Sunteți pe pagina 1din 103

STATUL SI DREPTUL. DREPTUL SI MORALA.

STATUL SI
POLITICA
1. STATUL SI DREPTUL
Statul este legat de drept si ambele au aparut deodata si
din aceleasi morive. Satul creeaza dreptul, iar dreptul
limiteaza statul.
Statul si dreptul au doua acceptiuni: una larga si una
restransa. Cea larga face referire la tara, la o suma de
trei elemente(teritoriu, populatie, suveranitate sau putere)
si cea restransa (juridica), ca forma organizata a puterii
politice, adica a puterii poporului.
Kelsen: statul poate fi considerat o ordine juridica, o putere
de comanda cu vointa proprie distincta de a indivizilor.
Datorita caracterului sau istoric se disting ai multe
tipuri de stat: statul feudal, capitalist, socialist. Rezulta
astfel ca statul si dreptul au caracter istoric. Desi structura
si elementele statului au evoluat, esenta a ramas aceeasi,
adica de putere de comanda, idee ilustrata de drept.
Dreptul are doua acceptiuni: obiectiva si subiectva.
Dreptul obiectiv: totalitatea sistematizata a normelor
juridice(Kelsen-pleonasm)
Dreptul subiectiv- posibilitatea unei persoane de a avea
o anumita conduita sau de a acere celorlalte persoane sa
aiba o anumita conduita.
Conform clasificarii lui Ulpian, dreptul se imparte in> drept
public si drept privat.
Dreptul public- ansamblu de norme juridice care
reglementeaza relatiile dintre persoane si stat sau
colectivitati publice in caliattea lor de persoane juridice.
Dreptul privat- norme juridice aplicabile persoanelor
fizice si juridice, precum si raporturilor juridice dintre ele si
se bazeaza pe egalitatea dintre acestea.
Distinctia dintre ramurile de drept nu este absoluta,
existand si ramuri de granita, spre exemplu dreptul
mediului.
Cu toate acestea distinctia dintre dreptul public si dreptul
privat trebuie sa se mentina pentru a se evita tirania in
viata privata si anarhia in viata publica, dar si pentru a nu
se realiza confuzia intre stat si societate. Dreptul public
ocroteste interesul general, iar dreptul privat, interesul
individual.
Ca urmare a suprematiei constitutiei se observa o tendinta
de constitutionalizare a dreptului.

2. DREPTUL SI MORALA
Menirea dreptului constitutional este de a asigura armonia
vietii sociale, astfel ca apar o serie de asemanari intredrept si
morala, ca forma a constiintei sociale.
Unii autori neaga autonomia dreptului de morala pentru ca
dreptul si in partea cea mai tehnica ramane sub semnul
moralei.De altfel se observa ca nu exista nicio diferenta de
scop intre drept si regulile morale.
Cu toate acestea Ripert observa ca diferenta dintre drept si
morala este sanctiunea care trebuie sa insoteasca regula
juridica votata de legiuitor.
Dreptul trebuie sa aiba la baza regulile morale care se
cristalizeaza intr-o societate umana. Dreptul si statul isi au
fundamentul in regulile morale.
Dreptul si morala sunt discipline inrudite si deseori
confundate.Doctrin arata ca dreptul si morala au acelasi scop
si anume asigura convietuirea oamenilor cu toate ca sfera lor
este diferita.
Sfera dreptului reprezinta fostele reguli morale care au fost
dotate cu sanctiune statala.
O deosebire importanta intre drept si morala ramane faptul
ca dreptul este o diciplina stiintifica pe cand morala este un
ideal.Morala urmareste perfectionarea omului, iar dreptul
urmareste mentinerea linistii si ordinii publice, nu intra
in constiinta umana.Regulile morale pot fi laice, religioase,
etice.
Morala este factor de influenta a dreptului, calea in acest
sens reprezentand-o judecatorul, ca legiuitor al ,, cazurilor
particulare. Judecatorul trebuie sa asculte de morala, iar
cand legea ignor morala, acesta trebuie sa o impuna.
Intr-o alta opinie, jurisprudenta bazata pe morala da
judecatorului posibilitatea de apreciere a ,,idealului moral,
dar i fata acestor actiuni si formule imprecise e de observat
ca s-ar duce de rapa legile si codurile. Politica insasi trebuie
sa fie morala.

3. STATUL SI POLITICA
Desi politica este greu de definit si este multifunctionala,
aceasta include probleme care intereseaza statul si modul
de a fi condus pentru ca sfera politicii presupune
pariciparea la solutionarea treburilor statulu si determina
forma, functiile si continutul activitatii acestuia. Forma si
continutul politicii sunt determminate de starea sociala
specifica unui stat. Exigentele politicii se vor gasi in stat si
in drept pentru ca politica castigatoare in alegeri se va
impune in orgaizarea si functionarea statului si in
continutul normelor de drept.

DREPTUL CONSTITUTIONAL SI INSTITUTIA POLITICA.


1.DREPTUL CONSTITUTIONAL
Dreptul constitutional este ramura cea mai importanta a
dreptului pentru ca intr-o opinie reglmeneteaza cele mai
importante valori ale unei societati.
Acesta a aparut mai tarziu decat celelalte ramuri de drept,
in secolul a XVIII-lea, in Italia, la Ferrara, Pavia si la
Bologna.
Prima catedra de drept constitutional a aparut la Paris in
1834.
Prima lucrare de drept constitutional a fost scrisa de
Esmein in 1895.
In Romania prima lucrare a aparut in 1837 la Academia
Mihaileana de la Iasi.
In Romania dreptul constitutional s-a consacrat prin doua
cursuri, al lui Constantin Dissescu-1915 si Constantin
Stere-1903.
Exista o diversitate de opinii privind definirea dreptului
constitutional.
a. Dreptul constitutional e o gena pentru guvernanti
b. Dreptul constitutional este ansamblul regulilor de drept
care determina compoxitia, mecanismele si
competentele puterilor organelor politice superioare ale
statului
c. Dreptul constitutional reprezinta incadrarea juridica a
fenomenelor politice, avand ca scop organizarea in
cadrul statului a coexistentei pasnice a puterii si
libertatii.
d. Dreptul constitutional reprezinta toate regulile care
fixeaza organele centrale ale statului si modul lor de
functionare precum si organele de autonomie locala.
e. Dreptul constitutional reprezinta toate regulile care
intereseaza direct sau indirect exercitiul puterii
suverane in stat.
!! In unele definiti apar elemente de nuanta, cum ar fi:
-respectarea drepturilor si libertatilor cetateanului
- reglementara relatiilor sociale care apar in procesul de
instaurare, mentinre, exercitare a puterii in stat
-aspectul material si formal al dreptului constitutional.

!OPINIA AUTORULUI: Dreptul constitutional- acea ramura de


drept care cuprinde norme juridice ce reglementeaza relatiile
sociale fundamentale care apar in procesul de intaurare,
mentinere si exercitare a puterii in stat.

Dreptul constitutional, ca ramura a sociologiei


Haurioiu si Duguit- dreptul constitutional este o ramura a
sociologiei. Ei pornesc de la istorie civilizatiei, nu vorbesc de
stat, ci de grupuri sociale. Dreptul constitutioal a pornit de la
sociologie, de unde a luat ideea de grup si ce a de solidaritate,
dar si de la psihologie, preluand teoria vointei. Leon Duguit a
refuzat despartirea sociologiei de drept.
Importanta dreptului constitutional
- El stabileste structurile statal-politice
- Organizeaza viata sociala
- Il protejeaza pe individ.
- El determina si fixeaza cadrul de dezvoltare a tutror
celorlalte ramuri de drept, a vietii sociale si statl-politice.

Dreptul constitutional comun


- Expresie dezvoltata odata cu integrarea europeana, fapt
pentru care a fost numit si ,,european
- Din punct de vedere istoric, isi are originea in ,,ius
commune, care isi are originea in dreptul roman si in cel
canonic. Se regaseste in gandirea Evului de Mijloc
- Ius commune a coexistat alaturi de ius proprium fiecarei
ordini juridice.
- Importanta dreptului comunitar este minora in privinta
dreptului pozitiv deoarece este un drept supletiv
susceptibil de a da solutii cutumiare pentru a transa
eventualele lacune ale legii.
- Influenta sa s-a produs a nivel universitar pentru ca
permite realizarea unui mod comun de gandire, iar in acest
sens s-a afirmat ca datorita contributiei juristilor din toate
statele europene dreptul roman a devenit un vocabular
comun tuturor.
- Stiinta juridica europeana a cuoscut apogeul in timpul
scolii dreptului natural, care a ajutat la intelegerea unor
concepte precum cel de stat-natiune, apoi s-a observat o
tendinta de nationalizare a dreptului si a ideologiei
nationale.
- Toate acestea duc la formarea unei traditii constitutionale
comune si la un patrioniu constitutional comun la nivelul
statelor europene, care rezulta din jurisprudenta curtilor
europene de la Strasbourg si Luxemburg
- Distinctia dintre dreptul constitutional comun
european si dreptul constitutional se rezuma la faptul
ca : dreptul constitutional comun european trimite la
ideea de patrimoniu, convergenta intre ramurile de drept
constitutional ale statelor europene, iar dreptul
constitutional reprezinta ansamblul deciziilor
fundamentale care stau la baza identitatii constitutiilor
care structureaza si configureaza regimul politic si social al
unui stat.
- Denumirea de ,,drept constitutional comun
european a fost formulata pentru prima data de Peter
Haberle care arata ca nu exista un drept constitutinal
comun european pentru ca Europa asa cum este, nu este
inca un stat constiyutional., dar exista un ansamblu de
principii constitutionale.
- in doctrina e examinta si notiona de ,,constitutionalism
1. intr-o opinie, constitutionalismul desemneaza
doctrina acare priveste legitimitatea actiunilor
guvernantilor, fiind specific valorilor filosofice ale
fiecarui stat
- constitutionalismul presupune in continutul sau:
-exercitarea puterii in limitele legii
-exercitarea legii cu respecatrea individului si a
drepturilor ctatenesti
-puterile executive si judiciare trebuie atribuite
institutiilor politice astfel incat sa se evite abuzul
-legisativul si guvernul sa ramana in functie atat timp
cat au vointa electoratului si aceasta se mentine.

2.intr-o alta opinie, constitutionalismul a aparut in


epoca luminilor si a urmarit inlocuirea cutumelor,
deseori vagi si imprcise cu constitutii scrise,
concepute ca fiind limite i fata absolutismului si a
despotismului puterilor monarhice.

In concluzie, constitutionalismul sugereaza limitele


puterii, separatia puterilor si respnsabilitatea
guvernamentala.

- S-a aratat insa ca si constitutionalismul are limitele sale,


aparand foarte clar faptul ca regulile constitutionale ar fi
ceva si practica politica altceva, acestea fiind diferite si
mergand rar in sensul limitarii puterii guvernantilor.

2. LOCUL DREPTULUI CONSTITUTIONAL IN SISTEMUL


DE DREPT
In doctrina s-a aratat ca exista anumite elemente prin
care se poate stabili locul dreptului constitutional in
sistemul de drept.
Astfel:
a. Dreptul cnstitutional este ramura principala a
sistemului de drept romanesc deoarece contine
norme cu valoare de principii pentru toateramurile de
drept.Dreptul constitutional reprezinta astfel baza
juridica principala a celorlalte ramuri de drept.
b. Dreptul constitutional este ramura conducatoare a
sistemului de drept romanesc intrucat fiind baza
juridica si continand principiile celorlalte ramuri de
drept, este necesar ca celelalte norme, care formeaza
celelalte ramuri de drept,sa fie in concordanta cu
normele dreptului constitutional. Atfel orice modificari
aparute in dreptul constitutional atrag dupa sine
modificari in celelalte ramuri de drept.
Locu dreptului constitutional in sistemul de drept este
stabilit in functie de importanta relatiilor pe care
acesta le reglmenteaza. Asadar, dreptul
constitutional reglmeneteaza cele mai
importante si relatiile fundamentale care apar in
procesul de instaurare, mentinre si exercitare a
puterii in stat. Din importanta relatiilor sociale rezulta
valoarea deosebita a formlor juridice prin care vointa
guvernatilor devine drept. Ambele aspecte
fundamenteaza loul dreptului constitutional in
sistemul de drept, ca principala ramura de drept
De aici rezulta si regula conformitatii conform
careia orice modificare adusa in constitutioe atrage
dupa sine modificarea obligatorie a normelor
corespunzatoare din celelalte ramuri de drept, in mod
nemijlocit sau mijlocit.
3.INSTITUTIA POLITICA
Notiunea de institutie politica este relativ clara.
Insitutiile politce sunt lucruri stabilite de cei care sunt in
domeniul vietii politice, notiune care orieteaza spre scena
ploitica, ce are ca obiect stiinta si cunoasterea fenomnelor
politice.
Pentru a intelege sensul notiunii de institutie politica trebuie
sa pornim de la institutia de drept. Institutia de drept are ai
multe acceptiuni si sensuri.
In sens restrans, institutia de drept reprezinta un obiect de
norme juridice reunite, cu obiect de reglementare comun.
Institutiile politice reprezinta o parte a institutiilor de drept..
Institutia politica in sens restrans, este o institutie de drept. In
sens larg, institutiile politice cuprind sensul restrans al
acestora, dar si viata si aplicare normelor juridice.
Exemple de institutii politice sunt presedintele Romaniei,
Guvernul, parlamentul, primul-ministru.
Privind raportul dintre dreptul constitutional si institutiile
politice, desi aparent nu ar fi separate, intre ele exista o
stransa legatura dar si o serie de deosebiri.
Totalitaea institutiilor politice se apropie ca semificatie de
notiunea de regim politic. Studiul simultan al dreptului
constitutional si instituiilor ploitice ajuta la desprinderea
sensului dreptului constitutonal.

RAPORTURILE JURIDICE DE DREPT CONSTITUTIONAL.


SUBIECTELE ACESTORA
1. RAPORTURILE DE DREPT CONSTITUTIONAL.
Obiectul de reglementare al normelor care formeaza dreptul
constitutional i reprezinta acele relatii sociale care apar in
procesul de instaurare, mentinere, exercitare a puterii in stat,
fiind numite raporturi juridice de drept constitutional.

Dificultatile in identificarea continutului obiectului de


reglementare al dreptului constituional sunt:
a. Care sunt relatiile sociale reglementate prin
norme de drept constitutionl
b. Intelegerea diferita a notiunilor de
instaurare, mentnere, exercitare a puterii in stat
c. Problema daca toate relatiile sociale
reglementate de cnstitutie sunt raporturi
de drept constitutional.

Prima dificultate:
Exista mai multe opinii
-obiectul de reglementare il reprzinta raporturile fundamentale
legate de structura social-economica si organizarea si
functionarea statului
-obiectul de reglemetare il constituie relatiile sociale care se
nasc in procesul de organizare si exerciare a puterii de stat
-relatiile sociale care se nasc in procesul instaurarii si exerctarii
puterii de stat, considerate a fi esentiale pentru a mentine
puterea in stat.
! OPINIA AUTORULUI
Raporturile juridice de drep constitutional sunt acele relatii
sociale care apar in procesul de instaurare, mentinere si
exercitare a puterii in stat, iar normle care reglementeaza
aceste relatii formeaza dreptul constitutional.
A doua dificultate:
Puterea politica trebuie instaurata, iar cei care au
instaurat-o au interesul sa o mentina si sa o exercite. Astfel, in
procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii in stat
aparo seri de relatii sociale de cea mai mare importanta , care
sunt reglementate de normele de drept constitutional. Aceasta
expresie este mult mai corespunzatoare decat cele de
,,exercitare a puterii, sau de ,, organizare si exercitare
a puterii

A treia dificultate:
Exista opinia conform careia prin constitutie s-ar
reglementa alaturi de relatiile specifice de drept constitutional
si alte relatii de drept civil, administrativ, penal. Asdar, nu toate
relatiile sociale din constitutie ar fi de drept constitutional, ci
specifice ramurilor de drept al carui obiect de reglmentare il
formeaza.
O alta opinie, impartasita si de autor presupune ca prin
constitutie se reglementeaza o serie de relatii sociale diferite
care au ca efect dobandirea de catre acestea a calitatii de
raporturi de drept constitutional.
! IN OPINIA AUTORULUI: toate relatiile sociale
reglementate in constitutie sunt raporturi juridice de drept
constitutional. Ca argumnete se regasesc urmatoarele: prin
constitutie nu sunt reglementate relatii sociale ci aceasta
consfinteste esenta statului, bazele acestuia(economica si
sociala) .Relatiile sociale reglmentate prives astfel fenomene
soaciale, care stau la temelia puterii in stat si ca atare ele nu
pot fi reglementate decat de constitutie si de dreptul
constitutional.

Un alt mod de a adefini obiectul dreptului constitutional:


-relatiile sociale de drept constitutional s-ar clasifica in
relatii cu dubla natura juridica si relatii specifice acestei ramuri
de drept. Au in comu faptul ca se nasc in procesul de instaurare,
mentinere si exercitare a puterii in stat. Rezulta ca sunt obiect
de reglementare al dreptului constitutional acele relatii care se
nasc in proceul de instaurare mentinere si exercitare a puterii in
stat, care privesc bazele puterii- economica si sociala- si bazele
organizarii puterii in stat( teritoriul si populatia). Sunt relatii de
drept constitutional si cele de exercitare a puterii in stat.
Astfel, in procesul de intaurare, mentinere, exercitare a
puterii in stat apar o serie de relatii sociale care privesc bazele
puterii i stat si bazele organizarii puterii in stat.
Bazele puterii in stat sunt elementele exterioare care
genereaza si determina puterea in stat si continutul sau.
Bazele organizarii puterii in stat sunt elemente exterioare
statului care doar conditioneaza organizarea puterii in stat .
In privinta teritoriului, dreptul constitutional cuprinde o
serie de reguli care reglmenteaza relatiile sociale privind
structura de stat si organizarea administrativ-teritoriala.
In privinta populatiei, dreptul constitutional cuprinde reguli
referitoare la relatiile sociale cu privire la cetatenie si la
drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale.

2.SUBIECTELE RAPORTURILOR JURIDICE DE DREPT


CONSTITUTIONAL
Subiectele raporturilor juridice de drept constitutional sunt
oamenii. Mai pot fi subiecte de drept constitutional si grupurile
organizate ale oamenilor, cu conditia ca statul sa le recunoasca
aceasta calitate.
Intr-o opinie, sbiectivul nu face parte din subiectele de
drept, individul fiind numai un ,,joc de oglinzi.

Trasaturile subiectelor de drept constitutional:


-unul dintre subiect sa fie mereu detinatorul puterii
politice, puterii de stat sau parlamentul
-subiectele actioneaza in mod necesar in raporturile
juridice care apar in procesul de istaurare, mentinere si
exercitare a puterii in stat.

Subiecte de drept constitutional, ca forma organizata a


oamenilor sunt: poporul, statul, autoritatile si institutiile publice,
partidele si alte formatiuni politice si unitatile administativ-
teriroriale si decupajele electorale.
Subiectele ca oameni luati individual sunt cetatenii, strainii
si apatrizii.

POPORUL:
- O opinie contesta calitatea de subiect de drept
constitutional a poporului. Opinie argumentat prin faptul
ca in numele poporului actioneaza anumite organizatii.
Astfel nu poporu apare ca subiect de drept, el neavand
organizare distincta de stat, ci doar cetatenii care sunt
organizati in circumscriptii electorale, care in totalitatea lor
se identifica cu poporul.
- In alte opinii se sustine a poporul este subiect de drpet
constitutional.
OPINIA AUTORULUI Poporul este subiect al raporturilor
juridice de drept constitutional. Astfel, poprul detine
suveranitatea, in conditiile art.2 din Constitutie, conditii in
care el intervine in procesul de instaurare, mentinere si
exercitare a puterii in stat.

STATUL:
Apare ca subiect de drept prin organele sale.
AUTORITATIE SI INSTITUTIILE PUBLICE:
-autoritatile legiuitoare sunt intotdeauna subiecte ale
raporturilor de drept constitutional
-celelalte autoritati sunt subiecte ale raporturilor de drept
constitutional doar daca indeplinesc trasaturile pentru a fi
astfel de subiecte.
PARTIDELE SI FORMATIUNILE POLITICE:
- Sunt subiecte ca forme organizate prin care cetatenii pot
participa la guvernare, astfel ele apar si in raporturile care
privesc procesul de instaurare, mntinere siexercitare a
puterii in stat.
UNITATILE ADMINISTRATIV-TERIRORIALE
- Exista opinii diferite:
a. Aceste unitati sunt parti ale teritriului statului si sunt
subiecte de drept constitutional cu ocazia organizarii
administrativ-teriroriale a statului
b. Nu pot fi subiecte de drept constituional pentru ca legea
nu le atribuie aceasta calitate.
c. OPINIA AUTORULUI UAT-urile pot fi subiecte de drept
constitutional daca sunt intelese ca grupuri de oameni
care ppuleaza o anumita portiune din teritoriul statului.
! UAT-urile sunt subiecte de drept constitutional daca
sunt intelese ca grupuri de oameni care populeaza un
anumit teritoriu statal, denumit UAT, cu conditia ca
legea sa le rcunoasca anumite drepturi si obligatii i
cadrul unor raporturi de drept constitutional.

DECUPAJELE ELECTORALE(circumscriptile electorale si


colegiile electorale)
-intr-o opinie s-a considerat ca circumscriptiile electorale
sunt subiecte ale raportului constitutional.
--Opinia autoruluicircumscriptiile electorale sunt
subiecte de drept constitutional.
Specificul de subiect de drept constitutional al decupajelor
electorale consta in faptul ca el exista doar temprar, pe
perioada alegerilor doar daca prin lege un uat a fost declarata
decupaj electoral, in care este organizata si functioneaza o
structura electorala a decupajului electoral, careia i-au fost
stabilite drepturi si obligatii specifice si diferite fata de cele ale
conducerii unei uat.
Sunt considerate circuscriptii electorale, asadar subiecte
de drept constitutional toate judetele tarii si municipiul
Bucuresti, precum si circumscriptia electorala nr.43 pentru
romanii din strainatate.
Colegiile electorale pentru care in Romania lega nu
prevede organizarea si functionarea unor structuri electoarle
proprii, nu sunt subiecte de drept constitutional.

CETATENII CA PERSOANE FIZICE- pt realizarea drepturilor si


asumarea obligatiilor, CA PERSOANE INVESTITE- cu anumite
demnitati si functii publice in raporturile de reprezentare,
ORGANIZATI in decupaje electorale.

CETATENII UNUI STAT, CETATENII STRAINI, APATRIZII in rap


juridice referitoare la cetatenie, la dretul de azil

NORMELE DEDREPT CONSTITUTIONAL.IZVOARELE


FORMALE ALE DREPTTULUI CONSTITUTIONAL

1.NORMELE DE DREPT CONSTITUTIONAL

Constitutia nu se identifica cu dreptul constitutional, ea e


doar izvorul dreptului constitutional. In afara de constitutie,
dreptul constituional mai cuprinde si norme stabilite de alteacte
legislative.
Autorul nu este de acord cu teoria bivalentei dreptului
constitutional- cf e d. constituional cprinde si alte ramuri de
drept.
Autorul nu este de acord cu existenta mai multor drepturi
constitutionale.
Autorul nu e de acord nici cu faptul ca dreptul
constitutional ar cuprinde norme juridice cu caracter de
consacrare, iar prin consecinta nu ar avea structura logico-
juridica a oricarei norme pentru ca i-ar lipsi sanctiunea.
N.j. de dr. constitutional au doua structuri: logico-juridica si
tehnico-legislativa.
Structura tehnico-legislativa e identica cu cea a oricarei
alte norme juridice.
Structura logico-juridica este aceeasi ca in cazul oricarei
alte norme de drept, dar cunoaste un specific, acela ca
sanctiunea nu este la fel de evidenta ca in cazul altor norme
juridice, spre exemplu cele penale. Nu inseamna ca nu are
sanctiune, ci doar ca sanctiunea normei juridice de drept
constitutional are un anumit specific.
Se disting astfel trasaturile specifice sanctiunii normei
juridice de drept constitutional, care ar putea fi:
-existenta unei singure sanctiuni pentru mai multe
asemenea norme
-caracterul specific al lor
-necesitatea raportarii lor uneori la intregul sistem de drept

Dupa modul de aplicare, dreptul constitutional se clasifica


in: cu aplicabilitate mijlocita (de emiterea legii) si cu
aplicabilitate nemijlocita(principiul egalitatii)

2. IZVOARELE FORMALE ALE DREPTULUI


Izvoarele formale ale dreptului sunt moduri de exprimare a
normelor juridice care sunt determinate de modul de edictare,
adoptare sau sanctioare a lor de catre stat.
Acestea sut identifiate in functie de organul emitent si
continutul normativ.Pentru definirea notiunii trebuie sa se tina
cont de geul proxim si de diferenta specifica.
OBICEIUL este izvor formal de drept deoarece se considera ca
de multe ori constitutiile sunt o opera a unor teoreticieni . Nu
trebuie confundat obiceiul-cutuma-cu constitutioa cutumiara
deoarece poate exista obicei contra legem.
S-a pus problema daca un obicei poate abroga o lege si s-a
ajuns la concluzia ca nu se poate. Ca argumente se mentineaza
umatoarele:aproape toate statele au constitutii rigide , adoptate
conform unor proceduri speciale, iar o lege nu poate inceta sa
fie in vigoare prin neaplicare.
In doctrina cutumele sut clasificate in:
- supletive- inlocuiesc constitutiile scrise
- interpretative-interpreteaza constitutiile scrise
-modificative-
Problema care apare implica judeatorul deoarece acesta
trebuie sa recunoasca ce conditii trebuie sa indeplineasca
fiecare tip de cutuma in parte. Astfel, rolul judecatorului este
determinant.
Cutuma constitutionala este laudata datorita supletei , a
oportunitatii si actualitatii sale, a odului sau de adaptare
imediata la relatiile sociale.
In prezent obiceiul poate fi considerat izvor formal de drept si
de drept constitutional, cf. art 44 Constitutie.
O alta problema este cea daca practica constitutionala este
sau nu izvor de drept constitutiona si s-a ajuns la concluzia ca
pracica de drept este izvor de drept in masura in care reflecta
dreptul asa cum este.
HOTARARILE DE GUVERN nu sunt izvoar formale ale dreptului
constitutional datorita menirii si pozitiei guvernului in sistemul
statal de a organiza exercitarea legii si executa legea.
REGULAMENTELE CAMERELOR parlamentului sut izvoare
formale de drept constitutional.
Sunt izvoare fomale ale dreptului constitutional:
- Constitutia-mereu izvor de dre. constitutional
- Legile de revizuire a constitutiei- mereu izv. De dr.
constitutional
- Legea ca act juridic al parlamentului- este izvor de drept
constitutional indiferent daca este organica sau ordinara
- Regulamentele camerelor si ordonantele de guvern
- Instrumentele internationale(tratatele internationale)- daca
indeplinesc conditia de a fi instrument international(licit,
ratifica, aplicabilitate directa) si pe cele de a fi izvor de
drept.
Aplicabilitatea directa are un rol deosebit deoarece
priveste masura in care un instrumnt international este
cuprins intr-o ordine juridica nationala.

OPINIA AUTORULUI! Toate instrumenetele nationale care


indeplinesc conditiile costitutionale, indiferent din ce
categorie fac parte, sunt izvoare formale de drept, da si de
drept constitutional.
Aceasta opinie este sustinuta prin doua argumente:
1. Aplicarea articolului 11 din constitutie doar tratatelor
ratificate ar duce la un rezultat absurd, conform caruia
unele tratate internatioanale ar fi direct aplicabile, altele
nu.
2. Al doilea argument se refera la articolul 46 lit. B din
constitutie care nu face dferenta intre controlul
constitutionalitatii tratatelor sau acordurilor
internationale realizat de Constitutie.
Instrumentele internationale sunt izvoare formale de
drept in aceleasi conditii si cu aceleasi efecte ca si actul
normativ prin care instrumentul international este
ratificat.
In viitor se preconizeaza noi izvoare formale ale
dreptului constitutional: conventiile colective de munca si
deciziile de interpretare care au fost adoptate de Curtea
constitutionala.

DECIZIILE CCR sunt izvoare formale de drept


constitutional dearece acestea sunt general obligatorii si
au putere numai pentru viitor.

TEORIA CONSTITUTIEI
NOTIUNEA DE CONSTITUTIE, FUNCTIILE SI
INTERPRETAREA CONSTITUTIEI
1. NOTIUNEA DE CONSTITUTIE
A.
In toate sistemele constitutionale exista o lege
fundamentala care sta la baza organizarii si functionarii
statului.Adoptarea ei este o realitate politico-statala ce excede
juridicului.
Valoarea, continutul si semnificatiile costitutiei au fost
exprimate in primele acte cu caracter constitutional, de
exemplu Declaratia franceza a drepturilor omului si cetateanului
sin 1789.
Constitutia este astfel asezamantul politic si juridic
fundamental care, reflctand cuceririle oamenilor, statorniceste
cucerirea puterii de stat, noile structuri sociale, economice si
politice precum si drepturile si indatoririle cetatenilor.
Terminologoc, cuvantul ,,constitutie, este o inventie a
secolului al XVIII-lea si a dobandit aceasta acceptiune ca urmare
a exprientei americane in elaborarea constitutiei.
Acest cuvant nu are nicio legatura cu latinescul
,,constitution principis, ci doar una de forma, in opiniile lui
Gaius constitutia princiara fiind ceea ce hotaraste imparatul
prin decret, edict sau epistola.
Constitutiile mai sunt denumite si in alte forme, cum ar
fi: ,,lege fundamentala, impusa din secolul XVI, utilizat in
prezent in Germania, sau regulament de guvernare, varianta
utilizata in Suedia.
Intelesul antic al cuvantului constitutie este foarte apropiat
de cel di prezent, constitutia fiind ,,o metafora ce indica
structura unui organism.
Platon e primul care fac referire la constitutie, in ,,Politica,
spune ca aceasta este amatoare de onoruri si trebuie numita
timocratie.
Aristotel face prima referire din istorie la constitutie, fara a
se apropia de continutul actual al notiunii de constitutie. El face
referire la trei tipuri de constitutii pure si anume: regalitatea,
aristocratia, republica, ce degenereaza in tiranie, oligarhie si
demagogie.
In perioada lui Cromwell se redactau ca acte de nivel
constitutional si pactele sau instrumentele, din acest motiv in
Anglia si Suedia legile fundamentale se numesc instrumente de
guvernare.
Rousseau nu intrebuinteaza termenul de ,,constitutie in
,,Contractul social.
Teoreticienii revolutiei franceze prin ,,constitutie
desemnau legile pentru organizarea statului si pentru
proclamarea drepturilor individului.
Prima lege fundamentala denumita ,,constitutie a fost cea
americana din 1787.
In tara noastra cuvantul ,,constitutie a fost utilizat pentru
prima data in ,,Asezamantul lui Constantin Mavrocordat din
1741.
Intr-o opinie, legea fundamentala este efectul unei
,,inginerii constitutionale.
Unele organizatii internationale prin constituie isi
desemneaza statutele.
Din punct de vedere istoric, continutul constitutiei avea
scopul de a limita puterile guvernantilor, conceptie completata
cu necesitatea sistematizarii normelor sale intr-o lege cu
eficienta juridica superioara.
In prezent exista opinia conform careia esenta constitutiei
este pe langa organizarea politica a statului si garantarea
drepturilor cetatenilor.

O problema aparuta in doctrina este daca constitutia este


produsul spontan al naturii sau o creatie voluntara, in acest
sens fiind emise doua teorii: teoria traditionalista si teoria
voluntarista.
Conform teoriei traditionaliste, de origine engleza,
constitutia exprima echilibrul raporturilor politic si sociale dintr-
o societate data, fara a fi necesar ca acest echilibru sa fie
inscris intr-un document scris.
Conform teoriei voluntariste, de origine americana si
franceza, constitutia este privita ca un document scris si
obligatoriu.
Pentru definirea constitutiei este necesara o analiza a
tuturr definitiilor date de-a lungul timpului acestei notiuni s
astfel se disting doua categorii de definitii:
- Definitii care contin referiri la organizarea si functionarea
statului, la suveranitate, la puterile statului si drepturile
cetatenilor.
- Definitii care urmaresc sensul material si formal

Din prima categorie, constitutiia e definita ca fiind:


- Organizarea forei de guvernare pe care poporul suveran si-
o da.
- Actul juridic normativ care cuprinde normele care au ca
obiect reglementarea, institutionalizarea si exercitarea
puterii
- Legea fundamentala care stabileste pricipiile legislatiei si
reglementeaza cele mai importante relatii sociale, cele
care se nasc in procesul de instaurare, metinere si
exercitare a puterii in stat.
Din a doua categorie:
- In sens aterial prin constitutie se intelege ansamblul
regulilor care reglementeaza organizarea si functionara
statului, raporturile dintre puterile publice si dintre acestia
si cetateni.
- In sens formal, constitutia reprezinta actul legislativ,
emanatie a unei proveduri speciale.
De aici rezulta si trasaturile constitutiei:
-caracterul de lege
-caracterul de lege fundamentala
-priveste puterea de stat
-reglementeaza relatiile sociale fundamentale pentru
instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii in stat
-forta juridica suprema(regula conformitatii)
-forma sistematica
-stabilitatea
-necesitatea unor proceduri specifice pentru adoptae si
modificare

Constitutia a fost definita ca reglementand relatiile sociale


fundamentale care se nasc in procesul de instaurare si
exercitare a puterii de stat, esentiale pentru mentinerea puterii
de stat.

Concluzionand,
CONSTITUTIA- legea fundamentala a unei colectivitati umane
organizate statal, care contine u ansamblu sistematizat de
norme, cu forta juridica suprema, adoptate, modificate si
completate potrivit unor proceduri specifice, cu stabilitate, care
reglementeaza relatiile sociale fundamentale care apar in
procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii in stat.

2. APARITIA CONSTTUTIEI
A.Momentul si cauzele aparitiei constitutiei
Momentul aparitiei constitutiei scrise nu este acelasi cu cel
al constitutiei cutumiare, desi au aceeasi cauza de aparitie si
anume lupta burgheziei pntru cucerirea puterii.Constitutia
apare din dorinta burgheziei de a-si proteja puterea in stat,
instaurata prin reguli cu forta juridica suprema asupra tuturor
actelor normative adoptate anterior.
Prima constitutie scrisa din lume a fost cea americana
federativa din 1787.
In Europa prima constitutie scrisa a fost cea franceza din
1789. Anterior acesteia au existat si altele, si anume cea
suedeza din 1720, cea poloneza din 1791. Criteriul care a
influentat alegerea constitutiei franceze a fost influenta pe care
a avut-o aceasta asupra altor constitutii din alte state precum
Suedia 1809, Norvegia-1814, Olanda 1815.

Contextul istoric al adoptarii constitutiei:


5 mai 1789- Ludovic al XVI-lea convoaca cele 3 stari
geerale
12 iunie 1789-regele a schimbat miistri, fapt considerat o
adevarata locitura de stat a conservatorilor
Iunie 1789- Adunarea Constituanta a inceput dezbaterea
proiectului de constitutie pe care l-au adoptat pe 3 septembri
1791.
Concluzionand, cauzele aparitiei constitutiei constau in
dorinta burgheziei de ingradire a aputerii absolute monarhice si
de a ajunge la putere, prin sistematizarea regulilor
constitutionale annterioare.
Acest proces a debutat cu aparitia micii burghezii i Sudul
Europei in secolele X-XI, in Anglia secolului al XVIII-lea, moment
c coincide cu aparitia primului act cu aracter constitutional
britanic, Magna Charta. Si apoi aparitita marii burghezii in restul
Europei si in America in secolele XVII- XVIII.

CONSTITUTIA CUTUMIARA MIXTA SI CONSTITUTIA


CUTUMIARA SCRISA
Normele constitutionale pot fi sistematizate intr-un act
scris sau in mai multe acte scrie, la care uneori se adauga si
reguli cutumiare sau se materializeaza doar in cutume.
In prezent nu exista constitutie cutumiara pura, ci doar
constitutii mixte(compuse din reguli constitutionale cutumiare si
reguli constitutioale scrise), dar pentru respecftarea traditiei, s-
a pastrat deumirea de ,,cutumiara. Chiar si in statele care au
constituii scrise exista reguli cutumiare, de exemplu controlul
constitutional din SUA care este executat pe baza regulilor de
case-law.

CONSTITUTIA CUTUMIARA MIXTA


Constitutia cutumiara mixta este rezultatul experientei
practicii si traditiilor in domeniul relatiilor sociale fundamentale.
Exemple sunt constitutiile din Marea Britanie, Israel, Australia,
Noua ZEeelanda.
a. In Marea Britanie constitutia este mixta.
Este compusa din trei parti(izvoare): regulile
constitutionale scrise(statute law), regulile cutumiare
constitutionale, si regulile constitutionale de common-
low.
Regulile constitutionale de comon-low se gasesc in
bogata jurisprudenta a instantelor britanie.
Regulile constitutioale cutumiare sunt maxime scrise din
domeniul constitutional

In afara celor trei mari parti constitutia britanica mai


cuprinde: coduri, memomrandumuri, note si alte
documente scrise adoptate de guvern si care nu au
regimul unei legi, dar sunt greu de enumerat aceste
acte.
CONSTITUTIA SCRISA
Constitutia scrisa apare ca o ractie impotriv
cutumei(obiceiului), considerandu-se ca in scris se
exprima vointa de a lupta contra riscurilor uitarii.
Cutuma era considerata incerta, incompleta, greu de
dovedit, intinderea si numarul cutumelor fiind i continua
miscare.Cutumele nu erau limite redutabile pentru
puterea constituita. Burghezia dorea reguli scrise, clare,
fara incertitudini permanente si intangibile, superioare
guverantilor.
Constitutiile scrise reprezinta un singur documet sau
mai multe si se definesc prin denumirea lor. Confrm
doctrinei franceze, doar aceste constitutii ar putea fi
definite in sens material si in sens formal.
Constitutia Frantei era formata in mai multe
documenet scrise reunite in ,,Blocul de
constitutionalitate.
Ideea de bloc de constitutionliate se regaeste si in
Italia, dar si in Spania.
Constitutia Italiei se prezinta sub forma unui singur
document scris dar cu toate acetea articolul 138 fac
referire la posibilitatea de revizuire a constitutiei prin
legi constitutionale si ,alte legi constitutionale.
In Spania decretele referitoare la aplicarea statutelor
regiunilor autonome si izvoarele formale clasice ale
dreptului cnstitutional fac parte din Blocul de
constitutionalitate spaniol.
Pentru a justifica aparitia constitutiei scrise au existat
mai multe teorii burgheze si anume: teoria domniei legii
si teoria contractului social.

Teoria domniei legi:


-de origine engleza, dezvoltata in secolul XVIII
-sustine ca egula de drept trebuie sa fie respectata
cat timp nu a fost modifiata sau abrogata.
- presupune trei idei: guernantii nu au putere
arbitarar pentru ca aceasta deriva din lege, regulile de
drept se aplica atat indivizilor, cat si statului, toate
rgulile de drept formeaza sistemul constitutional fara a fi
una superioara celeilalte.
Aplicarea teoriei a avut efecte diferite. In Anglia nu se
diferentiau normele juridice dupa forta lor juridica, ceea
ce a dus la lipsa controlului de constitutionalitate, in
Franta s-a facut o dferentiere intre legile constitutioale si
celelalte legi, ceea ce a dus la aparitia controlului de
constitutionaltate.

Teoria contractului social:


-este apropata de teoria drepturilor naturale
-cuprinde drepturle cetatenilor
-principalul scop al contractului social era statul, care
trebuia sa respecte drepturile cetatenilor.
Pentru a fi eficiente si pentru a ajuta burghezia in
lupta pentru cucerirea puterii, aceste teorii trebuiau sa
fie cuprinse intr-un act scris care a aiba forta juridica
suprema, asadar o lege fundamentala. Acest documnt
trebuia sa indeplinesca trasaturile unei legi
fundamentale pentru ca doar asa putea ajuta burghezia
sa-si atinga scopul de mentinere si exercitare a puterii
deja instaurate.

ADOPTAREA SI MODIFICAREA CONSTITUTIEI.


SUSPENDAREA EFECTELOR CONSTITUTIEI SI
ABROGAREA ACESTEIA.
Adoptarea, modificarea si abrogarea constitutie
trebuie sa valorifice suprematia acesteia.

1.ADOPTAREA CONSTITUTIEI
Adoptarea constitutiei presupune examinarea:
-initiativei adoptarii
-autoritatii competente
-diferitele forme de constitutii
-procedurile specifice de adoptare
Initiativa adoptarii constitutiei trebuie sa apartina
organizmului statal politic si social care ocupa locul cel mai inalt
in societate.
Adoptarea onstitutiei prsupue si clarificarea notiunilor de
,,adunarea constituanta, ,putere constituanta, care trebuie
diferentiate de cea de parlament. Adunarea constituanta are
menirea doar de a adopta constitutia, iar parlametul doar legile,
altele decat constitutia.
Autoritatea competenta sa adopte constitutia este, in
prezent doar aadunarea constituanta, care este instituita si
originara.
Puterea constituanta partine grupului sau individului care
intruchipeaza ideea de drept. Constitutia din 1991 a fost
adoptata de o adunare constituanta instituita pentru ca nterior
nu existase constitutie.
In privinta procedurilor de revizuire, in general puterea
constituanta le stabileste.
Formele de constitutii sunt : constitutia acordata- otroyata,
statututl, pactul si conventia
Constitutia acordata- este de origine franceza si este adoptata
de catre monarh in mod direct si oferita, acordata poporului
ulterior. In realitate, mkonarhul este constrans sa o acorde si
prin urmare el trebuie sa recunoasca anumite drepturi
cetatenesti sau sa se autolimiteze.

Statutul-este o varianta mai evoluata a constitutiei acordate ,


este adoptata de rege si aprobata prin plebiscit, care nu trebuie
sa fie confundat cu referendumul, plebiscitul reprezentand
un ,,cezarism democratic.

Pactul- este o conventie, un compromis intre rege si popor,


reprezentat de parlament, care se posau pe pozitii egale.Sa
adoptat ca urmare aunor masuri revndicative, dar si ca
modalitate de acces la tron a unui print strain. Prezinta
asemanari cu statutul, dar si o deosebire si anume ca initiativa
adoptarii unei contitutii-pact aartin poporului, dar si
statului,fiind conventie.

Conventia- este o intelegere intre membri societatii care s-au


intalnit prin rprezentantii lor intr-o adunare special aleasa
pentru adoptarea consitutiei, adunare constituanta. E o
modalitate de exercitare a suveranitatii poporului.

Constitutia parlametara- a fost adoptata dupa al doilea razboi


mondial, ca urmare a conditiilor sociale. Adptarea se facea cu
majoritate calificata. Este folosita si in prezent, dar este
completata cu aprobarea ei prin referendum, dupa ce a fost
aleasa cu majoritate calificata. Se utilizeaza majoritatea
calificata pentru ca reprezinta cea mai mare parte a poporului.

2.REVIZUIREA CONSTITUTIEI
In cazul adoptarii constitutiei constituantul este pus in
dificultate: fie adopta legi suficient de generale s imprecise
pentru a permite interpretarilor sa tina cont de exigentele
timpului, fie stabileste norme care lasa putin loc de interpretare
si ele au putine sanse sa rziste la proba timpului si shimbarilor
exigentelor si ideilor.
Revizuirea constitutiei apare pentru ca legile evolueaza in
raport cu viata a caiei expresie sunt, iar in cazul constitutiei
scrise este nevoie de proceduri specifice de modificare.
Revizuirea constitutiei presupune modificarea si/sau
completarea acesteia.
Modificarea constitutiei schimbarea expresa a textului unora
sau mai multor articole sau alineate din lege s inlocuirea lor cu
altele
Completarea- introducera unor dispozitii noi care sa cuprinda
solutii legislative sau ipoteze suplimentare.

In cazul revizuirii trebuie avute in vedere:


-initiativa revizuiri
-autoritatea competenta
-procedura de urmat.
De regula autoritatea care adopta constitutia o poate si
modifica, fapt continut sau nu in constitutii.
Autoritatea competenta difera de la un siste la altul sau de la o
constitutie la alta.
Procedura de revizuire e specifica si asemanatoare uneori cu
cea de adoptare, e prevazuta in art.151 din constitutie.
Dupa procedura de revizuire constitutiile sunt: suple si rigide.
Constitutiile suple- se revizuiesc dupa procedura aemanatoare
legilor
Constitutiile rigide se revizuiesc dupa proceduri specifice.
In Marea Britanie, parlamentul era organul suprem legislativ si
putea adopta orice lege cu majoritate sipla, indiferent de
obiectul de reglmentare.Totusi flexibilitatea britanica nu este
exagerata pentru ca existau constrangeri care nu erau cuprinse
in legi.
In privinta cnstitutiilor rigide, se cosidera ca rigiditatea lor s-a
realizat prin mai multe modalitati sau reguli constitutionale.
a. Prima modalitate- imposibilitatea revizuirii in tottal sau in
parte dupa adptarea ei
b. A doua modalitate-revizuirea constitutiei nu se poate raliza
o perioada prestabilita de constitutie
c. A treia modalitate utilizarea unor proceduri greoaie de
revizuire care constau in utilizarea referendumului sau a
unei majoritati foarte mari de adoptare.
d. A patra modalitate-interzicerea oricarei proceduri de
revizuire
e. A cincea modalitate- adoptarea unor conditii speciale de
exercitare a initiativei de revizuire a constitutiei pentru ca
aceasta sa nu se declanseze in scopuri demagogice.
f. A sasea modalitate- revizuirea constitutiei sa se faca doar
de adunarile constituante, nu si de cele legiuitoare.
g. A saptea modalitate-aprobarea legii de revizuire de catre
statele federale.

Constitutiile acordate sau statut pot fi revizuite de monarh


Constitutiil pact se pt revizui prin acordul dintre monarh si
popor, dupa cum au fost si adoptate.
Constitutia conventie poate fi revizuite dupa cum a fost
adoptata.
In cazul constitutiilor suple, cum e exemplul celei a Marii
Britanii, in lipsa vreunui document scris care sa prevada
modalitate de revizuire expresa, aceasta se revizuieste
conform procedurilor specifice legii.

SUSPENDAREA EFECTELOR CONSTITUTIEI


Suspendarea efectelor constitutiei:
-este mereu temporara
-poate fi in total sau in parte
-apare in perioade de criza politica
-e fundamentata pe teoria necesitatii
Nu are justificare pentru ca inlatura starea de legalitae si
astfel guvernantii guverneaza prin acte de guvernamant.

Este importanta existenta starii de necesitate.


Starea de necesitate e determinata de evenimente de
natura sa inlature pentru o anumit perioada de timp
efectele constitutiei, cand pentru un moment trebuie
aruncat un val pe statuia libertatii.
In functie de strea de necesitate difera si gradul de
suspendare, astfel ca suspendarea poate fi totala sau
partiala a efectelor costitutiei, dar mereu este temporara.
Starea de necesitatea a fost reglementata si definita in
mod diferit.
Scoala germana sustinea opinia lui Hegel conform careia
statul respecta regula de drept numai din necesitate,
pentru a se face ascultat.Cand dispare necesitatea statul
nu mai respecta regula de drept. In Germania starea de
necesitate s-a concretizat prin ,,ordonante de nesitate,
,,ordonante pentru cazuri de criza.
Scoala engleza, franceza si americana sustin ca legalitatea
trebuie sa domneasca si in situatiile de criza pentru ca
astfel de sistuatii sunt trecatoare si nu pot da nastere la
creatii juridice, intr-o astfel de situatie statul trebuind sa
functioneze tot conform regulilor constitutionale.
In romania statul lui Cuza a reglementat conditiile in care
aceasta stare de necesitate apare.
Constitutia din 1991 prevede ca presedintele Romaniei
poate sa instituie in situatii de necesitate, masuri
exceptiionale si anume starea de asediu sau starea de
urgenta, in intreaga tara sau in ujnele unitati administrativ-
teriroriale.
Constitutia prevede si posibilitatea luarii unor masuri
pentru mobilizarea fortelor armate pentru respingeea
agresiunilor armate.
In doctrina s-a aratat ca in afara de starea de asediu,
starea de urgenta esxista si alte situatii exceptinale care
impun luarea unor masuri de aceeasi natura si anume:
- Loviturile de stat
- Actiunea guverantilor
- Guvernarile de fapt.
Abrogarea constitutiei se realizeaza prin constitutie sau
prin legi cu forta juridica gala cu cea a constitutiei.

CONTINUTUTL NORMATIV AL CONSTITUTIEI.


SUPREMATIA CONSTITUTIEI.
1.CONTINUTUL NORMATIV AL CONSTITUTIEI
Determinarea continutului normativ al constitutiei este
important pentru redactarea proiectelor de constitutiei,
eliminarea impreciziilor, stabilirea suprematiei contitutiei.
Continutul normativ al constitutiei este complex pentru ca
el cuprinde principii ce reglementeaza cele mai importante
valori ale unei societati umane si stabileste suprematia
constitutiei.
Determinarea continutului normativ s-a facut prin mai
multe modalitati:
a. Prin enumerarea elementelor de continut care au
un important avantaj stiintific si practic, nu lasa sa
scape niciun element al constitutiei, stand la baza unor
constituti considerate complete.
b. Prin sensul material si formal al constitutiei. Exista
un continut in sens material si u continut in sens formal.
Continutul in sensa material se refera la totalitatea
dispozitiilor constitutioanle indiferent e in ce act
normativ se regasesc sau daca sunt cutume
constitutionale. Continutul normativ in sens formal se
refera la regulile cuprinse in corpul constitutiei. De
exemplu SUA are o constitutie atat in sens material, cat
si in ses formal. In sens material cuprinde reguli
constitutionale desprinse din case-law, iar in sens formal
constitutia SUA este formata numai din regulile cuprinse
in corpul Constitutiei.
c. Prin trei elemente de continut: regulile privind
tehnica uvernamentala, regulile care nu privesc tehnica
guvernarii( dttutul persoane, bunuri) si declaratiile de
drepturi.
d. Prin stabilirea deosebirilor de continut, de forma si
de forta juridica intre constitutie si lege, dar prin
care nu se pun in valoare si asemanarile cu toate ca
acesta metoda prezinta numeroase avantaje stiintifice.
e. Intr-o opinie se sublinieaza ca legile fundamentale sunt
forme care structureaza si disciplineaza prcesele de
luare a deciziilor si trebuie sa stabileasca cum trebuie sa
fie create normele prin ingineria constitutionala. In
aceeasi opinie se arata ca este de prefrat sa ne ferim de
constitutiile aspirationale deoarec acestea sfarsesc
datorita supraincarcarii capacitatii constitutionale,
avand ca efect incapacitatea de functionare.
Intr-o alta opinie, impartasita si de autorse subliniaza ca in
continutul normativ al unei constitutii ar putea fi incluse:
- esenta, forma si tipul statului
- detinatorul puterii
- bazele economice si sociale ale puterii
- bazele politice, ideologice si religioase ale organizarii societatii
- sistemul organelor statului
- statutul juridic al perosanei.
In OPINIA AUTORULUI determinarea continutului normativ al
constitutiei se face dpa continutul si valoarea relatiilor sociale
reglementate, constitutia cuprinand norme juridice care
reglementeaza aceste relatii sociale.
Continutul normativ al constitutiei cuprinde norme juridice de
principiu din toate domeniile vietii sociale, iar detalierea lor se
face pe domenii prin lege care trebuie sa fie conforma
constitutiei.

3. SUPREMATIA CONSTITUTIEI
Suprematia constitutiei este o notiune care cuprinde valori
politice si juridice care determina pozitia supraordonata a
sa fata de toata legislatia si de tot sistemul social-poilitic al
unui stat.
In opinia autorului trebuie examniata suprematia
constitutiei.
Terminologic exista mai multe denumri care exprima
aceeasi notiuen, aceea de forta juridica
superioara:supralegalitate, lege suprema.
Explicarea suprematiei cnstitutiei a generat mai multe
opinii:
- Ca ar rezulta din faptul ca modificarea sa trebuie votata cu
majoritate de 2 treimi
- Ca legea fundamentala sta la temelia organizarii statale si
ca este baza juridica aintregii legislatii
- Ca rezultat din continutul si forma ei
- Supraordonarea fata de toata legislatia si de tot sistemul
social-poilitic.

In OPINIA AUTORULUI suprematia constitutiei este o caliate a


acesteia ce o pozitioneaza pe o treapta superioara, find o
realitate politico-juridica, , e o notiune complxa ce ii asigura
suprematia si are caracter istoric pentru ca a avut continut
diferit de la o epoca la alta.

CONSECINTELE SI GARANTIILE JURIDICE ALE


SUPREMATIEI CONSTITUTIEI
In doctrina au fost identificate doua categorii de consecinte
juridice:ale suprematiei constitutiei, care privesc insasi
constitutia si cele care privesc restul dreptului in contextul
regulii conformitatii.
Au fost formulate diferite opinii privind garantiile suprematiei
constitutiei, conform carora acestea :
- Sunt intarirea legalitatii si stabilitatea constitutiei
- Ii asigura acesteia suprematia, fiind generale si specifice
Privind garatiile specifice este de remarcar articolul 51 din
contitutie, care a creat controversa prin faptul ca inainte
de rvizuirea din 2003 prevedea principiul respecatrii
constitutiei ca drept fundaental, fiind specific asadar doar
cetatenilor, nu si aitoritatilor sau institutiilor, dupa care din
2003 acesta s-a aplicat si institutiilor si autoritatilor.
Controlul general al aplicarii dreptului trebuie sa fie
organizat de stat pentru a se verifica daca institutiile sau
autoritatile publice isi desfasoara activitatea si sunt
organizate conform constitutiei.

Alte garantii ale suprematiei constitutiei sunt:


-existenta unor organe politice pentru realizarea controlului
legalitatii- Parlamentul
-promulgarea
-juramantul de credinta pe constitutie
-declaratii solemne de intangibilitate a constitutiei
-controlul realizat de puterea judecatoreasca.

TEORIA GENERALA A CONTROLULUI CONSTITUTIOALITATII


LEGILOR
1. NOTIUNEA DE CONTROL AL CONSTITUTIONALITATII
LEGILOR
FUNDAMENTAREA CONTROLULUI DE
CONSTITUTIONALITATE
CONSTITUTIONALIZAREA DREPTULUI

NOTIUNEA DE CONTROL DE CONSTITUTIONALITATE


Controlul constitutionalitatii legilor este una din garantiile
juridice ale suprematiei constitutiei.
In privinta necesitatii controlului de constitutionalitate se
arata importanta fundamentarii stiintifice a institutiei
controlului constitutionalitatii legilor.
Dupa natura juridica acest tip de control e inclus in
principiul legalitatii deoarece actele normative trebuie
elaborate si adoptate conform unei proceduri prestabilite si
constitutiei, iar legea inclusiv contitutia trebuie respectate
de toate persoanele fizice si institutiile statului.

Sunt supuse controlului de constitutionalitate:


-legea, ca act juridic al parlamentului
-actele normative cu forta juridica egala cu a
legii( ordonantele, decretele-legi)

Nu sunt supuse controlului de constitutionalitate actee


administrative deoarece autoritatie administartiei publie le
emit in baza si in executaea legii.
Exista o serie de cauze ale neconstitutionalitatii legii care
sunt generate de contradictiile sociale, reguile de tehnica
legislativa, rifgiditatea exagerata a constitutiei.

FUNDAMENTARA CONTROULUI DE CONSTITUTIONALITATE


CONSTITUTIONALIZAREA DREPTULUI
Exista mai multe opinii privind fenomenul de control al
constitutionalitatii legilor.
Astfel s-a aratat ca constolul de constitutionalitate e
fundamentt pe:
-principiul separatiei puterilor in stat
-pe principiul suprematiei constitutiei(daca se admite existenta
suprematiei constitutiei, trebuie sa se admita si faptul ca in
practica acesta implica si controlul constitutionalitatii legilor
pentru a se asigura astfel conformitatea legilor cu constitutia,
astfel ca in mod necesar controlul constitutionalitatii legilor se
fundamenteaza pe suprematia constitutiei.
-diferenta formala intre constitutiile suple si cele rigide care
implica existenta unui control formal al conformitatii legilor cu
constitutiile rigide, care sa se extinda la conformitatea
materiala a legii cu constiutia.
In Anglia se intalneste astazi un control al
constitutionalitatii legilor, in afara de legea scrisa existand si o
serie de principii care fac parte din common-law.
Constitutionalizarea dreptului:
- Este principalul efect al controlului de constitutionalitate
- Se manifesta prin interactiunea dintr constitutie si legi
- Consta in interpretarea progresiva a constitutiei si a
normelor inferioare constitutiei
- Se manifesta prin existenta fenomenului ascendent, de
sporire a normelor din constituie si a fenomenului
descendent, de aprofundare a acestor norme. Primul
fenomen face posibila ridicarea la rang constitutional a
unor norme, al doilea fenomen face posibila infiltrarea de
norme constitutionale direct in ramura de drept.
- Este pregnant in domeniul drepturilor si libertatilor
cetatenilor.

APARITIA CONTROLULUI JURISDICTIONAL DE


CONSTITUTIONALITATE
Aceasta forma de control de constitutionalitate a fost
respinsa de mai multe ori de constitutia de la Philadelphia,
unde s-au desfasurat tratativele privind adoptarea actualei
constitutii SUA.
O asemenea respingere a avut loc si in 1800, odata cu
alegerea cu o majoritate covarsitoare a lui Thomas Jefferson.
Controlul jurisdictional de constitutionalitate s- impus faptic
in SUA dupa adoptarea constitutiei federale, desi nu il
prevedea in mod expres.Rezulta ca a costituit si conttuie o
flagranta incalcare a constituiei federale. Impunerea sa
faptica reprezinta o adevarata completare neconstitutionala a
constitutiei federale.
Acest control a aparut odata cu procesul intentat de Marbury
impotriva lui Madison in fata Curtii Supreme in 1803.
John Marshal este judecatorul care a dat decizia.
Curtea era formata din 6 judecatori, care fusesera numiti de
presedintele federalist, la putere fiind partidul federalist.
Confirmarea judecatorilor a fost facuta in 1800, inaintea
alegerilor de un senat format din federalisti.
Judecatorii serveau interesele partidului federalist, partid
care voia sa blocheze toata legislatia care ar fi fost votata de
republicani, lucru care a iesit la iveala prin numirea lui John
Marshal presedinte al Curtii de catre John Adams,
presedintele fedralist al SUA.
Sacrina lui Marshal era de a bloca legislatia care va fi
adoptata de republicani s care ar contraveni intereseelor
federalistilor.
Numirea lui Marshal este o masura necesara deoarece
hotararile instantelor care stopau orice lege data de
republicani trebuiau sa fie puse in executare de puterea
executiva, punere in aplicare ce nu se putea obtine sub o
guvernare republicana.
Era necesar ca o astfel de decizie sa nu implice executivul
pentru punerea sa in aplicare si nici sa nu poata fi contestata
de acesta.
Au existat precedente in care hotararile Curtii Supreme SUA
au ramas doar foi de hartie pentru ca executivul a refuzat a
le puna in executare.
Afirmarea lui Marshall vine odata cu actiunea intentata de
Marbury impotriva lui Madison, ministrul republican al
afacerilor externe, in fata Curtii Supreme ca instanta de fond,
motigul fiind faptul ca Curtea suprema refuza numirea sa ca
judecator post pe care fusese numit de presedintele
federalist al SUA.
Prin actiune se solicita sa se ordone lui Madison sa fie de
acord cu executarea numirii lui Marbury.
Curtea Suprema nu avea competenta materiala sa
solutioneze pe fond astfel de procese deoarece ea putea
solutiona doar doua categorii de procese:
a. Cele care afectau reprezentantii diplomatii si consulari ai
altor state
b. Cele in care una dintre parti era un stat
Curtea astfel era necompetenta material sa judece si sa se
pronunte.
Primind cererea, Curtea trebuia sa isi verifice competenta
material sa constate ca este incompatibila material si sa
respinga actiune aformulata de Marbury.
Curtea s-a considerat competenta material si, primind cererea,
a procedat la judecarea procesului pe fond invocand o lege din
1789.
Curtea a inceput solutionarea actiunii verificand daca legea din
1789 este sau nu constitutionala, largindu-si astfel de la sie
puterea si competenta materiala.
Curtea a decis astfel ca legea din 1789 este econstitutionala si
pe baza declararii neconstitutionalitatii acestei legi Curtea a
respins pretentiile lui Madyson, pe motiv ca se bazeaza pe o
lege neconstitutionala nu pentru ca este necompetenta
material Curtea Suprema sa solutioneze astfel decauze.
Acest tip de control a fost preluat si in Romaia ca urmare a
Spetei tramvaielor din 1912.
Constitutia din 1866 u prevedea niciun control de
constitutionalitate. Prin hotararea data la 2 februarie 1912
Tribualul Ilfov, in procesul intentat de Societatea tramvaielor
impotriva Ministerului de interne si primariei capitalei a statuat
ca toate instantele judecatoresti au dreptul si obligatia de a
verifica constitutionalitatea legilor. ICCJ a respins recursul
declarat, validand hotararea Tribunalului Ilfov.

CETATENIA ROMANA
ISTORICUL, NOTIUNEA SI NATURA JURIDICA A CETATENIEI
1. ISTORICUL CETATENIEI
In functie de revolutia din 1789, aparitia si dezvoltarea
notiunii de cetatenie se imparte in doua mari perioade,
inainte si dupa 1789.Aparitia si dezvoltarea notiunii de
cetatenie constituie parti componenete ale unui lung
proces istoric.

Terminologic, cetatenia provine di latinescul ,,civisromanus.


Elemente ale notiunii de cetatenie apar inca din prima peroada
inoarsele-republici din Antichitate.
In Atena, Sparta si Roma cetatenii erau doar persoane care prin
prezenta lor in adunarile generale din for luau parte la
rezolvarea treburilor publice.
a. Prima perioada- pana la 1789
In Grecia antica, in care a contat si domnia, nu doar
monarhia, cei care se adunau in agora erau adusi de pe strazi
cu arcanul. Li se dadea hrana necesara zilei/ zilelor in care se
tinea adunarea. Masurile/ legile erau adoptate de paturile de
jos ale cetatii, iar continutul lor era corespunzator acestei
situatii. Se facea distinctia intre cetateni si meteci(straini de
cetate). Dreptul astfel rezultat nu are valoare pentru a fi
studiat.
In Roma Antica oligarhia, singura care conta si domnea
putea vota legile si participa la rezolvarea treburilor publice.,
nu si plebea. Semnul distinctiv al participarii la o astfel de
activitate in for era purtarea unor togi albe, elemet
vestimentar ce constituie si oferta unei persone e de a fi
aleasa intr-o astfel de adunare.Dreptul roman nu si cel grec s-
a impus ca izvor pentru dreptul actual. Se face distintia intre
cetateni, ca locuitori ai cetatii si peregrini.
b. In perioada Imperiulu roman
Prin primul sau act, imparatul Caracalla, prin edictul
Constitutiunea Antoniniana, din 212 a acordat cetatenie
romana peregrinilor (locuitorilor liberi ai imperiului) cu
scopul de a largi sfera celor care erau obligati sa plateasca
impozite.
Cu toate acestea, nu sa realizat echilibrul monetar propus
si s-a creat o adevarat dezordine monetara in imperiu.
c. In epoca feudala
Statutul juridic al cetateanului se exprima prin institutia
juridica specifica acestei perioade si anume supusenia,
care presupunea nenumarate obligatii si prea putine
drepturi ale supusului fata de feudal(senior). O
Odata cu intarirea statului, supusul devenea dependent
fata de puterea suprema de stat care se concretiza intr-un
print, rege, imparat.
In aceasta perioada nu se poate sustine existenta notiunii
de cetatenie in continutul juridic de astazi, ci doar aparitia
unor elemente ale acestei notiuni, mai ales acela referitor
la apartenenta persoanei la un anumit stat, chiar daca sub
o forma primitiva.

d. A doua perioada, dupa 1789


Apare notiunea de cetatenie in continutul ei actual.
Burghezia, pentru a-si consolida puterea economica si a
dobandi puterea politica a cautat sa atraga de partea sa
poporul si ca urmare a militat pentru inlocuirea
suspusenieie cu cetatenia, pastrand de la prima perioada
doar elementul caracteristic, respectiv apartenenta la un
anumit stat. Aceasta atitudine era conforma crezului sau
politic si economic, de promovare a libertatii si de
promovare a schimbului care se baza tot pe libertate.
Una din lozincile revolutiei franceze era ,, nu mai exista
supusi.
Primul document in care a fost inscrisa notiunea de
cetatenie a fost ,,Declaratia franceza a drepturilor omului
si cetateanului din 1789.
In secolul XX apare si in dreptul constitutional al altor
state, acesta este si momentul in care apare notiunea de
cetatenie in actualul sau continut.
Cetatenia intereseaza si alte rauri de drept: dreptul
international public si pivat , dreptul civil dreptul familiei.

Pentru a determina continututl etateniei trebue aratat ca


legile si constitutiile confera doar cetatenilor toate
drepturile si libertatile in timp ce persoanele care nu au
aceasta calitate, nu au decat o parte din aceste drepturi si
libertati.In acelasi timp doar cetatenii pot exercita toate
indatoririle fundamentale.

NOTIUNEA SI DEFINITIA CETATENIEI


Terminologic, notiunea de cetatenie a fost cunoscuta si
sub alte denumiri: indigenat, nationalitate, rsortisanta,
supusenie, suditenta.
In dreptul constitutional cetatenia este analizata in doua
acceptiuni:
-institutie juridica grupare de norme juridice
-conditie juridica-pe care o au acele persoae care au
calitatea de cetatean

a. Institutie juridica- totalitatea normelor juridice


idependente de subiectii raporturilor juridice intre care
exista anumite legaturi si conditionari reciproce prin
care se reglementeaza relatii sociale derivand din
necesitatea de a se asigura pleitudnea drepturilor si
obligatiilor prevazute de constitutii si celelalte legi ale
statului.
Elemente:
-grupare de norme juridice
-normele juridice sunt independente de subiectii
raportului juridic concret
-intre normele juridice exista legaturi si conditionari
reciproce
-prin ele se reglementeaza relatii sociale derivand din
necesitatea de a se aigura plenitudinea drepturilor si
obligatiilor prevazute de constitutie si celelalte legi.
In doctrina de specialitate notiuea de cetatenie este
inteleasa in ambele acceptiuni, in sens juridic si in sens
politic.
In sens juridic- intereseaza dreptul constitutional
In sens politic- cand este privita ca o apartenenta a unei
persoane fizice la o colectivitate umana, organizata
statal
Exista o mutitudine de definiti ale cetateniei:
- Cetatenia poate fi privita ca o legatura politica intre individ
si stat
- Cetatenia poate fi o legatura juridica stabilita intre
persoana fizica si stat in temeiul careia persoana fizica in
cauza are calitatea de cetatean, cat si statutul juridic
aferent sau conditia juridica.
- Un raport, o legatura politica si juridica care uneste un
individ de un anumit stat.
- Nu este o simpla legatura dintre perosana fizica si stat, ci o
calitate a persoanei care decurge din apartenenta
persoanei fizice la un anumit stat
- Este o legatura care uneste un individ, un grup sau
anumite bunuri cu un anumit stat. Teza este gresita pentru
ca nu poate exista raport juridic intr perosane si bunuri.
- Statul ar fi constituit din trei elemente: teitoriul, populatia
si suveranitatea , cetatenia fiind definita ca o legatura
politica, juridica sau ca o calitate a a persoanei in virtutea
careia aceasta persoana face parte din populatie, element
constitutiv al statului.
- Cetatenia este o legatura politica si juridica permanenta
dintre o persoana fizica si stat, este o legatura speciala.
OPINIA AUTORULUI!
Cetatenia are u continut si o finalitate care trebuie sa se
coreleze cu relitatile sociale, economice, culturale concrete
dintr-o societate data , conditionata in continut si forma de
relatiile sociale, economice, politice si juridice dintre persoana
fizica si stat.
Cetatenia nu este o simpl legatura juridica dintre individ si stat
deoarece presupune integrare organica in sanul colectivitatii.

CETATENIA este o calitate doar a persoanei fizice , diferita de


originea etnica, nationalitate sau conditionata in continut si
forma de relatiile social-economice, politice si juridice dintre
persoana fizica si stat care dovedeste apartenenta la o
colectivitate umana organizata statal si care atribuie persoanei
fizice in cauza posibilitatea de a fi titular de drepturi si libertati
prevazute de constitutie si de legi, precum si de a-si asuma
toate indatoririle si obligatiile prevazute de constitutie si legi
asigurate in realizarea lor prin forta coercitiva a statului.
Tasaturile definitiei:
-e o calitate doar a persoanei fizice
-e conditionata in continut si forma de relatiile politice, social-
economice si juridice dintre persoana si stat
-dovedeste apartenenta la o colectivitate umana organizata
statal
-atribuie persoanelor fizice posibilitatea de a fi titular al tuturor
drepturilor si obligatiilor prevazute de constitutie si legi,
asigurate in realizarea lor prin forta coercitiva a statului.

NATURA JURIDICA A CETATENIEI


Natura juridica a cetatenieie este una dintre cele mai
controversate probleme referitoare la cetatenie.
Referitor la ea au fost emise mai multe teorii.
1. TEORIA SITUATIEI JURIDICE A PERSOANEI FIZICE
Cetatenia indica ansamblul de drepturi si obligatii ale
persoanei in calitate de subiect al raportului juridic stabilit
intre acea persoana si stat.
Din acest aspect situatia juridica apersoanei fizice trebuie
privita din trei punte de vedere:
- In raport cu relatiile persoanei fata de societate
- In raport cu situatia pur personala a persoanei
- In raport cu relatiile fata de familia din care persoana face
parte

2. TEORIA CONTRACTUALA
Cetatenia este o institutie a dreptului civil pentru ca are in
vedere vointa celor doua subiecte ale raportului juridic de
cetatenie, care isi are fundamentul juridic intr-un contract
tacit sinalagmatic intre cetatean si stat.

3. TEORIA MANIFESTARII UNILATERALE DE VOINTA


Se fondau pe faptul ca statul e acela care atribuie
cetatenie persoanelor fizice care indeplinesc conditiile
legale in cazul nasterii si mai ales in cel al acordarii la
cerere, conditii pe care tot statul le stabileste

4. TEORIA RAPORTULUI JURIDIC


Raportul juridic ce se stabileste intre o persoana si
colectivitatea de oameni ai muncii care constituie
societatea- colectivitatea este reprezentata in cadrul
acestui raport juridic prin stat
In temeiul acestuia raport juridic se nasc pentru cele doua
parti ale lui drepturi si obligatii reciproce, manifestarile de
vointa se produc doar in temeiul si in conditiile legii

5. TEORIA STARII JURIDICE A PERSOANEI


Cetatenia statului este o situatie, un statut personal ca
starea nobila si burgheza, varsta, sexul si confesiunea, ea
consta in calitatea d suspus a unei anumite puteri de stat.
6. TEORIA CONDITIEI JURIDICE
Conform acestei teorii calitatea de cetatean aunei
persoane fizice din care deriva o serie de drepturi si
obligatii pentru acesta nu constituie o clarificare a
problemei deoarece nu arata in ce consta conditia sa
juridica care apare ca o conditie, ca o cauza a drepturilor si
datoriilor in cauza.
7. TEORIA CAPACITATII JURIDICE A PERSOANEI FIZICE
Cetatenia este un element al capacitatii juridice a unei
persoane fizice.
Pentru a explica natura juridica a cetateniei trebuie sa se
plece de la categoria de subiect de drept al unui raport
juridic
Capacitatea juridica e posibilitatea bastacta, nu concreta
care se refera la dreptul privat si special la capacitatea
juridica de folosinta.
Subiectele de drept ale raporturilor juridice sunt
participantii la acele raporturi juridice, persoane fizice sau
colectivitati carora le este recunoscuta aceasta calitate.
Persoanele fizice pot aparea ca subiecte de drept sub
forma: cetateni, straini, apatrizi.

Cetatenii starini sau apatrizii:


- Pot fi subiecte de drept doar in anumite raporturi juridice
spre deosebire de cetatenii unui stat care sunt subiecte de
drept in toate raporturile juridice
- Cetatenii straini si apatrizi nu pot fi titulari ai uor drepturi
si obligatiideoarece lor le lipseste o parte din ceea ce le
permite cetatenilor statului sa fie titulari ai tutror
drepturilor si obligatiilor si subiecte de drept in toate
raporturile juridice .
- Spre deosebire de cetatenii straini sau apatrizi, cetatenii
statului au capacitate juridica integrala care le permite sa
fie titularii tuturor drepturilor si sa isi asume toate
obligatiile sau indatoririle prevazute de lege.
- Legea a recunoscut capacitatea juridica deplina numai
cetatenilor unui stat, iar cetatenii straini si apatrizii au
capacitate juridica resptransa.
Astfel, capacitatea juridica poate fi deplina sau restransa si
nu trebuie confundata cu cea din dreptul privat, care poate fi de
exercitiu si de folosinta.
Fiecare cetatean este in drept un subiect unitar, dar
aptitudinea sa de a fi un subiect de drept poate imbraca
aspecte diferite in functie de raportul juridic in cae poate figura
ca parte.
In dreptul onstitutional nu se poate vorbi despre o
clasificare a capacitatii juridice in capacitate de folosinta si de
exercitiu deoarece asemenea diferentiere are importanta numai
in dreptul privat.
Aceasta clasificare e lipsita de insemnatate practica si
teoretica in acele ramuri de drept in care capacitatea de
exercitiu se naste odata cu capacitatea de folosinta si in
aceleasi conditii cu ea, precum dreptul constitutional.
Capacitatea juridica este o categorie social-istorica deoarece
a cunoscut modificari in functie de dezvoltarea social-istorica.
Sunt subiecte ale raporturilo juridice cei carora li se
recunoaste capacitatea juridica de a fi titulari de drepturi si
obligatii in anumite raporturi juridice.
In sclavagism sclavii nu erau considerati persoane, ci bunuri,
obiecte, legea nu le recunostea capacitataea juridica de a fi
subiecte de drept, adica nu le recunostea calitatea de perosane
fizice. Bunurile nu pot fi subiecte ale raporturilor juridice.
OPINIA AUTORULUI!
Cetatenia este un element al capacitatii juridice care permite
unor persoane fizice sa fie subiecte de drept ale raporturilor
juridice de drept constitutional si conditia necesara, premisa
pentru a deveni subiect al raporturilor juridice si pentru a-si
asuma drepturile subiective si obligatiile corespunzatoare in
cadrul acestor rapoarte.

REGLEMENTAREA JURIDICA A CETATENIEI


Normele juridice care reglementeaza cetatenia formeaza o
institutie specifica a dreptului constitutional si urmaresc:
- Modurile de acordare si dobandire a cetateniei
- Moduri de pierdere a cetateniei
- Sfera persoanelor fizice care sunt cetateni la datat aplicarii
legii
- Conditiile de indeplinit pentru a se putea dobandi sau
pierde cetatenia

1991- a fost adoptata legea cetateniei 21/91


1997a fost adoptata Conventia Europeana asupra cetateniei,
ratificata de Romania prin lg 396/2002

Principii care stau la baza cetateniei romane


1. Fiecare persoana fizica are dreptu la o cetatenie
Sunt si raman cetateni romani cei care au dobandit cetatenia
pe baza vechii legislatii.
Numai cetatenii romani sunt titutlarii tuturor drepturilor si
obligatiilor prevazute de constitutie si legi.
Exista o diferenta intre drepturile pe care le pot dobandi si
exercita cetatenii si drepturile pe care le pot dobadsi si
exercita strainii de pe teritoriul Romaniei.
Drepturile exercitate de cetatenii romani sunt fundamental si
inalienabile.
-dreptul de a alege si a fi ales in autoritatile publice
reprezentative
-dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta pe teriroriul Ro
-dreptul de a ocupa orice demnitate publica sau orice functie
publica pentru care sunt indeplinite conditiile prevazute de lege.
-dreptul de a nu fi extradat sau expulzat!
Exceptie- situatia in care cetatenii romani pot fi esxtradati pe
baza conventiei de reciprocitate, internationale la care Ro este
parte

Conditii pentru extradarea romailor si a strainilor:


-necesitatea existentei unei conventii la care Romaia ia parte
-conditia reciprocitatii
Pentru romani, trebuie indeplinite cumulativ.
Pentru straini trebuie indeplinite alternativ.

-dreptul de a fi protejat diplomatic de statul romana atuci cand


se afla in strainatate,
-numai cetatenii romani sunt tinuti sa indeplineasca toate
obligatiile stabilite prin constitutie si legi
Cetatenia romana presupune responsabilitate civica.
-fidelitatea fata de tara
-apararea tarii

Cetatenii romani sunt egali in fata legii.


Cetatenia romana este o problema de stat- principiu desprins cu
claritate din constitutie si legi care stabilesc modul de
dobandire, pastrare si pierdere a cetateniei romane.
Casatoria:
-nu produce niciun efect juridic asupra sotilor
-declararea nulitatii, desfacerea sau anularea casatoriei nu
produc niciun efect asupra cetateniei sotului care a dobandit-o
prin casatorie.
Schimbarea cetateniei unuia dintre soti nu produce niciun efect
asupra cetateniei romane a celuilalt sot.

DOBANDIREA CETATENIEI ROMANE


SISTEME SI MODURI DE DOBANDIRE A CETATENIEI
Dobandirea cetateniei se face pe baza a doua sisteme, ius
sanguinis(dreptul sangelui, utilizat in Belgia, Italia) si ius loci
sau ius soli (dreptul locuilui, l teriroriului pe care s-a nascut pf.,
utilizat in SUA, Marea Britanie) si al treilea sistem, utilizat in
Elvetia, unde cetatenia copilului est cea a cantonului in care s-a
nascut tatal, daca nu este cea a cantonului in care s-a nascut
fiul, iar in lipsa acestor doua criteri, cetatenia copilului este cea
a mamei.Explicatiile pentru alegerea unuia dintre aceste
sisteme se intemeiaza pe politicile demografice.
IUS SANGUINIS- copilul devine cetatean al unu stat numai daca
ambii parinti sau doar unul are cetatenia statului respectiv. Are
la baza legaturile de sange dintre parinti si copiii lor.
IUS SOLI- copilul devine cetatean al unui stat daca se naste pe
teritriul acelui stat.
Exista neclaritati, atunci cand copilul s-a nascut pe teritorul
unui stat iar parintii nu au cetatenia acelui stat, putin probabil
ca acel copil sa doreasca sa aiba cetatenia acelui stat.
In Romania fost adoptat sistemul care are la baza IUS
SANGUINIS.
Legea cetateniei romane stabileste patru moduri de
dobandire a cetateniei: natsere, adoptare, repatriere, acordare
la cerere.
Dobadirea cetateniei romane prin nastere:
-art.5: este cetatean roman copilul care se naste din parinti
cetateni romani pe teritoriul Romaniei
-este cetatean roman copilul nascut pe teritoriul Romanei
chia daca doar unul dintre parinti este cetatean roman
-copilul care s-a nascut in strainatate sia ambii parinti sau
doar unul este roman, est si el roman
Teritoriul pe care s-a nascut/domiciliaza copilul, ambii sau
unul dintre parinti nu are importanta.

Dobandirea cetateniei prin adoptie:


- Art.6:cetatenia romana se dobandeste de cetateanul strain
sau aptrid prin adoptie
- Cel putin unul dintre parinti trebuie sa fie roman
- Daca adoptia e facuta de o singura persoana, atunci ea
trebuie sa aiba cetatenie romana
- Daca doar unul dintre cei care adopta este cetatean
roman, cetatenia copilului se stabileste de comun acord,
daca nu cad de comun acord, instanta va decide tinand
cont de interesele copilului.

Cetatenia copilului gasit pe teritoriul Romaniei:


O situatie intalnita in practica si reglemntata de lege este
cea a copilului gasit pe teritoriul Romaniei
Copilului gasit pe teritoriul Romaniei trebuie sa i se
stabileasca o anumita stare civila(nume, prenume,
certificat de nastere) si paratenenta sa la un anumit stat
sau altul pentru ca cetatenia ii da posibilitatea de a
exercita drepturi si executa obligatii prevazute de lege.
Conform legii romane copilul gasit pe teritoriul Romanieie
este cetatean roman, daca niciunul dintre parinti nu este
cunoscut pana a proba contrarie.
Aceasta actiun se intemeiaza pe principiul ius sanguinis-
se prezuma ca cel putin unul dintre pariti este roman si
exprima grija de a-i asigura copilului gasit pe teritoriul
Romaniei situati juridica egala cu a celorlalti cetateni.
Dobandirea cetateniei romane la cerere
-priveste cetatenii straini si apatrizi
-se urmareste integrarea in sovietatea romana a unor
cetateni straini, legea reglementatnd o serie de conditii
pentru acordarea cetateniei romane la cerere.
Conditii:
- S-a nascut si domiciliaza la data cererii pe teritoriul
Romaniei, daca nu, domiciliaza in conditii legale de 8 ani
pe teritoriul Romaniei , in cazul in care este casatorit si
convietuieste cu sotul pe teritoriul Romaniei tim de 5 ani
- Dovedeste prin comportament si atitudine lialitate fata de
satul roman , nu intreprinde sau sprijina actiui impotrva
ordinii de drept sau a securitatii nationale
- A implint 18 ani
- Are asigurate in Romania mijloacele legale pentru o
existenta decenta
- E cunoscut pentru o buna comportare, u a fot condamnat
in tara sau in strainatate pentru o infractiune care sa il
faca nedem de a fi cetatea roman
- Cunoaste limba romana si poseda cuostite de cultura si
civilixatie romaneasca pentru a se integra in viata sociala
- Cunoaste prevederile Constitutiei rmaniei si imnul national.
Termenele de 10 si 8 ani pot fi reduse la jumatate daca
solicitatul e recunoscut pe plan international , a investit in
Romania minim 1000000 de euro, este cetatean a unui stat
membru UE.
In cazul copilului, daca doar unul dintre parinti este roman,
atunci ei trebuie sa pice de comun acord in privinta cetateniei
minorului, daca nu pica de acord, hotaraste instanta de la
domiciliul minorului. In cazul in care minorul are 14 ani, atunci
este necesar consimtamantul acestuia, in fata notarului, sub
forma unei declaratii.

DOBANDIREA CETATENIEI PRIN REPATRIERE.


Dobandirea cetateniei prin repatriere a raspuns necesitatii
persoanelor stabilite in strainantate sa se reintegreze in
societatea romaneasca.Se utilizeaza doar pana la rudele de
gradul al doilea inclusi.
Conditii pentru repatriere:
- Dovedeste prin comportament si atitudine lialitate fata de
satul roman , nu intreprinde sau sprijina actiui impotrva ordinii
de drept sau a securitatii nationale
- A implint 18 ani
- E cunoscut pentru o buna comportare, u a fot condamnat
in tara sau in strainatate pentru o infractiune care sa il faca
nedem de a fi cetatea roman
In acest caz acordarea cetateniei romane se face fara conditia
renuntarii la cetatenia straina , cu pastrarea sau nu a
domiciliului in strainanatate.
Redobandirea cetateniei de unul dintre soti, nu are niciun efect
fata de celalalt sot.
Sotul, cetatean strain fara cetatenie , poate cere si el
dobandirea cetateniei romane in onditiile legii.

Articolul 10:
- Repatrierea cetatenilor romani si descendentilor lor pana
la gradul al III-lea , care si-au pierdut cetatenia din motive
neimputabile lor.
- Repatrierea celor carora li s-a ridicat cetatenia fara voia
lor, precum si a descendentilor pana la gradul a III-lea ,
fara a defini notiunea de ridicat,
In temeiul aceluiasi articol, in ambele situatii redobandirea
cetateniei se poate face la cerere cu posibilitatea pastrarii
cetatenieie straine si a domiciiliului in tara sau in
strainatate
Prin modificarea legii 21/1991, articolul 4 nu mai prevede
repatrierea ca mod de dobandire a cetateniei romane.
Aceasta este reglementatat ca mod de acordare a
cetateniei deoarece atat dobandirea cetateniei la cerere,
cat si repatrierea se fac pe baza formularii unei cereri
motivate.

PIERDEREA CETATENIEI ROMANE


Modurile de pierdere a cetateniei romane sunt:
-retragerea
-aprobarea renuntarii la cetatenia romana
-alte cazuri legale.

Retragerea cetateniei romane:


Cetatenia se retrage:
-celui aflat in strainatate care savarseste fapte deosebit
de grave prin care lezeaza prestigiul Romaniei sau vatama
interesele statului roman
-aflat in starinatate se inroleaza in armata unui stat cu
care Ro a rupt relatiile diplomatice sau e in razboi
-a obtinut cetatenia prin mijloace frauduloase
-are legaturi cu grupari teroriste sau le-a sprijinit sub orice
forma.

Concluzii:
-se retrage cetatenia romana numai celor aflati in afara
granitelor tarii
-cetateanului roman de pe teritoriul Romaniei i seretrage
cetatenia doar daca a dobandit-o fraudulos.
-nu se retrage cetatenia romana celui care a dobandit-o
prin nastere
-fiind o sanctiune, cetatenia romana se retrage nuai
persoanei vinovate si nu are niciun efect asupra cetateniei
sotului sau copiilor persoanei careia i s-a retras cetatenia.
Renuntarea la cetatenia romana
Renuntarea la cetatenia romana este un mod amiabil de a
rezolva problemele care tin de statutul juridic al persoanei.
Se poate aproba renuntarea la cetatenia romana numai
cetateanului roman care a implinit 18 ani.

Conditii:
- Nu este invinuit intr-o cauza penala ori nu are de executat
o pedeapsa penala.
- Nu este urmarit petru debite de stat, pf sau pj, ori le achita
sau preinta garantii pentru achitarea lor
- A dobandit sau prezinta aigurarea ca va dobandi o alta
cetatenie.

Alte cazuri de dobandire a cetateniei: adoptarea unu copil


minor, stabilirea filiatiei, anularea, declararea nulitatii sau
desfacerea adoptiei unui minor strain de catre cetateni
romani.

Adoptarea unui copil minor cetatean roman de catre cetateni


straini.
Copilul in acest context pierde cetatenia romana daca
adoptatorul solicita in mod expres acest lucru si daca
adoptatul e considerat conform legii straine ca adobandit
cetatenia strain.
Daca adoptia a fost declarata nula sau anulata copilul minor
care nu a implinit 18 ani se considera ca nu a pierdut
niciodata cetatenia romana.
In cazul desfacerii adoptiei, copilul minor care nu a implinit
varsta de 18 ani , redobandeste cetatenia romana pe data
desfacerii ei .

Stabilirea filiatiei copilulu gasit pe teritoriul Romaniei


Cetatenia romana se pierde pe data stabilirii filiatiei copilului
Anularea, declararea nulitatii su desfacerea adoptiei unui
minor strain de catre cetateni romani
In cazul anularii sau declararii nulitatii adoptii pentru copilul
care nu a implinit 18 ani si domiciliaza in strainatate sau
paraseste tara inacest scop , se considera ca nu a fost
niciodata cetatean roman.
In cazul desfacerii adoptiei, copilul pierde cetatenia romana
la data desfacerii adoptiei.
Legea prevede ca pentru toate aceste situatii de pierdere a
cetateniei romane , in altecazuri decat cele de retragere sau
de renuntare la cetatenia romana, se aplica procedura
necesara la retragere sau renuntare.

DOVADA CETATNIEI ROMANE


Dovada cetateniei romane se face prin buletinul de identitate
/cartea de identitate, pasaportul sau certificatul de cetateniei
legal eliberat.
Copiii cu varsta pana la 14 ani dovedesc cetatenia cu
certificatul de nastere insotit de buletinu/cartea de identitate
sau pasaportul unuia dintre parinti.

CETATENIA DE ONOARE
-se acorda numai unor straini pentru servicii deosebite
aduse tarii sau natiunii romane
-strain inseamna cetatean strain sau apatrid
-titlul de cetatean de onoare se acorda la propunerea
Guvernului de catre parlamentul Romaniei
-persoanele care au dobandit cetatenia de onoare se bucura
de toate drepturile si libertatile recunosct cetatenilor romani,
cu exceptia celor politice

DUBLA CETATENIE
- Reprezinta una din modalitatile de rezolvare amiabila a
unor probleme aparute de-a lungul timpului
- In Romania a fost admisa dupa 1989, fiind exceptie pana la
data revizuirii constitutiei in 2003
- Ca urmare a revizuiri constitutiei in 2003 a fost eliminata
interdictia dublei sau multiplei cetatenii, fiind reglementat
pentru ocuparea functiilor publice doar conditia dtinerii
cetateniei romane, alaturi de alte eventuale cetatenii,
precum si cea a domiciliului in tara.
- In opinia autorului, Constitutia si lege 21/1991 admit
dubla cetatenie , in conditiile in care nu exista o interdictie
in acest sens, iar Conventia europeana asupra cetateniei o
permite
Cauzele care pt genera dubla cetatenie:
-lipsa de concordanta intre legie ationale referitoare la
cetatenie
-competenta exclusiva a statelor de a acorda cetatenie, care
genereaza posibilitatea unui om de a avea doua cetatenii

Asmena situatii pt genera complicatii in relatiile dintre state.


In acest sens a fost adoptata Conventia europeana asupra
cetateniei alaturi de reglementari nationale care exclud
saunu dubla cetatenie.
De regula, statele de imigratie(Danemarca, Elvetia,
Finlanda,Franta) exclud dubla cetatenie intr-un mod sau altul,
fata de cele de emigratie.

CETATENII STRAINI SI APATRIZII


Art.18- pe ritoriul Romaniei locuiesc si cetateni straini si
apatrizi care se ucura de protectia acordata de statul roman
persoanelor si averilor.
Lor li se poate acorda dreptul de azil, drept cu caracter
politic.
Prin strain se intelege persoana care nu are cetatenie
romana.
Prin apatrid se intelege persoana care nu are nicio cetatenie.
Strainii sunt cetatenii starini si apatrizii.
Conventiei privind statutul apatrizilor, adoptatat la New York,
apatridul este o persoana care nu este considerata cetatean al
niciunui stat, conform legii nationale a acestuia.
Apatrizii sunt obligati sa se conforeze regulilor statului in care
locuiesc.
Statele vor acorda apatrizilor acelasi tratament ca si strainilor in
general.Statele sunt obligate sa respecte drepturile acestora,
dreptul de asociere si sa le acorde acelasi tratament ca si
cetatenilor.
Totodata statele trebuie sa ia masuri pentru naturalizarea
acestora, cu scopul de a reduce cazurile de apatridie.
Acordarea cetateniei se va face la nastere, de drept sau in baza
unei cereri formulate de acestia.
Daca o persoana isi pierde cetatenia, pentru a evita cazurie de
apatridie, pierederea etatniei va produce efecte abia dupa ce
persoana in cauza dovedeste ca a dobandit o alta cetatenie.
Statututl apatrizilor nu este aplicabil si persoanelor pentru care
exista motive serioase ca au saarsit o infactiune contra pacii, o
crima de razboi sau impotriva umanitatii.

DREPTURILE, LIBERTATILE SI INDATORIRILE


FUNDAMENTALE ALE CETATEANULUI
NATURA JURIDICA A DREPTURILOR SI LIBERTATILOR
FUNDAMENTALE
Teorii cu privire la natura juridica a drepturilor si libertatilor
fundamentale.

TEORIA TEOCRATICA
- Afirma ca drepturile si libertatile cetateanului sunt de
natura divina
- Nu este stapanire care sa nu vina de la Dumnezeu si astfel
cin se impotriveste stapanirii, se impotriveste lui
Dumnezeu
- Trebuie evitate ticalosiile impotriva datinilor omenesti,
tinand cont de diversitatea cultural pentru ca membrii unei
comunitati alcatuiesc un tot.
- Dupa perioada de centralizare a statului, din secolul al
XVI-lea puterea regelui era absoluta si considerata de
natura divina.

TEORIA DREPTURILOR NATURALE


- A fost formulata in perioada de pregatire a revolutiei
franceze de la 1789, iar printre cei care au fundamentat-o
se numara Johhn Locke, Thomas Hobbes, J.J.Rousseau.
- Este in stransa legatura cu teoria contractului social

Thomas Hobbes: dreptul natural, e cel numit ius naturale


adica liberatea pe are o are fiecare de a folosi asa cum
doreste propria putere pentru apararea vietii.

John Locke:distinge intre drepturile naturale pe care omul le


are in starea sa naturala, inainte de incheierea contractului
social si drepturile pe care acesta le dobandeste odata cu
incheierea contractului social.

Thomas Paine: drepturile naturale apartin omului in


calitatea lui de fiinta umana si membru al societatii, el poate
folosi toate categoriile de drepturi, inclusiv acela de a actiona
pentru prorpiul confort si propria fericire.
Aceste drepturi nu trebuie sa afecteze drepturile naturale ale
altora.
TEORIA INDIVIDUALISTA
- Sursa oricarui drept este individul pentru ca ste o fiinta
reala, libera si responsabila
- Societatea reprezinta doar cadrul si garantia realizarii
drepturilor si libertatilor fundamentale, nu e o sursa a lor,
scopul institutiei publice este libertatea individului.

TEORIA DREPTURILOR REFLEXE SI AUTOLIMITARII STATULUI


-dreptul acordat e un drept reflex dearece de el beneficiaza tot
statu careil acorda s il reglementeaza in flosul sau.
-urmare a autolimitarii, dreptului fundamnetal ii lipseste un
element al drptului subiectiv si anume obiectul pentru ca el nu
implica o prestatie din partea statului, ci o abtinere din partea
acestuia

TEORIA SITUATIEI JURIDICE A CETATEANULUI SI OBLIGATIILOR


STATULUI
- Asemanatoare cu teoria drepturilor reflexe
- Prevede ca drepturile fundamentale , denumite si libertati
publice, trebuie incadrate in situatia juridica obiectiva
- Leon Duguit neaga xistenta drepturilor natuarel epntru ca
nici indivizii, nici comunitatea nu ar avea drepturi
- Individul nu are drepturi si nici datorii, asadar nu poate fi
pedepsit
- Leon Duguit sustinea si ideea limitarii si disparitiei statului
- El neaga ideea suveranitatii si a personalitatii statului
- Intr-o alata opinie se arata ca drepturile fundamenatele
sunt de fapt obligatii ale statului fata de cetateni, din
necesitatea limitarii ferme a atotputerniciei statului si a
competentei sale.

TEORIA NORMATIVISTA(Kelsen)
- Drepturile subiective apara ca simpe aspecte ale
drepturilor obiective
- Individul este doar o intretaiere a normelor juridice care
contin drepturi si libertati
- Norele juridice atasate unui om il transforma in subiect de
drept
- Kelsen neaga drepturile individului

TEORIA CAPACITATII DE FOLOSINTA


- Esentialul drepturilor este ca au titulari care au
posibilitatea sa le invoce
- Titularitatea este unu din elementele necesare recursului
de drept publi, asemeni capacitatii de exercitiu din dreptul
civil

TEORIA RAPORTULUI JURIDIC DE CETATENIE


- Se pleaca de la ideea ca drepturile si libertatile
fundamentale sunt drepturi subiective si nu pot exista
decat in cadrul unui raport juridic concret, iar acest raport
juridic concret se considera ca e cetatenia, care se naste
intre persoana fizica ca membru al societatii si stat ,
reprezentant juridic al societatii.

TEORIA STATUTULUI JURIDIC AL CETATEANULUI


- ! E teoria imbratisata de autor
- Considera drpturile si libertatile fundamentale ca trasaturi
fundamentale ale statutului juridic al fiintei umane si nu le
caracterizeaza ca drepturi subiective
Drepturile fundamentale sunt drepturi cre impreuna cu
celelalte drepturi subiective si obligatiile sin indatoririle
fundamentale formeaza statutul juridic al persoanei.

PRINCIPIILE APLICABILE DREPTURILOR,


LIBERTATILOR SI INDATORIRILOR FUNDAMENTALE

1. UNIVERSALITATEA DREPTURILOR, LIBERTATILOR SI


INDATORIRILOR FUNDAMENTALE( art.15, alin.1)
2. NERETROACTIVITATEA LEGII(art.15, alin.2)
3. EGALITATE IN DREPTURI A CETATENILOR(art.16, alin 1)
4. FUNCTIILE SI DEMNITATILE PUBLICE POT FI OCUPATE
DOAR DE PERSOANE CARE AU CETATENIA ROMANA SI
DOICILIUL IN TARA (art. 16, alin.3)
5. PROTECTIA CETATENILOR ROMANI IN STRAINATATE SI
OBLIGATIILE LOR (art.17)
6. CETATENII STRAINI SI APATRIZII SE BUCURA IN ROMANIA
DE PROTECTIE JURIDICA (art.18)
7. DREPTUL DE AZIL(art.18, alin2)
8. CETATENII ROMANI NU POT FI EXTRADATI/EXPULZATI
DIN ROMANIA (art.19)
9. PRIORITATEA REGLEMENTARILOR INTERNATIONALE
10. ACCESUL LIBER LA JUSTITIE
11. CARACTERUL DE EXCEPTIE AL RSTRANGERII UNOR
DREPTURI SAU A UNOR LIBERTATI(art.50)
1. UNIVERSALITATEA DREPTURILOR, LIBERTATILOR
SI INDATORIRILOR FUNDAMENTALE( art.15,
alin.1)
-exprima vocatia cetateanului pentru toate drepturile
si libertatile
-toti cetatenii unui stat se bucura de aceste drepturi si
libertati
-valorificarea si garantarea concreta a acestor
drepturi si obligatii sunt asigurate de Constitutie
-universalitatea drepturilor implica si universalitatea
indatoririlor
-acest principiu exprima legatura dintre drepturi,
libertati si indatoriri fundamentale
2. NERETROACTIVITATEA LEGII(art.15, alin.2)
- o lege adoptata si intrata i vigoare produce efecte doar
pentru viitor, fiind absurd sa i se ceara omului sa raspunda
pentru o conduita pe care a avut-o anterior intrarii in
vigoare a legii
- exeptie este legea penala sau contraventionala mai
favorabila
-in doctrina mai exista, tot ca exceptie, si legea
interpretativ, definita cu ocazia spetei tramvaielor din
1912, hotarare pronuntata de Tribunalul Ilfov la 17
februarie.
Legea interpretativa nu este o exceptie de la principiul
neretroactivitatii legii, deoarece interpretarea general-
obligatorie lamureste intelesul normei, nu modifica acest
inteles, ci doar il clarifica.
-articolul 15, alin.2: exceptie de la principiul
neretroactivitatii legii il constituie lega penala sau
contraventionala mai favorabila
-neretroactivitatea legi este obligatorie pentru toate
ramurile de drept
-nicio alta exceptie, in afara celor din constitutie, nu poate
limita acest principiu
-principiul neretroactivitatii legii este o garantie
fundamentala a drepturilor constitutionale, mai ales a
libertatii si sigurantei persoanei.

2.
3. EGALITATE IN DREPTURI A CETATENILOR(art.16,
alin 1)
- are originile in lozinc revolutiei franceze de la 179-
libertate, fraternitate, egalitate
-dpdv politic, egalitatea e sursa democratiei
- dpdv moral, face rferire la faptul ca exista o
demnitate inerenta a fiecarei persoane fizice
- respingerea egalitatii presupune o barbarie, negarea
demnitatii umae
-egalitarismul este contrar egalitatii umane si
presupune interventia statului pentru solutionarea
unor probleme
-egalitarismul trebuie adancit, nu promovat.
-egalitatea in drepturi e egala cu egalitatea in drept
- egalitatea in drepturi presupun toate drepturile si
toti cetatenii, fara deosebire si fara privilegii si se
manifest in toate domeniile
-contine trei aspecte: egalitatea in drepturi a femeilor
cu barbatii , egalitatea in drepturi fara deosebire de
rasa nationalitate sau origine etnica si egalitatea in
drepturi a cetatenilor far deosebire de orientare
politica sau clasa sociala.
-dupa aderarea la UE, acest principiu trebuie sa fie
aplicat in tara noastra si cu privire la resortsantii
statelor membre UE
Egalitatea de sanse intre femei si barbati exprima o relaitate
cum ca femeile reprezinta jumatate din populatia tarii.
Egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea
functiilor publice prefupune in continutul sau ca femeile sa fie
propuse intr-un numar egal pentru ocuparea functiilor precum
barbatii.
Egalitatea in drepturi a cetatenilor fara deosebire de rasa,
nationalitate, origine etnica, avere, clasa sociala exprima
realitatea ca pe teritoriul Romaniei au convietuit cot la cot si
cetateni de alta nationalitate,precum si maghiari, germani,
sarbi.
Egalitatea in drepturi a cetatenilor fara deosebire de religie,
opinie, apartenenta politica urmareste ca optiunile politice ale
oamenilor sa nu fie speculate.
Astfel in constitutie art 4, criteriile de nediscriminare sunt: rasa,
nationalitatea, originea etnica, limba. Aceste dispozitii
constitutionale trebuie corelate cu cele internationale in privinta
drepturilor omului.

4. FUNCTIILE SI DEMNITATILE PUBLICE POT FI


OCUPATE DOAR DE PERSOANE CARE AU
CETATENIA ROMANA SI DOICILIUL IN TARA (art.
16, alin.3)
- Exista o confuzie intre formularile ,,functie publica si
,,demnitate publica
- functiile publice presupun un statut aparte, depuerea
unui juramant, pe cand demnitatile publice sunt de la
subsecretar de stat, secretar, minitri si cele asimilate
acestora.
-asadar misiunea de demnitar publi este altceva decat cea
de funtionar public
Deosebirile dintre functia publica si demnitatea publica
constau in:
-modalitatea de ocupare a postului
-atributiile
-modalitatea legala de stingere a atributiilor

-ocuparea unei functii sau a unei demnitati publice


presupune respectarea unor cerinte specifice la care
Constitutia mai adauga alte doua foarte importante:
CETATENIA ROMANA SI DOMICILIUL IN ROMANIA. Este
acceptata si dubla cetatenie.Aceste doua conditi impuse
de constitutie sunt garantie a atasamentului fata de tara a
celui care urmeaza a exercita functia sau demnitatea
publica.
! Demnitatea publica este o categorie a dreptului
constitutional, iar fuctia publica este o categorie a dreptulu
administrtiv
ART. 16 prevede aplicarea principiului galitatii in domeniul
ocuparii functiilor si demnitatilor publice, astfel icat statul
roman garanteaza egalitatea de sanse dintre femei si
barbati in aceasta privinta.
ART. 16, ALIN.4: reglementeaza ca in conditile aderararii
Romaiei la UE, cetatenii acesteia au dreptul de a a alge si
de a fi alesi in autoritatile publice locale.
Precizari cu privre la art.16, alin4:
- Cetatenii romani si cei straini sunt egali in domeniul
alegerilor
- Nu ese reglemantat accesul cetatenilor straini in toate
autoritatile administratiei publice locale
- Textul constitutional se refera la cetateni si nu la apatrizi
- Se utilizeaza corect termenul ,,aleg si nu ,,voteaza
pentru ca cetatenii romani aleg un reprezentant, nu
voteaza o masura.

5. PROTECTIA CETATENILOR ROMANI IN STRAINATATE SI


OBLIGATIILE LOR (art.17)
-protectia cetatenilor ormani in strainatate se
fundamenteaza faptul ca cetatenia este legatura
organica stabilita intre cetatean si statul caruia ii
apartine, care determina statutul juridic al perosnei
-in temeiul acestui principiu cetatenii au dreptul de a
apela la protectia autoritatilor romane, oriunde s-ar
afla, iar acestea au olbligatia de a le-o acorda.
- deoarece Romania e membra UE, cetatenii romani
au dreptul de a soliticitaprotecti oricarui alt stat
membru UE, daca tara noastra u are reprezentanta.
-cetateanul roman plecat in afara granitelor trebuie sa
indeplineasca obligatiile stabilite prin constitutie,
simpla absenta aa cestuia nu il exonereaza de a-si
apara tara.

6. CETATENII STRAINI SI APATRIZII SE BUCURA IN


ROMANIA DE PROTECTIE JURIDICA (art.18)
-reglementarea constititionala a statutului starinilor si
apatrizilor in Romania se fundameteaza pe doua
principii:
a. cetatenii straini siapatrizi, ca oameni, au drepturi valide
b. anummite drepturi pot apartine numai cetatenilor romani
(doar cetatenii romani au drepturi politice)
c. exista anumite drpturi subiective care pot fi exercitate fara
conditia cetateniei romane
7. DREPTUL DE AZIL(art.18, alin2)
-apartine numai cetatenilor straini si apatrizilor
Presupune:
- protectia si gazduirea acordate de statul oman acestor
persoane deoarece in statul din care provin sunt persecutate
sau urmarite pentru anumite activitati politice
- persoanele carora li se acorda azil se bucura de toate
drepturile si obligatiile specifice cetatenilor romani
-nu pot fi extradate
-statutul azilantului nu trebuieconfundat cu cel al refugiatului
Principii cu privire la azil:
-statele pote acorda dreptul de azil, drept perfect
-acest drept e limitat de obligatia de a inapoia personele fizice
-persoana respectiva are dreptul de a solicita dreptul de azil
daca a fost expulzata sin tara de origine
-Constitutia Romaniei reglementeaza dreptul de azil din 1991
-dreptul de azil se va acorda si retrage in conditiile legii cu
respectarea tratatelor si conventiilor la care Romania e parte
-din instrumentel internationale rezulta o clasificare a azilului
politic:
- azi teritorial si diplomatic
- azil de drept si de fapt
- azil permanent si provizoriu
Azilul politic poate fi clasificat in teritorial si diplomatic
Criteriul stiintific de clasificare este teritoriul de
jurisdictie(spatiul in care azilantul poate cere dreptul de
azil).Teritoriul de jurisdictie asigura si diferenta dintr azilul
polittic si cel diplomatic
Azilul politic teritorial se acorda prsoanelor care au intrat in
mod legal pe teritoriul de urisdictie al statului caruia i sesolicita
dreptul de azil. Se acorda de regula solicitantilor care se
prezinta la frontiera.
Azilul politic diplomatic se acorda persoanelor fizice care au
intrat in legatii (oficii consulare) si mai foate fi denumit si azil
extraordinar).
Azilul politic diplomati, spre doasebire de azilul politic teritorial
se acorda dar in baza unei conventii incheiate in acest scop si
apare ca o limitare a suveranitatii statului pe al caru teritoriu se
acorda zilul politic diplomatic si o extinderea suveranitatii
statului care il acorda.
Azilul politic are si caracter teritorial pentru ca se acorda unei
persoane care a intrtat pe un alt teritoriu de jurisdctie statala.
Asadar, azilul politic este si unul teritorial.
In privinta relatiilor sociale, in opinia autoriului, azilantii
provizorii au aceleasi drepturi si-si pot asuma aceleasi obligatii
ca orice azlant, doar ca acest lucru se intampla provizoriu.
Azilul provizoriu este o forma de azil politic, dar cu caracter
temporar.
Conditiile acordarii dreptului de azil:
-statul solicitat pentru a acorda dreptul de azil nu este obligat
sa il acorde
-persoana careia i s-a acordat dreptul de azil se bucura de toate
drepturile si/sau pobligatile prevazute de Constitutie
-azilantii u pot fi extradati
-azilul politic teritorial sau diplomatic se poate cere doar fara
afecta suveranitatea statului care il acorda.

8. CETATENII ROMANI NU POT FI EXTRADATI/EXPULZATI


DIN ROMANIA (art.19)
-acespt principiu este aplicarea regulii conform careia
proprii cetateni u ot fi extradati sau expulzati
-ca efect al deschiderii europene, cetatenii romani pot
fi extradati, nu si expulzati in baza tratatelor,
conventiilor la care Romania e parte
-pentru realizarea extradarii trebue sa fie ideplinite
cumulativ conditiile prezute de Constitutie, lege si
cinventia europeana
-pot fi extradati/expulzati cetatenii straini sau apatrizi
pe baza unei conventii de reciprovcitate
-in cazul cetatenilor straini si apatrizilor este
suficienta indeplinirea uneia dintre conditii
-cetatenii straini si apatrizii pot fi expulzati.
EXTRADAREA- institutia juridica ce permite unui stat sa ceara
altui stat pe teritoriul caruia s-a refugiat unul din cetatenii sai,
sa i-l predea.
EXPULZAREA-institutia juridica ce permite autoritatilor publice
dintr-un stat sa oblige parasasca tara , punand capa in mod silit
sederii acesteia pe teritoriul sau. Masura expulzarii se ia pentru
ocrotirea ordinii de drept.
Conform constitutiei, ca regula, justitia hotaraste expulzarea
sau extradarea.

9. PRIORITATEA REGLEMENTARILOR INTERNATIONALE


Prima regula: Interpretarea si aplicarea prevedrilor legale
rferitoare la drepturile si libertatile cetatenilor trebuie sa se
faca in concordanta cu prevederil instrumentelor
internatioale la care Romania ia parte.
A doua regula: Prioritatea reglementarilor internationale
in situatia ivirii uor nepotriviri, neconcordante intre
reglementarile interne si cele internationale.
Au prioritate Cnstitutia si legile interne daca contin dispozitii
mai favorabile.
Suprematia Constitutiei nu permite ratificarea unui tratat
care ar contraveni dispozitiilr sale. In dreptul romanesc
prevederile instrumentelor internationale nu pot fi situate
deasupra prevederilor Constitutiei.De aici rezulta obligatia
autoritatilor de a negocia si incheia tratate care sa nu incalce
Constitutia.
Odata cu aderarea Romaniei la UE apare problema prioritatii
dreptului comunitar in fata dreptului intern. Aceasat regula
este prevazuta in jurisprudenta Curtii Europene.
In contextu constitutional actual dreptul comunitar are
prioritate fata de legile interne, nu si fata de Constitutie.
Aceasta prevedere este in concordanta cu articolul 141 din
constitutie care prevede transferul doar a unor tributii
institutiilor comunitare.

10. ACCESUL LIBER LA JUSTITIE


Potrivit acestui principiu oricine are acces la
justitie(cetatean, strain si apatrid).
In doctrina de specialitate s-a spus ca accesul liber la
justitie ar trebui sa cuprinda doua exigente:
celeritate(termen rezonabil) si gratuitate(expresia egalitatii
dintre justitiabili).
In practica de specialitate au fost solutionate doua mari
probleme cu privire la acest drept:
1. Prima problema:
-justitia o infaptuiete ICCJ si instantele judecatoresti
-existenta unor organe administrative de jurisdictie nu
pate duce la inlaturarea instantelor judecatoresti
-hotararea organului de jurisdictie edministrativa este
supusa controlului judecatoresc, al instantei de
contencios administrativ sau al unei alte instante
competente.

2. A doua prblema:
Curtea a considerat ca este de competenta exclusiva a
judecatorului sa instituie reguli de desfasurare a
proceselor in fata instantelor judeatoresti

O importanta problema a accesulu liber la justitie o


reprezinta dreptul partilor la un proces echitabil si
solutionarea cauzelor in termen rezonabil.
Notunea de ,,proces echitabil este legata dedreptul
la aparare si presupune egalitatea de arme, care e de
inspirtie engleza.

11. CARACTERUL DE EXCEPTIE AL RESTRANGERII UNOR


DREPTURI SAU A UNOR LIBERTATI(art.53)
Declaratia Universala a drepturilor omului, cele doua
pacte internationale cu privire la drepturile omului,
Conventia Europeana si alte documente juridice prevad
posibilitatea unor limitari si restrangeri ale exercitiului
drepturilor si libertatilor.
Limitarile si restrictiile sunt posibile doar aca sunt
prevazute de lege.
Limitarile si restrictiile sunt necesare intr-o societate
democratica pentru a proteja securitatea nationala.
Limitarile si restrictiile sunt proportionale cu cauza
care le-a determinat.
Limitarile si restrictiile sunt reglementate pentru
favorzarea binelui general intr-o societate democratica.
Restrangerea sau limitarea unor drepturi
fundamentale este posibila doar daca dreptul respectiv nu
are caracter absolut.
Exemplu: dreptul la viata este un drept absolut si nu
poate fi limitat in nicio situatie.

INVIOLABILITATILE
Dreptul la viata, integritate fizica si psihica(22)
Libertatea individuala(23)
Dreptul la aparare(24)
Dreptul la libera irculatie(25)
Dreptul la viata intima, familiala si privata (26)
Inviolabilitatea domiciliului

Dreptul la viata, integritate fizica si psihica(22)


- Articolul 23 reglementeaza in mod expres trei
drepturi:dreptul la viata, dreptul la integritate fizica si
dreptul la integritate psihica
Dreptul la viata:
- este cel mai natural drept al omului, fiin si singurul drept
absolut.
- este dreptul fundamental cu care incepe inventarul si
catalogul drepturilor omului

Elementele definitorii ale dreptului la viata:


-nimeni nu poate fi privat de viata sa in mod arbitrar
-articolul 22 interzice pedeapsa cu martea
Interzicerea pedepsei cu moartea reprezinta tendinta
dominanta in zilele noastre de a interzice aceasta sanctiune
penala.
Cu privire la reglementarea pedepsei cu moasrtea au fost
elaborate doua teorii:
a. TEORIA POZITIVISTA
Pedeapsa cu moastea este necesar sa fie reglementata
pentru ca unii oameni au i formula lor genetica un
cromozom y in plus , ceea ce ii transforma in criminali,
asadar ei trebuie ucisi pentru a taia raul de la radacina.
b. TEORIA BOCARIANISTA
Societatea este vinovata pentru comportamentul deviant
al oamenilor, iar pedeapsa cu moartea ar putea fi
justificata doar intr-o societate slaba. Societatea ar trebui
sa ia masurile ce se impun pentru a nu mai exista
criminali.
Interdictia prevazua de art. 23, alineatul 3 ( referitoare la
pedeapsa cu moartea) este aboluta fara exceptie.

Dreptul la integritate fizica:


-este expres prevazut in constitutie
-corelativ cu acest drept exista si obligatia autoritatilor de
a asigura exercitarea lui garantata de Constitutie
-daca atingerea integritatii fizice se impun in anumite
momente, atunci ea rebuie sa fie prevazuta de lege

Dreptul la integritate psihica:


- In doctrina termenul de integritate psihica este inlocuit cu
cel de integritate morala
- In constitutie omul este privit sub aspect juridic, ca u
complex de elemente componenete in care psihicul ocupa
un loc foarte important si nu pate fi depasit de fizic.
Distinctia intre integritatea fizica si integritatea morala se
prevede a fia rtificiala.
- Respectul vietii, al integritatii fizice si psihice prevede si
interzicerea torturii si pedepselor inumane sau
degradante, ceea ce face expres constitutia in art. 22
- Lupta contra torturii se face in plan interatioal, pri
Conventia ONU din 1984 si pe plan national de catre
statele care au ratificat aceasta conventie.
Pedepsele, tratamentele inumae sau degradante:
- In mai multe decizii ale CEDO s-a stabilit ca acestea
trebuie sa fie considerate acte de tortura.
Inuman- tratatment care provoaca in mod intentionat
suferinte mentale de o intenitate speciala
Degradant-tratament care provoaca umilinta omului in
fata oricui sau determinarea de a actiona contra vointei
sau constiintei sale
- Relele tratamente trebuie sa atinga un minim de gravitate,
care depinde de circumstante, de duratat tratamentului,
sex, varsta sau stare de sanatate.
- Detalierea dispozitiilor acestui drept revine legii, mai ales
legii penale.

Libertatea individuala(23)
- Priveste libertatea fizica a persoanei, dreptul sau de a se
putea misca liber, de a nu fi tinuta in sclavie, de a nu fi
arestata sau detinuta decat in cazurile expres prevazute
de lege.
- Libertatea individuala nu poate fi absoluta, ea se
realizeaza in formele si cnditiile prevazute de Constitutie
- Daca sunt incalcate aceste limite, autoritatile iau masuri in
functie de gravitatea incalcarii precum: perchezitia,
retinere, arestarea.
- Aceste masuri sunt si ele conditionate si limitate pentru a
se asigura siguranta persoanei

PERCHEZITIA:
-masura reglementata de codul de procedura penala,
art.100
-constitutia prevede numai perchezitia personala-
xorporala incazurile prevazute de lege.

RETINEREA:
- Este o masura procesual penala preventiva prin care
persoana supra careia planeaza suspiciunea savarsirii unei
fapte penale este privata de libertate de autoritatile
competente pe o durata strict determiata de lege.
- Constitutia prevede durata de maxim 24 h

ARESTAREA:
- Masura care atinge in modul cel mai grav libertatea
individului si are uneori consecinte nebanuite asupra
persoanei, familiei sau reputatiei acesteia
- Arestarea e mereu preventiva, asadar e tuatologie ,,
arestare preventiva
Pentru ca unele procese pot dura perioade lungi de timp, se
pune problema duratei arestarii.
Conform jurisprudentei CEDO, durata arestarii trebuie sa fie
rezonabila.
Motive pentru care arestarea nu ar fi rezonabila:
- Motivele pentru mentinerea starii de arest daca exista
cateva motive pentru mentinerea acestei stari, atunci nu
este rezonabil
- Complexitatea cauzei, care detrmina indelungarea
procesului penal
- Conduita judecatorilor in cadrul procedurii penale
desfasurate.
In cadrul procedurii penale arestarea poate fi dispusa pentru
30 de zile, se poate prelungi cu inca 30 de zile fara ca durata
acesteia sa depasasca 180 de zile
In faza de judecata instanta e obligata sa erifice, nu mai
tarziu de 60 de zile motivele care stau la baza masurii
arestarii preventive si sa o inceteze daca motivele au incetat.
Se prevede si posibilitatea eliberarii persoanei in cauza sub
control judiciar sau pe cautiune.
Controlul judiciar si cautiunea sunt doua institutii
procesual penale reglmentate de lege.
Constitutia adauga trei principii:
PREZUMTIA DE NEVINOVATIE- pana la ramanerea definitiva a
uni hotarari de condamnare, perosana este nevinovata.
LEGALITATEA PEDEPSEI-nicio pedeapsa nu poate fi stabilita
sau aplicata decat in temeiul legii.( Nullum crime sine lege,
nulla poena sie lege)
SANCTIUNEA PRIVATIVA DE LIBERTATE NU POATE FI
DECAT DE NATURA PENALA- se elimina astfel sanctiunea de
natura contraventionala.

Dreptul la aparare(24)
In conceptie larga acest dretprevede totalitatea
drepturilor si regulilor procedurale care ofera posibilitatea
persoanei de a se apara impotriva acuzatiilor care i se aduc , de
a scoate la iveala nevinovatia sa(in procesele penale)
In celelalte prcese sun mijloacele procedurale prin care parea isi
exprima solicitarile si isi valorifica pretentiile.
In conceptie restransa reptul la aparare presupune doar
posibilitatea folosirii avocatului.
In continutul dreptului la aparare:
- Dreptul acuzatului de a fi informat in timp util intr-o limba
cunoscuta cu privire la acuzatiile care i se aduc
- Dreptul persoanei de a dispune de timpul necera prgatirii
apararii sale, inclusv de a putea comunica cu aparatorul
- Dreptul persoanei de a putea participa la procesul sau sau
de a se apara singura sau prin avovcatul sau
- Asigurarea unui interpret, daca persoana in cauza nu
intelege si nu vorbeste limba folosita in proces
Constitutia nu prevede niciun fel d limitari ale acestu drept
cu exceptia celor generale.

Dreptul la libera circulatie(25)


Acest drept reglementeaza doua aspecte: libera circulatie
pe teritoriul Romaniei si libera circulatie in starinatate.
Libera circulatie e teritoriul Romaniei asigura posibilitatea
cetatenilor de a circula nestanjeniti in Romania si de a-si stabili
resedinta/domiciliul oriunde in tara.
Libera circulatie a cetatenilor rormani in starinatate
asigura posibilitatea emigrarii si revenirii in tara de origine.
- Nu este un drept absolut, el trebui exercitat in anumite
conditii care sunt in stransa legatura cu impedimentele
care pot aparea
- Trecerea frontierelor in cadrul UE s face pe baza
buletinului/pasaportului dar i afara granitelor UE, doar pe
baza pasaprtului
Dretul la libera circulatie este unul din cele patru libertati
fundamentale ale UE, el poate fi exercitat in conditiile
instrumentelor juridice internationale.

Dreptul la viata intima, familiala si privata (26)


Constitutia foloseste trei notiuni: viata intima, viata familiala si
viata privata
Viata intima si viata privata sunt mai greu de diferentiat si
definit pentru ca viata intima este si privata, iar viata privata
este si intima.
Viata privata in sens strict corespunde sferei secrete a
individului.
Viata de familie face referire la tot ceea ce este privitor la
familie, apartinand familiei.
Sociologic, prin familie se intelege un grup social care seara se
reuneste in jurl unui foc.
Juridic, familia desemneaza un spatiu de intimitate, o viata
comuna care trebuie sa fie protejata din punct de vedere juridic
de catre stat.
CEDO a considerat ca pentru parinte si fiul sau a fi impreuna
reprezinta un element fundamental.
Viata familiala este privita de prevederile constitutionale ale
statelor membreu UE ca fiind un element al vietii private.
Viata familiala este protejata u doar impotriva ingerintelor
autoritatilor publice, ci si impotriva implicarii altor persoane
fizice, motiv pentru care CEDO a stabilit ca statul poate lua
masuri pozitive cu privire la protejarea vietii private.
In privinta protejarii interesului supre al copilului, CCR a dcis ca
trebuie supuse unui control riguro metodele de dare in
plasament a minorilor sau in institutii de asistenta sociala.
Continutul dreptului la viata intima, familiala si privata:
- Obligatia autoritatilor de a respecta si ocroti viata intima,
familiala si privata, impotriva oricaror atentate ale oricarui
subiect de drept
- Nimeni nu poate interveni in viata privata aunei persoane
fara consimtamantul acesteia
- Autoritatile trebuie sa ia toate masurile rezonabile
pentru ocrotirea vietii intime, familiale si private
- Judecatorii au obligatia de a declara sedintele secrete,
daca publicitatea ar afecta aceste valori.
Continutul dreptului la viata intima, familiala si privata mai
contine si:
- Dreptul persoanei la prorpia imagine
- Dreptul persoanei de a dispune de ea insasi, unul dintre
cele mai inalienabile, imprescriptibil si naturale drepturi
ale omului
- Dreptul la o viata familiala normala, care se refera la
posibilitatea fiecruia de a-si intemeia o familie, de a trai ca
membru al acesteia si de a respecta intimitatea vietii
familiei
Continutul acestui drept da uneori impreia ca se schimba
odata cu tehnologia, ca este ,,remorca tehnologiei.

Inviolabilitatea domiciliului
Acest drept nu este absolut.
In Romania este un drept fundamental separat, iar in alte
state, precum Franta, est unul dintre aspectele de continut ale
dreptului la viata privata.
Inviolabilitatea domiciliului cuprinde trei aspecte:
1. Dreptul de a se alege domiciliul, dar nu oricum, asa
cum o fac oamenii fara adapost
2. Dreptul de a schimba si folosi domiciliul asa cum
doreste cel in cauza, in conditiile legii
3. Dreptul de a fi protjat impotriva oricaror violari de
domiciliu
Notiunea de ,,domiciliu are o aceptiune larga, cuprinde:
- Notiunea de domiciliu in sens civil
- Resedinta unei persoane
Domiciliul nu trebuie confundat cu proprietatea si
proprietarul!
Domiciliul nu e doar fortareata individului, ci reprezinta o
prelungire a aacestuia fara de care viata privata nu este
posibila.
Domiciliul nu este comparabil cu niciun loc, el este un loc
special, strans legat de viata privata pentru ca el este locul
activitatii obisnuite.
S-a pus problema daca habitatul unui vehicul este
considerat domiciliu- judecatorii europeni au considerat ca
rulota unor oameni care calatoresc este considerata
domiciliu.
Din textul constitutional reies doua modalitati de patrundere
sau ramanere in domiciliul unie persoane:
1. Doar cu invoirea acesteia
2. . fara invoirea cesteia
1. Invoirea trebuie sa existe in momentul patrunderii si in
momentul ramanerii in domiciliu.
2. E o derogare, o exceptie, patrundera in domiciliu fara
invoirea proprietarului
Cazurile derogatorii sunt expres si limitativ prevzute de articolul
27 si se fundamenteaza pe starea de necesitate.
Autoritatea care poate ordona perchezitia domiciliara este
exclusiv judecatorul.
Ca regula: sunt interzise perchezitiile domiciliare in timpul noptii
pentru ca produc efect nedorite.
Constitutia nu defineste notiunea de ,,in timpul noptii, dar se
considera ca noaptea este o perioada consacrata vietii private.

DREPTURILE SI LIBERTATILE SOCIALE, CULTURALE SI


ECONOMICE
1. Dreptul la invatatura(32)
2. Dreptul de acces la cultura(33)
3. Dreptul la ocrotirea sanatatii(34)
4. Dreptul la un mediu sanatos(35)
5. Dreptul la munca si protectia sociala a muncii, interzicerea
muncii fortate
6. Dreptul la greva
7. Dreptul la proprietate privata
8. Dreptul la mostenire
9. Libertatea economica
10. Dreptul la un nivel de trai decent
11. Dreptul coiilor tineri la protectie si asistenta
12. Dreptul persoanelor cu handicap la protectie
sociala(50)

1. Dreptul la invatatura(32)
Invatamantul:
- este obligatoriu si gratuit pana la un anumit nivel de
instruire
-este laic datorita neutralitatii sale religioase, politice,
ideologice
-democratic-scoala e unul din locurile egalitatii
Dreptul la invatatura este un drept, dar si o obligatie.
Constitutia prevede invatamantul general obligatoriu.
Dreptul la invatatura este asigurat si prin alte forme de
organizare si anume:
- invatamantul liceal
-invatamantul profesional
-invatamantul superior.
Invatamantul obligatoriu, pentru ca este obligatori trebuie sa fie
si gratuit. Invatamantul liceal, tehnologic si superior nu sunt
obligatorii, asadar se pot stabili taxe in conditiile stabilite de
stat.
Invatamantul este laic pentru ca dreptul la invatatura asigura o
neutralitate ideologica, politica si religioasa, singura finalitate
fiind educarea persoanei.
Continututul dreptului la invatatura presupune:

-obligatia statului de a respecta libertatea parintilor de a alege


pentru copiii lor in conformitate cu propriile convingeri
Caracterul democratic

Procesul de instruire are caracter democratic si dreptul la


invatatura trebue sa asigure tuturor sanse egale, presupunand
interzicerea discriminarii si folosirea cu prioritate a
competentelor profesioale.Caracterul democratic cuprinde si
prevederile referitoare la limb.
Cf. art 13 Constitutie, limba oficiala a statului nostru este
limba romana, asadar invatamantul se desfasoara in limba
romana.
Cf art. 32 Constitutie- garanteaza dreptul minoritatilor de a
invata in limba lor materna
Tot referitor la caracterul democratic al invatamantului, in art.32
Constitutia prevede dispoziti referitoare la diferitele categorii de
institutii de invatamant: de stat, particlare si confesioale.
Autonomia universitatilor:
-constitutia prevede o serie de obligati pentru legiuitor cu
privire a autonomia universitatilor. Autonomia poate fi
regulamentara, financiara, administrativa.
Dreptul de a infiinta institutii de invatamant particular este o
consecinta a dreptului de a intreprinde.

2. Dreptul de acces la cultura(33)


Are caracer absolut.
Are un continut complex care prevede:
- libertatea persoanei de a-si dezvolta spiritualitatea
-obligatiile statuui pentru a asigura realizarea aestei libertati
Accesul la cultura presupune libertatea persoanei de a-si
dezvolta spiritualitatea prin diferite modalitati, cum ar fi accesul
la cultura nationala.
Aceasta libertate nu poate fi ingradita nici macar prin lege.
Corelativ dreptului persoanei de acces la cultura, constitutia
prevede si o serie de libertati ale staului:
- A asigura pastrarea unei identitati nationale
- Stimularea artelor
- Sprijinirea culturii nationale
- Protejarea si promovarea valorilor culturale si aristitce
A asigura pastrarea identitatii nationale necesita precizari:
- Aceasta obligatie are caracter general si se refera la toti
membri colectivitatii umane
- Toate obligatiile vor trebui sa fie luate pentru toti cetatenii
Romaniei indiferent de origiea etnica.
In doctrina a aparut o alta problem, anume acees a titularului
acestui drept:
- Titularii acestui drept nu sunt doar romanii, ci toate
persoanele carora nu trebuie sa le fie ingradit accesul la
cultura
- Statului roman ii revine obligatia de a asigura conditiile
necesare realizarii acestui drept doar cetatenilor lui.

3. Dreptul la ocrotirea sanatatii(34)


Nu este un drept absolut.
Cf. art 33:
- statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea sanatatii si
igienei publice, ceea ce implica eforturi pentru scaderea
mortalitatii infantile.
- garanteaza dreptul la ocrotirea sanatatii si prin modul cu e
organizata asistenta sociala si sistemul de asigurari sociale
pentru boala, accidente et., prin controlul in exercitarea
profesiilor medicale si paramedicale.

4. Dreptul la un mediu sanatos(35)


Necesita o serie de precizari cu privire la denumirea lui.
Au fost folosite cu frecventa trei denumiri:sanatos, echilibrat
ecologic, caitatea mediului inconjurator.
In opinia autorului, niciuna dintre aceste denumiri nu este
foloita in mod corect.
In primul rand, deumirea dreptului trebuie sa fi atat de
generala cat sa copere continutul sau . Astfel, este necesra sa
se gaseasca optimul de generalitate, pentru ca utilizarea doar a
uei ditre denimir ar putea duce la neconcordanta intre forma si
continutul dreptului.
In al doilea rand, folosirea fiecarui element ut singuli poate
crea incertitudine.
Protectia este un element esential al continutului acestui
drept fundamental pentu ca un mediu inconjurator sanatos si de
calitate trebuie sa fie si protejat.
Folosirea termenului ,,sanatos este relativa pentru ca nu e
precizat la ce se raporteaza si se refera acest drept.
Termenul ,,calitate ridica aceeasi problema pentru ca
exista foarte multe standarde de calitate a mediuli inconjurator.
Terenele ,,curat si ,,sigur creeaza a fel controverse
pentru ca sunt relative.
Toate aceste denumiri sut elemente de continut ale
protectiei.
Astfel, in opinia autorului, acest drept fundaental trebuia
denumit ,,dreptul la un mediu inconjurator protejat
Trasaturile dreptului la u mediu sanatos sunt:
-caracterul pozitiv- statul trebuie sa ia masuri pentru
crearea carului legislativ pentru exercitarea acestui drept.
-nu este un drept fundamental la un mediu sanatos
ideal, ci la un mediu inconjurator concret care trebuie protjat.
- procedural, el trebuie protejat prin masuri preventive
pentru ca e esentiala prevenire si nu repararea unei daue.
- este necesara informarea asupra protectiei mediului
inconjrator- acesta e un drept, dar si o obligatie.
Au aparut controverse cu privire la titularul acestui drept.
In opinia autorului, titularul acestui drept este fiinta
umana.
In continutul dreptului la un ediusanatos se regasesc:
-legatura dintre continutul dreptului si definitia mediului
inconjurator
-necesitatea sublinierii in continututl sau a dimensiunii
umane si a dimensiuni naturale, ambele echilibrate.
-coexistenta necesra a celor doua dimensiuni care
determina intelegerea celor doua dimensiuni ca un mediu de
viata.
Astfel, elementele de continut ale acestui drept sunt:
- necesitatea regelmenetarii exprese
- sublinierea ca medul incojurator trebuie sa fie conform
standardelor stabilite
- promovarea caracterului de bun public al mediului
inconjurator
- scoaterea in evidenta a indatoririlor statului
-reglementarea raspunderii juridice.
Din elementele de doctrina si cele constitutionale rezulta
trei coordonate ale dreptulu la un mediu sanatos:
- - trebuie sa fie inscris in dispozitiile constitutionale
- - trebuie sa fie realizata concordanta intre intinderea
dreptului fundamental si intiderea protectiei mediului
- - ridicarea raspunderii juridice la nivel constitutional
Raspunderea juridica in domeniul protectiei mediului
trebuie sa fie: materiala, civila, contraventionala si penala.
5. Dreptul la munca si protectia sociala a muncii,
interzicerea muncii fortate
Este un drept natural imprescriptibil
Continut:
- Libertatea alegerii profesiei, meseriei, ocupatiei
- Libertatea alegerii locului de munca
- Protectia sociala a muncii
- Salarizarea muncii
- Dreptul la negocieri colective
- e exprimata si egalitatea femeilor cu barbatii pentru
omunca egala.
- exista si caracterul obligatoriu al cnventiilor si
contractelor de munca.
-munca fortata e interzisa.
Situatii legale in care munca nu e consideratat
fortata:
- Indeplinirea indatoririlor militare de catre ci are trebuie sa
faca asta in mod egal
- Munca depusa de o persoana condamnata
- Munca prestata in conditii normale in perioada detentiei

a. Libertatea alegerii locului de munca, a profesiei si


ocupatiei sut expresii ale libertatii persoanei in campul
muncii. E determinata de libertatea de a munci.
Presupune libertatea de a munci, dar si dreptul de
ainceta munca.
b. Protectia sociala cuprinde securitatea si igiena muncii,
dar si durata normala a unei zile de lucru
Durata normala a unei zile de lucru este de 8h si s-a
avut in vedere:
- Traditia legislativa a altor state
- Firescul vietii umane
- Eficienta muncii
Cel mult 8 h creeaza posibilitatea stabilirii unei durate mai
mici a zilei d lucru, ceasta fiind limita maxima.

6. Dreptul la greva
Este un important mijloc de sustinere de catre salariati aunor
drepturi sociale, economice si profesionale.
Greva este o incetare colectiva a lucrului de catre salariati, o
masura de presiune temporara cu scoul de a obliga conducerea
sa respecte o serie de indatorir
Greva trebuie diferentiata de termenu de lock-out, care
inseamna refuzul salariatilor de a-si oferi munca.
Dreptul la greva este un drept indivdual desi este exercitat in
mod clectiv.
Tipuri de greva:
- de solidaritate
- de avertisment
- japoneza
- de zel
Limitele legale ale dreptului la greva pentru ca el sa nu fie
exercitat in mod abuziv:
- - dreptul la greva apartine doar salariatilor
- -scopul grevei trebuie sa fie apararea intereselor
profesionale, sociale si economice ale salriatilor.
-
7. Dreptul la proprietate privata
In opinia autorului dreptul la proprietate privata reprezinta
o prerogativa inerenta a naturii umane, u mijloc de atingere a
valrilor umane recunoscute.
-acest drept penduleaza intre afirmarea liberalismului si
necesitatea respectarii interesului general
-corelativa dreptului la proprietatea privata este obligatia
protejarii dreptului de prorpietate.
Limitari ale dreptului la proprietate privata: sut in
rem si in personam
Limitarile in rem:
a. bunurile care formeaza obiectul material al proprietatii
publice sunt limitari ale bunurilor care formeaza obiect
al proprietatii private
b. exproprierea si nationalzarea: nimeni nu poate fi
exprorpriat decat pentru cauze e utilitate publica
stabilite prn lege sau drepata despagubire
c. lucratile de interes general: totul poate fi folosit pentru
lucrarile de interes general cu o dreapta despagubire
d. averea dobandita ilicit care nu poate fi confiscata.
Caracerul licit al averii se prezuma.
Limitarile in personam:
a. proprietarul privat trebuie sa respecte normele
prevazute de lege sau de cutuma locului
b. cetatenii straini sau apatrizii pot dobadi dreptul de
propeietate asupra terenurilor numai in conditiile:
- - aderarii la UE
- - alte tratate internationale la care Romania e parte pe
aza de reciprovitate
- -prin lege organica
- -prin mostenire legala
Ei pot dobadi dreptul de proprietate dacasunt indeplinite
cumulativ conditiile prevazute de lege.

8. Dreptul la mostenire
Dreptul la mstenire este presupus de dreptul de
proprietate pentru ca o persoana poate transmite mortis
causa iar alata persoana poate primi pe cale legala,
succesorala sau testamentara un anumir bun.

9. Libertatea economica
Nu are caracter absolut pentru ca nu poate duce la
atingerea unei libertati extreme.
Este un drept fundamental
Este necesar intr-o tara cu economie de piata.
Economia Romaniei este o economie de piata, care prevede si o
serie de indatoriri ale statului.
Trebuia sa fie reglementata din 1991 cand existau premisele
unei astfel de reglementari, dar reglementarea sa a aparut abia
in 2003.
Libertatea economica in Romania are un continut complex si se
bazeaza pe o serie de premise precum:
- exigenta existentei unei economii de piata
- existenta initiativei de a intreprinde
Continutul acestei libertati cuprinde:
- libertatea de a infiinta entitati
- Libertatea de a exercita- dreptul titularului de a exploata
bunurile sale.
In opinia autorului, acest drept este legat si de alte drepturi
cum ar fi dreptul la invatatura, la un nivel de trai decent.

10. Dreptul la un nivel de trai decent


Omul are o serie de pentru a-si putea duce viata in mod
corespunzator.
O parte din aceste exigente au caracter fundamental.
Expresia ,,nivel de trai decentnu este definita de constitutie,
aceasta doar prevede masurile care pot fi luate pentru
respectarea lui.
Nivelul de trai decent se tabileste in functie de conjunctura:
-situatia economica atarii
-resursele de care dispune statul in vederea atingerii acestui
obiectiv
-nivelul de dezvoltare a societatii
Asadar, nu poate fi posibila stabilirea unui standard al nivelului
de trai decent.
Continutul dreptului la un trai decent:
-dreptul cetateanului la conditii rezonabile de viata
-asigurarea hranei, locuintei, imbracamintei
-educatia
Asigurarea exigentelor umane presupune reglementarea
caracterului social al statului.
Asigurarea exigentelor umane presupune asigurrea unui nivel
de trai decent.
Art. 33: domenii care se intersecteaza cu acest drept:
- dreptul la pensie
-dreptul la concediu de maternitate platit
- dreptul la asistenta medicala.
11. Dreptul la casatorie(48)
Nu este un drept absolut deoarece are limitari legate
de obligatia statului de a proteja institutia casatoriei.
Dreptul la casatorie sta la baza intemeierii familiei, element
atural si fundamental al societatii.
Acest drept a mai fost denumit si ,,dreptul la
ascendenta(dreptul fiecarui copil de a avea o mama sui un tata
si de a afi educat de ei)
Pentru a avea o familie, ea trebuie sa fie intemeiata prin
casatorie.
Constitutia reglementeaza doua aspecte ale acestui drept:
a. Libertatea casatoriei
b. Dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea si
instruirea copiilor lor
Continutul dreptului la casatorie:
- Libertatea casatoriei care se intemeiaza pe libertatea
consimtamantului
Constitutia cere ca inaintea casatoriei religioase sa fie facuta
casatoria civila, iar asezamintele religioase solicita dovada cu
inscrisul a executarii casatoriei civile
Casatoria intre homosexuali.
Curtea Europeana a decis casatoria intre doua persoane de
sexe diferite.
Dreptul europea este deschis recunoasterii si in privinta
casatoriilor homosexuale.
In prezent mai multe state au recunoscut casatoria intre
homosexuali.
Desfacerea casatoriei
In privinta desfacerii casatoriei, necesitatea protectiei familiei si
a institutiei casatoriei a dus la nerecunoasterea unui drept la
divort.
Indatoriri ale parintilor
Indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educarea si
instruirea copiilor constituie un drept dar si o obligatie pentru ca
ii priveste pe toti copiii.
Exercitarea acestor indatoriri/ drepturi poate fi uneori limitata
de cazuri justificate de interesul suprem al copilului care uneori
trebuie sa stea separat de familie prin plasarea lui intr-o alta
familie sau intr-o institutie de asistenta sociala.
Curtea Europeana a stabilit ca este necesar controlul sytct al
acestui tip de masura.

12. Dreptul copiilor tineri la protectie si asistenta


Acest drept apare ca un drept de sinteza pe baza realitatii
conform careia copiii si tnerii reprezinta potentialul uman al
societatii, care determina si cauzele dreptului la protectie si
asistenta.
Acestui drept ii este corelativa obligatia statului de a
asigura mijloacele necesare dezoltarii aptitudinilor fizice si
intelectuale ale tinerilor.
Constitutia prevede ca statul acorda alocatii pentru copii,
ajutoare pentru intretinerea copiilor cu handicap si alte
ajutoare soiale.
Alta masura de protectie a tinerilor este ca acestia nu pot
fi angajati salarizati panala 15 ani.
Sunt interzise exploatarea minorilor, folosirea lor la
activitati care le-ar dauna sanatatii sau le-ar pune in pericol
viata.
13. Dreptul persoanelor cu handicap la protectie
sociala(50)
In prezent exista o efervescenta cu privire la aceasta
categorie de persoane care are ca scop integrarea totala sau
partiala in societate a celor care au un handicap.
Acest scop necesita un regim special de protectie pentru
ca acesti oameni sa-si poata exercita toate drepturile si
libertatile fundamentale.
Daca nu exista protectia sociala, se ajunge la discrimiare.
Corelativa acestui drept este oblgatia statului de a preveni,
trata, readapta persoanele cu handicap.
Scopul urmarit de masurile de protectie speciala a
persoanelor cu handicap trebuie sa se bazeze pe trei principii
importante:
a. Precocitate- diagnosticarea din timp a persoanelor cu
handicap
b. Cntinuitate- aplicarea continua a celor mai eficiente
metode de asitenta medicala)
c. Finalitate( recuperarea si insertia socio-profesionala a
persoanelor cu handicap)
Pentru realizarea efectiva a acetor principii statul
trebuie sa asigure persoanelor cu handicap un numar
sufiient de facilitati prin lege.

DREPTURILE EXCLUSIV POLITICE SI DREPTURILE SI


LIBERTATILE SOCIAL-POLITICE
1. Liberatea constiintei
2. Libertaea de exprimare
3. Dreptul la informatie
4. Libertatea intrunirilor
5. Dreptul de asociere
6. Secretul corespondentei

1. Liberatea constiintei
Primele elemente de continut ale libertatii constiintei apar in
Edictul de toleranta dat de imparatul Galerius prin care ii
obliga pe crestini sa jure credinta imparatului.
A urmat Edictul de la Milano in 313, emis de imparatul
constantin cel Mare.
Libertatea constiintei mai est cunoscuta si sub denumirea de
,libertate religioasa.
Libertatea constiintei presupune dreptul fiecaruia de a-si alege
religia sau de a fi ateu.
Este o libertate pur individuala bazata pe un element
subiectiv asemeni dreptului la exprimare.
Art. 29: Libertatea constiintei este posibilitatea persoanei fizice
de a avea, de a-si exprima o anumita opinie despre lumea
inconjuratoare , de a impartasi sau nu o credinta religioasa, de
a apartine sau nu unui cult religios.
Continutul libertatii de constiinta este complex si prevede mai
multe libertati si comanda libertatea cuvantuilui si libertatea
presei.
Din continutul libertatii de constiinta rezulta ca acesta are
doua componente: libertatea religioasa si libertatea
cultelor.
Conceptiile despre lume sunt teiste sau ateiste, iar alegerea
trebuie sa fie rezultatul constiintei omului
Constituia prevede ca libertatea constiintei trebuie sa se
manifeste in spirit de toleranta si respect reciproc.
Cultul religios- esteriorizarea unei credinte religioase prin
unirea celor cu aceeasi credinta intr- asociatie religioasa sau
ritualurile cerute de acea credinta religioasa.
Asadar cultul religios are doua acceptiuni: asociatie si ritual.
Organizarea cultelor este libera.
Raporturile stat-biserica constau in separarea statului de
biserica si obligarea statului de a sprijini cultele.
Din examinarea unor raporturi in drept comparat rezulta:
- Confuzia intre stat si religie in statele musulmane
- Stabilirea unei religii de stat care devine dominanta
- Impregnarea completa a vietii sociale de religie
- Recunoasterea mai ultor religii
- Laicitatea, separarea stricta a statului de biserica
Constitutia prevede si egalitatea efectiva intre credinciosi si
necrednciosi si interzice orice acte de invrajbire.
Libertatea constiintei si libertatea cultelor sunt termeni
antagonisti si complementari. Antagonisti pentru ca libertatea
constiintei implica abtinerea statului de la a interveni in
constiinta omului.
Complementari pentru ca organizarea cultelr e o manifestare a
convingerilor religioase.
S-a pus problema fenomenului sectar. Miscarile sectare
provoaca o anumita teama. In unele opinii sectele sunt
considerate ca si religia , dar exista opinii in care sunt separate
de religie.
In jurisprudenta Curtii Europene sectele sunt clasificate in:
secte religioase si secte nereligioase
Sectele religioase beneficiaza de protectia si garantiile
prevazute de art. 9 din Conventia Europeana.
Sectele nereigioase nu beneficiaza de protectia acestei
Conventii.
Caracteristica generala a sectelor este ca acestea sunt
orientate spre protectia persoanei si contra manipulatorilor.