Referat

La tema:

Notiuni generale privind dreptul de

vecinatate.
Planul:
1.Generalitati drivind limitarile de executare a
dreptului de proprietate.
2.Clasificarea ingradirilor aduse dreprului de
proprietate in diferite tari.
3.Caracteristica generala a raporturilor de
vecinatate.
4.Normele juridice ce au o aplicabilitate in
raporturile de vecinatate.
5.Domeniile cele mai vulnerabile in raporturile de
vecinatate.
6.Concluzie.
7.Bibliografie.

1.Dreptul de proprietate este principalul drept real i cel mai complet drept. Aceastadeoarece,
fiind un drept subiectiv, confera titularului dreptului de proprietate exercitarea n putere proprie
i n interes propriu a atributiilor de posesiune, folosinta si dispoziie asupra bunurilor sale n
limitele determinate de lege.1 Totusi legislatorul tinind cont de faptul ca dreptul de proprietate
este un drept fundamental al persoanelor fizice si juridice stipuleaza expres in legislatie ca
acesta urmeaza a fi exercitat tinindu-se cont de dispozitiile legale si de interesele tertilor. Cu titlu
de exemplu la aceasta afirmatie am putea aduce articolul 46, aln (5) din legea fundamentala a
Republicii Moldova care prevede :Dreptul de proprietate privata obliga la respectarea sarcinilor privind
protectia mediului inconjurator si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care,
potrivit legii, revin proprietarului 2un alt exemplu ar putea servi alin.(2) art.127 al Constituiei
Republici Moldovastatul garanteaza realizarea dreptului de proprietate n formele solicitate de titular, daca
acestea nu vin in contradictie cu interesele societii. Mai mult ca att, unul dintre principiile
fundamentale privind prorietatea consta n faptul ca proprietatea nu poate fi folosita in
detrimentul drepturilor, libertatilor i demnitatii omului (alin.(2) art.9 al ConstiutieiRepublicii
Moldova).3

In virtutea dreptului de proprietate, proprietarul este indreptatit sa efectueze cu bunurile sale, in

principiu, orice actiuni, dar realizarea prerogativelor proprietarilor indeplinatatea lor poate sa se
reflecte negativ asupra intereselor altor membri ai societatii, precum i asupra societatii in
intregime. Din aceste considerente, legiuitorul a recurs la stabilirea unor ingradiri n exercitarea
dreptului de proprietate. Exercitiul dreptului de proprietate trebuie sa fie licit, adica sa aduca
utilitati si favoruri titularului si acest exercitiu nu trebuie sa aduca pagube material
disproportionate altor membri ai societatii sau sa ncalce drepturile acestora.

______________________________________________________________

1. S.Baies. Comentariul Codului Civil Al Republicii Moldova. Volumul 1. Chisinau: Arc,

2005.
2. Constitutia Republicii Moldova din 29.07.1994. Publicat. 18.08.1994 in M.Of. nr.1. art.
Nr.1. Data intrarii in vigoare 27.08.1994.
3. S.Baies, Valentina Cebotari, Ion Cretu Drept Civil. Drepturi Reale. Teoria Generala a
Obligatiilor. Vol.2. Editura Cartier Juridic.

Exercitiul unui drept nu poate fi privit ca licit, adica normal, decit n masura n care el
corespunde cu functionarea sociala i cu interesul economic cu care dreptul corespunde.

Dupa cum afirma literatura de specialitate, in retorica dreptului civil, un drept de proprietate este
conceptualizat ca o entitate ermetica, complet izolata de lumea exterioara. Fiecare entitate este
delimitate de granitele sale. In cadrul acestor granite, proprietarul este suveran.1.

2.La baza ingradirilor legale ale dreptului de proprietate dupa cum am mai mentionat mai sus
se afla norma constitutionala stipulata n art.46 al Constitutiei Republicii Moldova unde se

mentioneaza ca dreptul de proprietate privata obliga la respectarea sarcinilor privind protectia

mediului inconjurator si asigurarea bunei vecinatati, precum i la respectarea celorlalte sarcini
care, potrivit legii, revin proprietarului. O normasimilara o gasim si in art.46 al Constitutiei
Romniei, norma preluata si stipulata in noul Cod civil al Romniei, aprobat la 25 iunie 2009.2.
Astfel, potrivit art.603 al acestui Cod,dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor
privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte
sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului. n prezent, pina la intrarea n
vigoare a noului Cod civil al Romniei, se aplica normele Codului civil decretat la 26 noiembrie
1964, promulgat la 6 decembrie 1964i pus n aplicare la 1 decembrie 1965. n acest Cod
limitarile dreptului de proprietate erau tratate n alt mod. In baza normelor civile, in doctrina
romna limitarile legale (numite de unii autori ngrdiri, restrictii) aduse dreptului de proprietate
erau clasificate sub diferite aspect de diferiti specialist in domeniu.

Cea mai ampla si detaliata clasificare a limitarilor dreptului de proprietate o gasim n

publicatia elaborata de Laura-Maria Craciunean.3.

Pregatirea acestei publicatii a avut loc in perioada elaborarii noului Cod civil al Romniei si se
refera doar la proiectul acetui cod. Clasificarea limitarilor din aceasta publicatie coincide cu
varianta finala a noului Cod civil al Romniei aprobat la 25 iunie 2009. Astfel, acest act normativ
codificat prevede urmatoarea clasificare a limitelor dreptului de proprietate:

a) limite legale (art.602-625 C.civ.);

b) limite conventionale (art.626-629 C.civ.);

_______________________________________________________-

1. U.Mattei, S.Baies, N.Rosca.Principiile fundamentale ale dreptului de proprietate.

Chiinau: Arc, 2000, p.302.
2. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.511.
3. L.-M. Craciunean.Limitele dreptului de proprietate privata imobiliara. Bucureti:
WoltersKluwer, 2009, p.134-156.

c) limite judiciare (art.630 C.civ.). n acest context, este necesar a mentiona ca raporturile de
vecinatate in noul Cod civil al Romniei nu sunt reglementate separat, ntr-un capitol special
destinat acestor raporturi ca in Codul civil al Republicii Moldova ci n cadrul normelor ce
reglementeaza limitele juridice ale dreptului de proprietate privata (Cartea a III-a, Titlul II,
Capitolul III art.602-630). Este necesar, de asemenea, de mentionat ca in doctrina romna in
cadrul limitarilor (ngrdirilor), restrictiilor dreptului de propietate sunt incluse si servitutele (in
doctrina si legislatia romna numite servitutii).

Pentru comparatie, putem mentiona ca n doctrina franceza veche restrictiile aduse dreptului de
proprietate erau separate in restricti de ordin administrativ careprovineau din urmatoarele clauze:

a) motive de interes general;

b) motive de siguranta si de salubritate publica;

c) motive de economie sociala;

d) interesele apararii nationale;

e) interesul fiscal.

O alta categorie de restrictii legale care provineau din dreptul vecinatatii terenurilor erau
clasificate in restrictiuni impunnd o abtinere a proprietarului:

a) obligatiuni ce revin din regimul apelor;

b) obligatiuni relative la distanta si la cteva constructii;

c) obligatiunea ce rezulta din dreptul de trecere a vecinului in caz de teritoriu nchis ntr-altul
strain;

d) restrictiuni la dreptul proprietarului de a se nchide (obligatiunea de a contribui la hotarnicie,

obligatiunea de a contribui la mprejmuire n orae i mahalale), la drepturile de parcurs si de
pasunat, restrictiuni conventionale i altele.11

3.Potrivit alin.(3) art.315 C.civ. RM, dreptul de proprietate poate fi limitat prin legesau de drepturile unui
tert.2.

___________________________________________________________

1. A.Colin, H.Capitant.Curs elementar de drept civil francez / Traducere de Victor

G.Carare,Ioan Miloae. Vol.I. Editia a VIII-a // Monitorul Oficial i Imprimeriile Statului.
Bucureti: IMPRIMERIA CENTRALA, 1940, p.961-991.
2. Constitutia Republicii Moldova din 29.07.1994. Publicat. 18.08.1994 in M.Of. nr.1. art.
Nr.1. Data intrarii in vigoare 27.08.1994.

O norm analogica o gasim i n alin.(2) art.602 C.civ. alRomniei, unde se stipuleaza ca legea
poate limita exercitarea dreptului de proprietate fie in interes public, fie in interes privat .1.La concret, unele
limitari legale ale dreptului de proprietate le gasim n Capitolul IIal Cartii a doua a Codului civil
al Republicii Moldova destinat unui nou institut al dreptului civil national dreptului de
vecintate.Pentru comparatie, putem mentiona ca in noul Cod civil al Federatiei Ruse si n noul
Cod civil al Ucrainei nu sunt stipulate careva reglementri expres destinate limitarilor dreptului de
proprietate in cadrul raporturilor de vecinatate.

Unele reglementari ale dreptului de vecinatate se contin n Codul Civil al Romniei n vigoare,
insa ele nu sunt separate intr-un capitol aparte dar sint incluse n Cartea II Titlul IV Despre
servituti (de exemplu, picatura stresinii, lucrurile intermediare, cerute pentru oarecare
constructii s.a).

Scopul principal n stabilirea ngradirilor dreptului de proprietate consta in crearea conditiilor

necesare pentru a face posibila o conlucrare a membrilor societatii.

Dreptul de vecinatate reprezinta o limitare legala a dreptului de proprietate si are o sfera de

aplicare redusa. Aceasta se explica prin faptul ca normele dreptului de vecinatate sint aplicate
numai intre proprietarii terenurilor sau bunurilor imobile vecine.
In conformitate cu prevederile art.377 CC proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri imobile
invecinate, pe lingA respectarea drepturilor Si obligaTiilor prevzute de lege, trebuie sa se respecte reciproc. Se
consider vecin orice teren sau alt bun imobil de unde se pot produce influenTe reciproce.2.

Vecintatea este o stare de fapt care genereaza anumite drepturi i obligatii pentru proprietarii
terenurilor sau altor bunuri imobile de unde se pot produce influente reciproce.

Prin urmare, un criteriu delimitativ la aplicarea dreptului de vecinatate este posibilitatea

producerii unei influente reciproce. Normele dreptului de vecinatate ar putea fi aplicate si in
situatiile in care doua imobile, inclusiv terenuri, nu au nici un punct de tangenta materiala
nemijlocita, dar asezarea lor permite exercitarea faptica a unor influente reciproce.

In aceasta situatie pentru aplicarea art.377 (obligarea respectului reciproc), 378 (influenta vecina
admisibila), 379 CC (atentarea inadmisibila) urmeaza de luat n consideratie faptul ca distanta
dintre bunuri nu are importanta, ci numai posibilitatea influentei reciproce. 3.

________________________________________________

1. Codul Civil al Romniei. Art. 602.

2. Constitutia Republicii Moldova din 29.07.1994. Publicat. 18.08.1994 in M.Of. nr.1. art.
Nr.1. Data intrarii in vigoare 27.08.1994.
3. Nota informative Privind generalizarea practicii judiciare de aplicare a legislatiei ce
reglementeaza dreptul de vecintate.Aprobat Preedintele Colegiului Civil i
contencios administrativ al CSJ___________N.Cernat din 2009.

Insa, pentru aplicarea unor articole din acest capitol este necesara existenta tangentei directe intre
terenuri cum ar fi art. art. 380, 386, 389, 390, 393, 394 CC.

In cazurile in care influenta produsa de pe terenul sau alt imobil al vecinului constituie o privare
de posesiune sau o alta incalcare, nelegata de privarea de posesiune, ncalcari ce justifica
anaintarea actiunilor reale: in revendicare si negatorie, reglementarile referitoare la apararea
dreptului de proprietate urmeaza a fi coroborate cu reglementarile privind dreptul de
vecinatate.1.

Pentru comparatie, putem mentiona ca in Codul nostru civil din 26.12.1964

nu eraustipulate careva norme cu privire la ingradirile dreptului de proprietate in cadrul

raporturilor de vecinatate. In schimb, n acest Cod referitor la dreptuirle de proprietate era doar o
singura stipulatie de ordin general.Astfel, n art.89 era stipulat ca proprietarul se bucura de
dreptul de posesiune, de folosinta si de dispozitie asupra bunurilor, in limitele determinate de
lege.

In privinta proprietatii private, numita in acele timpuri proprietate personala, era un sir intreg de
restrictii si limitari ale acestui drept.. Astfel, potrivit art.103-104 ale Codului civil din
26.12.1964, inproprietatea personala a cetateanului se putea afla o singura casa de locuit (sau o
portiune a ei) cu marimea limita care nu putea sa depaseasca 135 metri patrati de suprafata total,
inclusiv 80 metri patrati de spatiu locativ.
Daca persoana fizica in mod legal dobindea in proprietate personala (prin succesiune, donatie
sau un alt mod) o alta casa, apoi, in baza art.105 C.civ., el urma sa-i aleaga una din ele, iar
cealalta urma sa fie instranata, sub sanctiuni foarte dure, in decurs de un an de zile.Erau stipulate,
de asemenea, i efectele negative n cazul dobndirii dreptului deproprietate personala asupra
unei case de locuit in cazul cnd persoana respective avea n folosinta un apartament in fondurile
de stat sau obstesc, sau n cooperative de constructie a locuintelor (art.106 C.civ.). De asemenea,
erau prevazute unele restrictii si efecte negative in cazul constructiei fara autorizatie a unei case
de locuit, a altor cladiri sau a unei annexe.Legislaia civil veche limita si numarul maxim de vite
pe care un cetatean le putea avea in proprietate personala (art.110 C.civ.). 2.

_________________________________________________________

1. Nota informative Privind generalizarea practicii judiciare de aplicare a legislatiei ce

reglementeaza dreptul de vecintate. Aprobat
Preedintele Colegiului Civil i contencios administrativ al CSJ ___________N.Cernat
din 2009.
2. Codul Civil al Republicii Moldiva din 1964.

Dupa aprobarea Legii Republicii Moldova cu privire la proprietate din 22 ianuarie1991 toate
aceste restrictii si-au pierdut valoarea juridica si din 1991 normele discriminatorii referitoare la
proprietatea privata din vechiul Cod civil nu se mai aplicau in practica, fapt care poate fi apreciat
ca un pas revoluionar, binevenit, ce corespunde exigentelor unui stat democrat, bazat pe drept. 1.

Evident, dupa proclamarea independentei si suveranitatii statului, aprobarea noii Constitutii a

Republicii Moldova, a noului Cod civil nici nu putea fi vorba despre asemenea restrictii cu
privire la limitarea dreptului de proprietate privata si ele au devenit o parte component a istoriei.

Regula generala cu privire la comportamentul proprietarilor bunurilor invecinateeste stipulata in

art.377 C.civ. RM, unde se menioneaza ca proprietarii terenurilorvecine sau ai altor bunuri
imobile invecinate, pe linga respectarea drepturilor si obligatiilor prevazute de lege, trebuie sase
respecte reciproc. Se considera vecin orice teren sau alt bun imobil de unde se pot produce
influente reciproce.

Limitele influentei reciproce a vecinilor, de asemenea, in mod expres suntprevazute de lege.

Astfel, n alin.(1) art.378 C.civ. RM se menioneaza ca proprietarulterenului sau al unui alt bun
imobil nu poate interzice influenta pe care o exercita asupra bunului sau gazul, aburii, mirosul,
funinginea, fumul, zgomotul, cldura,vibratia sau o alta influenta similara provenita din terenul
vecin, daca nu impiedica proprietarul in folosinta bunului sau daca incalca nesimnificativ dreptul
acestuia.

Prin urmare, reiesind din factorii legali care pot influenta negativ folosirea de catre proprietar a
bunului sau, daca inclcarea dreptului de proprietate este nesimnificativa, ea nu poate avea
consecinte negative asupra vecinului.
Insa, de la aceasta regula generala pot fi si careva exceptii, si anume: cnd influenta negativaeste
considerabila, dar nu este tratata de lege ca incalcare a dreptului de proprietate. Acest lucru,
potrivit alin.(2) art.378 C.civ. RM, poate avea loc daca influenta considerabilaeste produsa de
folosirea obinuita a unui alt teren i nu poate fi inlturata prin masuri justificate economic. Ca
exemplu poate servi aflarea terenului sau imobilului proprietarului in aproprierea unei uzine care
funcioneaza permanent si provoaca zgomot puternic in procesul de lucru. Dar, esential este faptul
ca zgomotul este provocat de exploatarea obisnuita a uzinei si nu poate fi inlturata prin aplicarea
unor masuri economic justificate, fiindca, in caz contrar, ar fi imposibila sau dificila functionarea
uzinei. 2.

___________________________________________

1. Legii Republicii Moldova cu privire la proprietate din 22 ianuarie1991 .

2. Codul Civil al republicii Moldova din 22.06.2002.

Cod civil al Republicii Moldova, putem propune o clasificare a raporturilor devecinatate din
punctu de vedere al obiectelor dreptului de proprietate in privintacarora vecinii urmeaza sase
respecte reciproc.

Astfel, dupa acest criteriu, obiectele respective pot fi clasificate ian urmtoarele categorii:

a) terenurile;

b) constructiile;

c) apele;

d) arborii;

e) influenta reciprioca n alt mod.

Principalul moment in raporturile de vecinatate consta in faptul ca aceste terenuri se refera doar
la bunurile imobile, adica la terenuri si alte bunuri imobile legate solid cu pamintul.1.

4.Unele din normele juridice careau o aplicabilitate in raporturile de vecinatate sunt:

1. Constitutia RM din 26.06.2002;

2. Codul civil adoptat prin Legea nr.1107 din 06.06.2002;

3. Codul funciar adoptat prin Legea nr.828-XII din 25.12.1991;

4. Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998,

 5. Legea privind principiile urbanismului si amenajarii teritoriului nr.835 din

17.05.1996;

6.Legea privind calitatea in constructii nr.721 din 02.02.1996;

7.Legea taxei de stat nr.1216 din 03.12.1992;

8. Hotarirea Guvernului cu privire la unele masuri pentru urgentarea

procesului de improprietarie nr.984 din 21.09.1998;2.

__________________________________ __________

1. Codul Civil al republicii Moldova din 22.06.2002.

2. Nota informative Privind generalizarea practicii judiciare de aplicare a legislatiei ce
reglementeaza dreptul de vecintate. Aprobat
Preedintele Colegiului Civil i contencios administrativ al CSJ ___________N.Cernat
din 2009.
8. Hotarirea Guvernului nr.61 din 29.01.1999 privind aprobarea regulamentului cu privire la
formarea bunurilor imobile;

9. Hotarirea Guvernului nr.623 din 02.07.1999 privind aprobarea regulamentului cu privire

la constructia locuintelor proprietate privata;
10. Hotarirea Guvernului RM nr.360 din
18.04.1997 privind aprobarea Regulamentului cu privire la certificatul de urbanism si
autorizarea construirii sau desfiintarii constructiilor si amenajarilor;
11. Hotarirea Guvernului RM nr.382 din
24.04.1997 privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si
postutilizarea constructiilor;
12. Ordinul nr.136 din 02.09.2004 a
Departamentului Constructiilor i Dezvoltarii teritoriului al RM cu privire la anexele i
interventiile n blocurile locative existente;
13. Hotarirea Plenului Curtii Supreme de
Justitie RM nr.2 din 27.03.2006 Cu privire la aplicarea unor dispozitii ale Codului civil
si ale altor acte normative referitoare la dreptul de proprietate privata asupra imobilelor,
inclusiv asupra constructiilor anexe;
14. Hotarirea Plenului Curtii Supreme de
Justitie RM nr.10 din 26.03.1997 Cu privire la practica aplicarii legislatiei funciare de
catre instantele judiciare.1.

5.Studiind literaturade specialitate se fac observate cele mai vulnerabile domenii in raporturile
de vecinatate, printre care litigiile cu privire la hotar art. 394 CCRM.se afla pe primul loc, adica
cel mai des se incalca hotarul intre vecini.Deasemenea litigii privind art.389 CCRM, privind
distanta pentru constructii, lucrari si plantatii, etc.

Comparativ cu anul 2008, in anul 2009 au fost studiate doar 51 de dosare cu privire la litigii
aparute in raporturile de vecinatate si 20 de decizii a Curtii Supreme de Justitie.

Rezultatele generalizarii practicii judiciare privind aplicarea legislatiei civile si de procedura

civila la examinarea de catre instantele judecatoresti a pricinilor ce izvorasc din dreptul de
vecinatate demonstreaza ca instantele judecatoresti, n general, respecta prevederile legii la
examinarea acestei categorii de dosare.

Totodata, s-au depistat i anumite erori de drept material i procesual i anume:

1. Se aplica legea care nu trebuia a fi aplicata ori nu se aplica legea care trebuia a fi aplicata;
2. Se interpreteaza eronat legea;
3. Instantele de judecata nu se pronunta asupra tuturor pretentiilor invocate n cererile de
chemare in judecata;1.

_______________________________________________

1. Nota informative Privind generalizarea practicii judiciare de aplicare a legislatiei ce

reglementeaza dreptul de vecintate. Aprobat
Preedintele Colegiului Civil i contencios administrativ al CSJ ___________N.Cernat
din 2009.

4. Hotaririle sunt motivate insuficient;

5. Nu se efectueaza raportarea situatiei de fapt la textele de lege materiala sau invocarea textului
de lege materiala se efectueaza nefiind corelata cu situaaia de fapt n speta;

6. Dispozitivele hotaririlor nu sunt concrete, fapt care atrage imposibilitatea executarii

hotaririlor.

6.Exemple de spete ce privesc dreptul de vecinatate:

1.n speta: Evdochimov A. a depus cererea de chemare n judecata catre Birca Gh. solicitind
obligarea piritului de a demonta tevile de canalizare instalate pe terenul aferent casei de locuit.

in motivarea actiunii a indicat ca piritul este vecinul lui. Ultimul samavolnic, fara autorizatia
organelor competente, a construit teava de evacuare a apelor uzate, care se scurge pe strada
Creanga din orasul Cahul. n timp de vara scurgerile din canalizatie pe partea carosabila a str.
Creanga actioneaza asupra vecinilor prin miros neplacut.

Prin hotarirea judecatoriei Cahul din 08.04.2008 ta fost respinsa.

In motivarea hotaririi instanta de judecata s-a bazat pe prevederile art.378 (1), 376 al.(3) CC si a
indicat ca, tevile care sint solicitate de a fi demontate sint amplasate exclusiv pe terenul
proprietate privata a piritului. Din fotografiile anexate la dosar se vede ca scurgerea este
indreptata nu spre carosabil, ci n santul de scurgere a ploilor, ce s-a confirmat si prin depozitiile
martorilor. n sedinta de judecata nu au fost prezentate probe care ar dovedi influenta mirosului
de pe terenul piritului asupra bunului reclamantului. Nu a fost retinut motivul invocat de
reclamant ca in timp de vara scurgerile din canalizatia piritului pe partea carosabila actioneaza
asupra vecinilor prin miros neplacut, fara a indica daca actioneaza asupra lui negativ, intrucit nu
are nici o imputernicire de la vecini sa le apere interesele n instanta de judecata(dosarul nr.2-
241/08).

Instanta a ajuns la concluzia ca reclamantul nu poate interzice influenta pe care o exercita asupra
bunului mirosul, intrucit nu-l impiedica pe reclamant in folosirea bunului sau si nu incalca
drepturile acestuia.

Hotarirea data a devenit irevocabila in baza art. 254 al. (1) lit. a CPC nefiind atacata cu apel.1

2.Breguta Iu. a depus cerere de chemare n judecata impotriva lui Paladi I. privind inlaturarea
obstacolelor, invocind ca pe data de 03.09.2004 a procurat de la Gaitur V. o casa de locuit cu
terenul aferent. Initial nu s-a instalat in aceasta casa si vecina lor Paladi I. a mutat gardul pe
terenul reclamantului cu 2 metri. Prin decizia judecatoriei Edinet din 10.01.2008 reclamata a fost
sanctionata pentru ocuparea samavolnica a lotului de teren. Reclamantul a solicitat n baza art.
377 CC ca reclamata sa fie obligata sa elibereze lotul de teren si sa instaleze gardul conform
titlului de proprietate.

Prin hotarirea judecatoriei Edinet din 13.03.2008 a fost admisa integral cererea reclamantului
despre nlaturarea obstacolelor, fiind obligata reclamata de a retrage gardul instalat dintre
gospodaria sa si dintre gospodaria reclamantului pe toata lungimea hotarului i sa instaleze
gardul in conformitate cu titlurile de autentificare a dreptului detinatorului de teren al acestor
doua gospodarii. Instanta de judecata a motivat admiterea actiunii n baza art. 374 CC, constatind
ca proprietaruleste in drept sa-si revendice bunurile aflate in posesia nelegitima a altuia (dosarul
nr.2-172/08).

In aceasta speta, cu toate ca terenurile partilor sint ivecinate, nu se poate afirma ca ar exista vre-o
influenta de pe terenul vecinului, factorul litigios nefiind influenta de pe terenul vecin, ci
actiunea proprietarului terenului vecin.

Astfel, instanta de judecata corect a solutionat pricina facind trimitere la art. 374 CC, necatind la
faptul ca reclamantul si-a invocat pretentiile in temeiul art. 377 CC.1.

______________________________________

1. Nota informative Privind generalizarea practicii judiciare de aplicare a legislatiei ce

reglementeaza dreptul de vecintate. Aprobat
Preedintele Colegiului Civil i contencios administrativ al CSJ ___________N.Cernat
din 2009.

1
Nota informative a CSJ Moldova Privind generalizarea practicii judiciare de aplicare a legislatiei ce
reglementeaza dreptul de vecintate.
 Concluzie:

Deci in concluzie putem afirma ca legislatorul prin textul Codului

civil statueaza ca proprietatea este dreptul pe care il are cineva de a se
bucura si a dispune de lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele
determinate de lege (art.480).
Buna vecinatate este reprezentata de doua indatoriri. Prima se refera
la faptul ca proprietarul unui imobil nu trebuie sa-l prejudicieze pe
vecinul sau, iar a doua se refera la faptul ca acesta nu trebuie sa-l
incomodeze intr-un mod intolerabil pe vecin.
Deci pentru a nu exista litigii in ceia ce priveste dreptul de
vecinatate este necesar prezenta bunului simt intre vecini, adica sa se
respecte reciproc fara a cauza careva daune unul celuilalt. Deci
conducindu-ne de expresia: Ce tie nu-ti place altuia nu-I face vom trai
intr-o societate ce tinde spre ce e bine.
 Bibliografie:

1. S.Baies. Comentariul Codului Civil Al Republicii Moldova. Volumul 1.

Chisinau: Arc, 2005.
2. Constitutia Republicii Moldova din 29.07.1994. Publicat. 18.08.1994 in
M.Of. nr.1. art. Nr.1. Data intrarii in vigoare 27.08.1994.
3. S.Baies, Valentina Cebotari, Ion Cretu Drept Civil. Drepturi Reale. Teoria
Generala a Obligatiilor. Vol.2. Editura Cartier Juridic.
4. U.Mattei, S.Baies, N.Rosca. Principiile fundamentale ale dreptului de
proprietate.Chiinau: Arc, 2000, p.302.
5. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.511.
6. L.-M. Craciunean. Limitele dreptului de proprietate privata imobiliara.
Bucureti: Wolters Kluwer, 2009, p.134-156
7. A.Colin, H.Capitant. Curs elementar de drept civil francez / Traducere de
Victor G.Carare,Ioan Miloae. Vol.I. Editia a VIII-a // Monitorul Oficial i
Imprimeriile Statului. Bucureti: IMPRIMERIA CENTRALA, 1940, p.961-
991.
8. Codul Civil al Romniei. Art. 602.
9. Nota informative Privind generalizarea practicii judiciare de aplicare a
legislatiei ce reglementeaza dreptul de vecintate. Aprobat
Preedintele Colegiului Civil i contencios administrativ al CSJ
___________N.Cernat din 2009.
10. Codul Civil al Republicii Moldiva din 1964.
11. Legii Republicii Moldova cu privire la proprietate din 22 ianuarie1991 .
12. Codul Civil al republicii Moldova din 22.06.2002.