti 8 Valahi s fie bgati in de lemne,
iar ceilalli in carcera nou.

1762
Prindereassi incarcerarea lui Marcu a Brritii - Raportul informatiile
magistratului-Vntoarea din Telciu-Misiunea colonelului Schrder
- Un ordin remarcabil - In preajma granitei militare

Urmeaz anul in care Romnii districtului nostru somean

din robia grea de mai multe secole au trecut in alt jug - s-i
zicem : ceva mai uor de peste un secol jumtate, nu pentruc
au soldati grniceri, ci pentruc la 1851 au fost si1iti
s-i verse sngele numai pentru interese streine de neamul
dup 1851 s lupte neincetat - ceilalti conationali
pentru aprarea existentei Nu se poate
prin militarizare stenii notri au ajuns la unele avantaje
ca: ordine disciplin sever dar folositoare, ridicarea nivelului
cultural prin infiintarea de viat economie mai rational.
Dei pe la sfritul anului precedent 1761 se vorbia
prin sate despre o eventual militarizare, bistriteni nu le
venia s cread ar fi posibil urmeze o schirnbare att de
brusc; de aceea ei continuau ilegalittile atrocittile
fapt care - cum se va vedea -a precipitat desnodmntul.

www.dacoromanica.ro
 In 1762 s'au luddrile pentru granitei mili-
tare, apoi au inceput pertractrile de mai multi ani privitoare la
cedarea Viei Rodnei din partea oraului Bistrita, chestii cari
vor fi tratate in studii separate, rmnnd ca in celece
aci s ne mrginim la intmplrile cari stau strns
revolta ce avea acum s se curme.
*

In 2 lanuarie sunt intrebati arestantii adui din Salva c

pentruce plata intereselor. Jude le satului c a avut
adunati 60 a voit verse, satul nu l-a lsat, au venit
cam 20 oameni in casa sa, Mire cari mai (boshaf-
testen) Ion Fetinca, Vasile lanu, Nicolae Ostatii, Grigore Zgrean,
Petru Zgrean lacob Todic, acest din urm i-a luat cu forta
banii din dulap i-a dus la Matei a George. Todic mrturisete
cd a fost silit s-i banii, deoarece oamenii adunati (zusammen-
gerostete) nu l-au lsat in pace, numindu-I bab, cnd la inceput
ezita s'o fac. le din Salva cele spuse de Todic.
Rezolutie: Dupce Salvanii vars suma de 60 iar restul pro-
mit aduc in curnd, s fie retinuti in arest numai lacob
Todic Grigora, care au intors pe jude de pe drum
cnd acesta a voit duc la ora, iar ceilalti
fie liberati. denunt cd maicuseam lenci a Ursu
lui Miron a retinut pe dela plata intereselor, att Drban
ct Todic se roag mult s fie ei liberati, promitnd c se
vor purta cu supunere, ba Todic jur c la ordinul magistratului
va trda pe oricare dintre corifei (Haupt-Vgel). In sunt
demii cu totii, dar li se ordon s aduc In pe Ion Fetinca
pe altii cari indeamn la renitent. 'Promit s'o fac, numai
s li se dea asistentd.
In 4 e interogat Ion Turete din Mititei (Mocod) pentru
vorbele de la adresa primarului Klein, pentruc a oprit
carele pe cari Andras voia le aduc la pentru
transportul vinului la Rodna. Turete mrturiseste vina,
magistratul hotrete s i se msoare 25 lovituri cu bastonul pe
Schwitzbank, ca ceilalti arestanti ia pild cum vor fi
adui in viitor la ascultare ceice despretuesc poruncile magistratului
11

www.dacoromanica.ro
 Un exemplu de cras : In magistratului, din
4 Ian., se citete un rescript regal trimis un ordin gubernial
in chestia privilegiului referitor la fabrica de bere. Se vede ca in
acele ordine era despre un drept de acordat nunurnai ora-
plot ci pi >districtului, cci hotArirea magistratului astfel:
E intrebare de nu va servi ca prejuditiu faptul daca privilegiul se
va referi pi la district, deci - chiar pentru incunjurarea chel-
tuelilor - s se privilegiul numai pe seama

Magistratul hotrete in 8 Ian. ve Marcu a

care nu fusese detinut ceilalti conducatori
dicani. Comisarului Peter Theil, insArciriat aceast misiune, i se
dau urmAtoarele instructii: Insotit de I caporal 12 infanteriti
din regimentul are s piece la Nufalu spre a prinde
pe corifeul renitentilor Marcu a Brritii. caute ca s soseasca
acolo la miezul noptii pi la intrare in sat s nu fac sgomot.
lmediat s incunjure casa Marcului, pe acesta nu I-ar
gasi acas, atunci ca au venit prinda pe Tanase,
care are de pi predat din cereale.
In ziva proxim, 9 Ian., primarul Klein pi poate raporta
gistratului acestea: Azi dimineata cu
rebel Marcu a pi a fost adus in ora, impreun
cu diverse scrisori gsite in casa sa igilate de comisarul Peter
Theil pi caporalul Pfingstgrff. La rugarea adresat comandantului
garnizoanei ca s un ofiter, care s fie prezent la deschi-
derea pi cetirea scrisorilor, acela trimite pe sublocotenentul Acker-
mann, in acestui se citesc scrisorile, celor
valahe cari sunt predate spre examinare lui Paul Klein a Straussen-
burg. Intre se alla pi un pachet sigilat care, conform
semnrii de pe el, contine scrisorile lui Cute predate acestui mai
Pachetul este trimis prin Joh. Hennrich pi Daniel Ziegler
cancelaristului fiscal Ferenczi care bolnav nu putuse pleca
al doilea cancelarist, la Ferenczi
primirea pachetului motivarea nu poate prelua ceeace magis-
nwit cu forta (bemchtiget).

www.dacoromanica.ro
 423

Se vedem acum - ca la Cute - specificarea scrisorilor

gAsite in 9 Ian. in casa prizonierului Marcu a Brritii :
1. Un caiet vechiu rugdciuni valahe.
2. 0 scrisoare in care Popa Artene din
cere dela Popii Timoce Arsinte din Nusfalu s-i tri-
ca remuneratie 40 metri cucuruz din cerealele
puse bisericd.
3. Un contract privitor la un pmnt particular zlogit,
fr a fi indicat locul.
4. 0 pr contra lui Peter Theil, acesta a luat paiele
zciuielii din cerealele Nusflenilor le-a dat lui Gabor.
5. 0 scrisoare trimis de protopopul Anton, conform
cei 4 deputati Viena, prin Marcu
care a intors acas, cer dela satul Nusfalu 3 galbeni
pentru cheltu i.
6. 0 scrisoare privitoare la uniune, scris de Proto-
popul Simion din
7. 0 scrisoare adresat lui Ion Vasile din Nusfalu
de Popa Tnase din Nsud, in care sunt somati
gata de drum ce au piece la Viena, dac
Sasii vor cere zciueli ori contributii, s le fg-
dueasc ins s nu le dea. Mai alte somatii.
8. 0 incercare de versificare.
9. 0 scrisoare privitoare la femei, indicatia locului.
10. 0 scrisoare Protopopul Naszodi in
Cute al adresat satetelor Nusfalu
Sntioana in diferite materii.
11. Specificarea unor cereale scoase din moara dela
Nusfalu date popilor Timoce, Pinte altor.
12. 0 scrisoare privitoare la bisericesti.
13. 0 scrisoare in care se aminteste c Valahii au lsat
in Sibiu 33 documente.
14. 0 scr.soare adresat de Macavei Nusfleni,
care le c nimeni s nu dea ascultare. magis-
tratului, cci dimpotriv va fi afurisit.
15. Un act privitor la uniune biseric.
16. scrisoare similar.

www.dacoromanica.ro
 7. 0 scrisoare a lui Maxim adresatA lui Marcu,
in care il face atent se de Sasi i s astepte

pini va dela Balea.

18. 0 insemnare privitoare la plata diacului Marcu din
Nusfalu.
19. Un testament.
20. 0 scrisoare care dovedeste 7 steni ii
i-au jurat lui Marcu in judectile, fr
de a le incredinta magistratului.
21. 0 specificare a diferiti!or bani colectati (eingetrieben),
indicatia scopului pentru care s'au adunat.
22. 0
consemnare despre speze de executie.
23. Un deviz de speze predat lui Marcu spre incassare.
24. 0 specificare a diferitelor cheltueli cu moara.
25. Un deviz de speze repartizate pe unele sate ale
districtului.
26. Un ordin adresat Siintioanenilor i de
atre district, ca fiecare stean si contribue cite
10 pentru pltirea cancelaristilor.
27. 0 scrisoare a lui Feldrihan (Cute) ca
flenii dea un cal pentru aducerea avocatului,
cu sine banii restanti pentru recruti.
28. Noui (9) privitoare la materii neimportante.

maghiare
1. memorii adresate guberniului pentru demi-
terea arestantilor.
2. Un act de din 1759.
3. Altul din 1701.
4. 0 rugare adresat magistratului de Ignat Mo-
rosan fost pstor in Dipsa.
5. 0 semnat de contele Teleki Pl despre
suma de 164 ung. de Sntioaneni
i

28 Dec. 1760.
6. Scrisoarea Nusflenilor patch in chestia
Diacului Marcu, d. d. 20 Martie 1757.

www.dacoromanica.ro
 425

7. Paaportul extrdat de perceptorul tricesimelor Matei

Szegedi lui Marcul Brdritii Ion Lup, pentru Sibiu.
8. Paaportul extrdat de lui Toader
lui Macavei a Preotesii, pentru Sibiu.
9. 0 confirmare de Borgovan
a primit pentru ier boi dela Marcu Brritii.
10. Un fragment dintr'un vechi manuscript latin.
11. 0 despre 4 Rh. 64 cr. pe cari Costin
Baria i-a pltit comisarului Johann Kleinmann.

scrisori maghiare
1. 0 scrisoare a lui Medve Mihly din Sibiu in care
i se recomandd lui Marcu Berdritii nu singur
de pagabo.
2. 0 scrisoare a Directorului in care atrage
atentia ca, nainte de a se pronunta sentinta guberniald
in procesul ce curge ntre districtul valah magistrat,
Marcu altii s nu provoce piedici petitiilor in
chestia dreptului ci ambe partidele s pe
calea obisnuit
3. Un adresat directorului cauzelor fiscale
cu o rezolutie pe dorso, in care Marcu Simion a
se plng magistratul, amenintarea executiei
tare, le-a impus restituirea cerealelor scoase din moara din
dei, ei, moara apartine satului.
Despre toate cele intmplate in aceste zile, precum despre
demersurile fcute msurile luate de magistrat, acesta adreseaz
in 14 Ian. guberniului urmtoarea scrisoare:
In raportul nostru inaintat guberniului reg. in anul trecut in
23 Decemvrie am instiintat pentru cari frdelegi pe ce motive
a trebuit s detinem cu asistent militar in 24 Nov. 1761 pe
Cute din Feldru, pe instigatorul poporului nostru vidican,
care impiedec executarea dispozitiilor guberniale; zdrniceste
serviciul regesc, att din nou la nesupunere pe vidicul nostru
intructva mulcomit dispozitiile printesti ale
guberniului, pe contribuabil cu facerea de
multe datorii stoarcerea de pe poporeni a bawlor de repltit,

www.dacoromanica.ro
426

cauzeaza rsturnarea subordinatii, cpuneazi Exlor Voastre

prin indrzneala nesupunerea sa multe ; pi turbur
pacea linistea public/ In acel raport am mai anuntat ci amin-
stefan Cute mai are pi complici pi doi-trei dintre ace$tia
nu vor fi detinuti, ne temem cu tot dreptul renitenta se
va unii dintre aceia asemenea au pro-
movat renitenta pe mai departe; din motivele premise hi 30
Decemvrie a. t. am mai detinut pi pe forensic Baqd din Mocod,
pe un foarte scelerat pe care pi guberniul l-a arestat
in Sibiu pentru faptele sale infame.
Mai departe in 8 am detinut cu asistenta in
dar nu in casa proprie, pe care din cauza fdrdelegilor sale
o incunjura, ci in casa altuia unde el cu rutate s tinea ascuns,
pe Marcu care decnd a fost aci comisia guberniald
legat, in s se corecteze pi s se supun hotririlor publi-
cate cu acel prilej, dimpotriv nici n'a mai acasa deatunci,
ci ori a pribegit prin satele vidicului indemnnd pe stenii
dicani s nu se ordinelor hotrrilor, aceste toate
se vor ; ori temndu-se de pedeapsa meritat a stat
cuns prin satele judetelor invecinate.
Faptul c acel Marcu a Bardritii era att de temerar atita
pi pe altii la se asa, el lucra 'ndoiala
conform scrisorilor unor oarneni gsite la el, dintre cari pe unele
le trimisesem in copie guberniului.
Nu voim s pe nimeni, dar inteadevr sus-
pitiunea bazat fat de cei doi cancelaristi ai Directorului fiscal :
Toth impotriva am fost siliti s ne
plngem la guberniu. Deoarece acesti cancelariO luau in vidic
dela oameni jurdmntul, dar nu admiteau la nici pe unul
dintre noi, pi chiar au tinut pe Bistriteni pe toti interesati,
nici pe alti cetjeni desinteresati din alt conform
guberniului. dela acesti domni au prins vidicanii din nou
curaj pentru vechea insubordinatie; noi din
magistratului le comunicasem ordinul gubernial d. d. 25 Oct. 1761
in care se pnce guberniul va rezolva in mod
specific totul, noi pini atunci s urmm intru toate ordinele
misiunei guberniale ce a fost aci, pi la ordinul Ex. Sale
neralului comandant vom primi pi asistenta militara contra neascul-
ttorilor. Cu prilejul publicrii acestor ordine am rugat pe
laristi ci, intelegind ei bine sensul porunci, cu ocazia ci-
ltoriei in sus in jos prin vidic, s nu le vorbeasc
renilor vidicani gata de rsvrtire apa, inct acestia prinznd curaj
s eludeze ordinul comisiei pi intentiile salutare ale guberniului.
Dar durere am experiat ca de cteva sAptmni incoace, de

www.dacoromanica.ro
 427

cnd acei doi cinstiti (becsletes) se afl ei,

dicanii sunt mult mai predispusi la continuarea renitentiei.
In 8 Ianuarie cnd am s Nu$falu pe amin-
titul Marcu a adus in ora$, chiar atunci erau aci
cancelari$tii, dintre cari unul Ferenczi bolnav, ce-
lalalt : Toth pe prizonier, foarte mAnios a mers la
casa primarului acolo a pretins cu insistent
gelta) liberarea acelui scelerat, ziand pentru aceasta are
imputernicire (protectionalisa) dela Directorul fiscal. Primarul i-a
ca nu l-a detinut fr motiv c nu-1 poate demite;
dar peste o va fi magistratului, dac-i convine, s
se prezente acolo, se va pronunta in chestie.
La aceasta amintitul Toth Pl, din cale iritat rspunse in
prezenta a altor oameni de omenie: Hoc est nefandum quid,
quod inter Turcos non esset. la Turd se pornenepte
menea lucru). Dintr'aceasta poate oricine judeca, oare pe un
primar oficial, in casa sa proprie, sau nu trage la rs-
pundere (excipilni) un cancelarist care n'ar fi s aib niciun
teres in chestie (absque interessatione)?
Cte fapte scelerate au comis cei trei corifei acum
aci in arest, in timpul care a precedat venirii comisiei
berniale aceea a vzut-o inaltul guberniu din raportul
amintitei comisiuni, prinurmare nu-I mai asaltm (terheljk) cu
nou petitii. aci copia raportului nostru despre
faptele detinerea lui Cute precum ordinele publicate
vidicanilor, ca din ele se vad de venirea comisiei
guberniale aci in chestia chiar in timpul cnd cornisia
se afla aci, cu au fost amenintati cu pedeaps capital
dach nu se vor supune, aceia totu$i nu s'au de ea, nu
si-au capul cu multele admonestri printesti, ci ca tur-
ai publice fr' de nici o con-
tinuat fAptuirile temerare nepermise.
AlAturnd totodat in copie rugarea noastr din 23
cemvrie tr., rugam de pe guberniul reg. ca in inte-
resul binelui public, a continuArii mai bune a serviciului regesc
a existentei acestui srman public or4enesc, cu autoritate p-
rinteascA s binevoiasc a ordona ca ace$ti trei indivizi in fine
s-$i primeasc pedeapsa pe care o merit.
In acelasi timp magistratul adres gubernatorului
toarea scrisoare:
Primarul notarul nostru fAnd la Ex. Voastre
anuntnd prinderea unor oameni temerari neascultAtori, ne-ati
avertizat petitia de in chestia guberniului s o
mitem direct Ex. Tale. rugm de$i unii in-

www.dacoromanica.ro
428

sistent liberarea pe gaj a oamenilor binevoiti a

ca pn la rezolvarea final prin guberniu, bazat pe informatia
s-i putem tine in arest. Am in chestia aceasta
Ex. Sale prezidentului episcop ; deci dac din partea Valahilor
s'ar solicita ceva, atunci pn la sosirea Ex. Tale se amne
hotrirea final. Bistricii 14 1762. et senatus bistriciensis.

Toate scrisorile, rapoartele petitiile amintite, cu

alte informatii de dat generalului comandant, comisarului suprem
militar (Ober Feld-Kriegs-Comissr) Rhm, lui Bruckenthal
altor patroni ai Bistritenilor, le duse sine la Sibiu arhivarul
orvenesc Daniel Hennrich. Acesta spre sfrvitul lui lanuarie mai
primi dela magistrat insrcinarea si caute ca compania de dra-
ce in Rodna, Maieru pi Sngeorz fie mutat in
brisoara, Salva, Hordou, Bichigiu Telciu din urm-
toarele motive: a) Magistratul a promis sus amintitelor trei
mune c le va libera de soldati, dac se vor linisti, Er corifeii
vor veni in vor promite aceasta in mod solemn. b)
Chiar generalul comandant a promis mutarea soldatilor,
acele sate vor intoarce la obedient. c) Amintitele trei sate sunt
lipsite de Mn ovs. d) Cele vase sate propuse sunt situate,
la caz necesar militia Mr' de nici o piedec se poate con-
centra in 3 4 ore. Apoi zace la poalele muntelui
dem Berge), se ad/and bejenarii spre a pleca la Moldova, /at
chiar drumul care duce la Moldova. Deci prima-
vara fugarii n'ar putea trece nid peste Rebrisoara peste Rodna.
Intre acele sate este Telciul, in care tresc cei mai cerbico,5i
corijei, cari ar putea fi intorsi astfel la ascultare, s'ar curma
contrabandele la Maramurev.
Pare c tot cu acea ocazie dusese sine arhivarul Hennrich
la Sibiu, pentru a uza de ele cnd cum va afla cu cale, ca
dovezi ale pretinselor drepturi, notele informative pe cari le
aflm insemnate pe o coal de hrtie. lat-le :
Districtul Valah al Bistritei, sau opidul Rodna, cu aparte-
nentele sale numite Valea Rodnei, adec cu comunele asezate
rul Some alte ruri, fcea parte odinioar, pn pe
timpul regelui Matia de pie memorie, din judetul Dobca. Deci

www.dacoromanica.ro
atta timp se gsia pe mosia nobilitar in urmare, ca parte a
acestui judet, era fr un bun al Regelui Mati.
Locuitorii de pe aceasta mosie, fie c au fost iobagi, fie c au
fost oameni cu dreptul de liber migratiune, au fost obligati, con-
form uzului strvechiu, presteze stpnilor cror le erau
serviciile obisnuite. Districtul valah apoi, din ordinul Matia,
a fost scos din judetul Dobca transpus in starea in care se
gsise mai in posesiunea orasului Bistrita. tran-
spunere s'a fkut cu ceremonialul solemn obisnuit azi la
transpunere de bunuri: prin delegatul regelui reprezentantii
capitulului din Mnstur-Cluj prezenta nobililor vecini, sta-
bilindu-se urmtoarea conditiune: Opidul Rodna toate aparti-
nentele sale devin supuse pe vecie orasului Bistrita, cum se vede
aceasta din actele de donatiune inregistrare eliberate in anul
1475, precum pi din copiile confirmrilor dale de alti regi.
Astfel acest district a fost scos pi eliberat din judetul Dobca
din jurisdictiunea, privilegiile, libertkile, prerogativele, veniturile
si impozitele acestuia, a fost transpus, incorporat anexat la
orasul supus domeniului se bucure de drep-
liberttile, impozitele, veniturile privilegiile sale. Modul
cum au sa se bucure de acestea locuitorii din district, potrivit
sociale, se explic in urmtoarea propozitie din
actul de donatiune suscitat: Radon) apar-
tenentele sale se considerd ca pe veci susnumitulm al
etc.
pna acum locuitorii mentionatului district s'au bucurat
de aceleasi privilegii, drepturi, venituri. impozite libertti ex-
plicate in actul de donatiune, adec n'au fost fortati la
iar contributiunea au prestat-o nu ci
Bistrita. Ba au avut alte privilegii, privilegiul, ca dis-
trictul bistritan sa nu fie luat de ctre Coroana ungal, privilegiul
de a se folosi de isvoarele srate (slatine), de a nu da inapoi pe
iobagii care petreceau printre fra
gistratului, precurn alte privilegii de asemenea hatura, potrivite
cu starea social. In urmarea acestora ei totdeauna
cunoscut starea de supusenie pi au considerat ca stapn al
orasul Bistrita, apoi totdeauna au prestat domnilor de
serviciile obisnuite a se face acestora. de aceasta n'au pro-
testat impotriva serviciilor nici ei in de ei, nici prin altii
vreme magistratul orasul s'a numit att in graiul viu ct in
actele publice Ba ei intrebati ai cui iobagi sunt,
totdeauna rspundeau: Noi nu suntem iobagii nimnui, a

In felul acesta pna azi au implinit oraului toate serviciile

www.dacoromanica.ro
430

de iobagi impotrivire, n'ar fi fost nevoie de transpunerea

in stpnirea att de a districtului amintit de attea ori,
actele de donatiune de inregistrare, dac regele Mafia nu
ar fi conferit orasului acest district ca o mosie conditiunea cu
care a conferit altora domni de diferite bunuri. Aceste
acte de donatiune si de inregistrare au fost nunumai confirmate
copiate de regele Vladislau in anul 1494, adec cu 19 ani
dupAce s'a fcut donatiunea, ci acelor documente
mitul rege explicat lmurit, un alt privilegiu Bis-
tritenilor in anul 1507 si distinctiunea Villaeo, adec
sate libere din districtul ssesc, intre Possesiones , bunurile
Bistrita, adec districtul valah ; cetfeni
adec magistratul, intre acelor, orsenii
triteni; in fine intre locuitorii districtului ssesc
Bistrita, adec locuitorii districtului valah
sau apartenentelor bistritene. Aceste expresiuni se gsesc ici
colo de repetite ori. in ce chip au fost considerati locuitorii
districtului valah de regii ungari, se vede destul de
din documente, la care se mai adaog uzul continuu obiceiul
pmntului.
Alte In 13 lan. cpitanul Oschitz magistra-
tului c Sngeorzenii, Rodnenii Maierenii citati de el
se fi plans militiei incvartirat la ei.
In 14 Ian. Directorul cauzelor fiscale inapoiazA magistratului
pachetul sigilat, care a fost gsit intre scrisorile Marcului i s'a
trimis Directorului.
Contele Bethlen Pl roag pe magistrat c la caz dac se
in arhiva orasului vr'un document din 1315 privitor la
.Als- Fels6 Borgo s trimit copie. Magistratul
reste s i se trimit privilegiile din 65 1478 apoi copia despre
credentionalibus loannis quomodo Apaffi et Antonii Bethlen de
a. 1421 de eo, quod certam partem terrae incultae a Stephano
Fladadi pecuniis impopulantes in quiete ejusdem posessio
persistere veleant.
In 31 Ian. pleaca senatorii Gunesch Bedeus la Rodna in
chestie eclesiastic, cu care ocazie vor cu asistent
militara cerut dela cApitanul Oschitz, pe
Croitor aduc in oras. Totodat senatori vor dispune
ca podul peste s fie construit asa, inct s
poat mna indat apa, iar lucrrile s fie accelerate, caci la pri-

www.dacoromanica.ro
 431

mvar trebue s se cldeasc edificiul pentru contumat (vam

carantin). Ordinul acesta se publia de catre senatorul
inspectorul depertenentei in prezenta delegatului Bedeus. Adica
contumata din Brgau se va muta la Rodna, deci oamenii s
ceap a tia lemne s construeasc poduri peste ape, sa
poat trece pe ele clreti care. Apoi se repare drumurile,
altfel stenii se expun la mari suprri (Verdruss). Toti sunt
avertizati inc'odald de ultima data inceteze cu cerbico$ia, sa
a da ascultarea cuvenit (billigen Gehorsam), s mearg
la orap pi pentru renitenta artat acum s-1 roage pe
gistrat de iertare. Dimpotriv vor avea s-$i multmeasc in$ilor,
dac vor pti ceeace au altii. Pentru repararea drurnurilor
podurilor inc'odat li se ordon sever (zu befolgen schrfstens
angehalten) dea ascultare poruncilor, cci altminteri vor fi fortati
executie. In e citat Petre Croitor e avertizat ca att
el ct sotii si (Anhnger) s-i ia la suflet dojana (Warnung)
magistratului s dea ascultare poruncilor, cci altfel vor fi prinsi
escortati ca ceilalti la ora$. Petre Croitor cere ielare in
fata delegatilor ora$ului pi c va lucra intocmai. Ordinele
de sus li se comunic spre publicare judelui Scridon juratilor
Vasile kip Ometit din Maieru, pi Sngeorzenilor prezenti
in Rodna.

Spre lui lanuarie se in Telciu caz

mai gray. Adic, magistratul trimisese acolo mai multi Sa$i din
din districtul ssesc, in frunte cu un anume Georg
ca s aranjeze pe seama orasului o mare vntoare la care Telcienii
le Stenii insa, de loan a lui
George, se opuser porunci arbitrare, atunci Kelp
arma pe Ion, dar fu impiedecat dela aceasta prin un
alt Sas. Dup intoarcerea Sa$ilor la Bistrita mai trecur dou sgpt-
mni in lini$te, cnd dintr'odat hi 7 Febr. Telcienii se trezir cu
o ceat mai mare de Sa$i armati de soldati in sat, cari
la goan nrrii sleni si conductorii Neputndu-i pe acestia
prinde, amenintri la adresa sotiilor prin
casele inc ale altor sateni, apoi cu
11 prizonieri, intoarser la ora$.

www.dacoromanica.ro
432

Ream protocolare ale privi-

toare la acest incident:
In 7 Febr. primarul cere sa fie trimis un detasament militar
insotit argati la Telciu contra mai multor
celatores (tainuitori pi dar mai ales ca s fie prins
Ion a Popii care are multe la dosar pi care Andrei
Moldovan retinuse pe steni SS piece vnat cu Kelp. acesti
doi instigatori vor fi prinsi adusi oras, imediat pro introitu
sa i se msoare fiecAruia 25 bastoane.
In ziva urmtoare, 8 Febr., executia intoarce cu
rezultatul c pe corifeii tumultuantilor nu i-a putut prinde, dar
aduce cu sine alti Telceni, cari se opuseser de a lua parte
la vntoarea de Kelp pe seama
Magistratul hotreste ca prizonierii s fie inchisi in arest, dar
indat se cu ei interogatoriul, ca s se precis din
mrturisirile instigatorii la opunere, cnd Ion a Poph a apucat
pe Kelp de piept. Grigore Scuturici s nu fie dar s i se
ordone ca mne s aduc pe ceilalti Telcieni vonovati.
o scurt pauza, in aceeasi zi de 8 Febr. incepe
urmtorul interogatoriu svrsit de senatorii Bedeus Dinges:
Este in general Ignat din Telciu s mrtu-
riseasc constiincios: Ce s'a cu prilejul cnd la ordinul
inagistratului Georg Kelp in districtul valah, avnd s
vneze cu vntorii la dispozitia sa pe seama Ex. Sale
generalului comandant, a voit s-si continue vntoarea in
cari locuitori din Telciu s'au rsvrtit s'au opus acestei
vntori ?
Numitul la intrebarea pus asa: Cnd amintitul
Georg Kelp a sosit cu vntorii in Telciu, unde dup
cele auzite niciun sat nu impiedecat dela vnat, aci s'au adunat
urmtorii ifei : Ion a Popii, Andrei Moldovan, Ion Moldovan,
Maftei a Popii, Lupu a Popii, Pinte Natu Blidar
oprit satului. Cnd Kelp le-a zis Telcienilor s-1
s piece s nu-1 impiedece in afacerile sale, atunci Ion a Popii,
Andrei Ion Moldovan rspunser: Cine va mai asculta
de tine, Sas ? Atunci martorul Ignat Blidar, le-a zis acelor:
Lsati-i pace s cci nu lucrati bine . Indatce rosti
vorbele aceste, Lupu a Popii apostrof c el, e un misel
netrebnic, care tradeaz toate magistratului pi ar merita s fie
omorit. Isprvind cu vorbele aceste Lupu a Popii a pi venit spre
dnsul bota ce-o avea in pi a voit loveasc, ceeace
el a impiedecat. Cnd ambii se certau, in ajutor lui
Lupu pi fratii acestuia: Ion pi Maftei a Popii, ase-

www.dacoromanica.ro
menea vorbele nu-i bun s triasc ci ar tocat in
cap. Atunci frates-o Ion Blidar de-acol temndu-se
aceia vor face vr'un In fine ajar cnd se deprta, mai
zise Petru a Popii : Ce mai iau in sam pe un astfel de Sas
netrebnic, care n'are s le porunceasc nimic, ci ei lucreze
cum vor afla de bine. Cnd apoi fusese trimis adineaori in sat
locotenentul Soos, el, Blidar, a fost dispus s sania
; iar cnd la amiaz a plecat Ion Scuturici la
vames, ca s primeasa ordine dela locotenentul care chiar dejuna
acolo, atunci Flore Bugnar ctiva altii steteau la o
parte degetul spre ei doi ziser, e ambii sunt demni
sa fie omoriti, cAci Scuturici s i se magistratului
nunturile, iar Blidar i le duce. Mai departe spune martorul:
precum inaintea vntorii statorite, Ion a Popii Andrei Mol-
dovan noapte n'au durmit acas, in noaptea cnd
locot. Soos a venit cu soldatii la Telciu spre a prinde pe ceice
s'au opus vntorii, n'au dormit acas ci la o nu-
mele Maria a lui Macavei Andrechi ; iar indatace au auzit de
sirea soldatilor, impreun cu alti 12 steni s'au ascuns in p-
dure la oi.
Dintre Telcienii prinsi 7 a fost apoi interogat unul
numele Lupu a Popii punndu-i-se aceleasi intrebri ca celui
dinti, el rspunse:
Cnd a sosit Kelp oamenii stenii au iesit din
locuinta judelui s'au adunat in satului, atunci pe Kelp
oprit dela vnat fratele su Ion a Popii Andrei Moldovan,
dar dintre ceilalti nimeni. Neaga preciz ca sau el sau altcineva
fi injurat pe Kelp. In fine mai aduce aminte de unii cari
au fost prezenti ca: Grigore Buriac, Ion Ignat, Nechiti,
Oanea Pupaza, de altii nu Este intrebat mai departe ca
oamenii ce au rspuns cnd Kelp a protestat s impiedece
dela vntoare. Spune ca luon a Popii zise: Cari Telcieni vreau,
pot rnearg la vntoare, fie asigurati c vor fi de
moarte.
acest al doilea martor confruntat Kelp cu primul
martor acesti doi spuser c el Lupul a Popii, impreun
Ion a Popii Andrei Moldovan pe Kelp, mrtu-
riseste ca fratele sau a Popii Andrei Moldovan in-
jurat, el, nicio vorb. Aceia pe Kelp cu
tot de titule urte de maia suflek, apoi
i-au zis nu e mai mult ca ei, deci pentru ce
cinsteasc. Motivul pentru care impiedecat dela vnat ar fi
c ei au fost astfel indrumali de cancelariti cari pe atunci

www.dacoromanica.ro
erau la cercetri in Nsaud. In sfrsit mai mrturiseste cd ratele
su Maftei a Popii i-a zis lui Blidar, cd nu-i bun s traiasc, ci
ar trebui fie omort.
In 9 Febr. la Bistrit urmtorii Telcieni : Ion Barta
jude, Ion Scuturici, Blidar, Ursu Andras, Miron
a Nacului, Vasile Lupu Ganea, Andrei a Grigore, George
Donize a Filip. pe care au venit in
seara i-au trimis acas cu Petrea a Popii Vasele, Ignat
Posuc, Ion Dunca, Ion Posuca, Moldovan pi Ion Danci, a
a doua zi, in 10 Febr. s'au prezentat in fata magistratului, unde
au fost adusi pi arestantii : Lupu a Popii, leremie Bumbu,
Natu Bugnar, Ion I3redan, Boglte, Andrei lugan, Ion
Tompa, Costan Cute, Todor Grigore Scuturici. Stenii
mai sus numiti veniser s roage pe magistrat ca constenii
arestati s fie demisi cu promitnd de acorn
inte nunumai cei prezenti, ci satul va asculta de ordinele
gisti atului. Acesta le Telcienilor toate contraventiile
de ei, dar cumpnind cei doi corifei n'au putut fi ;

dac ar fi pedepsiti detinutii, atunci nu s'ar mai putea pune mna

nid pe corifei pi nici pe celatorese, in fine hotareste ca ares-
tantiis fie demisi dac vor chezesui toti pentru unul fiecare
pentru toti, intreg satul va asculta in modul cel mai
riguros de poruncile magistratului, nu se va opune niciunui ordin
al comisii diriguitoare, va extrda totdeauna pe satenii
clamati de magistrat ori de inspectorul depertinentei ; sfrsit,
nu va trata nici vorba, nid cu fapta, pe toV aceia cari
pan acum au observat poruncile rnagistratului, pi din cauza aceasta
au fost dusmniti btuti, ca Ion Ignat Blidar
tualul jude. Telcienii promit lin firm precis toate indato-
ririle impuse att arestantli chezesii o confirm
aceasta darea

Rodnenii roag pe magistrat in 8 Febr. s oblige alte

sate la furnizarea fnului pi ovsului pe sama militiei, deoarece
ei sunt cu totul sctuiti. Magistratul din nou hotreste s fac
pasi la guberniu ca dragonii s fie mutati in satele cercului din
jos, in 22 Febr. ajunge in privinta aceasta la o intelegere

www.dacoromanica.ro
colonelul Schrder, sosit cu o misiune Astfel
compania apitanului Oschitz va fi dislocat in Rebrisoara, Nsud
Salva.
In sedinta din 13 Febr. a magistratului la propunerea vicepri-
marului Georg Gunesch sa altele urmatoarele
a) La cererea colonelului Schrder ca orasul s-i furnizeze pre-
pelite pe Ex. Sale com. general Buccov, s se ordone
satelor districtului valah ca sa 300 bucati. b) Cu ocazia
dragonilor Rodna s fie detasat un oarecare numr
din aceia in Cepan, unde se de unde pleacd la Moldova
bejenarii. c) fie in Oniga Foslui din Mocod
fie despre adunarea pusd la cale acolo de cane Costan
a sotii, despre hotaririle importante luate cu acea ocazie.
In primarului orasului a secretarului loh.
este confruntat in 14 Febr. Oniga Foslui cu Martian inca ctiva
alti Mocodeni, Foslui le spune in fat ca Martian
vorbeste inaintea magistratului altfel in sat,
potriva orasuIui. In 15 Februarie se face investigatie in chestia
vorbelor rostite de Costan a Florii in prezenta lui Oniga Foslui
Maftei a Lupului din Mocod, adic ce se va deprta
militia din satele districtului valah, acesta va continua cu
renitenta.
Magistratul ceteste in 18 Febr. petitia pe care o inaintase
un popa valah, ginerele lui Macavei a Popii din Mocod,
Directorul cauzele fiscale, in care se cerea restituirea celor
hoi dela Macavei.
Din 18 Febr. avem un interesant document, o scri-
soare adresat magistratului de ctre Tolnai lnos directorul cau-
zelor fiscale, care observnd acum tinut binevoitoare
cu Rornnii districtuali, deodat coplesit de nedumeriri,
pasaj al acelei scrisori face, intre altele, prea curioas spo-
vedanie: Eu am avut parte de misiunea s chem pe magistrat la
interogatoriu privitor la conditia acestor Valahi. Dar acum
n'am putut ptrunde chestia, trebue s bag seama ca s nu
gresesc impotriva legilor fundamentale, a uniunii obiceiurilor
acestor patrii. Deci inc dela inceput mi-am intocmit procedeul
ca s evit acele gre5eli. Sofronie le-a predicat lor la

www.dacoromanica.ro
 ; cd Valakii au posedat Or4tia inc de sap-
terea lui Hristos, ba chiar Ardealul; Magkiarii Sa$ii sunt
venetici. Observ c ei (Valahii) au imbibat acea
si-au o mare indrAznealA. In ungureste sun pasaj
astfel :
Nekem ugyan komissiom, hogy a Tek. Nemes Magistratust de
conditionibus istorum Valachorum producaltassam, de ez bizony eddig is mi
vgre nem penetralhattam, vigyznam kell, hogy az fundamentalis
Trvnye s ab be vett Unioja s consvetudoja ne errllyak.
fogva illyennek evitatiojra nzve intimaltam compozitiot. Sopkronius Szsz
Vrosann a Rumunyoknak azt praedicalta, hogy ante Christum natum Szsz
Vrost az Olhok st Erdlyt is; a Magyarok s a Szszok adventi-
tuisok; ugy observalom ezt az obliqua Dotrinat imbibltk, edj szoval igen
nagy ausust concipialtak magoknak.

Arhivarul Daniel Hennrich 20 Februarie din Sibiiu

cd cele vorbite gubernatorul cu consilierul Fluter, cei
tres turbatores( (adicA, Cute, Marcu) detinuti vor ji
la moarte.
Magistratul hotreste in 22 Februarie ca lemnele necesare
pentru clAdirile piaristilor din s se repartizeze pe dis-
trictul valah, care de 7 ani n'a prestat nimic.
In 24 Febr. e trimis comisarul Werner in districtul valah
adune prestatiile in naturA. Cu ocazie ordone Ilvenilor,
SAngeorzenilor MAierenilor ca vor fi gata podurile
brci (Csinakel), eu cari fi trecute care peste
apa e mare.
Senatorul Gunesch raporteaz5 in noaptea s'au
oprit pe mosia lui Fabi Valahi districtuali, in drum spre Sibiu.
fie chemat paznicul ca s ce a auzit.
Perceptorul Hennrich se
capt divirgentii sale cu judele din Rebrisoara din
Rodna privitor la contribuii. In 5 Martie i se comi-
sarului Werner pund ordine tabelele de dare din Rebrisoara,
din tirnpul de cnd e primar Nechita Pop. Acesta fie arestat,
deoarece nu ascultare ordinelor pi nu trimite la pe
citati. Arestarea se pi face in prezenta lui Vasile Buzila pi a lui
Petru Pop.

www.dacoromanica.ro
 Ziegler e trimis la Osorheiu cu scrisorile privitoare la certele
cu Valahii.
Procatorul Simenfalvi in 7 Martie din Sibiu cd chestia
valah greu va lua sfrsit, deoarece avertizarea dat
gistratului, guberniul din nou vrea s cauza. Strmtorat,
magistratul lui Ziegler s protesteze impotriva investiga-
tillor valahe disconsiderarea ordinului gubernial, a
fi fat un regius (reprezentant) al orasului. lar translatorului
>

Keres6 i se la caz dac orasul va pierde procesul,

numai el are poarte vina.
Dup ce in 6 7 Martie se aranjeazd in Maieru afacerea
lui Nicolae comisarii orasului urmatoarele ordine:
1. Satele Feldru, Les, Sngeorz, Maieru Rodna, con-
form promisiunei Ideate inaintea comisiunei guberniale, au s fur-
nizeze pentru Piaristen juxta repartitionemc lemnele de cldit.
2. Satele Feldru Lesu s se pe o jumtate de
lun co ovs, fn, gru pentru cavalerie. Lesenii se et
li-e neputint, li se cere prea mult, mai ales pre-
starea gtului.
3. Satele Sngeorz, Maieru Rodna capt porunc privitoare
la lemnele, pietrele cuptorul necesare pentru varnite (Kalk Bren-
nerei). Apoi s se repare ferestraele s se podurile pun-
tile. Toti zic c e imposibil, cci zpada e de tot mare, vor putea
lucra numai ce se va topi.
In 9 Martie delegatii Peter Roth, Christian Gunesch
rarul (Kalk Brenner) Hajdu Jnos merg la varnitele din Rodna
le in stare cam slabd. Trebue reparate in 3-4 zile 2 zidari
plmasi. La cuptoare trebue fcute coperise nou. Drumul care
duce acolo este deteriorat de ap; sunt 30 brbati pe cteva zile
necesari la reparat. Pietri sunt adunate cei doi vrari au primit
bani aconto. Peter Roth Haidu Jnos raporteazd la incetarea
arderii varului au rmas 183 stnjeni lemne uscate, din care Petru
Croitor nu putin a dus E de ca un comisar
msoare lemnul rmas in pdure separeze pe cel bun de
ru. A fost tras la rpundere judele Bocskai Mihly,
n'a venit a 3-a sanie la dupd vinul pentru crma orasului
in Rodna. Merit pedeaps pentru neglijent Se excus
12

www.dacoromanica.ro
c a somat pe Ion Mogovan, s piece cu sania. Acesta pentruc
n'a ascultat, e pus in fiare trimis in ora spre a fi
depsit. Pentru repararea ferestraelor s'a dat porunc in 7 c. Sn-
georzenilor Maierenilor, azi Rodnenilor. La dela
varnite arat Peter Roth un ferestreu in captul din sus al satului,
care e in stare bun. L-au construit administratorul minelor
Maftei Crdan la inceputul renitentei. Gaspar Georg zice c el
nu le-a dat permisie. Li se ordon judelui juratilor, ca necon-
ditionat s fie duse lemnele necesare la poduri. Azi, multe
porunci se aduna abia o parte a satului. Li se ordon stenilor
c la chiemare au se prezente imediat asculte de porunci.
Li se improspteazd iarsi ordinele privitoare la contumat, lemne
la varnite, lemne la poduri, repararea drumurilor pi ferestrae. Pri-
marul Bocskay Mihly raporteaza administratorul minelor i-a
interzis, c tirea lui s trimit vr'o porunc vr'unui minier.
Peter Roth cere s i se porunceasc satului, ca lucreze pmn-
turile In aceeai zi spre seara venir din
in Rodna, ordonar c mne la 9 ore dim. s fie intruniti
spre a le publica poruncile aduse, ins pn seara au fost
adui numai ctiva. Ion Filipoi, somat de judele satului s piece
la vin, n'a ascultat. Interogat pentru neascultare a fost
pus in fiare subt dar s'a desfcut a fugit. Deoarece ins
el e implicat in chestia unei datorii pentru fn luat dela Sin-
georzeni, impreun cu Mogovan, - au crezut el altii c
a fost arestat din causa fnului. Mogovan ca berreiter des Berg-
schaf se luda chiar cu atrocitti comise fat de Sngeorzeni.
Acestui Mogovan, pentru neascultarea dezertarea lui Filipoi,
i se doi boi se trimit in 10 c. la ora Din causa aceasta
certuri pi suprri cu administratorul care e neinduplecat
(sprde) pi cere ca minerii s fie interogati numai in prezenta sa.
In fine se domole0e. Mai trziu, 30 Martie, la rugarea lui Georg
Andreas Todt neasculttorului loan Filipoi i se sentinta:
ori 25 lovituri de baston, ori amend de 6 restituirea
mncat de sechestrati.
Primarul Klein in 10 Martie c Cute a cerut
si fie mutat din arestul comun cmara de lemne (Holzkammern),
dar a fost sftuit de cancelaristul Todt Pl s renunte la cerere,

www.dacoromanica.ro
E curios acel Todt, primind permisia vorbeascA cu
Cute, i-a dat acestui un astfel de sfat suspect, desi - zice pri-
marul - n'ar fi consult s fie lsati in arest acei trei corifei.
Tot atunci mai primarul Klein prin
i s'au semnalat numele celor 14 celatoresc din cari in
tain le predau judetilor contributiile adunate. Hotrire: se
predea chestia perceptorului Hennrich, care s caute figu-
in tabelele de dare numele acelor tAinuitori.
In 10 Martie pleach in districtul valah colonelul Baron
Schrder, a sosire rnisterioas in Bistrita griji
magistratului. Numitul colonel, incredintat din partea autoritAtilor
superioare militare cu studiarea initiarea lucrrilor necesare pentru
Wiintarea granitei cu acest prilej magistra-
tului are la sine un memoriu al Valahilor districtuali, primit
dela comandantul general interimar. Magistratul pe colonel
s-i permit s a o copie a acelui memoriu, apoi hotreste s'o
trimit arhivarului Hennrich la Sibiu, care Va avea s'o comunice
lui Seeberg altor protectori.
Pe o fila gsim urmtoarea not Salva a contribuit pro
1761 suma de 944 Rh. 33 cr., Nsudul 942 33 cr., Rebri-
soara 1048 18 Rebra Mare 469 51 cr., Vrarea 271
17 cr. Feldru 632 05 cr. Total : 4307 57 cr.
Feldrihanii se pentru militia detasat in Maieru,
Rodna s'au repartizat 45 care Le este impo-
sibil so furnizeze acum foarte putin urmare
foarte scump. Magistratul dupce militia pe o
tate de are s : 85 mierte 85 m. ovs
421/2 care centenare), acestea s se repartizeze in ur-
mtorul : Feldru 13 +13 61/2, Vrarea 2, Rebra
Mare 9+9+41/2, Rebrioara 21+21+101/2, 19+19
91/2, Salva 91/2.
Translatorul Keres scrie c va veni ora, iar in
Osorheiu va aranja lucrurile ca s nu sufer
In 14 Martie din Beclean c nu poate trece
Somesul, deoarece apa curge peste ghiat nu se poate expune
primejdiei de moarte.

www.dacoromanica.ro
 Ouberniul trimite data de 12 Martie 1762 o scrisoare
magistratului, un ordin al comandantului general, la
care ordin este anexat plnsoarea Valahilor districtuali inaintat
general ului.1)
Locuitorii intregului district nsudean descoper masinatiile
puse la cale de magistrat pentru oprimarea numindu-I chiar
la inceput Intolerabilis Magistratus Bistriciensis. Arat
guirile stenilor numai cu mare greutate au putut ajunge la ure-
chile Mai. Sale, care in sfrit a ordonat s fie revzute chestiile
districtului, la tabla regeasa. Se iveau semnele oarearei ameliorki
a situatii, cnd Saii impacienti din nou incepur cu icanele
hrtuelile de tot felul. Astfel prind aresteazA pe toti ceice
lucreaz in interesul districtului. Cute,
Marcu sunt prizonieri din anul trecut,
dei n'au alt vin dect c au expus gravaminele districtului Mai.
Sale inaltului guberniu. Tot aa au prins dup acestia pe
Floroae din care ins a fost salvat de constenii
apoi expunerea mai detailat a incidentului dela Telciu,
prilejul vntorii aranjate de Kelp, accentundu-se atrocittile
comise acolo de argatii oraului de soldatii trimisi s prind
duc la ora pe ceice s'au opus a lua parte la vntoare.
In fine suplicantii spun de frica prigoanelor
multi dintre locuitori stau ascuni departe de ; deci s

roag ca tirnia magistratului s fie infrnat, iar districtualilor s

li se asigure tratament echitabil.
primirea acestei petitii, comandantul general interimar
conte de Montoya et Cordona o trimite in 6 Martie guberniului
de o sgisoare quasi ordin, in care arat gravitatea chestiei
maicuseam asistentei militare pentru
scopuri abuzive de jaf din partea magistratului. Spune
a dat ordin comandantului garnizoanei Bistrita nu mai acorde
nicidecum pentru excese de-ale magistratului, deoarece se
mare daun erarului, dac poporul e despoiat in mod
Melt de lucrurile sale necesare, care baza contributillor.
Guberniul la rndul cu semntura prezidentului Br.
Anton Bajtay a secretarului Alexius Cserei, trimite in 12
V. Arh. Nr. 12 pag.

www.dacoromanica.ro
 441

Mart. scrisorile din chestie magistratului somatia severa

ca in timpul cel mai scurt s se disculpe de invinuirile grele ce
i se aduc s inceteze de-a abuza de asistentele militare. Aceste
nu i se acorn de guberniu ca se pi
probabil numai din prin ceeace Valahii
se la inobedienta rezistent mai mare; ci in scopul ca
districtualii sa dea ascultare ordinelor guberniale, apoi ca magis-
tratul s aib sprijin, iar Valahii s fie la continuarea
ministratiei publice.
In 14 Martie raporteaz senatorul Strecker c a aranjat cu
Chifor Drgan din Zagra chestia dijmei din cereale. Cere ca
spectorul depertinentei s pe judeti la adunarea
cassarea restantelor.
Se prezent fiul lui Cute, la intrebarea c de ce
n'a venit mai rspunde l-a retinut Brdan zicndu-i
are s'o el ca tatl su.
In 15 Martie scrie avocatul Simenfalvi ca s'a amnat per-
tractarea chestiei privitoare la con litia districtului valah. Ar fi
consult s se Una in 26 Aprilie o investigatie asupra
faptului cum au fost tratati mai 'nainte Valahii districtuali. Deoarece
chiar sosesc cancelaristii fiscali, magistratul disculd
ei asupra acestei
Locuitorii de pe Ilva mare : Vasile Sngeorzan din partea
spre Rodna, Lupu Sas Maieru, se roag cd dupace au carat
lemnele pentru podurile peste Somes, s fie scutiti de alt munca,
deoarece in Ilva mare trebue s lucreze la poduri treatori.
Birul Costin a Irimie din Nusfalu, s dea
socoat despre incassri, spune c bank din dijmele cerealelor se
la Vasile Vermisan Onul Notoai. Costin este arestat.
Inspectorul depertinentei raporteazA in 20 admi-
nistratorul minelor, Szoika, impreund alti nou Rodneni au
construit un ferestru.
Magistratul ceteste controleaza adele documentele
cesare la procesul cu Valahii. Spre acest scop la sfat
pe cancelaristii fiscali.
Colonelul Schrder cere s se ia msuri, ca compania
pitanului Oschitz s fie mutat in Rebrisoara, Nsud,

www.dacoromanica.ro
442

Salva. Cu ocazia clAtoriei colonelului prin districtul valah s'a

intmplat c in Salva calul Sasului din Terpiu care il ducea pe
colonel in crut pi-a rupt un picior. Magistratul hotreste c
deoarece cruta era indatorat s'o dea districtul Valah, acesta are
s despgubeasc pe Terpian.
In 24 Martie raporteaz comisarul Ziegler c Popa Mitru din
Nsud a renuntat benevol la k cuinta sa in favoarea apitanului
Oschitz, iar stenii s'au obligat ca pentru aceast bunvoint fiecare
s-i popii cte o zi de lucru.
Comisarul An. Schneider scrie in 24 Martie din Nsud
magistratului acestea: in 23 c. s'a tinut aci un sabor solemn
prezidat de Ion Floroae, dar a fost ridicata pi membrii
(auseinandergesprengt und auf gut Polnisch entkrftet
und aufgehoben worden) de ctre un sublocotenent, un caporal
pi infanteristi sositi pentru incvartirri. Nsudenii i-au spus
comisarului Werner c vr'o 50 steni din vidic au fost la tabla
dirt Osorheiu, pi precum st pi acum cu picioarele in fiare,
i se vor pune fiare ptimarului Klein cnd va fi dus el la
Osorhei. Prirnarul intentionase s demit pe Cute din arest, acesta
s'a opus declarnd c nu ce nu se va proceda
insh
cu Klein cum s'a procedat cu el. Noi - continu
Schneider, - c aceste sunt mijloace cu cari mipelul (der Schelm,
Floroae), ca pi vrea s le scoat nebunilor bani din buzunar;
dar noi in vine snge vechju ssesc (ziemlich altes
schsisches cu greu putem mistui astf el de frmturi dure
(kommen uns solche grobe Brocken ziemlich hart an zu verdauen).
Deci punem intrebarea, dac nu ar fi consult s indraznim a duce
la pe acel misel (den sauberen Vogel, Floroae), acum
cea mai bun ocazie.
Comisarul Samuel Weber raporteaz in 25 Mart. urmtoarele:
Telcienii au declarat c pentru cldirea bisericii piaristilor surd
gata duc fiecare la cte dou lemne din categoriile
nuite, pi o fac aceasta benevole, iar nu pentruc ar fi indatorati.
Pentru varnitele din Rodna nu tau lemne, pi s'o fac aceasta
ceice le trag folosul. Poienarii delar c vor transporta lemne pi
pentru piaristi pi la varnite, dac vor pi Zgrenii, Mocodenii
Mititenii. Gurenii vor face asa, va face districtul.

www.dacoromanica.ro
 443

In Zagra au declarat stenii c nu mai accept porunci,

Nsudenii au in mni o scrisoare dela Mai. Sa, conform creia,
cu exceptia contributiilor rege$ti a indatoririi de a tinea in
cvartir militie, districtualii nu sunt datori SS presteze nimic altceva.
Runcul se orienteaz dup district. Sate le Salva, Hordou,
Bichigiu, Suplaiu, Mititei Mocod nu s'au opus, dar au declarat
c din cauza zpezii mari nu e posibil s taie care acum
lemne.
Primarul Klein ii serie in 27 Martie arhivarului Hennrich
la Sibiu, c colonelul Schrder, de senatorial Bedeus, a vi-
zitat valahe. Hordoanii s'au mai mulcomit, ins Runcanii au
indrznit s declare c cu exceptia contributiei rege$ti nu
tearS nimic, ed tiu ei bine wide e Viena.
In 29 Martie se prezent 20 Nu$fleni, in frunte cu Tnase
Bota roag magistratul fie absolviti de plata datoriei fcut
pentru prizonierii din Posmu$i, cci ei n'au avut niciodat a face
cu corifeii rebeli. Magistratul rspude satul are s
fuiasc datoria numai dup'aceea se vor lua in considerare
vezile celor nevinovati. Tot acei Nu$fleni, declar c nu
pltesc datoria Bileag (zu Bilak) roag pe magistrat c din
cauza lipsei de nutret, s le fie permis a tia crengi din arbori
neroditori (die unfruchtbaren Bume zu stmmeln). Li se per-
mite cu conditia 58 nu distrug arborii.
Pentru tinuirea contribuabililor sunt interogati in Aprilie
fo$tii judeti din Feldru : Zaharie Sandu din 1758, Ion Luchi din
1759, Gavril Moldovan din 1760 Todor Trutu din 1761.
li se constatS vinovtia sunt plteasc
contributiile in suma de 12 62 cr. ca exemplu li se dicteaz
pedeaps : celor dinti cte 12, iar ultimului 24 lovituri cu
bastonul. Dup multe rugri li se schimb bastonada in amend:
primilor cte 6 12 iar ultimului 12
Comisarul Joh. Kleinmann raporteaz in 2 Apr. din Zagra
c in niciun chip nu voesc presteze dijme dac se
cer, numai rd. La fel scrie comisarul in 9 Apr., adaugnd in
Runc s'au unii de moarte, iar in Telciu au murit in 2 zile
6 oameni. Rumbaum Dinges trimi$i de magistrat la vizitare
stenii bolesc din cauza traiului neregulat a tim-

www.dacoromanica.ro
444

pului nefavorabil, i junghiurile au omort 18 persoane; mai

sunt 20 bolnavi, boala nu e molipsitoare.
*

In 19 Mai convocat colegiul de bis-

triteni (centumviri, centumpatres) magistratul era nevoit s le im-
prteasc acestor uluitoare, cd granite' militare
Valea Rodnei pi toed comune e fapt i pe cale

se realizeze in cel mai scurt timp. Vestea aceasta lovi ca un trznet

pe Saii bistriteni, cari vznd in fine nu se pot opune
tentiilor curtii din Viena, in continuu chibzuiau i in tot chipul
ca chiar i in urma enormei ce aveau de suferit,
s se aleag cu ceva avantaj ori beneficiu. E de inteles, c pe
Romnii satelor districtului nostru nu-i mai puteau maltrata i
extorca, dimpotriv ford din temnitele ceva
/drain arestangi, iar comisarii oraului nu mai prin
satele vidicului dect doar spre a aranja diverse chestii nerezol-
vite ori rmase in suspensiune. Ba mai mult, magistratul
functionarilor i servilor precum i S4lor din satele vidicului
caute a trata omenos pe Valahi pi a in bone ra-
porturi cu acestia.
Intmplrile din perioda de tranzitie dela administratia civil
la cea militar, cum amintisem pi la alt vor fi expuse in alt
studiu privitor la infiintarea granitei militare i la pro-
cesul de predare a teritorului ales pi destinat pentru acest scop.
Rmne s constatm aci faptul demn de admiratie, cO un
popor att de prigonit i oprimat, a putut trece nealterat ca neam
i lege, prin atte vicisitudini ; apoi dei srman i oprit cu forta
dela binefacerile progresului pi culturii, a putut tot4 avea con-
ductori intelepti pi rezoluti, intre ei in primul rnd pe stefan
Cute din cari cu riscul de a-i pierde in fiecare clip viata,
au luptat cu drzenie pentru emanciparea condistrictualilor, le-au
deschis acestor calea spre un viitor mai tolerabil pi le-au ctigat
posibilitatea de a tri i a se desvolta pe moie proprie.

www.dacoromanica.ro
 IMaiorul lulian Martian I

Miscarea cultural nsudean a pierdut in toamna trecut

pe unul din harnicii si colaboratori.
Maiorul i. r. Milan Martian, in urma unei indelungate boale,
s'a stns din viat in ziva de 26 Octomvrie a. c. in de
70 de ani.
lnmormntarea s'a fcut in ziva de 28 Octomvrie, participnd
toti intelectualii autorittile din localitate, ctiva prietini din Bis-
trit Cluj, liceul de normal de beti gimnasiul
de fete din Nsud, precum mult popor. Prohodul s'a fcut in
biserica unit de un sobor de 6 preoti in frunte cu vicarul Rev.
D. stefan Buzil.
Cuvntri funebre au rostit Vicarul Buzil, Protopopul Dr.
Dianu din Cluj, ca vechiu prietin, profesorul I. Moisil in nu-
mele Muzeului nsudean, Nicolae Pop, advocat, in numele Socie-
ttii Vntorilor, de defunctul; Ion Costan din partea
ttii Meseriasilor, al ckei presedinte de onoare era decedatul ; mai
erau de fat: o delegatie de ofiteri dela Batalionul grniteresc de
gard regal in frunte cu dl Locotenent colonel A. Pop, asemenea
o delegatie de steni din comuna Mintiu, locul natal al dece-
datului, apoi Reuniunea Pompierilor Nsudeni etc.
Toate societtile multe familii din localitate au depus
roane pi buchete de

www.dacoromanica.ro
 Cuvnt funebru rostit de di Dr. Dianui)
Am venit dela Cluj spre a impreuna cu sentimen-
tele in acest ceas de duioas solemnitate cinstirea
memoriei fruntasului intelectual lulian Martian. Am venit in nu-
mele unui grup de prietini, btrni pi tineri, ai scumpului rposat
pi in temeiul unei prietenii de o intreag, care trece pi din-
colo de mormnt. orict socotiti pe lulian Martian
drept o personalitate proprie Nsudului pi grniterilor, pe
care el a cultivat-o in tot ce a avut mai scump in trecut pi
prezent, el totusi n'a fost mimai o figur regional. Nu. Prin
activitatea sa, el s'a integrat in integralitatea romnismului larg al
Romniei Mari, a fost cunoscut pi apreciat in cele mai largi
cercuri ale culturii rornnesti, doar a fost ales chiar membru de
onoare al Academiei Romne. $i dac Nsudul nu ar avea o ase-
zare de periferic pi o de comunicatie apa de dificil,
sunt sigur, cd in acest ceas solemn, ar fi aci de sicriul
su reprezentanti ai multor societti culturale, in tot cazul un
delegat al Academiei dela
Ne seam in caz, lulian Martian a fost o per-
sonalitate mult mai pregriantd, dect ne-am obicinuit a o socoti
noi prietenii pi concettenii deprinsi a-1 vedea zilnic alturea de
noi. dac api o expresie resumativd pi de sintez a fiintei
lui, nu api gsi alta, dect cd el a fost insumarea perfect
armonie: condeiu i spada, infrtirea pacinia a armelor pi muzelor.
De profesiune soldat, din in militark
iesit ofiter pi avansat pn la rangul de el a fost in acelap
limp, un de studiu neobosit, un cercettor neodihnit, care
alturea de slujba sa fcea o necontenit slujb cultu- .

ral a omului de litere pi tiint. un proverb citat pn la

banalitate: arma silent =sae, adic intre arme, muzele amutesc
pi tac. Va s zic in timp ce armele, muzele, cari
zint artele frumoase pi trebue s amuteasc slujba
s inceteze. Ei, bine, lulian Martian, ofiterul de honvezi, cpi-
tanul pi majorul a fost o continu pi vie desmintire a acestui
proverb.
V. Natiunea Nr. 257, Cluj 1937,

www.dacoromanica.ro
 447

Desi inrolat sub un steag, care nu era steagul nostru tri-

color, ofiter de onoare, el fcut deplin datoria
soldteasca in timp de pace timp de rzboiu. Dar asta nu
i-a abtut inima dela locul Asta nu l-a impiedecat s-si
beasc neamul s nu-i slujeasc lui cu toate puterile sufletului
su. Subt mondurul regimentului de honvezi lui
n'a incelat s palpite de dragostea neamului, ca in pieptul ori
crui alt romn constient. Tocmai pentruc era soldat ofiter
Intre virtutile poporului nostru locul cel dinti il au virtu-
militare. Este lucru firesc socotind obrsia neamului
Se doar, c noi Romnii suntem cobortori din militari Roma
a cucerit Dacia, pentru ca dintr'o tar ce o nelinistea s fac o
cetate de aprare o fortreat de pavz a Imprtiei impotriva
popoarelor barbare ce incercau s cutropeasc din aceste prti
de miaz-noapte rsrit. Soldatii legionari, cari au luptat aici
pe vremea Traian au fost rspltiti pentru vitejia
ostseasc cu improprietrirea in Dacia. Din acesti veterani
gionari ai Rornei s'a nscut poporul romnesc. E firesc lucru deci,
ca virtutiile militare s le fi noi. Adevrat, ca in
cursul vremilor de restriste aceste virtuti au amortit, dar nu s'au
stins. Ca jratecul sub cenuse, s'a pstrat, la cea dinti suflare
de vnt prielnic, ele s'au aprins au strlucit in fata lumii
tregi. Aceasta a fost mai aproape in rzboiul pentru Independenta
dela 1877. Tocmai in vremea aceea, cnd toat romnimea
s'a trezit mndrie la constiinta national, lulian Martian a intrat
in militar din Sibiu a mbrtisat cariera armelor.
lui se fcea sub trepidatia sufletului romnesc de pe atunci
cum el era de aproape de acest Nsud, capitala grniterilor, cari
cu o sut de ani nainte s invie virtutea roman a Ro-
romana rediviva cum se spunea in graiul strbun,
el s'a fcut ofiter ca un coboritor de grniter Desi dup snge
nu era fiu de grniter, ci numai de vecin al grniterilor, dup suflet,
find crescut in Nsudului, el era un grniter adoptiv,
att mai constient, c era mndru de virtutile grniteresti.
De aceea in tot cursul vietii sale el slujia gndul la
mnii Pmntul Ardealului el il socotea romnesc
mostenit dela strmosii cari au cucerit colonizat Dacia.

www.dacoromanica.ro
448

Oriunde umbla, el cerceta totul cu ochiul Romnului stpn

pe un patrimoniu strbun. El aduna toate crtile, ce vorbiau despre
noi pi p5mntul nostru. Toate ce pstrau ceva din
trecut erau scumpe. Pentru el trecutul nu era mort, ca pentru
cei mai multi. In el trecutul, cu toate rosturile lui, invia ali-
menta prezentul pentru ca s lumineze viitorul. Cetia nu numai
sau scrise, nu numai documentele, zapisele, rva-
$ele, inscriptiile pe piatr sau metal, ce le gsia undeva, ci
st citeasc pi in slovele putin deslu$ite ale prnntului, pe care
ori cine le sloveni. Cu ochi deprin$i de strateg, geograf
pi geolog, el s descifreze formatia cosmogenic, geologia
pi topograficA a pmntului pi simteasc oare cum a$ezrile
omene$ti istorice pi chiar preistorice. Un Repertoriul al tuturor
localittilor cu urme istorice Ardeal face parte din scrierile
preocuprilor sale. lar unde mna omeneasc a durat
deva vr'o cetate sau vr'un va! de aprare, ochiul su deprins cu
formele suprafetii pmtntului, le gsia, le cerceta imediat, le des-
gropa, cutnd s deslopiasct rostul pi legtura ce a putut
avea cu alte asemenia a$ezri din apropiere sau deprtare.
Inzestrat cu attea cuno$tinte de art, arheologice pi istorice,
contactul cu lulian Martian era totdeauna foarte plcut pi instructiv.
Ridicat peste banalittile vietii el totdeauna scotea probleme de
viat intelectual din trecut, le compara cu cele prezente pi
st scoat din ele pentru viitor.
Cu astfel de preocupri intr'o viat de orn, el nu numai a
cetit foarte mull, ci a pi adunat, ca nimenea altul dintre oamenii
no$tri, o bibliotec din cele mai interesante pi o colectie de obiecte
muzeale din cele mai pretioase. Casa lui intreag avea
unui muzeu pi biblioteca lui era biblioteca unui savant.
Prietenia noastr a fost astfel de adnci legturi suflete$ti,
lipsite de interes banal. Interesele superioare culturale pi
nationale erau firele cari impleteau prietenia noastr de o viat
de In numele acestei prietenii, care nu se poate sfr$i la mar
ginea mormntului, am venit s aduc prinosul omagiului meu.
In locul unei cununi de ve$tezitoare, am tinut s impletesc
cununa nepieritoare din florile ce imfrumuseteau viata sa intelec-
tual, care nu se va uita de noi, ceice putut mai

www.dacoromanica.ro
deaproape. La aceste- sentimente prietenesti nu ca
s impletesc la rugciunile distinsei familii, ce-I jeleste,
nile noastre prin care cerem dela bunul Dumnezeu, ca pentru tot
ce a suferit, pentru tot ce a muncit, a adunat, a scris, a tiprit, in
slujba binelui obstesc, s-i rsplteasc din prisosinta harurilor sale
ceresti, cum numai Dumnezeul milelor indurrilor htie di poate.
Odihneasc in pace in veci pomenirea lui !

Cuvnt funebru rostit de dl I. MoisH

lnaintea noastr st gata pentru a trece in Sferele veciniciei
unul din putinii Romni, care a avut nepretuitul dar de a se ocupa
cu studiul neamului nostru.
Rari stint oamenii cari se pasioneazd pentru studii serioase
privitoare la nearnul nostru, putini au ntelegere de faptele mrete,
ce naintasii nostri au svrsit, mai putini se indeletnicese a
aduna dovezi de suferintele, ca de faptele frumoase ale str-
mosilor nostri.
Unul din acestia pasionati a fost maiorul Mar(ian,
care prea curnd a fost de Provedint chemat la dnsa.
Din intensa activitate a vietii sale, unul din merite
ale maiorului Martian a fost, c de zeci de ani a adunat st-
ruint seaman, cu pricepere perfectd, preistorice
arheologice, precum diferite acte documente valoroase
crti, ce privesc trecutul neamului nostru le-a salvat pentru
istoria noastr.
maiorul Martian nu ar fi avut pasiunea
dragostea de a aduna sutele de acte de mare ele ar
fifost pierdute pentru totdeauna, spre marea noastr
dup cum se pierd astzi din nenorocire mii de acte de cea mai
mare valoare national, economica cultural de ne-
priceputi ignoranti.
Documentele salvate de maiorul Martian astAzi o
de mare valoare se pstreazd sfintenie in frumoasa
institutie cultural, care este Muzeul nsudeang, la a crui
temeiere maiorul Martian a avut partea leului.

www.dacoromanica.ro
 Despre maiorul Martian se un intim prietin a
zicnd cd este: neobosit cercettor colectionar, mind de
aur, din care multi muncitori priceputi vor avea ce exploata mult

Dar maiorul Martian avea un foarte ales simt artistic,

multele obiecte de arid ce a adunat pi impodobesc
sale.
D era chiar un artist, desi o special,
lentul de artist se dintr'o de opere de sculp-
in lemn pi marmurd, opere pi sculptate mare
mdiestrie de mna sa.
Maiorul avea general o multilaterald.
Maiorul Martian, terminarea studiilor la liceul din
sud pi a militare din Sibiu, a servit ca ofiter in armatd,
inaintnd pn la de maior.
Dar pi ca militar pe el preocupa mai studiile arheo-
si s'a retras din tot din clragostea de a se ocupa
trecutul istoric al neamului nostru.
Rezultatele studiilor sunt publicate in deosebite reviste
de specialitate pi, tim, se la peste 40 de lucrri,
cari i-au adus in urm una din cele mai mari onori, de care se
poate bucura un de serioas, : Sind ales membru
de al Academiei Romnec.

Timp de cinci ani de zile, zilnic am lucrat la va-

loroasa institutiune Muzeul nsudeanc, ce am intemeiat pi am
putut cunoaste de aproape bunele pi serioasele intentiuni de care
era animat maiorul Martian pentru Muzeul nostru pi al lui viitor.
Dar soarta nemiloasd nu crut nici cele mai bune intentiuni !
indelungat l-a impiedecat la desovdrpirea ideal a
minunatelor proecte, care l-au preocupat mereu in timpul din urm.
Dac in tara noastr sunt putini, cari se intereseazd,
dragoste pi intelegere, de trecutul nearnului nostru, att
mai mult trebue s cinstim s pretuim oamenii, cari muncesc
pi jertfesc pentru natie pi pi s serveascd ca pilde
vrednice de imitat tuturor.
Dr. in rev. Nr. 38 din 1937.

www.dacoromanica.ro
 Noi, amicii colaboratorii lui, in aceast clip
a desprtrii de veci tributul nostru de stim de recunotint
pentru prea frumoasele lui infptuiri, pentru vrednicia vietii lui,
exprimnd cele mai sincere sentimente de nobilei sale
solii iubitului frate, zicem :
Numele va fi intotdeauna cu regret amintit in sufletul
nostru, numele va fi pstrat vecinic de institutia ce ai !

mari suferinte ti-ai recptat astzi

vecinicd!
in pace!

Maiorul Martian Academia Romn

In Academiei Romne dela 5 Noemvrie a. c. dl pro-
fesor Alex. Lapedatu, preedintele Academiei a comunicat trista
tire a incetrii din viat a maiorului Martian, lost membru de
onoare al Academiei Romne, rostind urmtoarele cuvinte:
SAptmna trecut a incetat din vials a fost inmormntat
la Nasud, membrul nostru de onoare, lulian Martian. Dei militar
de carier, mult regretatul coleg s'a dedicat, cu pasiune, din
tinerete, studiilor istorice, arheologice, in special privitoare la Tran-
silvania in particular, la tinuturile sale de origin Valea Some-
ului mare, strngnd scrieri, documente resturi istorice, privi-
toare la trecutul mai indeprtat al tinuturi, cari,
incetul, au constituit o frumoas bogat bibliotec
lectiune.
Dup eirea pensionarea sa din lulian Martian s'a
consacrat mai mult studiilor cercetrilor istorice arheologice,
publicnd un Repertoriu arheologic al Transilvaniei alte scrieri
priviloare la urmele de cetti ante-romane din prtile nord-estice
ale Ardealului. lar dup injghebarea frumoasei culturale
dela Nsud, prin organizarea unei biblioteci publice, a unui muzeu
regional a unei publicatiuni periodice, lulian Martian a fost
a rmas unul din cei mai statornici insufletiti sprijinitori co-
laboratori ai acestor institutii, publicnd in Arhiva Somean
o parte - de sigur foarte mic - din colectia sa de acte
documente istorice.

www.dacoromanica.ro
 Cu un cuvnt, a fost un permanent zelos factor cultural
in tinutul cu trecut att de insemnat bogat, prin caracterul
strAvechiu particular al vietii sale nationale, - tinutul Somesului
Mare. De aceea Academia RomnA, la propunerea celui ce are
diireroasa sarcin a rosti acest necrolog, a linut s cinsteasc
activitatea stiintific cu desinteresat, dar neasemnat de
votat a acestui orn, pentru studiul cunoasterea trecutului
porului romnesc din tara sa de origink alegndu-1 membru de
onoare.

www.dacoromanica.ro
 Noi numiri populare romne0
de plante
Iuliu Morariu
cunotintelor floristice a unui popor poate fi misura
finetei (acuittii) spiritului de observatie pi ne poate da pre-
tioase indicatiuni generale asupra spiritualittii inteligentei sale.
Altoit pe un anurnit fond psiho-intelectual, spiritul de observatie
evoluiaza individual colectiv pe grupuri social-etnice, se trans-
mite urmailor prin filiera legilor ereditare ca pi alte progrese sau
perfectiuni inerente caracterelor umane. Cu devine mai
trunzator att nevoia unui mai bogat, cu observatia
popular va distinge pi cunoate mai multe specii, cu att voca-
bularul botanic va fi mai amplu pi numirile de plante mai multe.
Poporul nostru eminamente agricol. pastoral
in naturii, in contact permanent ea, posedi o
mare capacitate de a distinge nuantele mai delicate ale plantelor pi
florilor. Viata pastorala pi agricoli puternic desvoltata a determinat
o mare desvoltare a cunoOntelor botanice floristice, nevoile vietii
zilnice obligndu-1 pi diversele plante 'bone.
pi ce se in culturi, in ogor, fnete, in
etc., s sesizeze caracterele speciilor uneori apropiate pi chiar
putin distincte pentru spirite empirice neobipuite cu analiza mi-
nutioas
a poporului nostru la derivi nu
numai din nevoi pastoral-agricole ci dinteun spirit mai larg de
13

www.dacoromanica.ro
tainice mioritice, de suflet snge cari cu
codrul, valea, pdurea, muntele, cu cmpia, cu dealul
lunca, s le fiinta, viata, prefacerile a tot,
ce costituie peisagiu in cadrul naturii lui.
de pe vremea strmoilor geto-daci pricepatori iscusiti in
tainele fertilittii gliei a magice a florilor de a goni
inltura bale, botanice autohtonilor Daciei au im-
presionat pe invtati, dela Discoride care pomeneste de
geto-daci delinAtorii tainelor lui Aesculap pOnO in zilele
noastre (dup 2000 de ani) la savantul botanist Pax dela Viena,
care cunoscndu-ne mai deaproape cu ocazia excursiunilor fcute
pentru studii cercetari in tara noastra, desi german, nu se sfieste
s afirme c poporul romn cunoaste mai bine lumea plantelor
dect poporul german, pricepndu-se s foloseasca proprietatile
vindecatoare sau cromatice a multor plante. Aceasta o pune in
seama unui ascutit spirit de observatie a poporului.1)
C. al vocabular botanic ed.
11. Casa Scoalelor 1929) a rernarcat, poporul romn cunoaste
vre-o 2000 de speed le corespund peste 4600 de numiri
populare.
textual ce scrie Dr. F. Pax in lucrarca Pflanzengeographie von
Halle 1920 pag. 127 (207) .Vielleicht die weitaus grsste Zahl der
heimischen Pflanzen fand Verwendung und es ist nicht zu viel behauptet
wenn man sagt dass die Pflanzenwelt fast alle Bedrfnisse der heimischen
Bevlkerung befriedigte. Der erwhnte Aufsatz ist von kulturgeschichtlichem
Interesse, weil jezt die Verhltnisse sich gendert haben, obwohl
noch gegenwrtig der Pflanzenwelt im Volke eine viel grssere Bedeutung
zukommt als etwa in Deutschland und sterreich-Ungarn. Noch heute braucht
z. B. die Rumnin des Landes Salvia glutinosa zum fangen der Flhe, Ori-
vulgare zum frben der und vieles andere. Damit in Zusamen-
hange steht die Tatsache, dass das Volk die Pflanzenwelt im Allgemeinen
besser kennt als in Deutschland und zahlreiche volkstmliche Namen exis-
tieren die Bartolomeu Borza, Pantu u. a. sorgfltig gesammelt haben .
2) lucrrii lui Pantu o putem aprecia in complecta ei va-
loare numai deco ne la serviciul adus traductorilor prin indicele
alfabetic cu numirile franceze germane, cu numirile corespunztoare in ro-
mneste, implinind prin aceasta cu prisosint miele insuficiente ale culturii
noastre stiintifice biologice. Totusi traductorii romni majoritatea n'au
disciplina muncii migloase exacte pentru a da o limb corect.
sesc intr'un manual de liceu pentru planta napi (ciocarApe), lianthus

www.dacoromanica.ro
 455

terminologiei botanice romnesti provine de acolo

c unele plante, mai ales cele introduse, au mai numiri.3)
Unele numiri sunt autentice ele sunt att mai
numeroase mai neaose cu le gsim regiuni mai izolate,
mai ascunse in munti, mai indeprtate de centrele orsenesti pi
mai ferite de contactul civilizatia modificAtoare de suflete
naturd. Acestea au haina vocabulard probabil odat cu
plmdirea limbii noastre pi a poporului nostru, esind
din negura veacurilor in zarea istoriei. Altele sunt mai noi ca
origine, mai dar totusi in spiritul limbii fiintei noastre ca
cele dinti, reflexul impresiilor trezite de vederea in
sufletul poporului. Ele izvorsc din aceleasi strfunduri sufletesti,
din cari izvorsc alte produse ale conceptiunii populare.
prti din plan al psihologiei abisale din care sau
diferentiat alte aspecte culturale etnice ale noastre. (Am sem-
nalat alt dat nevoia de a avea un colt de grdin impodobit
cu Cutnd s intelegem amploarea continutul acestor nu-
miri, ele trezesc in sufletul nostru anumite rezonante poate chiar
aceleasi a cror inductiune printr'un fenomen invers a provocat
botezul Nu-i lipsit de interes constatarea, poporul dae
introduce o planta in grdina de sau a remarcat-o in
nu o numai dect ci asteapt ca ciclul ei de viat s i-se
desfsoare in cteva ca s poat stabili (natural subconstient)
o relatiune caracterele ei morfologice, de o parte, impresiu-
nile pi rezonanta sufleteascd struit rstimpul acestei perioade
de observatie, de parte. Aproape totdeauna sub eticheta de
tuberosus numele trances de topinambour" ; intr'o traducere ce se pune tot
in elevilor gsesc extract de (aubpine paducel). Oare
schimbarea unei litere aduce romnizarea unui termen de care nici nu este
nevoie cnd avem unul neaos. La Bucuresti foarte lume numeste iarba
mrunt un prof. de I. romn pleda pentru, gazon in de
paj4te, sau zice florile se (o profesoard de I. francez intrebuinta
exclusiv) in de se ofilesc etc.
3) Recordul pare a-I tinea Solarium tuberosum i se dau
in romneste peste 20 numiri anume Cartofi, Bandraburce, Baraboi, Barabule,
Bologeane, Cartofe, Crumpene, Curumpene, Crumpiri, Fidireie, Grumcizi, Hada-
burce, Handrabule, Mere de pmnt, Napi, Picioci, Picioici,
ciorc, Pere de pdmdnt, Poame de pmnt ; inc nu le cunoastern toate.
Cele subliniate sunt noi fat de lui

www.dacoromanica.ro
456

pitoresc a numelui planetelor gsim fragmente de caractere tipice,

proprietti vindectoare, reminiscente de superstitii mitologice sau
nostalgii de legend.
Multe numiri sunt latine reprezentnd mostenirea dela aceti
strmosi, altele slave vechi sau imprumuturi mai noi din
limba altor vecini. Filologii le pot indica pe toate. Numai zestrea
din limba celorlalti strmosi geto-daci va rmne mult
timp, neexistnd elemente de comparatie nu se pot alege usor.
Ele pot fi apropiate de alte elemente de limb, noi sau vechi,
considerate ca influente foarte greu de explicat. Nu fac filologie,
nici nu dau indrumri ori sugestii, dar e foarte greu de presupus,
c un popor de agricultori mai ales pstori ca Geto-Dacii
in acelasi cadru cosmologic biologic ca al nostru
aceleasi indeleMicird folosind aceleasi plante, s nu ne fi transmis
cuvinte mai ales numiri de plante.
In ciuda lipsei de dovezi, astfel de elemente arhaice trebue
sO avem in limbs cutate printre numirile populare
strvechi rspandire sporadic in colturi teritoriale foarte izolate;
este (aproape) imposibil ca o popula(ie s fi pstrat cele mai
multe caractere antropologice cum spun oamenii de
c au pstrat dela Geto-Daci, pi nu fi pstrat ele-
mente linquistice pi lexicale. Cred, c o parte din
acestea s'ar gsi in cunostintele de botania populard. Poate vre-o
dat filologii ni le vor putea indica, poate se gsesc tocmai acolo
unde ei ezit sau unde omologarea li se pare silit de chingile
unor reguli.
S'a afirmat nu fr temei, in etno-botanica medicina
poporuluil) nostru se gsesc idei strvechi cari ne pot duce la
cunoasterea unui fond ancestral. Studiarea ne poate aduce
uneori lmuriri asupra unor chestiuni de proto-istorie romneasc,
ne poate duce chiar in vremile inchegrii noastre ca popor.
Obiceiuri de primitiv romneascd pe cari le putem gsi
1) Se pare au inceput se cercettorii monografiei din
scoala sociologid a d-lui D. Gusti de nevoia studierii laturei etno-botanice a
cadrului care a evoluat se viata satului romnese, cu toat
consideratia cuvenit pentru a se cpta imaginea fidel real a satului
trebuie s reias din de cerceari.

www.dacoromanica.ro
 457

la Romani, la Traci, ori la Sciti pot fi adeseori revelatoaree. (Prof.

Dr. V L. Bologa, pref. : leacuri plante de leac de
Dr. I. Bujoreanu; pop. Asoc. Sibiu 1936.
In cele ce am strns un mnunchi de numiri
pulare de plante, cele mai multe necunoscute pn acum in lite-
ratura etno-botanic Cteva, putine, le-am mai publicat
in articolul Despre ornamentica floral in valea dar pentru
cercettorului am reprodus unele aici. Am indicat
locul unde cresc, mai ales pentru cetitorii ce ar fi ispititi s le
caute. Descrierea stiintific vor gsi-o in lucrrile de
specialitate indicate in bibliografie. Cele mai multe numiri sunt
culese din comuna mea natal Zagra, dar se mai pot
in alte comune din bazenul superior al Somesului Mare. Lng
numele romnesc am litera Z (Zagra jud. Nsgud).
Multe imi sunt familiare din copilrie, numai identificarea numelui
stiintific am mai trziu. Altele provin din comunele jude-
tului nostru sau din alte regiuni le-am notat intmpltor cu
ocazia vizitrii acelor locuri. Numiri prea putin diferite sau iden-
tice celor citate in din alte regiuni mai ales din Bucovina
Moldova de Nord nu am enumerat in lista mea, dect un numr
Cteva mai frecvente in Valea Somesului le pomenesc aci,
ele usor de identificat : Arsinic, Bojor, Bureti galbeni,
sioc, Rscov, Siminic, Solovrf,
Vclie etc. In sfrsit sunt cteva numiri foarte comune ca
Aiu mentionate pentru intrebuintri putin cunoscute medicinale
sau de ritual superstios ; pomenirea am crezut poate pre-
zenta interes.
In ce priveste determinarea plantelor, pentru unele m'am
adresat dlui E. I. Nyrdy conservatorul vMuzeului din
Cluj, crula tin s-i multumesc din acest pentru amabi-
litatea artat.

2) V. Arhiva Nr.

www.dacoromanica.ro
458

(Mn$tur-Cluj). Fructele comestibile de Castanea

Aiu Z. ursinum L, folosit uneori de fete

drept ruminele frecnd obrazul pentru a se
Aia, Z. Aliutn sativum L cultivat, pe lng folosul alimentar
(se prepar prin zdrobire cu de lemn, apoi se
sar se consum impreuni cu alte alimente de post ca pe$ti,
cartofi etc.), la Anul Nou se fac cruci cu un atel de
aiu in ferestrele u$ile casei grajdurilor precum in ceafa
membrilor familiei, in credinta c de Necuratul. Este con-
siderat ca vermifug, contra limbricilor.
Z. Glutinosa Gaertn. Plant bine cunoscut, ce
cre$te prin zvoaiele prundurile rurilor. Scoarta o folosesc
tranii la cernit ln sau lucruri de link in acest scop se fierbe
cu sulfat de fier (numit aci galascAu). Alta data cu scoarta
arinului se ro$eau de vit pentru opinci. Frunze le tinere
lipicioase se pun degetele picioarelor, contra oprelii.
Arinic de (Tible$). Sedum rose= L Scop. Cre$te in
locurile stncoase din (Arsul) in Grdina (nume
comunicat de baciul Ludvig Casian din Runc).
Bdsacan (Poienile Zgrii). vulgaris L.
uneori cultivat prin grdini ca ornamental (Bscanul de gr-
din seamn cu bsacanul de prin tietori).
Bota cucului Z. Equisetum arvense L se
fertil ce cre$te primvara in Aprilie Martie pe
tele ogoarele umede; indivizii sterili ai acestui Equisetum precum
ai altor Eqisitaceae se numesc sau ursului.
Z. triloba. Chai. Prin tufi$uri poieni,
foarte mult atrage atentia prin florile albastre azurii ca cerul
verii cnd
Breabdn alb Z. Anemone nemorosa L. In tufi$uri
Brozdi Z brobghi (Rodna) Riomex crispas L. Cre$te
prin fnate umede. Frunze le tinere primvara se mnnc (zeam
acr).
Bulbuci Z. Campanula persicifolia L C. Tracheliurn L. Rs-
pndit prin tufi$uri, poieni pduri.
Bureti de spcin Z. Georgii Fr. Ciupera comesti-

www.dacoromanica.ro
bild, creste pe rzoare, pe lng garduri pi mai ales prin
spineturi de cotobrel (Prunus spinosa).
usturzoi, alb Z. Lactarius piperatus Fr. Creste
prin pduri pi dumbrave, se
diferite soiuri veninoase de bureti pi ciuperci.
se numesc fructele de rug Rosa canina L.
le Z fructele de pducel (Crategus monogina) Jaeg.
de ciocoladd, praful de Theobroma cacao L, ce se vinde
in comert.
Caisin (Sic jud. Somes) Prunus armeniaca L, cultivat pentru
fructele sale.
lap& de Z (Tib les) Hypochaeri uniflora, planta
creste prin psunile alpine.
lci Z. ltha L. Creste pe lng praie. Prim-
vara se oilor pi amestecat cu sare pi psat) in
credinta vor da mult lapte.
Crligtea Z. Lythrum salicaria L. Creste prin locuri umede
pi mlstinoase, fnate, blti, tufisuri.
Cdrliga(ele Z. Phascolus vulgaris L, o varietate cu pstaia
arcuit.
(floarea de crete cu rusinea fetelor) Z. Dancus carota L
pe cmpuri, rzoare, prin fnate. Btrnii spun, c pe vremea
pata rosii centrale ce reprezint rusinea fetelor era
mare ct moneda de un Leu.
se numesc ramurile cu frunze ale coniferelor brad,
mold pi
Ciocarape, ciocardbe, Z cociorbe (Nepos) guruline (Soimus),
Sorin Bucuresti. Helianthus tuberosus <, L cultivat origi-
nar din America. Tuberculii ei se primvara chiar cruzi.
Z. Orclds elegansHeuff. Prin fnate umede.
Ciucoare Z. inthybus L. Creste prin fnate, pe
lng drumuri, prin prunduri, tietori. Florile se smulg de pe re-
ceptor pi se pun pe rnile cauzate prin tiere.
Ciucurani Z. Polygonum orientale L. ornamental
nar din India orientald.
Ciucuru popii (Mnstur-Clup protense L.
C'oarne de mare Z. C'eratonia siligua L sub acest nume se

www.dacoromanica.ro
460

cunosc fructele dulci comestibile crnoase) ale acestei plante

mediterane contra tusei, se fierb cu smochine se bea zeama.
Coceni Z. Salvia glatinosa L. Creste prin pduri pi
pe umbroase. Copiii srnulg florile sug nectarul
dela baza tubului
Z. scaber Fr. ciuperca comestibil cu
petele mai subtire mai lung, creste prin tufisuri, mesteceni.
Colomnidd Z. Cirsium arvense Scop. Creste prin culturile de
grin pi porumb.
Cotocei Z. Trifolium arvense L. Creste prin locuri sterile cm-
puri, psuni.
Z. Cucurbita lagenaria L. cunoscut ca plant de
cultur. Cucurbt se mai zice pi craniului (capului).
Dublete vezi
se numesc buruienile mari, a designa o anume
plant (Oltule pe malul tu creasc iarb si pasc pi
murgu
),
Handri (jud. Somes, Haldaiu (Moldova),
Canabis L, se numeste cinepa sernanat ca
fire singuratice prin porumb sau prin ca si nu o mnnce
omizile. Creste mare, groas pi ramificat.
Fansule hicioane, Phascolus L var. alba cultivata
pentru boabe, constituie alimentul de temelie al tranului din
Valea alturi de cartof in postul pi postul
Pastelor.
Fansule pupuri Z. Plzaseolus manus L. se numeste fasolea
albi, cu tulpini scunde neurctoare.
de rude (grase) Z, Phaseolus vulgaris L. Planta urc-
toare (volubil) cultivat ca alimentar.
Fidireie (Gornesti jud. Murs), Pere de Picioci (Brglez
jud. Somes) Prcioci (Sngeorz-Bi jud. Solanum-taberosum
L. Cunoscuta plant alimentar cartoful.
Z. Florile de Tussilago faifara L. Frunzile cari apar
mai trziu se numesc Potbal pi se mnncl Poporul crede c,
dac ginile aceste nu ou.
Gorgani sau Corcani Z. Lactarius piperatus Fr, la
cnd sunt prea pisctori sau mai de grab este o varietate cu

www.dacoromanica.ro
 461

lamelele ceva mai distantate dect la specia pi

necomestibil.
Gogosi Z. Physalis Alkekengi L Cre$te grupulete prin
pduri, tufi$uri pe lng garduri, dar numai in unele locuri. Copiii
mnnc fructele.
Gogosari (aproape in toat tara). varietate de
Capsicum annum.
vezi Durhani.
Mani vezi Durhani.
Harbuz (Salva, Nsud). Cucurbita pepo L. Cultivat prin po-
rumb pentru fructele ce servesc ca porcilor, din seminte
se extrage un pretios uleu, consumat in posturi.
Hrib. Bull. pi
apreciat mai ales cnd e cre$te prin pduri de fag stejar.
lui Z. Boletus-Satanas Ciuperc
toare crescnd in aceleasi locuri cu precedenta.
Z.
tala cultivat prin grdini. La Nsud i se zice portulac.
mrinului Z. Centaurea austriaca Wild. Creste prin
fnate, prin poeni in lunci in regiunile muntoase.
(larb de Z. Geranium Robertianum L.
plant cre$te pe cmpuri prin tufisuri (arini$uri) locuri
umede pi umbroase. mrunt se amestec cu sare psat
sau pi se vacilor ca le apuce de
Z. cruciata L. Creste prin fnate pe
pi dealuri. Se culege pi pstreaz, frunzele sunt intrebuin-
fate pentru vindecarea tieturilor, aplicndu-se pe ran.
de tun Z. Sempervivum L. Se cultiv pentru
a vindeca unele boli de urechi.
Rest (Coasta judetului Cluj). Saccharamices cerevisiae Meyen.
Cunoscuta ciuperc (drojdia de bere) intrebuintat la dospirea
aluatului.
Z, se numeste un aliment fcut din turta rmas la
stoarcerea uleiului din seminte de bostan (Cucurbita pepo.) prin
olonite (aparate primitive de lemn).
Lacrimile miresei, (Trans.) Tremurici Z. media L.
erbaceae, cre$te pe dealuri pi ierboase.

www.dacoromanica.ro
462

Z. cyparisias L Creste pe cmpuri.

prundisuri, locuri sterile,
Lenin cnesc Z. Ligustrum vulgare L. ce creste prin
paduri tufisuri. La Rusaliilor florile acestei plante
de soc frunze de paltin se pun in
cas la grind icoane. uscare se pstreaz vara timp
de furtun se pun pe foc, in credint c o potolesc.
Lemn cu boabe albe Z. Symplzoricarpus racemosus Michaux.
Arbust ornamental uneori prin grdini
Z. coronarius L. Arbust ornamental cul-
tivat mull prin grdini pentru florile puternic mirositoare.
de apri (Z Poienile ZAgrii). Myricaria germanica
Desv. Arbust ce creste spontan in Valea Zgrii foarte rar dar
rspAndit in vile aproape tuturor afluentilor Somesului din jud.
Nsud. In Poienile Zagrii am gAsit-o cultivat ca plant orna-
mental.
Limbarit Z. Scolopendrium vulgare Schwartz. Feriga aceasta
se gaseste prin pduri (mai ales pe la
(coasta Cluj). Lycium vulgare Dun. Arbust rspndit
prin garduri, pe sate (introdus). Copiii fructele.
Liurbn Z. Frunzele de Lauros nobilis L, se pun in mncri.
Luau (jud. Somes), Dublete (Mnstur-Cluj). Cucurbita ma-
xima Duch. cultivat pentru fructele ei comestibile
leacul).
(jud. Nsud), (jud. Somes) Trifolium sativum
Schreb. Plant furajer cultivat.
Loza Z. Salix prea L. Creste tufisuri
de Z. Rumex acetosella L. Creste pe cmpuri,
in locuri sterile, prin psuni, locuri aride nisipoase.
Mr de Z. Citrus Risso. se numesc
fructele cumpArate pentru intrebuintri casnice.
Mturi de cas Z Kochia scoparia Schrad. Plant cultivata
prin pe lnga case grajduri.
Mleci Z (Tibles). Mulgedium alpinuin L (Cass). Creste rare-
ori prin psunile montane extinse in zona vechilor paduri in Tibles.
peimntului Z. Cladonia pydata Tr. Lichen ce creste
pe pmnt in locuri nisipoase.

www.dacoromanica.ro
 463

Nem(oici Z. Planta ornamental de

curnd introdus.
Nevestele Z. Narcissus L. Plant ornamental culti-
vata prin gradini.
Z. Lycopodizun L. Planta cre$te prin locuri
umede in ciobanii intrebuinteaza zeama prin fier-
bere la vindecarea durerii de picioare a oilor pi caprelor. Se mai
la videcarea altei boli numit (un fel de
tenie a oilor) turnndu-se zeama in gura animalelor bolnave.
Nucd de nzare Z. Myristica fragrans Hont. Semintele se
trebuinteaz sub de rztur pus in ap, in contra
durerilor de (stomac).
Omag Z. C'ampanula-alpina laeg. Planta se culege mai ales
din muntele pi cu rdcini cu tot. Se pune in
mlig pentru a otrvi cnii ce fac stric'ciuni la culturile de
rumb. Dup mrturisirea multora efect.
(Z Poenile Zgrii). Impatiens lei Walpers. Ori-
ginal din Himalaia India-estica. Plant ornamentala inalt
la 2 mtr. pi chiar mai mult, tulpina ramificat pi neted peri).
le lancedate cu vrf ascutit, dintii inferiori petiolul cu
glande. petiolul lung, grupate in ciorchini avnd dela
2 14 late de 3 4 cm. s'au ro$ii visinii. Pintenul
drept pi gros. La fel se balsamina L. Col-
tivat deasemeni ca ornamental.
Prcioci vezi Fidireie.
Prim/ Z Muntii Rodnei). Nardus-stricta L.
Crete la munte prin
(Pceleca Z. Lycopodium clavatum L, crete
prin pduri.
Penele (Czgoi - trntor) (Mn4tur-Cluj) Ta-
raxacuin officinale Wigg.
Pepene(Valea Some$ului) Cucumis sativus L. Cunoscuta plant
alimentar castravetele.
porcului Z. Herac learn palmatum Bmgt. rs-
pndit prin fnatele din lunci.
Pipijoi jud. Cluj) Orobus L. Cre$te prin p5-
duri

www.dacoromanica.ro
464

Poame (Suplai) Fructele unei varietti de Prunus

L.
Poala Mrii Z. Reseda L. Creste prin locuri
sipoase, prunduri, grdini.
(Nsud) Fructele de Citrus aurantiaca L.
(Valea Somesului) L i Moms-negra L.
Fructele se numesc parnnite, cultivat pentru fructe, uneori pentru
hrana viermilor de mMase. Pomnite se mai numesc fructele de
Fragaria vesca.
Porci Z. Dipsacus silvester Huds. In locuri necultivate, pe
drumuri. D. laciniatus L. Crete in tietori pe
ape.
Poiculean (Matezi-lalomia). Datura stramonium L. Planta
creste pe virane, locuri gunoioase etc.
(Pordici) Z. Canabis L. Astfel se ci-
nepa mrunt dupa culesul cnepii propriu zise. Din por-
dici se mai ordinare.
Potroac Z. syn. Erythraea cen-
/curium. Pers. Creste pe dealuri, cmpuri,
Z. Buxus Sempervirens L. Plant ornamental,
Z. Rafanus sativus L. cultivat.
Rcita Z. Salix babilonica L. Planta e dar
rareori cultivat.
Salix viminalis L S. purpwea). Cresc pe lng
ruri, pe prundisuri. Ramurile lungi elastice servesc la
impletituri de lese, de car, cosuri apoi lese vrse de prins pesti.
dulce Z. Polypodium vulgare. Creste prin pduri,
prin locuri umede, stncoase prpstioase. Rdacina se pune
vinars.
(jud. Nsud). Orgza saliva L. Cunoscuta ali-
mentari orezul.
Rotilife albe (Salva). Achillea Starnica L. Cultivat ca
ornamental.
(jud. Nsud). Lactarias volemus Fr. Ciuperc
mestibil cunoscut din pdurile de fag.
Ribizei, strugurasi (jud. Ribes L. Arbust
cultivat pentru fructele comestibile.

www.dacoromanica.ro
 de Z (Tibles). Aster alpinus L. Creste lo-
curi stncoase ierboase in Tible.
buja albd Z. Paeonia aestiva L. Cultivatd ca
namentald.
Raja baja Z. Paeonia officinalis L. Cultivat ca orn.
Ruji de barabou, Georgine (Valea Zgrii). variabilis
Desf. Plarit ornamentald, cultivat mult prin
fatale Z. Lactuca saliva L. Plant alimentard cultivat
grdinile de zarzavat.
(Vide Cucurbila maxima Plant ali-
cultivt.
Smburi de Z. Astfel se numesc semintele de Amyg-
communis L sin. Prunus amygdalus Stockes. Aceste seminte
se dau bolnavilor sub form de lapte de manduleg.
lupului (Sieut jud. L.
Creste prin fnate umede, in lunci poeni.
Z. Gabingsoga buruian
originard din America s'a la noi prin vile umede
nisipoase foarte mult. Valea Somesului am gsit-o in
Valea Vinului sub munte. In Valea pna in Poenile Zgrii
(1937) deabia de vre-o 3 ani. Prin porumbistele de
prin grdinile de zarzavat tinde se inlocuiasc alte plante
(cum sunt Costreia Panic= gallie L Mohorul Setaria-
Bcauv.
(jud. Nsud). sessili flora. arbores-
cent ce dumbrave.
pduri
lafe (Muntii Rodneil). Leontopodium alpinum Coss. Planta
crete in munti, in locuri stncoase cu substrat de calcar.
I) Planta este amenintatd disparitie mai ales pe Corongi locurile
vecine cercetate mai mult de turisti, nu att din cauza mai
ales din cauza culesului. In vara anului 1937 pe de abia am vzut
(2-3) fire, pe Saca ceva mai multe. Disparilia fi cu mai
pentru cari le dau .domnii turisti , ciobanii se
pe primejdioase Stelute, c domnii le apreciazd at ;

ciobanii ie in Pe culoarele unor ministere se poate citi

urmdtorul pus de pentru protectia monumentelor naturii: Nu cu-
legeti nu distrugeti, nu comercializati Floarea reginei (Leontopodium alpinum
Coss). Este declarat monument al naturii. Printr'o lege special publicat in

www.dacoromanica.ro
 Steregoaie Z. Veratrum album L. Cre$te prin fnate
$uni in regiunea alpind. Se vindec cu ea.
teag ($tege) Z. Rumex alpinus L. Creste regiunile
tane pi subalpine in locurile gunoioase din jurul stnilor. Rumes
conglomeratus Murr. Creste prin fnate umede si ml$tinoase.
$avar Z. Cara sivatica Huds. Cre$te prin pduri.
Tdrsoci Z. (Parva). Deschampsia caespitosa L. (Beaov).
in regiunea inferioard a pd$unilor alpine.
caprii (Chintdu), vacii
officinalis Prin livezi, pe dealuri mai ales in apropierea
durilor.
Tremurici vezi Lacrimile nziresei.
Tinzurd Z. Gendana lutea L. Se culege din muntele Galati.
Rddcinile se pun in ap sau vinars ce se bea in contra
durerii in plontru.
Unguri Z. Echiwn vulgare L. Cre$te in locuri necultivate pe
dealuri. In cantitate mare mai ales pe miri$tele rmase in anul al
doilea necultivate.
de Z larba Salvei). Dian-
compactus (W) Kit. Cre$te pe cmpuri, prin fnate in regiunea
montan
lai alb, Vilai cola, Vilai gol Z, cruel,
(Salva). la incana L. culti-
vat mult prin grdini.
(Parva). GalCopsis versicolor Curt. Cre$te in locuri
broase, umede prin pduri pe La fel se mai nume$te
Galcopsis pubescens Bess.

Monitorul Oficial (184 -930) delicventii se pedepsesc . Aceste afise puse

nu-i o protectie in munti. Trebue s se la ma-
suri efective.

www.dacoromanica.ro
 Biblioagrafie
1. Borza Al. Flora grdinilor romne
Bot. 5. 1925.
2. Notite etnobotanice. Numiri populare de plante.
Bot. 11. 1931.
3.Bujorean G. leacuri plante de leac. Pop.
Asoc. 1936.
4. Plante de leac din regiunea Mocanilor de pe
Aries. Notite etnobotanice. Grd. Bot. Cluj. 13. 1933.
5. V. Plante cunoscute intrebuintate de Romnii
din Ardeal. Grd. Bot. Cluj. 15. 1935.
. Morariu I. Despre ornamentica floral in Valea ZAgrii.
Arhiva Nr. 20. 1935.
. Z. C. Plantele cunoscute de poporul romn. (Voca-
bular botanic) Bucuresti. Casa $coalelor. Ed. 1929.
8. Pax Pfanzengeographie von Rumnien. Nova Acta.
Abh. der Leop. Deutschen Academie der Naturforscher
Bd. 110 2. 1920.
9. Prodan L Flora pentru determinarea descrierea plantelor
ce cresc in Romnia. Cluj. 1923.
10. Flora ilustrat a Romniei. Cluj 1928.

Nouveaux noms populaires roumains de plantes

Rsum

Le peuple roumain a un vif esprit d'observation de la

nature envirounante; c'est une consquence naturelle de sa vie
pastorale et agricole dout les besoins quotidiens l'ont amen
distinguer un grand nombr de plantes utiles, de mauvaises herbes
ou plantes inoffensives qu'il retrouve dans ses travaux de culture
et dans les prairies. recherche avec intrt les proprits medi-
cales des plantes qu'il emploie dans thrapeutique des diverses
maladies.
Les connaissances botaniques des autochtones de l'ancienne
Dacie ont et remarques pai les savants naturalistes, commencer

www.dacoromanica.ro
par Dioscoride jusqu'au professeur F. Pax de Vienne. La plupart
des noms populaires de plantes et de connaissances ethnobota-
niques ont t recueillie dans diverses dont nous sigma-
Ions celle de Zacharia Panju qui a runi dans son dictionaire
botanique (Vocabular botanic) plus de 4600 noms populaires
roumains de plantes, se rfrant aproximativement, 2000
connues.
Il est remarquer que la plupart des noms de plantes sont
des noms anciens. Parmi ceux-ci il y en a qui sont d'une faon
presque certaine d'origine geto-dace. D'antres sont d'origine rou-
maine, forms dans l'esprit de notre langue. Un petit nombre
seulement est d'origine rcent, emprunts au aux peuples voisins.
s'agit surtout de plantes nouvellement introduites dans le pays;
comme par exemple, les noms des plantes ornamentales. Nous
avons dress une liste contenant aproximativement 140 noms de
plantes qui ne se trouvaient pas, jusqu'ici, mentions dans la
literature ethnobotanique roumaine. Chelques de ces plantes sont
utilises dans des buts medicaux. en a t fait mention quand
leur utilisation tait peu connue.

www.dacoromanica.ro
 Comunicdri
Locot. Teodor : storia Comunei Borgo-Bistrita,
de Popa Vasile Pavel
Acest istoric al comunei Borgo-Bisrita a fost dup
anul 1876, ultimul an care este amintit de preot. Conti-
nutul acestei istorioare, redat stil arhaic, provincial cro-
nicresc, ne red in mod succint vremurile trecute ale acestei
mune, auzite de autor, dup cum aminteste din

Documentul scris cu litere latine este important pentru

treaga vale a Bargului, deoarece btrnul popa Vasile, nu se
mrgineste a descrie numai evenimentele intmplate comun,
ci descrie altele legtur trecutul intregii vi a Bargului
mai cu seam luptele grnicerilor in 1848-1849, cari
timpuri le-a trit calitate de preot pstor al credinciosilor
folosit traditia in documentarea pi expunerea fap-
telor, nu toate evenimentele amintite sunt verosimile, in con-
tradictie cu alte evenimente petrecute in tinutul grniceresc, a
cror autenticitate este suficient controlat prin acte pi
cumente publicate anterior in Arhiva . Astfel
se spune : in taberi contra turcului, au esit grenzerii in anul

1809, 1812 pi 1815, ori se destul de bine c dup istoria

lui Gheorghe Baritiu istoricul regimentului 50 Thum und
Taxis, cari au folosit isvoare autentice, regimentul de granit
Nsudean in acesti nu a luptat contra Turcilor pi contra
francezilor, pe teatrul de operatiuni din Italia Rin.
Alte izvoare mai sigure ce probabil le-a intrebuintat popa
Vasile au fost arhivele companiei a 3-a a plutonului de gr-
ce se in comuna Borgo-Prund pi Borgo-Bistrita, in
timpul a Dovada acestor izvoare este numele tu-
14

www.dacoromanica.ro
furor apitanilor locotenentilor amintiti in manuscris pe cari nu
putea dect dela sediul cornpaniei sau plutonului mai
sus amintite.
Ortografia manuscrisului este cea ciparian. Continutul ur-
meaz aci transcris cu modificrile necesare ortografice.
Manuscrisul este unal din putinele documente pe care le
are Valea Bargului despre trecutul sdu. Este pstrat de nepotul
popei Vasile, domnul director de scena dela Opera din
Bucuresti, Constantin Pavel.
Dela btrnul patriarh, popa Vasile, numia poporul,
a rmas o autobiografie, care fi publicata alt numar
al acestei reviste.
Vrednic de retinut este preotul Vasile a fost un foarte
bun un realizator de lucruri mari utile in comuna sa
a luat parte la toate nationale din anii 1848 1849,
luptnd de armata lui Urban, pentru izgonirea generalului
Bargului.

lnainte de militralizare comuna Borgo-Bistrita au fost tare im-

prdstiat, oamenii locuiau cu caselor fiestecare a
locul propriu, atuncea spuneau cu mult
mai bine ca acuma.
lar a venit cdtunia in la anul 1783, minten au
satul la au croit drumuri ; prin
sat au grdini la fiestecare, cu numrus, au asezat
satul in regulat.
Mai aseza satul unde st acuma, au f st
a nu
cu case pe mosia Ciurenii, Brumenii, unde
stau acum in ziva de astAzi. Mai ctre apa Bistritei au fost
asezati Tncanii, Frijenii, Andrei Mare
Locul unde st satul acuma a fost mlstinos acoperit cu
a fost al oamenilor dela celelalte sate din
jos, acelora s'au dat alte locuri in hotarul Borgo-Bistritei.
au format la fiestecare unde casa, au
bisericele din sus s le aseze in sat.
Biserica gr.-ortodox a fost aezat in sus pe
nilor cea unit in pe locul Popenilor spuneau
trnii de militarizare nu se pomenea fie uniti, toti
erau de religia gr.-oriental intreg slujia la domnii Bethlen

www.dacoromanica.ro
 471

Bethlen Pal Bethlen se tinea de Varmeghia

Dobcii de jos.
militarizare au strns satele Brgului au
infiintat companii, Borgo-Rus, Borgo-Joseni, Borgo-
Mijloceni, Borgo-Suseni a patra companie, Borgo-Prund, Borgo-
Bistrita, Borgo-Tiha Borgo-Moroseni a treia companie.
In Borgo-Prund au asezat un Maior, in Tiha au fcut
de in iar.
Preoti de cnd a ctunia Borgo-Bistrita au fost popa
Alexandru din Galat, al doilea pop Macaveiu din al
treilea popa lonic din Rusu, al patrulea popa Luca de aicea din
Bistrita al cincilea sunt eu popa Vasile Pavel, feciorul popii Luchi.
CApitanii au ctunia in au fost la
panii : Jarodcu, Bohaci, Simini, Zaibingher, Nemesu, Ratiu, Storvatu,
Lang, Marincovici, Negovan, Craglici. Saifertici, Ditrihu,
Seculici, Marchesici, Angherer, Osmolschi, ;

Laitnanti in Borgo-Bistrita au fost ca station-comandanti: Unguru

Androne, Ceheti, Bertel, Raupenstrauch, Bola, Paramon,
Doci, lordici, Popu, Oarbesiu, Craus, Pruneanu, Buia, Mihailasiu,
Usieru, Covaci.
Aceste dou companii s'au tinut de regimentul al 2-lea ro-
mnesc de grniteri, Nr. Regimentului 17.
Anii mai insemnati au fost neroditori 1812 pn la anul
1816 nerodirea a din ploile cele multe. Atuncea s'au scumpit
bucatele 5 la 15 florini bani usori (devalorizati).
Cei mai putere aduceau bucate Moldova sr-
cimea aducea scoart de ulm, o usca fcea o mesteca
buruene, fcea turte mnca. Apoi la un timp auzind impratul
Frant, a ajutat srcimea cu bani bucate.
In anul 1817 a trecut Frant prin Brgu anul
acela a fost foarte roditor inct toamna a fost merta de mlai cu
florin 20 cr. m. Au oamenii de foame. In vremea
metei multi oameni lsat casele goale s'au dus in Mol-
dova, acolo au fost bucate deajuns.
La taberi contra turcului au esit grenzerii in anii 1809,
1812 1815, apoi s'a incheiat pacea.
In anul 1836 au murit multi oameni de coler. S'a croit
14'

www.dacoromanica.ro
drum pe valea lui $tefu. In anul sub comanda
Bezmann, la Colibila tot pe Dogs In
ziva de Sf. Maria am fost eu preotul Vasile Pavel
mnddluit de domnul protopop Bogatu am fAcut o sfestanie
rugciune in gura pdrului Petri. Acolo au fost strnsi feciorii
din amndou compniile care era sub arme. De fat au fost
iorul doi cdpitani, doi obri-lecmani doi lecmanit). 0
panie deoparte una de parte. Tisturile2) in milloc. A fost
gAtit o unde am fAcut rugAciunea, toti de fat.
Dup rugciune unde a stat masa, am pus o cruce pentru adu-
aminte, de atunci locul acela s'a numit Poiana Crucii <

in ziva de Toti feciorii au fost sub arme in timpul

mustrului3) de 8 zile, au lucrat la drum.
In anul 1846 a esit un batalion din regimentul nostru la
Galitia la Zalescic a stat acolo pn la anul 1847 in lunie.
tlie nu a avut, au venit feciorii acas.
In anul 1848 in luna lui Mai, au prins a se face adunri la
Blaj la in contra Ungurilor, unde am fost pi eu. La
Blaj a fost o multime de 40.000 de oameni din toate prtile
dealului adunati. Presedintii la acea adunare au fost domnii episcopi
Andrei pi loan Lemeny episcopul Blajului de au
fost general pi doi un escadron de husari,
de pedestre pi un tun pentru aprarea pacii. La
acea adunare au vorbit mai multi: domnul BArnutiu. dl Avram
lancu, domnul Laurian, domnul Buteanu, domnul Pop Alexandru.
Domnul George Baritiu pi alti mai multi domni inteligenti au
poftit Romnii toate drepturile asemenea celelalte
natii s se uureze pi alte greutti ce au fost in spinarea ro-
mnilor.
Dupce s'a adunarea cea mare dela Blaj, la
vreme au prins Ungurii a-si face garda national, Sasii
Romnii aisderea. Au prins Ungurii a se impotrivi Romnilor,
asupra Ungurilor.
In luna lui lulie 1848 a esit un batalion din Regimentul al
1) Lecmani oberlecmant Sub. Lt. Locot.
2) Tisturile Ofiterii.
3) = Instructie.

www.dacoromanica.ro
 473

2-lea rornnesc de granita in tara ungureascA, in contra

maiorul acel batalion a fost Leon Pop. au silit feciorii,
au sosit in tara ungureasc, joare pe constitulia ungu-
reused s tie cu Ungurii, netiind ei c merg in contra Srbilor.
Dar feciorii nu au vrut a alca jurmntul Impratului care i l-au
fost pus lui. Mare necaz au suferit bietii feciori, au umblat inchipi
prin orae totui 2 companii din batalionul acela au fugit la
Srbi, pi din ceialalti au mai prins Ungurii, dar nu le-au fcut
nirnica. Au scapat bietii feciori cum au putut.
Cu al doilea batalion ce a fost acas ca comandant a rmas
dommil obrstlaitnantu Urban pi in August 1848 au prins a veni
trani din toate prtile la Nsucl, pi puneau jurmntu c vor
tinea cu Impratul, c vor lua pi ei arme contra Ungurilor. In
Octomvrie 1848 s'a pi revolutia.
La Sas Reghinu, Scuii s'au sculat asupra Romnilor pi Urban
a la btaie cu toti care au fost acas cei
pi tranii pi-au fcut cu toti lnci, au ei la btae. S'au pus
peste ei mai mari prefecti pi tribuni, povtuiau.
Urban dela Reghin s'a tras inapoi la Bistrita, duph
aceia au mers Urban grnicerii spre Mese a avut in multe
locuri btae. In Decemvrie 1848 a prins Urban a se trage
armadia lui.
Avram lancu pi Axentie au avut armadia pi ei
au ars Aiudu pi Turda pi au scos multi bani dela Unguri. Minteni
dup aceea au multe armadii ungurepti in Ardeal pi pe ai
pe multi i-au prins.
Urban s'a tras armadia lui ctre Bucovina. In 22
cemvrie 1848 Ungurii au mers dup Urban la Dorna pi de
acolo minten s'a pi trupa s'a wzat in Prund pi
Tiha. Forposturile2) le-au pus Ungurii in Borgo-Bistrita pi Borgo-
Mureeni.
Urban armadia lui s'a wzat la Cmpu-Lung.
lancu pi Axente, ale ctane, s'au aezat in muntii
Clujului pi de acolo au cetatea Blgratu in multe rnduri
pi a avut btae cu Ungurii pi tot din munte nu l'au putut scoate.

Decilin separat.
Forposturile= avanposturi.

www.dacoromanica.ro
474

lancu nu a avut ctane regulate mimai

cani de atre Abrud pu$ti de vnatoare cu cremene, dar toti
iagri3) buni pi tunuri de lemn pi acelea iced se putea ajuta.
In luna lui Februarie 1849 a venit Urban prin dealul
nienilor pi prin Brani$te cu vre-o 200 de feciori harnici pi noaptea
au in Moro$eni pi a prins Ungurii care au fost acolo la
forposturi, ca o companie de ctane tisturile A fost pi un
au fost vre-o 20 i-au dus pe toti atre Bucovina.
Armadia ungureasc apoi s'a retras la orasul Bistrita ; dup aceia
a venit Urban cu grnicerii pi cordoni$tii pi un batalion dela
Carl Ferdinand. Ungurii s'au tras la Dej, aceea au avut
putin btaie la Crainimt.
Inteaceia vreme au venit pi doi generali cu un regiment de
Poleci vre-o cteva excradoane de sfeliegeri,4) ca ajutor lui Urban.
pi
aceia n'au vrut a la Ungurii au stat 2
zile la gura Tureacului, pi la sfrsitul lui Februarie 1849 a venit
armadia ungureasc generalul Bem, iar Urban s'a tras inapoi
toat armadia lui, la Borgo-Joseni au prins a se bate ; de
pi
acolo Urban s'a retras la podul la Prund
pi acolo a stat la Au picat pi Unguri pi au picat pi Ro-
mni de ai no$tri. La pod a picat comandasul care a fost la tu-
numele Pampert, pi ct a picat acela minten au
pi au rtluit,5) pi cei doi generali cu arrnadia lor. Au stat la
Moro$eni pi Marti in postului mare a trecut
madia imprteasc Moro$eni la Bucovina. Ungurii dup ei
de pi dup aceia armadia ungureasa s'a
a$ezat la Prund pi s'au pus in toate prtile forposturi.
La noi in Bistricioara venea in toat ziva o companie de
ctane la forposturi. Oamenii cnd a armadia ungureasc
in Decemvrie 1848 pi sfrsitul lui Februarie 1849, au fugit
multi la Bucovina, ai nostri la pduri in Colibita pi Gura
lzvoarelor. dac au vzut oamenii c nu omoar Ungurii pe
nimeni, afar de vre-o trei oameni care au fost in calea au
venit pe la casele au stat in postul Sanpetrului 1849.
3) lagri
4) Sfeliegeri cavaleria polonez.
5) Rtluit = sau retras.

www.dacoromanica.ro
 475

Ungurii ct au stat in Brgu fcut 2 : unul

lng curtea mainrului in Prund (ptrii) al doilea in Poderei
la Maxim La anturi au lucrat Saii cti au fost dela Be-
clean i Romnii.
Cam pe la mijlocul postului Smpetrului 1849 au venit Mos-
calii pe toate prtile au in Ardeal i atunci au avut
mare cu Ungurii la Prund unde a picat lovit de tun un
pitan care era comanda la tunurile Muscalilor, in Poderei la
Maxim Gtanu, pe urm au aezat in locul unde a picat un
monument. Numele aces'ui tist a fost Alexandrovici.
Pe Unguri i-au scos Muscalii din Ardeal btndu-i crunt
lng Arad a fost mntuit Impratul nostru de armadia ungu-
i

reasa care a fost supus toat Austria.

In anul 1851 in 31 Martie s'a desfcut6) regimentul nostru
de grniceri, al crui tab a fost la Nsud, prefcut in
regiment de linie Nr. 50 a purtat numele de Thurn und Taxis.
La noi in Prund la darea de sam a fost : un general, doi
cpitanul care a fost la compania noastr : ; ne-au
fcut din grniteri, trani i am a plti dare
pentru case i
In tinutul Brgului ne-au pus un comisar poleac cu nu-
mele Mitcievici. anul 1853 ne-au pus in locul comisarului un
Vorsteher (pretor) poleac cu numele Zerlesci. In toate ofi-
se purta limba german.
In anul 1860 in 18 lunie s'a infiintat un district din cele 44
de sate care au fost grnitere, i s'a dat un suprem
numele Alexandru Bohtielu reedinta in Nsud, i numele
s'a purtat Districtul Nusudului, limpede romnesc. In toate
s'a purtat limba romn. au stat amploiati toti
mnii pant la anul 1876 la care an s'a Districtul dela
Nsud i s'a impreunat Districtul Bistritei care a fost district
ssesc, s'a fcut dinteamndou un comitat s'a pus un
suprem cu numele Hesler i un vice comite cu numele Lany.
Amploiatii sunt mestecati Unguri, Sai, Romni ; iar in toate oficiile
se poart limba maghiar.
* *

9 Desfcut desfiinat.

www.dacoromanica.ro
476

Iuliu Moisil: din vremurile trecute

In Istoria tinutului Nsud gsim interesante date asupra
vietii locuitorilor din timpul militarizrii, fie ca soldati, fie ca agri-
cultori, fie ce privite din timpul regimentului de granit, a.
Date anterioare militarizrii avem putine. loud c tinutul
Nsudului, Valea Somesului mare, a Brgului pi a Sieului,
care au format teritorul grniterilor a avut mult de
suferit, nu numai dela nvlirile barbare, dar pi dela familiile feu-
dale, apoi dela popii catolici pi dela bistriteni.
Dup infrngerea knezilor sau voivozilor cari au
stpnit aceste locuri, poporul a deckut din ce in ce in mizerie, s'a
rrit a srcit, c nid in ce partea sufleteasc,
moralk nu s'a putut ridica, mai ales c Episcopii romni erau
departe. Locuitorii tinutului nostru, depindeau mai trziu de vldicia
Blajului, unde, dup cum abia in 1754 au inceput a se des-
chide primele romne0 ardelene, cari pi o coal pre-
gtitoare pentru cei ce voiau s se preoti. Pe la 1781, sub
episcopul Grigore Maior, s'a intemeiat seminarul teologic, care
exist astzi, in care s'au preoti mod mai temeinic.
Acolo au urmat teologia multi tineri din granita Nsudului.
mare nevoe de preoti in sracele noastre sate,
necesitatea a fcut ca tineri cu oarecare carte se urmeze un curs
scurt, numit de moral, din care cauz, ce terminau acest
curs, se numiau pi apoi se hirotoneau ca preoti. Felul
acesta de a forma preoti nu a dat bune rezultate, de aceea inc la
1809, la propunerea Vicarului Ion Neme, s'au trimis cte 12 tineri
din regimentul de granit, care terrninau norma primar)
sau institutul militar din Nsud, s urmeze mai studiile
gimnaziale pi apoi cele teologice dela seminarul din Blaj. Unii
din cei au absolvit aceste dou dar altii au prsit
Blajul fr a le termina, c nu s'a putut ajunge la rezultatele
dorite de conducAtorii grniterilor. Numai mai trziu, incetul
s'a putut avea o pleiad de preoti cu studii mai serioase
mai
In astfel de imprejurri biserica viata moral a poporului
a avut mult de suferit. Cci ce se putea atepta dela tineri fr

www.dacoromanica.ro
 477

mult carte, din care aproape toti trebuiau si-pi faca mai intAi
serviciul militar ani de zile, trimisi in lungi, care nu se
mai isprAviau, intorcndu-se adesea cu obiceiuri moravuri cari
nu cadrau cu morala cre$tin.
astfel gsim fel de fel de tipuri de preoti, ignoranti, lacomi,
ptimasi, dar o stare de plns a poporului de pe acele vrernuri
ceeace o dovedste predica, care urmeazA, mai la vale care indic
multe din metehnele timpului atM, ce priveste poporul cel alt
de oropsit de neglijat, ct preotimea illo tempore. Date le
sunt luate din unele scrisori documente pstrate de persoane
particulare, ca vorbe pi expresii de pe atunci. lat predica :
lubitii mei zisi crestini vai, din nenorocire, popo-
renii mei!
ne uitam acuma putin la chipul de pe pretele cela, poate
ci v veti cutremura in sinea pi v ingrozi de
voastre, de patimile diavolepti, care v'au cuprins, ofta
pi suspina va pocai de groaznicele nelegiuri in care v'ati
scufundat.
Caci adevar 7iC voua, c va veni timpul cnd Domnul la
judecata cea urma se va arMa in spre a judeca pe
cei vii pe cei morti, il vedeti aici, in chipul de pe
paretele cela, in toat slava lui in marea lui putere pi
in toaM maretia sa, cum in sfnta evangelie scris este.
Eu v'am citit acuma sfnta evangelie de astazi, dar pun
masag, c n'ati ; cAci unii dintre voi clipociti ori durmili

nu ridic glasul meu sau nu lovesc sdravan cu pumnul

amvon, nu v treziti.
Acuma vreau earasi talmacesc se va deslusesc
Mntuitorului nostru dar ascultati
cu rabdarea cu toat bagarea de pi odat
spun, daca earasi, cnd voi predica, vr'unul dintre voi va cli-
poci motai - ca Trifon Buhai, Toader Bosbici pi Onul Doci,
Dumineca trecuta, unuia ca aceluia voi trnti in cap ceaslovul
acesta.
dar, somnorosilor mei poporeni, Fiul Dom-
nului vine judece pe cei vii pe cei morti pentru multele
voastre pAcate, de geaba m'am strdanuit eu pi meieu v'am
spus s de jalube de sudalme s nu ci
s rugati s v deschid Dumnezeu inirnile voastre,
ca nu in fundul vedeti chipul acesta,
dracii imping pe cei cu furcile in smoala cea
a iadului.

www.dacoromanica.ro
478

De nenumrate ori v'am tudomnit st ldsati de

dracesc, de spirtul diavolesc, rachiul dracu'n picioare
dai de te-ai afumat esti ca cu leuca. Mai lsati
dracului cel rachiu zicndu-i: La o parte ! Rachiu
ademenitor! Diavole! Stai mai bine acolo'n poloboc inchis
rabd tu! La o parte glaja cu holerca!
altii din voi is pn la ficati de lcomiei
in orbirea cunostintei (constiintei) a-ti fcnd lucruri
zave, fr a v gandi la Dumnezeu sau la pacat. Voi hapsini
lupavi ce sunteli!
Apoi altii nemernici, care, vezi bine, se feresc a mai veni
la Maica Biserica, umbl femeile altora, le se
pIngarese tresc in nelegiuiri, apoi din case legiu-
itele muieri se grele pcate, de nejertat.
Cti altii petrec tot libov cu tot felul de beuturi
tiruri, ear mai pe urm merg pe la vrjitoare, crora le duc vinars,
branzt, eresul cred
prin boscoanele descntecele unei babe neputincioase, care
numai pe nebuni, vor dragostea care
umbl, ca adevarali smintiti ce sunt.
la sfrsitul toti oamenii vor fi morti, ear intreaga
suprafat a pmntului va un cimitir mare, mare.
atunci vor zbura toti cu buciumele
inspre cele patru colturi a lumii, vor sufla intrnsele
vor auzi toti mortii se vor tre7i vor trebui s ias din
mormintele ori vor vrea, ori n'or vrea.
uitativ acolo, in chipul cela, la ingerii cei frumosi, cu
obrajii rumeni grsulii cu pletele'n tact ici mortii
cum ies din cmpia cea albd. Colo, umil, scoate, speriat unul
capul, dincoace altul a esit pe trupul afar, din colo
unul, care ar vrea s intre inapoi in mormnt, a zrit
pe diavoliLcei groaznici, care il ici altul, care st in
genunchi, cu ridicate spre cer rugandu-se, rugndu-se cu
mult mai mare cucernicie evlavie, dect s'a rugat vr'odatd,
tria pe pmnt.
Da, da, iubitii mei zisi crestini nenorocire ai mei
poporeni, e ru de tot cnd ti-a ajuns funea la gt!
Vezi c voi veti trebui s v sculati din morti
s din mormnt; de geaba v'ati impotrivi, nimic nu v'a
Domnul care in viata v'a fost de indurtor
de ingaduitor v'a trecut cu vederea multe pcate ce-ati fcut in
prostia voastr, acuma, la judecata de apoi, nu va mai sta cu voi
nu; ci va striga: din morminte, ori pun pe
diavoli v furcile angile

www.dacoromanica.ro
 479

eu, duhovnicul vostru, va trebui fire$te ies afarA, de$i

ap m mai odihnesc s mai dar ;titi ca mai
voi veniti la rnd apoi mai pe urm eu. apa eu m'oi
mai odihni putin m'oi preface pe mine nu prive$te
decata.
va rsuna apoi un glas puternic strignd: PArinte,
unde esti? Eu m'oi gndi, Inca nu mi-a venit rndul pi mai
stau putin pi mai clipocesc.
Nu va trece vreme va rsuna glasul Dom-
nului, dar mai tare: Printe, unde e$ti?
A! m'oi gndi atunci, acuma imi vine totu$i rndul,
dar ian s mai a$tept a glasul. pe cealalta
parte.
Atunci va rsuna apa de puternic glasul Domnului,
par c'ar fi un bubuit de tun s'ar sparge toate stncile rsunnd:
Dar printe unde esti tu?
Ei, iubiti zi$i cre$tini, n'am fcut de geaba militria in
regimentul nostru de granit, tiu ce este porunca disciplina.
am purtat sarcina greutatea zilei pi in 38 de tri
sau provincii in Europa pi 7 ani in harta Frncului, dintie ca
intru apararea de ob$te, de unde 3 gloante
in trupul meu, am adus. Dup aceasta in anul 1801, 1802, 1803
la invttura moralismului.
Eu popa, 30 de cu paza purtnd margaritarul prin mini
in preotie, eu sa m bucur de glasul Mntuitorului,
cnd va fi la a doua venirea sa, cu oile mie incredintate.
c'o voi fi e$it din groap, voi lua pozitie militarA,
mna stng la vipu$c, iar dreapta la clop voi saluta
zicnd: Prezent, Stpne, ce porunciti!
Atunci Domnul se va uita acru la mine se va rsti :

Printe sunt oile ce ti le-am incredintat?

Eu voi sta atunci liniptit, apa cum se cuvine voi rspunde:
nu oi mi-ai incredintat, ci berbeci!
apoi s de acuma, c am s spun toate pcatele
voastre tot ce ati fir in pr, pi cte necazuri su-
prri mi-ati fcut pe fiecare am spun, Domnului, cu numele
lui, nu v veti intoarce de acuma de pe pAcatului pi
nu v indrepta, mai este vreme. PentrucA, s
$titi, cd la ziva cea de de nu mai este nido tain,
nici un secret de ispovedanie (la mrturisirea pcatelor), ci totul
se va da in vileag despre femei brbati, ca toti s
delegile ce ati
atunci, da, atunci Domnul se va incredinta, c eu, duhov-
mcul vostru mi-am facut toat datoria slujba

www.dacoromanica.ro
480

pi nu's vinovat voi cari de

nezeu, la placuta voie a Diavolului, ati voit par'c
anume s v aruncati de a dreptul in focul pi in fundul
iadului, de unde nu este scapare, nici intoarcere, pi atunci se va
sfa$iea duhul mine de rusine.
lar Doinnul se va intoarce bunavointa spre mine, zicnd:
Printe, vad, ca ti-ai dat toata stradania, intrO intru impardtia
dreptilor ! apoi repede pi de graba se vor scobori doi ingeri
din cer cu un nour frumos pi moale pi vor pe dnsul, -
destul am in viata mea pe a$ternut tare, -- pi m
vor ridica plutind prin vzduh pna la raiul ceresc; dupa cum
vedeti c este acolo, in icoana de pe celalalt prete.
aceea Doninul se va cMr voi pi grind vorbe
grele pi groaznice v va da osanda de veci, zicnd: voi
pacatosilor n'ati ascultat urmat povetele parintelui vostru,
anaftema s pi duceti-ve toti in focul pe veci, c nu-i
nicio de apa nelegiuiti.
atunci toti dracii cu pi crligele inro$ite v
vor arunca pe voi, misei pi svnturati, in fierbinteala iadului.
Uitati-v numai, uitati-v bine la chipul cela, cum diavolii
pun in frigid pe ce se scoal din morminte pi-i in
taraboante duc arunce in gura iadului; apa vor face pi
voi pcto5ilor.
lar eu voi acolo sus, cer, ca un imparat pe nourul
meu moale de puf pi voi privi in jos spre voi dracii v
vor chinui pe voi, pcatosilor, pi vai, din nenorocire pe fo$ti po-
pornii mei! Amin!
* * *

loan S. Pavelea: Zicale poporane istorice

Pentru de a atrage atentiunea altor oameni mai competenti
asupra unor expresiuni poporane istorice, ce se mai pstreaza ca
o amintire vag, ca un reflex al trecutului, aduc spre ilustrare
auzite in comuna mea natala Rune.
Precum un frate din Basarabia s'ar intreba ce insemneazd
d. e. expresiunea : ! ori Aindul !
neavnd cuno$tinta despre existenta penitenciarelor ardelene de
mai nainte, tot astfel ne intrebm pi noi asupra unor vorbe,
ce sa mai aud pe aici prin Valea Rodnei.

www.dacoromanica.ro
 In unele comune, sistemul de economie extensiv, ade-
seori chiar femei pi fete sunt silite o parte a anului pe
la case in cmp (colibi, maieristi, hodi). rand o femeie
mai in a spus : M duc acum acas (in sat) s m lau
(pieptn) Wain din fuga . Adec tare de
demult. Expresiunea ne spune despre o nenorocire cnd tinutul
nostru era bntuit de invaziunea Tatarilor. poporatia se
refugia la munte pi codru, fr a avea timp de lua
cu sine ceva unelte necesare. Deci din fuga Ttarului
tare de mult, de abia tin minte.
IL
Am auzit expresiunea : 0! Hulia! Am
mii de combinatii, dar pn nu am fcut exercitii militare pe
renal oraplui (1915 in pentru a dou oai
la rzboiu) nu mi-am putut explica aceasta expresiune. Dup
semnarile facute de intelectualii tinutului nostru, o parte din
munele din Valea Rodnei pe un tiinp oarecare au fost alipite la
comitatul (judetul) Solnocul interior (azi o parte a judetului Somes).
De sigur delicventii erau i in Dej, la ceva
chisoare de pe hotarul orasului urmare
presiune analogia cu Mncate-ar ! Causa ammtitei ali-
temporare se pare a sta in fluctuatia situatiei oraselor Rodna,
Dej mai Bistrita), cari cu comunele apartin-
toare formnd pe vremuri apanajul reginei, al regelui
ori al Voivodului din Ardeal, mai rar al unor familii nobile.

aud pe un povestind despre altul, a

mers s fac (Ora, acuza), la ceeace un om zise;
S'a dus mandatar to Dorna . Apoi zilnic auzi expresiunile:
I-a dirt Dorna (nimica), ori S'a (niciodata)
pi S'a ales
> Dorna (cu nimica). Probabil pe vremuri se
rosteau in Donna de ctre vre-un incredintat al Voivodului sen-
tinte cari nu se prea observau urmau. Ar fi numai de cercetat
de unde provine terminul latin de mandatar.

www.dacoromanica.ro
 1V.

Tot att de interesantd ar fi expresiunea : dat c.

: l-a alungat afai plngerea sau cu dorinta, : l-a
fugrit, : l-a fcut scpat. Mi-am btut mult capul
cu drva. Ungurul are adiectivul durva (grobian, aspru,
cioplit). Privitor la firea stramo*ilor romani se spune, c romanul
era un dums arator statornic, dur, incptinat tare).
Stim totii ce va s zic : dur, a tracta dur, ce insem-
: . In vechime cu omenimea era mai necivili-
sat cu att mijloacele de corectiune erau mai chinuitoare, ca s
fie mai eficace pedeapsa. Crucificarea, mnilor, scoaterea
ochilor, peste fiere ferbinti, baterea cu 300 de nuiele,
roata, sapa, furcile baterea la fund, erau la ordinea zilei. Sunt
de prere, folosit in inteles istorico-judiciar,
intru ct in Ungaria ct la noi din vechime s'au
aplicat institutiuni slavone0i, vine dela : drova,
dreva Prin urmare dat la inceput a
dat la fund , l-a btut alungat. (A da drva
in unele locuri a se da de-a berbeleacul, peste cap, a dulduluca).

V.

Analog : l-a dat Dorna mai aproape de zicala :

Huha! se de popor : S'a dus (fr nici
o isprav5). Macate-ar ncazul, jalea. jdlna a
fcut drumul inzadar, a prt a umblat de geaba. Astzi Jelna
din chestie este un sat ssesc Bistrita. Probabil
precum Dejul avea Huha Bistrita avea Ora,
i de
de chin: Dute'n

VI.

alt expresiune ar : 0 batdte'n Tonciul

c e o sseasc de prezent, in care mai de mult - se
spune -
locuiau niste saxoni feroci
vinovatii romni stlceau cu
neumani, cari pe tlharii
de s'a dus vestea.
* *

www.dacoromanica.ro
Anton Cobuc: scrisoare din 1843 a Larion
Savu din Lesu fiul su Alexandru la
Larion Savu, din neamul vechi vrednic al din Lesu,
a avut tin cu numele de Alexandru, care a invtat la Institutul Militar din
Nsud. Dup ce a servit limp ca feldwebel (sergent) in Regimentul
2 grniceresc, a fost detasat la Agentia din Iasi, mide pe
a fost inaintat la grad. de locotenent. Un fiu al lui Alexandru Savu,
cu numele Anton, a fost inginei al Din lui am avut bucuria
s cunosc pe dl Mircea Savu, profesor la Facultatea de din Iasi. D-sa
a avut bundvointa s-mi predea o scrisoare a btrnului ft din Lesu, scris
cirilice, se pare de mna preotului Anton Malai, nasul de cAstorie al lui
Alexandru Savu.
Scrisoarea este nu un interesant document de psihologie
neasc, ci o dovad de vrednicie pentru locotenentul Alexandru Savu, care
a tinut continue familia sti de nastere. El a donat
ricii din Lesu 1842 un chivot o carte de predici.

Le$, in 26 October 1843. iubiti de noi mult

Noi printii ne inchinam cu snatate Dumilovoastre
iubiti de mult dorili Alecsandru Caterina la iubi-
tele noastre Friddrica sarutrn pe toti in
guruta la obrazi dorind foarte mult de Dumniavoastr ct
auneori ca s aprinde pe mine de dorul Dum.;
cnd trage vntul de acolo 00 vine dela
voastr stmpr de dor, muri nu voi
mai vede s fiti la ingropciune(a) noastr. despre viola noastr
veti ca ne aflam la viat nurnai slbiciunile
netelor ne pe mine pe maica Dr. (Domnielor-
voastre) de nu putem umbla unde ne trebue ca mai dup
cele ce ni-s de lips, dar lumia trupul tot aceia pofte$te ca
cum am fost tineri, ne trudim cu toate durerile
n'ai ce face ne trebue s nu la srie, in vara
aceasta o fost o var foarte rea. Toat vara a ploat n'am putut
lucra pe cum s cade, pologul I-am a pre
Nmnt cte 3 4 apoi de am cpatat cte o zi bun
au 2, mult 3 de au tinut-o, de vreme bun tot am
strns cam ploat, am vo de de fn poate ci
fnu m-oi ajunge. Dora am umblat la plug ast

www.dacoromanica.ro
nu cunoastem nemic hasn fr numai din pung trim,
smnturile au esit frumoas din pmnt pi ni-am fos(t) bucurat
foarte tare CS (sunt) bucate bune pi multe, pintru ploa, dar
bucuria noastr so in jele cnd s hrana, toat
vara a tot a pluat pi a fost frig pi o mici pi n'au crescut
pintru rceala la svarsitul lui avgust, apoi o prins mlaele
a lega pi este de bute a inspica. apoi o czut brum in
September pi prjolit, apoi o ornt pi ele pi li-o culcat
toate la prnnt pi (au) sttut in Obr. 15 apoi li-am
cerat o fos(t), gruntu nu-i in punoi,
pi ovsu n'are fr numai i de 4 zile no
fost nernic fr numai cocianu gol fr nici un ; numai
din grdin am luat in lapte putintel, fr numai s fim sntosi
tot a griji D(u)mnezu de noi.
Frate-tu Ion, surorile Docie pi Maria, cumnatii Ion pi Tnase
pi cumnatta Nastasie totii s de santate v poftesc
tot binele dela Durnnezu, pi losif nepotu srut badii pi a
pi verisoare in gurut pe Fridrica pi pe Elena pi amu
dat la fra tat Ion ii tot beteag pi s'a bolnvit in
grumazi, pi acuma cat sp-I pe fumuri doar el sa face
sinatos, c I-am la rgment-flceri ce au fost la noi, pi o
zis s-I duc pe 14 zile in Nsud, da pe mna
flcerului ca tot na ave nici un numai s dea bani
in zdar.
Domnul Printe pi D(oamna) Preutias Nasii Durnn(voastre)
s inchina Dumilovoastre, pi v pofteste dela Dmn(e)zu
tot norocul pi fericirea pi sintatia pi
pe toti impr(e)una pi pe pi doreste ca v fericiti
sintosi ct la Tara noastr, pi s roag Domnul
Printe s faci bine de-t va da mna gsesti o cruce frumoas
s va inturna banii din lada bisericii, ori ct de
numai sa fie frumoasa ca pela noi nu se afl lucruri
frumoas ca la Tara Moldovii.
Pentru toate care mi-ai trirnis pi nu ne lasi la uitare it mul-
tmesc de bani, 3 nfrmi: una mare ciucuri, un testemel
pi una de niagr la grumazi, s v blagoslo-
veasc pi s v dea spor Mira toate pentru cele ce cheltuiti pentru

www.dacoromanica.ro
noi, c t-am fost trimis carte pe la Sntdmrie pentru toate mai
intru numite, nu sau ba. acum ati trimis carte
pe (cineva), n'am nimica a venit la Dumiavoastr,
si nu gindepti doari ci eu m'am supirat pe Ds: (Dumiavoastr)
pi ti-am lsat la uitare la Dumiavs. in tot ciasul cum
in strindtate nu aveti ceva ore care, ori s nu fiti
betegi ori s n'aveti alti intmplare pe cum is multe ncazuri in
lume. te rog fiule si nu te cheltueti pentru noi pi s
in lips pentru noi, ci pi de noi a griji cum s'a indura,
numai aceasta te rog fiule ca s m s ptiu triti
pi in ce stare v aflati cu toti pi ce rind te rog fiule si
purtati bine pi s v rugati lui ziva pi noaptea pi
in tot ciasul s v fie la la Maica Precurat,
ci cel ce uit pe pi Sfintia Sa, ci el este ajuttori
pi sprijinitor tuturorcelor ce fiule s nu lcome0 la ceva
ca s nu intro pi de vei pute ajuta pe cineva, ca
zic s-ti ajute pi s te tile multi ani, aceea mai mult
plitepte de pi arvintul, greu
omul pi in pi te foarte bine ca s ai laud
dela cei mai mari pi dela bine cuvantare pi mai pe
urm iar$i v srut pe toti pi pe dragile moului cucoane in
gurut s se poarte bine, s la coal pi s asculte bine,
ci eu nu voi ave acela noroc ca s v ci's foarte slab pi eu
pi maica Dv. pi Ion, plie ce va fi cu el, ci cu dnsul
am o de mangere, pi al Dumilorvoastre cu dor mult
pi adevirat printe, oi oi muri pi s
to$i cu toti al Dv. Larion Savu Fit.

18

www.dacoromanica.ro
Comemordri grnitereti Nsud
In anul acesta s'au tinut cteva comemorri a unor
vrednici ai nostri, cari prin talentele faptele au
contribuit la ridicarea neamului nostru din Nasudului.
1. Despre neamul nostru grniteresc marele invtat Nicolae
zice, co e o ras de oameni tare, cu liniile alese cu
teptciune in Din neamul din urmasii din Hordou,
de-asupra a pentru tot poporul romnesc aceea
natura sntoas puternic de mare poet, de mester al graiului
nostru al tuturor felurilor de cntece, care e George
a trunchiului
Acesti grniteri, populatie romneasa omogen, curat, sever
crescut disciplinat au devenit un neam de oameni
iubind mai presus de spiritul de personal
libertate nalional, nelsndu-se intimidati, nici nedrepttiti, oameni
constienti de drepturile strvechi fcndu-se
oameni de ordine hotrti, sfintenie limba, legea
obiceiurile portul. erau vechii !

Produs al unui astfel de mediu, cu talentul poetic

dela Dumnezeu tinerul devine un mare poet.
El se la 8 Septemvrie in comuna Hordou, care
poart numele, satul unde tatl su Sevastian era preot
cum fusese bunicul Anton ajuns la

Implinindu-se deci 70 de ani dela nasterea poetului s'a co-

memorat zi conferinI de dl Julia Moisil
cntece executate de corul liceului (care de asemenea

www.dacoromanica.ro
numele), sub conducerea dlui profesor Emil Comemo-
rarea s'a fcut in aula liceului, sub auspiciile Astrei,
mntul Nsud a fost ilustrat cu 30 proectiuni luminoase.
2. In ziva de Dumineca, 3 Octomvrie a. Desprtmntu1
Nsud al Astrei a comemorat pe trei din grniteri creatori
anume pe:
a) Vicariul loan Marian, la o de ani in acest
an, de cnd vestitul Vicar a primele cursuri pedagogice
pentru formarea de invttori necesari tinutului grniteresc
dean, cursuri cari mai trziu au fost baza preparandiei, a
$coalei de din Nsud (1858), de reputatul
nostru pedagog Vasile Petri.
b) Vasile Navu, lupttor pentru
terea drepturilor rec$tigarea grnitere$ti, la 70 de ani
dela moartea lui (2 Octomvrie 1867).
r) Profesorul meritosul publicist lacob Mareanu, redactor
al Gazetei Transilvane al Foii pentru minte, inim
ratur aproape o jumtate de secol, la 50 ani dela moartea lui
Septemvrie 1887).
Comemorarea s'a fcut printr'o procesiune printr'un pa-
rastas, - pentru pomenirea acestor decedati grniteri - in
mitirul Comoara din Nsud, la mormintele primilor doi, unde
Rev. Domn Vicar a tinut o cuvntare funebr oca-
zional.
Apoi comernorarea s'a continuat in localul liceului unde a
vorbit dl Julia Moisil despre viala faptele vicariului I.
ale lui lacob Mure$ian. Dl directorul pri-
mare V. Na$cu, a vorbit daspre viata faptele dasaului V.
Na$cu. Dl Groze, pre$edintele Asociatiei invttorilor din
judetul Nsudului a adus, cuvntare omagiul
dscAlimii marilor figuri. In fine dl Vasile Bichigian, directorul
ceului Cobuc din Nsud, a fcut o istoric asupra
tinutului nostru, insistnd asupra fondurilor grnitere$ti a
Idor nsudene formate sustinute din acele fonduri.
Desprtmntului al Astrei a
printr'o adres trimis tuturor preotilor directorilor
primare din cele 44 comune grnitereti, s comemoreze dnO

www.dacoromanica.ro
pe acevti mari pi vrednici grniteri, ne-au asigurat o existent
national, material apa de frumoas cum o avem
pi
tzi in granita noastr, artnd poporului faptele frumoase pi
exprimnd prin cuvinte recunovtinta noastr.
Despre comemorri in satele grniterevti primit nurnai
din vase pi anume dela harnicii vrednicii preoti: Proto-
popul Pamfiliu Orapini din ; Protopopul Simion Pop din
Rodna; Protopopul Pop din ; preotii Or. Pop pi
Valeriu C. din preotul Octavian din
Penile Zdgrii i invttorul-director Valentin din Mititei.

www.dacoromanica.ro
 Muzeul grniteresc nsudean
Donatiuni fcute Muzeului nsudean
1. DI Dr. Carl din Bistrij, o brosur: Das Armen-
in Bistritz.
2. DI loan S. lea, din Runcul Salvei, dou brosuri rela-
tive la Toponimie.
3. Dl Dr. Emil advocat din Bistrit, acte foto-
grafii (6+20) relative la familia Dr. Victor Mihailas.
4. Doamna luliana Ti,sca. Diverse acte.
5. Dr. Tit Pop, medic in Rodna, un mare mojar de lemn
revistele: Viata Anii 1921-1929 complecji
hivele Olteniei Anii 1-X complecli.
. DI profesor Satu mare, o brosur rela-
tiv la Probleme najionale la de vest.
7. DI Morariu, confer. univers. Cluj: 2 brosuri rela-
tive la Focul viu.
8. Emil Precup, director liceal Revista Scnteia
Anii 1936 1937 Anuarul liceului din Anii 1927/28
pn la 1935/36 (9 volume).
*

Muzeului aduce tuturor donatorilor cele mai cldu-

roase muljumiri pentru valoroasele donatiuni

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 IULIU MOISIL

FIGURI

Tineretului grniteresc nAsudean

pentru a-si cunoaste frumosul trecut,
lui luptele ce au purtat
a le urma faptele

Nsud 1938

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Leontin Luchi
1809-1879
discordia nu
domneasca voi, ci armonie
tasc in toate lucrrile voastre Dzeu
ne va ajuta.. L. Luchi

Un grniter dotat de Dumnezeu adevrat

cucernicie crestineasc, cu energie profund sentiment
national pentru intrirea inflorirea natiunei noastre
a fost vicecpitanull) Districtului autonom al Nsudului, Leontin
Luchi.
Acest vrednic fiu al granitei nsudene s'a nscut pe la anul
1809 in comuna dintr'o familie de militari, de con-
fesiune unitg.
A urmat militara din succese foarte fru-
moase.
In anul 1842 gsim ca lecmani (locotenent) in Regimentul
nostru de granit totodat adjutantul Regimentului, in care a
servit pn la desfiintarea lui anul 1851, din care
de espitan.

In 1849 Leontin Luchi ca locotenent a

dela Cernuti pe generalul baron Lud. Wohlgemuth, numitul
guvernator in afacerile civile militare din Mare le Principat al
Transilvaniei a venit la Bistritg, unde acesta adres prima
Vicecpitan locotiitorul prefectului.

www.dacoromanica.ro
494

sa proclamatiune ctre locuitorii terii, dar inimicii se mai

line. in acea parte a terii s'a intors in Bucovina; de unde in
Septembrie trecnd prin Moldova Romnia ajunse la Sibiiu.1)

Dinteo din Lpusul romnesc

bnya) 28 1851 publicat in Mesageriu Nr. 125 repro-
in Transdvaniei Nr. 66 16 August 1851 p. 274,
citm: ...Mai se trage paralel strarea cea negles
dinainte de Martie cea de acum, de cnd e norocit cercul
Lpusului magiar a avea in frunte pe neobositul, destoinicul,
loialul, nep'rtinitorul ptrunz5torul comisar c. r. Leantin
romn din Valea Rocnei, prin a cgrui activitate nu numai
cele de comunicatiune, drumurile restaurate, alte din nou fcute,
ci alte imbunttiri spre inlesnirea industriei poporului s'au
svrsit, oficiile baiale (miniere) din romnese
Strmbul s'au aflat indatorate a-si esprima in public a sa
mit recunostint, precum dlui comisar dlui adiunct
N. ace . In urm inchee: tarn e singur numai de
ca tot cercul s se afle pentru administratiune un Luchi
pentru cldirea un Ordace.
Noi dorim ca fim mai aproape despre toate
care presupunem, le-au intreprins brbatul nostru
spre bindle al natiunei sale adaug redactia Gazetei
Transilvaniei.

In anul 1860 gsim pe L. Luchi ca c. r. pretor in Abrud-

baia, pentru cercul Abrudului. In aceast functiune, cu mare dor
de ridicarea din Muntii Apuseni i-a indemnat pe cei
din Abrud in special un gimnasiu pentru
Pentru acest scop a convocat o adunare de sftuire
pentru a-i inflcra a tinut o cuvntare, pe care o
producem
Din o notii a Dr. Nestor fost secretar al fondurilor grni-
- in de acte a lui din Muzeul Nsudeang.

www.dacoromanica.ro
Cuvntarea dlui pretore Leontin Luchi adresat adu-
narea consultatoare din 11 Februarie st. n. 1860
representantii a 18 comune, din cercul Abrudului In pri-
vinta sistemisrei unui fond gimnasial
Muntenilor! dup intrarea mea in serviciul de pretore
in cercul Abrudului, mai multi barbati inteligenti pi de
aceia, cari posed increderea poporului, m rugar, ca dorinta (in
anul 1856 intreprinsd, insa prin nein(elegere pentru
crearea unui de collard in miediul muntilor din
se proiecteze, deoarece necesitatea unui institut de
educatiune in acest jur montan e de ob$te cunoscutd, prin
mare este, ca propusetiune la autoritatea preturei
pi in popor ipi va afla conglAsuire.
lo insumi, avnd de mai ori ocasiune a m convinge
despre lipsa unui astfel de institut pentru cultivarea numeroasei
tinerimi romne din ace$ti munti, aflai cu cale a provoca
nele muntene, ca acest lucru interesant in s-1 iee de
nou sub consultatiune prin representantii incuno$tinteze
despre resultat pe autoritatea preturei.
Acesta este scopul conchiemarii domniilor vwstre de astdzi.
A spori vorbe despre lipsa unui gimnasiu acest e
de tot prisositor ; eu numai la unele jurstri voi strui a face
atenti pe domniavoastr.
Romnii in intreaga (a Ardealului) au numai singur un
gimnasiu suprem (liceu) in pi un subgimnasiu 4 clase) in
Aceste dou institute pentru numeroasa natiune din
treaga tar, de$i o parte mare din tinerii no$tri afl primirea
in gimnasiul statului, apoi in gimnasiile pi ale Ungurilor,
nu de ajuns ; deci noi deve (trebue) s ne ingrijim
ridicarea unui institut de jurul in apropierea noastrd,
aici
foarte putini pdrinti au mod sustine la depr-
tate, sute de tineri cu distincte spirituale din cauza srciei
printilor nu sunt in stare a cerceta $coalele. Aceasta e cauza
principal de natiunea rornna, de$i e cea mai numeroas, foarte
putini brbati de renume inteligenti poate arta in proportiunea
numerosittii sale.
Deci la implinirea acestui defect important numai prin redicarea
unui girnnasiu aici in jurul acesta putern ajuta ; un astfel de institut
pentru acest popor muntean, care din causa, cd pe
e nefructificator sterp, numai prin industria pi lucrul
procur necesariele pentru sustinerea vietii - e o necesitate
pentru tinerimea s-$i poat afla intrinsul desvol-
tarea cerut spre a putea imbrtioa alte cariere sau profesiuni,

www.dacoromanica.ro
496

pe care aseza starea viitorului, care pretinde dela ea,

ca s se pregteasc pi se cultive in pliinti mai s
invete a-$i cunoa$te datoriile sale in ramurile sociale,
in intelesul deplin debe (trebue) caute toate mijloacele
ducdtoare la intelepciunea moralitatea cea fericitoare. Aceste
inteun gimnasiu le poate afla tinerimea mai inti.
Lipsa unui gimnasiu debe s o simt toti aceia printi, cari
se lipsesc de mijloace de a sustinea si in timp de sau
mai multi ani pe la in ora$e deprtate; aceasta e o ran
intru adevr, care sap in pieptul nostru al natiunii, care
numai prin redicarea unui a$ezdmnt mai de cultur aici in
mijlocul nostru se poate vreodat vindeca, cnd noi din sinul
nostru vom putea cre$te b'rbati folositori patriei, natiunei socie-
ttii omenesti, cu atta mai cu ct poporul muntean de
aici e inzestrat cu cele mai alese cu o aptitudine, str-
danie pi energie pi cu alte mai insu$iri frumoase natu-
rale astfel el in aceast st in locul de intre
Romnii ardeleni. Ar comite dar pcat in contra sa, in contra
natiunei, a timpului a viitorului su care s'ar abate dela
scopul aezmintelor de cultur, numai aceastea
pot da cre$terea pi instructiunea adevrat tinerului ; apoi
tiunea e obiecthl mai momentos pentru viata popor sau
natiuni, ar comite pcat, zic inc odat, tot romnul lsnd s
se ingroape attea talente frumoase in intunerecul ne$tiintei.
Poate va contrazice cineva la aceasta propusetiune
flectnd, c poporul e miserac, debe s-$i c$tige cele de lips
prin lucruri grele, prin o neobosit aceasta numai
pentru sustinerea vietii, pentru contributiunei a greu-
ttilor comunale, cum s mai poat suporta el pi o con-
tributiune pentru redicarea sistemisarea unui fond gimnasial?
Aceasta e adevarat - ins noi vom conlucra numai pentru
infiintarea unui fond in folosul poporului al junimii, nu vom
arunca asupra umei ilor lui nescari o astfel de opositiune
numai aceia o pot face, cari cunosc attea proprietti frumoase
trupe$ti sufletesti ale junimei de aici, care acuma zac ascunse
in adncul nestiintii, de$i a chemare au fost perfectiune
activitate, - numai cei putini credinciosi vor sta in contra la acest
proiect sfnt, cari vd tot negru ochilor,
nu li se ive$te alb ca zpada.
Deci spre ajungerea acestui scop nu se cere contribuire
dela Dvoastr, dect jertfire unei prti din venitele comunale, aceste
venite nu sunt alta, dect interesele subscrisului national
din 1854, care venite in pretura aceasta sunt proprietatea
munelor. parte sau jumtate din interesele acestor capitale s

www.dacoromanica.ro
se depun in tot in capitalul fondului, cnd interesele
pentru pltirea lefelor profesorale spre altor recerinte
vor fi de ajuns, ceealalt parte de interese remane proprietatea
comunelor pentru suportarea speselor comunale. La toat
plarea in acest mod se vor cere zeci de ani capitalul
va fi in stare s corespunda dorintei noastre, deci
desi nu mai totusi ne ajunge scopul. La
lucru! Numai la lucru dar pentru asezaminte de ! singur
aceste sunt pi au fost de cnd susist lumea, conductore
la fericirea pi imbunattirea soartei popoarelor.
discordia sd nu doinneascd Mtre voi, ci
lucrdrile voastre; pi Dumnezeu ne va ajuta!
Puneli-v dreapta pe cuget, luati consideratiune
acest mare recunoasteti cea mai mare a voastr pi
apa spernd in Atotputernicul de sigur ne vom ajunge scopul !
Apoi posteritatea va binecuvnta faptele voastre ; ma inpipi copiii
pi nepotii vostri secernd fructele multmire vor
aduce aminte de binefctorii cari apa grele, nitre
osteneala, lips au avut curaj pi virtualitate pentru fundarea
binelui pi fericirei viitorului
Pe eu aceast ocasiune in acest object
propusei nescari preluminari, nu am fcut aka, mi-am
chernarea datoria unui pretore, care debe s considereze
dorintele interesele poporului, pentru indestulirea acelora a
lucra la autorittile superordinate, fcnd necesarele relatiuni pi
propuneri in cugetului.
Provocarea la acest lucru momentos mi-a propus'o mai multi
barbati de incredere dm snul vostru, aceasta determinatiune
(hotarire), pe care acum de nou au ocasiune a o dovedi, au fost
a demna dorint.
v zic muntenilor! Faceti, ca ziva de astzi pentru
voi pi vostri s fie de srbatoare in vecii vecilor!

Publicnd aceast cuvntare un d. G. loanette, data de

Cmpeni 17 Februarie in Foaia pentru minte, li-
teraturd din Brasov Nr. 8, pi reprodus pi de revista Arnica!
alui Visarion Roman, din Sibiu. An. I (1860) p. 120 seq.
scriitorul incheie: speram, c in urma declaratiunei a 15 comune
se va incorona cu efectul . Apoi adresndu-se Redactiei
zice: Iti descoper pi opiniunea muntemlor despre acest barbat:
ca e om drept, de energie activitate, prin urmare demn ca

www.dacoromanica.ro
A98

s-1 natiune, pentru care a fcut mult bine

ori unde s'a aflat cercul activittii sale.

In alt corespondentdl) tot din Cmpeni d. loanette

Stim c onor. public cititor al Gazetei noastre va fi curios a
oare ce rezultat s'a efectuit momentoasa cuvntare a dlui Pre-
tore din Cercul Abrudului, Leon Luchi (publicat in Foaia
zetei (Transilvane) Nr. 8 din an. 1860 adresatd in Februarie
a. reprezentantii comunelor rnuntene de aici, in privinta
sistemizrii unui fond gimnasial. Deci s referm cele urmtoare:
Lumea intreaga istoria ni martor, ct de dureros
fu trecutul Romnilor. Cnd cugeta cineva la toate fasele de su-
ferinte nefericiri prin care trecu poporul romn, se mir, cum
acest popor mai vieaz in contra attor loviri incercri amare
ale soartei, cum in fine pe si patria sa, lipsit de tot
dreptul civil politic, mai putu exista. Romnul prin attea
ale trecutului eschis dela toate
conducatoare la luminare propsire, persecutat, dis-
pretuit calumniat de toti, fu tare totusi in credinta curajul
su, erezite dela si strabuni, prin care br-
btie prin multimea de viscole ale trecu-
tului, asa, astzi, la : ce ? mret rspunde :
ca odinioar strdbunii : civis romanus sum.
Acum bine romnul, gloriosul nostru i-a
rantat lui egalitate fat celelalte connatiuni ; c pentru
dnsul a rezervat Dumnezeul tuturor natiunilor un viitor mai
frumos, care vindece ranile recompenseze relele tre-
cutului... In anii 1848 1849 arStara Europei, lumei intregi, c
in pieptul zace virtute eroism.
Romnii munteni de aici aceasta nou act strlucit,
pentru istoria in care facura s triumfe momentoasa cuvan.
tare a dlui pretore L. Lucid, adresata catre dansii, din care
recunoscut trebuinta cea mare a sistemizarii unui fond pentru ri-
dicarea unui gimnaziu mare in Cmpeni. In 11
Februarie a. comunele muntene unanim se declara a concurge
la fondul gimnaziului proectat jumatate din imprumutul dat
statului, ba capitalul inheg de 3000
comuna Certegie capitalul intreg de 1000 m. sub-
de fat a fondului propus, astazi 22.070 la
care capital vor si concura interesele din lanuarie 1855
') In Amicul Sibiu. An. I. 1860, p. 258-261.

www.dacoromanica.ro
 ce comuna orsan Abrud, apoi Rosia de munte Abrudsat
ca comune cornulativ nu au fcut, vor face la timpul ca pri-
vate). Frumos capital, dar tare departe, ca interesul s poat
corespunde recerintelor unui gimnaziu; sperm, c se vor
afla brbati in romnime, care acest propus al nostru, dup ce
se va confirma de cane in. c. r. gubern, vor sprijini, ni-
mene ipi va retrage banul dela acest lucru mntuitor pentru toV.
Armonia buna care au domnit noi mun-
poate servi de model la toll La propusul (propu-
nerea), gimnasiul fie de rehgia gr.-orientala, conform cu pro-
portiunea populatiei de aceasta religie, Romnii de religia
reflectar s fie gimnasiul de religie, numai fie ro-
a sosit sau va sosi pi acel timp, care va reinvia
buna intelegere pi armonia intre Romni, desi soartea
i-am imprtit in doua confesiuni; veniva pi acel timp, cnd Ro-
mnii in lucruri folositoare natiunei vor fi una, trupeste
sufleteste: deci fie gmlnasiul de religia gr.-orientala, fie paritetic,
cd totap ca romnese e al nostru al tuturor.
Acest act al muntenilor nostri subscrise in 10 Martie
a. c. s. n., cand in memoria acestei zile glorioase pentru noi mun-
in 11 Martie se in gr.-orientala de aici un
Te Deum , apoi finirea sfmtei liturgii protopopul tractului
de religia gr.-orientala, dl loan rosti o cuvntare de
entusiasm, prin art, ca de cultur pi propasire
cere astzi noi naliunea pi prezentul, singur numai aceste
pot scpa poporul lui Israil din sclavia Egiptului. Cuvntarea
aceasta a ininuiat inimile tuturor, se parea o nului, ca au ajuns
epoca fericirei comune, cnd va fi numai o ma pi un pastor.
Pe urma sub conducerea dlui protopop onorar Nicola"
Begnescu se intona: Imnul popular.
In onoarea acestei.zile judele local dl Nicolae Szab dete
strlucit, la care parte toui reprezentantii comunelor
muntene. La masa se toaste foarte insufletitoare pentru
indelungata viat a zustului nostru Imprat, pentru intreaga
cas austriaca, pentru Serenitatea Sa Principele pi in
fine pentru pretorul Cercului dl Leontin Luchi, pe care il alese
provedinta sa fie conducdtor la acest lucru
inaintea noastr pi chiar a nume nemuritor.
Acum numai la lucru fratilor munteni ! cci de acum vi se
deschide calea de regenerare, care v duc la acel viitor
de progres fericire ce apa indelungat Urmati zisa
dlui pretore L. Luchi: neintelegere pi discordie nu domneasc
voi, ci armonie in toate lucrrile voastre pi Dum-
nezeu ne va ajuta.

www.dacoromanica.ro
 Din cuvntarea rostit de L. Luchi, la 11 Februarie 1860,
se vede ce frumoase idei preocupau. oriunde a ac-
tivat in viata a fost mult apreciat, respectat i s'a artat

recunNtinta.
De sigur alti functionari, de neam strin, nu s'au interesat
de dorintele psurile Romnilor din acele prti, cum au fcut
grniterii nostri in tot locul, cum se dovede$te din alte
izvoare. Astfel inteo corespondent publicat in Tran-
silvaniei din 1853, Nr. 39 vorbindu-se despre infloritoare
a $coalelor din protopopiatul Becleanului (judetul Some$), la ce
au contribuit mai mult functionarii i Gavril Pop,
grniteri e$iti din nsudene, la adresa acestora se zic
urmtoarele: fac sa lacrimi de bucurie, fericind
rele, in cari au brbatii pe pmntul nostru. Serveasc
publico aceast recuno$tint, fcut in numele a 35 de
a zecilor de sute de invtcei, de reveneal (aducere aminte)
de inpinten la asemenea fapte, brbatilor aLestora fie-le mo-
nument de etern aducere aminte de binecuvntare. (Istoria
$coalelor nsudene de V. N. Drgan, 1913,
pag. 67).

Infiintndu-se in anul 1861 noul District autonom romnesc

al Nsudului, pe teritoriul fostului Regiment grniteresc che-
mndu-se grniterilor, cari functionau in diferite localitti, in
afar de granit, s se la Nsud pentru a li se da
curi in deosebitele oficii administrative, judectore$ti, a. s'a lea-
poiat Leontin Astfel gsim in 1862 ca president al
Sedriei generale din Districtul Ndsudului, post pe care l'a ocupat
cu mult demnitate in August 1867 cnd a e$it din gremiul
judectoriei (Sedriei) colegiale, cum se mai numia, urmndu-i in
aceast demnitate loachim Mure$ian.
Luchi a ocupat postul de vicecdpitan al administratiei po-
litice a Districtului Nsud tinnd locul cdpitanului suprem Al.
Bohtel, cnd acesta se afla ca deputat la dieta Transilvaniei din
Sibiu mai trziu la dieta imperiald din Viena (in anii 1863-1865)
apoi in 1867 la cea din Pesta.

www.dacoromanica.ro
 acest post l-a purtat cea mai mare vrednicie, era
de o corectitudine din cele mai severe.

retragerea Capitanului suprem, Alexandru din

postul de Director a Societtii de imprumut
din care se infiintase in anal 1873, fu ales Leontin Luchi,
care a condus aceast Societate cu incepere dela 15 lulie 1875.

Dupcum am vzut din viala sa de pn acuma Luchi a

fost un aprig lupttor pentru ridicarea neamului su prin pcoal
pi pentru aceasta a fost preocupat pi dup inapoierea sa in patria
lui grnitreasc.
Cnd in anul 1863 s'a aprobat in fine mult
ritului gimnaziu graniteresc din Nsud, un mare eveniment din
graniterilor nsaudeni pi a Romnilor din Ardeal, Luchi, in
numele Districtului Nsaud, a rostit o foarte frumoas pi
inaltatoare cuvntare in acea pi strlucit zi a deschiderii
acestei romnesti, cuvntare pe care o reproducem aid.

Cuvntarea vicecpitanului Leontin Luchi, reprezentantul

-Districtului la deschiderea noului gimnasiu
romn grniteresc, la 4 Octomvrie 1863.
Reverendissime Vicar episcopesc Inspector al ,coalelor
Districtului ! Stimati adunare!
Ziva de astzi e din cele mai insemnate in istoria Dis-
trictului nostru.
In ziva de azi vedem implinit o asteptare indelungat a
porului nostru, vedem deschizndu-i-se tinerimii noastre templul
stiintelor pe propriul pi din propriile noastre mijloace.
Astzi iea in capitala Districtului nostru inceputul un
naziu romn, la a precum suntem
ni s'a dat preainalta concesiune. De acum tinerimea noastr
va putea cstiga pregtirea pentru studiile mai in mij-
locul nostru, indreptat de barbajii naliunii noastre sub ochii

www.dacoromanica.ro
 De acum putem s nici tin talent nu
va mai apune nedesvoltat din lipsa ocaziunii, precum s'a
aceasta acum, fiinda cei mai putini se afl in stare
a intrelinea pe tinerii in timp indelungat la institute straine.
De astzi acest impediment nu mai exist. S'a pus,
nu numai pentru populatiunea Districtului nostru, ci pentru
romnimea din vecinAtate, fundamentul culturii intelectuale, prin
aceasta i-s'a dat posibilitatea de a-$i c$tiga pi in viata public
acea valoare politicA, care i-se cuvine numrul ei, dup
terea ei material msura, in care ea contribue, pe ct cu
bani, att sngele su, mai mult dect oricare alt natiune
a acestei spre lipsele spie aprarea comune. In viitor
numai dela noi va s mai atrne desvoltarea intelectual
totodat pi cea material, prin urmare intrirea inflorirea
nationalittii noastre rornne.
Pe cnd dar salutm strAlucit zi cu cea
mai vie profund multrnire atotputernicu Dumnezeu ;
pe cnd pe Dumnezeu ca tin in etern institutul, care-I
deschidem astzi sub scutul su slant, se cuvine ca totodat
s ne aducem aminte de acela, crui dup
infiintarea institut, nu numai ne-a
conces deschiderea lui, ci pi pentru aceea, ca dela el s'a dat
putinta de sustinea; ba ce e mai el in prin-
ingrijire pentru binele credincio$ilor grniteri a de-
mandat anume, ca venitul regal, care ni s'a restituit, s-I folosim
exclusiv numai spre scopuri scolastice. poftim dar dela pa-
rintele luminilor, ca luminarea, care ni s'a aprins astzi aici s
dureze in sedi seclilor, in spiritul cre$tinismului al evangheliei:
deie, ca brbati, cari vor sa-pi iee de fundamentul
telor, mai trziu s devin a fi purttorii pi rdspnditorii luminii
celei adevArate Dumnezee$ti, ai moravurilor bune ai tuturor
virtutilor civile poporul nostru. S rugam pe Atotputernicul
Dumnezeu, ca pe Impratul pi Mare-Principele nostru Francisc
losif I scuteascA, s-1 ajute intru intreprinderile sale ;
deie mini$tri sinceri, cari cu cugetul curat s-1
s-I ajute in guvernarea sale s-i zile indelungate,
ca s poat ajunge a se bucura de bunAstarea staturilor sale, la

www.dacoromanica.ro
care a pus o tare pi temelie, druindu-le pe toate
constitutiune.
In fine ca petal actual al districtului declarnd acest gim-
naziu de deschis, nu mai rdmne alta de a pofti, dect ca tine-
rimea s se foloseascd in cel mai mare numr de oca-
ziunea, ce i s'a dat cu acest institut spre a se pregti la studiile
in toat privinta prescrisele ; s se
poarte cu ascultare profesori superiorii si pi s studieze
cea mai mare pi intensiv diligint. Despre Domnii profesori
sunt convins pi incredintat c, cunoscndu-si sfnta mi-
siune fal cu tinerimea noastrd, vor face tot spre a corespunde
asteptrii guvernului pi-a publicului nostru.1)
*

Se conducea in viata sa de principiul aici urmtor, pe care

Luchi l-a scris pe o dintr'un album al unei rude a lui, in
Dej, la I Martie 1871 : La pas faci in cere mai
sfat constiintei tale. Acest sfat urmeazd-I cu statornicie struint,
cci este vocea lui Dumnezeu, ce-ti vorbeste tie. Pacea cu tine
pi de asemenea cu lumea va fi pentru aceea drept
plat pi in aceasta, numai in aceasta, st adevrata fericire pe

al datoriei Luchi era foarte evlavios. In fiecare

pi srbtoare asista la serviciul divin in biseric, im-
cu functionarii administrativi, etc. pi el era cel ce citea
toluk pi rostea Tatl nostru pi Crezuld, toat pietatea
solemnitatea, dintr'o carte frumos
Funclionarii purtau pe acele vremuri cost= na(ional, pan-
taloni de aba in cisme de lac cu tureci (carimbi)
crepati, strinsi tricolore romnesti, apoi o alb,
bru tricolor peste pntece o manta de asemenea alb cu
fireturi - sinoare, iar pe cap o ad la Mihai Viteazulg. In ge-

scoalelor nsudene de Virgil Dr. Nicolae Drgan.

Nsud 1913, pag. 156157 in Foaia p. inim literatur Brasov
Nr. 28 p. 197.
16'

www.dacoromanica.ro
neral functionarii erau foarte corecti,
cinstiji, bine tratati cuviincios Nu se pomenea
rectitudini.
*

Luchi era de statur, militreasc, foarte corect

in imbrcminte ca in toat atitudinea sa, era modelul funcliona-
rului grniter. asupra noastr a copiilor de a avut o
foarte mare impresiune.
*

Vrednicul Leontin Luchi, s'a stns din viat in anul

1879, in etate de 70 de ani, oi a fost inmormntat in satul su
natal, in Feldru, din judetul Nsud.

www.dacoromanica.ro
 Cpitanul Silvestru Torni
1821-1885
A incerca s faci lumea mai bun
din punct de vedere, dect cum
ai gisit-o, este a da un scop vietii.
A. Carnegie

Din marele numr, de cteva sute, de ofiteri, cari s'au ridicat

din Tinutul grniteresc al Nsudului, formndu-se
in Scoala de aici, in anul 1784, - multi s'au
distins printr'o activitate rodnic prin fapte frumoase fie in
cariera fie pe terenul culturei romnesti, cci toti erau animaV
de cele mai sincere sentimente pentru ridicarea neamului nostru.
Acesti ofiteri grniteri prin buna lectur ce au citit, umblnd
prin deosebite garnizoane a monarhiei austriace de odinioar,
vznd multe oameni, multe cunostinte,
cstigat mari experiente cnd treceau la penzie se inapoiau in
vechea patrie grnitereasa se stabileau in Capita la acestei
granite, sau in satul natal contribuiau, prin bo-
gata experientd, la ridicarea satelor.
*

Un astfel de foarte vrednic dintins ofiter, un caracter de

fier, a fost cpitanul Silvestru Tomi,t) nscut in comuna Mocod,
pe la anul 1821, dintr'o familie trneasc5.
In anul 1833 il aflm ca elev in clasa a a mili-
1) In acte gsim scriindu-se Thomi Thorny.

www.dacoromanica.ro
506

tare 5i premiant, in anul 1834 in a Ill-a in anii 1836-

1839 in clasa a IV-a 5i intotdeauna
In anul 1839, in etate de 17 10 luni, gsirn urmnd
cursurile pedagogiceg de vicarul loan Marian din
anul 18372), care i-a fost profesor, 5i pentru care Torni in toat
viata i-a artat o deosebit recunotin admiratiune.
cunostinte pedagogice mai temeinice, Torni
a fost numit national mai in satul su, pe la 142,3)
apoi adjunct de la militar la anul 1848,
cnd a intrat in serviciul militar al Regimentului grniteresc n-
sudean, ca sublocotenent, inaintnd apoi de cApitan.4)
la
Desfiintndu-se Regimentul de granit dela Nsud, in anul
1851, formndu-se un regiment de infanterie Nr. 50, la
Alba Julia, cu ceilalti ofiteri fu Torni transferat acolo,
in care a in tot tirnpul la trecerea lui la penzie.
In anul 1859 era de clasa I-a 5i in acest an il gsim
ca director-comandant al militare (Militaer-Ober-Erziehungs-
haus) din Kamenitz (Slavonia),5) in care calitate a functionat
la Octombrie 1864.
Este vrednic de arnintit, c pe acele vrernuri grele pentru

valah
al unei
-
neamul nostru, din marele numr de ofiteri austriaci, tocrnai un
fOri protectii 5i foarte bun rornn -a fost numit director
militare austriace - ceeace dovede$te destoinicia
capacitatea acestui cpitan

1) Aceste date sunt scoase din de aur a premiantilor acelei

coale, incepnd in anul 1828 - ce se pstreazA astzi. Se pare c elevii
erau tinuti mai multi ani in clasa a IV-a, ultima ca s repete invtturile,
spre a insui mai bine, de aceea gsirn pe Torni - trecut in cartea
de aur a premianblor anii 1836-1839.
2) Din clasificatia din anul 1839, pstrat la Muzeul nsudean..
3) a fot invttor Mocod, lui Vasile Petri, a distinsului pe-
dagog nsudean de mai El a insistat ca harnicul colar se urnieze
apoi la Nsud mai departe la Praga.
4) Din Astoria nsudene de V. N. Drgan.
sud 1913 p. 53.
5) In .Militaer-Schematismus des oesterr. Kaiserthums . Wien 1859 p.
6) La .Muzeul nsudean. se pstreaz o foarte adres de
felicitare, primit de cpitanul Torni, pe cand era director-comandant al

www.dacoromanica.ro
 507

Este interesant a preocupa pe acest ofiter, ce citea,

ce dorinte avea pentru ridicarea neamului sn, ce ea?
Dup cum vom vedea din schit biografic pe el il
interesa de toate de aceea de cu bun vreme a
adunat multe valoroase crti, cu gndul de a o biblio-
in capitala unde cstigat pri-
mele pi pi-a pus vietii sale frumoase rodnice.
El doria foarte mult ca s citeasc pi tinerii romni, dar pi btrnii,
dup cum rezult din diferite hrtii scrisori rmase dela dnsul,
cari se pstreaz - cu pietate - in biblioteca Muzeului nsudean
(pi in special intr'o scrisoare a lui dela 31 Decembrie 1863 Nr. 8.)
In scrisorite lui, trirnise la dovedeste o mare
grij pi dragoste pentru Biblioteca , infiintat de dnsul

impreun cu Vicarul Grigore Moisil - in memoria Vicarului

fostului profesor loan Marian - pi pentru a servi la ridicarea
cultural a grniterilor.
Inc in anul 1859, pe cnd era director al militare
din Kamenitz, a a trimite crti de valoare pentru biblio-
teca scoalelor din Este interesant scrisoarea lui, dela
30 Octombrie 1859, din Kamenitz ctre Directia scoalelor
nsudene din care extragem urmtoarele:
Am primit cu multumire adresa D-voastr dela 24 a lunei
curente Nr. 655. superioar nsudean, care m'a crescut
mare m'a fcut fericit, o voiu inceta a o uita numai cnd nu
voiu mai tri. Dar numai cu dorinte deserte nu este de ajuns.
Irni amintesc durere trista situatie, cnd in afar de crtile de
nu avea nici o lectur pi ce un corp didactic,
o chiar, - fr crti, Eu mi-am cumprat de
ctiva ani mai multe crti, de cari aveam neaprat nevoe, att
pentru studiile mele particulare, ct pi ca profesor de istorie
geografie la pe cari, ca o mic dovad a recuno-
stintei mele, le voiu onora pcoalei superioare din Nsud, pentru
a pune baza unei biblioteci
Pentru acest CApitanul Tomi roag directia a
militare din Kamenitz, dela elevii si din clasa a IV-a, in anul 1863 - din care
rees c Joint a fost un bun educator, cum se trateze tineretul,
simpatia tot respectul cuvenit.

www.dacoromanica.ro
508

cina pe un din Nsud (Steinbach cu nurnele) fac un

dulap corespunzAtor, pe care el va achita clad va fi gata,
va trimite crtile. Apoi Va rog a exprima respectul
meu intregului corp didactic, al carui membru am avut onoare a
fi eu timp de 8 (1842-1848)1).
Dulapul gata, Torni, prin scrisoarea sa dela Martie
1859 (din Kamenitz) adresat Comisiei administratoare a fondu-
rilor colare, anunt expediarea artilor, notate pe o lista altu-
rat. In scrisoare roag pe Vicarul Moisil s binevoiasc a
primi aceast donatie irevocabil a respecta aceast donatie
bibliotecii a o dedica scopului. Apoi adaug: CM voi tri,
voiu contribui dup putint pentru acestei
Lista contine 66 volume valoare de 133 florini a.
Din aceste volume notam cteva: Handatlas, cu 83 hrti.
Schnell, Die Sachsen in Siebenbrgen. Papiu Istoria
mnilor. Genersich, Geschichte Oesterreichs. Meissner, lulius Cesar.
Diferite documente istorice. Apoi despre Napoleon opere. Kant,
Die Macht des Gemthes, m. a. Vicarul Moisil scrie pe adresa
primit, c crtile trirnise de Cpitanul stint dedicate bibliotecii
colare ce se infiintaz Nsud.
La 12 Noembrie 1860 Torni trimite dou hrti, despre care
se aeze in sala casilzei romne (Reuniunea de lecturl)
din Nsud o alt hart etnograficd a Imperiului austriac pentru
coala superioar.
La 20 Noembrie 1860 se mai primesc 32 volume din
cari notm: Gaspari, Erdbeschreibung, 3 volume. Natur-
geschichte, 5 vol. Das russische Reich. Praktische Anleitung zur
Bienenzucht (in limba german romneasc). Apoi: Die Roma-
nen der oesterreichischen Monarchie. Hronica Romnilor. Baladele
de Marienescu. Calendarul romnesc dela pe anii 1852 1853.

In scrisoarea Cpitanului Torni dela 15 Noembrie 1863 din

Kamenitz, adresat Vicarului Moisil, el cere altele: In
Gazeta (Transilvaniei) va dac nu vei pomeni niciodat
despre donatiile mele - acuma sunt btrn rn'am desbrcat
') Scrisoarea se afl in colectia Torni, la Muzeul nsudean,

www.dacoromanica.ro
de vanitatea tineretelorn. Apoi, din lista carfilor vei vedea
ch nu vin nu ce crfi, insa pentru sermanul nostru unghiu
cartea cea mai poate face ceva Din cele 25 vo-
lume tritnise de asta data notam : Brockhaus Conversationslexikon,
complet 10 volume. Die slavischen Elemente im Romanischen.
Vorbilder der Vaterlandsliebe, des Hochsinnes und der
Thatkraft. Liviu Patavinu. Die Volksschule, anul 18b1. F( aia pentru
minte, inim literaturh, Brasov, anii 1860-1862. Dienstregle-
ment fr die k. k. Infanterie, u. 2 Theil din anul 1807. La aceasta
carte Tomi face urmatoarea observatiune: Dienstreglement-ul
contine uncle morale neresturnabile, cari vor
pentru toate timpurile adevrate morale curate, pe cAnd cele-
norme (regule) de serviciu sunt supuse necesitafilor timpului
a modificari. Apoi eu in convingerea bibliolecile
noastre nu vor dispretui o carte militark ne vom
aminti noi am fost soldati bravi credinciosia. Apoi mai scrie:
Multi colari nu au vazut vr'un ochian (telescop), eu am
cumprat unul (cu preful de 8 florini a.) trimit deodat cu
Mai trimite doria perini pentru altar, una biserica
din alta pentru cea din satul Mocod (natal natal),
adaugAnd : in bisericile am ridicat adeseori rugciuni
incoronate de succesee.
In scrisoarea lui Tomi, dela 31 Decembrie 1863, ctre Vicarul
altele: Acuma la punctul bibliotecii. Eu
Moisil, scrie
din parte-mi
se va inmulti barem
fi socotit, ca s fie de o data
la 500
-
munai
nu

D-Ta lumea de acolo mai bine mine, -

fa cum mai bine - de socoti ca, de nu va contribui
nime mai mult spre inmultirea bibliotecii, gustul de a ceti
prin acelea carfi putine se va cultiva de chi
drumu f-o publica....
Cpitanul insist deci pentru desvoltarea gustului de cetire
de aduna cetitorul mai multe cunostinte temeinice.

adresa ctre Inspectoratul din Districtul

saudului, din Kamenitz dela 15 Septembrie 1864, Cpitanul Torni

www.dacoromanica.ro
510

scrie urmtoarele: Noul an colar a onoratul corp didactic

de acolo, al crui membru am avut onoarea s pi eu, va avea
necesitate de unele crti, pentru a cror procurare nu va fi avnd
mijloace suficiente. Din anul 1860 mi-am format o frumoas
bibliotec, cu care voesc sa mresc Biblioteca Mariana s o
pun in prima linie la dispozitia onoratului corp didactic. le
ca toate ale mele, frumos legate - motivul ca eu numai
aa le espediez acolo este doresc ca Biblioteca
s nu fie o colectie de crti fr valoare. Crti le cuprinse in lista
trimise la adresa onor. Vicar Grigore Moisil, rog a le
primi pentru aceea bibliotec cu acee4 pietate, cu care eu o
cinstesc, eu onorez numele lui cu tot devotarrientul; --
acestui, pentru patria incomparabil Pestalozzi, avem noi
a-i multumi totul. El muri in bratele mele, necunoscut de multi,
cari lui au toate a-i rnultumi, ca cei mai multi din genii,
cari numai dup moarte sunt apreciatic.
Aceast bibliotecd poate fi considerat ca ceva complect,
pentruc se gsesc intr'insa opere istorice, geografice, de
naturale, beletristice pentru domnii nostri chiar mili-
tare...
comunic, c eu, in urma snttii sdruncinate, am
inaintat cererea de demisiune dela directia cu incepere dela
Octombrie voiu comunica apoi ce am mai fac.
In fine nu se publice in ziare despre donatia
cci este slab n'am nici o vanitate de a fi
blicatc Din lista aceasta notarn ateva din cdrtile trimise:
Consulat und Kaiserreich. Griselini, Geschichte des Temescher
Banats. Gibbon, Geschichte des rmischen Weltreichs.
Biblische Alterthumskunde. Oesterreichischer Soldatenfreund 1850
u. 1851 (la care Cpitanul colabora). Brger's Sdmmtliche
Werke. (de Visarion Roman) 1863. Polysu, Romanisch-
deutsches u. deutsch-rorn. Wrterbuch. Galura's, Die Werke Gottes.
Organ" pedagogic (de Ion Popescu) pe 1863. Telemaque. Rousseau,
Emil Ueber die Erziehung. Papst Pius IX. Napoleon III. Die
Geschichte des 46 Infanterie Regiments al fostului I Regiment
de granit rornnesc dela Orlat (Sibiiu). Thiers, Die franzsische
Revolution. SIzakespear's smmtliche dramatische Werke. Chownitz,

www.dacoromanica.ro
Die Geschichte der ungar. Revolution. Die menschlichen Leiden-
schaften. Lessing, dramatische Werke. Smmtliche Werke.
Tausend und Eine Nacht. Spinozza's Werke. Ueber die Selbstaus-
bildung.

La 13 Noembrie 1864 din Alba-lulia a trimis,

la plecarea lui din Kamenitz, o masin electric (in valoare de
40 florini), apoi Schiller's Werke. Der pe anul 1863.
Zschokke, Die Schweiz pi o stampilie pentru a se aplica pe crti
Siblioteca Marianc.
Comunic c a fost mutat dela 12 Noembrie la Alba-lulia
ca comandant al companiei a 23-a, dar ca in cteva zile
piece la Regiment, care se afl in Italia c nu are
norocul s la Nsud. Mai trirnite pi trei tablouri rame
aurite, ca s irnpodobeasc biblioteca pi salut corp di-
dactic cu tot respectul.

Din o alt scrisoare a Cpitanului Torni, din Alba-lulia dela

27 Decembrie 1864, extragern urmtoarele :
Prea onorate Dornnule Vicariu! Dup asteptare am
primit epistola D-Tale din 20 c., dimpreun cu adresa Domnilor
recunosctori de acolo, cu cea mai mare bucurie - la aceasta
din urm voiu rspunde de alt dat de sigur avnd in
cuget de a-mi exprima mele despre Biblioteca Marian
mai pe larg - aceea o voiu face-o in limba german - putn-
du-m esprima mai bine intr'insa dect in cea materna, care o am
invtat mai nuinai din Gazeta Transilvaniei.l) In ortografia
sunt foarte inapoi - pi nu api vrea ca s fiu de tinerilor
far crutare tratat, - limba german mi-a crescut in vine
cugetele - ba pi rugciunile catr Atotputintele imi curg
numai in aceast nu din dispret catr limba matern sau
natiune, ci din necurmatele pi deprinderi in limba
aceasta. Apoi inapoiatam prin aceea interesele nationale sau amicale,
judece orisicine nurnai drept.
1) La care erau foarte multi ofiteri din deosebite garnizoane,
abonati.

www.dacoromanica.ro
512

Cu D-Ta voiu corespunde totdeauna in limba

rugandu-te odat pentru totdeauna a trece peste greselele sintacse
pi ortografe cu amicabila iertare pi a culege numai numai
tel es
Trecnd la epistola D-Tale din urm, culeg cele de rspuns
pi zic Biblioteca Mariana s fie de
acolo - dasclii din principie1) vor intrebuinta dup materiile
opuri mai primitive, cei dela gimnasiu celelalte poate de multeori
din contra - fiestecare dup lipsa pi gustul su. Eu am nutrit
cugetul meu de 1848 a face toate pentru o bibliotec
scolastic. s'a realizat, multmesc lui Dumnezeu ;
ct voiu putea tot spre inmultirea bibliotecei voiu gndi, ce
este o pcoala crti, aceea este un corp profesoral o
bibliotec. In numai principiile obiectelor diverse,
ca le ruinegm bine ne trebue apoi alte compendiuri mai pe
larg. Dar de unde? Bietii profesori sunt ru pltiti - abia pot
tri dup multe amrciuni
pi pi avail, te
o carte folositoare mai bine o pot face amicii.
M'am bucurat foarte auzind c ba pi masina electria,
au sosit sntoase. Mai am la mine unele opuri nelegate pi
apa nu voesc a le trimite, aducandu-mi aminte de lipsele cele
multe de acolo mai cu seam de bani - apoi pomana trebue
s fie pi nu de jumtate, este un proverb de imitat
pi eu m voiu tinea totdeauna de el, pentru aceea nu voiu adea
de greu nici Uil fileriu dup toate trimiterile Am o sete
mare vd de acolo, ca s vad lipsele cele mai
ca apoi oriunde voiu fi, s v pot trimite cnd in cnd ceea
ce voiu putea. De cnd am venit la Alba (lulia) m'am odihnit
restaurat binisor, necazurile pi grijile cele multe le-am
spate, apoi slujba la companie ca cea mai usoar lsat de
Dzeu, mai cu seam la un cApitan... Oberlecmanu vine
1) Scoalele primare.
2) Ignot 1829 in Salva, coala militara in apoi
in Regimentul Reg. 50 Alba-lulia 1868 cnd fu chemat
in armata cu rangul de cpitan. Rzboiul independentii, 1877-78.
Un foarte distins ofiter colonel in 1890. t 1899. A avut 4 toti militari
superiori distin$i (Emanoil, Gheorghe, Nichita Mihail, acesta general, -
comandant al deviziei 16 (Dej). A se vedea: V. Mologna : Monografia familiei

www.dacoromanica.ro
 srbtori acas la Salva... Dela Italia am ptire, c voiu merge
de curnd la regiment, merg mai mare drag, ca s vad
Italia, unde nu am fost niciodat, iti voiu scrie de acolo... Cu
rugare de a saluta in numele meu toti amicii de acolo, deosebi
Dornniei Tale multarnitor pi de pururea oblegat, pi nu-
al D-Tale sincer Torni Capitan.
lntr'o list de arti trirnise la 15 Octombrie 1868 de api-
tanul Torni, acurna trecut pensie, pi un manuscript de
istoria universala (Weltgeschichte) (prescurtare) cum se preda
odinioar la supei (Oberschule) din Nsdud. Dease-
menea gasim un din Nopile Qirpaline sau istoria mar-
tirilor hbertatii (Horia, Clo$ca Cri$an) de I. Drgescu. Acest
autor, pe atanci student universitar a tiparit acest roman istoric
in in Pesta a avut de scop sa redestepte amintirea acelor
martiri in strdnepotii pi a impintena pe ace$tia spre fapte mari
de dernnitate marire nationala. In adevar toti gimna-
romne$ti din Ardeal au cetit acest roman, care a avut o
influenta enoi ma asupra tiueretului pi i-a desvoltat in mai
grad sentimentul national. Cpitanul Tomi a foarte
bine importanta acestei carti, pi a procutat-o pi a timis-o
la Nsud. Dar setea citirii acestui istoric de colari era
apa de mare, de nu s'a putut stnipara pi profesorii pi alti intelec-
au cumprat-o pi se afla in toate casele grniterilor.1)

In anul 1867, pe cnd Capitanul Tomi se gsia pensionar in

iubitul sat, Comitetul fondurilor colastice grnitere0, in
sa dela 20 August 1867 l-a ales, in unanirnitate, de inspector
colar al pcoalei normale primare superioare) pi al
de fetite din Nsud.
N. Ignat, Dej 1928 Romnii ardeleni din vechiul Regat activitatea
pn la rzboiul intregirii Nearnului de I. in Monografia :
vania, Banatul, Crisana, 1918-1928. Bucuresti. Vol. III. 1929.
1) Despre aceast carte 1i autorul ei vom vorbi mai in Arnintirile
mele despre acest romn, care a fost Doctorul Drgescu, pe cari
sper s le public curnd.
alt carte valoroas pentru unele date relative la Regitnentul
de granit dela Nsud, druit de este: Oesterreichisches Militr-
Conversations Lexikon de I. Hirtenfeld Dr. Meynert. Wien 1851.

www.dacoromanica.ro
 Negresit aceasta alegere a fost motivat de experienta pe
care cstigat-o cdpitanul in serviciile sale, in special ca director
al militare din Kamenitz, dar pi ca un fel de omagiu bine
intemeiat. Dar capitanul, care s'a distins printr'o prea mare
destie, n'a primit foarte onorabild functiune.

Stabilindu-se cu locuinta in satul natal, ceeace preo-

cupa acuma era dea o indrumare ct mai pcoalei din
satul su pi s-i asigure o existent
In arhiva de a pcoalei din Mocod unele acte
interesante.
Astfel gsim o din anul 1875, cdtre Senatul scolastic
districtual din Nsud, pe care o reproducem aici.
lnclitului Senat scolastic districtual in Umblnd in
lumea pururea studiind pi meditnd peste starea scoalelor
noastre poporale, am adoptat nescari principii pi dupa am
compus un sistem fundational pentru stabilirea sustinerea unei
scoale comunale.
Sistemul acela bazat in prima linie pe venitul curat a mosiei
mele din Mocod, oferind recolta in tot anul pentru fondurile pcoalei
de aici, prin mine create, mosia aceasta se va numi moartea
mea Mo$ia din Mocod , ins atunci e de lips ca
s imbunttesc mosia aceasta barem prin comasare.
In nzuinta aceasta am inschimbat parcelele mele de sub Nr.
top. 1808 pi 4133 cu prcelele lui Puica inferate (inscrise)
sub Nr. top. 6569 pi 6570, care se hotresc cu alte parcele ale mele.
Puica a ingreunat toat mosia sa, urmare
parcelele sub Nr. 6569 pi 657r , care voesc eu a le
pentru o sum imprumutat fondul de aici, in suma
de 194 a. din nepricepere, numai casa pi grdina
presenteazd o avere peste 300 a. Oamenii nostri ins nu
stiu ca s de hipoteca nurnai suma pi la
intmplare sau 2 corpuri din mosie, ba temndu-se ci
nu vor ct cer, indat mosie ca hipotecd.
Srcia inca de exemplu Puica a
repltit suma cea de 47 a. atunci cnd a

www.dacoromanica.ro
primit suma a doua, neavnd potori (bani) pentru
restabularii a lsat spre dauna lui s mai figureze ca ingreunare.
Eu rog de inclitul Senat scolastic districtual sa mi se
conceada parcelelor mele 1808 4133 cu a lui Puica
a lui a muerii aceluia numita Puica Titiana nscut
(hrtia aci e Nr. 6569 6570, fr ca dupa drisele s
treac ingreunamentul inferat in piotocolul crtilor funduare
Nr. 177 sub litera C. alaturnd totodata decheraciunea
ratiullea) Senatului scolastic de aici contractul de schimb, spre
bun orientare, acea rugare ca declaratiunea Senatului
lastic de aici s se aprobeze incuviinteze o clausul din partea
Senat scolastic districtual, spre care sfrsit aclud timbru
de 50 a.
In fine nu intrelas a aminti c sau in original sau in copia
funduar Nr. 177, la Nr. top. 4401 s'a vart o eroare,
fiindc casa lui a lui nu e de ci de peatr
hipoteca (hrtia e rupta mai mare. Actele acludate m
rog a mi le retrimite, ca s le pot ascerne incolo. Mocod
18 Septembre 1875. Silvestru Thomi, r. capit in pensiune.

La aceasta scrisoare Senatul distr. de confesiune gr. cat.

rspunde Nr. 279 17 Oct. 1875 ca schimb in
interesul din Mocod - se concede, aceea adaugere,
ca intabularea estabularea mentionatelor parcele s'a insrcinat
membrul acestui Senat dl Nestor Ganea transpunndui-se actele,
spre a putea cele de lips in privinta aceastag.
Semnat Presedintele Gr. Moisil, vicar Referintele
Cosma

Un alt act important, relativ la din Mocod este

torah adresat Prea ludatului oficiu vicaial episcopesc in Nsud.
Comuna Mocod n'are pentru sa confesional grdin de
instruire pomrie, leguminrie, etc. corespunzAtoare, din care
cauz dndu-mi-se ocasiune am cumprat o grdin foarte
1) aceste acte se in arhiva primare din Mocod.

www.dacoromanica.ro
 in locul
vis-a-vis dela sf. biserica,
mai corespunzAtor - in centrul cornunei
pret de 300 florini
-
a., solvind
potorii (banii) acestia din al meu. aceasta poate servi
cu timpu
vor
ca - de model -
ramul acesta de instruire
domnii
aplecare
dragoste. aceasta, cuprins Cartea funduarA din
Mocod sub Nr. 72 73. A, I. Nr. top. 146 147, voesc a o
infera (inscrie) imediat pe Mocod, pe
fondul care o sustine - pentru acea am contractul
: Domnul Basiliu Muresianu muerea sa Maria,
liangea, deadreptul nurnele confesionale gr. cat.
Mocod, ca intre irnediat in posesiunea resp. proprietatea
ei, eschizAnd periclul, ca dupa moartea mea sa
gradina aceasta de cearta neamurile mele sau alti
pretendenti necalificati.
raport desprea aceasta cumparare salutarie aclud
contractul respectiv umilita rugare, sa binevoiti asterne
Prea Venerabilului Ordinariat episcopesc Oherla spre aprobare,
dnsul forul acela dela care depinde aprobarea sau repro-
barea tuturor treburilor scolastice, privesc acelea coalele
gr. cat. din diecesa Mocod 26 April 1883. Silvestru
c. r. emerit.
Consistoriul episcopesc cumpararea din banii proprii,
pe seama gr. cat. din Mocod o in pret de 300
a. pentru zelul sacrificial marinimos fata de acea
acest Consistoriu prin aceste esprim recunostinta sa. Gherla
8 Mai 1883. (Nr. 3277). Semnat Szabo, Episcopul gr. cat.
de Gherla.I)

Din se din influenla van

loan in ce priveste cultura pomilor, a legumelor
etc., pe care CApitanul Toni sa o reinvieze in satul
cci ceea ce a Vicarul Marian s'a mentinut
continuat sub a disprut nu se mai
pomeneste de bunele dispozitii de odinioarA.
aceste acte se afl in arhiva primare din Mocod.

www.dacoromanica.ro
 517

Dac8 intelectualii nostri de ast'zi, Romni cu

dare de rnn ar drui scoalelor, bisericilor sau institujiilor cultu-
rale cte o grdin sau un petec de pmnt din satele noastre
pentru de pornrie, sau alte scopuri folositoare,
hi care sau de bine i-ar pe steni
pomria etc. doria de sincer Torni, ce fru-
mos s'ar ridica nostru granijeresc iarsi la ceea ce a fost
odinioar hi acelasi timp ar veni in ajutorul statului, care nu le
poate prididi pe toate!
*

$coala primar din satul lui, astzi ii numele,

du-se > coala Cpitan Silvestru
*

Caracterul ferm al Cpitanului Torni, deosebita dragoste

pentru satul nasterii sale interesul pentru din acest sat
se poate vede din testarnentul fcut la 14 Noembrie 1878,
din care extragern cteva date.
1. Dispune ca inmormntarea lui s se obiceiurile
crestinesti, ct se poate de simplu, nurnai cu un preot inter-
zicnd vorbire funebral, precum pomenele, despre care
zice Dpomenele cu beuturi este un promovator prin-
cipal spre superstijii, - pe cari fericitul Vicar
prin hotrirea sinodal dela 4 Noembrie 1839 le-a desfiinjat, dar
se pare c nurnai aici, in Mocod, s'au reintrodus spre dauna
poporului nostru destul de srac. ar fi
localitate cu garnizoan militar, interzice procesiunea militar.
2. Ca rnostenitor al intregii sale averi, mobile imobile,
nurneste din satul nasterii sale, Mocod, respective fondurile
ei anume: a) Fondul comunale, care exist. b) Fondul
pentru premii Fondul pentru biblioteca d) Un
fond pentru servitorul e) Un fond pentru f) Un
fond pentru gimnastic. g) Un fond pentru stipendii (ajutoare).
3. Proprietatea lui, trecut in Cartea funduar, la Nr. 208,
moartea sa se va nurni: Mopia din Mocod< - se
1) Dup o copie scris in 1. germana, ce se la
nsudeanc.
17

www.dacoromanica.ro
vor aplica stipulatiunile (conditiunile) acele ca la fondul de sti-
pendii stabilite de dnsul la 30 Dec. 1875.
4. Dispozitii relative la intrebuintarea capitalului,
5. depus la banc Aurora din Nsud, cu 60/o sau
6. 7. din hrtiile de stat, efecte...
La punctul 7 mai scrie c drueste surorei sale Veronica,
Criciun, niste hrtii Obligatiuni apoi adaug: rudelor
nu pot lsa nimica (mostenirea) lsmantul meu este nein-
semnat - dar scopul pentru care destinat este mult mai
sfnt dect ca putina avere s o pot micsora prin alte legate.
Eu in viata mea am avut in vedere numai mi-am impus
multe privatiuni (lipsuri), numai numai ca s pot face (indruma)
un organism pe ct posibil de satisfctor am (econo-
misit) crutat pentru acest scop cteva sute de florini acurna
ar fi pcat s fac cteva fundatiuni anume pentru oameni, cari
se numesc numai rudenii cari de nu 5i-an cstigat nici un
merit pentru persoana mea. bun in localitate va
face bine, va folosi rudeniilor mele rudeniile ca toti locui-
satului s se consoleze, c s'a aflat unul din mijlocul care
a jertfit intreaga lui avere - desi neinsemnat - pn la ultimul
creitar pentru acest scopc.
In punctele 8- 11 sunt diferite dispozitii in privinta adminis-
fondurilor de mai sus aminteste, dac vr'un (bilet
de loterie) din diferitele imprumuturi de stat sau particulare, notate
detailat in testament, ar cstiga vr'un premiu, pe mrirea fon-
durilor s se dea Asociatiunei transilvane (Astra) pentru
fiintarea Academiei romne de drept. Cpitanul Torni se interesa
deci de aceast institutie rornneasc, pe care Romnii ardeleni
voiau de pe la inceputul deceniului al din secolul
al XIX-a s o infptuiasc.
In punctul 12 dispune ca hrtile alte scrieri ale
sale s se predee Bibliotecii dela liceul din Nsud.
In punctul 13 dispune cum s se administreze mosia sa
pe care el o numeste Mosia din Mocod.
In punctul 14 dispune ca executor testamentar pe Leon Piciu,
conduatorul de atunci al Crtii funduare din Nasud,

www.dacoromanica.ro
 519

aranjarea definitiv a motenirii, roag ca avegherea fondurilor

amintite s fie facut de Consistorul episcopesc din

Frumoasele idei pi infaptuiri ale Cpitanului Torni pot servi

pi astzi urmailor, ca vrednice de imitat.

Adaus
Un articol de Torni: N'sud 11 Noembrie 1850
Institutul de educatie de aci a fost ridicat in anul 1784 cu ocazia
reorganizrii institutelor militare de educatiune prin Impratul losif II
pi a fost nceput menit pentru copii Regimentului al doilea
la
romnesc. Dela 1828 s'au primit in acest institut pe jumtate pi
copii din Regimentul I romnesc, cea ce avu de urmare, c dra-
gostea de invttur de mai nainte a luat un avnt mai mare.
Rezultatele s'au vzut la eximenele anuale pi inc mai mult la
infiintarea alor trei batalioane din amndou regimentele:
un nsernnat numr dac nu cel mai mare al nou avansatilor
au fost elevi ai acestui institut.
In 1832 a ars institutului militar, din un caz
prevzut, dar in vara acelui an fu iari La 23 Martie 1849
insurgentii unguri au aprins din nou acest institut numai din
sub acest populatia grnitreasc a impus
printr'un proces verbal memorabil, unei comisii alese, s exprime
credinta pi devotamentul pentru casa imperial. Din acel timp pn
la reocuparea terii de armata imperial nu s'a putut recldi localul
institutului militar, dusmanii aveau de s-I distrug
pn in fundament. Astfel ateptau timpuri mai bune. Revolutio-
au mai aprins un sat
pi vatra revolutiei din Nordul Ardealuluic
dumanii, a fost ars de tot,
-
altul; cuibul
cum il numiau
esceptia ctorva cldiri ale statului.
Sate le arse din cuprinsul acestui regiment au fost dup putint
refcute, dar institutul militar pi astzi (Noembrie 1850) ca in
24 Martie a. - hornurile se ca pi ar cere
blstmul asupra criminalilor.
Pentru reedificarea acestui institut nu s'a fcut inc nimic.
Clasele superioare, care erau etajul de jos ale institutului, s'au

www.dacoromanica.ro
520

mutat in locuinta maiorului, rmas intact. Cum se

ins camerile construite pentru familie cu clasele de poate
cel ce a fost De altfel in imprejurdrile actuale nu
se poate zice nimic. cu zile a venit aici dl general
brigadir Cava ler de inspectie, s'a interesat de
chestiile despre tot ce prive$te administratia vizit
biserica greco-unit (Oberschule); dar de
institutului se in deosebi. In fata cldirii arse in care
el a fost crescut, generalul, vdit revoltat, a luat imediat
msurile necesare pentru acoperirea institutuluig.
(Din revista: DOesterreichischer Zeitschrift
f. militr. Interessen. Viena. Nr. 140 1850 pg.

www.dacoromanica.ro
 IVA
REVIST ISTORIC CULTURALA

TABLA CUPRINSULU1
Vol. VI. - Nr. 22-23
1937-1938

(Cifrele latine brosura, cele arabe, pagina)

Buzila XXII 193

Anton 1843 XXIII 483
Teoclor: Istoria comunei Brgo-Bistrita XXIII 469
Martian : Traducere dintr'un volum de caltorii XXII 195
Din Memoriile lui XXII 200
Figuri grniceresti nsaudene XXII 227 XXIII 493
din vremurile trecute XXIII 476
: Noi numiri populare romnesti de . . . XXIII 453
Naghiu : Mruntisuri cultural-istorice nsudene XXII 178
Cronic bibliografica XXII 207
Pavelea S. loan: Zicale poporane istorice XXIII 480
$otropa Virgil: Revolta Districtului nsudean 1755 1762, XXII I XXIII 261
Comemorri grniteresti in XXIII 486
Maiorul Martian XXIII 445
Muzeul grniteresc ndsudean XXII 220 XXIII 489

www.dacoromanica.ro