A realizat:

Prisacaru Diana

gr. FIN 1509 G

Profesor:
Garabajiu Aurelia
Chiinu 2016
1
 Cuprins
1 Esena macroeconomiei .
3
2 Ciclitatea legitate a dinamicii
activitii economice 4-
5
3 Fazele ciclului afacerilor i
indicatorii ei .. 6-8
4 Diversitatea ciclurilor
economice ..9
5 omajul 11
6 Inflaia .. 12
7 Politici antiinflaioniste .. .
13-15

2
8 Criza economic i politica
banilor ieftini
.16-17

1 Esena
macroeconomiei
Macroeconomia este un domeniu al tiinelor
economice. Spre deosebire de microeconomie,
macroeconomia lucreaz cu mrimi agregate,
cerceteaz comportamentul economiei n general,
cum ar fi venitul total sau gradul de ocupare al
forei de munc, rata inflaieisau oscilaiile
conjuncturale. Macroeconomia ncearc s
gseasc explicaii pentru aceste oscilaii, s
gseasc factorii de control relevani i s
stabileasc dependenele acestora.
n centrul ateniei teoriilor macroeconomice se afl,
n final, rolul pe care statul l are n ntreg contextul
economic; din aceste teorii deriveaz cerine
3
adresate politicii economice. Guvernele ncearc s
modifice mrimile care sunt semnificative din
cauza considerrii ex-post. Astfel, prin modificri
ale impozitelor, dobnzilor sau a cererii statului,
scopuri definite politic, se urmresc alte scopuri
cum ar fi stabilitatea nivelului preurilor, gradul de
ocupare complet a forei de munc sau creterea
economic. Mrimile macroeconomice joac un rol
important n procesul politic de legitimare,
deoarece pot fi interpretate de alegtori ca un
indiciu asupra calitii muncii guvernului.

2 Ciclitatea legitate a dinamicii

activitii economice
Ciclitatea activitii economice presupune micarea
continu conform unui algoritmdeterminat:reproducerea
permanent, ntr-o consecutivitate determinat, a strilor
concrete ale economiei.
Ciclul economic reprezint fluctuaiile periodice ale
nivelului activitii de afaceri, exprimat prin PIB-ul real.

4
5
3 Fazele ciclului afacerilor i
indicatorii ei
6
Ciclul de afaceri model de succesiune a etapelor de
recesiune a activitii economice n jurul trendului de
cretere economic.
Avnd n vedere structura fluctuaiilor ciclice, studiile teoretice i
aplicative au pus n eviden patru faze distincte prosperitatea,
recesiunea, depresiunea i nvoirea care formeaz o succesiune
ce poate fi urmrit n figura de mai jos.

Prosperitatea reprezint acea stare a economiei n care toate

activitile opereaz la nivel nalt, recesiunea se caracterizeaz
prin declin notabil al nivelului activitilor, depresiunea este
perioada n care toate activitile economice au sczut la nivelul
cel mai mic dintr-un ciclu, iar nviorarea se manifest prin
creterea nivelului activitilor economice.

7
8
Sistemul de indicatori statistici utilizai de rile dezvoltate n analiza i
prognoza fluctuaiilor ciclice se poate clasifica astfel:

1. Indicatori reprezentativi;

2. Indicatori compui;

3. Indicatori generali ai afacerilor.

9
4 Diversitatea ciclurilor
economice
Literatura economic evideniaz patru tipuri principale de
cicluri economice:
Cicluri ale stocurilor (Kitchin), care au o durat de
circa 40 de luni principala cauz o reprezint necesitatea
refacerii stocurilor.
Cicluri ale investiiilor n fonduri fixe (Juglar), cu o
durat de circa 10 ani, determinate de evoluiile marilor
procese industriale.
Cicluri ale investiiilor n infrastructur (Kuznets), cu
o durat de 15-25 de ani, asociate unor procese
demografice (micri migratorii) care influeneaz
intensitatea activitii n construcii
Cicluri lungi (Kondratiev), care au o durat de circa 50
de ani Determinate de inovaii tehnologice majore
Compuse dintr-o alternan de cicluri economice cu o
durat mai mic.
Din teoria ciclurilor lungi s-au dezvoltat dou direcii de
cercetare:
Ciclurile tehnologice

Ciclurile financiare.

10
 5 omajul
omajul este termenul folosit in cazul lipsei locurilor de munca
pentru fortele apte si calificate corespunzator pentru munca. Acest
fenomen este caracterizat prin faptul ca o parte din populatie este
in cautarea unui loc de munca. Cand aceasta situatie ia proportii
apar probleme economice serioase in cadrul regiunii sau statului
respectiv, prin cresterea cheltuielilor sociale de intretinere a
somerilor.
Specialistii in acest domeniu, considera ca exista doua tipuri de somaj:

omajul voluntar: este acel tip de somaj care descrie situatia in care oameni
apti de munca nu doresc sa lucreze deoarece, acestia detin suficiente resurse
materiale;
somajul involuntar: descrie situatia in care oameni apti de munca doresc sa
se angajeze, dar nu gasesc locuri de munca disponibile. Acest tip de somaj este
cel care ridica probleme sociale, fiind singura forma acceptata pentru plata
indemnizatiei de somaj.

omajul involuntar reprezinta un efect secundar negativ al

legislatiei muncii, care creeaza bariere la intrarea pe piata muncii a
cererii de forta de munca, ce are drept consecinta aparitia unui
excedent de oferta de forta de munca (somajul involuntar).

Bariere care impiedica intalnirea dintre cerere si oferta pe piata muncii:

Salariul minim impus reprezinta o limita inferioara a salariului impusa

prin legislatie. Impiedica intrarea pe piata a locurilor de munca pentru
oamenii care sunt dispusi sa lucreze sub aceasta limita, obligandu-i sa
ramana someri. Cresterea salariului real minim impus peste cel mai mic
pret al ofertei, are ca efect cresterea somajului.

Limitarea numarului de angajatori. Cu cateva exceptii, legislatia

muncii nu permite persoanelor fizice sa devina angajatori, fiind o
bariera pe piata muncii prin faptul ca sunt blocate o multitudine de
locuri de munca, ce ar fi intrat in competitie directa cu cele oferite de
societatile comerciale, cu efecte pozitive asupra somerilor si salariatilor.

11
 6 Inflaia
Inflaia este un dezechilibru major prezent n economia oricrei
ri, reprezentat de o cretere generalizat a preurilor i de
scderea simultan a puterii de cumprare a monedei naionale.
Inflaia este un indicator final, care arat la sfrsit de an fiscal dac
politicile guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alturi
de politicile Bncii Centrale, se coordoneaz i conduc la o
stabilitate a preurilor de consum.
Preurile n pia pot s creasc din dou motive:
Creterea cererii de bunuri i servicii sau scderea ofertei de
bunuri i servicii (factor nemonetar);
Creterea cantitii de bani din economie (factor monetar);
Inflaia produs de cerere / ofert de bunuri nu poate fi inflaie
pentru c:

Nu poate fi o cretere continu de preuri;

Nu poate fi o cretere generalizat cu o mas monetar constant (dac

unele preuri cresc, altele ar trebui s scad).

Creterea de preuri generat de pia este un fenomen natural

care se ntmpl mereu i are efecte benefice pentru mediul
economic deoarece:

Transmite o informaie corect i foarte util pentru cei care consum

bunuri i servicii dar i pentru cei care produc bunuri i servicii;

Este important pentru a estima corect profitabilitatea viitoare a oricrui

demers antreprenorial (cultiv cartofi sau nu);

Fr volatilitatea preurilor nu am percepe corect raritatea unor resurse sau

preferinele mai intense ale consumatorilor pentru anumite resurse;

7 Politici antiinflaioniste
12
Politicile antiinflationiste, de asigurare a unei stabilitati monetare
relative, de mentinere a preturilor in limite rezonabile, porn
353b19d esc de la premiza asigurarii, simultan, si a cresterii
economice si limitarii somajului. Astazi "expansiunea in stabilitate",
pare un ideal greu de atins, daca nu imposibil.
In atentia factorilor de decizie sta, mai intai, preocuparea tinerii sub
control a procesului inflationist, mentinerii acestuia la o rata
redusa, franarea cresterii masei monetare si a preturilor,
concomitent cu realizarea obiectivelor de evitare a stagnarii si de
relansare economica.
Politicile antiinflationiste trebuie sa fie suficient de puternice pentru
a combate efectiv inflatia dar, totodata suficient de suple pentru a
nu afecta cresterea economica, de a nu duce la deflatie si
depresiune si accentuarea somajului.
In logica strict cantitativa, deflatia pare a fi remediul
inflatiei. Deflatia urmareste reducerea, blocarea sau temperarea
cresterii preturilor prin micsorarea masei banilor in circulatie. In
practica insa, perioada de deflatie este insotita de o slabire a
activitatii economice.
Datorita consecintelor negative, este putin folosita ca reforma
monetara si revalorizarea. Prin revalorizare se urmareste
reintoarcerea monezii nationale la paritatea pierduta si intarirea
cursului oficial in raport cu alte monede. In tara noastra
revalorizarea a fost incercata, cu rezultate negative, in perioada
anilor 1923-1928. Virgil Madgearu a considerat o "eroare monetara"
revalorizarea din acea perioada de la noi, deoarece prin plafonarea
emisiunii de moneda, in conditiile tolerarii cresterii preturilor, s-a
creat o lipsa de lichiditate care a franat circulatia marfurilor,
creditul si a redus posibilitatiile de procurare a valutei, ingreunand
exporturile, ca urmare a scumpirii monedei noastre pe piata
externa.

Statul trebuie sa actioneze energic si la timp pentru a frana inflatia,

mai ales atunci cand aceasta tinde sa ia dimensiunile ingrijoratoare
13
a inflatiei galopante. Masurile de combatere a inflatiei merg, de
regula, in sensul invers al cailor care au dus la inflatie si se bazeaza
atat pe instrumente monetare, cat si economice si financiare. Prima
intentie se indreapta spre diminuarea cererii. Caile principale de
reducere a cererii sunt:

reducerea cheltuielilor publice

reducerea cheltuielilor private din fonduri imprumutate

majorarea impozitului

Bancile reduc creditul acordat intreprinderilor si guvernul ia masuri

de reducere a cheltuielilor. Este era economiilor si dezvoltarii
increderii in moneda. J.K. Galbraith observa ca primele cheltuieli
bugetare vizate de austeritate, sunt cele prevazute la capitolele
destinate bunastarii, locuintelor, serviciilor urbane, educatiei si
altora de acest fel. In ceea ce priveste cheltuielile bugetare
destinate marilor firme, cele concretizate in cheltuieli militare, etc.,
acestea nu sunt in general afectate. Asupra cererii se poate actiona
si prin inghetarea salariilor.

Reducerea creditelor si implicit a investitiilor sunt

influentate de majorarea ratei dobanzii. Si de aceasta data marile
firme, care se bazeaza in proportii considerabile pe autofinantare,
sunt putin afectate. Impactul principal, aceste mariri, il au aspra
firmelor mici si mijlocii-fermierii, micii comercianti, micii oameni de
afaceri, negustorii.

Majorarea impozitelor afecteaza, de asemenea, in cea mai

mare masura, tot firmele mici; cele mari, controland preturile,
transfera asupra societatii majorarile fiscale.

Strategia de combatere a inflatiei prin cerere vizeaza si

reducerea cererii si descurajarea consumului unor produse
deficitare, precum si revitalizarea cererii pentru produse ce se pot
substitui produselor deficitare. In aceasta privinta mentionez rolul
avut de petrol si implicit de reducere a pretului la acest produs, de
politica de economisire aenergiei. Se stie ca in aceasta directie s-a
trecut la crearea si utilizarea de tehnologii mici consumatoare de
energie, la introducerea in activitatea economica pe scara tot mai

14
mare a surselor alternative de energie, precum si la schimbari in
structura productiei si consumului mondial.

Imbunatatirea raportului dintre cerere si oferta, in cadrul

pietei unor materii prime si materiale deficitare, este posibila si prin
recuperarea, reciclarea si refolosirea materialelor continute in
deseuri de hartie, sticla, fier otel, zinc etc. Micsorarea cererii
ramane chiar cand nu contribuie la scaderea preturilor, un factor de
moderare a cresterii lor.

8 Criza economic i politica

banilor ieftini
n economia de pia, preurile se formeaz liber n funcie de
cerere i ofert, dar din pcate sunt multe cazuri n care piaa nu
este lsat s acioneze n mod liber, nu este lsat s se
stabilizeze, ceea ce duce la dezechilibre economice.
n ultimul timp, criza economic a devenit tot mai profund,iar
cderea financiar a trecut de la o intensificare la alta. Criza
economic este un colaps major i contagios al sistemului financiar
15
care determin incapacitatea de furnizare a serviciilor de pli sau
alocarea fondurilor ctre instituii (David 2001).
Conform teoriilor vehiculate criza economic actual a pornit
tocmai de la inflaie,de la banii ieftini. Politica banilor ieftini
const n setul de msuri care s fac creditul ieftin i uor
obtenabil. Conform acestei politici se emite o cantitate mai mare
de moned,puterea de cumprare scade,iar o dat cu aceasta
scade i cantitatea de bunuri ce se putea cumpra cu aceiai
cantitate de moned. Emiterea unei cantiti mai mari de moned
declaneaz creterea preurilor ceea ce duce la inflaie.
Tendina inevitabil de cretere a preurilor mrfurilor i a salariilor
nu este singura consecin a expansiunii creditelor. Ea afecteaz,
de asemenea, rata dobnzii. Popularitatea de care se bucur o
asemenea politic printre arlatani i impostori nu se datoreaz
doar creterii inflaioniste a preurilor i a ratelor salariilor pe care o
induce, ci, n egal msur, i efectului su de diminuare, pe
termen scurt, a ratelor dobnzii. Acesta este, azi, instrumentul
principal al politicii banilor ieftini, sau uor de procurat.
Dup o perioad destul de lung de prosperitate,majoritatea
bunurilor i serviciilor ajunseser la nite preuri mult prea mari
pentru valoarea lor real, iar majoritatea populaiei era obligat s
fac mprumuturi pentru a-i satisface n continuare nevoile la
standardele la care erau obinuii. Pe msur ce mprumutau mai
mult se genera imposibilitatea de rambursabilitate,creditele
deveneau tot mai ieftine,dar i banii erau ieftini,deci ei nu mai
aveau aceeai putere de cumprare cu care erau obinuii. Aceast
imposibilitate de a-i mai achita creditele a generat aproape
falimentul n mas.

Factorul determinant fundamental al recesiunii actuale a fost

expansiunea monetar promovat de Federal Reserve System
Banca Central a S.U.A. Din 2001 i pn n 2008, FED a invadat
pieele financiare cu valuri de moned, care s-au scurs n credit
ieftin i,n consecin,n dezvoltri economice cu insuficient

16
pruden investiional. n SUA, sistemul bancar a stimulat nesbuit
creditul cu ipoteci garantate guvernamental ctre diverse categorii
de debitori. Dobnzile extrem de sczute oferite de FED a distrus
stimulentul de economisire i au deschis robinetul mprumuturilor i
consumului. Astfel povara datoriilor s-a umflat dramatic. O anumit
putere de cumprare se scurge nejustificat, n minile acelor
categorii de persoane crora le-a fost destinat creditul ieftin, prin
politici guvernamentale ce rsturnau exigenele pieei.

Putem spune c politica banilor ieftini este doar o parte a poveti

crizei actuale. Mai sunt i alte elemente precum distorsionarea
stimulentelor i hazardului moral, reglementri nocive ce au
contribuit la accentuarea crizei economice actuale. Ca o concluzie
trebuie s se renune la timp la politicile expansioniste, printr-o
ntoarcere la bugete echilibrate, prin ncetarea mprumuturilor
guvernamentale de la bncile comerciale i piaa s fie lsat s
determine ratele dobnzii. Stabilizarea masei monetare este
singurul rol acceptabil al politicii banilor ieftini.

17