Sunteți pe pagina 1din 199

EDITIUNE AJUTORAT DE FONDUL CORESI"

BR ASO V.
Cp. 10.

ANALISE PSICHOLOGICE.

LECTIUM DE PSICHOLOGIE -
PENTRU

INVEVA.MENTUL SECUNDAR
DE

DL-z' IOSIF BLAGA


PROFESOR.

'SiX)

BRASS O.
TIPOGRAFIA OIURCII 8c Comp.
1902.

dacoromanica.ro
ANALISE PSICHOLOGICE.

LECTIUNI DE PSICHOLOGIE

PENTRU

INVErrAMENTUL SECUNDAR
DE

DR IOSIF BLAGA
PROFESOR.

BRASSO.
TIPOGRAFIA CIURCU & Comp.
1902.

dacoromanica.ro
PREFATA.

In viata scolarg studiulur psichologier nu i dat si nu i s


d nicr astgozr atentiunea si importanta, ce ar trebui s i s acordeze,
amsurat cu valrea lur instructivg si educativg.
Invtmntul psichologier a trebuit, natural, s se impgrtgsscg
de aceeasT s6rte, de care s'a impgrtgsit i insasr desvoltarea scien-
tificg a psichologier, s." ajungg adec mar trditi la r6nd de a fi
considerat i apreciat la msura recerutg i in consequentg tractat
in sc61g cu bgarea de smg, de care e vreclnic.
Fenomenul acesta isr are causa sa basat in insasr
omenscg.
bmul e adech dela fire asa fcut, c scie lua interes mar
curnd si mar mult la ce este imprejurul sg, decgt la ceea ce se
petrece cu finta sa proprie, or' chiar, la ce s petrece in internul
fiinter sale psichice.
In desvoliarea literaturir didactice asemenea a trebuit sg.
sideze acst pornire a omuluT; nu numar la nor, cger tot astfel s'a
petrecut si la alte popre, mar inaintate deal nor.
Literatura romn didacticg a lhat in timpul din urmg un avnt
frumos in desvoltara sa.
Avem adr si nor manuale sCrise dupg o metodg mar corespun-
dt6re.
Dar tte manualele de psichologi, dei unele a esit de sub
tipar in timpul cel mar din urmg, sunt -,compuse tot dup calapodul
vchig, sunt nepedagogice. Si e de mirare, c tocmar cgrtile de psi-
chologie, in carr s esplicg fiinta i desvoltarea vietir intelectuale
omenescr, nu corespund cerintelor cohditiilor d desvoltal-e a in-
teliging
Nu e lucru mare, ad', a aduna dunocintelt netsare in un
manual; dar rlimerirea metodulur si sistemulur, in care s scrie ma-
nualul, da, constitue deja un lucru de srna.
dacoromanica.ro
IV

Instructia nu s va mrgint numal la problema de a comunica


simplu elevilor cunoscinte, ci va trebui s ingrijsc, ca treptat cu
sporirea mintiT, s s' agersch si puterea de cugetare, si s se no-
biltteze si irnma scolarilor.
In vederea acestuT scop al instructiel invtmntul va trebui
s caute anume, ca invtarea s consteie din tot atAtea operatiT
adevrat cultivt&e.
Manualele, ca si esplicarea lectiilor, ail s fie conduca6rele
spirituluT in acst directie.
Ele ail s ofere mateti scientific indestulitcre prelucrat in
lectir metodice si rnduit in un sistem natural.
Manualele de psichologie, ce avem tiprite, afar de cel al
D-luT Borgovan, destinat pentru sc6le pedagogice, nu s'afi compus
cu considerarea recerut la scopul adevrat instructiv si educativ
al acestuT studit. Dar si in cartea D-luI Borgovan sui.t multe de
esceptionat.
Acele manuale sunt t6te prelucrrT dup arti scicntifice, orT
dup manuale streine, invechite si necorespuncyt6re. Cctitorul va
constata, a sistemul in care e ornduit materialul in acele crtl, e
nefiresc, si va gsi in ele lectiT, carT s incep cu definitiT abstracte
despre obiectele, ce ail s fie esphcate. D. e. deja in primiI paragrafl se
tractz despre filosofie, felurile de psichologie, importanta psicho-
logieT, principiul si metodul sciinteT psichologieT, isv6rele, imprtirea
psichologieT s. a., tot atAtea chestiunT,. caff nu pot fi intelese de aceia,
carT acum incep a invta in acest studiti. Cum s fie apol
intels si aprofundat o chestiune, and esplicarea asupra eT s
introduce cu definitiunT abstracte, acT sciut e clee, a in de-
finitie se afl chiar esenta chestiuniT. Cum s6 intelg scolarul
principiul sf. 4metodul psichologieT, and el, de o parte, nu scie
ce e metodul si ptincipiul uneT schnte, si de alt parte, nu cun6sce
cuprinsul aceler. sciinte I ? Cum s-ti dal sm de impiirtirea scien-
tific.' a sciinter psichologief, pri a nu-I fi invtat cuprmsul eT ? I
Astfel sunt ins t6te psichologfile tipnte pAna' acum in
romanesce.
Iat pentru-ce subsemnatul, in calitatea de profesor de pro-
pedeutica filosofich la liceul romnesc din Brasov, n'a putut in-.
trebuinta nicT unul din manualele ce avem, si in urmare, pentru-ce
motiv si-a impus sarcina de a scrie si a tipri un mil manual de
psichologie.

dacoromanica.ro
V

La compunerea aceste/ eat-0 inainte de t6te m'am lsat de


obiceiul de a prelucra manuale streine , sil de a compila simplu
dhi alte crff scientifice, ci am lucrat hber, avnd drept isvor
direa-mI proprie instruita prin studiarea celor mal de frunte psi-
chologl modernl*) i cluzit de principule pedagogice si de ce-
rintele culturale, ce sal c se impun aT cleY si in special sci51eT
romnescI, de ctr problema acestul obiect de inv'trn'ent.
Mi-am dat mult silint, s compun din intrga materia de
invtamnt o teseturd unitard, in un sistem natural, ap, ca sd
devind intelsit unitatea vietzt intelectuale, cu factorzt principalt at
acesteia in legdtui a organicd dintre difentele fenomene pszchice.
La tractarea st trelucrarea materiel in lectiI, am fost condus
de principml metodulut inductiv, numit si direct.
N'am presentat adeve'rurile i legile psichologice puse in de-
finitif, ci le ark ca deduse din analisa vietil intelectuale, mnecnd
totdeauna dela manifestatiile el' date in viata practica, in art,
In relatiile biologice.
Multe lectiunI le-am introdus prin ate un fenomen luat ca
exemplu, pe basa cruia esplic apoI adeve'rul psichologic. Dar nu
la tte tirmez asa. In multe locursf n'a fost nevoe de asa ceva,
putnd aduce mal bine in legtur esplicatia cu adevruff esplicate
In lectii anterire, iar in alte locurl, gsind mal potnvitai incopcierea
de raporturI biologice. In genere baseI biologice i-am dat un rol
deosebit. Sum incredintat, ca prin acsta mal bine se' induce sufletul
in- cundscerea causalittiI si ordinif din lumea acsta, maI bine s'
cultiv si s'e' indrumz in o directie san't6s. Si anume in vederea
directionril: spirituluI tinerintif caltra o filosofare sn'ts , am
accentuat faptul, ca' imboldul de vita si de valorare e isvorul

Autorfi, dupa cad mi-am fcut studiul, sunt In deosebl: Dr.Th Ziehen.
Leitfaden der Phisiol.-Psychologie ed III , i Erkenntnisslehre, ed. I W Wundt:
Grundzuge der Phisiol -Psychologie, ed III. Fechner: Elemente der Psycho-
phys. si Revision der Hauptpunkte der Psycho-phys W Volkmann. Lehr-
buch der Psychologie, ed. III. H. Lotze Medic -Psychologie si System der
Philosophic. Preyer: Die Seele des Kindes. K. Lange: Uber Aperception.
Dornfeld: Denken und Gedb.chtniss. J Bernstein: Die Funf Sinne d Menschen.
Ed. v. Hartmann: Philosophic d. Uubewussten si Die Moderne Psichologie.
W. James: Psychologie u. Erziehung (Traducere germana) H. Thame. Der
Verstand. (Trad. germ ) Horwicz: Psychologische Analysen. Dr. E. Mach:
Analyse de Empfindungen. Nachlowsky: Das Gefuhlsleben. Munsterberg: Uber
Atifgaben imd Methoden d. Psychologie, etc.

dacoromanica.ro
VI

puterea conducare a fenomenefof viepT psichTc filosofia luI


Hartmann (Philosophie des LJ bewussie n), atat de putifi 1t
la nor.
Am chutat, cat nume s'a pututf, ca m'aniatta matefiel in lettir
sh o fac condus de principiul treptelor frmale. Lectiil in sasul
treptelor fotmale nu sunt de rtcomandat numal in trivtmntu1
primar, ci tot atat de mult i in cel setunda?. A face o. lectie dup
principml ti eptelor foi male mi insemnz alt-ceva decai a in-
griji de conditule pentru indeplinirea procsulur aperceptiV. In
desrsurarea procesuluI apercptiv-, se glicced miele dtiph altle
3 acte de gandire: 1) intuitia, 2) abstractia Si 3) determinapa.
Aceste 3 acte de gandire corespund i celor 3 staciff, prin carI
trece lucrarea mintiI, cand i se explich' o lectie facuth dup treptele
formale, cad stadif sunt: 1) deductia (claritate, duph Herbart, analish
si sintesh dup Stoy, duph altI pedagogl, preghtirea i predarea),
2) inductia (asociare si sistema') si 3) ultima deductie (esplicarea)
Lecpunile fAcute duph treptele formale realiszh dou maff
succese : 1) cele invetate nu evaporzh degrabh din cap, st 2) spi-
ritul, devine indrumat a face deprinderi conform cu cerintele de
aprofundare ale inteligente, realisandu-se puterea critich a nuntit
Nu sunt de acord cu phrerea, c'd manualele de sc615 SA cu-
prind numaI in nuce materia prescrish, avnd a servi simpla-
mente scopul de a readuce in minte scolarulul cele esplicate
clash, de profesor. .Acsth phrere, invechith de altcum, s sustine
si acrf de multi', pe motivul, cA prin acsta scolarul ar deveni re-
cum snit a h atent in clash, la esplicatie.
Cine isI d'a' sma mal judicios asupra chestiuniI, va tiebui sh
constate, ca. phrerea de mal sus este forte gresith.
Pi-in astfel de manuale silime., da, pe scolarI sh invete ma-
teria de invtmnt, pe scurt si de rost. Da, tocmaY la acest re-
sultat s ajunge. S scie inse, cat de usa s iutA, ee s'a invtat
dintr'o sing,w A esplicatie Vor sci scolarii leciile pan. la un timp,
dar la repetitie o pdtesc. i data' manualul nu le ofer maferia pe
larg, la repetitie ei vor fi silitI s. o invte din noN in msura,
in care o ghsesc in manual. Pang cand, dhth atl cetif lecph intrga,
pe larg, din nianual, &And ea esplidat, attintI la fepetitieail &dig
sh se uite peste ea si o sciti iarsI bine.
Manualele scrise pe scui t, un eel de repetitoriY, cum se faceati
mal 'nainte, Stint in genere pentru toff stolarii nepotrivite,
pentru cef de mijloc, ele suriV de tot- rele,

dacoromanica.ro
1VIotifu1 invocat 4e sustiptc0 manualelor repetitorg pit-)
.gasesc 4e toe serios.. astfel de silac n'al sa procopsescI pe
tittertl studentY.
g stint pentru prorea, acreditata deja ip pedagogja, ca fria-
teria data in lectiung 6 invta cu mult mai bine, mal gu succes?
decat fiind indesata in manualele de felul celor de para acum.
Am tinut sl ida,t1 deosebita grua -problemel moralisatre
invtlmntuluT studiulul psichologiel. NicI un alt object de invt-
mnt nu are putere 94 de pare, in privinta acsta, de 4 inriuri
Adeca moravurile indreptndu-le; ca psicholqgia.
Am lamurit, unde s'a potrivit, st aplicarea jegilor psichologtei
pentru educatiune, pentru ca s s atraga atenpunea scolarilor
asupra acestei chest'iunl.
Am qmis terminI i clasificarT fra rost, ce a]ti numal menirea
de a face intunerec imprejurul chestiunilor. Se scie, ra ip ?slap-
logule vechl s fa chiar paradie in privinta acst4. Gasescl o.
aperceptie activ si psiya, teptiune voluntara j involuntara
Cp deosekire Ip esenta, pcite fi intre procesul aperceptiv ,activ<,
Ilpasiv (?) s. a. Este un fel de aperceptie, ca si pp fel de qtep-
tiune. In intelesul acesta am simplificat mult materia si arn psurat
intelesul.
Adevrat, din punct de vedere filosofic a sens desprtirile
st distinctiunile, fiind uneie consequentele ,monismulult si cestelalte
-ale dualismulu. In cadrul inv'tamntuluI din scla media ins
nu incap asemenea chestiunt
In consciinta, ca am dat pe stna sclelor un manual de
psichologie maI bun, decat cele existente pana acurn, am tiparit
cartea acsta.
Comisiunea V. Onzliu si N. Sulicd) Insarcinata din
partea conferintel corpuliff profesoral din Brasov cu censurarea
acestuT manual, papa a nu fi tiparit, constata, in recensiunea sa
cetita in conferinta profesorala comuna dela scellele secundare din
Brasov, tinut in 2 Februarie v.1902, urmateirele: C onsi der and
psichologia in partea eI aplicata la scla, la tre-
buintele educative si culturale ale irtstructiuniI
gimnasiale, putem premite, ca cartea d-luI Blaga
presnta in multe partY incontestabila superioritate
fata de manualele romanescI existente de psichologie.
dupa ce face un studiii detaiat asupra cartff, artand partile spe-
prin care s ridica peste celelalte manuale de psichologie

dacoromanica.ro
declarA: Conclusiunea finalA, ce de sine ni s6 impune
din cele espuse, este, ca manualul D-luI Blaga,
abstrag6nki de defecte de formA, car' prin o ultimA
revidare a cArtiI (manuscriptulul), s'ar put in mare
parte delAtura, e incontestabil maI acomodat, decAt
celelalte trianuale tip Ante deja, de a satisface unor
trebuinte Eleja de mult i adAnc simtite in instruc-
tiunea nestr gimnasialA.
Propune apol: In consecintA av6nd convingerea,
ca lipsa unuI manual potrivit de psichologie con-
stitue deja de mult o insemnatA lacun in instructiunea
superi6rA, a scelelor n6stre i cA manualul d-lui Blaga
este anume Intocmit pentru trebuintele n6stre gimna-
siale propunem: 1) ca manualul de psichologie a d-lul
Blaga sA fie introdus in gtmnasiul nostril ca manual
didactic pentru cl. VIII. gimnasial; 2) ca manualul
clasat fiind in categoria scrierilor originale, s fie
ajutorat in vederea tipririI din fondul Coresi,
dup normele prov6ciute de statutele fondulut
E am si revidat manusciiptul indreptAnd defectele de form
cat s'a putut.
Perfect nu va fi nicI acest manual, se' intelege, Dac el ins6
va contribui si numal cu ceva la inamtarea inve'tmntuluT secundar,
isf are deja rostul de a fi.
Aprecirile si observArile, ce mi s vor mal face din pArtI
competente, le primesc cu plcere.

Tupiad, August, 1902.

Prof. Dr. lost! Blaga.

dacoromanica.ro
1NTRODUCERE.
Un tnr ajuns la etatea matur parasesce casa pa-
rintsc, ca singur sa-si deschial drum in Jume. Nu i s d nimic
de acasa. Pornesce In lume numal inzestrat cu putinta de
a lucra, cu trupul si cu sufletul. Tnrul acesta ajunge
Inteun loc, strein, unde nu cun6sce pe nime, nicl meniI,
nici impregiurarile. Aci desvoltndu-si ins cu grije i zel
fortele sale, propril &if i ettil, de care dispune, i folo-
sindu-s cu Intelepcmne de impregiurrile, intre carI i este
dat a trai, devine cu timpul barbat valoros, cunoscut
bogat, un demn stpan al situatieI de acolo. Cate pilde
de acestea nu ne ofer istoria i vita practica!
Cum devmi tnrul acela om valoros, cad n'avuse
nimic, and sosise in acel loc ? Adevrat, c n:ivuse nimic
pipibil atuncl, dar da, avuse, gata, disposit.if puternice
pentru a desvolta munca i faptuirele necesat intru a s
put face valoros, bogat cunoscut i iubi0 In virtutea
acestor disposi0 si a unul imbold instinctiv, inherent firii
omenesci sat-Cate:Ise, precum si a Intocmiril lumil externe, omul
devine impins, In un mod fatal, de a tot lucra si de a s
valora; In directia acsta devine impins cu atat mal intensiv,
cacI tot in urma acsta, treptat, i tot sporesc 'tot deodata
fortele creat6re.
Tot cam analog incepe, putem slice, a s desvolta
omul i dupa ce vine in lumea acsta, prin nascere. Srac
strein ajunge omul In lume, and se nasce. Dar si atuncI
s afla inzestrat Cu nesce anume disposi;i1 de puteri, din
carl, gratie organisatiel minunate a fiintil omenescI, si a
lumil externe, s face de s Inchga, Incetul cu Incetul, In om

dacoromanica.ro
o putere dumnezesc, pu/crea psichice), de care calbuzit
animat omul s valorz tot mai mult In vit, in ve-
derea indepliniril problemii sale Puterea psichic, In felul
cum se manifesta ea In actele vietii, este un product al
raportuluI omulul cu lumea extern. AcestuI raport s da
loc in urma actiunil pornite de puterea scnteel dumne-
zeescI, ce vivifica ata.t pe om cat si tot ce esist in lume,
pe fiecare in modul i felul s deosebit, dup. Intelep-
ciunea nemarginit a lui D-465
in scopul inchegaril i desvoltaril puterii psichice din
om conlucr, se intelege. anumite organe speciale, organele
viefit psichzce, intelectuale. Schnta n'a putut strabate pe
deplin In tainele moduluT de a lucra a acestor organe, ca
sa fie in stare az1 a lumina pe deplin fiinta i legue vietiI
psichice. Dar totusi sciinta psichologiel, care e chemata
a face lumina', impregiurul acestel probleme, in colaborare,
iespective ajutata de resultatele sciintelor: fisiologiei, anato-
miel, patologiei comparate si biologiei, a ajuns la frumse
resultate.
Vom vorbi in cele urn-A.0re mal nti despre organele
vietii intelectuale i dui:4 aceea se vor face, pe temeiul
manifestatillor vieil psichice, analise Intru a stabili legile
generale, sub cari pte fi intelsd vita psichic In mani-
festatiile el generale.

*) Notel Cu intenVe nu s'a admis aci terminul de sufletsa", Intre-


buintat In multe OW de psichologie, pentru ca s nu se confunde oil sub-
stitue chiar acst notiune cu notitmea adjectivulur format din cuvntul suflet".
Psichologia de ail, ca sciint, are s s' ocupe de fenomenele psichice, inte-
lectuale, ce manifest omul, i nu de teona despre suflet, curn s f.cea
inainte.

dacoromanica.ro
I. Organele viei intelectuale.
Sistemul nervos central.
Organele vie%if psichice sunt: creerif, vaduva
i dzferifii nervi cu aparatek lor specifice. Tte .acestea
formz sistemul nervos central.
Creerif.
1.
Massa de materie nerv6s5, ce s cuprinde in cavitatea cra-
niuluT, s numesce: creer. Materia intrgO, ca massai nervcisa, s nu-
mesce: creer, iar ca organ compus din 3 partI, cu o merure func-
tionabil, s' dice creen. POtura dela suprafata creenlor e de col6re
cenusie, iar partea interir e alburie, cenusie. Co16rea cenusie a
prtilor periferice provine in urma faptuluT, ca.' aid s gAsesc c.0
Inuit mal multe vase sanguinare, din caus5, cA aid cu deos.ebire s
afla.' sediul pentru activitatea psichic5, ceea ce reclamA, s intelege,
o nutnre mal imbelsugat a creerilor in prtile acelea. i multim.ea
de vase singuinare fac cob:Si-ea cenusie. CreriT pe suprafat nu ail
,o forma.' netedg, ci sunt tot in circumvolutil, cu atit mat marT, cu
,cit e mal activ omul in privmta vietiT sale psichice
Paura cenusie a creerilor s numesce sco'r,ta cerebraM
Idtura corticald.
Massa creenlor e compus din biline de fibre fine nervose,
cart sunt inzestrate, in diferite locuri, cu nesce puntulete, ce s nu-
-mesc celule ganglionare. Nu to:Ste fibrele a acelas numr de ceIule;
inteun loc sunt mal multe, intealtul mal putine. Numrul celulelor
ganglionare de pe fibrele nervelse st in genere in raport cu pu-
terea si energia, ce se degagiazg de diferitele pArff ale creeruluT.,
.stt cu alte cuvinte, numrul celulelor ganglionare depinde dela
gradul de intehgent a omulul. Pe acsta s i baszA difentele
talente. Si numrul celulelor nu mal sporesce n decursul vietiT
-unuT om. Omul fe'mne ca atatea celule ganghonare, cu cite
1*

dacoromanica.ro
4

s'a nscut. De aceea s dice, Cu drept cuvnt, Ca' talentele s6 nasc


si nu s fact.
Fibrele nervse sunt legate de olalt, prin locurile, unde sunt
celulele ganglionare, cu alte fibre fine, microscopice, Cu conzisur1.
La creeriI nedesvoltatI si necultivati comisurile sunt numai
dispositii de fibre, pe cand la eel desvoltat sunt mai distincte.
Devin ins deplin pronuntate eomisurile numai dup ce trec prin.
ele curentele de excitare psichic; ea cat acestea s repetzA de mar
multe ori i sunt mai puternice, Cu atat ma*/ distincte devin si comisurile.
CreeriT sunt asa formati si construiti, c4 formz doti jumtti,..
intru titite egale, din drpta i stanga
Creerii sunt compusi din 3 p'rtI marr: 1. creerul mare sail
cerebrul; 2. creerul mic sat" cerebelul si 3 creerul de myloc
medocefalul.
Cerebrul ocup partea de sus a craniuluI forin.nd aid cele.
clti emisfere marl', separate pi-in corpul calos, car/ represint sediui
de apetenie pentru viata intelectual. Acst parte a creerilor e-
compus si ea din 3 Mil, numite lobur1, si adecl: lobul frontal,.
latural si occipital si formzA V, din totalitatea creerului.
Partea de jos a encefaluluI s numesce creerul mic
cerebelul. Cerebelul este legat de cerebru prin pendicula cerebrall.
Pendiculii cerebrali dimpreun, cu o parte lungit a creerilor,
de care s incopcie mduva spinrii, formz creerul de myloc,
med,ocefalul.
Ce e creerul? Cum e cob:Si-ea creerilor? Cum e la suprafati si cuna
Inliuntrul lor?
Cuna e compositia creerilor?
Ce sunt celulele ganglionare? Ce sunt comisurile si ce importantl afir
in cite Ott' s6 Impart creeril?

2. Importanta creerilor.
Ci eerir constituesc factorul cel mai important la producerea
desvoltarea \nevi intdlectuale. In creen i s6 plmdesce i se' tese
tot ce s mainfest ca viat si ca activitate intelectual maY inalt.
Fel si fel de. esperimente s'ati fcut de invtatr, Ja diferite arnmale,
pentru-ca s s pt observa alteratiunile, causate prin deprtarea
unei parti sail a totalitAtir ci eerului, in activitatea psichic5. Pe basa
acsta s'a si constatat, c anumite anirmle pot trai dile Intregi fr creer,.
&Ca' prin acsta nu s'a perdut prea Inuit sn,;:e, dar In starep acSta

dacoromanica.ro
5

ele nu maI sunt capabile a sunti, a s misca, ved, audi. Daca iris
numal in parte li s'a departat creerul, tot numaI in parte dispare
functiunea vietiT psichice. Esperimentari de felul acesta s'aj ilcut
cu succes indeosebI la gainr. Fijad creerul lor mal mic in raport
cu trupul, la ele se perde maI putin sange, cand h se scte creerul
-si de aceea apoI ele si pot tri, si in lipsa creeruluT, un timp 6recare.
De asemenea s'a constatat, c sguduituff mal puternice aplicate cre-
erilor sunt intovrasite totdeauna cu alteratiI In vita psichica.
urmare s pte afirma cu tett hotarirea, ca esista un raport fo'rte
strns izare sta rea creerzlor z intre felul vietzt psichice.
S' scie, ce mare deosebire s' gasesce in privinta
la diferitiT individI (cmen1). Chiari in casul, cand d e. dol copa
ar fi pusI sub aceeasI supraveghere, instructie i conducere, i ar
trt in aceleasT imprejurarT, ei totusI nu s'ar forma si desvolta la
fel, in privinta puteriI i vietil psichice. E apol lucru esperimentat,
ca baett crescutr si instruitr cu hita grija i multa pedagogic, cu
scopul de a s forma din el inteligentr mai de stn, rman capete
mediocre si tt truda, ce s pune pentru el, e munca in sec. Mar-
ginile, intre carT s pote desvolta puterea intelectual a individulul,
sunt cam marcate apnorI de dispositnle inascute in creer!. Fie-
care individ s nasce cu anumite dispositiT speciale, mostenite din
familie, carI hotarnicesc felul si gradul luI de desvoltare intelectuall
De aceea i sunt atatea individualitatf ctI individI sunt pe lume.
Creeril sunt, ce-I drept, in partea lor generar cam aceiasI la
OmenT, dar in partile lor speciale sunt totusI diferitI, fapt, ce ne
indreptatesce a sustin, ca deja aci s cuprind germenif pentru
diferentiarea 6menilor. Basa pentru desvoltarea i diferentiarea indi-
vidualitatilor resida, in primul loc, In creed'.
Dela felul, mdrimea, greutatea, adecd dela cantitatea ci cali-
tatea creerilor, depinde puterea de vitd intelectuald a onzulut. Cu
cat creerif untif om sunt mal* desvoltatT si mal greI, cu atat si in-
teligenta aceluia va fi mar superi6ra, vita psichica mal' intensiva' si
maI mare. intelegem aicI ins greutatea in raport Cu greutatea
intreguluT corp, i in deosebf vizin legea acsta la limen/. Animalele
marr a de regula' si creer mar mare, ara' a li s p6te ins dovedi
totdeodat i spor la minte. In casurile acestea desi creerul va
produce o energie mal' mare, inteligenta tot nu e supericra, din
simplu motiv, ca in asem enea casurl, o parte insemnata din acea energie
trebue sa s cheltusca la faptuirea activitatiI fisice. Pentru acest cuvnt

dacoromanica.ro
6

la animale s i recIam o forth' rdsI maI mare, dat fiind faptd,


cg trupul si organele lor sunt maT mad.
Greutatea creerulul omenesc face de reguld cam 1410 gr. Unde
s ggsesce un plus in greutate, acolo si inteligenta va fi maI mare,
deck obicibuitg, rg unde e sub cifra artatd, s va vdi o inferio-
ritate a inteligentit Creerul liff Cuvier a fost de 1828 gr, , al lul
Cromwell de 2231 gr., al lul Byron 2238 gr. Creerul
nu e cu mult mai gred, deck al maimutelor i adecd intre 765 si
841 gr. Din greutatea medie a creeruld, ce s constat la un popor,
s'ar put deduce decI si la vale:II-ea si puterea Jul psichicd Dupg
constatgrile fa'cute Iii privinta acsta la ma multe pop6r, de unir
invtatI, s afirmd, Ca' Englezil ar poseda basd mal avantagi6s1
cdd ceerff la el sunt de 1425 gr,, in termin mediu. Creed
me mid, s dice, c a locuitoriI bastinasl aI Australid, cntgrind
In meditt 1197 gr. *1 s scie ins, c acestr 6med si sunt f6rte in-
feriod In inteligentd Asa d. e. ni s relatzd, ea' copiiI din scolile
fcute de colonistiT EnglezI intre MelasientI din centrul Australiei
pot invta pe de rost, ceeace nu recere cine scie ce putere de in-
teligentd, dar 11' ail cap pentru gramaticg si matematicg, la invtarea
cdrora, da, s recere mai inaltd putere de gndire. S maI aratd
apd, cg. Englezq din sed. XII ar fi avut creed mal
Francezti i
mid, decal cd de acy, moment din care s pike deduce, ca' la
acele popetr paralel cu desvoltarea culturtl li s'a tot mgrit .si craniul.
Creerul omuluI tot cresce Ong' la vrsta de 25 anI. De aci
In sus, pan la vrsta de 50 anI, rmne la o greutate constant
si normalg, rd de aci incolo de regul s micsorzd, atk in volum
cdt si in greutate.
Cu ck inaintz cultura sz civiltsatia pop6rlor, cu att
tot desvOltd si creerul, si adecd, tot mar bulbucndu-s acesta in
partea dinainte, rg partea din cr tot rotundindu-s.
Dela felul compositiel si constructid creeruld Inca depinde
felul vietil intelectuale. S crede, Ca' impresule s prefac in ide
in celulele nervse ale creerilor. Acsta s presupune pe motivul,
cd aceste celule s presintd la copilul mic mai putin pronuntate,
r la omul cult, crescut, sunt maI pronuntate, maI desvoltate.
Pe basa celor spuse s pote sustin, cA dacg un copil nu
primesce din nascere un creer mare si cu multe celule ganglionare
pe fibrele nerv6se, nu va ajunge nicI odat la putinia de a-vi des-
volta o putere intelectuall superi6rg; r' dacd cuiva i-s'a hgrzit din

dacoromanica.ro
7

nascere un creer puternic si inzestrat Cu multe celule, aceluia


este data i posibilitatea de a desvolta, deosebT in directia,
pentru care are speciala dispositie 11-l'Ascua -- talent , vita psichica
bogat. i intinsa
La copiI creerul e mal' se'rac in unele demente, indeosebI in fosfor
ungre, decat la omul matur, la barnr incepe apoI ra a
mal perde din acele demente. Peste tot cu cat mal superior e
creeiul, cu atat mal mult fosfor i mal multa grasime convine.
fri creer.'" s consuma mal' multe materil: nutntre si de aceea
s'e' si duce aci mai mult sange.
Omul isI clesvedta crenI prin &s'A i regulata activitate psichic.
O activitate prea dsa i prea intensiva a creenlor tuse' impedeca
desvoltarea putenI corporale, fiindca provca in trup o consumatia
prea mare de materff nutiiti e si de caldura intenr De alta parte,
O'ra o incordare prea mare a trupuluI micsorz forta spintultif.
Ce rol a creerif)
Prin ce fel de es\perimente s* stabilesce rolul i importanta creenlor
ca primI factorl al vieta psichice)
De undc provine diferentmrea 6nienilor In pnvinta putenl mintale)
Care e greutatea obicInuit a creeruluI ornenes0
PAnA. la ce vrst s desv610. creenl?
Celulele ganglionare s Inmultesc In decursul vietfl la oni)
Care e basa talentulul?
Prin ce se desvlti creeriP

3. Functiunea speciala a creerilor.


Dat fiind, ca creenT s' compun din maI multe pairtT, trebue
s se admita i aceea, ca.' fiecare parte a creeruluI isT are func-
tiunea sa speciala. Att cercetnle fcute de fisiologf, cat i alte
espenente si date culese din vita psichica a 6menilor, confirma
acsta presupunere.
a) Funcpunea cerebrului. Cele 2 emisfere marl ale cerebruluI
a partea leuluI in manifestarea i desvoltarea viepi psichice. Actele
mal inalte intelectuale aci isI a sediul, aci s'e' formza ideile, judecata,
rationamentul si celelalte plsmuirr psichice.
Dela felul, greutatea i desvoltarea emisferelor cerebrulul in
special depinde decI puterea de inteligint a omulul. Centrele psi-
chice sensonale si motrice, carI s afla in partile de jos ale cre-
erilor, stail in legatura Cu emesferele. Centrele psichice sensoriale,
inferid-e, propaga excitanle sosite aci mal departe la emesfere, in
centnle psichice superio're, pentru ca s'A s produca ideile. Centrele

dacoromanica.ro
8

motrice pnmesc si ele, in fi:Si-te multe casurT, impulsiunT dela ernesfere,


pentru ca sa s activeze i s'a' s realiseze mischnle trebuit6re faptui-
nlor. Lesiunile. produse in emisfere altei za imecliat functiunile psi-
chice si preste tot starea sanat6s a vietiT intelectuale.
b) Funcli nea cerebelzdur. Cerebelul e centrul special pentru
nerviT motort menitl a sustin positia si ecuilibrul corpulut si a
regula si conduce mersul. Daca unuI animal i-s scte partea acsta
a creenlor, el va put inca manifesta multe felurl de acte psichice,
dar nu-si va mal' put regula miscarile corpulut
Dela felul cerebelulur depinde dect frumsetea i regulantatea
ata a tinuter corpulut cat si a mersuluI
E cunoscut faptul, c multT din eimeniI ocupatT forte intensiv
cu actiunT psichice inalte, la carT sunt angajate in msur mare
emisferele cele marT ale cerebrulut rnenii de sciinta, a tinut
maT urita i mers maI neregulat, negligiat. Faptul acesta se esplica
asa, ca astfel de 6menl, desvoltandir-sT lit uima ocupatillor lor
intelectuale supericre indeosebl cerebrul, rmn Cu cerebelul maT
putin desvoltat i sensibil, i cu mal putina.' energie in el, centrele
motrice de aci mal putin perfectionate, si asa fel apol eT nu'sT mal pot
implini esact i frumos datorinta pusd in sarcina cerebelulut
E cunoscut i faptul, ca. cretiniT i 'n genere cmemi de minte
de-asemenea ati mers urit La acestia, s intelege,
cerebrul mci cerebelul nu s bucura de clesvoltarea recerut.
()men; carl ingnjesc sa-sT desv6lte pe Ung cerebru si ce-
rebelul, pnn depnnclere conclusa de consciinta, dobndesc mers
fruimos si elegant.
Functiunea medocefalzduk in medocefal, cu deosebire in partea
din jos a lut in mdduva prelungztd, s' concentrLa o multime de
nervI motort carT ati menirea sa excite difentele plturl de muscht din
/ata si din gat, Cu scop a s produce astfel einopile in fata
araiul
6 in 60-at
Tot in medocefal s all pe Vana diferite centre motrice
centrele psichice ale difentelor organe sensoriale. Fiecare simt isT
concentrza nerviI si sensitivT maT intaT in cate un centru in me-
docefal, centrul de instanta prima a intectualitatit centrul pszchic
sensorial, numit si sensoriuZ De aci apoT s comunica excitrile psi-
chice la emisfere. Orl-ce impresie mal puternica, conclusa de un
nerv sensmv spre creer, pote trece deja din sensonu asupra cen-

dacoromanica.ro
9

ti elor motnce, ce s afl aci, si astfel aceea s pote manifesta apor


In frrtg.' ,ca -etnotie, ori in ca gra, fr a mai urni i lucrarea
emisfereT, lucraren mintit
Ce funcpune indeplinesce cerebrul
Ce fel de centre psicluce IsI ati locul in cet ebru ?
Ce funcpune Indeplinesce cerebelul?
Ce fel de urmat e s' manifest In lipsa desvolarif cerebeluluT
Ce funcpune Indeplinesce medocefalul ? Ce centre s' afli in medocefal ?

4 Mchiva spinAriL
Ca o continuare a creenlor, in partea de jos, s intinde o ma-
terie nervdsg inddliva prelungitcl, de care s incopcie mdduva spindril,
Maduva spingni trece piin sira spingni, prin intrga colng vertebralg.,
pAnd jos la coccis. Ea represintg. tot un fel de o materie.
nervcSs si are o formg. cilindncg. Colo:SI-ea el' e la periferie mar alb
si cara' mijloc mai cenusie, invers de cum e la creen. Colontul
acesta provine din imprejurarea, cg m'Ocluya spingrii e mal activa
in partea sa centrald, unde si trebue s'a' fie apoi mal bine nutrit si
in conseqiient trebue sd conting aci _si mal multe vase sanquinare,
cari fac coloratiunea cenusie a matenel; r partea perifericg servind
mai mult de un scut pentru fibrele din partea centrara* n'are tre-
buintg.' de atg.ta nutnre, din care caug s si afl apoi aci mal putine
vase sanquinare si astfel i colontul e cel natural, cel alb. Materia
nerv6sg a mgduveT spinrff e o substanta mar putin fing deck a
creetulul. M'Ocluya spingra e inainte de tete un scut si strecurgtor
pentru excitatia nervilor sensitivi si motori, in calea eT cgti
pnn intenorul mduvii spinrff. Omul e espus in vit de multe oil'
la excitgri mal puternice deck cum ar fi bine si pnincios sntkiT
creerilor. Acelea insgi in mersul lor cgtr creen, prin mijlocul mgcluviI
spingni, mal devin supte de materia neiv6sg a acesteia si astfel
perd din t'a.nia lor pAng.' ajung la creen.

Dar afard de acsta mgduva spirgni constitue si un centru


pentru diferite miscgri ale trunchiuluT si estremitkilor hii. In urrna
sensibilitkii fibrelor nerv6se, ale mgduvei spinAril orr-ce excitare
din mgduva spingni, fie produsg aci, fie adusl de vre-un nerv,
chiar de creed', p6te usor fi transpus nerv,ilor motor'', imprejurare,
din care result drept efcct difente miscdti in trunchiu si in estremi-
tkile luT, indeosebi miscgrile de naturg reflexl.

dacoromanica.ro
10

Vedem deer, ca diferttele p'rtT ale creenlor, i apoT maduva


spinarff, lucrza in vrtutea pusitie lor in armorn spre a usora si
regula unitatea vietiT psichice.

Ce e p unde s6 afl mAduva spinrif?


Cum e colorea el la suprafata i cum in luntru?
Ce functume indeplinesce si ce importanta are 9
Ce centre cuprinde9

5. NerviI.
Nervir sunt ca nisce fire subtler' de at albd i s aft' prin
tte p'rple corpulur. ET constati tot din o materie nervsa,
celeT din creen maduva spinaiff. Dupa structura lor i nervrI sunt
compusT din fibre fine, lung', juxtapuse Si el' ati dou'e' capete, ca
on-ce fir. Cu unul e legat de centrul su, In o celul', ca celalalt
cap.& e legat de ate un aparat specific, tot in un .fel de celul, in-
diferlte testurl de muschT, orT In aparatele sensonale.
Nervir s' gasesc in tte partile corp-uluT, pe unde e de ti e-
buinta a se 1711.110cl conducen de excitarT nervelse orT incordarT, ca
puteer flsice.. and pnmim impresnle lumil din afara cu ajutorul
aparatelor sensonale, nerviT sunt aceia, can' le propag creenlor
cand in creen l: s destpt excitarT maT puternice tot el le transmit
de aci in directie centnfugala.
Sunt 2 feluti de nervI: sensitivi (simptorl) si motor% (miscatorl)
a) Nerva sensitzvi sunt terminatT ca un cap& in creen, on in
mduva spinriT capetul central i cu cellalt perzferial
in difentele simpler, in ochiu, ureche, nas, limba si in piele, In cunos-
cutele aparate sensorzale. Din ci eerT pureed douspredece parechT
de nerviT sinsitivi, caii impreun aparatele sensoriale cu creenT; o
data intrga pureed din maduva spinanT, de unde s rsl.tesc In
colosal de multe retele pnn tot trupul incopceandu-se ca capetul
periferic in piele, de aparatul ppaitulur. Astfel mijlocesc nervir sen-
sibyl conducerea impresillor, ce din liimea externa asupra
vin
aparatelor sensonale, la creel', spre a se descarca si a initia apoi
ad t viata intelectuala. Se pte bine as'eThna lucrarea nervilor
lucrarea, ce o svrsesce si ma de telcgraf, care si ea are tot ace-
east menire, de a conduce adeca curentul electric dela o statiune
la alta statiune, dela aparatul manipulator de- pornire la cel rece?tor.
Nervir au deer curat rolul limilor de transmisiune. Puterea conducti-

dacoromanica.ro
1/

hihttii nervilor s6 manifesta in ambele directa longitudinale. Depinde


dela locul, unde s'e" aplica atacul Si findca de regula nerviI sensitivI
primesc impreshle la cap6tul penferic, s6 arata de regula conduc-
tibia In directia dela perifene spre centru. Dar nu le e eschis
posibilitatea s'O conduca si invers, daca s'ar urni curentul de excitare
la capetul celalt.
b) Nervil motort sunt In finta lor ca si nervil sensitivt EI
Ins alt rol de contribuye, au sa produca miscarile trebuttre in corp,
miscanle apartintre sfereI de activitate a sistemuluI nervos central.
NerviI motorl pornesc parte din creen parte din mduva spinanT si
legatI sunt cu capaul periferic in diferitele tes6turI de muschi
organismula In casua de trebuinta excitante creenlor s pnmesc de-
catea' nervir motort i s conduc dela centru spre penfene, pana la
locul, unde sunt legatl de muschi st unde, in urma gdilinI de-
steptate pnn descarcarea excitata, sd loc miscarff.
Nervil sensztivl au menirca sa conduca excitante fisiologice
dela aparatele sensonale la ci eetI spre a s face aci din ele ele-
mente de viata psillica, lar nervii motort au mentrea sa conduca
excitrile creenlor In zara, spre a s'e' -aptui miscarea
Fara nerviI sensztivl impresitle turna exten6re n'ar put ajunge
la ci eerr, si astfel spintulul i-ar fi peste puntita a lua cunoscinta de
ceea ce este si ce s'e" intmpl atAt In lumea externa* cat si in norpul
nosttu, Cu un cuvnt ara conlucrarea nervilorI sensitivi nu ne-am put
pune In raport cu lumea din afara Fra nervI ?notan excitante creen-
lor n'ar put strabate corpul si deci nu s'ar put pune In finta
miscanle trebut6re pentru econornia
CreenI, mduva spinanI st nervir, pnn conlucrarea lor armonica,
mulocesc viata psichica
Ce sunt nervil? Unde Sc &ese?
Ce fel de nerVf sunt?
Unde sunt n sensitivI? Unde ceT motea?
Ce functifine indephnesc n. sensit Ce cei motorI?

B) Sistemul ganglionar su automat.


6. Raportul nitre sistemul nervos central, organul vietif
psichice i Intre sistemul ganglionar, organul vietil
animahce.
Sistemul nervos central e un factor cardinal in procesul produ-
cera putenr si vietlI psichice. T6te organele si paryle sistemuluI nervos
central stau in o ielatiune strnsa unele Cu altele; in casuri regulate

dacoromanica.ro
12

isl implinesc tunctiunile lor independent de organele vietir fisice. In


om functionz ins i organele vietir fisice, fr de a s'e' simtl off,
scr acsta la ce .tru, la creed. Noi nu simtim, in casurr regulate,
functiunea inimiT, a stomachulur, plumnilor etc , dar in casurT extra-
ordinare, d. e. cand ne bolnavim, simtim, da, durerea ill stomach,
In plumni, inima' etc ApoI nu putem dispune i influinta
asupra Iniscarif inimq, dar in casuir extraordinare, de emotiT su-
iletescI maT marT, mima pote fi influintata in activitatea sa de cu-
tentele de excitatie pornite dela creen. Un raport reciproc esista
deer intre we'la sic/uct si intre vzeta trupe'scd Raportul acesta
ne face sa presupunem, ea' esista o legatur 6re-care intre siste-
mul nervos central si intre sistenzul gangliontzr Acest din urma dupa
cum s' scie, e factorul, ce produce puterea menita a mana i mica
organele vietli fisice ca sa functioneze. Sistemul nervos ganglionar
consta din nisce glandule ganglionr, de materia, tot nerviisa
si clei6sa, glandule asedate, in sir, pe amnd6ue partile col6ner ver-
tebi ale, in Jos de mdcluva prehungit i apor din nerviT ganglionarT,
carT sunt cu un capa in centrul lor, in cate-o glandul, si cu cela-
lalt cap6t in diferitele organe ale vigtiT animalice trupescr. Nutrit
fiind de sange cu _maternle necesare, indeosebT cu elemente excitante,
sistemul ganglionar proiectza' energia de lipsa pentru a se pune
la cale functionarea diferitelor organe interuire trupesci.
Prin fie-cal e glandul trece ins6 i cate un nerv sensitiv Aci
s fptuesce atingerea intre cele 2 sisteme nervcIse, fapt pe care se
basza raportul de comunicatie 'hare viata animala i cea psichic. Eta
cum: Curentul de energie fisiologica necesara desvoltarir viepr am-
malice s propaga dela centre prin nervff automotT respectivi-la
organele interne, unde in urma descarcaril energieT in o celula, organ
al miscariT, s6 produce miscarea. Energia fisiologica nu s stinge de-
odata cu fenomenul de descarcare, ci ea reageza r in derept
In lungul nervilor respectivi pana la centru, unde s6 renoesce
excitarea menita a fi rasI propogata la oagane. Asa s face si sustine
necontenit viata in organelc interne viata animalic pana se
da trupuluT nutremntul- necesar i s sustin i condmile de santate
si de viata.
Daca s intmpla ins'e' sa s' imbolnavsca un organ, sigur, ca
in acela se provca si o excitare cu mult mar puternica, decat in
Imprejurarile normale. Excitarea aceea intensiva va fi comunicata
nervulur, nand merge curentul spre centru; in glandula s'e' va pro-

dacoromanica.ro
13

paga excitarea la tot casul asupra intregil substante nervase. i fiind-


c pe aid trece si un nerv sensitiv, s Intelege, excitarea din sub-
stanta nervultif sensitiv va fi condus pAri la creen, unde devine
simtn ca durgre, localisat In respectivul organ. In chipul acesta s
pote comunica dela organele \meta animalice asupra viepi psichice.
S' pate ins si 'rivers dela viata psichic asupra vietiI animalice
Suntem cuprinsi d e. de o emotie puternicA, fie bucurie ori in-
triitai e Emotier psichice ii corespunde o excitare puternicg nerv6s
in ci eei I Acsta strbate de ad i nci vir motori real's-And miscarea estre-
mittilor; dar strbete i nerviI sensitivI, carI o canduc pe calea sa, prin
mduv spinrif, apoI prin centrele ganglianare, cu intermediarul
nervilor ganglionarY, pn in organele intencre. Organele intericre
primmd in modul acesta o excitare mar mare, decAt primesc de obicem,
in stare normal, vor desvolta o miscare maI mare, o viat mat
intensiv.
Pe temeiul acestuf raport intre sistemul nervos central si intre
cel ganglianar s pate comunica dela o viatd la alta acndu-le
s s influinteze reciproc. Tot-deuna. cand viata e maI intensiv In
trup, s potentzd si in spirit, cand in spirit e mal intensiv, s-
resimte i n trup, imprejurare, pe care s'e basz i simtul plcut
general, care rfe umple, cand i trupuluI i spiritulul 'i merge bine.
Este vre-un raport Intre functtunea sistemuluI nervos central qi Intre a
celuI gangliortar?
Ss re-srmte functiunea sistemelor nervdse?
In ce qonstg. sistemul nervos ganglionar? Cum funetionzk acesta
and s Testmte la spirit excitarea din sistemul nervos ganglionar9
S6 influmtzi reciproc?

dacoromanica.ro
II. Producerea vie#1. intelectuale.
, 7. Producerea i finta
Omul represme cea mar admirabil." form a creatiunilor, cu
can' a impodobit lumea acsta. Nenum6rate sunt creatiunele
lul D-deti. Peste tcSte ns s tidied omul ca un stpnitor al lor.
Si ins6 omul nu este cel maT puternic si maT mare dintre vietuit6rele
cle pe pmnt. Dar, gratie organisatia i insusirilor sale, primite
dela D-cle5, el este cel maT iscusit vietuitor pe ptnnt. In calitatea
acsta a sa omul a ajuns s s bucure de o abondent bogat de
bunttT i frumseff, create si lsate de D-cleil par' c anume pentru
folosul si desftarea vietiT. omenescT.
Omul nu a fost zidit de D-deil fa'r nicT un rost si fr
un scop. Rostul, pentru care a fost el ztdit, este : s represinte aid
pe pmnt pe insusT Ziditorul lumff, i s'A fie un ajutor in
scopul evolutia perfectiont6re a tot, ce esist in lurne, intru prea-
mrirea lul intemeierea imp6rAtieT luT aicT pe pmnt.
)Desclarfireal este decT scopul spre realisarea cruia s activz' Vote
putenle inherente finT omenescI. desavrsiff precum i tatl vostru
din cerurT desv 'rsit este t ne-a clis si Chnstos, fiul luI
venit in lume
anume ca s'a' ne dea invtturT pentru modul de vietuire perfectiont6re.
In vederea indeplininT probleme acesteia D-deil a s'adit in om inboldul
de vit si de valorare si i-a maT hrzit omuluT si consciinta, c'd
-urmnd imbolduluT acestuia el contribue totdeodat si la realisarea
fericiril sale. Tot pentru sc- opul acesta D-deil a mat druit pe om
-err sufletul nemunton care este pnncipiul activ al vietif omenescI
-si l'a inzestrat cu o organisatie admirabil, trupsed i sufletsc,
asa c in starea acsta a sa omul s 'Ate acomoda cerintelor vietiT
-progresulut Nu a inzestrat pe fie-care om la fel, cu aceeasT
putere, pentru ca s s pelt desvolta struinta i emulatia necesar
asigur''riT mersuluT progresistic.
Problema perfectionriT neamulur omenesc invlvd in sine
datorinta omulur de a cuta a cuneisce lumea acsta si de a s6 cu-

dacoromanica.ro
I5

nsce pe sine insust Cu cat mal esact i mal multiplu, cu atat mat
bine. Acsta s fptuesce asa, pentru motivul, ca omul sa se 1)6t
lumina asupra momentelor i cenntelor celor propasitdre de vita.
Pentru ca fie omului ca putinta a se face Indeplinitorul
uneI asemenea pi obleme, a intocmit D-deii, ca de o parte omul
aiba organele i putenle trebuitre, ra de alta parte, ca i lumea
asemenea sa fie alcatuita potnvit Cu acsta mistune a omulul si
peste tot a vietit Astfel se face, ca omul e imboldtt a tot culege
In vita cunoscinte i invetaminte, din stntetisarea carora i se con-
stitue si desvIta mzntea si mima, fortele de valcire superir ale
omulut puterea menita a pune in miscare masina viettI i totde-
data.' de a si indruma vita in directia desemnat de cerintele de perfec-
tionare a iumiI si de fericirea omuliff Omul e stimulat decl in urmq
until bold firesc sa-si aproprieze sciinta i sa fie activ. Adeverata
fencire, perfectiunea morala, e inseparabila de sciinta si vrtutec,
clice Cu drept Socrate.
Sciinta natural i fisica ne spune, ca tot ce exist in natura
externa, ca realitate substantiala, manifesta o viata re-cal e, mis-
care moleculara de a carfl efect se si consider inzpresiile externe,
ce le primim not Cu sensunle n6stre. Impresiile, peste tot cele
externe, ca si cele interne, sunt refracta ale vietir inherente tuturor
creatiunilor din lume. Si not primim impresnle, cu sufletul, atat cele
din lumea externa, cat si cele din lumea n6stra interna, din not
Natura externa comunica cu noi radiattunile sale prin intermediarul
eteruluI st al aerulut sail prin atingeti directe. Eterul e pus in
rniscare de vita inherenta lucrunlor natunt intre ale caror mole-
cule inch' se afla eter. i acest fel de miscare se efectua pnn os-
cilarea eteruliff propagata prin intermediarul lumina , apoI pnn
vibrarea aerulut on* prin atingenle directe, cari: ataca aparatele nstre
sensonale, punndu-le in stare de activitate. in urma acsta se
produce si in acestea o excitare. Excitarea acsta este si ea un
fel de miscare molecular vibrare urnita de acttunea chemica
on' mechanica produsa in urma ataculut ce se aplicase simturilon
Asupra organelor audulul i pipaituluI se exercita, asa se crede
o actiune mechanica, r asupra organelor vederil, gustuld i miro-
sulut o actiune chemica. Dupa o parere de tot ndua ar fi vorba de
o actiune electrical.
*) NoM. in timpul de tot nog un lnvtat Mathews vine cu o ipotez'a
n6da' In pnvinta acsta, afatand, c tdtk actiunea fisiolood. din creen t s basza
pe o actiune electnca produsa de cm ente electrice Dup acest Invtat n'ar

dacoromanica.ro
16

In ct privesce causele excitante pentru sensurI, acelea pot fi,


generale si specifice. Drept cause generale se consider: apsrile
mechanice, miscirile electrice, schimbrile temperaturd, si inriurinle
chemice, avnd teite acestea puterea de a provoca excithiI in oil-
care simt; r drept cause excitante specifice se' considera acelea,
proprietatea de a aficia numaI cAte un anumit aparat sen-
sorial. Excitarea produsd in aparatul sensorial nu imne si nicI nu:
se stinge ad, ci s comunicd nervulur sensitiv, care o conduce mar
departe spre creen, lucrare fisiologicd, unde se descarc mar,
intAlti in centrul psichic sensorial, numit si sensoriu, de unde apor
se' comunic i centrelor psichice din hemisferele superire lucrare-
pszchiceI sediul vietil psichice proprff, unde s descarc in o.
anume celul ideificAndu-s6. Ast-fel s infiz in suflet imaginen.
psichic a obiectuluI impresiongtor; representatia, ideict sensual&
Imaginele aceste psichice le retinem apoI i dup ce a incetat itn-
presionarea excitantelor, le retinem ca idef, ca echivalente psichice
ale luciurilor din lumea extern, de ale cror substituante le si con-
siderm.
Modul, cum se efectuz descArcarea curentelor de excitare
in creer)",i cum s formz din ele strile psichice, representa-
mal fi vorba. de vibratiunl, cum s'a crequt- pan ncum, ci de o succeste de
coagulan redisolvarI de substante coloidale-, influintate dc mal-atila elec-
trice propriI substantil crecnlor si anumc In timpul trecenI unil impulsiunr
nervse schimbarea, care s face si carc este chiar agentul de propagare
consista* In o coagulare a coloidilor saii o trecere a solutimul dela starca
lichida la starea solida sail geloida a materiel continute in celulele nerv6se.
Agregarea, cum s ssie, o favonsza mal bine sarunle, despre carI ra
scie, c sunt cele mal bogate In electricitatc Mathevvs manea de pe basa_
espenmentali, ca. dca. s excitz un nerv pnn electricitate, punnd dea-
supra doI electrodI dinteun curent de pila, excitarea Incepe cu electrodul
negativ, r excitabilitatea nervuluI este, cat trece curentul, sponti langi.
electrodul ncgativ si micsorata linga electrodul positiv " Asa vine apol
qtd., c. acsta corespunde cu afirmarea despre actiunea paralisatoire a
ionilor posttivr i despre actiunea stimulent a ionzlor negativ1". i velectri-
citatea negativa., stimulanta pentru nervl, exercita o actiune coagulanta.
asupra substantel, din care acestia sunt compusl, electricitatea positiva,
toma i paralisatre pentru nervI, mentine. dimpotriva', starea de solutie.
SI' pare decI, ca este o conextune Intre schimbinle de intabilitate a nervulul
si starea coloidilor acestuia din utma; fenomenul intim, esential al nervulul
In activitate, ar fi o vartatte In starea coloidilor si, vanatie, care ar fi devenit
posibtla pnn faptul, c particelele In solutie sunt Inca:mate cu electncitate-
si pot, prin urmare, si fie influintate de orI-carI Incarca.turi electrice.
(Conservatorul, Apnlie 1902, dup. La Revue").

dacoromanica.ro
17

pile, ideile,nu ne e cunoscut. S crede, c i in creert s in-


tmpl tot un fel de miscare molecular a materiel nerv6se cere7
brale, o vibrare, In asa mod, ca In celula, unde s'a descarcat excitarea
ide4ficandu-s6, rmne o urrna, o dispositie functionabil, (risidua),
Cu proprietatea de a s repeta la ocasiunt aceeast =scare, in acelast
chip, intocmat, ceca-ce in limbagml comun s dice, ca ne mal vine
In minte, cart, ca ni s reproduce idea. D. e. ell In decursul plimbant,
ce facusem pe strad, am vdut pe sccrta une cartI in etalagiul
une librant chipul poetulut Alexandrescu. Plecnd de la libraria si
dandu-mi sma de ce am vgat, observ, ca nu s'a stins idea for-
matri, ci c fu retinuta In cap ca o propnetate a mintit, ca o idee
nua, legandu-s de continutul intelectulut meil. A rmas in creed'
o disposipe functionabda, posibilitatea adeca de a se' maI repeta
miscarea aceea moleculara, cum s efectuase atunct, cand ptrunser
prima data la suflet =preside reale ale chipulut. Asa apoT volt' fi
in stare a-mi reproduce idea fete, chipul tut Alexandrescu.
E de notat, ca fie-care fel de excitare s descarca tot in celule
deosebite, in emisfere In celula, In care s efectuase adeca o des-
alt-care de excitare, de o anumita calitate, echivalenta unor anume
impresit, in aceea excitart de altfel, ecuivalente ale altor fel de
impresit, nu s mat conduc, afara de casul, cand s'ar intmpla sa
ni s mal imbie impresd de acelast fel, identice, cu cele, cart s'
mal descarcaser acolo. In casul acesta din unn result, s intelege,
a s efectna aceeast miscare, a s'e surescita aceeasI dispositie func-
ponabila, a s reproduce aceeast idee. E o intocmire minunata
acsta, o ordine Inalt condusa de suflet, grape carel ordint nicI nu
s pot conturba, impedeca si paralisa unele pe altele dispositule
functionabile, substratul ideilor.
Espenenta de t6te dilele pare a ne arta, ca de cke-orl prindem
cu sufletul impresfl, ni se' creaza i idet, acte psichice conscit, prin
cart recunciscem obiectele impresionat6re de atart, in finta si forma
lor. Sciinta i esperienta studiata ins ne demonstrza, c lucrul
nu e tocmaI asa, cum ne apare no-66 rnenilor crescutY i inzestrati
cu un stoc mare de idet. Din =preside externe, in stadiul prim, s
produc adeca numat sensalif, nu idet; i sensatnle sunt acte psichice
inconscit. Care va s' ffica, dac In spintul nostru nu s'ar fi intmplat
altceva, cand a intrat impreside externe, deck numat efectul curat
al excitant impresidor, atuncI not n'am put lua cunoscinta com-
plecta despre obiectele impresionkre. i drept esemplu in privinta
acsta ne pcite servi felul, cum s mdephnesce procesul la copfd mict
2
dacoromanica.ro
18

pnmesc si ei impi estile obiectelor exteine, ins6 In urma luci grii, ce


la el s desfasurg, nu le si recunosc de atai I. Este evident, cg la
Oil &I s formzg numai sensatii, acte psichice inconscii. Ins, dupgce
spintul sl-a adunat multe sensatil, incepe a le impreuna, a le sin-
tetisa, poti ivit cu natura lor, si atunci numal, din incopcierea, din
sintesa sensatillor, s' formzg apoi zdezle, actele psichtce conscii,
carI ne pun in m6surg a si recun6sce obiectele unpresiongt6re, si
cae' devin ficsate in mtnte ca material intelectual trainic. Nol,
6menff crescutr, avem attea sensata' deja in spint, incgt indat ce
inti g o impresie nota, deodat cu infiarea corspund6t6re a sensatieI,
s6 face si asociarea aceleia cu alte sensata, dndu-s' nascere imediat
si zdezi In felul acesta prinde spintul omenesc impresnle lumiI
externe, fcnd din ele idede despre lucrurzle lumit si crendu-ne
putinta de a cuncSsce pnn ele lumea. Si asa apoi s injghebzg
viata n6strg intelectual
Dacil ne dgm sama de multimea felurilor ideilc,r, ce ne impo-
pulzg intelectul, g.sim o colosalg diferentiare intre ele si o bogtie
giandicSsl de vanatff In lumea n6str. idealg. Lucrunle lumil fiind
diterite, difente din multe puncte de vedere, dupg m'Arme, forma,
col6re, calitate, etc , st fiind apoI datg spintuluI putinta de a lua
cunoscintg despre ele cu ms multe sensuri, e natural, sg s cgstige
si idel difente In privinta calittiI, difente dupg felul lucrurilor din
lume si dupg felul sensunlor, cu carl- s6 pnmesc impresule.
Deosebirea *filtre idei provine decr parte din causa boggtiei
lucrunlor din lume si In urma acsta si multima felurilor impresulor
radiate, parte si din modul vanu de pnmite a impresnlor, pnn
difentele n6stre simturi.
Ce e omul pe p.mnt? Ce rost are omul pe p.mnt ? Cum e orgam-
satia omuluI? Ce bas biologia are imboldul de a cunsce lumea ? Ce bas
biologic are injghebarea vietil psicluce? CarI sunt factonl externl, can excita
vita psichic si o produc? Cum s Indeplinesce radiarea impresillor externe?
Pnn ce intermediar? Can' sunt causele externe generale si specifice, cari pro-
v6c1 mactivarea organelor psichice 2 Ce actiunI s Indeplinesc In urma acti-
urd organelor psichice? Ce este idea? Cum s face de s retme si de mal
revine idea ca stare psichic5.? Ce sunt sensatule? Ce s face cu sensatule?
Pe ce s baszi faptul diferentieni ideilor 9

. 8. Raportul intre impresiile externe-fisice si intre exci-


tatiile interne sat sensatiile psichic,T.
z) Intensitatfea fi calitatea sensafiiloP.
Din impresiile externe ajunse in cap sufletul face stgrI psichice.
Aceste strI psichice, in stadul lor pnmitiv, ca acte isolate, nu sunt
dacoromanica.ro
19

acte consciente. Asemenea stgrl psichice elementare au sg slujscg


ins matenalul necesar pentru actele psichice consciente. Din sintesa
sensatiilor 'adecg s formzg ideile, representalzile, cart insirate i repnute
In consciintg fac parte din intelectualitatea adeveratg, de a cgret fiintg
suntem conscit. Despre sensatir, ca acte inconsciente, nu peite fi vorba
decAt numat la copiT. Numal la copal' nu s pot forma deodatg cu
perceperea impresnlor externe ideile corspundtre. Si causa
s are in lipsa de suficiente sensatit sintetisate. La menit crescutt
off ce productie psichic nelug s presnta ca stare conscient,
derece oil ce sensatie in momentul nascent sale s si 160., deodatg,
de altele si astfel s presentzg ca idea.
Dela felul impresiile externe clepind, in o parte re-care, felunle
de idet. Impresille externe Ins in finta lor nu sunt decb.t nisce miscgrl
penodice vibratont; cu deosebire la sensurile de val6re capitalg pentru
desvoltarea lumit intelectuale, la vedere i aud acelea sunt cu-
rate miscrt de eter sail de aer. Si aceste miscgrr, ca off ce stare
-de atitare, s fac cu o anumita tdrie in o anumita forma. Tna
-si forma miscgrilor, respective tgria si forma oscilgrit eteruluT si a
vibrnt aeruluT, In care s presentzg miscgnle de acest fel, stati in
raport cu mgrimea si desimea undelor eterulur ort aerulut, prin
-cart s efectuiz acele miscart Dacg, bung-6rA, am atins o cen-dg
de violing, s dg indatg loc unuT anumit sunet de o anume calitate
si de o anume intensitate. Sunetul e o sintesg de sensapT produse
-on( redesteptate in creent nostri de miscarea unet crde. Vibrarea
aeruluT, etect al miscgril cordit de violin, nu e altceva cleat un
curent de aer vibrb.nd in un sir de curbe, cobort6re i suitre, de o
anumitg mgrime i urmate unele dupg altele In o anumit. repejune
-oft desime. Dela forma vibrara, in care 41 percurge ca/ea sa cu-
rentul de aer, depinde felul sensalier in privinta intensitdia i anume:
Dac vibrarea aerulut s efectug In curbe marl s d loc unet sen-
satit intensive, dacg acelea sunt mict, le rspunde o sensati slabg.
Dela amplztudmea vzbrdra depinde cahtatea sensatiel. Dacg undele
sunt dese, miscarea adecg mar accelaratg, sensatia e de un fel, s
nasce un sunet inalt, dacg acelea sunt rari, miscarea vibrtorie adecg
-mat putin accelerat, mal in prelung, sensatia e de o alta calatate,
nasce un sunet adnc. Astfel dect se lice, cd dela amphtudmea liniel
.undulato're, przn care se propaga vibrdrile, depinde intensitatea sen-
safiet 4-i dela deszmea mbrarilor, pe unja unduMto're, depinde cali-
Jatea eT.

dacoromanica.ro
20

dalitatea sensatiilor s maY deosebesce si dup simtul, cu care


s percp impresiile.
2) Gradul minimal fi maximal de intensitate alimpresiilor,
In ce privesce intensitatea sensatieT, s p6te dice, in general,
cA ea cam corspunde cu fria impresillor externe. Cu cAt
sunt niii mar impresnle externe, cu atAt maT intensive devin
sensatille. S intelege, eh' difer sensatia produs5 de impresule-
unul de mash' de cea produs5.' de un clopot de la sc615.,.
ori de clopotul bisericir. Dar acst lege nu are val6re absolutl. S_
presupunem d. e. Ca' stA la o depgrtare de noT, la vre-o 500 m_
un cioban, care cnt din fluer. La depgrtarea acsta nu-Y audim_
fluerul, desi vibrarea aeruluT p6te urmz si pAri: la nor. Ne mar
apropi5m nor de cioban. and suntem la 450 m audim putin su-
netul flueruluY; la deprtarea acsta impresule sunt atat de tarY, Inca_
pot atinge audul nostru Cu cAt ne apropiAm mal mult de cioban,
cu at5t maT bine, maT intensiv, audim fluerul, i c5nd suntem 15110_
el, if vom audi si mat bine fluerul Dar s vedem, cum s face lucrul
cu crescerea ImpresieT si a sensatieI stAnd d. e. In fata uneI tr5.mbite_
Sunetul trAmbitif 11 prindem 'Ate de la dot km. Aproplindu-ne suc-
cesive cAtr soldat, vom observa si in casul acesta, ea' cu crescerea
intensitAtil impresulor vor cresce treptat i excitrile psichice. Acsta_
Ins nu pArfa" la sfrsit, nu in continuu s va ridica intensitatea sen-
sapilor In raport Cu potentarea intensit54il impresnlor externe. Vom
ajunge la un loc, d. e. la o depArtare de 20 m, de unde nu vora
mai put observa crescerea intensitpY sensatieT, cu tte-c5 cea a
impresiel externe nu incetz a tot cresce, s intelege, cu eat ne-
apropi5m mai mult. Intensitatea sensatieY, dup5 ce a ajuns la un
grad mare de intensitate, incetz5 a maY cresce, cu tt potentarea
mat departo a intensit5pY impresilor exteme; incetza a maT cresce
din causa, c' mcl aparatul nu s pi:Ste incorda phri la infinit de-
tare, nicY nervir nu pot efectua miscArT vibratorff in forma malt
mare decAt ,;le este hArAzit de natur. Impreszile externe trebuesc
sd fie dect un anumit grad de tdrze, de intensitate, pentru ca Si
po'td fi suscepute de suflet ca sensald. Cu crescerea intensitdfii Im-
presizlor externe nu se potentz4 inse pein't la infinzt qi intensitatea
sensalizlor, ci numat pan la un commit grad, dela care apa,
tdtd potentarea impreszzlor, sensalizle rmdn deacz ncolo neschimbate.
Gradul tle intensitate, la care impresi extern5 e perceptibil
ca sensati, s numesce gradul minimal de intensitate a impresier

dacoromanica.ro
21

zail pragul sensaliel, r gradul, peste care nu s maI pte ridica


intensitatea sensatillor, s numesce gradul maximal -al impresulor
orT hugtimea sensatiel.
Pragul sensatillor nu'l afim la acelas grad la diferitele impresil
la diferitiI individr. El depinde dela multe momenie. Odat dela
imprejurarea, c estI obicInuit oti nu cu felul respectiv de impresif.
D. e. impresiile provocate de miscrile vesmintelor nstre nu le mal
simtim in imprejurrile obicinuite. MaI depinde dela gradul de sen-
sibilitate a individuld, respective a simturilor individuale. Un om sensibil
in o directie, simte impresia, care de altul nu pote fi perceput. Slbaticir
TM, aud si pipesc impresir de grad imperceptibil simturilor nstre;
ei v:d d. e in deprtAff, pe carI ochiul nostru nu le pte strbate;
pot cunsce, punndu-sI urechia la pAmnt, dup sunetul comunicat
-pe aci, 6meniI, animalele, etc , ce umbl pe drum, dela cele mai. maff
.deprtrl'; ei cunosc dupg miros, ce fel de nationalittI europene ai
trecut prin tinutul lor, etc Depinde pragul sinsatiet si dela dispositia
momentan, apoI dela imprejurarea, c stm in loc, orI ne miscAm;
c vin deodat maI multe feluti de impresil spre nor, off numaI un fel ; ce
.audim, cnd e liniste, n'are- s fie audit in larm, etc. Peste tot gradul
minimal al impresiilor sa pragul sensatiet depinde frte mult dela
sensibilitatea sistemulul nervos, fie c acsta este determinat de motive
rnomentane, orl constante, basate pe organisatia sistemulul ner-
vos. Gurmandul, sensibil la simtul gustativ, simte gustul bun al
bucatelor de dinainta sa si numai din aboreala, ce-I vine dela
ele prin aer. Persnele nervse devm nelinistite si dacA li s
face, mime la vedere, ca mna in aer, semnele de gdilire. Si cu
ct percepe cineva sensatiI din impresiI maI putin intensive, cu att
mai mare sensibilitate posede. De obiceiu putem deja prinde cu
urechia impresiI dela curente, caff vibrza de 16 off la sec.; cu
ochiul, dac vibrz eterul in 400 biline oscilatiunI pe secund;
cu pipgitul apsarea unel greuttI de 2 mgr.; la gust, dac lugm
d. e. o solutiune de zahr 1:83, de chinin.' 1:33.000, sacharinA
1:200.000. Dar acestor socotelI nu s pte da, s 'ntelege, valre
absolutk, din causele sus-numtte.
Tot asa avem s dicem i despre gradul maximal al impresii-
lor. NicI acesta nu e intre tte imprejurkile la aceeasI msur.
Acesta depinde dela obicInuinta si dela tria aparatelor sensoriale,
a nervilor si preste tot a sistemuluI nervos. La aud gradul maximal

dacoromanica.ro
22

s6 gAsesce cam la impresiile intensive de circa 40.000 vibratit la


secund, la simtul vedenT de circa 900 bilicine.
3) Condifille, ce trebue sti intruttscii impresiile externe,
in privinta intensitiitil, pentru perceperea crescerit succesive
uniforme a sensafillor.
Am vlut, cA in genere, cam cu crescerea intensitAtit impresiilor
externe, incepnd dela gradul lor minimal, cresce st sensatia cor6s-
punda6re. Dar acsta nu e legea absolutA. Crescerea sensatillor nu
urmzA in mod regulat cu crescerea impresiilor externe, nu adecA
asafel, eh' adaugnd bunA 6rA la intensitatea impresiet externe un
grad ort &Ill de tArie sA crscA indatA si deodatA in acest raport
cu adaosul si sensatia corspundtcre, fie si date t6te condithle
trebuit6re. Acsta nu s 'Ate intimpla asa din caus, ea' excitat odat
organul sensorial de impresit de un anumit grad si pi opagAnd
acea excitare creerulut, ca si ss ideifice, rA cut un anumit gi ad de
atria' psichicA, acel organ s mal obicInuesce cu intensttatea exitAriT
aceleia, asa, ea pentru a put face deosebire in pnvinta intensitAtif
la o procsimA altA excitare, acsta trebue s fie, cu un anumit grad
mat intensivA, pentru ca sA-1 s simt la starea psichicA produsA
diferenta de intensitate, fatA de intensitatea celet precedente la
acelas simt, s6 'ntelege. S6 vede, e la conducerea pnn nervit
sensitivt si in sfrsit la prelucrarea lor in creen l s' mat perde ceva
din intensitatea propriA impresiilor excitante.
SA vedem cum e acsta? AdgogAnd d. e. la un cor de 60
pers6ne Inca 4 pers6ne, sigur, nu va put nime observa deosibire
intre tAria cAntAnt corulut de 64 si aceluT din nainte, cAnd ean-
taserA 60 de inst. Punndu-ne in mAn o greutate micA, de un
mgr. nu vom simti nimic, niel o apAsare. Greutatea de un mgr. nu
ajunge adecA incA pragul impresiet trebuitor formAnt sensatillor de
apAsare muscularl Dar vom simti o apsare punndu-ne 2. mgr.
Aci e dect pi agul din chestiune, cAcT impresia de greutatea a lor doT
mgr. e deja perceptibilA. Dar sA luAm dupA acsta in mAn o greutate
de 1 klg. si dupA ce 'i-am simtit greutatea, sA mat adaugAm nu ineA
2 mgr., greutatea perceptibilA, cum am v'dut, ci 10, 20, orT 50 mgr.
Cu tca bAgarea de smA nu vom simti nicT o diferint in greutate
fat de cea simtitA inainte, la cea de 1 kgr. Va trebui s mat adao-
gAm 1/, kgr, (3331/2 gr.) pentru ca sA simtim diferinta intensitatit
in simtirea produsA, sA percem deosebirea in greutate. SA punem
apot 2 kgr. in mnA si sA mat adaug'm apot V, kgr. NicT in casul acesta

dacoromanica.ro
23

nu vom simti diferenta, dest In casul precedent s stmtise in urma


adaogeret cje kgr. Acum fimdc am spont greutatea cu Inc
klg. avnd 2 klg. In mnh, trebue sh adaoghm 2/3 klg. ca
devinh diferenta perceptibilh; la 3 klg. aded. 1 Mg. etc Perceperea
diferentelor impresulor externe nu depinde decl dela valz ea absoluth
a acestora, ci dela valrea relativh a lor. Intensztatea impresiel externe
trebue sit cre'scd tot in un anumit raport, daca e sd cre'scit inten-
sztatea sensatzel anume trebue sa cre'scd tot cu /3 din valdrea
acsteza, adecd sd ajungd la 4A a valorit sale originate, pentru ca sd
si tot producd no'ui sensatif de preceput in primula intensztdizt, pentru
ca sd si tot tried peste firagurile diferentiale.
Legea acsta nu s pte aplica nicl ea la fel la t6te stmturile.
La simtul vedent d es trebue sh crsch intensitatea impresteI tot
cu '/ a valont sale reale. Existh in pnvinta acsta si o formulh
statorta de invtatul H. Weber, care lege sunh asa; Inpresza externd
trebue sd cre'scd in prog-reszune aritmetica, sad sensatia sta in pri-
mula intensitdpi in proportie cu logaritmul inzpresiel externe. Acsta
lege are si ea numal valre aproximativh, chef nu s pte aplica
Cu rig6re in t6te casurile si la orl-ce fel de impresa; dar ea totust
esprim adevrul in mod evident, ch nu cu ort-ce crescere a inten-
sittit impresiilor cresce tot de-odat i intensitatea sensatnlor
ne arath apol i raportul aproximattv dintte intensitatea impresiet
.externe st a sensatulor.
In aceste adevruri: psichologice resid'a' faptul cunoscut, c nu
s vd stelele la lumina srelur, i apot, c dispare umbra obiectelor
la lumina unel lampe oil luminl, dach In locul, uncle s intinde
umbra, punem o alt lamp' orI lumin, dei prin adaugerea
srelul la lumina radiath de stele, ort prin adaogerea lumini lampet la
lumina cu umbra a unet alte lampe, nu s'a exoperat, ca stelele cu
lurnina lor s nu deviri si mar luminse prin adaogerea
srelut orI c'd locul cu umbra din dosul unuI obiect asedat in fata unel
luminft sh nu rmn tot mal putin lummat i In urma adaugent
lumina lampft, deck locul vecin, unde nu fusese umbra, dar unde ase-
menea s'a mat adaos st acolo lumina l'mpit s. a. m. d. D'eosebire
e la tot casul intre lumina stelelor si a atmosferer si 4iva, intre
intensitatea luminiI dela locul cu umbra si dela cel, unde nu a fost
umbr, dar deosebirea nu s baszh pe raportul recerut de percep-
tibilitatea diferentiet sensatulor, si e aceea n'o putem percepe.
Impresia trebue s mat fie si de o durath anumith, pentru
ca s pth fi aperceputh. and ne int'pm la deget, ni se pare, ch.

dacoromanica.ro
In momentul, and a Intra acul in piele, s'a si simtit durerea. i nu
asa. Nervii propaga cu o mare iutela excitarea, dar tot trece
un timp de '/ din o secunda, far considerare, c locul intepat
mat aprpe orI mal departe de centru. Rana s efectul aper-
ceptia und impresti s recere un interval de cel putim 1/
sec.; si mal lung Interval s recere, and am sa chibzuesc ceva;
si mai lung, avnd s m i hotairsc a lucra. Daca am msura
timpul, care trece pana devine aperceputa de un antaret o nota
de pe o hartie si 'Ana devine si produs sunetul el, s'ar constata,
a trece tot cam J/50 sec. Iutla de propagare a und excithrl
difera dup5 simt, apol dupa exercipu i sensibilitatea organelor sen-
soriale. Mal depinde apol i dela intensitatea impresulor. Cu cat
acestea sunt mal intensive, cu atk mal lute s propaga excitarea
si in consecuent cu atat ma scurt e durata de timp, in care devine
perceputa, ideificat excitarea. De aceea s pot ceti mal iute literile matt
deck cele mid Mai depinde timpul, In care sa savrsesce perceperea
impresir externe si dela iutla, In cate urmza unele dup altele
impresiile. Daca impresiile s'e" succed repede unele dupa altele, trebue
timp mal lung pan a deveni prinse cu sufletul. Exercipul, s 'ntelege,
ilia.' face ca sa fie mal scurt durata de propagare a excitarir, del4
aparatul sensorial 'Ana la desarcarea respective idetficarea et Cu
at am cetit o piesa de lectura mal de multe-orI, cu atk mal lute
s fac aperceppile. Se' scie, c impresti", carI se succed prea repede
unele dupa altele si astfel tree cu prea mare iutla peste simturl,
nu pot fi apercepute, dei a intensitatea receruta.
Asemenea trebue sa urmeze impresule si in un interval
anumit, pentru ca sa fie apercepute in secuenta lor. Msura nu
pentru t6te sensurile egal. Asa d. e. pentru ochiti s recere
un interval de 1/20 sec., pentru urechia insa e suficient intervalul
de 1/50 pe sec
Ce s' face din impreshlt externe? Din sensatii? In ce actiune fisi-
ologia resid stanle psichice? Ce este intensitatea unel sari psichice? Dela
ce depinde ? Ce este calitatea und sensatii? Dela ce depinde
Cu crescerea intensitatil impresnlor externe cresce continuu si in ra-
port drept i intensitatea saril psichice ? Pin la ce grad cresce? Ce e gradul
mimmalsi maximal al intensiatii impresnlor9 Dela ce depinde gradul
si max. la diferitii c5menil?
Cum trebue s crsci intensitatea impresid externe ca s deving
perceptibile diferentele In sarile psichice? Tot in un fel s6 face la tte sim-
turile? Cum e legea lul Weber Ce aplicare are in practia?

dacoromanica.ro
25

Lucrarea aparatelor sensoriale.


Siinturile.
A) Simturile superire.
9. Simtul vederil,
1) Federen.
Organul sensorial, prin care ne dobndim maT multe si mar
clare ideT, este, l'Ara' indomia, sinztul vederil.
Aparatul acestuT simt este ochiul, cu structui a luT complicat.
Crarile de comunicatie intre creed si ochI le formz nerin1
sensitivi opticl.
Efectul lucrnT specifice a ochilor, prin carT s pnnd impresa
visuale si s ti ansinit la creed este ceea ce s dice: vedere.
Vederea s produce in urrnatorul mod. Obiectele lumiT externe,
gratie -vietil inherente lor, radiaza continuu vibratiunl de eter, carT
.ajungnd la ochT excita aparatul sensorial si in urma faptulul, ca pe
retina s afla rslatitT nervil opticT, excitarea s' comunica imediat la
creed', unde s descarch. Resultatul este: sensapa visuaM, respec-
tive sintesa sensatillor: idea de coldre.
Obiectele lumiT externe nu sunt t6te la fel in pnvinta compo-
sitieT lor moleculare. In vrtutea acestef staff unele obiecte rspan-
desc vibrarT de un nurnr de oscilarT, altele de alt numr, con-
form cu puterea, de care dispun, de a pune eterul in vibrare. Daca
d e. ne vine un curent vibratonu, facnd in calea sa spre ochni
450 bil. de undurl la secunda, ni s infatisia idea colora ro,sie ;
la 472 bil. col6rea portocalie ; la 520 bil. col6rea galbind; la 589
bil. de osci/arY la secunda nasce verde/e; la 640 bil. albastrul;
la 722 bil. indigo si la 790 Ini. violetul. Acestea sunt, cele
7 colorT ale spectrulul. Negrul i albul nu sunt colorI spectrale, r
castanzul, surul, purpzirzul s. a. sunt resultate cb.stigate din anumite
combinad de colorT spectrale, ne spune fisica. Psichologia, din al
s punct de vedere, nu p6te admite afirmatia acsta in felul,
ca s traga conclusia, ca." dect negrul, albul, castaniul etc. nu ar fi
sensatif de diferite calitaff de colcre. Psichologia ne invata, ca si
acestor colorT s substituesc in minte ideT distincte, ca i celor ale
colorilor spectrale. E adevrat ce dice fisica, ca negrul s produce,
daca un curent vibratoriu de eter, fulgerza pe secunda, din causa
lipseT de lumina in maT putin de 450 bil oscilan, e adevrat apoT,
albul s nasce: a) dca s impreuna tte colonle spectrale, fenomen,

dacoromanica.ro
26

ce s pcSte usor constata concentrand simplu colonle spectrale ra'sr


In o prisma; i b) dcd." concentram colonle complementare, d. e.
rosul si albastrul, verchul, off galbenul, cu albastrul-indigo. Este
adevrat In fine si aceea, c celelalte color' s6 deriva tot din colonle
spectrale, d. e purpurzil din amestecul colonlor spectrale opuse in
ordinea spectruluT, asa bund-ra din amestecul rosulur cu
portocalmlul cu albastul. Dela raportul amesteculuI acestor colorr
depind diferitele variatii de purpur. (Jastanzul, pruniul si. albas-
trul surzzt s produc fac'nd s'a' s laxeze intensitatea lummir la
colonle spectrale cor6spunOtare, adecd a rosuluT, a verdeluT, si a
albastruluT, si daca s6 mar laxza din noil si intensitatea acestor
colorT, s prefac tate In sur; din sur s' pcSte face apol negrul. In
fine colonle cunoscute d. e azztrzul, alba strul cerzulzd, al apet,
vertiele deschis s. a. s'e' nasc din amestecul a cator 2 colorr necom-
plementare, sail din amestecul colonlor spectrale cu alb, sal i numar
din potentarea lummiT colonlor spectrale, asa ca, daca potentarea s'
richca si peste gradul recerut de nascerea colonlor mar putin sa-
turate, ammtne maI sus, se' nasce din tate acele colort aMul. Tate-
acestea sunt adev'rate din punctul de vedere al fisicil, dar nu mar
putin adev6rat e, din punctul de vedere psichologic, ca tate aceste
colorI corspund la anumite starl psichice, cari substituesc acelor
colon' ideI deosebite In pnvinta calitatit tot ata de deosebite
ca i acelea, ce represinta colonle specttale. Din punctul de vedere
psichologic e tot una idea colora spectrale cu cea a uner denvate, sunt
tate ideT de difente colorI causate de difente impresa. Cu ochiul
s'e' mijlocesce perceperea, afar de a ideilor de colorl spectrale, inca
a multor ideT, ce represint.' vanI nuante de colon.' chfente. In mo-
zaicurile romane s gasesc la vre'o 30 000 nuante de colorl*).

*)Notii S'a pte spera, cal omul s ajung cu timpul, tot perfectionan-
du-si organul vedenI, a cundsce si mal multe coloff, putnd atunci primi
bratff si de mal multe undulati decat de 790 bu, la secunda', ce e capaba
s pnmsca Cu constructia ocinulul sai omul de asta41, ca colre violeta.
Acsta s presupune pe basa resultatului, ce ne da cercetanle scuntil.
sustme adeca.' (Gladstone), cai 6menil, cati a trait Inainte de Homer, nu ar
fi avut dect ideI despre colonle. rosm, portocalm i galbin, de6re-ce n limba
grecsca veche nu s gsesc termina' corspundtorl pentru numirea celorlalte
colorl. Probabil, s' dice, ea' ochiul lor s nu fi putut primi mai mult de cat
526 bu. oscilatil pe secunda'. Nid slbaticu, carl' dup cum s scie sunt repre-
sentantif strif culturale primitive, nu disting bine ti:5W colonle. Despre Bon-
gonegnI din centrul Afma s dice chiar, c ar av cuvinte numal pentru
rosiu si negru

dacoromanica.ro
17

Vederea obiectelor in forma lor.


Dupa tte cele spuse Oita act despre lucrarea sensulul vedenI,
avem s deducem, ca noI cu ajutorul aceldf sens nu culegem despre
obiecte alte cunoscinte, decb.t de colorl. SI asa si este
SA impune ins acum intrebarea: cum de nol pe langa colort
vedem obiectele si in forma lor si le vedem asedate in anumite
locurr in campul vedenI nstre? SA rspundem pe rnd.
Cheseldens i Hom ail facut in spitalele lor mai multe operatit
de ochl, ca succes, la 6menI nscutr orbI. In vrtutea probelor,
acute cu aceI meni operaff la chi, s'a constatat, c punndu-li-s6,
dupa-ce 's1 dobandisera vederea, obiecte inaintea lor i intrebatI fiind
ca ce vd, el' nu putura ved nid departarea, nicr forma, it'd ma-
=ea obiectelor, ci numaI colrea lor. De cate ori erail intrebatI,
cum \TM obiectele, ce le avea dinatntea lor, totduna cereati, ca
s 11-s deie In 'nand spre a le pipai, ca asa sa pta constata forma
si manmea lor. NumaI dui:a lunl de dtle de depnndere, In a ved
si totdeodat a si pipai, putura ajunge, ca s cunsca cu ochif lu-
crunle dup forma st marimea lor. Tot cam asemenea sunt si re-
sultatele dobandite de Waldrorp la operatule acute orbilor din
spitalul sat. O dam operata la ochI, dei 10' castigase perfect
vederea ca atare, multa vreme nu putea distinge lucrunle fat% a le
pipat. D. e dupa 18 dile t-s'a dat in mana un cerusar
un blid, asa le putea distinge I-s'ail pus apoI aceleasI obiecte
numaI pe masa. St cand f acum intrebata, daca le cun6sce, s'a
constatat, c in modul acesta ea nu le maI putea cun6sce. Dupa 25
de dile a fost dusa la preumblare. Pe 6mentI, ce-1 ntlnia, nu-T
putea recun6sce, vedea numaI colorI i miscrr. Cam in un fel analog
vd, dupd cum s scie, si copir mtcr. Coptlul mic nu recun6sce
nimic, ce e In jurul s'ti. Pre mama sa o recuncisce numai dui:a o
vreme (5re-care, dupa-ce i s'a dat ocasiunI pipat si netedi fata.
Obiectele le invata a le cun6sce numaI dupa-ce le ia In mana si le
pipae. In modul acesta ajunge copilul la cun6scerea formeI obiec-
telor. De ad urmza, ca cu ochiT nu s vd deck colorile, r forma
st marimea obiectelor s vd numaI pe basa esperienteI castigate,
dupa-ce a premers adeca luarea lor in man i intuirea lor i cu
simturile musculatunI i pipaitula
Localisarea.
S vedem, cum stain acum ca vederea obiectelor in deprtare.
Cu 6menif operatl, despre call s'a vorbit mat Inainte, s'ati fcut

dacoromanica.ro
28

si in privinta acsta esperimente. ET la inceput nu puteati observa


distanta i departarea lucrunlor. Despre sre diceati, ca le atinge
ochiI. Tot asa i despre alte obiecte. CopiI mid la Inceput tot in
asemenea mod vd. EI intind mAna dupa luna, semn, ca o vd
frte aprpe. Nrcl vederea In departare nu depinde ded dela vre-o
proprietate inascuta ochiuldf, pe basa careia am pune obiectele in
anumite distante. Acesta e si natural, cacI vederea nu se fptuesce
d6r afara de noI, ci In creenl nostn. NoI ins ne dedam cu timpul
atAt de mult cu localisarea vederff In afara, 'rick Mel nu maI ob-
servam, c colonle rosu, galbin etc. sunt staff produse in ci eeriI
nostn, ci le vedem ca insusta ale obiectelor, era insesI obiectele
ni-se par vdute ca de o putere radiata din ochI asupra lor; ne si
uitam par'-ca Cu totul, ca ele exista numal in creenl nostril excitatT
de anumite impresil. Localisarea in afara este ajutata si de faptul,
ca dupd descarcarea excitanI In celulele creerilor, inmediat s por-
nesce si curentul reagator centrifugal, indrept pana la aparatul
sensorial.
Dac cercetam maI de aprpe fenomenele vedenr, ne putem
usor convinge, ca colonle nu exista niel pe obiecte rue' In radele
ci sunt In noI, produse pe calea aratata. Sunt destule casurI,
cAnd s'e' produce vederea, chiar si fara a s' primt impresiI de
ale lumina., ci numaI simplu In urma iritanI retind sail a ner-
-vilor optia Daca d e apasam cu degetul pe ochni, vedem stele
verdl inamtea nstr Pacientul, ce se opereza la ochI, vede rade de
lumina In decursul operatiel. Si apoI In vis vedem tte lucrunle,
ca aievea, dei nu prim= Ind o impresie din lumea extern.
Vederea s' face decI in virtutea uneI excitarI In creed, pe care
nol dupa o deprindere Ore-care o localisam In afara.
Sa vedem, cum se' face localisarea ? NoI Incepem a Inveta sa
localism, sail mal bine dis, sa proitiam vederea, decnd suntem
mid, asa ca cu vremea, cand ni-se desv6lta conschnta de sine, ne
pomenim deja iscusitI In privinta acsta. Deodata ca sensul vederff
mat lucrza adec i mAna cu pipaitul i cu simturile musculare. De
regulg, cand privesce ceva copilul, pipae totodata i cu mana. Pftna-ce e
purtat In brate face deja multa espenenta In a localisa. Dar dup-
ce scie si umbla, observa, In vrtutea tot a esperientelor, c sunt bu-
cruel' si mat departe si maI apr6pe. Tot deodata este adus si ochiul
s s desv6lte In privinta acesta, cad si el trebue s se tot aco-
modeze, sa se delateze i s se contraga, potrivit cu departarea

dacoromanica.ro
29

obiectelor. i Cu timpul r6manem Cu un simt, In care ni s6 rostesce


distanta dela locul, de unde a pornit vibrarea eterulur si acolo apor
locahsam vederea. Si cu cat face cine-va mar multe deprinderr in
directia acsta, cu atat isr insusesce mar mare iscusmta de a
locabsa esact vederea la distanta adev'rata. D. e. In privinta acsta
pictorir i inginera sunt cer mar competentr.
Vedem decr, ca si localisarea vederir e numar un efect al de-
prinderit In a tot acomoda ochml la vederea obiectelor. Nptea,
cand ochiul nu s6 acomodza, din causa lipser de lumina', nu scim
localisa focul. Cand arde unde-va departe, credem, ca arde in apropiere.
Ziiia localisrn cu atat mar bine, cu cat in campul vederir, pana la
obiectul privit, s mar aft' i alte obiecte, de car' sa s' oprsea.
privirea In strabaterea ei asupra obiectulur pus tinta, adee daca e
mar favorisatd actiunea ocomodani ochilor. Pictorul vrnd sa ne pre-
senteze In pictur, pe panza, departarr marr, trebue s arangieze asa
lucrul, ca s deje, priviril nstre diferite puncte, cari s pri legsca
ocomodarea vedenr. Tabloul pictorulur maghiar, Feszt Arpd, repre-
sentnd Venirea magluanlor, care a fost espus mar Intarti la espositia
milenara, e un ce, ce facea admiratia tuturora In pnvinta acsta.
T6te s' Vd atat de plastic si atat de real atat obiectele i menir,
eat i departarile, incht te crecy privind aevea venirea poporulur maghiar
departanle marl ale orizonulur, cu tot ce s afla in sfera lur.
Care este organul sensorial al vederil? Ce este vederc ? Cum s
nasce vederea9 Ce sunt colonic spectrale Ce e negrul? albul, castaniul
q. a ) Cum s produc aceste nuante Cura s produc nuantele de albastru
verde ? Psichigologicesce ce sunt to:Ste acestea?
Cu ochml ce vedem? Prin ce espenmente s p6te invedera, ci ca
ochml vedem numat insuFrea de col6re a obiectelor? Cum de not tot vedera
obiectele cu tte insusinle lor, in deosebI dc formg?
Unde s Intmpla, In esenta sa, vederea Prin ce fapte s pi:Ste in-
vedera, c pnn vederea insa0 nu vedem obicctele la locul lor ? Cum s face
de localisim vederea, not 6menit? Cind nu suntem in stare a localtsa? Cine
localisz mat bine? Intre ce impregiuriff s p6te fptui localisarea mat
esact?

. 10. Au du 1.
Aparatul auclulur e urechea, care const din partea esterirk
medie si interi6ra. In partea interi6ra e labirintul umplut cu o flu-
iditate, unde s terming nervir acusticr. In urma vibranr aerulur, dela.

dacoromanica.ro
corpurire, pu,w in miscare, aparatul acustic devine excitat. Excitarea
comunicat'd creerflc d. loc sensatiilor acustice si sintesa acestora
represntg sarile psichice, cunosc-uie de. n.a.ca_sunet,. ideile auclitzve.
Sunetul deci nu e altceva deat efectul vibrt-iT unui col p
elastic prinse de spiritul nostru. Dup cum apoi curbele undul'Arii
sunt mal marT sa mal micT, asa si sunetul va fi mar intensiv orI
mai pupil intensiv i dup4 cum rsi undele acelea vor fi maT rarT
sau mai dese, asa tonul sunetuluT va fi mai profund orT mai inalt.
Cel mai jos bas const'd din un curent de 16 vibratii la secund si
cel mai inalt ton are 38,000 de vibratil la sec. Intre acestea sunt o
multime de tonuri perceptibile. Putem percepe 10 octave, call dau
290 calit'atI dzstzncte de tonurT, dca s' socotesc atAt tonurile de
jum'tate c.'t i pdtrarele. De sine s intelege, c mcl sunetul nu e
o procluctie afar de noT, cum la aparint s' present* ci tot in
creerii nostri. Un sunet al clopotulur II audim ca venind din turn,
si ni s pare produs acolo, pecnd in realitate el s'a produs in
interiorul nostru, in urma vibrrii aerulur urnit ce e drept, de
acolo. CI sunetul nu este un ce produs afar6 de noi, ba c laid' nu
e trebuint ca s ving nesmintit impresir din afail spre a se produce,
ne pOte convinge d. e. si taptul, c ascultand mar mult timp o musi*
ce ne inantase in un - mod mat* viu timp ma indelungat, ni s
pare, c'd o mai audim, ca aevea, i dup incetarea aceleia. E natural
OrI ce idea tot asa i cea auditiv, s pote nasce si numal excitndu-
s' nerv' off creerii prin vre-un stimul intern.
NoT suntem obicinuii, gratie deprinderil indelungate, s'd plasin
sunetul, ca i vederea, acolo, de unde a venit impresia extern'a". Si
fiindc'd si obicinuinta de a localisa sunetul trebue insusit, copiii
TnicT nu pot fi nici in privinta acsta mesteri. NumaT Cu incetul
dobndesc aptitudinea de a s" sci orienta in privinta loculul, de unde
vin impresule i unde trebuesc plasate sunetele. Copilul pus in msur
de a tot audi glasul mameI sale din apropiere s invat'd cu tonul
intensitatea aceluia. Dar i s d prilegiu sal auda, CA' nd mat intensiv,
and maI putin intensiv. i in legaturA cu acest fapt totdeodatat observA
c atunci, and i se aude mal bine glasul, mama sa IT st in apropiere, r
and aude mat slab, mama sa e mar la distantai de el. St asa s invat
copilul a localisa; mai 'Maul glasul mamei, de care s' ocup atAt de
mult. Asa apoT cu incetul, incepnd deand suntem mid, ne insusim
proprietatea de a localisa sunetele. i Cu ct facem mar mula esperienti
In a cunsce, dup gradul de intensitate, depArtarea loculul, de unde au

dacoromanica.ro
31

venit impresule, Cu atAt maI corect localisgm sunetul, farg de a ne


maI da sam4, cg el nu s produce acolo si c finta lul In afaret e
In adevr numaI o fictiune.
Care este aparatul sensorial al auguluI? Cum se' nasce audul ? Ce este
sensatta auclitivg. 9 Dela ce depinde sunetul Inalt si jos Cum s fiptuesce locali-
sarea sunetulul in afar& ?

.11. Pipitul.
z) PrPiirea.
Organul pipituluI constd din o multime de aparate tactile. carI
s' aft' pe t6th intinderea piele. Ni s6 pare, chi cu pelea percepem
simtirea, c cutare lucru e mcile oil tare, aspru sal neted su luciu
In piele s aflg ins numal aparatele sensoriale tactile. In papilele
pieleI sunt vinte adec iaisce corpuscule ovale, imprejurul cgrora sunt
dpnate firele de nervI sensitivI tactilI, de captul lor periferic. In
formg de retele s duc de aci nerviI sensitivI tactill ca tot athtea huff
de transmisie, pAn la creed. Atingndu-s ceva de pelea nestrg,
aparatul tactil, in vrtutea energief sale specifice, primesce impresia
si o prepaggi nervilor, cart o duc apoI la creen, unde s descarcg,
ca orI ce. excitare, in anumite celule nerv6se, prin ceea ce lugm
cunoscintg de simprea luat cu pipAitul. Cu Cat un organ al trupuluT e
mat mobil, maI deprins la efectuarea miscOrilor i acoperit cu piele
maI fina, cu athit maI sensibil e la pipAit. ()mewl' sunt maI sensibilI in
privinta pipsituluI la degetele mnilor. Picirele avnd sg indeplinscg
alte functiunY, pentru alta misiune, sunt putin sensibile. Dar manifest
sensibilitate si la picicre ace' 6menI, cOrora le lipsesc mhnile. Acestia
`sunt avisaff a efectua cli pici6rele lucrArile, ce altiI, ceI normalI, le
efectuzA cu mnile. Maimutele, carI isI intrebumtzg 'Vote 4 ptcp5rele
la fel, au in tdte acesteg acelasI grad de sensibilitate la pipit. Dupg
degetele maniI, in privinta finetil pipitului, urmzg buzele, aposf limba
s. a. Spinarea i spatele dunt cele mal putin sensibile pOrtI ale corpulut
Cu cht o parte a corpnluI e mal sensibilg, cu ataa ea trebue sg fie
inzestrafai cu maI multe si mat micI aparate tactile. In privinta acsta
sari fgcut constgtgrI, ca in vrful degetelor de fapt s afl mal
multe si mar mid aparate tactile.
Gradul respective fineta de sensibilitate a pipltuluI din dife-
ritele prtl ale corpuluI s p6te stabill si constata si pe cale

dacoromanica.ro
32

esperimentala D e. Daca.' intpam pe brat cu vrful acelor unuf


circel deschis la 4 cm, tinnd deschidtura circelului in lungul bratuluf
simtim dou intpatua. Repetnd acsta ins cu circelul deschis la
3 cm, vom simtI numaI o intepatura. Daca acuth urma'm a intepa
cu acel circel, deschis la 3 cm, tot mere"' inaintnd pe brat -in sus.
catra umere, vom av simtirea, ca i cnd treptht am fi tot lrgit
deschicytura circelului. Causa acestul fenomen s esplica prm faptul,.
ca pe mn in sus, cata umere, sensibilitatea e ,tot mai redusa Pe
spate acele circeluluI, deschis la 4-6 cm, le simtim tot numaI in
un loc, de o intpatura. Acsta nu din motivul, ca pe acolo aparatele
tactile ar fi de 4 orl 6 mm. de largi, ci din causa, ca fiecare aparat
tactil are In jurul sai un anumit camp, care s numeste cercul tactzl.
S intelege, cu cat in un loc s afl mal multe aparate tactile, cm
att cercurile tactile vor fi mal mici. Daca inteprn cu circelul in
interiorul unul cerc sti, si a lor dou cercuri inveciriate simtim numaf
o intepatura, er daca in luntrul une deschiciturf a circeluluI s afla
maI multe cercuri tactile, simtim amndou intpaturile, avem denle
simtiff destincte
Forte mare influinta are asupra desvoltariI, graduluI de sensi-
bilitate a vre-unul organ si exerciput Asa d. e. la orbi, la cari energia
menita a fi consumata la actiunea vederii, s concentrz t6ta in
facndu-1 pe acesta in mod estraordinar de fin, de
Sunt acy atatia orbY instruitI, cati cetesc cu ajutorul pipaituluf Laura
Bridgemann nascut surdo-mutd, rmasa din anul al doilea al vietif
orba, i putin dupa aceea lipsit de simtul gustuluI si al miro-
suluT, castigat, mstruit fiind in mod rational , inteun institut
de orbI, numai prin mulocirea simtulul _pipaltuluI, o cultura firte
superi6ra si chiar o cultura musical deosebit. Cele mal* fine sunete
le putea percepe cu ajutorul degetelor sale Uu roman de prin
tinutul BlasiuluI, cu numele de botez Ioan, presnta asemenea
putere de tot extraodinard In privinta fineteI pipaitulut Cutreera.
VIVA Transilvania, orasele si satele. Dca a umblat i iumaI odata in
vre-o curte, casa, ori odar, scia i dupa anI gas' locirile, cu o si-
guranta de admirae)
*) and scrntorul acestei artI studia in seminarul teologic din Sibnu, a.
avut ocastune a admira puterea de pipitt a acestul om Venia, ara' ajutor,.
In seminar, une ne scia c6.uta In salele de studiu, de mancare., ,ori dorrnitcre
In dormitor acta merge la 'adata cu patul, ce i diduse pefitru timpul c.t
a petrecut in seminar, dei trebtua s trck prin vreo-chte-va curt.

dacoromanica.ro
33

Cu pipAitul percepem si multe insustri ale lucrurilor lumit


externe. Multe cunoscinte .n'am avea not in lipsa pipAituld. Forma
starea lucrurilor, in diferite momente, le precepem ci cu ajutorul
desi ni si pare, a le vedem Cu ochit. PipAitul e si de
mare ajutor ochilor, in vita de teite dilele. In lipsa simtuld vederit,
pipAitul si devine mare factor in desvoltarea vietit intelectuale omenescr
2) Localisarea
S'a spus, c i actiunea pipAitulut e tot o stare psichicA
fAptuit in creed. Scim ins6, el in practich lucrul nu ni s pare asa.
CAnd imt ating d. e. degetul cel mic de ceva, simtirea o am in
deget, la locul atins, dei in realitate acolo numat s'a prelegiuit
impresionarea. Aid e vorba ded de un fel de inselare. Copilul mic,
incep6tor in destoinicia acsta, nu va pune nicr odat simtirea in
locul, unde se' comunicase nervilor impresta externA; deaceea
copiit mid nict nu sciu sA spunA locul, unde il, dcire ceva. Indeosebt apot,
cAnd e vorba de duren din interiorul corpulut, n'at sl te asteptl,
ca spunA copilul, unde simte durerea. Numat cu timpul, dupA
ce i s6 dA de multe oft prilegiul s'a' vadA, unde s'a Intmplat atin-
gerea, invat a pune, a localisa i simtirea pipAituld in afarA, la
locul respectiv.
SA luAm unele exemple din vitA, spre a demonstra cu ele
modul cum s produce simtirea. Pacientul, care astptA emotionat ope-
rapa, simte cutitul mediculd, la locul, unde are sl s6 facA taetura,
pAnA a nu se' fi inceput tgerea. and vedem un gandac pe trupul
cuiva, 11 simpm, ca in realitate si pe not, tot in locul acela. 6menit,
cgrora 11 s'a amputat vreun pictor, ori !liana, la care avuserA duren
reumatice, simt durenle in locul respectiv incl mult timp dupA
amputare. In deosebt nptea IsT simt rnenit acestia de tot real
membrul, care nu-I mat ail, la locul, unde fusese mat nainte. bmenit,
eArora li s'a fAcut in mod mestesugit nasul, din pelita de pe frunte,
cAnd sunt intepatt la nas, simt int6pAtura in frunte si nu unde
au fost intepatt. Aceste casurt probzA clar, c simprea nu s intmplA
pe suprafata corpuld nostru, ci in creed. Aci durenle reumatice
intipArite, r'mAn'ad ca dispositiud, s6 reproduc iarAst, la ocasiune,
dupA amputarea membrelor, de cad le era legatA finta, tot la locurile
lor vecht. i cu alte casuff se' mat p6te proba chestiunea acsta.
D. e.: and ne pipAim prul, ori mustata, ni s6 pare, el avem simti-
rea in vrful p'rulut, dei acesta nu are facultatea simtiril; tinnd
un baston in m'AnA si pipAind cu el, avem cunoscinta, cA simtim
3

dacoromanica.ro
34

chiar cu verful bastonulut Cum se face acsta? eicT dr nici perul,


nicT bastonul nu au rucT nervI, nicT aparate tactile? Asa, en.' noT, cu
ajutorul inchipuniT, localis'm simprile In locul, unde fuser atilcatt
nerviT E intrebare acum cum de putem localisa simtirea la locul
unde se aphed atingerea? S'a amintit deja, ci numal cu timpul ne
insusim puterea de a localisa simtirile pe periferia corpuluT Copilul
mic de tot nu are putinta acsta, sT-o castigh' numal dupi ce a in-
vetat s-s1' intrebuinteze simturile. Si anume sciind s-sl aproprieze
sensatiT, ideT, cu ochiul, pipitul, precum si cu simtul muscular,
Incepe a'sT stadia corpul s. MaT ntiu isT esaminz mnile, si-le
privesce, le pip'e, le bagA In gur, dup'-aceea picirele, s. a. m. d.
In felul acesta ajunge a'sT face in sufletul seti icema despre coipul
sal i prtile luT singuratice. La dobtindirea acestur resultat ati con-
lucrat simtui ile ochmluT, pip'ituluT si a musculatureT. In urma acsta,
la o ocasiune dat, primind d e. la mAna drpt impresie, i se de-
stpt de odat i lama, ce o are despre mAna drpt. Cu ideificarea
noue se' destpt deodat i ideea inner. Nu simte atingerea in
m'ana drpt, ci o vede In imaginea m'aniT sale clrepte. NoT
cimeniT crescutT, earl am fcut lungT experiente si mult exercitm,
In privinta acsta, localism, se intelege, la moment simtirea, frd
a ne maT da samd. Dar si noI ne putem insela in privinta
la chestr, unde nu avem deprindere. D. e. Suntem deprinsT s
simtirea pipituluT tinend degetele in forma obicmuit, unele
lngl altele Dac incrucisAm degetele, cel afttor cu cel de mijloc,
si pipdim Cu ele, asa, un mic globurel, fcut de pne siA de altceva,
nu simtim numaT globurelul real, ci simtim paecA ar fi doue glo-
burele. Acest fenomen s datoresce nescnntiI de a localisa cu degetele
tinute In forma acsta Fiindc globurelul atinge adecA deodat
Ortile opuse ale celor 2 degete, pe unde in casurT obicInuite prinum
impresil dela doue obiecte, se face, c5.' in casul acsta localism,
potrivit obidnuinteT, doue simtirl, desi numa un globurel ne atinsese
degetele.

1) Care este aparatul sensorial al pipaltulur?


Unde e maI fin piplitul)
Dela ce del:nude o sensibilitate de a malt?
Unde e pipAirea mai fin'a9
Cum s pote mvedera fineta
Ce influint5. are eKercitiul asupra saril de sensibilitate?
Ce percepem cu pipitul)
CarT sensatfi sunt propra acestuif mint

dacoromanica.ro
35

2) Unde s fAptuesce pipitul ?


Pnn ce fenomene ni se invederzi, c sensatia nu e in vre-o parte a
corpuliii, off In afar-A'?
Cum de ajungem la starea de a localisa pipAituP

Simturile inferi6re.
s 12. Siniturile temperaturil, musculaturil, gustuluI
mirosuluI.
Temperatura.
In piele, pe intrga suprafata a corpuluI, s'e" mal afla si apa-
ratul sensorial, cu care percepem temperatura aerulta si a obiectelor,
.ce ne inconj611. S'a credut mult timp, c aceeasT actiune, care ne
millocesce pipitul, ne mulocesce st simtirea temperaturil. Dar in
urma constatra, ca nu aceeasI parte a corpuluI, care e mal: sen-
In privinta pipaitulta, e tot odata si In privinta temperatura
asa de sensibila, s'a luat finta unul aparat separat, al temperatura
(Lord Kelvin). Uncle e pielea mar firth', acolo e s sensibilitatea tem-
peratura mal mare Asa d e. dacal punem vrful degetului pe
ple6pa ochiuluT, simtim ca degetul fineta i luciul pielei de acolo,
tar cu ple6pa, sensibil la temperatura, simtim temperatura degetuluT,
dovada, c deodata sunt in actiune d simturT diferite.
Sensul muscular.
In tte partile corpuluI s reslatesc, pornind din creen l si din
,mcluva spmaril, neiviT motorI, terminndu-s in diferitele ts6turI
-de muschl. and luam ceva in mana.., child pipim ceva de-alungul
de-alatul, i chiar cand ne acomodm ocha spre a privi ceva, s
Incordza atat nerva cat si mucha din acele organe. In urma
acsta s'e" produce o excitare nerv6s5, care da nascere uner
sensatil, until: simt de incordare, ce ne pune in m6sura de a
casttg,a cunoscinte asupra obiectelor in privinta Insusirilot de greutate,
de lungime, grosime si preste tot de forma'. Luand d. e. in mana
un obiect rotund si luciu, percepem, ca sensul pipaituluT, asupra luT
.cunoscinta, c e luciu orI aspru, dar totdeodata i cA e greil
visor, rotund oil incolturat s. a. Acsta ne-o spune adeca feint] in-
cordarilor nervilor motori si ale muschilor, luatT in angagiament,
in acest cas, i anume: incordarea acelor nervI si musclif, carI sunt
avisatT sa sustina mana si obiectele in sus, ne inched gieutatea
-obiectuluI si ceT menitT a adopta mana i degetele pre langa object,
ne dati cunoscint asupra formeI luI, i otunde orT colturate.

dacoromanica.ro
36

Dupd o indelungat deprindere in directia acsta dobndim ts-


cusint att de mare, de putem determina forma si greutatea obiec-
telor si numaT privindu-le cu ochil. In acest cas adecd efectul lucrar-
incordril muschilor, ce s'ar fi realisat punendu-T in activitate efec-
tiv, il adaugem noT de nor. De acgea ni-e destul notie 6menilor
crescutT, s privim obiectele si s'a' percem col6rea, forma. greutatea,
ba uneoll chiar si mtrosul si gusiul lor. S6 intelege, privind cu_
ochil se' produce si in nerva motori din musculatuR ochilor, carr
devtn si eT activatT, cand ne acomodm cha', anumite Incord'a'rT,..
carT ne datt sensatiile musculare necesare pentru a determina d. e..
lungimea st lkimea obiectelor.

3) Gusta.
Sensul gustulut isT are aparatul specific in pelita limbiT si a_
ceriulul guriT. Aci s'e' topesc prtT de m'aneare, in urma eareT im-
prejurdrI se" produce si aci un anumit fel de-excitare, care condus5._
fiind de nerviT olfacticT pn la creen, infiezd sensatia, respective-
idea de gustul aceleT mandil.
Cu sensul gustuluT ne cAstigin putine ideT pe sama viettI n6stre-
intelectuale. Dup cum s scie st numirT de ideT propriT acestuT sens
sunt frte putine in dictionarul limber; acru, amar, dulce si
s'a gkat cu notiuntle din dictionarul gustulu. Celealalte insusirT.-
ale obiectelor, ce le culegem cu gustul, se numesc tot cu numiti
luate dela insesT obiectele, carT represent materia constituttv. D. e._
srat, portocaliu, de cafea, de carne, etc.
Lucrarea acestuT simt se' afirm maT mult in functiunile vietir
trupeser, sensuale. De aceea valre deosebta pentru desvoltarea in--
teliginteT niel nu are gustul.

41 Mirosul.
Aparatul mirosulul e asedat in membrana rruc6s1 a nasulur,_
care are putinta de a disolva prticelele miel' moleculare ale obiec-
telor ajunse aci deodat cu aerul inspirat. Mirosul e si de mal mic
important pentru desvoltarea intelectualittiT, deck gustul. Niel' o-
numire specified nu e proprie sensatiilor olfactive. Tte numirile insusi--
rilor cuprinse prin sensul mirosultif sunt imprumutate dela numirile-
obiectelor sal a materitlor, carT exalz mirosul; d. e. miros de tran-
dafir, de garf, mtros frumos, etc.

dacoromanica.ro
37

Unde e aparatul sensorial, cu care se percepe cldura? Unde e sen-


sibilitatea pentru temperatura mal fin.?
Itn ce residk maitu-ea musculark? Ce nervl colabor* cnd per-
cepem sensata de: greutate, lungnne i forma'?
Unde e aparatul gustativ ? Cum se crezi sensatia Cu aparatul acesta?
Are important pentru desvoltarea mtelectualittd?
Care e aparatul mirosului? Ce sunt sensatnle olfactive? Ce nnpor-
.tant ati?

13. Clasificatia ideilor.

In cele desfsurate pe paginele din urma s'a atatat modul cum


s' castiga ideile, cu ajutorul sensunlor.
Ideile castigate Cu ajutorul sensurilor s numesc: representafit
565 idet sensuale, si constituesc cuno'scerea inmediata, ce o dobndim
despre lumea externa. Ideile sensuale sunt echivalentele psichice
ale impresiilor racliate de lucrunle, fiintele, insusinle, lucrarle i ra-
prtele, ce exista ori s desfsura in sfera luminir reale
Ideile sensuale constituesc elementele preticse pentru basa
-puteril i vietir intelectuaje mar inalte.
Ideile sensuale sunt simple sti elementare, daca s'a produs
din impresil percepute pnn cate un singur simt; d. e. ideile de:
verde, rosu, galbin i celelalte colorT, apor de sunete, de gust, miros,
pipait, s. a. De acest fel de 'del avem putine in lumea n8stra.
ideala. Cele mar multe din ideile ricstre sensuale sunt: idet compuse
orr complexe. Acestea constail din mar multe felurr de ider simple
despre lucrurr, fiinte, actiunT ori raporturr. Ideile compuse sunt decr
totalitt1 unitare de ida: simple. In complecsul acesta s &ese
de regula' una oil du mar de cdpetenie, ce represinta insusirea pre-
-dormnanta -si -caractelistica, -in jurul narora sunt grupate tte celelalte
note. Idea de: masa, lampa, zahar, etc. sunt ider combinate din
mar multe ider simple.
Cum s' formza ideile complecse ? Am o bucata de zahar
'in mana. Dela acest obiect imr formez cu ajutorul ochiulur idea
visuala a colorir cu a gustulur, idea gustativa a insusinr
"dulce, cu a pipaitulur idea tactil Lle_spre asperitatea suprafeter za-
harulur si cu ajutorul simtulur muscular percep insusirea despre greu-
tatea si forma bucatir de zahar s. a. Dintre ideile acestea elementare
mar puternice vor fi cele ale colorir si ale gustuluT, representnd
cele mar de srna insusirl ale zaharalur. Pe acestea mar intarti le
voril incopcia in minte si pe lang acestea apo'i s vor grupa cele-
dacoromanica.ro
38

lalte, formandu-s din ele o totalitate unitard, idea zandrulu. Si com-


plecsul acesta il retin in minte. Dar idea complexa, in privinta
fisiologica, nu este o unitate; unitatea este numal in privinta psichica..
In privinta fisiologica ea const din mal: multe residue orI dispositif
functionabile corspundeteire, cine scie eat de resfirate in creen.
Nu t6te ideile n6stre sunt ins formate si castigate direct,
pi-in ajutorul simtunlor, Inn intuzlze, despre lucrurY, fiinte, or
raporturt Sunt in lumea n6stra psichic multe idel formate, ade-
v'rat, din diferite elemente de idel: sensuale, dar unite in astfel de
totalitt1 unitare, caff represinta ceva noti, represint imaginI,
ale caror ecuivalente reale nu s pot gasi in natura exteri6r; d. e.
idea de om, pom s. a. idezle abstracte. Compositir de acestea .
formate de mintea n6stral maI sunt si de alta natura. Am avut
d. e. ocasiune a cun6sce multi: scolati, in tot felul lor de-a fi si
de-a lucra, dar nu mi s'a dat s cunosc in realitate vre-un scolar
perfect, fail orI-ce cusur, cum imI spune mintea, pe basa celor
invtate, ea' ar put fi un scolar. Cunosc dara conditule, ce ar face
pe un scolar perfect. In urma acsta spintul imI pote forma, din
elementele scse din intelect, o idee despre un scolar perfect.
In vrtutea acesteI ideI 6 lint voIti put inchipui pe un scolar
perfect, care in realitate ins nu exista. Instinctul de valorare din noI,
precum si cultura, ce ne-o apropiasem, ne imboldesc a pretinde
lucrunle maI perfecte, decum le gsim in fiinta in lumea reala. In
urmare nidl. nu ne prea multmim de multe lucrurI, fiinte, actiunI si
raporturr, din lumea reala In urma acsta spintul trebue sa se.'
multamse si cu contemplarea asupra ideilor sale imaginative, si
cu sperarea, ea' tot II va fi dat a gasi oti a realisa si equivalentele
unor asemenea ideI, a zdealelor ndstre. 0 idee de felul acesta, dac
s' rap6rta la vre-o individualitate, carem II Incumba o menire spe-
ciala in vita, se' numesce: ideal. Idealuti ne putem forma noI cu
spiritul nostru si gsim representate in arta'. In lumea real am
.numaT in istone de idealurt Istona pastrza indeosebI faptele
cele bune asupra 6menilor valorosI, cart prin inima si mintea lor ail
impins si determinat mersul progresistic la vre-un popor. De cusunle,
cad in raport cu fptuirile mail ale acelora crag neinsemnate, nu s'aii.
-mal tinut cont; acestea s'ail dat meant In urma imprejurril acesteia,
fail indoiala, istoria e in msura a ne repiesenta 6menf fra'
cusururI, perfectI. Pentru noI Saguna este un ideal de archereti
roman, Stefan cel Mare, Huneade si Zrinyi idealurr de vitejI, regele
Mathia ideal de rege drept; Cornelia, mama Grachilor, ideal de

dacoromanica.ro
39

matrona romana s. a. desi in vita isT vor fi avut si acele


cusururile lor omenescT.
Ideile despre acele actiunI omenescT, carT represinta conditille
necesare mersuluI vieter omenesci: ctra destinatia sa i catia per-
fectiune, le numim: principie. Asa sunt d. e. diferitele pnncipiT
morale, de drept, dreptate, ecuitate, bunatate, libe' tate, bunavointa,
recunoscinta, com- patimire s. a.
Spiritul nostru isl formza mal* inti cu ajutorul simturilor,
idee sensuale. Din ideile acestea culege notele cele mal esentiale si
aractensat6re, pe carT unindu-le in o n6fia idee compusa unitar,
isr formz: ida/e abstracte. Ideile acestea constituesc cundscerea
-mediata, ce dobndim despre lume, care fel de cuncSscere are drept
substrat ins cuneiscerea inmediata.
Despre felul acesta de ideT, castigate prin procesul abstractiv,
vom mal vorbi mal tal-41g, pe larg.
Ce sunt representatule ori ideile sensuale?
Ce represmfa' ele ?
Ce sunt ideile compuse off complexe? Cum se fornida. acestea? Ce_
sunt ideile2bstratte ? Ce sunt idealunle? Conceptnle ?

dacoromanica.ro
III. Reproducerea si asocia#a de idet
14. Flinta i legue reproducerif.
M'am preumblat in o di, prin parcul X, cu un coleg. Intre
altele colegul mea m-a povestit despre un bun amic al sal' ar-
tandu-mT ciliar i portretul lur, pe care II purta la sine. Trecnd
adI pe la acelasT loc irriT revin in minte tte sirurile -de ideT, carl
imI trecuser atund prin consciintl In legtura cu acestea incepe a
mi s mal reproduce fel si fel de alte ideT teferitre la perseina co-
leguluT mea, la a unuT amic al mea s. a.
Reinvierea sal renoirea ideilor nstre in clantatea consciintif
s'e" numesce reproducerea idetlor. Ideile n6stre sUnt espuse la con-
tinue modifican', la variT combinatiT, unele mal' adeseorT, altele mal rare-
off, in vederea aplicara puteriT nelstre psichice in vita practica. Pe
acsta stare a ideilor s si basza t6t vita intelectuala omense.
Reproducerea ideilor nu s6 intmpla pe dibuite, ci e conclusa
.de anumite legT hotatite.
S'a spus mal sus, ca reproducerea ideilor referit6re la cele
comunicate de colegul mea mi s'a inceput atuncl, cand am ajuns
la locul, unde s comunicasera impr-esiile, din carI mi s' facusera
acele ideT. S mal lu'm nesce esemple: Stand in odae la ferstra.'
i privind afar, imI daa ochiT de un pom, este un piop. Plopul
acesta devine un stimulent pentru intelectul mea, de a m cugeta
la finta unor plopi, carI s afla in cimiterul bisenceT din satu-'mi
natal. Cu idea acelor ploprhi s mal destpt i cbipul unor altI
arbori de acolo, al unuI frgar, pr, al bisericil, al pomelnicultni, al
cimitenulul intreg, al locurilor vecine, al caseI printescI. al comuneT,
al perseinelor, cu carT imT petrecusem pe acasa in copilrie etc., ete
asa ca vren e lunga m'asT put alinta tot de acest fel de reamintirT.
Reproducerea chipuluT amiculuT met si a momentelor legate
de el, s'a aptuit, fiind-ca ideile cuprinse in sirul reproduceriT prime
dacoromanica.ro
41

amicul colegului meti i scinle despre el samena, sunt


shipa _contmutul lor intern, cu_ cele din sirul tcesterrepTo-
-duceri, a data chipul amicului me i scinle despre el.
Cnd primisem eri ideile comunicate de colegul meti despre
_pretinul acestea mi s'ati legat in intelect de alte idei vechT,
despre al mat pretin si in urmare, child mi s'a dat aT impulsi-
unea reproduceriT ideilor despre amicul colegului me, s'ati pus in
curs totdeodata si cele legate de ele, cele inrudite lor, despre al
me pretin.
AceIasi esplicare vom gsi-o i in esemplul al doilea.
Impulsiunea prima pentru reproducere mi-ati dat-o plopiT, de carT
mi s'ai isbit ocliff privind afar, din fersti A. Chipul plopilor de
vet' mi-a reprodus imaginea plopilor dela biserica din satul meti,
fiindca sunt lucrurl similare. Imaginea plopilor a teas dupa sine si
imaginea altor arbori, a bisericii, cirniterului etc., dei acestea
maT stail in nici o inrudire cu propil. Ptceste idel s'ati sugerat inse
-din causa aflariT lor In intelect la un loc cu acelea, fiindca sunt idei
cstigate deodat., in acelasi timp s cel putin repetate de multe
ori la olalt. Acestea ideT ati vemt a fi reproduse impreuna, la un
-moment dat, fiindca, in privinta nascerei lor, sunt contimporane
ca atarT sunt legate de Weal
Din aceste esemple i altele, cht de multe am voi a
studia in privinta acsta, resulta adeverul, c ideile se reproduc,
legate unele de altele, dupa cum se gasesc legate unele de
altele in intelect, i c acsta legatura s basza sail pe faptul
inrudirel ideilor, sail pe faptul produceril fi reproducen' lor acelag
Deaceea si e destul sa ni se' infatiseze, din vre-un sir de
ider latente, una singur.' in consciinta i imediat s fie atrase
tte, carl se aft' legate in acel sir. D. e. e destuI s ved foto-
grafia unuT om cunoscut, ca sa mi se reproduca o dr6ie de
scull despre el; e destul s ved de pe un deal, jos in oras, nesce
puncte micT negre misandu-se i eti la moment, fat% a-mi da sema,
intregesc, in vrtutea reproducerii, figuri de 6menT preumblndu-se;
e destul sa ved puse unele lnga altele sunetele ar .e i sa-mi
-reproduc cuvintele arboree, araturae, anee, arvunae, arce, etc.
Ba fiindca deodata cu chstigarea ideilor de regulh invetam si numele
lor, ceea-ce recere anumite miscall, ce dati anumite complexuri
.sunete, e natural, ca reproducerea uneT ideT sa fie urmata si de re-
-producerea miscarilor recerute pentru rostirea numelui aceleia,
si vorbim totdeodat, daca e nevoie, cnd reproducem idei.
dacoromanica.ro
42

Vrnd acum sii ne dAmsarri." de causa, pentru care s'ah efec-


tuat i i eproducenle acestea in tocmal asa, cum s'a spus, i vrnd
cutam legAturile causale, pe tememl cArora s'at pus in curs aceste
reproducen, usoi vom put constata urmteirele.
Din esemplul prim am vdut, c'd reproducerea celor po-
vestite si artate de colegul metl s'a efectuat atund, and am ajuns
la load, unde primisein impresnle pentru ideile vizate; repro-
ducenI acestor irui a urmat apol i reproducerea altor sirurt
despre aceca persOln; mi s'at mar reprodus idel despre un amic
de-al meti.
Pentru ce s vor fi fcut reproducenle astfel ?
Mi reprodus ideile la locul hordrit, pentruc." primisem im-
preside provoc4t6re erY, deodatil cu acelea ale aceltff loc In urna
acestur fapt decI impresiile loculuI si ale intmplinlor comunicate
de colegul met, a ajuns In consciint de data', sa succesive
acelea sunt adec'd contimporane. In vrtutea acesteI base comune
a lot- legat unele de altele i in conscunt, s'aa asoczat
si in consecuent, apoI s'ail reprodus, impreuri. Aceste idd s'ail
reprodus decI In lelul lor, deodat adec, fiindc' ati fost in acelasI
timp cAstigate, fiinde sunt adeck contzmporane.
De multe orl putem urmril i gsi forte usor causa repro-
ducent difentelor siruti de ideI, cad s desprind din consciinta
n6str i pnn carI s desfsur imaginatia i cugetarea ncistrk dar
de multe orI ea nu este asa de evident, ca indat si o intelegem,
ci o constatm nume dup o esaminare mal aprofundat. Asa
d e. avem un cas interesant in urnigtrea povestire relatat de
Hobbes, un invtat diplomat engles: TDiscutam, dice Hobbes,
(Taine 1114) maI multi diplomatI englezl despre primul resbel
intmplat sub Carol I, In Anglia. Deodatd, in mulocul discutid,
care prea, ca tine fcrte viu interesul tuturor celor de fatk s adre-
szA unul din bArbatiI presentI cu intrebarea. ,cAt fficea un talent
sub impratul Tibenu. Intrebarea acsta push' la acea ocasiune a
desteptat zimbetul celor de fat, carr nu puteati intelege rostul acester
intrebdrr. Respectivul n'a mentat ins s." fie luat In ris, c'cl intre-
barea luI a fost efectul reproducera pornite in mod logic, era
explicabil. In primul resbel civil englez Carol I fti vndut de
Scotienr pentru 20,000 funtl sterlingf ininucilor s englezI. Sub
Tibenu a fost vndut Is. Christos pentru 30 arginft tot inimicilor.
Si astfel vedem, c legAtura de inrudire intre aceste idel a causat
aci reproducerea.
dacoromanica.ro
43

La ideile inrudite provoctre de leproduced logice aparpn


si contrastele Se scie inse, ca pentru ca &tie ideI oil nopunl s fie
in raport de contrast trebue sa' aib ceva comun, s fie unele
momente similare intre ele, de regul, s aiba' basa comuna
insusid representative contrare, d. e. bogat-srac, lung-scurt
bun-reia etc. Ideile de tot diferite, fr ma un raport comun,
ideile disparate,* d e. rotund-rosu, dulce-inalt etc. nu se reproduc
unele pe altele. Reproducerea intre ideile contraste inse se urnesce
totduna prin notele comune ale acelora si nu prin cele contraste,
cum ni se pare. Asemenea reproducen basate pe contraste se.
gasesc Ride multe in poesil; ele sunt cualificate a ne legna plAcut
fantasia. Cat de interesant devine d. e. urmatrea descriere, in care
se vedesce legea de reproducere pe motiv de contrast
0 petruncletle septa' umple lunca, se ndicg,
Ascultad! ,Stejarul mare griesce cu iarba mice!
Vulturul cu ciocrlia, so'rele cu albul nor
Pluturul cu planta, 41,11 Cu limpedele isvor.
(V. Alexandri in poesia sa Lunca din Mircescl*). Tot la
Alexandri in lama vine* ni se present frum6se esemple de astfel
de reproducen.
Se cetim vre-o cteva strofe
Sb6r6 pe intunerec umbre 'ngrozitre,
Card de lupl' in Ong, stol intins de cire.
Sbre I
Eti la foc privesc
Si me 'nveselesc,
Cad din depgrtare ved sosind in Ora
Paserl pribegite, 6sped blandi de var.

Ninge. Writ de mrte sufl sal ating


Flacra vietit si din sbor s'o stingt
Ninga!
E ved resrind
Eti ved inflorind
trba pe campie, rosele la s6re
Si sperarea 'n inimI june, simptre.

dacoromanica.ro
44

Jcicl hora tnst lupir din rstce


Vulpele codane, ursir cu coj6ce.
Elm!
Eti \TM prin scantel,
Ved cu ochir trier
G6le salamandre prinse 'n hor
Ce la glas de grierr salt 'n veseli.

Ideile contimporane cualificafe a s rechiema unele pe altele


In consciint, pot fi de acelea, cad' dobndit In acelas timp,
adecA sail: momentan, d. e. idea case pkintescr si a lucrurilor din
curte , sail de acelea, carT dobndit unele dup altele, in mod
sitecesiv, d. e. impresille prinse si retinute din un voiagrii
Asa fel am av 2 legY, la aparint 4 ; drept cause, carr
presidz4 totduna la reproducerea ideilor, cea ce a contimporanitatit
(ideile simultane si succesive) determinat de un moment subiectiv
adecA de primirea la un timp a ideilor, i cea a inrudzrzt, (ideile
inruchte si contraste) determinat de un moment obiectiv, adec de
continutul intern al ideilor. i amndoil aceste leg'', repro ducerea
peste tot, s basz pe asociarea ideilor.
Dup ceste legr psihologice s face reproducerea ideilor, cand
e l'asat conscnnta s lucreze in mod spontaneu.
Scim ns, cA in practica vietir intelectuale suntem de multe
orT necesitatr a impedeca reproducerea push' in curs gratie legilor
amintite, pentru ca s ne revocm in consciinta ider de alt ordine,
cad nu stail In nicr un raport cu cele din grupa oil din sirul de
ider impinse In cursul reproducerir, s'a" indrum'am adec reproducerea
In alte directir. D. e. la un moment dat in cursul reproducerfr
s afl sirul ideilor cu plopir, biserica, tinutul etc. comuner mele
natale. Natural ar fi, ca in acsta directie s s desfsure repro-
ducerea. Dar in momentul de fat'a.' am altceva de facut, am s m
cuget la alta chestiune. In casul acesta vorti activa vointa si cu
ajutorlul er volil -abate ciirentul de .excitare din acea parte a cre-
erilor, unde sunt ficsate ideile din sirul sus amintit, si-1 volt' conduce
in alt parte, acolo, unde s afl ideile, ce voiesc ca s mi-s repro-
duc, cu alte cuvinte, vorti intuneca cu ajutorul vointer ideile puse in
cursul reproduceril efective si vol aduce in stare de reproducere
alte sirurr de ider.
dacoromanica.ro
45

Ce e reproducerea ideflor )
Caror legI urmza reproducerea idellor?
Prin ce exemple s pcSte mvedera legue reproducenI?
Reproducerea ideilor Inrudtte i contunporane cum urmza.?
S pc5te totduna observa upr u esplica causa reproducerd irunlor
de idel? Ce e reproducerea dup contrast? In poesie s observa legue
reproducere dup5. contrast?

15. Asociatia de idei.

Lumea ideilor n6stre ni s presintA in o legAturA strinsl.


Astfel numal ni s6 si p6te forma mintalitatea si astfel numar ne
putem servi de ideile ncistre pentru tot felul de casuff de trebuintl.
Unitatea lumiT ideilor residA tocmaI in legAturA dintre diferitele ider
sirurT de ideT. De die orr ne imbogAtim mintea cu ideT
s face, ca acestea s'A s lege de altele vechT. In felul acesta lumea
ridstrA psichicA s pelte privi de un organism psichic t'sut din ne-
numrate ideT i irurl de ideT, carl t6te stati In o legaturA unele
cu altele. Intelectul nostru e o Inlntuire de ideT; fie-care idee nu_
e o stare psihicA isolatA, ci o stare psihicA, al cruT inceput zace
in sfrsitul alteia, ra sfrsitul el fortnza inceputul alteia. Ce ar fi
de mintea n6strA, dacA materialui nostru psichic ar fi un agregat
de tot atAtea ideT isolate?
Faptul, cA ideile sunt Tri adev'e'r legate unele de altele, ni-I
dovedesce destul de evident modul cum s6 reproduc ideile. Venind.
d. e. idea a, la ocasiune, la claritatea consciinteT, inmediat dup. ea
trebue sA vinh si o alta idee, b, apol c, etc. Ce este causa acestur
fenomen psichic, cA adecA idea a reproduce idea b, acsta pe c,
etc. ? Nu pote fi alta, decAt, cl intre idea a, b, c, etc. existA o le-
gAtur, formatA sail de cAnd acelea isT luar finta lor, sail de pe
cAnd mai reveniserl vre-odatA impreun in consciintl. i legAtura for-
mata' data intre ider s6 sustine si dupi-ce ele ati trecut din clari-
tatea consciinteT, i a ajuns a fi pentru un timp 6re-care intunecater
latente.
Incopciarea intre diteritele ideT s6 numesce: asociare si starea
ideilor asociate : asociatie de idei.
Am v6c,lut, cA numaT fiind asociate sunt in stare a s reproduce-
ideile c. s6 reproduc dupA cum s asociaserA. Am mal vNut,.

dacoromanica.ro
46

a la actul reproducerd presidz.' anumite lee. In urmare acelas


adevr trebue s '1 presupunem I cu privire la asociarea de ide.
acsta urmz'a' a s efectua in cadrul unor anumite
Ideile noi716" adec'd nu s lgl de off ce alte del, ce s afl in
intelectul nostru, ci isI caut intre cele vechl: anumite, spte a s
asocia cu ele 1) S asociazA acelea idel, car'i s astig orI s re-
produc in consciint, satt de-odat, sati in o succesiune apropiat,
dc'a." altcum nu s g'a'sesc in vre-un raport unele cu altele in
privinta continutulu lor; si apol 2) S6' maI asociaz acele
care s inrudesc, dupg inteles, unele cu altele D. e. am acut o
escursiune in o pgdure. Aci am intAlnit o alt societate de escur-
sionistr, cu carl fAc6nd cunoscint mi-am petrecut. Ce s'a intmplat ?
Am avut ocasiune s" pnmesc mal" multe felmri" de impresiI; am
cunoscut persnele A, B, C, D, E; am observat sirul
ce s'ati succedat in timpul, ct ml-am petrecut; am vdut locul con-
veniril, cu tot ce era pe acolo etc. Impresule dela tte acestea nu
stall nicl" intr'un raport de inrudire. De ideificat s'afi ideificat, unele
momentan, altele succesiv. Aceste idel formndu-mi-s cam in ace-
lasT timp, s 160 si asociaz tte unele cu altele. In urmare, and
s intmpl maY ving In minte, mai tArditi, imaginea vre-uneI
pers6ne dintre cele intAlnite la acea ocasiune, inmediat mi s'6 vor
reproduce si imagmele celorlalte pers6ne, si mi s vor mal' reproduce
despre int6inpldnle de atund i despre locul, timpul, etc.
prin ceca ce s' inveder6zg leatura dintre t6te acele idel: din capul
met'. Tot astfel s asociazg ideile, and invtm ceva de-arost,
fa'r inteles, and memons'm date, nume, formule, etc.
Un alt esemplu: M6' aflu la o leche de Geografie. PAn." in
momentul inceperil prelegenT, =tea mi-a fost preocupat de alte
idet Acestea ins s vor deprta din clantatea consciintasi in
locul lor vor reveni ideI despre Geografie. Acum t6te ideile, ce
vo primi in urma ascultriI prelegereI, s vor Incopcia de ideile
inrudzte, ce le va avea asupra studiuld geografiet S intelege
asociatia in casul acesta s face intre idezle inrudzte In privinta
continutulul: lor.
Asociatia din casul pnm facut pe basa succesiunff in acelasY
timp al ideflor s'a indeplinit pe motivul, c ideile s repetaser de
maT multe orI in aceiasT ordine. Acsta este: Asoczatia pro-
dusd in arma exercipulut asoczativ, asocia tia inechanicii . Aso-
dalia a (Mi.-1'a indeplznitd pe basa raportulta intern dzntre idel, se

dacoromanica.ro
47

numesee. asoczatze fdcutd pe temezul inrudirzt dzntre ida: aso-


ziatia logia.
De cte orT dobndim idef n, singuratice, orT siruti de ideT,
si de cste orT ne revin In minte ideT vechT, totduna s stabilesc
asociatiT noil. Cate odati s fac asociatiT logice, alfa' dat me-
chanice, i fi:In-te adeseorT s stabilesc deodat si asociatg me-
chame si si logice, intre ideile noti si cele vechT. D. e. vd in o
gr'din.' public', unde m'am dus si vd plante, in o balt intocmit
anume, o fl6re necunoscut. Nu o pot determina. Mi s' vor invoca
in minte florile ce smn acesteia. Mi s spune de un profesor
numele florg, c.' e zrosd de mare. Acum idea acsta s va asocia
cu t6te ideile .flonlor asm'nate, ce mi-s reproduser In momentul
acela in consciint: asociatia logicd. Dar pe Lng acsta idea de
os de mare s va mar fi legat st cu alte idel neasmnate, d e.
de ideile flonlor, nufer i stinjenel, fiindc' la o parte, lng tufa de
ros' de mare, erail nesce tufe de nufer si de stinjenel; s va maT fi
legat si. de ides profesorul, care Iml dase esplicatg, de cea a bltg,
de a gr'diniT publice s. a., In genere de a tuturor acelor ideT, can'
in Pmpul acela att fost in claritatea consciinte.
Asa fel s stabilesc asociatg difente intre t6te ideile n6stre.
Asoczatia cea mat de valo're este cea fdcutd pe basa inruchrit
interne a idezlor. In acst asociatie residd puterea gndinT logice
a omuluT, fiindci ea este, care face cu putint reproducerea liber
a ideilor n6stre, potrivit cerintelor de lucrdr1 psichice supen6re, de
Inghebare a actelor gAndiriT mal inalte, precum si ale fantasieT.
,Asocia tia cealalt, facuta pe basa exercztzulut asociatzv, nu are mare
valen-e pentru cultura logic a =pf Dar, adevrat, nu e de des-
considerat nicT acsta, clcI cultura ndstr formal. precum i tre-
buintele vietg psichice practice cer, ca s scim si In modul acesta
multe lucruti; d. e. terming, numenT, datele, s. a., carT nu ar put
fi incopciate de spint, pe basa inrudiriT interne. Afar' de acsta,
formarea de ideT compuse, cAnd s Insiruesc In o totalitate maT
multe felurT de ideT elementare, can.' n'ati nimic comun orf inrudit,
tocmaT pe asociapa mechanic s basz..
Cu cat isT plte omul forma, pe basa instructier sale, mai bogate
asociatir, si multilaterale si puternice, si bical s pote asociatil
cu atat maT mare si maT solid edificiu cultural i s zidesce. Cultura
puterea mmlii omenesd stail ded in raport cu cuantul i calitatea
asociatillor de ideT, de cali 5'e' dispune. Calttatea asociapilor depinde

dacoromanica.ro
48

dela felul, cum s'ail insusit ideile, subinteIsa.' si capacitatea inas-


cuta. De aceea metedele, dupa carT s imprtsesc cunoscintele,
scitntele, ail o frte mare importanta.
A rnenir ins i aptitudinT speciale, gratie carora unir pot
asocia mar bine in mod logic, asa numitele capete ganditre, ca-
petele filosofice, r' altir asociaza mar usor in mod mechanic, Ara.
a mar baga sma asa de mult la continutul intern al ideilor. La
acestia asociatille logice sunt mar lacs tinute, mar superficial acute;
acsta caracterisza pe asa numitele capete ficsat6re. CestI din
urnia dovedesc d. e. o speciala facultate in a invta limbr. La in-
vtarea limbiT de fapt s recere maT mult s s fixeze cu mintea,
decat s s judece sat sa s filosofeze, adeca sa s faca mat mult
asociatiT mechanice.

S present ideile ca legate unele de altele? Rostesce-s6 legtura intre-


idel i In reproducerea lor? Dup ce principm s8 141 ideile intre sine? Ia
cadrul cgror legi s fa'ptuesce asociatia ideilor? Care asociatie are mal mar&
valre pentru desvoltarea vieii intelectuale Cea fcuti dupl inrudire
orl dup deprimiere mechamci? Pot totl 6menil ajunge a asocia la fel,
cura vreail?

16. Aperceptia ideilor.


Se' scie, c Romanir cu ocasiunea ocuparit Siracusa, vechia
capital a a Sicilia, ail comis devastarr cumplite i macelurr ingro-
zitre. Furia foculuT mistuia casele, mil furia barbarier omenescl
mistuia vita cetatenilor acelul oras. Pe atuncl, in o casa, in mij-
locul orasuluT, sta marele invtat Arckimede, singur in o odaie,
tandu-sT capul cu resolvarea une probleme geometrice, cu ochiT pi-
ronitr pe nesce figurr. Acesta cum era cu ochir implantatt in figuril
de geometrie de pe masa i cugetarea intrga concentrata la acea
problema, nu MO, de srna nicr vuetul Romanilor, carr alergail
prin cetate, nict cuprinderea Siracusa ne spune Plutarchos, in.
Marcellus. Si cand un soldat roman intrase la Archimede, sa-i
onitire, acesta in preocuparea sa nu gasesce alte cuvinte
Noli tangere circulos meos .
Cum de n'a putut Archimede audi sgomotul acela ? R6spunsiii.
e simplu: Era atat de concentrat si aprofundat cu mintea asupra.
problema sale, Meat in timpul acela urechia i ochiul sal nu mar
furnisah spiritulur impresir noil din lumea externa. Sigur, am trecut
noT prin momente, c preocupatT de ceva i adancitt ca cugetui

dacoromanica.ro
49

In vre-o problem' n'am audit, n'am vdut, n'am simtit, ce s'a pe-
trecut imprejurul- nostru, s'ati chiar in fata n6stra, ce ins in altfel
de imp ejurarT ar fi fost de audit, v'edut si simpt. De cAte off d. e.
nu ni s intmpla, ca n'audim ttctacul orologiuluT dirr odaia, unde
stain, dei sunt destul de intensive impresnle, ce s trimit spre
urechia nstra, orT-ca n'audim, ce s vorbesce in o societate, unde
altcum, trupesce, suntem de fat.
Ce avem sa deducem din acestea ? C pentru luarea la cuno-
scinta ideificarea a unor impresir externe, ce s imbie simturilor
nstre, nu recere numaT, ca acelea s aib intensitatea de un grad
anumit, ci, pe l'ang acsta, s s mar adaug si o lucrare interna
anume a spzrztuluf.
Chestiunea acsta sa o deslusim acum E usor de deslusit. Sa
ne da'm srnal de ceea ce s intmpla in spiritul nostru, cand e in
actiune: 1) pentru de a recun6sce ceva de atare, off 2) pentru de
a castiga o idee notia, orT 3) pentru de a intelege ceva.-
Ad. 1) Tictacul orologiuluT din odaiellaudim numaT in casul, dca
spiritul e ltber de alta ocupatie si in msura a-sT reproduce idea corspun-
dt6re, cu care apol s i eontopesc s asimile'za sensatiile, equi-
valentele psichice ale impresillor noti, ceca ce dupa.' intelesul de
t6te qilele, s dice: s iati la cunoscinta orT s recunosc de atari
lucrunle, ce iadiasera impresule. Dacal spiritulul, ocupat in
ak directie, nu-I va sta in putinta a-sl face datorinta acsta, in
asemenea cas impresnle, cu to:5th' intensitatea lor, vor fi suite a trece
pe langa 'Arta sufletuluT, fra a fi bAgate in sma de acesta.
Ad. 2) ImT primblu privirea peste un strat cu florT, din o grdin.
Sunt act rose, garcife i alte flor cunoscute si In mijloc, acatat i legat
de un par, e un fel de tufis de o fldre necunoscuta. Ce s produce
in sufletul me i ce lucrarT s indeplinesc in clipele, cAnd intuez
fl6re de fl6re din stratul dinaintea mea? Pang cand ochiT 'ml staii
atintitT spre florile cele cunoscute, mi s vor reproduce simplu ideile
lor i s vor indeplim contopirile orT asimilauile recerute, pe basa
carora voTil recunsce de atarT indivicp aceia de florT, de aci. Intre florT
ins este si o rosa de colcre galbina, ca de care nu maT vdusem pana
acum. In casul acesta nu mi s va indeplini simplu actul
caci in udeule mele vechl despre rose nu s afla si nota
coloriT galbine. Pana acuma cunoscur numaT rose de diterite nuante
de rosu si rose albe. Acum iml voi maT intregi idea de rosa,
sciu, c sunt si rose galbine, imI amplific idea, notiunea de
4

dacoromanica.ro
50

rosa actul in urrna Inse mi se opresc chit asupta


flonI din mijlocul stratului, asupra celeI necunoscute S vor porm
reproduce" de ider de florI asemntre. i fiindc flrea acsta

este din grupa flonlor acatatre, mi se vor reinoi acum In conscunta


ideile flonlor cunoscute ca apartinnd acesteI grupe. S intelege,
sensatiile florif de fata nu vor trece in finta nicl a uneT ideT din
cele reproduse. Din sensaliile, respective din idezle elementare ale
acestet .flort, se va sentetisa o idee nouci, compusd din insusirile
observate: acatat6re, cu 4, 5 orf 6 petale de colre
catifelate, libere si deschise de tot , fra caliciu, cu pistil in
cutare forma', far miros, etc. St fiindcd nicI o idee noua nu pi:Ste
fi retinuta in intelect, isolat, idea de fl6rea sus amintit se va
asocia totdeodata de alte del. De carT ideI? De acelea, carl a fost
In clipa acsta readuse In claritatea consciinte i anume de idetle
de flonle asemanate, inainte de t6te, -- in vrtutea legit' de asociare,
dupa inrudire apoI de ideile celelalte reproduse cu acsta oca-
siune : de ale flonlor, de earl era inpanzat tot stratul, de idea
forme stratuluTi de a gradmiT, proprietaruluT, loculuI etc., In vrtutea
legiI contimporanitatil ; si dupa ce ImT spune grdinarul, c flrea
aceea se chiama vorri asocia si numele eY. Astfel vorti
fi dobndit o idee nou pe srna intelectuldi
Ad 3. Tot cam asa se va intmpla i cand e s cuprind un
sir de ideT , sal inteleg o chestiune noua. Mi s esphc buna-6ra
fenomenul flilgeruluT, pe bash' scientific Ca sal inteleg legue aceluT
fenomen, va 7(rebui s mx se' reproduca In cap multe alte ideT simi-
lare i inrudite, ideT despre electncitate, despre non Y etc., pentru ca
sa pot Intelege esphcatia sciennfica a fulgeruluT. Daca acele ideT
pregatitre nu vor fi reproductibile, din causa preocupatie spintuluI
in alta ditectie, s daca asemenea ideI lipsesc din intelect, ideile
comunicate acum nu vor put fiprimite, chestiunea scientifica a
fulgeruluf nu va put fi intelsa, cu tt esplicatia facuta inteun mod
cat de bun si tinuta cu voce cat de puternica.
Evident, ca nu e destul ca sa fie numaT vre-un simt atacat
,

de vre-o tmpresie externa de intensitatea fisica receruta, pentru ca


sa se peita face din aceea o stare psichica idee. Cu intensitatea
sa receruta impresia pte excita aparatul sensorial, excitatia pte fi
condusa chiar pana la centrul de instanta prima, la centrul sensorial
psichic, unde s ja putma cunoscinta de ea, inteun mod nehotarit,
vag, se face perceplia, dar mai departe, in emzsfere, la locul, unde
wasc z s asoczazd unele de altele zdeile, nu pte fi conclusa,

dacoromanica.ro
51

aci aie deja rnd o alt lucrare psichica, de alt natura, care nu
'6'las a fi conturbata, de cumva impresiile nou nu sunt chiar
,din sma afara puternice, ca sa intre cu de-a sila in emisfere, pro-
Aroca.nd aci reproducerea itleilor necesare si si incopcierea cea noug.
Asadar pentru asnmlarea, producerea si Intelegerea ideilor nou
s recere totdeauna si o lucrare interna spirituala, prin care s re-
produc In spint idet asmanate on: Inrudite si cu aceste idet s
asimilza, s complica ort s asociaza cele noti. Putem dice
,dect, ea' la producerea ideilor sensuale nou conlucra : a) impresiile
,externe, menite a s' transforma in o idee noua, idea de aperceput
totdeodata b) si reproducerea unor idet vecht, idet asmanate ort
Inrudii e celet nou, ideile aperceptive, de cart s lega idea noua.
Far acest proces combmat, procesul aperceptiv, nu s pote ideifica
nict o impresia externa, nu s pte produce nict o idee noua in
iumea ideilor unlit om. Operatia insast, prin care s infiza sal s
amplifica idel nou si s' inteleg chestiunt nou, sal mat corect
.dis, pnn care se asociazd sensatnile impresidor nou cu elementele
psichice ale conscnnter, s numesce : aperceptie.
Aperceptia este ceea ce s dice In limbagiul de tte qilele
,dobendirea ideilor, off and e vorba de un sir de ideT, la chestiunt,
,ceeace s dice: Intelegerea ideilor nou. Si acsta operatia psichica,
in esenta, nu e altceva, decat asociarea ideilor nou cu cele vecht*).
Fail indeplinirea procesulut aperceptiv nu s' pot dobndi idet
nu s pot intelege chestiunr, s'a dis. Dar nicr aperceptia nu s
pOte indeplini fail del aperceptive ; acestea fiind elementele asocia-
tive, de cart ideile nou trebuesc a s Imbaera In intelect spre
a devenr apot si ele insest luate In mane, ca partt constitutive ale
spiritulur. and ne vorbesce cineva In o hrnba streina, pe care nu
o vorbim, prindem cu urechile impresnle sunetelor, le conducem
pana la creed, unde s prefac In sensatit si pte chiar si In un fet
de representatil, dar fimdca n'at desteptat totdeodata si idet simui-
tre, de cart sa s asocieze, idet nou nu ni se infiz prin acsta
in suflet si nicI nu intelegem nimic. Aci s'a Indeplinit numat per-
.ceppa, nu lima si aperceppa. Tot asa s'ar intmpla, dca unut copil
i-s'ar da sa intueze un obiect cu totulut tot strein de cercul cuno-
scintelor 14 d. e. o masina electrica. Copilul IsI va castiga pan&
o representatia 6re-care despre acest obiect, vede adeca ca e

*) Dr. Ziehea reduce, cu drept cuvnt, telti aperceptia numa la actut


asocial-II ideilor.
4*

dacoromanica.ro
-52

ceva ad, dar idee, pe care s'a.' o incopcieze de continutul consciintei


logice, nu-sl va put forma Representatia aceea it va si rmnea
isolat in consciintai, ca o stare psiclue far nicI o val6re. Altcurn
va sta Inaintea mame aceleia un individ priceput in materie.
Peste tot numal tot facnd aperceptiI corecte, sistematice, iI e dat
omulul desvolta mintea logica i scientifica adevrata culturar
care ea dela sine isI tot Inviosza necontenit interesul. De aceea
prescrie pedagogia, ca in invt'amnt sa' s procd tot dela cunoscut
si dela usor la maI necunoscut si la mat greti, pentru ca sa s,
invete adeca.' tot la lumina ideilor aperceptive lucrurile nou, pentrit
ca ideile nou s s incopcieze de multe alte vechI, dupa.' legue
asociatid logice. fn modul acesta ideile nu numal c devin mar
traInice, dar fiind asociate de sirurI de ideI, pentru carl s'a purtat
interes, s fac i maI viI, Cad vrsaila interesultil s estinde i asupra.
lor. De aceea s face mare lucru in acele scolI din Germania, in
carl s cercetz mal nt avutul intelectual al copillor inceptorr
de sc61, spre a s completa cunoscintele i numaI dupa aceea ss-
urmza.' cu materia de invtamnt Tot pe acest cuvnt , cAnd
explica ceva de natura mal abstracta, nu e bine sal s Incpa cu
pentru carI mal greti s gasesc i s sugerza' ideile aper-
ceptive necesare, ci s ss lumineze chestia cu casurI concrete cu-
noscute, luate din ward, altcum s pot invta, ce e drept, vorbe,
dar nu idel. De aceea totduna pe trmul, in care avem mal
multe ideI aperceptive, putem intelege maI bine' si mal usor.
In urmare mime' ace/a, care si-a dobndit ideI aperceptive, de-
pe tte terenele sciinteI, s p6te ocupa cu succes in tte directule-
aceleia. Tot din conditule aperceptiel mneeand trebue sa re-
cunciscem, c mult adevr e In dict6rea poporala : Omul invtat
vede cu patru ochl, cel nelnvtat nicI cu cel doI, care II are (
Sigur Cu mult mal mult vede d. e. Invtatul,- la o &Ire,
ded.t p6te ved unul incult ; altcum vede cel invtat natura, lumea
Intrga', si de tot altcum cel necult, desi, unuia si altuia tot dol
ochl i-a dat buna natura, cad un fel de basal pentru procesul aper-
ceptiv s afla. In =tea celor incultI si altfel in a celor invtaff.
Si fiindca ideile aperceptive j6cd mare rol in procesul aper-
ceptiv, determina.' f6t-te mult produsul acestuia n urmare fella
ideilor dobndite si felul intelegera chestiumlor, In deosebT ale celor
abstracte, sei depincl in mare msural tocmaI dela felul ;i multimea
ideilor aperceptive. Cu cat mal multe si corecte idd aperceptive-
_posede cineva despre ceva, cu atat ideia sifi cl-estiunea va fi si.

dacoromanica.ro
53

usor si exact si mai cu interes .aperceputa. intr'un fel intelege


d. e. fenomenul aratanI unuI comet pe cer, un om cu cultura astro-
nomica si in altfel un tran ; primul, cu ideile aperceptive basate in
sciint, va ved un anumit fenomen al naturet cel din urm, Cu ideile
aperceptive servite de credinta poporulut o simpa' stea cu c6d, un
semn de rsbolti. inteun fel apreciaza o flre spiterul, in altul
botanicul, in altfel petul si ra in altfel omul incult, fiecare dupa
ideile aperceptive, ce i s' reproduc la vederea aceleI flort ApoI
la chestiunile abstracte ? !
E natural, ea' nu top' 6menir s alba aceleasl !cid aperceptive
despre. difentele lucruri si chestiunt Depinde dela felul cultunt
ciela firea temperamentul fiecruia. De aceea e natural, ca nu
top' 6memI s intelga la fel aceeasf chestiune. CAt deosebire
In pnvinta acsta ? In deosebt cAnd e vorba de chestiunI abstracte.
Capacitarile, ce s incrca intre 6menit can: nu s pot intelege
asupra une chestiunt nu a alt rost, deat s pregatsch si A.
scormonsca ideI aperceptive, spre intelegerea chestnind dorite.
Luk'm nol totduna act de impresnle radiate asupra nstra de lumea
real? Se pot idetfica impresule externe numal: avend intensitatea receruta,
faifa conlucrareasufletuliff? Ce lucrare intern sufletesca trebue a se' lude-
plini, cand e s'a recundscem ceva, s dobndim vre-o idee noua, orI cand avem
s Intelegem, ce ni s'e spune? Prin ce exemple se 'Ate Invedera felul cum
s reproduc idel vechl, cand e vorba s se ideifice impresa nou? Ce e
aperceppa? Pe ce se' basezi procesul aperceptiv ? Ce val6re afi ideile aper-
ceptive pentru starea si val6rea ideilor de aperceput? Ce valre si aplicape
are aperceptia In invetament ? Deja modul cum se apercepe depinde starea
inteligentfi si a mintalita.t.fi? Da modul de apreciare a lucrurilor?

17. Anumite momente In procesul aperceptiv.


Interesul intelectual.
S ne itichipuim pe mal multI scolarl, din mal multe clase,
la primblare, mergnd pe o cale de pe cinp, linItitT, ara a vorbi
unil cu altit lasatI numal: asa, de dragul lor si la influmtarea !urna
externe. De !mina sm, ca fiecare i va purta tot in alta directie
atentiunea i in urmare gAndirea fiecaruia s va ocupa tot de alt
si de alt obiect. Unul, pcSte, va cauta anumite plante, altul florT,
al 3-lea s va interesa de minerale, al 4-lea va colinda cu nouriI,
al 5-lea mi s va concentra spre obiecte intumbile, ci s' va l'asa in

dacoromanica.ro
54

voia fantasiel s. a. Safi s ne inchipuim mergnd impreun, pe un


amp, pe un botanic, tarmacist, econorn, preot i pe un forestier. Sigur,
c fiecare din acestia va fi indrumat cu interesul s'ti tot in alth si
alth parte, tot spre alte phrti ale naturit
La fiecare dintre ceI amintitl me sus s'ail reprodus in cons-
ciint tot alt i alt sold de- idei aperceptive, cart determinat
indrumat g.ndirea.
Vrnd s chuthrn dup mob flul, care face pe acet cmeni a fi
activI cu sufletul in drferite directil determinand pe fiecare sh arte
preferinth pentru cutare sal cutare directie, va trebui s admitem,
ch inainte de t6te aci o pldcere anumith, de care s'ai.1 simtit ph-
trunse pers6nele-sus amintite, le-a imboldit gAndirea si le-a indrumat-o
la fiecare in alth directie.
E intrebarea: pe ce s baszh plAcerea, ce insotesce actul aper-
ceptiv? Pnn indeplinirea aperceptid s incopcte, s adaog, s ago-
nisese- noil phrtl- constituartte- intelectuale;ce sporesce- puterea mte-
lectualithtil nstre. 1. and e vorba, peste tot, de agonisire, de sponre,
si pe terenul intelectual ca si pe cel material, omul, caf scie aprecia
crescerea importantfl sale, in urma unel imboldirl instinctive, s
bucurh, simte, ca i and un curent invietor ii prefirzh finta. In
urma aceste sthrY e lucru firesc, s s instigeze apoT o incordare indem-
nht6re de a ma tot apercipia, de a mar primi adhoghti menite a'!
mAri valdrea. Acsth plhcere i incordare, de natur psichich, s
numesce interes, interes intelectual, spre deosebire de interesul
material urzit totduna in vederea astigului material.
Interesul intelectual devine pentru om o treburnth internh, ce
s resimte in o continuh stimulare, spre un scop curat intelectual,
spre sporirea vietiI intelectuale.
Fiind interesul intelectual un efect al procesului aperceptiv,
e firesc lucru, cA feLut i intensitatea interesului sh stea in raport
cu conditiile aperceptiel, s fe ded mal mare la acel spirit, care
dispune de mal multe, mal speciale, mar puternice si mai vir ider,
si in acel cas, and i-s oferA minpl de aperceput idei inai deo-
sebite si noti. De aceea nuW-I-ce cap, nu id orlce directie i nu
oil and, ni s cl sh ghsim vlasthrind interesul intelectual la gradul
de admirat, mai inalt.
picala, ch: de unde nu-I, nici nu poti da, o putem aplica
si aid. Cum sh 'sI manifesteze un om interesul chtr o chestiune,
claa nu are pnceperea receruth pentru ea. 7Ignoti nulla cupido
dacoromanica.ro
'55

s qice in un proverb latin. Dac meya nu si-a agonisit pe un


teren cunoscinte ciare si solide, chemate a-Y crea forra psichica si
logic, intelectul aceluia nu va manifesta niel' un traeres in acea di-
rectie. S scie, c scolarul, care n'a invtat bine, cu pricepere de-
plin, un studitt, in decursul instructa, nu pte mantfesta niel' interes
ett acela. Iris dacl In urm s' pune cu o struit.th mare s'a'
studieze, pote ajunge santa desvoltat si interesul. Avem interes
atea' menti cunoscuff st att ceT inrudit1 cu nol, dar nu si cAtrA
ceY necunoscutY, orY deprtatY de nol.
Pe basa celor spuse aict e usur de inteles, c gradul ade-
vrateY valorY psichice a unut om st in raport direct cu gradul de
interes intelectual, ce acela scie manifesta in fata problemelor scien-
tifice, culturale si morale. Tot firesc este, eh' sc6le1e medil mentte a
prepara tmeni pentru sctintele maY Inalte, ce s dati la universitate,
sa urmrsca drept scop, In pnvinta problemeT instructive, desvol-
tarea interestilta intelectual multilateral, cara t6te sciintele, ce
format obiectul instructit scolare si ce constituesc basa pentru do-
meniul superior al sciintelor. E si o pretensiune destul de mare
ce s impune prin acsta, eact ca s manifesteze spiritul cuiva interes,
s presupune, sa fi fost inzestrat cu multe Ida i acestia s'a' s fi
asociat logice.
Din interesul, ce nutnm dtferitelor obiecte ale schnteY, nasce
In sufletul nostru dragostea atragerea ctr acele sciinte, t din_
interesul, ce nutrim rnentlor, nasce in Mima nistr simpatia cstrl
aceT danent Interesul acesta ne insufla' la casurY trebuttre puterea
vrjesc menit a ne tin dispus: i destound intru realisarea celor
rna marl, mal anevutse si mal" inalte scoputi, ce urmnm In vit.

Ce p6te fi causa, ci &nena sunt indrurnatir a s ocupa in diferitg di-


rectrunIP Care e obrsra plicerfi ce s' sirnte, cind s8 fac apercepta not?
Ce este interesul intelectual? Dela ce depinde interesul intelectual? E na-
tural, ca instructra sclei secundare si urmirsci desvoltarea interesultil in-
telectual?

2. Atentiunea.

Cine n'ar sci, ce insemnza a fi Cu ateniunefl Ca't de des s


practia d6r, si ct de mult s cere, s s indeplmsa n'A aten-
tiune nimic nu s pcite invta si nu s p6te intelege; ceea ce Iri-
sen-11164 c ara' atentiune nu s pte indeplini procesul aperceptia

dacoromanica.ro
56

Atentiunea adeca face preparativele .psichice i fisiologice necesate


desfsuranI ,procesuluT aperceptiv, tinnd in trezte factonI ch-ematI
a fi actiff la i ealisarea aceluia, ca s'A s reproduc ideile aperceptive
si s'a s acomodeze simtunle spre pnmirea impresillor externe
Scim, ca procesul aperceptiv s' indeplinesce, dca ajung exitrif
psichice pana la centrele supencire, unde s descara In urma
acesteI descarcaff o parte a energiel nerv6se reagza, tot ca excitare,
indrpt si spre nerva sensitivr, catr aparatul sensonal respectiv
Pnn acsta curentul de energie pusa in stare de excitare, ce alt-
cum continuu circula dela aparatele sensoriale pana la centrele psichice
si de aicl fasI indrpt, s face mal ager, mai puternic, prin ceea ce
acel aparat devine si mal' sensibil, decat este in alte imprejurarI
tot deodata si mal bine adaptat pentru primirea impresulor externe*).
In urma acesteI lucra'rI psichice i fisiologice aparatul sensorial
si spintul vibrza cu o .putere mal' mare, ba s pte ajunge
ca sub acest raport sa s produca sensatiT. psichice si in lipsa de
impresa reale externe. Curentul de excitare din nervil: sensitivI
motorr il i suntim in casul de atentiune ca un fel de incordare,
ce, dainuind mai mult, devine chiar obositre. Peste tot atentiunea
incordata obosesce frte mult creeriI si nervil
Atentiunea e decI resultatul une actiunI de natura fisiologica
psichica. NumaI actiunea desfsurata in amndoti" aceste directil,
asa cum s'a spus, strnesce atentiunea. Incordarea numal in privinta
fistologica nu pte fi considerat de atentiune. Ba s pte dice,
ca momentul de capetenie resida tocmaI in incordarea psichica, in
actiunea de a tin adeca in trezie ideile aperceptive, necesare actelor
de aperceptie.
Pe basa acestor considerante s i pte dice, ca cu cat omul
e maI cult si mal' inteligent, cu atat e mal capabil de atentiune
Incordata i constant. Dela un copil, pe primele trepte ale des-
voltarif putenI intelectuale, nu s pte astepta o sfortare i dainuire
in a A atent..
E cert, ea' deodata nu ,s6 pot trimite mal multe curente de
excitatie, in diferite prtI ale creeruldf. De aceea apol nicl activi-

*) Pe basa acesta profesorul de universitate din Viena, d. Dr. TJrbantrschek


sustine parerea, In o brosura a sa, c omul, care aude gre, se" p6te vindeca,
.
daca. e In continuu atent la ceca ce se' Intempla si la ce se vorbesce in apro-
pierea sa. Pnn acsta se contnbue, ca curentul de excitatie, ce comunica
prin nervil acusticl, dela aparatul sensorial la centrele psichice, sa fie tot viu,
pnn ceca ce Inse nerviT i organcle castig in sensibilitatc

dacoromanica.ro
b7

tatea intelectual nu se' p6te fhptui deodath, momentan, in mar multe


-chrectff, nu putem adech cugeta deodath asupra mat multor felull
de obiecte. In urmare nict atentiune nu putem aye deodath in mat multe
directit. Se' chce, adevrat, despre fullu Caesar, c dicta scrisoil de-
odath la 20 inst. Acsta ins6 nu denot, ch s cugeta "deodath in
20 chrectiT, ci numal, c avea o minte i frte ager i abilh, care 'I'
ingcluia, sh fach repedt schimbhrt cu intelectualitatea sa, fhrh a s6
rupe firul singui aticelor start de iclet, de chesbunt i dect sh-st
trch i atentiunea repede chtr obiectele gAndirlf.
Threctia, in care devine atentiunea indrumath, cnd sunt date
mat multe felurt de impresil, cart tete concurza de a fi primIte in
sufletul nostru, depinde dela mar multe momente i anume:
Dach impresule externe ail o thrie mat deosebith putnd
produce in vrtutea acsla excitatit atAt de intensive in organele
nstre psichice, incht s suscith inmechat aci energia psichich ne-
cesard atentninff. La sensul vedent aii mare sansh de fusit im-
preside, cart cad pe macula lutea a ochmlut, acestea fiind in stare a
excita mar tare aparatul optic, decht altele, ce cad pe phrti mat
laterale ald ochuilut. Apot o sansh sigurh ati impresille cele noil si
originate, din caush, a. pot excita mat tare organele psichice.
Dach. 3mpresiile stall in o relatiune mat strinsh cu idtile
latente ale consclintet nstre, relatiune basath pe inrudirea ort pe
contimporanitatea impresnlor noil si a ideflor latente.
Dc6 impresiile sunt in finta lor de naturh de a destepta
sthrt psichice pra'cute.
Dach ideile reproduse, ce dominh spiritul in momentul dat,
se potrivesc in pnvinta tonulut cu cele nou'e, dch adech constelapa
psichich e favorabil unor anumite impresff.
Acele impresit sunt cualificate a servi dect ca impulsiunt interne
asociative, cart sunt a) mat tart b) mat inruchte cu idelle latente ale
conscuntel e) care destpth mat mare plcere si d) cart ati constelatie
mat noroccs.
S'ar crede, c i atund cAnd suntem isbitt de lucrurY contraste,
fie c urmz impresule momentan, fie succesiv, inch' ne vedem
determinatr a da atentia acelora, mat cu plhcere. Asa si e; dar
nu contrastul in sine determin atentiunea, ci faptul, c im-
preside omogene nu sunt in stare a tin in trezia receruth

dacoromanica.ro
58

organele sensoriale i astfel sosirea impresiilor noti, contraste celor


ce atacati pan aci sensul, este binevenia i spiritul manifest
atund preferintO pentru acestea. T'Ana e decl momentul deciOtor,
si nu contrastul. Omogenitatea e o causa de srbire, iar contrastul
o causa de inthrire pentru sensibilitatea organelor sensonale.
In genere apo/ s mal' 'Ate afirma, ch.' acele impresit sunt
atragtre, carY representzA miscart. MiscOrile artand mal evident
vita, ce ne pnvesce si ne interes6zh atat de mult, ne place si ne
atrage atentia mai mult.
Ca lege generala in privinta acsta s pte considera ins
aceea, in directia, in care are cineva mal' multe ideI, mal multa
pncepere, mar bun simt, in aceea va put a fi atent mal bine.
Depinde mult felul atentiunit ins si dela obicInuint.
E lucru mare daca' cineva a fost norocos a s' desvolta intre
imprejurrI favorabile cultivOril atentiuniI Omul, in care atentiunea
e totduna trz'a' i ager, e mal in msur a aprecia Vote la valrea
lor propne si a fi mispat in fiinta sa .4ufietsc mat adnc i mar
Cu farmec. Cel, care nu are puterea acsta e osandit a fi mal im-
pasibil /a tcSte, finta, care nu s scie incnta si interesa de t6te buti-
tatile si frumsetile, ce i-a pus D-cleti la dispositie in lumea acsta.
Cu drept intrba Shakespeare: *O cirg, o ciocrlie nu canta deopo-
trivO cu priveghtteirea, cand nu-I dar atentiune?* (Neg- de Ven. act. V. sc 1).

In ce raport st atenttunea ca procesul apercepttv ? Ce operatif se in-


deplinesc spre a se realtsa atentiunea? Dela ce demude puterea atenttunfi?
S pte Wepta. atentamea Incordata la copii ? S p6te desasura atenttunea
In mal multe pairtI deodaa Ce momente determink directtonarea atentmnif ?
Ce rol are contrastul In directionarea atenttunif ? in genere In ce dtrectm
putem fi mal* atentI? Ce- importanti are atentnmea asupra stril generale-
pst cht.c.e. ?

18. Conditiile reproduceril ideilor.


E lucru sciut, c'a' o lecti pregltita9 bine s inVat cu placere-
si ca ce s'a invtat ca placere s pastrah in minte ca mult mal
bine, decat ce s memoriszA de rost, fr inteles, off ce s invtase
cu de-a sila. E apot prea cunoscut, c o lectid cu Oat e repetat5
mal' de multe Cu att devine mal' bine fixat in minte, si s
pte mal' bine reproduce, pana cand una cetitO numat odat, dei
dacoromanica.ro
59

altcum lutels, s6 reproduce mar anevoios. Acsta insemn64


ideile s6 reproduc cu ata mat' usor i maI bine, cu ct : 1) mar
ciar a fost produse si 2) cu ct mar des ail fost repetate.
1. Aperceptia clar& a ideilor facilite'zd reproducerea din urm5-
t6rele 2 motive :
Ideia bine aperceput intr in consciint cu o mal mai-e
fort i lasb.' decl acolo si o mal vi dispositi functionabil.
Ideia bine aperceput devine legat de mar multe alte ider
inrudite astfel e In m6sur a primi impuls din mal multe prt
i

prin ceea ce devine mar destoinic pentru reproducere.


2. Repetitia facilite'z& reproducerea iarsi din 2 motive-
a) Off-ce organ cap6t cu att mal mare abilitate pentru funcio-
nare, cu ct mar dese-orl a fost pus s'ai lucreze in aceeasi directie
principiul exerciliulut ; d. e. ; ochiul devine cu ata mar
indernnatec i destoinic pentru a msura distantele, orI mrimea
obiectelor, cu Cat maI mula deprindere a fcut In privinta acsta
sa: mna cu atata mai destoinic devine pentru efectuarea unor
cu ct mal adese-orT o a it- deprins cu acelea. Intocmd
e si Cu dispositule functionabile , pe care s6 basz reproducerea
ideilor. Si ideile, in urma repetini, devin tot -mar reproductibile_
Spre ilustrarea cliestiumi ne mal putem invoca alcisi faptial, destul
de cunoscut, c dac timp mai indelungat nu vorbim o limb,
incepem a o utta. Si e de notat, c uitrn mg' nti cuvintele
mar rar intrebuintate , de vreme ce dispositiile functionabile ale
acelora fiind maI slabe s si astup mal cut-6nd.
Repetipa facilitzi apd reproducerea i din causa, c fibrele
nerv6se, pe; carI s6 aft' celulele acelor idei, putand a fi excitate
niaii dese-orf, devin mai sensibile, s6 fac cal mal comunicative, si
astfel mar accesibile fa impulsiumle, carT h s6 comunic din regiumle,
ce le vecin6z.
Fie-care om reproduce maT usor i mal bine ideI din sfera
specialittif, in care s6 ocup.
Nu putem s nu amintim aid si de condifiunea general&
a activi Mgt intelectuale, de starea preste tot a materiel nervOse,
de calitatea creerulul a nervilor, dela care s6 'ntelege, depinde in
lima prim, modul cum pote cineva reproduce. meniI cu creer
puternic i cu inteligint mare pot reproduce, la tot casul, mal bine,
dect ceI cu mat putin intcligent sa cu energie nervs mar
stbit. Asa fel s6 si face Ca ce/ inteligent invat mar curnd
,

dacoromanica.ro
0
cleat cel mra putin dotat, ceea ce insemnzal, ca la cel
fimd mal mult energie nerv6s5 trebue s fie si puterea psichica
mail mare si in consequent i dispositule functionabile a mal blind
sanza de a s'e' repeta. In acst lege psichologica trebue s s vada
causa, pentru ce tn'rul, cu energie nerv6sa mar mare, invata mar
usor si tine mal bine minte decat cel inaintat in etate i pentru
ce ideile Castigate in tinerete sunt malt' perseverante, r'man mal
bine si mal mutt in minte, decat cele Castigate la etate mal mare
orI la betranete, chid totul e maI vejtejit in om.
In ce privesce puterea de a reproduce exista o deosebire
si o gradatie mare la cmenl. Sunt unil, carr in privmta acsta dati
dovadd de adevrate minunf. Sunt d. e. pictorT, cad pot copia
modele, pe cad o singura data le veduser ; le copiaza dupa me-
mono impresiilor, ce sl-att fixat in st4et. menil musicalI de
regula cetind partitura und piese mil reproduce totdeodata si me-
lodia aceleia. Un dirigent de cor recercat odata de un prIeten al
set"' (H. Tame : Der Verstand, I. p. 68) sa spuna, cum de plite
reproduca deodata cu cetirea partitunr i melodia pieseT,
rspunde, c cetind partitura scrisa aude, ca si cu urechia, nu nu-
maI acordul in tta secuenta sa, ci si sunetul_instrumentelor,
anume la prima cetire observa i pnnde cuartetul, la a doua
urmatrea cetire observa apoI pe laugh'. cuartet i celelalte instru-
mente si in urmA aude si taxza de tot hotarit intreg complexul,
ca si cand i-s'ar fi cantat. Bethoven, renumitul componist, a
compus unele din operele sale grele fiind surd, sprijinit numaI pe
puterea de reproducere. Mozart a copiat piesa Misererec, una
clintre cele mal grele compositiI musicale, and era copierea oprita,
numa ajutat de puterea sa minunat de reproducere, o audise nu-
maI de doue orl. Sunt sachistr, cari jca intorsI cu fata in alta
parte si dictand altuia, ce si cum sa mute figunle. Una dintre acestia
o duc 'Ana la atata perfectie in pnvinta acsta, de jca chiar cu
mar multi insI deodata, dictnd la tte partidele, flea' a se' 'Ina pe
mash'. S povestes.ce de un anumit (Paul Morph), care juca deodata
in 8 partil ; un altul (Padeus) chiar 20 de partff.
Se intelege, acest fel de eimenl isI presentza pe basa puterff
de reproducere perfect imaginile obiectelor, pe cati apoI, si in
lipsa. le v6d ca fantome. Sachistil, despre carI s'a vorbit, ved, cu
sufletul, masa cu figunle de sach, ca i altiI cu cliff sensoriall.
Taine publica Q sciisre a until amic al ski, care scia juca sach cu
dacoromanica.ro
61

fata Intrsa in alt parte. in acea scrisre s6 dice : ,and stail


In coltul meti, cu ochu tintitl la parete, v6'd masa de sach in Oa
constructia sa, cu t6te figurile aseciate, cum le lasasem et, dup.' ce
le-am studiat. Si daca in decursul joculur devi nelinistit din causa
vre-unel indoill, ce am cu privire la positia Arre-uneia dintre figui
atuncr repetez inch' odat. jocul , dela inceput, numar in gaud,
urmarind acum. cu tta bagarea de sama, in deosebr miscarea
aceler figuir, care imr causase confusia Si mar usor asT fi putut fi
inselat jucand asa, ca sa privesc real, deck cu ajutorul imagmatier.
N'am jucat nicl-odat sach, fara ca sa nu repetez jocul, de 4-5
off, si nptea, in imaginatia. and nu pot dormi din causa On-
,

-durilor grele, incep a juca singur sach, tot in inchiputre, pana ce,
in urma joculur, mintea mi-s6 hnistesce asa de bine, trick m6'
apuc. somnul. Di nu fac nicr o cleosebire altcum intre masa de
sach a imagmatier mele i intre cea real.z.
Mal depinde felul i puterea reproducerir si dela fire, dela
dispositir momentane, dela aptitudinr speciale, precum si dela
calitatea ideilor. Sunt 6menl, cari reproduc mar bine din sfera for-
melor, altir din a sunetelor, iar altil din a colonlor ; sunt iarasr unir
6menr, cari nu sunt in stare s tina 'n minte nume, s a.
Dintre icier cele castigate cu ochiul sunt mar quahficate de a
fi reproduse urtrza apor cele castigate cu urechia.
Cum trebue sa invtam, ca s s pg'streze s s reproduca
cat mal usor si maf bine?
Pentru care dou motive facilitza. aperceptia reproducerea ideilor?
Pentru care repetiti?
Ce importanta are In causLocupatia si calitatea creel-11pr? Pentru ce
are important In causa calitatea creenlor? Ce fenomen s pi:Ste explica pe.
basa acsta
Exista deosibire i gradatie la 6inenI, In ce privesce puterea lor de
reproducere Ce date avem n pnvinta acsta?
De la ce mal depinde Inca felul i puterea reproducerff?

19. Pedecile reproduceril ideilor.


Ar fi lucru minunat, daca ne-am put reproduce idetle tot-
duna si sub tte imprejurarile, la fel, tot bine Consclinta omulur
este eXpusa la multe imprejurarr nefavorabile reproduceri4 ideilor_
Anume:

dacoromanica.ro
62

S intmplA dese-orT, cA preocupatT de anumite lucrurr, nu


ne putem reproduce ideile, ce am don sl ni s reproducA.
Nu ne putem reproduce, cum s' cade, ideile, cAnd, In urma
unel prea mart i indelungate ocupatir, fie spirituale, fie fisice, suntern
prea obositT, pstchice orT fisice.
Nu putem reproduce, cum am vrea, stAnd sub influintarea
vre-uner buturr excitante luate in dosA mar mare.
Nu ni s reproduc ideile, fie In parte, fie pi este tot, dach'
creerir sunt atinsT de vre-un asces de MIA si
dacA. In genere creerul e slAbit in urma bAtrAnetiT.
Tte causele acestea vor pune pedecr la desprinderea
din Intelect, la desfAsurarea reproducenT ideilor.
SA' le vedem i esaminAm pe rnd.
Scim, c intelectualitatea nu pte fi activ deodatA in dou
directil, din causA, cA' curentul de excitare nervs'A nu s pte
impArti In mar multe directiT In acelasT moment. DacA ins, In urma
excitArir mar deosebite creenT sunt intensiv activr In o directie,
ceea ce recere o concentrare deosebit acolo energier nervse, atuncT
frte cu grett ss mar ptc sc6te din acea parte a creerulur si a s
mar directiona in alta. Si dacA totusT ne-a succcs a .9 indruma in
aka, determinAnd astfel actiunea intelectual pentru ali ordine de
ideT, s intmplA, c'A In locul cel vechrti, rmas cu mare dispositie
de intabilitate, s ptA lua frte usor curs rsT pe acolo curentul
de excitare, in care cas s pornesce apoT de no reproducerea in
-sfera ideilor acelora. Cuprins odatA cineva de un ncas sail o bucune mare
ir vine f6rte cu greft sufletulur de a s' abate In altA directie; preocupat
-cinev- a de un amintit obiect, nu-sT mar prea aduce aminte de o
altA datorintA, ce-o are in altA parte de implinit.
S' scie, cA obositT de lucru, sail de o indelungat activitate
spintualA, nu mar simtim plAcere s'd n mar apucAm de ceva, ce
receke- sfortare mal mare spiritualA. Chestia e usor de esplicat.
In ugnd muncir, la care am fost pusT, s'a consumat prea multA
,energie st in urma acsta fibrele nervse s'cAtuite nu mar pot fi
,exciiite in msura necesar actuluT de reproducere. Trebue s ne
introducem in structura nervsA o materie intantA, s'A bem d. e.
.cearti,,. ori apor ssa.' odihnim, pentru-ca sA crscA energia si cu

dacoromanica.ro
63

ea excitarea in fibrele creeruluT, la mesura necesar, spre a s6 'hide-


plini reproducerea intention at.
3) Cine a but prea mult, sigur, nu pte desvolta o tem, la
care se recer cunoscrnte vaste? Nu e cu putint a s desvli in
casul acesta adea activitatea spiritual, din caus, ca.' in urma in-
grmdiriT unuT cuant mare de materil iritante creerul este excitat
prea in intregimea sa, asa, a o concentrare a energieT spintuale si
a activittil intelectuale e imposibil orT fcirte ingreunat.
4). Diferite 'Ale, carT aficiaz4 creerul, produc difente sail, carT
conturbA reproducerea ideilor. In privinta acsta cronicile sciinteT
medicale ne ofer o grAmad de casurT, de tot felul de perturba-
tiunT. Vre-o ate-va vom aminti aicT: Un gentleman englez, isT
perduse, in urma une loviturY primite la cap, deodat, cunoscinta
limb grecescI. Un preot lovit de apoplecsie sT-a perdut puterea
de-a reproduce din cunoscintele sale Castigate in ceT din urma 4
anT. Un astronom rus vi-a perdut deodat cunoscintele adunate
In qitia din urm, apoT din lunile din urmg, in curnd tot succesiv
si cele din aniT versteT mature, asa a in urm nu-sT maI put
aduce aminte deck de cunoscintele din copilana sa. Dup un timp
6re-care sT-a dobndit larsI puterea de reproducere, si anume in-
cepnd cu ideile relative la vrsta apropiat de cea a copilriel, pan
in fine a ajuns si la cele maT noile' Uner amencane i s'a sters din
minte, in urma unuT somn extraordinar, tot ce avea, fmnend cu
intelectul s'il ca cu o tabula rassa. In urmare, fu silit s s apuce
din mil s invete a scrie, a vorbi sia cunsce. Dup vre-o ate-va
lunT cade &A in somnul extraordinar. In urma acsta s'e' sterse
apol r tot, ce primise sufletul eT in lunile din unn, rechstign-
klu-sT inse consciinta vietiT sale antenre. Acsta stare i s6 perond
rnal de multe orT, in decurs de 4 anT, Ora ce in fine sl-a revenit
iara'sT la deplind sntate.
Si dup cum stnle de bola pot impedeca reproducerea, in
parte orY de tot, asa ele pot s o si favonseze. In Mid s pot re-
produce si de astfel de cunoscinte, carT altcum n'ar fi reproductibile
Drept exemplu amintim aid un cas relatat tot de o cronia medical.
0 fat, neinstruit, care nu scia nicY ceti, nicT scrie, in un acces de
delir, incepuse deodat, ca din senin, a recita texturT din limba
latin, elin si ebraia. Textunle recitate ail fost copiate de doc-
torul, ce o cura. Si s'a constatat ma CANA al acsta' fat, and
era de 9 anT, sta la un uncliTti al eT, un preot catolic erudit, care

dacoromanica.ro
64

obiclnum a recita inainte de prang, preumblandu-s6 pe un condor


de langa bucatane, partil din difentI clasicY. Atuncl si intip-
risera, fete/ textunle, la carI altcum nu s' mal gndise nicI odat,
dar a c'ror dispositir psichice devenisera reproductibile acutn in
starea de debt-.
5) Banana perd puterea de reproducere din caus', c paralet
Cu sl'birea organica s6 vestejesce i vita spintual' Fibrele ner-
vse la barnete isI perd din ce in ce tot mal mult din energie.
In urma acsta apoI s eclipsza si sfere lumiI ideale. i lAtranilor
de regul It s intmpl de-sI perd tot mat mult din lumea lor de
Uitai maI int5Ri cunoscintele dobndite in timpul din urma,
cad acestea s'ad imprimat maI slab, din causa, Ca' s'ail prima, cand
celulele nervse era5 deja maI s'cate de energie. Ideile din copi-
lane, cand energia nervsa fit in t6t puterea, fmn maI bine si
mat mult. Din acest motiv si le st reproduc banana pe acestea
mare plcere.
Reproducerea ideilor servesce ca bas pentru tte actele psi-
chice. Putem dice, c tte actele psichice, in carl s valorza men-
talitatea 6mensca, sunt tot atatea forme off stada difente ale
reproducenI idei Ion

Avem putinta neinzalprrufa a ne reproduce idefle totduna, la fel,


tot Nile)
Pentru ce nu s' pot reproduce, cum s'ar don, cnd la imiloc o pre-
ocupatie de altd naturV
Pentru ce nu In urma unel: intensive ocupatiI anten6re9
Pentru ce nu, cAnd spintul st sub influinta unel Muturl spirituse?
Peutru ce nu, cnd creeni sunt oficiatf de vre-o MA?
Pentru ce nu la lAtranete?

20. Doti momente orI stadii ale reproducerif ideilor.


1) Illemoria.
n limbagiul de tte cile1e prin cuvntul memone s6 rostesce
nopunea puterff de a tin6 minte. picem despie cineva, ca are
memone buna, cand vedem, ca tine bine in minte cele audite, v6dute
orI cetite. A tin6 ceva in minte ins6, dup intelesul psichologie7
e tocmal put reproduce ceva. Daca o idee este reproduc-
PHA, o tinem i in minte, o avem adeca in memorie. Vedem decI,
c memoria nu este un act deosebit sa vre-o putere special a

dacoromanica.ro
65

spirituluT, ci e aceea, ce s'ar dice posibilitatea de a se* reproduce ideile.


In felul acesta maxima: tantum scimus, quantum memoria tenemus,
format conform cu intelesul cel adevrat, ar suna asa: tantum
scimus quantum reproducere possumus. Acele ider din cercul cu-
noscintelor nstre, pe cart' nu le mat putem reproduce, devin sterse
pentru vita ncistr." inielgctual, decT i pentru memone. A av memone
ampi'a'e,fidelae., up'rete., tenacee insemnz a put reproduce multe
ideT, a le reproduce, cum fusesera insusite, usor, si a le tin indelungat
timp in minte. Memona s mal dice si. mechanica, juditio'sd si
ingenzo'sa. Si aid inca nu e vorb de alt-ceva, deat de diferite,
de 3 modurT de reproducere.
Reproducnd ideile tocmai in modul, cum s asociasera,
and fur produse, s' dice, a lucra memoria mechamca. E de
trebuinfa, avnd in vedere nevoile Inept spintuale practice, s" ne
deprindem si memoria de felul acesta sti modul acesta de repro-
due'ere. Pnn acsta s soltdarisza ideile cu intelectul si in urmare
ni s i usura i s asigura reproducerea.
In casul, and spunem, In mod liber, continutul une/. poesiI
cetite, s efectuza reproducerea logia, ceea ce s6 dice si: mani-
festa rea memorzer juditio'se Acest fel de reproducere, orT memorie,
este basa maT tuturor operatillor intelectuale maT inalte. Prin de-
prinderea cu acest mod de reptoducere ajungem s ne facem ideile
disponibile si si utilisabile.
Nu totduna, and avem s invtrn lucrurr noti, s inve-
derza intre ideT legatura logia necesara, pe basa careia ar fi a s
asocia si a s reproduce apor in mod spontaneu ideile n6stre, la
casurf de trebuinta. In casurT de acestea spirant, inventtv si ager dela
natur, s ingnjesce, din al sfi indemn, de a gasi i stabili legaturt
mitestrzte. D. e. ni s cere sa scim rndul, in care a scris apostolul
Pavel epistolele sale 1) cdtra GalatenT, 2) atr5. EfesenT, 3) Filipera.
4) catra ColosenT. Luand spintul la cercetare aceste nume pte
constata, a in cuvntul )Gralatera, vocala a este predominantA, in
Efesent este e, in FihpenT i si in ColosenT o. Asa fel apoi
va vent si va stabili secuenta acelor nume in ordinea, in care a
scris apostolul Pavel celor 4 popr amintite maT sus, cea a ordiniT
vocalelor a, e, i, o. Pe basa acsta tinem aminte, a s'a scns
mat intaItt catr GalatenT (-a), in Tndul al doilea atra Efesent (-e),
In al treilea atra Filipera (-i) i in urmd atra Colosent (-o). Tot
asa cauta spintul leglturT la invtarea datelor cronologice, cu scop
5

dacoromanica.ro
66

de a ficsa In minte ami diferitelor evenunente importante ale istoriet.


Acsta reproducere sti memorie, ce s basza pe acest fel de aso-
clave, s dice: ingenio'sd. Tot de felul acesta este si legatura din
glume si ga.citurT. Despre omul acela, care scie stabili i ficsa ase-
menea leghtuiT mhestrite, s dice, c e stzrit Ingenios.
OrT-ce moment, orT imprejurare, ce influintzh asupra dispo-
sitieT reproducen' ideilor, exercitz influint, s intelege, i asupra
putenT memoria Si s pte dice, ca" Cu cht meya isT sistemiszh,
prin asociatie logia si inechame, maT bine ideile, cu att mal
trainich memorie va av Legea cea maT de chpetenie. In vederea
asigurAnT uneT memonT bune, ar fi: sh invthm cu cugetare, chcI
asa s lega ideile maT tare, si s'a ne mal cutegrn cateodath asupra
celor ce am invtat
Far indomia, c chstighm n ult, dch ne cultivArn memoria in
timpul cel mar potnvit pentru acsta. Timpul cel mai potrivit, pentru
fiecare, e vrsta dela 8-16 anT De aceea e si ratiune, ca in timpul acesta
sh s insussca tte acele cunoscinte, carT a s compun partea me-
chanich a memorieT, asa d. e. cuvmtele din limbile streine, conju-
garea verbelor st cleclinarea substantivelor, apoT proverbele, cic-
tunle, maximele, poesule s a.

2) Consciinta.
Despre off-ce idee din continutul lumil nstre ideale, avnd
posibilitatea de a fi reprodush, dicem, a e in memone. In memone
e clec"' o idee re-care i atuncT, chnd, neavnd spintul trebuinta de
ea, e in stare Intunecath, ca zded latentcl, dac aceea altcum este
reproductibilh e in ,potentza4 si nu in "actut. Spintul nu reproduce
de-odath tte ideile, ci pe rnd. Cate idel nu sunt in mintea nstr
cualificate de a fi socobte In cadrul memorieT, cari Ins nu es la
iv614, decat din chnd in cnd, atuncT, cnd avem nevoie de ele.
Spiritul trebue s'A fie continuu activ. Si e activ, chnd s tot
teproduc ideT. D. e. Am vdut Inainte cu 2 sptatnnT un tabloti
representnd pe Isus Chnstos invtAnd pe mare. PAJA in momentul
acesta nu ml-am adus aminte de sirul de ide/ comunicate spintuluT
meil inainte cu 2 spfrnnT, pnn tabloul vdut, dar acelea, ca idef,
fost in memone, chcT t s pot reproduce, ajung. in actzt din
potenlia. l'Ara in momentul acesta ele ati rmas in starea lor
Intunecath, a fost ida' latente, rmAn adech in memorie, devenind
ins cu timpul tot mal putin vil si cte une/e st mal putin precise.

dacoromanica.ro
67

Acum riclicat iara la ivla, preocupandu-inr din noti


and o idee ese la ivla din starea sa intunecata, din memorie,
ca sa ja spiritul iarsr cunoscint i sa s preocupe de ea, s dice,
ca' idea vine in consezinid. NicT consciinta nu este decr o putere
orr un act deosebit al spiritulur, nu e nicI vre-un complecs, ci e un
moment al reproducerir ideilor, momentul acela adeca, in care tocmar
intmpla reproducerea unta' sir de ida
Scim, ca deodata numat o idee putem apercepe si iarasI numa
cate o idee putem reproduce, decT apercepem i reproducem tot
succesiv. Adevrat, c succesiunea pte sa fie asa de grbita, incat
s'A apara, ca s apercep i s reproduc mar multe idel deodata,
momentan. Dar acsta e numaI la aparenta asa, cid in fapt ideile
intra in spirit si es din spirit in mod succesiv. Decl in punctul
cel mar inalt al claritatir consciinter numar o idee pte fi deoriata.
Dupa aceea urmza alta, si alta, putnd a trece pe acolo tte cate
s afla in memorie, sir de sir. Acest fapt s numesce dngustimea
consciintet. Si din punctul de vedere al economier vietii intelectuale
acest fapt e de mare insemnatate i folos. Ce ar fi de noT, daca
am av deodata o multime de ida in consciinta?
consciinta este determinata tot de aceleasI conditir i legI,
de care e determinata i reproducerea ideilor.
.r) Memoria.
Ce s intelege in lirnbagml de tte Vele sub memorie? In ce raport
st memoria cu reproducerea ideilor? Ce insemnzI a av memone ampler,
ufrcsi, tenace, mechanicd, judipo'sd, ingenio:id? De ce este innunti
puterea. memoriei? C5.nd ne putem cultiva memoria cu succes?
2) Conscnnta.
and qicem despre ida a s afli in memone? Ideile latente sunt
ale rnemoriei? Cand licem c vin ideile In conschnt ? Pot vem deodati
mal multe ida' In conscitnta? Ce este ingustimea consciintfl?

dacoromanica.ro
IV. Operatiile mintale masi complicate
ale puterii psichice.
21. Despre operatiile mintale in genere.
S'a vorbit phna acum, pe larg, despre asoctatia si reproducerea
ideilor. Ne va fi usor acum a ne ocupa de psichologia plasmuirilor
mintale.
Asociatia si reproducerea ideilor formz basa activitatir nstre
psichice si in deosebr formza cheia memorter si consciintir.
Ideile ari o valre reala intrucht necontenit tot rem din ele,
chnd unele child altele, in stadiul de conscunt , ca struti asociate.
Lumea psichic este un complex de asociatil. In forma acsta
ea s6 numesce intelect. Intelectul s6 pte as6mana cu un cale-
idoscop. Punndu-s6 in actiune masina caleidoscopulur, sa scot in
evidenta, pe rnd, tot alte si alte chipurr unitare, ce sunt plasate in
corpul caleidoscopulur. Tot in asa forma s6 desvlesce si lumea
nstra psichica. Si aci in urma functionarir continue a aparatula
reproducerir, logice si mechanice, sub puterea intelectuala
mintea , s" desprind necontenit din intelect stolurr de ider,
In varil sirurl de asoctatir unitare, constituindu-s6 in tot atatea cugetart,
imaginf pszchice. Intelectul e in felul acesta un isvor nesecat de.
pla'smuni psichice. Aceste asociatir unitare, scse la ivla, aduse-
adeca la claritatea conscunter, sunt diferitele nstre fenonzene, sai
plasmuzil psichice, carr fac ceca ce s6 dice: gindirea.
Spiritul, sub raportul functionatir masinir reproducerir logice
mantalltatea , p6te lucra in 3 directir : I) sal analishridu-st
ideile si notiunile, 2) ski formnd din acestea nou6 imaginr psichice,
3) sal comparAnd ideile si notiumle, dupa notele lor esentiale si
comune, si sistemisAndu-le. Asa fel apor diferitele nstre strr
nzzntale sunt nisce asoctatil unitate, formate 1) sat pe basa lucrdrzr
analztzce, 2) sal pe basa lucrdrz1 szntetzce, 3) sal pe basa lucrdrif-
abstractzve a spirztulza.

dacoromanica.ro
69

Daca' spintul urzesce plasmuiri psichice;. smtetisand.r, din ele-


mentele consciinter, tablourl noue ideale, prin lucrare sintetia,
resulta diferitele forme ale puterif imagmative spirituale, stanle
psichice din domeniul imaginatier
Dca.' inse spiritul lucrdza.' analisand continutul conschnteT,
apreciaza., anabsz, examinzg , resulta' diferitele forme ale puterif
rationale startle psichice din domeniul inteligente cugetarea
sti i judecarea.
dca spiritul asemenza ideile inrudlte, scotnd la ivla ce
este esentialul i comunui dintre ele, spre a combina nota' ida
generale si a sistemisa confinutul co-nsciinfif, s degagzA procesul
abstractiv al spintuluT nostru..
Astfel, conform cu aceste trel felurl de activitate spintual, ni
s vor produce plasmuid pstchice ca
Forme ale imaginatiel,
Forme ale inteligenfa i ca
Forme ale abstractiei.
Aceste treT feluri de lucrad mtelectuale se mantfesta.' de regula
In un amestec, dar totusT fiind cand un fel de plasmuirl in pre-
valentd, cand alt fel, cea dominanta av'end totduna in serviciul
seii si pe celelalte.

1. Formele, in eari s manifesta puterea psichica


imaginativa. Plasmuirile imaginatiei.
Activitate psichied imaginativ are o importanta colosala in
viata intelectual a omuluT. Mal nu este act al viettI psichice ome-
nescI, in care sa nu s'e' amestece, sa nu se valichteze i tmaginati a
Activitatea acsta sptritual s manifesei si ea, conform
cu gradul de energie intelectuala, de sensibilitate a sufletului si de
putere a influintariT lumiT externe, in diferite forme.
Formele acestea, ca plasmuirl mintale, ist aii diferite numiri
In psichologie, ca : I) fantasia, 2) ilusia, 3) halucinafia, 4) visul,
p) hztnotismul si 6) somnambulismuZ

A) Plasmuirile mintale din domeniul imaginatiei.


22. Fantasia.
1) Fiinta fantasia.
Staii sera in ferstra i privesc, in vag, spre camp, lasandu-me
In voia gandul flor. Tml vine in minte poma luT Cosbuc : npte

dacoromanica.ro
70

la satt. In urma acsta ideile, cari imi roiesc din cap, imi repre-
senta sufletesce tte imaginile poesieT ; cu atata puteie de real
imi fluturza acestea inaintea ochilor, incat in fac, sa le vd ca
fantome inaintea mea. Ved, ca cu ochii real!, locul meil natal,
ved ceriul inrosit la sfintit, ved campul, i adeca mal intalil o anu-
mitl parte a campulul, partea, unde s cultiva bucatele, ved par'cl
la o parte lanuri de grail, in unele locurr secerat si pus in da!, in
altele Inca. nesecerat ; ved cum s insira 6meniT pe cale venind deIa
camp, intre ei icl-colea care incarcate Cu grail , incarcate unele cu
sse rnduri de snopl, altele cu opt, etc. etc. Aid nu este alt-
ceva decat reproducerea ideilor, conform cu legile cunoscute, inso-
tita ins totodata si de o operatie psichic, prin care din ideile
acelea mi s constituesc in gand tot atatea tablourT vi!. Tablourile
acestea nu sunt icne de tot fidele ale realitatii, sunt tablouri com-
puse, adevrat, din elemente, cari corspund la momente reale, din
ideT adeca, caff sunt chipul realitatiT, dar in cornplexul lor de acum,
din mintea mea, nu corspund Cu nici un fel de echivalent din
realitate, nu substituesc nimic real, sunt plasmuirl de ale inchipuinl
surescitate de poesia susamintita. S ne cuget.am d. e. la ceea ce
ni s da in povestea lui Robinson. Tte elementele din acea po-
veste, cu baiatul indaratnic si neascultator de parintT, cu portul de
mare, cu corabia, care avea sa piece la America, cu naufragiul, cu
scaparea lul Robinson, ajungerea lui pe c6stele uneT insule etc.,
tte sunt lucrurl posibile, cari le-am put gasi si in realitate, odata
unele alta data altele, dar povestea intrga, asa cum ni s da, este
un ce format anume, despre care nu putem dice, c s'ar fi intmplat,
orT, ca s'ar fi putut tntmpla vreodata in realitate. Asa ceva este
totusl numaT un -product al inchipuiriT.
Lucrand mintea nstr asa fel, ca din firele desprinse din
finta el brodza nou tes'turT, unitare, resulta starea psichica, ca
efect al puteriT imaginative, ce s numesce : fantasie.
and ni s reproduc idei, siruil de idel, imaginT, prin carT ne
raportam la momente din trecutul nostru, i ni s reproduc fidel,
astfel, cum ail fost in realitate, nu e fantasie la mijloc, ci numai
,aducere aminte; tiara cand imaginile formate din elen-ientele con-
sciinter, nu corspund starilor reale cand e vorba deci de imaginI
originale, create de puterea mintiT, atuncT da, e vorba de actal
fantaszet,
Fantasia se` pte destepta, fie in urma vre-uneT impresii purcese
din lumea externa, fie in urma vre-unei sairr impulsive din lumea

dacoromanica.ro
71

interna. Pornitg odatg fantasia, ea gr.' tot alimentz', si dela sine si


prin vointg. Dat n'ar fi continuti alimentatg, controlata si
giatg de voint, fantasia usor ar tot trece la alte obibcte, ar tot
apuca in altg i altg dffectie. Un pictor d. e. trebue forteze
intensiv i indelungat, cu voint tare, intelectul s, pentru ca
Wig fantasia tot viug, pang isI termina tabloul sal. Tot asa un poet
sii preste tot ort-ce artist.
Cum s desvlesee vita intelectual, and s rostesce ca fantasie ?
Ce e caractenstica fantastd?
Prin ce s deosibesce fantasia de aducerea aminte2
Prin ce s stimulza i dingzi fantasia ?

2) Basa biologica ci importanta fantasid.


Individul e stimulat, s fantaseze, de insusI boldul sat firesc"
de valorare, de trebuinta inherentg fiecgruT om de a s sci tot maI
mult, maI mare, maI tare, maI iscusit si mal capabil. In fiecare
suflet omenesc vizg acest stimulent , in unul mai puternic in altul
maI slab. Fiecare om e muncit de aspiratir i tendinte vagI; in
sufletul fiec'gruia vizg acel avnt inalt, ce s dice: excellsiort.
Omul ins intre raporturile date, nu 'Ate lucra astfel, ca sg s
satisfach acel bold de valorare ing'scut. OmuluI nu-I este dat a fi
stgpan abSolut peste lume i raporturile ei reale. Lumea reall
pune fel si fel de peded i restrictir in tendintele ngscocite de-
imboldul firesc de desvoltare si valorare. Vita ()maid e pug a
s desfsura intre fel si fel de legl. Multe ar face omul, dupg_
gandul sai ; dar ca.nd s vede in fata realitatit i s pune in cale
and un veto al putintir, cand al inggduintit In imperiul imaginatie
ins nu sunt restrictiI, aid nu estI oprit de legue apsgt6re
impedecgt6re ale realitatit itI e permis sg-ti inchipuescr orr-ce
atnbutie menit ridica valrea vietit Aci s pdte simti omul la
largul sai. In virtutea acestel start de lucrurt tot ce nu putem av
in realitate, ne formgm cu inchipuirea. Si ne multumim, pang la
un grad 6recare, i cu ce ni s acordz in forma acsta. De cate
on' nu ne incantgM de momente inchipuite ale striT nstre. Din
causa acsta fantasarea si are o mare val6re pentru vitg. Prin ea ne
cream stimulente pentru sustinerea i alimentarea energiel vietit Cat
de bine If pare tnrulut cand contemplza asupra visunlor frum6se
despre vita sa viitre ! Ce putere de vit nu inspirg el din acele
visurt si cat de mult i s invioseza prin acsta interesul cgtrg lume

dacoromanica.ro
72

problemele vietiT ! ? Ce ar fi omul lipsit de acel stimulent, care


In adevr II ajutorza in a-sI forma anpile menite a-1 purta i a-I
avnta in cele maT fertcitatre sfere ?
Fantasia e maT proprie etatiT 'And pe la 40 anT. In timpul
acesta dispune omul de cele maT avantagise conditil pentru for-
marea i degajarea fantasieT. S6' intelege, ca depinde unlit felul
fantasia' si dela talentul harazit de natura.
La tot casul fantasia trebue ferit, ca sa nu fie impedecata
de impresiT externe , putermce contrare cu tendinta eT vorta
De aceea trebuesce acelor 6menT, can' vreati s lucreze cu fantasia,
inainte de t6te liniste. ImpresiT nou, de alta natura si calitate, usor
pot nascocz alte reproducerT, carT impedec degagearea fantasieT in
directia voita
O fantasie prea libera, destrabalata, ce prea depasesce margr-
nile obiectivitatiT, care ne-ar face imaginT, ce vizza lucrurT prea de
tot bizare, s numesce fantasmagorze.
In ce IsI are fantasia basa sa biologici? Ce important are fantasia'?
Care etate e maI proprie degagaril fantasieI? Ce e fantasmagoria?

3) Rolul fantasier In vita fisichic.


Fantasia e cea maT obicInuita forma, in care s manifesta
mintalitatea nstra. In mal tte actele psichice s complied si lu-
crarea fantasieT, dar indeosebT in acele acte, carl s desfasura in
scopul indestulinT porninlor i trebuintelor ideale ale cimenilon
Arta nu e altceva, deck produs al fantasieT. Artistul e tocmal
o fiint dotata cu o putere deosebita de observatie i fantasie.
Artistul este o fiinta maT sensibila i maT vibratre, decat 6meniT
de rnd. Boldul de valorare din el iT prilegesce, la ocasiunT date,
MaT bogata si maT vita imaginatie. In urma acsta ins artistul s'
pte simti maT bine in sfera lumil imaginative; in acsta el s'
simte ca in o vita fAr restrictit impedecatre pentru validitarea
bolduluT sii de valorare, gratie sensibilitkiT fiinteT lul; el si cu fan-
tasia isl pte crea in lumea sa ideala vibrarea recerut, care face
pe om a s simti bine. De aceea artistul scie trai in lumea ima-
ginatieT sale ca in o lume reala.
Cnd artistul sensibilisza lumea acsta imaginativa, ca sa o
p6ta intui si simti i altn, ne face, ceea ce s dice: opera artisticet

dacoromanica.ro
73

In opera artistia se d espresie diferitelor gndurl generale me-


mesa', imboldite de dorul de-a se valora.
Opera artistia, bual, represint totduna un ce maY minunat,
decum s'ar gsi in realitate. Artistul nu a ar ved cu ochfl seY
_sensonalY maI mult deal noI cu al nostri, dar vede mal mult cu
-ochif sufletescI, cu fantasia, de cum ne este dat n6u6 a put ved.
Arta devine un ce mai de sm'a" tocmaI in urma intregint cu elemente
salse din mintea artistulut Se pelte asemna lucrarea acsta intregit6re
a artistuluT cu ceea-ce se intmpl in noI top, and pnvim la ceva
din o deprtare mare, d. e. la nisce rneni cunoscutt Cu ochiI
Tedem numal nisce semne mid, nisce colturf, cu sufletul inse in-
tregim faptura 6menilor. Asa vede si artistul momentele artistice,
nu vede a deca obiectele mime in semnele lor serckidose, ci le
-vede cu bite partile asociative ale lor.
Tot cu ajutorul fantasiel aprecim i gustin i noI arta. Opera
artistia face de se desvelesc adec i in noI, spectatorq, aceleasI sirurl
de ideI, aceleasI imagin, de care fusese la timpul s alintat ar-
nstul. Dela gradul putenT fantasieI desteptate in sufletul privitonlor
depinde i gradul de plkere, ce le atinge inima lor. Ce mare de-
.osebire in pnvinta graduluI de plkere estetia va fi d. e, in inima
lor dol 6menf visitatorl al uneI pinacoted de tablouil, unul dintre
avnd conditiile trebuitre pentru desvlirea uneT bogate fantasil,
avnd adec o mare cultur estetia, iar ceralalt fiind MCA in pri-
-vinta acsta. Primul va sorbi impresa emotiontre, cellalt va sta
,ca vitelul la pcirta cea no, va sta rece, cel mult, clal se va cere,
va poza si el in admirator adnc, formandu-sI si el vre-o mimicl
gl, si ingAimnd stereotipefe frumos, grandiost, admirabilt,
sublim t .
Fantasia e depus'a" in orI-ce productie de art; si tot cu fan-
lama apreciAm i gustrn i nol productiele de art s'a dis.
E ins6 deosebire intre modul cum se desfsur fantasia la artist,
carid produce si intre felul cum se desfAsur la privitor, and gust
arta. Sd urmrim pupn felul cum s'a desasurat fantasia luI Alexandri,
znd a compus d. e. strofa I a poesiel. Lunca din Mircescnt
..S6 dice
Bate vnt de primgvar i pe muguti ir deschide,
Vntul bate, frunda cresce si voidisa lunca ride,
Sub verdta drglas dispar crengile pe rnd
Si sub crengile umbi else mierla sare suerndt.

dacoromanica.ro
74

Sigur, ca poetul in casul acesta va fi ycut ufletesce intreg-


tabloul despnmgvareril, in tte detailurile. Pentru acest scop a
trebuit ins sa 'si adune mai Irani si sa 'si orndwasca elementele ne-
cesare, a combinat, primul act in B. qiunea fantasia' artistulur
creator. Va fi urmat apor sg privsca 6recum la tabloul s, spre-
a si-1 aprecia, singur mal intm, sa determine imaginea , al doilea
act. and s6 va fi pus ins sa dea fantasiet sale o forma.. intuibila,
cu ajutorul materialului trebuitor, cu cuvinte, nu-'i va fi tradus Vita
fantasia in Quvinte, ci va A trebuit sg-si algh anumite notiunt
cuvinte, 1e car' sg fixeze recum part maI marl din cuprinsul fan-
tasia sale. Asa cl, e. ne-a dat Atexandri o strofg compusa din 31
cuvinte, din poesia de mat sus, care ins represntg un tabloil cu
mutt ma" bogat, decAt cAt s'ar da de intelesul verbal al cuvintelor
insirate In acea stroll Veden?, cg. Alexandri a condensat 6 fan-
tasie de sferg mare in un sir destul de mic de cuvinte. Si ca s-T
succda acsta el a_ trebuit sail resume gandirile, abstragnd
fantasia sa partite representative,. 6ele mal esenpale, carT puse in un
complex logic invederz fritreg- cuprinsul fantasia, ce i s des-
vlise asupra obiectullif'st Acesta este al 3-lea act in actiunea-
fantasia artistula
Acelas1 men; In desvlirea fantasia, gasim la crearea tuturor
poesiiloe si In genere a tuturot operelor artistice.. Mai 'titan" vine:
ernduir emilei'deea funddmentala, care este un fruct al inspiratie-
artistutur. Gandul geesta agitg intelectualitatea, esaltzg. Inchipuirea,
in vederea fantasia necesare intru alcgtuirea
luereirect fafttasiel combhcatzve.. Fantasia presint apoi imaginele
drept fantome inairftea ochifor sufletescr lucrarea determinativa.
In urmg fantasia- se' condensdel lucrarea abstract:yd. Drept
exemplu s vedem cum s va fi cristalisat balada poporala: Inelut,
naframaz. MaL ii.sa emotionat poetuLde ideea fundamentala:
arnorul pnrernic, trebue sa esiste si sa s' manifeste i dincolo de
mormnt. Fantasia a alcatuit conceptia potrivitg: Un fecior de
imprat iubesce o fat de -Oran, pe care o ja In castone i cu
care traesce la sat, si asa maT departe Fantasia a trebuit sa
.

pung pe un fecior de finpirat sa iubicg puternic, cad feciorul de-


imprat trebue sa fie mat grozav, n t6te. Acesta trebue sa ving la-
sat sg iabfisca, unde era lumea lubiriT poetulut poporal etc. Conceptia,
acsta ilustratg cu detailurile necesare a trebuit ficsata apot de vorbe,.
In form de vers etc. Pentru-ca sa gustarn apol nol pe deplin,
opera artistice, trebue sa ni sa exciteze fantasia si anume-

dacoromanica.ro
75

invers cum s desvlise la poet, mat intgai in mod abstractiv, apt


determinativ si in fine combinativ; feresce in telt activitatea acsta
ne sugerzA poetul, prin poesia datg, materialul necesar. Cine nu e
in stare a aprecia pe deplin opera artistrcg, operza nume cu fan-
tasia determinativA.
Dup4 ce poetul ne-a fAcut ssa' poetisAm si nor, pe temeiul im-
pulsulut sugestiv, dat de el, not ne putem apot da verdictut
asupra valorit und opere de art, fgra s fim in stare altcum
a crea insine opere artistice. Critica isvoresce simplu din darea de-
sma asupra fantasia n6stre desIgntuite in urma sugetlrif impulsive-
a opera artistice
Si in sufletul nostru, cetind poesia, s produc Vote acele imagint
cart fost produs in mintea poetulut, cnd s ocupase el de ea,
s desvlesce adec si in not tot asa bogat si vie fantasie, dac.
e chip pentru acsta cum a fost i ceea, in care trgia sufletesce-
poetul. Not adecA primim notele poetula, acestea fac s ni s des-
prina din tntelect i eke idet, tot materialul necesar formarit ima-
ginilor incantt6re.
Fantasia s' dice: combinativa, abstractiva determwativa.
O grAmad." de fenomene i actiunl mintale ist a basa in lu--
crarea fantasia. Asa:
Yocul copulor. Copit 1st fac bol de soc si jug de nueIe s. a.
si cred, c ail de lucru cu bol realt, frumost, injugatt. Meta s
in un chip, fetitele in altul, potrivit cu firea i avutul lor
In un fel deosebit s j6c1 copa dela orase, din familit culte. i in
altfel cet dela Oil. Tot astfel ggsim, c.' a variat si jocul predilect
la copfif diferitelor pop6r6 istorice. Asa d. e. copfit Grecilor vecht
s jucail de a intrecerea In lupte dupa modelul jocurilor lor
nationale; in Palestina s jucaii copfit Cu predilectiune de a 'tumor-
matarea ,si cununia, fiind-c la aceste acte s fIceati ceremoniti
deosebit de pornp6se; in Roma vechie s jucail copiit de a Justitia,
In cea noil de a aranjarea de procesiune; coptit Nerntilor de acg
s jca Or de-a sc67a si de-a soldatit, Romnit s j6c5. de-a
pingu 5S7 cz boit s. a.
Inv4area inch' este ajutorath de lucrarea faneasiet. 5.nd
cetim ori asicultin lectit din geografie, istorie, istoria natural, frsic5
s. a. fantasia ne face mare serviciu, prin faptul, cA ne representL
rnaginile necesare pentru priceperea lucrurilor.
joc al fantasia e si speranta. Stimulatt de tendinte
ne valora si fermi ne tesem imagint ideate din elementeie intelectuale,

dacoromanica.ro
76

ce avem, prin cad zrim par' cl ce avem s." devenim i s cAstigin


-in vittor. Ivirea uneI ida prin care ne raporam la realitatea lucruluI
--orI care ne arat greuttl in calea tendintelor nstre, constitue o caus,
de slbire pentru sperant
Pe basa esperientelor i cunoscintelor, ce privesc trecutul,
ne mat putem forma cu fantasia si alte imaginI despre vutor, ce
,servesc drept bash' pentru idealul, credinta, dorinta, dorul vietzt,s. a
DacA prevedem, tot pe basa fantasia pericole orl pedecI pentru
valorarea vietir, fantasia sgdesce In noI frica, temerea s. a.
Diferitele credinte ale poprlor, miturile, formele de cult
religios s. a. sunt tot manifesttil ale fantasia menite a satisface
imboldirile ideale omenescI.
In ce raport st fantasia cu productule artistice? Prin ce s6 deose-
besce sufletul artistultif de al omului de tdte dilele9 Cum privesce artistul
lumea.? Cu ce apreciam nol arta? Ce deosebire e intre felul cum s des-
-vlesce fantasia la spectator i la artist?
Ce actiunl i fenomene mintale i ail basa In lucrarea fantasiel?

4) Condifiile fantasia.
Fantasia e determinat de aceleasI conditil, de care e deter-
--minat i reproducerea ideilor, cu care si sta In strins raport.
Prima conditie a fantasia se intelege, e: s ai multe idel
.dobndite in vrtutea procesulur aperceptiv. Omul srac in del, pre-
-c-rn st cel, care a invetat in mod mechanic, nu va put mantfesta
_fantasie mal deosebit.
Dar' pe lng4 ideI multe si viI, elementele cemstitutive ale
fantasia mal trebue s aib omul i dispositie inascut, pentru ca
s s numere intre individualittile capabile de acte ma inalte de
fantasie. In privinta acsta e mare deosebire intre om si om. De
.aceea e forte natural, s s 4ic5 : poeta non fit, sed hasciture.
i un om incult-, dar' dotat cu dispositie a s avnta cu spiritul
p6te produce pe terenul artistic. Asa s'aiI produs de exemplu poe-
poporale, in call e tilestul frumsete, resultat al puterif de
fantasie ; si tot asa povestile, miturile etc., cad tte sunt productiI
__ale fantasiei i sunt fcute de poporul neinstruit.
Deosebirea In privinta puterff de fantasie e destul de evident
-si Intre individualitatea femesc, si intre cea brbtscA : femeile
_sunt mai fantastice cleat brbatiI. Avnd femeea organisatie ner-
-vs maI fin mal sensibil decAt brbatul, mintalitatea el trece

dacoromanica.ro
7T

f6rte usor in forme de fantasie. In urna acsta femeea e si


mat mult de fantasie, deck bkbatul. Dar' prin acsta n'are sa.
intelga, c femeea desfsura mat mare putere de fantasie, deck
bkbatul. Acte puternice de fantasie, producte inalte artistice, r6mn
tot in sarcina fantasia barbatulut. Acsta trebue sa fie asa, pria
cnd creerul barbatulut e mal mare si mar vigoros, deck al femea.
Desvoltarea fantasia e determinata si de mediul , in care
tiaesce individul si adec' de imprejura'rile sociale i culturale si.
apo:r de natura externa ,# de clima.
De aceste imprejurri trebue sa ne dm sma mar in detani.
Imprejurarile culturale z sociale servesc si de parghie
totdeodata si de isvor pentru desvoltarea fantasia Fakttasia indi--
vidulut primesce dela impregiurnle culturale i sociale i udemn,
ca s s degageze, dar' totdeodata si nutrimnt, s s imputemiawai.
productul fantasia va fi determinat dect si in pnvinta gradultif
in privinta calitatil" sale de impregiurkile sociale i culturale, intre
cart s' nasce. Asa d. e. un product artistic din Transilvania,Aiascut
in seculul acesta trebu s s'e' deosebsca de altul nscut in seculuN
trecut, atat in pnvinta gradulur de fantasie, ct si in privinta con-
tinutulut i apot altul va fi cel creat in tirnpul revo1utierclin
altul cel creat kite era pacinic. Acest lucru s6 i presftt ca
de tot natural, ideile timpulut de adt agita i prididesc spintele
6mernlor de adt si deer ele, sei vind ca elemente constitutive pentru
fantasie, vor determina calitatea productief a Pe basa acsta se' explica
d. e. causa, ca in eke o epoc5. pop6rele produc bogat literatura
poetic, in alta, pCite tocmat in vre-una urmtre, putin, i apor
si causa, ca poprele, in decursul desvoltnt lor culturale, dati tot
alt si alt caracter creatiumlor fantasia lor. D. e. inainte si la in-
ceputul renascent gasim tot pictur' religicSsa ; cnd, in urma in-
bogatirer claselor, 6menit 1st simt valrea individuala , s desvata
In pictura portretismul. i unde? In Italia, Hollandia si Anglia
unde era inflontor comerciul, prin care s realisa bog'tia Peisagiul
Il gasim in pictur. numat trci. Si cu procesul fantasia e ca
cu un proces chemic. Dupa cum aid resultatul, in privinta calittit
cat si In parte in pnvinta tarier, depinde dela elementele, cart s'
cuprind in materia supus procesulut chemic, asa s6 are lucrul
la productiile fantasia
Ca fantasia e deterniina.ta si de natura externd , in care
trtesce individul sti poporul, e fenomen usor de obseivat si

dacoromanica.ro
78

clovedit. Scim, ca poprele, caiT a trait sti tralesce in locurT


frum6se, unde s pte da sufletule bogate sl yard' impresq, posed
maT multe si maT frum6se creatiunT, ca producte ale fantasieT
L-artistice, Grecia, Italia, Peninsula pireneica, etc. cu istona culture,
mitolog,ieT si arteT lor, ne sunt exemple destul de vorbitre. Natura
externa frum6sA, in care train Grecul antic, a fost sigur un puternic
factor in desvoltarea mitologieT si a arte grecescI, dovada despre
-o minunata putere de fantasie a GreculuT ; tot asa in Italia, etc.
.Scim maT departe, cum caltorille facute de poep in trT frum6se
le si potentza si le si fecundza imaginapa i puterea poetica.
MaI frumsa poesie poporala, decat a poporule romnesc, nu
-prea s gasesce la alte popre. Acsta denota la tot casul o fan-
-tasie viu In spiritul poporuluT romnesc, Va fi avnd poporul
nostru si talent rmas dela Dad, cum s sustine, dar sigur, ca, pe
lAnga multele imprejurarl hotaritre, a contnbuit frte mult la for-
-marea inimir poetice a Romnule st frumusetea locunlor, pe unde
-trTesce. i de fapt gasim, ca unde sunt locurile maT frum6se, s afla
poesie poporala maT bogata si maI frumsa. Mal frumsa si maT
togat poesie poporala gsim pe la plele muntilor, carT, dupa
-cum s scie, in Transilvania sunt t6te impopulate. E usor de
,.explicat faptul acesta. La plele muntilor pte ved ochiul i muntI
si dlurT i esurl i vaT f nun i padure i cmp; tot atatea
-mijlce de a excita in continuti imaginatia, ceea ce nu s pte la
ves, unde e o uniformitate monoton, dar nicT in mijlocul muntilor,
-unde spiritul e prea inchis de locurile inconjuratre. O buna proba
In privinta acsta s pdte face d. e. si asmannd cele doil va-
riante ale legendeT Mnastirea Argesulec, (din colectia lui Alexandri
si a luT Teodorescu) dintre carT una, cea originala, cu : Pe Arges
jost facuta in tinuturT muntse, e superira varianteT a dotta cu :
Pe Arges in sus, care e adopta la ses, in campie.
c) Dndu-ne sma asupra productiilor, ce ne ofera literatura
arta diferitelor popre din diferitele partI ale sferiT pamntuluT,
-vom observa, c acelea s deosebesc i dupa zona, unde s'ati nascut.
Vom gasi d. e. ea' s deosibesce balada dela nord, de cea dela sud ;
si vom gasi o.deosebire frte esentiala, atAt in conceptie cAt si in forma;
-vom gasi, ca s deosebesce pictura renasceril in Italia, de cea a
-renasceriT din Hollanda, etc. Cercetnd mal de-aprpe motivele, carT
a trebuit s prov6ce deosebirea, vom gasi, la tot casul, ca pe
ng altele si clima a fost un mare factor, care a influintat in

dacoromanica.ro
79

chestiune. Clima nu influintza, adeverat, in mod direct asupi a


fantasier, cum influintza d. e. Imprejurarile sociale, culturale si ale
naturir externe ; ea inriuresce csupra starir de sensibilitate a siste-
mulur nervos, basa fisiologica a intelectualitatir i pi-in acsta, se
intelege, influintza apol i asupra stril acesteia. E o lege biologica,
c in clima mar calda sistemul nervos i in special creerif se des-
vlta mar repede si totdeodat devin, sub influinta actiunir stimulente
caldurir, mal sensibilr. Acsta se face din causa : 1) cd clima mar
calda favorisza preste tot desvoltarea, ceca ce nu se 'Ate, fail a
se prilegi in organism si o mai mare excitare si 2) c permitnd
clima calda omulur a petrece mar mult prin natura, spiritul lur e
mar alintat de variI impresff. In urma acesta menilor de pe
,zone mar caIde trebue sa li-se desvelsc mar bine, mar cu usurinta,
-si fantasia. Omul mar fantastic e totdeodata lase i dispus a se
-fin tot avntat, a pluti cu spiritul WI tot in regiunr mar inalte.
Sub acest raport inse omul se simte indemnat a deprecia lumea
pamntsca, precum si a cam coil munch' intetitre. Las, ch alt-
cum omul de pe o zona mar calda nu e pier necesitat a munci chiar asa
intensiv, ca cel de pe o zona mar rece, fiindca aceluia ir da
pmentul si natura cu m'Ana mar imbelsugata. In urma acstA omul
are, de o parte, mar mult ragaz a umbla dupa placed si, de alta
-parte, nu se simte atAt de legat de viata pamntsca, ca sA-t caute
staruinta mare interesul et Omul de aci e predispus se' in-
-deletnici cu ocupatir fantastice, chrectionat spre acesta de hatura sa ;
fantasia omuluI de aci se face mg libera, mar neinfrinikta, mar
sburategre si mar deslAnata.
Pe basa acsta stnd desvoltarea fantasia trebue s presu-
punem, c In manifestatia vietir sale intelectuale omul de rib o zona
mar calda e dela natura pornit sa fie mar ideal, sa-sl exprime
simtirile sale de durere orr bucurie in o forma mar adecuata poesier,
In vers i in cntare. De aceea vedem , a la Italienr si Splinioll' s'a
clesvoltat romanta, In cea mar minunata forma'. S ne mar cugetam
la povestile arabescr si preste tot la productale imaginatier pope,-
Telor de pe zone mai calde, la arta $i mitologia lor.
Altcum sta lucrul in privinta acsta cu spiritul otritlur din o
zona mar rece. Aci sistemul nervos se desvlta. mar Iricet, si sub
o mar mica' excitare cresce mar incet, dar devine thl puternic,
potrivit cu cerinta de a munci mar mult, cerinta, ce se impune
OmuluI de aci In vederea realizara celor reclamate de condithle de
fiind dat, ca aci pamntul si natura sunt mar set-ace deck in

dacoromanica.ro
80

regiutff mal calde. In urma acsta ins6 omul dela nord trebue s
fie, dela natural, ma cuahficat pentru actiune, si totdeodata si mar
legat de realitatea vietff. Potrivit apof cu acst stare a luI omul
din zona mg rece s6 va manifesta cu o maI strmt, dar mar
condensata i maI energica fantasie ; in poesia el nu-sI va depune-
atat hrismul sufletuluI set, ci ii va depune mal mult drainatismul
sufletuluI
Eta pentru-ce s'a desvoltat la nord balada si nu romanta*).
Extremele, atat in ce privesce caldura cat si in ce pnvesce r'cla,
nu pot fi priincidse fantasia
Carl sunt conditule fundamentale pentru injghebaree fantasiel? Ce de-
osebire, In pnvinta puterif de fantasie, exista intre barbat si femeie?
Ce influinti a imprejurnle culturale i sociale asupra desvoltarir
fantasiei? Prin ce s 'Ate invedera acel fel de influinta?
Ce (iufluinta exercita natura externa? Prin ce s vdesce acest fel
de influinta ?
S deosibesc productide fantasiel si dupa zone climatence`) Prin
mod determina clima fantasia ) Cum s desv6lta omul sub climb: maI
si cum sub clima mai rece?

23. Ilusia.
Cutare om nu este obicinuit a durmi singur, ncptea , i pe-
lang acsta rnal este si fncos. Ajunge ins data' sa.' drm Singur in
o odaia. Sigur, ca nu va durmi liniscit, in casul acesta, omul nostru
41 va face spaima, Cu fer si fel de gandurI , isT va inchipui fel st
fel de prunejdff aproptindu-s de el. Sgomotul unul vntulet de-
afara II va face s crda, Ca' sunt pasff cuiva, care s'e' apropie de-
usa. Fiica 11 pote agita inteun mod atat de puternic, i 'Ate exalta.
inteatata inchipuirea, incat la orI-ce impresie din Mara s vda
auda altceva, nu ce st in raport cu realitatea. I s p6te intmplar

*) Sustin ca e greit prerea, dupa care balada s'a desvoltat la Nord


numal din causa, c acolo, in urma mprejurarii, ca spIntul e silit a s ma-
nifesta in un loc inch's, fantasia e adusa s iee sbor mal mare, s devina-
mal bogafa, iara la Sud s'a desvoltat romanta, fiindca aicl totul e maI pIacut,
mai dulce Ea cred, c deosebirea intre balada si romanta nu resida numaI
In deosebirea de natura externa, ci si in deosebirea find' si a temperamentului
poprelor. Nu numaI natura externa a influintat si determinat atat de mult
asupra manifstatdei sufletului, ca s s faca la Nord balada si la Sud romanta,.
ci si acea calitate interna a inclividului, in vrtutea careia acesta s simte,
dela natural, maI imboldit spre a svrsi actiunI, fenomen, ce isI are cauaa
sa covrsits5re in clima i impreinrrile de tranl, pendente maI ales tot de clima

dacoromanica.ro
81.

ca impresnle radiate dela un scaun sti dela un cuer de llame, ce


s'ar afla in dala', sa-1 mulocsca vederea chipuluT une persone.
Cate casurT de acestea nu patesc cimeniT fricosT, cu deosebire, cand
ajung intre Imprejurdi I neobicInuite si noue.
Sti un alt exemplu :
Cetesc strofa a &tia din poesia Ncptea de vara de Cosbuc,
In care se dice
Care cu poveri de munch
Vin incet si scartund
Turmele s'aud mugind
Si flacail vin pe lunch'
Haulind.

Cetirea acestor versurI iml presnt inaintea ochilor sufletescI


neaserilanat maT mult, decat s cuprinde in adever in intelesul stnct
al acelora OrY s'a' ne inchipuim, ce vedem la teatru privmd, in de-
cursul representariT, scen aria, ce ni-se arata Real e o pictur slab,
nisce paravanurr, etc. dar nouC ni s pare, ca vedem rucT un oras,
colo o promenada, zid, etc.
Ce vedem apol stand sub farmecul uneT pictuff oil statue
minunate ?
Cand in urma unor impresil externe vedem orT auchm sufle-
tesce, cu ajutorul fantastel, mal mult decat ne-ar spune mi' ne-ar
al-eta intelesul real al impresulor, dicem, ca ne aflarn In stare
de ilusze.
Acsta se intmpla din causa, ca in urma agitariT sufletuluT
st a preocupatieT luT in o anumita directie, la o 6re-care impulsiune
din afara, se reproduc alte multe felurT de ida si se reproduc ca
atata putere si violciune, incat le obiectivm pe tte in un chip real.
Dupa curo se vede ilusia nu e decat o anumita forma a fantasieT.
Daca impresiile vin dela obiecte ale lumiT reale, ilusia se nu-
mesce : reald, dca vin irise dela obiecte de arta, se numesce :
esteticd. D. e. In poema Craml Codrulur de Goethe, trad. de
Scheletti, ni se spune cum un copilas bolnav, dus de tatal set', pe
Muga o padure, alcatuesce, in stare de frigurT, din impresille dela
fisiitul frundelor, miscarea crengilor, si arborilor chipul unuT craTti,
cu corona pe cap, care II vorbia asa :
6

dacoromanica.ro
82

Copile dulce mult te-asteptAm,


Jocurl frum6se hal sA jucAm,
Flon pentru tine am cAte-I vrea,
RochitI de aur muma 'ti-a da.

Cu mine dragA de ve-1 veni,


Fetele mele te vor iubi,
Fetele mele te-or desmerda
Si'n visun dulce te-or legAna

Fata ta dulce mult o iubesc,


De nu vil singur, eti te rApesc

Aid impresnle reale ale pAduriI att desteptat In sufletul copi-


luluI ilusie realA, cele ale poesieI destpro" ins in sufletul nostru
ilusie esteticA
Ilusia realA s 1)4:Ste usor produce, dcA imaginatia devine
exaltatA in urma vre-uneI imprejurdrI , depinde numaI dela dispositia
specialA a individuluI, ca sA vadA atuncl i s'A audA, ca in mod real,
altceva, decht ar audi ori ved un alt individ. apitanul Bogdan
din Frica, nove15. de D Zamfirescu, era un militar nu slab de Anger.
Cu telte acestea cand s plcA spre cadavrul harapuluT, ce remAsese
pe cAmpul de bAtAlie, dela o ciocnire a armatelor, ca sA-I tale
nasturele dela tunicA, in vrtutea unuI rmAsag, infiorat de frica
noptil era beznA de intunerec aucha ca alevea, cA un gem&
adAnc de gAtlei, urmat de un fel de hArAial slbaticA, ese din peptul
cadavrulul. Si ce fuse in reahtate? Se' constatase in urmA, cA o
afunsita de musc btrAnA, care s'a statormcit in gura cadavruluI
sbura i sbArnAia, cAnd mica cineva cadavrul. In expositia din
Paris, din 1900, erati expuse maI multe vagne din elegantul tren
rusesc transiberian. Inaintea trenuluI s mica o pAnzA, pe care
era pictat tinutul dela Mosca pAnA la Peking. StAnd in vagon,
privind afarA, pnn ferstrA, la pictura, ce s mica, maI audind
sgomotul, ce imita pe cel propriA al mergenI trenuluI, produs anume
prin electricitate, te credeaI aIevea in un tren pus in miscare, de
unde puteaI pnvi regiunile intinse. Era perfectA ilusia. S ne
cugetAm la multele i variile plAsmuid, ce ni s presintA drept
creatiunI ale fantasieI poporuluI, ca : PriculiciI, Strigoile, Elele, etc.,
can, in cele maY multe casurI, sunt tot atAtea forme de ilusii.

dacoromanica.ro
83

nu putem s icem, c nu s'ar fi vclut priculic, strigoI, ele, etc


de vedut, da, s'aii vedut, real, dei existent real n'ati. Fantasia p6te
inse s creeze i sa' inatiseze chipurile lor asa de viti, incat sa fie
aevea vedute, intre Imprejurrf. Tot pe basa acsta avem s in-
-telegem i datele frum6se presentate de istoria vietiI sfinplor. BrbatI
dotatl cu inteligenth superir i cu spirit inalt basa cea maI
sigur a fantasid inzestraff cu cultur religies intensiv, traitI
zpol' in duh religios, preocupar tot de obiecte religu5se, ati putut
Rine usor obiectiveze gandul, in urma impresiilor externe,
simile cugetrilor lor. menI comunI la spirit, nereligiosI i necre-
dinciosI, sigui-, n'ar fi putut veni in asemenea momente. De aceea
.apol li-se si cuvine cea maI inalt veneratiune.
llusia real se produce destul de deseorl' in spintele excitate
-in mod extraordinar, In urma vre-unei Me. Asa sunt ideile fixe
si alte plsmuirI patologice, de difente grade, pan la stadiul de
-nebunie.
Pentru ca s se peit produce in spintul cuiva ilusia estetick
se recere, pre lang disposipa fisiologicA i cultut estetica si
.special pregtire. Ilusia estetic este carea ne da putinta a
.aprecia si gusta o productie de art poesie, tablott, statu s. a.
Ilusia estetic e caracteristic in deosebY pentru spintele maI inalte
si cultivate.
Ce plsmuni 10' face un fricos petrecftd nptea smgur In un loe strein?
and cetnn o poesie ? Cind ne farmed.' o statui etc ? Ce este ilusia? Ce
.este ilusm rea1a qi ce cea estetiel? Ce sunt creclmtele deprte ale poporultff?

24. Halucinatia.

Halucinatia, ca productie spiritualk are asem'Anare multa cu


-ilusia. Deosebirea resici numal In modul de a se forma. La ilusie
.spintul pnmesce impresiI externe, numai cat nu se infinpz chipul
si preste tot fenomenul corespundetor, ci, fie-ca. se ofer alt chip,
fie-c se adaug atatea elemente noue la tabloul sugerat, luck re-
.sultatul psichic dat nu mal corespunde cu causa fisic'a' extern. In
.starea de halucinatie spiritul isl obiectivz ideile i fail a primi
impresfr din afai . Omul miscat de o extrema uitatie vede in jurul
_sett menI i obiecte, can' in reditate iju sune accdcr..Mackth vede
Ja mask In mijlocul 6spetilor invitatl,4-figuraJo Bailtiiia,-are altcum
.6*

dacoromanica.ro
84

era deja trimis pe lumea cealalt, tocmal la porunca lul De alt


data vedea chipul vrajit6relor s. a. Lady Macbeth s chtnuia 'in
mod grozav de vederea i mirosul petelor de s'Auge de pe manar
de carr nu s' mal put ved curatita, dest intrebuintase tte sapu-
nurile i parfumurile lumiI In realitate maulle, II erait curate.
Hamlet intalnesce, ncptea, duhul tataluI sal, pe care-1 recunsce-
bine si caruia II vorbesce, dei acesta n'a putut fi visibil Copita
din Cratul codruluI, dup un sir de ilusiI, ajunge a exclama :
Tata, ah tat, mana a intins,
Craml paduriI cumplit m'a strins.

Acestea sunt tot attea forme de halucinatit Si in zadar s'ar


spune omulul' halucinator, c nimic nu e inamtea 14 tot nu i-a1
put acredita o astfel de convingere, pentru ca el de fapt ander
vede, off simte, cu atata real, ea' II-ar put jura, ca sensurile
primesc impresa dela obiecte reale. Dca spiritul e ata de agitat,
In o anumit directie, ineat ideile sugerate nu numal ea' vin in.
claritatea consciintiI, dar, In urma forter si vioiciunir lor, fac, ca
imaginea obiectuluI s fie obiectivata, imaginea psichica s s resfrange
cu atata real in afara, de te crecy ea.' vedi insusI obiectul ieal, s-
produce halucinapa.
Halucinatia denota maI totduna o stare psichica bolnavici6sa,
causat de o prea mare agitatie a mintiI. Cronicele medicale ne-
pot oferi .5:k-te multe si interesante casurI de fenomene haluci-
natorice causate de bl. S gasesc ins casurI de halucinatie si
la persne altcum santse Ia minte, la anumite ocasiunt Taine ne-
relatza Intre altele un cas interesant de halucinatie Intmplat cu un
englez din Glasgow. Acesta in timpul reconvalescentil sale, (fusese-
bolnav de colera la 1832), avea dese halucinatiI. In starea acsta i
infatisait nisce figuti de 6menl inalti, imbracatt frumos, cu jachete si
pantalonI de colre verde. Halucinatia i s' tot repeta mult vreme,
in aceeasl forma, numal cat figurile s infatisail tot mal miel si mal
treptat cu progresul reinsantosariI. L cand s'a facut englezul,
de tot bine, tot mar halucina, dar mar rar. Aceleasi figurr i s In-
fatisail si acum, numal cat in chip de pita Cu timpul atat de bine s'
obiclnuise cu acest sola de 6spetI, de isI fcea chiar haz de el'
Dar odat, in o sra, cand era frte ocupat, il supr totusI visita
acestor liliputanY, carl isI petreceail dansand pe masa lui de scris.
Acum isI esi i englezul din flegma, da de-odata puternic cu pumnut

dacoromanica.ro
85

In masa strigand : ,V6 stergetT de aicT miseilor 1c. Si de atuncl a


avut pace, nu rail maT visitat
IndividiT, carT fac multe experimentad cu microscopul, o patesc
-adeseorT, ca sra. , stand in linisce, isT vd obiectele, de carT s
ocupasera, ca visiunT orT fantenne, inaintea lor. Peste tot liniscea,
monotonia si intunerecul sunt firte proncise momente desvoltarit
stanlor de halucinatie, si din contra, societatea, petrecerea, lumina
sunt momente impedecatre. Sunt perseme, carI indat ce ajung in
intunerec, incep a halucina, i carl din causa acsta flia nu pot
adormi, deat la lumina aprinsa. Aceste perseme, in lipsa de impresiT
externe chemate a le tin in raport sufletul cu lumea externa, cu
realitatea, isT excita cu stimulente, dela sine, imaginatia ata de
tare, de incep a halucina. Ocupatia spintuala intensiva' si unilaterala
asemenea predispune la halucinare.
Mal des se' balucinz cu sontul vederif visiunile apoT
cu simtul auduluT fantasmele , si frte rar cu simtunle
mirosuluT si gustuluT. La miros si gust s ivesc halucinatir,
and ni s plca de vre-o mancare, in care cas s pcSte intmpla,
ca mirosul orT gustul cutaror bucate s le simff si la altele, tot cu
grta aceea.
S scie, ca 6meniT necultI sunt mal dispusT la halucinatiI, decat
45meniT cultr. Acsta e de a s atnbui faptuluT, e aceia isT inte-
meiaza in maT multe chestiunI convingenle pe credinta ; sunt peste
tot mal credull In -arma acsta ns devin , s'e" intelege, maT acce-
sibilT la halucinare. Sunt dispusT la halucinare si &nena, carT, In
urma imprejuranlor veta, sunt directionatT cu spintul in cate o
anume chestiune ideal, unde trebue s. contempleze cu o forta
extraordinai A. D. e. &nena paitrunsi de religiositate intensiva, carT
s" sal concentra cu gandul asupra idealunlor religicse, pot usor
av vedeniT, fantome. In Apocalipsa luT loan gasim abundente
matenT interesante, vradnice de admirat, in pnvinta acsta.
Frica de asemenea este bun mijloc pentru de a aduce pe om
la stare de halucinare. Pentru individui halucinator, s intelege,
vedeniile suni. apreciate, ca ceva cu existenta mala In zadar aT canta
s'A capacitez si pe un asemenea om.

Ce deosebire este intre halucinatie i ilusie? Ce starl s pot numi


halumnatonce? Ce denota starea halumnatona? Spiritul santos halucinzi?
Ce fel de mdrvicll, cu deosebire, si intre ce imprejurarl, sunt
halumneze 9

dacoromanica.ro
86

25. Visu 1.
Pna cand dormim, vita n6stra organica continua a functiona;
respiratia, mistuirea, circularea sangeluT etc. isT urmz procesul lor.
Legata de acsta vita continua a functiona, trite() forma anumita,.
vita psichica, ca: vis:
T6te organele fisiologice, in urma munciT desfsurate in de-
cursul 4ile, perd din ce in ce din energia lor. S6' tot consuma
anumite subsiante d. e. fosfor, oxigen s a. In urma acsta acele
organe incep a fi cuprinse de o stare de obosla; actiunea lor s
tot lacsza, devenind cu incetul tot maT inaccesibild la excitaxile, ce
le alimintza energia, pana ce, in lipsa acestora, ca in lipsa de ali-
mentatie receruta, ajung in sfrsit la o stare de vita atat de reclusa,
incat legatura comunicativa intre creen i sensurT incetza. Atuncr
s eclipsza de tot si puterea vointei i trezia consciinteT. Dupa ce
organele ieii intelectuale se' recreaza, somnul devine rsT tot mar
usor, paria and trece, urmandu-s6 rasT vita regulat.
Creerul nu incetza a prim' nutriment, dela snge, si in de-
cursul somnuluT. In urma acsta ins creerul nu este lipsit de orT-
ce excitare interna. El e decT si in decursul somnuluT excitat, usor,
se' intelege. Excitarea acsta ins, in lipsa conlucrrif vointiT, trebue
sa percurga fibrele creeruluT prin caile, cad' sunt ma batute, off
peste tot pe unde pote apuca in vrtutea asociatiilor stabilite !titre
idet Pe unde strabate ins curentul, trebue sa se reproduca i mis-
carile moleculare din celulele fibrelor, trebue sa s reproduca i ideile
de pe acolo. Si fiinde, cum s'a dis sus, comunicatia intre creer!
sensuri este inchisa, ideile reproduse infra in o consciint carac-
teristica starff din somn, in o consciinta rupta de lumea reala.
Acest fel de reproducere, in asa fel de conscunta, e ceea ce
numim noT: vis.
Visul, s6' dice, intovarasesce totduna somnul, dar de multe orT
uitarn, c am visat. Acsta se' face din causa, ca reproducerile din
vis, in asociatiile de atuncT, sunt asa de slabe, maT ales, cand somnui
e adanc i obosla creeruluT mare, la inceputul somnuluT, incat in
multe casuff s6' i terg pana diminta. Dar dovada, ca visul in
adever insotesce totduna sornnul, ne pi:Ste servi faptul, in destul
de cunoscut si esperimentat de totT, ca de multe orT ne desteptam
diminta in credinta, ea' n'am visat nimic, dar .maT trcji ne vine
In minte partT din vis, carT ne incredintza, ca totusT am visat.

dacoromanica.ro
87

Felul visului depinde dela multe impreiurarI, dela felul aso-


ciatnlor m.i importante, dela ocupatia inteleclual din timpul din
mina', dela mancarea de sra, dela positia corpuldf si a estremi-
tholor, ce s da in decursul somnuliff s. a. Ocupatia de di pte
determina asa fel visul, incat iiici s nu scim cum am venit la acesta.
D, e. o idee, de care ne-am ocupat ditia maI viu, pte ca e in le-
gatuta cu cine scie ce fel de idei, call, in urma legilor de repro-
ducere si asociatie, s redestpta nptea, constituind -un vis, care la
aparenta nu sea in legatura cu activitatea intelectuala din ia pre-
mergtre. Dela mncarea prea grea de sra Inca depinde felul
Anume mncarea nemistuita bine ingreunza vita organica,
prin gazunle si veninurile Intrate in sange i produc simtul unor
seder neplacute, carl fac s s desprincla ideI si s s nasc simtiri
de difente belle si pe basa acsta apor s visz. Positia corpului
si a estremitatilor lui asemenea e de natura de a sugestiona_
visuri vatifs D. e. Stand cu gura cscata, prin faptul c inspirarrk
mal mult aer, ca de obiceIti, in plumanl, s iritza plumnile,
Acsta itI destpta o simtire astnnata cu cea causata , cnd
sal' de undeva, de sus, cand de asemenea intra maI mult aer
In plumanY. In chipul acesta apoi usor poti visa, ca cash' de undeva,
orT chiar, c sborI Asedai ea vre-unet manf pe pept pate usor im-
pedeca respiratia, ceea ce da loc la visul, c estI bolnav, ca. te
8tringe cineva de pept, sal altele. Positia corpuluT simil Cu aceea
obicinuita la atac, pte causa visul, ch te ball. Punerea picireror
crucis, unele peste altele, forma neobiclnuita la mers, pte provoca
visul, ea' nu potI alerga, cu Vita ostenla, ce ti-o dal*, etc. etc. Hor-
caiturile persOner, cu care dormi in o cash, asemenea p6te sa pro-
vOce diferite visurl, conform cu taria horattulul; asa d. e. un horait
usor iti pte sugera d. e. visul, ch te nelinistesce o musca cu sbar-
naitul ei si cu vrerea et de a ti s pune pe fata.
Visunle altcum s intmpl, s intelege, tot in sfera
ce le avem in memone.
Ce trebue s s intmple ostenindu-s, in urma munca, organele inetif
intelectuale? Si clc creera tot* continua a s alimenta qi a s' excita ?
Ce e deci Ansul
Totcluna s insz6 in somn?
Dcla ce depinde felul Nnsului)

dacoromanica.ro
88

26 Hipnotismul.
Starea hipnotic este o stare analog visului. i starea hip-
notch' s introduce ca un fel de somn. Somnul acesta s deose-
besce ins de adevratul somn. Aid numai sensul vedeni s
ad6rme, in mod mgestrit, prin difente metode; urechia rmne in
trezie deplin; ba putndu-s concentra tt energia, ce altcum s
imparte spre sensul vcluldf, numal spre sensul audului, acesta de-
vine la o stare cu mult mai s,ensibil, decAt in imprejurAri normale;
iai in urma acsta impresule, carI intr in creen, in asemenea inod,
s descare mai puternic si in consequent plAsmuirile psichice
sunt cu mult mal viI. Creerii, in stare hipnotic, r6mAn ded in co-
municatie strins cu urechia, pnn ceea ce tocmai s deosebesce starea
acsta de somn. Dar pe l'Ang aceste fenomene s mai intmpl
ceva caracteristic. Si anume Ong cAnd s efectuzA adormirea
voit push' la cale de o anumit -perscind hipnotisatorul cons-
cnnta celusi hipnotisat devine cu des'vrsire legat de consciinta
,hipnotisatoruluI. Asa fel s stabilesce ftpor tin raport de suborch-
natie intre hipnotisat i hipnotisator, in ceea ce residd tt puterea
celuY din urm asupra celuI dintArti si peste tot tifit minunatia hip-
notismulut Acst legstur devine trte puternick cdcI spintul ne
mai primind impresiunI din alte prff isi concentrzA ti5t energia,
de care dispune in momentul acela, spre a ideifica impresnle
trimise de hipnotisator In urmare ideile clesteptate sub asemenea
ImprejurArI sunt cu mult ma vii decuin ar put fi in alte casua.
Format odat stai ea hipnotic, hipnotisatorul n'are cleat s
poruncsc si e ascultat la ngre. El pte sugera idel in mediul
cum s' numesce persna bipnotisat, cari devin halucina-
tisate, devin obiectivate in afar drept strl, ori obiecte reale. Dc
d. e. hipnotistorul spune mechuliff s, andu-i inainte un scaun,
ca s s sine pe cal, mediul, prin reproducerea ideilor despre cal,
crede, c.' are un cal inaintea sa, pe care 11 i incalec. Si dacA
s spune, c calul sare, s ailA de gnje, sd nu cacl, hipnotisatul
IsI i siinte scaunul s'ti de un cal snnd. In consequent el s
umple de fried si eventual va si cdea indat de pe scaun s. a Si
IntmplAndu-s, ca persona hipnonsat s fie desteptat in momentul,
cncl e inc ptruns de filch', ar r 'm'anea si in starea de trezie
cu simtmntul neplcut de fric
E de notat, c nu orl-ce individ s pte face bun mediu de
hipnotisat, Induvmcii nervosi, distrasI, indgrtnicT, peste tot 6menif,

dacoromanica.ro
89

cad nu s'e' pot bine concentra cu mintea lor, ori carr nu s sciu
pune ordiniI si nu sciu respecta autontatea -ahora, sunt rri meca'
de hipnotisat

Pnn ce s dcosebesce starea hipnotic de starea de vis? Ce fel de


conscimt e cea caractenstic stnT hipnotice'? Pe ce s8 basz.' legtura
intre hipnotisator i hipnonsat)

27. Somnambulismul.
Sunt 6menl, cu deosebire dintre tineri, carI la anumite timpud,
cand e luna plina, s scol din pat, 41 deschid ferstra orl usa si ies pe
afara, apucand mal' ales pe locurI ndicate, pe copensul caselor si
apol mal tarditi, dela sine, vin lard la culcusul lor si dorm mal de-
parte, ca i cand nu s'ar fi intmplat nimic. Acestia sunt asa nu-
mitiI somnambull orl lunatzct
Acsta stare s'ar crede, ca e provenita din o causa psichica
de 1361a; dar nu e asa. E o simpla obicInuinta insustt, de a te
Malta cu sufletul cara luna, de a te pune cu luna *in un raport
intim. FACA Indomia, ea' luna exercitza o anumita indurire, nu n umd
.asupra vegetatillor si a pamntulur, ci i asupra multa S6 scie,
ea la Vrant sunt fel si fel de credinte si clicAir despre 'puterea turret,
carl nu sunt t6te desarte. In ele e espnmat adevrul, c universul nu
st numaI sub influinta sreluI, ci, mai mult sd maI putin, si a altor
corpurl cerescI.
Un copil mie, cand e fi:5de sensibil, indeosebI la creed, acce-
sibil la impresule externe si trte influintabil de ele, stand, sr de sra,
cu fata drept spre ferstia, prin care strbat razele luneT pline
direct asupra luI, devine atat de impresionat de ea, mal ales in vrsta
aceea, cand Inca nu pte cunsce deprtarea obtectelor i cand le
-vede st simte tte f6rte aprpe de sine, de i s6 destpta viI tendinte
eAtrd luna, ca catea' un ce puternic si necupnns. In urma acsta
s nasce ti-Are el si luna un raport strns, o contopire ideal, asa,
c personalitatea individuala a copiluluI s eclipsza cu desavrsire.

*) S8 spun fcl si fel de mlnun'alti ca manifestata a stra hipno-


tice, pe can' nu ni le pte esplica psichologia. Stinle hipnotice normale le
esplic psichologia ca fcnomene basate pe reproducerea ideilor, cum s'a vOut
mal' sus, celelalte sunt probleme ale spiritismuld

dacoromanica.ro
90

Cu teng forta sa sufletscg coplul devine rn momentul acela tintuit,


contopit cu luna, cum se contopesce bun rg iubitorul de art cu o
picturg, de devine de tot impersonal. Dar la somnambul leggtura
e si mal puternicg In urma acsta nu mal vede, nu mal aude, nu
simte nimit altceva, cgcI spre alte sensurI nu-1' mar remne niel o
energie; nu me st in nicl un alt raport cu lumea externg. De-
princ,16ndu-se mal de multe-orI i consecuent cu acst stare escep-
tionalg, i s crezg o trebuintg de a se' pune in leggtura acsta, se
face, c cresce lunatic. E destul, s fie lung plink sg se suntg in
huiste depling, ca lunaticul sg-sl sugereze acea trebuintg sufletsch,
de care apoI imboldit sg pornscg, frg a avea conscunt de ceea
ce face. De aceea se si efectia miscrile lunaticulnI cu atta esac-
titate i inlesnire. Individul se pte urca din ferstrg pe sub stresinl
pe copen, lucru, ce altdatg, Intre imprejurgrI normale, nu s'ar put.
face, fiindc tt enerva nervds menith a invia stArile psichice
miscrile fisice, i s concentrz acum esclusiv numar in acest
scop, spre indeplinirea acesteI unice lucrgn. i aicI principul: unde
e puterea concentratg, se Indeplinesce lucrarea cu inlesnire. Crerff
nepimind decgt dela lung impresir, acestea intrg i sunt prelucrate
Cu mare putere si In consecintg i reagnle spre centrele motnce
sunt din sm afarg puternice si esacte.
De aceea trebuesc marI i ftorte puternice impresir, apg rece,
pentru ca s pt fi desteptat somnambulul din starea sa de actiune
unilateralk s vadg, s audg, s suntg ca sensunle sale, s'a' se fac
om, ca cmenit
Somnambulism se mal dice si cAnd spritul omenesc s pune
In un raport cu un alt spirit, asa cg in urma acsta se degagz.
anumite miscgrI in organele mal' supuse influintgrff spirituale,
anumite plgsmuirI spichice, carl se rap6rtg i vizezg la artumite in-
templgrl" din trecut orl vntor spiritismu/ S dice, c anumite
spinte pot fi att de sensibile, inca se pun in raport cu alte sprite,
dela carI aflg, ce se Intrnpr In departan, ce s'a intemplat in trecut
oil' ce se va intmpla in vntor.
'Ale/ este dar vorba de o sensibilitate spiritual de tot fink
pe basa cgiela impulsiumle instinctive, cgt de-vagl, devin simtite,
percepute i esprimate, lucru, ce un spnt obicInuit nu e in stare-
sg efectueze.

Cine s numesc lunaticI? Pe ce s baszi starea somnambulica. Cum s


nsusesce? In ce consta somnambulismul? Pe ce s basza spritismul?

dacoromanica.ro
91

B) Plsmuirile psichice din domeniul inteligentii.


28. Fiinta i notiunea cugetrii si judecariI.
Stag in grdina, in fata unuI strat de flor'', concentrandu-mi
privirea asupra unuI crin. Vita-mi intelectuala va incepe a lucra
luandu-sl de obiect i indemn acea crinul. Dupa-ce voIti fi
sfrsit cu darea de srna asupra insusirilor aceleI florl, darf pote si
In decursul lucrriI acesteia, spiritul va trece, din cand in cand,
asupra altor obiecte, asupra cutarff legende sti a cutariT poesiT, in
carI s pomenesce ceva despre crin.
Dca ar fi sa ne dam sma de felul cum a fost spiritul activ,
in casul, de care a fost vorba, va trebui s constatam, ca pan s6
raporta la crmul, ce-1 avea Inaintea sa, rostea ca: e alb, mir6s in
cutare fel, infloresce, in cutare fel st in cutare timp, are fiunde,
stamine, pistil ete. de cutare sal cutare forma', obvin in cutare le-
genda, parabula, oil poesie, ea' insemnz cutare lucru, etc , a lzzcrat
tot in mod analztzc; sti desprins din memorie astfel de idef, carI
aparpn prin asociata logica nopung crinuluI, in un anume sistem,
logic. Din sirurile acestea de idel pcite spiritul compune iar ceva
unitar lucrarea sintetica. Acest fel de lucrare a mintzt sj nu-
mesce cueetare, se'g judecare. S6 intelege, nicY in casul acesta nu
va lipsf:Tantasia cu degavrsire, dar In niod covrsitor spirital
presenta activ ca judecare.
Preste tot de cate-erl spiritul reproduce notiunI, fie concrete,
fie abstracte, i s ocup de ele esaminandu-le, asmnndu-le, in
scopul de a dovedi si sustin ceva, -adeca cand spiritul cauta a
sc6te la ivla, a asem'na sail a proba adevrurile lumiT, totduna
face o operatte, care o numzm cugetare, judecare.
Prin cugetare s6 scot la ivl legaturile logice, intre ideY, no-
tainI i chestiunI, legaturI formate de cnd s'ati facut aperceptia
lor. Despre multe legaturI de acestea avem cunescint de cand
aperceput ideile, in care cas dicem, c nu descoperim nimic
nett in tstura gandirif nestre. Dar multe din legaturile Jogice
dintre ideile nestre nu ne sunt cunoscute, caci ele s6 indeplinisera
fara consciinta nestr, In suflet and apercem idei i chestiunI
noi16, acestea, dupa cum s scie, s' pun in legatura cu diferite alte
ideI din consciint, in mod latent, fra a fi adeca cunoscute atund.
Cine scie invta apercepnd bine, 41 va asocia ideile cu multe ider
dacoromanica.ro
92

vechT i reproduse cu acea ocasiune, dar si cu de cele nereproduse,


cu de cele latente. and un asemenea suflet s va pune acum sd
gAndscd, sci filosofeze, va sarte la ivld i leaturT logice, de carT
n'a fost conscil i astfel s vor forma cugetarT not. De cAte-
orT nu ni s ntmpld s'a' dam de raporturT noti intre ideile nstre
constatdm lucruri noti, la cart nu venisem inainte.
Cu eat cineva are mal mate inteligentd si e maT bine instruit,
cu atAt are maT mare sanse de a s manifesta cu cugetArl noh.
Filosofif s deosebesc de Commit de tte dilele tocmal prin aceea,
c idefle lor intrd in mal multe feluff de legkurT unele cu altele,
legdturT, earl fiind mal tArd'il reinviate, representd cugetdrI deosebite
ce vizad raporturl noti intre lucrurT, nesciute pAnd ad.
Cugetarea si fantasia nu s desfdsurd deosebit, odatd numaT
fantasie i ali data' numal cugetare, ci s presinta amestecat, dar
cte data' fantasia e in preponderant i iIt datd cugetarea Nu
ne putem inchipui fantasie frd cugetare, precum met cugetare fdrd
fantasie. and iml represint In imaginatie momentele sc6se din o
poesie, mi s desfsurd fantasia4 dar elementele constitutive ale fan-
tasiei tot cugetarea le oferd.
cugetarea s manifestd in mal multe forme. Formele sunt:
asemnarea, judecata, rationa-mentul.
Ce lucrare mintal s urnesce, cnd stuchez o fl6re-crin, ce am lnamtea
ochilor ? Ce e cugetarea, judecarea? Ce scdte mmtea la ivl child judecm?
Dela ce del:antic puterea de judecare?

29. Judecata.
yudecata elementar.
Avem un obiect concret inaintea ncistrd, d e. o msg.. Vtnd
sd dicem ceva despre ea, spintul gdsesce: c rosa e rosiec, ea
infloresce in Iuniee, mirsd frumosq, are frunze in forma inimeT,.
Tike dcestea le putem nu numaT cugeta despre rosd, dar' si es-
prima. Ce lucrare a sdvrsit spintul pAnd s'a pus in fiinta propo-
sitille acestea ? Nimic altceva decAt reprodus notiunea ce avea
clespre rosd si a tot scos la ivld insusirT de ale aceleia, a con-
statat adecd raportunle dintre notiunea rosd i notele el constitutive,
s'a urnit aci operatia mintald numit: cugetare. Nu s'a spus mime
noti despre rosa, deck s'a esprimat ceea ce s sciuse deja de mai
inainte clespie ea, orr-ce s observase la ea, s'a espnmat un raport,

dacoromanica.ro
93

care in suflet era deja cunoscut orr-care a fost acuma observat.


N'a avut decr spiritul datorinta s'a' combine ceva no despre idea de
losa, ci simplu, s o observe in privinta insusinlor er, tinnd aceste
note tot in legatur Cu notiunea lor. Aceeasr operatie s'ar indeplini
si luandu-ss drept obiect al cugetarir o notiune obstract, oir
vre-un principiu. Aceeasr actiune psichica s'ar indeplini si in casui
acesta, cu deosebirea ca n'are a s'e' observa un ce concret, ce set
inaintea ochilor, ci o imagui,e, orl un sir de ider. D. e. reproducnd
notiunea virtute i pornind cugetarea asupra ei, s va scte la
'vea notele: Este o insusire a onlidur moral inalt, fericesce pe-
om, s a., tot judedtr, dar judecatr mar inaipte. Operatia acsta a
mintir, de a sceite la ivla cate o insusire speciala, cate un raport
intre continutul ideilor, nonurulor, fie ca acestea s refera la un ce
concret, intuibil, fie la un ce abstract, s' numesce judecatan.
Judecata este o parte a cugetrir, o parte, ce represmt altcurn
un continut unitar. Cugetarea s i manifesta prin un sir de ju-
decatr. O judecat e o zal din un lant al cugeta'rir. Si dad in
judecata s6 enumera note ale uner 'del complete, ce ah' fost do-
bandite prin intuitie, note, pe cal-1 sufletul le gasesce in mod
ca partr ale idee'', atuncI i esulta judecata dementara.
Cine sceite la ivla raporturild cele adevrate inti e notele uneI
notiunr, scze judeca corect, dac le sceSte la ivla in un i eind firesc,
dupa importanta lor, ca p'rtr constitutive ale nopuna, off dup or-
dmea, in care sunt grupate pe rang nota representativa, judectt
logice, dad descopere raporturr mar subtile, mar puttn evidente,

*) E gresitk decl definitia, ce s da despre judecatk, in difentele ma-


nuale de sc61k, dicndu-s', ca' judecata e impreunarea a lor doil notiunIc.
Acsta nu e adevrat. Dack impreunkm, bung6rk, munte cu minte, nu result.
nid o judecata. Nu e corectk definitiunea nid atuncI, dac s maI adaoge
In vederea legaturil lor interne Ce legkturi interna e intre cele doil no-
tnint, Rosa si. rosie din judecata 'rosa e ropee? Purcecrndu-s8 de pe basa
difinittunit false a judecatil, s'a aplicat un metod de tot gresit in instructiune.
S'a cre4ut i s' mal crede i acum, ca s ageresce puterea de judecat In
elevt, ofermdu-h-s anumite cuvinte, notiunr si cerndu-li-s a cornpune-
judecati din ele. Prin acsta s ajunge, da, de s fac Impreunkil de no-
t'unte, dar nu s deprinde si ageresce puterea de judecati, cld pe acstk.
cale nu s induce mintalitatea elevilor, ca s judece. Si resultatul acestet pro-
sceded e, ck eleva, dela carl s cere s'A spunk vre-o judecatk despre ceva, spun
cele mal neghi6be basacord si nonsensurt. Da, funda et n'aj fost depnnsI
a analisa si examina notiunl i a le espnma apol notele, raporturile gasite,.
ci ail fost deprinsl a reproduce cuvinte, pe carl simplu le Impreuna.

dacoromanica.ro
94

_paced aprofundat, fdtrunctitor, flosoficesce; iar cine nu pte es-


prima i aprtele cele adevrate, fitclecdfals.
2) Rationamentul.
Toteliuna tmna s inglbinesc pe arborl frunzele si cad jos
Acsta este o judecat, fiindca s enunta o insusire a tcmneI. Asa
este. AcelasI proces psichic s'a indeplinit aci, ca i cAnd as fi chs,
,rosa este rosie. Amndoh sunt judecatI. Dar examinate
de-aprpe aceste judecatI s arat, c s deosebesc unele de altele,
and a venit spintul sa rostsc insusirea rosie a rose, n'a trebuit
s faca altceva mat Int0.5, deck sa observe licrea rosa, dacA Si-a
fost inaintea ocbilor, sab sa-s1 reproduc idea de rosa in minte,
s.a.; dar ca s vin st s declare, c' inglbinesc si cad frunzele
de pe aibore totcluna tmna, a trebuit sa espenmenteze acsta In
decurs de mai multi aril', off sa i s. fi ImpArasit acsta din partea
une autontaff. Evident, c acsta nu este o judecat, prin care s'a
scos, in mod direct, la ivls o insusire a uner notiunT, ce s'a adaus
acelem vre-o data prin lucrarea sensunlor, pnn intuitie, ci este o
judeeata, prin care si deduce o insu,sire, si nu o Insustre in-
tuibil sensunle. Prin propositia. totduna tcmna ingalbinesc
unzele pe arborI si cad jos spintul a spus un adevr, un raport,
ce exist In lumea real, dar nu observat prin intu4ie, ci prin de-
ductze, dedus din faptul, c In tcmna 1, 2, 3, 4, etc. tot asa s'a
Intmplat, prin unnare s' pte conclude, c si de aicI incolo tot-
duna asa s va Intmpla.,
Vedem deer, c.' act avem de lucru cu o judecat mal
prOdusg de spirit prin un proces analog cu cel al judecateI ele-
mentare, tot o lucrare analitica a sufietuldf, dar mal complicat.
Yudecata produsd, fie prin deductie, hand spzrztul in socotznid
mar multe judecctri, ort esperiente, fcicute de el insze1, ort date de
fie prin inducliune, and adecd intrebumtdm mat multe date,
esperiente dela casuri concrete, spre a trage o judecatd generala, o
rekuld, un principzu, o max-met a. si numesce rationament. Daca
un copil mnnc cirese dulcI, acy, mne, poimne st de altadata,
observa, ca -kite ciresele, cAte a mancat a, fost duld; In urmare
-mintea 11 aduce s-s1 fac judecata generalk Ciresele sunt dulcI.
Pn5 ce a ajuns s-sI formeze copilul judecata acsta genoral, fcuse
mat multe intuitY singuratice, e3primate in judecaff elementare, din
judecdtile elementare, utilisate de minte, s'a tras apoI conclusiunea,
care constitue basa rationamentulur.

dacoromanica.ro
95

Omul cult isT desvlesce gandirea mal tot rationamentnd. Dar


nu tte rationamentele le formam noT, s intelege, pe basa espe-
rimter ntre proprit. Cele mar multe le primim, asa dicnd, de-
agata, stabilite de alp. NoT le acceptam, fie pe basa auctorittii
celor ce ni le comunica, fie ca, avnd ocasiune, ni s'at veri-
ficat unele din adevruille acelea, pe vre-o cale. Asa sunt ade-
vrurile scietifice, categornle cele multe, principhle, maximele a.
Primindu-le de-a-gata, ca judecati generale, ni s usurza f6rte mult
arci n a instructil. NoT n'avem apoT decat sa le aplicarn la casurt
speciale. Un esemplu: Am invtat, c otravire omra organismele.
Cred in adevrul acesta, dei nu mi s'ail demonstrat tte casurile.
Vd odata, ca loan a b'ut otrav. Pe basa adevrulur general
volti conclude ralionamenta Ca' loan mere. Am =I in-
vtat tas, c exista me multe antidote, ca lapte, cafea ngrai s. a.
cari luate fiind la timp, dupa otravire, impedeca orT paralisza ac-
tiunea otraviT. Acum 41c: daca Ioan ar bea lapte, ori cafea ngra,
n'ar muri. Si vd, cA bea lape. Decr voTti rationamenta acum:
Ioan nu mre
Rationamentul s formza din cel putin alte doti judecati,
cali s numesc: premise.
Lucrarea mintal, care formulza ratmnamentul e rafiunea.
Ratiune are numaT omul cultivat la grad maT superior. Rationamentul
decl este caracteristic numai spintuliff mal desvoltat. Minte, inte-
ligenta, puterea intelectului de-a cunsce fiintele si lucrurile
dupa insusirile externe ale acelora, de-a aduna del sensuale, a le
reproduce, asocia si complica, are, la un grad recare, si animalul,
dar ratiune numaT omul. Cat de cu minte apar d e. albinele, dar
de rationament tot nu sunt capabile, cad e lucru scmt, cA daca
s intrce cojnita, ele s aduna, venind dela camp, tte la locul,
unde erati obicinuite a infra, prin deschidtura, in cojnite si nu in-
teleg sa caute in jurul cojnitiT deschidatura, pe unde sA mrga inlauntru.
omul ins, ca sA ajunga la ratiune, trebue sA s cultive.
CretiniT i copiff mid ail minte, dar' n'ati ratiune.
Numal cu ajutorul rationamentariT, putem strabate mal adnc
in fiinta lumiT, si peste tot In ordinea i causalitatea el; numaT cu
ajutorul ratiunff putem lua Invtaminte din vitai; i numaT pe basa
acsta si scnn deosebi binele de rti, frumosul de urit, s. a. Vede
i omul nemstruit curcubeul, vede, ca. srele s =sea, cunsce
i'mba sa materna etc. dar' altcum vede si cun6sce lucrurile acestea
oroul instruit. La pi imul s gasesc judecati- elementare pte,

dacoromanica.ro
96

multe false , pe cand al 2-lea le cunersce dup legue lor eterne,


le vede cu ratiunea, are in chestie rationamente.
F6rte multe din judecatile ncstre sunt rationamente. D e.
omul e mui itort inca e rationament, ori cat de elementar i simpla
judecata apare. Dar', ca sa va la constatarea acestef insusirl: a
omuluI, trebue s fi luat In vedere adevrunle, ca, a, b, c, d etc.
Cu un cuvnt, ca totI meniI, catI ati fost pana acum nascutI,
murit. Asa numal potI enumeia si acst insusire a omulut
In ce mod Inighebzi =tea Judecat5.? Ce este Judecata ciernen:
tara? Despre cine s dice, a. Judea corect? logic ? aprofundat? fals?
2 Ce e caracteristica opeatiei mintale, din care result judecata ele-
mentar? Cum s produce rationamentul9 Ce e rationamentul? Cu ce fel
de judeatI lucrzA mal mult =tea nc5stra?
Ce e ratiunea? Maltea? Unde s manifesta una i unde cealalt.

C) Lucrarea abstractiva a spiritului.


30. Despre abstractie In general.
De cand suntem mud incepem a ne aduna ida Pe acestea apoT
=tea si le revci, la casurI de nevoie, In clantatea conscuintil,spre
a opera cu ele, conform cu trebuintele pi actice spintuale.
Dupa ce s'ail adunat multe ideI in memori si s'a format
din ele un mtelect de o anumit fort., pe basa careia incepe a
s6' lucra cu o anumita energie psichica, spiritul incepe, in mod
spontaneti , stimulat de energia inherent fiintif luI, a compara
ideile intre sine. Pe basa acesteI operata gasesce, In firul asociatiel
reproducenI logice, ca multe ide s asrnana, s inrudesc, in
unele pnvinte, unele cu altele. Intemeiat pe acsta expenenta, ce
face asupra ideilor, incepe spiritul, In vederea usuranI operatiilor
sale ultericre, a sistemisa continutul consciintiT, dupa continutul
ideilor, a aduce ideile as'manate in un cadru comun, sintensand
notele comune i esentiale, notele representative ale ideilor as6--
mnate, jara in o unitate, in totalitaitI nou'e' psichice. D. e. un copil
vede adi o masa, In patru colturY, de lemn, cu 4 pict6re, vapsita
rosu. Are idee despre acea masa, idee sensuala. Dupa un timp
vede si alte mese, altcum vapsite, de alta matene, in patru colturI
rotunde, cu 4, cu 3 si cu 1 picior. S convinge, ca tte. sunt
tot numaT mese. Spintul luI, abstrage din telte ideile sensuale
dobndite despre difente mese notele cele esentiaIe i asocindu-le
compune i stabilesce din ele o noua idea, care represinta 6re-cum
pe terte cele sensuale despre diferitele mese.

dacoromanica.ro
97

Tendmta acsta a spirituluI, de a forma idel nou din ideile


sensuale, si anume un fel de del', ce nu-vi a echivalentele lor in
forme reale de ale lumir, ce sunt numal cristalisapI ale ideilor sensuale,
s manifest pi-in un preces psichzc numit abstractiv; puterea im asI
a minti de a lucra asa fe!, s dice : pu/ere de abstracfie. Putinta
de a s porni, in mod spontanea, procesul abstractly, residA in
asociatule si reproducerile de idd.
Acest proces are mare important in economia vietff inte-
lectuale.

Pldsmuirile psichice formate pe basa procesuluf


abstractiv.
31. Formarea de notiurd.
CopiluluI mic i s d'a ocasiune s'a vaca inteuna, mal intlt,
pe printil se. In urma acsta pe el ii i pote recuneisce mal
bine. Mal vede si cun6sce apoI si pe cellaltI membriI aI
orI rudeniI, pe fratI, pe seryitcrea Maria, pe bunicul,
bunica, tusica si nenea, etc. Pe toff acestia ii cun6sce dup fel si
nume. Cu timpul mal vede si alte pers6ne, in caff, dup ce mintea
i-a pus alturI, recun6sce cam aceleasl figurI, ca la tata, mama,
bunicul, bunica, tusica, nenea, dar avnd totusI i nisce insusirr
particulare, prin carl: s deosibesc de cd de sus. I s spune in
fiecare cas, c acela e un om. Si el invat.' a cum5sce astfel si
ce e omul, dei altcum cel arltatl nu erail dect individa : loan,
Nicolae s. a. Pe basa acestor cunoscinte ajunge sa numsc, vdnd
vre-o figura.' de om, si acesta e orn, cu telte cal observi si scie,
c nu sunt totl lafel in priyinta tuturor insusirilor lor. Cdnd
copilul scie deosebi persdnci de perso'nei 4-i pe individul om de
alte fiznte, aluna stv dice, cd are nopunea de om.
Ce s intmpr in spiritul pana.' cnd i s formi,
pe basa multelor idel despre pers6ne singuratice, notiunea de om?
Copilul vede di de ch. diferitl indivliff 6menl, cu t6te insu-
sirile lor i in uima asmnrff figurilor lor constata', ca.' acestia
multe insusul comune cu ale tataluI i cu ale mame sale statur,
cap, pr, frunte, fat, nas, gura." etc.; distinge iris totdeodat,
s intelege, si particularitff diferite cu privire la formele speciale
ale insusirilor, insusirl individuale. caracteristice fieca'ruI individ.
Unele insusirI cele comune le va ved clec.]: de multe off,
altele pe cele diferente, pe cele inchviduale, de putine-orl
7
dacoromanica.ro
98

unele pte chiar numal cte odata. Unele vor trebui impre-
sioneze decl maI de multe-orT, alte mal de putine ori i chiar
cte o singura data. In urmare unele ideI partic,lare, ce culege
copilul despre dmera, vor fi mar vi retmute in memorig., celelalte
vor rmnea maI slabe. Si fimdca cele dintaIii, cele comune,
prilegiul a s reproduce mal de multe-orI, pe basa legff asociatieI
mecharnce (contimporanitatiI), s i as o ciaza in o totalztate, in o
noug idee compusa. Acsig idee noug compusg este zdeen tzpicd,
sti notzuzzect omuluI, in care s cupiind impreunate tte notele
caracterNtice si esentiale ale existenteI numite ome. Acea notiune
reamintesce acum, respective represent copilulur un sir lung de
anume finte, de indivicjI 45menI.
Sa maI luam un cas, mar evident, din care sa constatam cum
In adevr pe basa ideilor particulare sensoiiale s ajunge la notiune.
Si in casul artat a fost, nu e vorba evident procesul, dar tot
a fost la mijloc si o procedei e falsa, in urma faptulul, c cop- iluluI i
s'a spus prea cut-6nd de orn notiune pang.' a nu fi dobndit
suficiente de despre singuraticii! indivi4i eitnenr, din care causd
copilul i rmne a av raultg vreme o notiune nu prea clarg
despre
Copilul vede in grading.' un mr, popesc ; s uit la el, cu
atentiune, i adI i mg.ne, pana il recunsce bine, pang !sr cgstiga
idee clarg despre el, posibilitatea de-a face judecata : acesta e mr
popesce. De bung sma vdut bine crna, cu frundele
forma lor, cu crengile si forma lor trunchiul si forma luI
si pte i s'a ar'tat oil spus si de radcina la De cte-orl: vede
merI de acestia, de attea-orl va recun6sce soiul acela de merI,
va dice in fiecare cas si acesta e in& popesce. Acum are deja
idee 'clarg despre felul merilor popescr, putndu-I deosebi de alt fel
de poml si de alt fel de merI, ceea-ce s dice, ca. are notiuneae
mrulul popesc. Vdnd copilul, de multe-orl, mal multi" merr po-
pescI, cuprins totduna insusinle constitutive externe, forma
diferitelor partl, a fructelor, frundelor, crengilor cor6ne, trunchmlul
si a radaciniT. Nu in teite casurile a gasit insusrale intocmaI la fel;
observat i micI deosebirI. Copilul va fi avut decI ocasome, dca'
a intuit deee diferift merl popescl, s vad unele insusirI, cele
comune -- de dece ori", altele 13:Ste numar de cte data, orI de
dou ori. Impresnle venite dela insusinle comune vor fi produs
raiscti moleculare mal vil, ideI particulare, mat puternice i ma

dacoromanica.ro
99

precise. In procesul de asociatie acestea s vor fi si valorat mal


bine si s vor fi legat mal tare. Si apol la reproducere, cAnd e
vorba, s'a.-sl dee coolul srna de finta m'ruluI popesc, spre a-I
eosebi de alt1 pom, idea despre acesta, i s presentzA in con,
schnt numal: in sintesa insusirilor comune si caracteristice merilor
popescI, ca o nou idee compus, in care mintea recunsce finta
inruluI popesc, o recun6sce prin o nou idee, compus nu din
tte insusirile observate la meril vgutl, ci numal din cele mal de
ca.'petenie, cele comune i caracteristice, carI abstras de cAtr
spirt din complexul intreg de insusid observate la diferitil
-popescI si unit in o totalitate. Copilul a ajuns decI la o idee, care
-nu corspunde cu niel o formA a lumiI reale, la o idee rcuth de
spirit, la o no/infle, ce represent un t i p de existente.
Notiunea acsta dup continut e compus din mal putine
note dec't idea unul in& popesc, dar in schimb intelegem sub ea
totusI maI -multI indivicrl de merI ; are adecl sfera mal mare, deck
iJeea und m'r popesc.
Mal tri i sse' arat copiluliff i altI fel de mert Acela va
gsi in el note comune mrulul cunoscut deja, cele esentiale,
4:lar si diferente, cele mal m'al-unte. Va s clicA i aceltia sunt merf,
arius, imprAtesc, pAtul, etc.
Si in urma proceselor nou aperceptive s'a inte'rnplat de s'aii
repetat unele feluri de impresiI mal de multe oil, altele mal de
-putine orI. i aicI a adunat spiritul ideile notelor comune tuturor

merilor, 16sAnd pe cele diferente d. e. formele speciale ale fructulur,


ale coreineI, si si-a fotmat o notiune nou5, ngfiunea generala a
mrulul. Notiunea acsta va cuprinde in sin& mal putine note,
.deat cea a mrulur popesc, are mal mic confinut, dar vOin Inteleg-e
sub ea mal multI merl, chiar mal multe felurl de merI, are sfera
mal mare.
I s arat copiluluI i altI pomI, perI, visinT, ciresl, prunl etc.
.Spiritul iai va gAsi unele insusni diferente, altele comune, mal
putine s" intelege, d. e. r'clAcinA, trunchlii, cornA, crengI, frunc,le,
fructe, dar ara.' a bAga in sm4 formele .lor speciale. S vor
asocia si ideile acestor note, s va forma si din acelea, in N/l-tutea
lega de asociatie mechanicA, o notiune noug, nofiunea tomulut,
.care cu atAt mal putin va corspunde vre-unuI obiect al lumir reale
Unde am gAsi vre-un pom compus numaI din notele arAtate, fArI
formele lor, speciale ? Nofiunea pomulul va ave' confinut ji mal
sfera mal' mare.
dacoromanica.ro
100

Va cunesce copilul, la rndul s, i arboriI. isI va forma o


notiune mal mare in privinta sfereY, In cadrul cgrel notiunI vor in-
cgpea totI pomir i totI arbonl, dar care va fi altcum mal mic in
privinta continutuldf, rmnnd la o parte ideea fructulur. Acsta e-
noliunea arborelut.
Vin la rnd i plantele. isI va forma o notiune din notele :
rddgcing, cotor i frunc4, continut f6rte mic, dar sub acsta va in-
telege tot felul de plante, de pe primnt.
Vedem, ea' cu ajutorul abstractiel ajunge spintul, sh-si formeze-
din idel sensuale, dobndite pe basa expenenteI, ideI tot mal generale,
notiunr abstracte, despre tte obiectele i lucrunle de acelas fe], ce-
le gsesce in vitd, cad idet ni s' presentad apoI, ca idef nou in
spirit. Asa fel sunt notiunile despre tot, ce existg in form con-
cretd in lume si tot asa despre actiuni, raporturI i chestiunI. Asa
sunt notiumle binelur si r'uluI, frumosuluI i urituldf, moralulur
imoralulta, virtutff i ticloiY, dreptAtiI i minciuna, intelepciumr,
etc. etc , tot notiunr abstiase din alte ideI despre fapte, lucruri.
raporturl, ce vedem. Mai intlti analiszd spintul, bine, obiectele
concrete asmnate, spre a s clarifica ideea concretg prima
tre'ptd. V enind la o altd grupg inrudit, respective as'mdnatd cu
cea dinti, dupg-ce analisat i indiviciiI de aci, s asemgnzd
cu cea dinti spre a s Os' notele comune si diferente a doua
trptd. Pe basa acestel operatiunI apoI cele comune s asociazg
in o idee compusd noud, in cea abstractg a treza trptit. Aceste
notiunl nu corspund cu stgrile reale, dar sunt totusI intelese de
nol si considerate, multe chiar, ca basate direct pe experient, dei
sunt numaI expenente fictive. Unde si cum am put ved omul,
cum e imagmea luI in notiunea omult, doctorult s. a. ? cum am
put ved apoI binele pe pgmnt ? unde si cum modestia si ep-
tatea, etc. ? Da, existd indivuff In lume, dar in sensul notiunil orrit
nu. Tot asa cu celelalte notiunI. Am avut pnlegiul a mAnca, a bea,
a mirosi, In mal multe rndurr, ceva priincios corpulul i totduna
ni s'a spus, cg e bun ; am v'dut, cg s'a purtat cineva in modul
recerut de vit i iarsI ni s'a spus bine, etc. Din casunle expe-
nmentate combindm notiunea bunt, bine.
Asa fel ajunge spintul, in desvoltarea sa, sd dobridscd din
ce In ce tot mal clare si maI bune notiurif abstracte.
Si mat tete ideile abstracte in forma, cum sunt utilisate de
suflet, sunt notiunt Numera 40, 50 etc. inch' nu sunt decAt enisce

dacoromanica.ro
101

ide abstracte, sc6se din1 + 11 + 12 + + 140 + 150


Dar cAnd intrebuintOm numrul 50, cine s' mai scie cugeta la attea
unitAff separate CAnd dicem, c in grdina sunt 50 de merI, in-
telegem indat ideea, fr a s me pune sufletul s s6 raporteze,
pe rnd, la 50 de mert Dc avem 3 merI, a, b, c, s mal in-
tmpl de isi represnt sufletul, pe rnd, m'rul a, b si c, dar la
50 nu o me face. Inteligenta ii abstrage notiue, pentru ca sa-sf
usureze lucrarea sa in operatiile, ce are s5. indeplinsc. Ce ar fi
pentru suflet, dac vrnd s spunA ceva despre point ar avea
represinte imagnle tuturur menlor, prunilor, penlor etc ? .

Notiunea este un fel de representatie, in care s6 aft' tot ce e


me important si mai caractenstic pentru determinarea genule,
specie, off clasei PrescurtAnle acestea fac spiritule serviciul,
fac fauna-614 formele matematice off geometrie.
Si formulele acelea sunt abstrase din un anumit complex de
In vederea socotelil mai usre cu chestiunile matematice
geometrice
notiunea e un fel de idee, dar nu asa fel de idee, care ar
substitui un ce din natur, cu o esistent intuibil, ci o idee, care
a lApclat apr6pe tcite elementele matenale, avnd a representa chte
un gen, o specie orY o clag de fiinte, lucrurl, actiunT, raporturI
insusirl. Ideile sensuale represent lumea extern, individua 1, in
formele perceptibile simtunlor omenese, lar notiunile represent
lumea schimb at A, cr ea t.." de mint e, pentru ca prin acsta
s s vad i intelg4 mal bine lumea cea real.
Spiritul nu s multmesce ins flume fcndu-st notiunI in
felul aatat me sus. Spintul, stimulat de boldul de valorare a vietfl
cultivat cu pnncipiI i maxime, isI face, tot cu ajutorul abstrac-
tie; i astfel de notiunI, ale cAror note nu le-a cules din sfera
reale, ci din sfera fantasie. Nici acestea nu espnai starea fapticO,
ci aceea, care ar trebui sh" fie in vrtutea cenntelor de valorare a
vietiff. Aceste notiunr s numesc ape: zdealurt, orI conceppl. Asa
fel ne punem in msur a ne cOstiga Cu timpul, conceptiI de bu-
n6tate, iubire, dreptate, intelepciune etc., idealuri de judecaorI, de
monarchI, de ere, de profesorI, advocatI, scolarl, etc
Si Cu eat spiritul culva este me bine instruit, mai desvoltat
si ma ager dela fire, Cu att e me capabil de a face notiunl,
tiunT tot me abstracte. Si acest fel de sprite i devin cele proprif
6inenilor instruitl scientificesce, tnenilor inAltati la suflet i aplicatI spre
dacoromanica.ro
102

idealism. E chestiune de mare importanta pentru instructie, din punctul


de vedere a indeplinirir problemer omului, ca sa cultive in elevl puterea
abstractiva. Cu cat cineva s'a impartasit de o instructte mar buna, inzes-
trandu-s cu ider sensuale clare, vir, si logic asociate, cu atat mar bine si-a
apropiat i energia stimulatre la lucrare psichica abstractiv. Omul
Cu Ida superficiale ins rmne tot in sfera ideilor sensuale. E
mare deosebire ins in privinta valorir adevrate intre omul, care
lucrza tot cu notiunI abstracte si intre acela, care rmne tot cam
In sfera lumir ideilor sensuale. Primul este inaltat, ideal, moral,
cad legatura materiala intre spirit si lume este ridicata i in urma
acsta operza' cu ider curatite de elementele materiale; cel din urm
e egoist, rece, neinsufletit, cad fiindu-1 dat a s invrti in o lume de
ider sensuale, devine legat numar de lucrurile si valorile reale ale
lumil din jurul s'ai, pe cad le pte ved i aprecia cu simturile.
Cum dobendesce copilul nottune despre om? Ce fenomen se face
atuncl? Cum dobendesce nottune, burarl de mer popesce ? Ce e nottunea?
Cum e nottunea In privinta contmutulul i a sferfi fafi de idee? Cum se pro-
cede la dobendirea notiunfi de ,merc de ,pomt, varborec, vplantfit? Ce trepte
se Osesc in procesul abstractiv? Ce sunt cele me multe Kiel ale nestre?
Ce representi nottunea? Ce este idealul? Principiul? Ce InsemnItate ati ab-
stractiumle pentru cultura qt intreg felul a fi a omulul?

32. Idea de sine, consciinta de sine si eul omulul.


.r) Formarea fi desvoltarea idea i consciintel de sine.
Frte adeseorr suntem avisati s intrebuintam cuv6ntul eu4
si frte adese-orl ne simtim finta nelstra, sub imboldirea cand a
unor propriettr, cand a altora, psichice i fisice.
SO vedem mar de aprpe, ce este fiinta idea i consciintil
nstre de sine, si a eulur nostru ? cum se' desvellta si cum se' manifesta ?
Scim, c vita nstra psichica s injghebza din vanile cu-
noscinte, Ida, ce dobndim despre lume. Ideile, s asociaza sta-
bilindu-s prin acsta diferite raporturr intre ele si formandu-s
din ele ider nofi notiunile; apo s reproduc in form de
fantasie judecate etc. Cu ajutorul ideilor, ajungem in stare a cunsce
lumea externa, cu tot ce represinta, si a ne pune in raport cu ea.
SA' ilustrm chestiunea prin un esemplu: Privim un obiect. Sigur,
ca mar intaill Il intuim in totalitatea sa, apor II examinara in detara;
vedem, ea' este ceva: ir observam adeca existenta; urmza, ca observam,
ca fost si erl si va fi si mane, ir constatam: permanentd; ir examinam

dacoromanica.ro
103

insusirile i proprietatile speciale, vedem diferitele liff relatiunl de ase-


mnare, de inrudire, de deosebire, s. a. cu alte obiecte, ii constatam
facultatile si relatizle lui. Notele. acestea, tte asociate in o unitate,
ne dati idea, imaginea psichic a obiectuliff, ca a une particele din
organismul mare al lumiI. i nu. de-odata, dela inteput, lua'm cu-
noscinte esacte i complecte asupra lucrurilor din lume. Cu timpul
se' desv6lta si ideile . Cu cat am studiat maI bine si mal de
aprpe acel obiect, cu atat maI esacte si mal reale vor fi observa-
fide nstre asupra luT, si In urmare cu atat mal mare importanta
ii dam; cu cat mas superficial, sail condusI de fantasie, am privit
obiectul, cu atat maI superficiale i fantasiste, mat' false constatad
facem, si in urmare cu atat mat* de fara valre il consideram.
Fiinta nstra inca e o particica din lume. Si asupra el' luam
cunoscintai intocmaI cum lu'm asupra celorlalte lucrurl din lume.
Si idea de sine si conscunta de sine s desv6lta, incetul cu
incetul, paralel cu formarea i desvoltarea vietiI intelectuale, a
caret resultat si este.
Copilul, dupl-ce dobndit, din impresiile externe, sufi-
ciente ideI pentru injghebarea vietil intelectuale, de un grad re-
care, incepe, tot imboldit i condus de energia puteriI sale intelec-
tuale, a s observa si examina si pe sine si in urmare a s i cu-
nsce, maI ntiti, se' intelege, in partea corporala, in mod super-
ficial, apol, tot treptat, incetul cu incetul, si in cea psichica, in mod
tot mar judicios. Invat copilul a cunsce corpul s65, ci diferitele
sale partl externe; simte Rome, duren, anumite impulsil; observa,
cisI pte mica marine, picirele, capul, corpul, c pte ved,
simti, audi, gandi, judeca, etc, observa, c ii vin in minte pers6ne,
lucrurI i intmplarl. In urma tuturor acestora invat a s observa
si constata, ca o esistenta a parte de a altor esistente, isI observa..
fiinta sa, lermanenja sa, relatiunea sa facultdfile, capacztd file,.
fisice i psichice, i formza adeca.' idea despre sine. Reflexiunea,
mintiI nstre asupra continutuluI Meet de' sine este consciinta
de sine.
Si dupa cum s face, cand ne formrn idee despre od-ce
obiect al lumiI externe, c, dupa ce l'am intuit in Vote insusirile si pro-
priettile lui, ideile despre insusirile i proprietatile singuratice ale
aceluia le legam de olalta, in o idee complexa, unitar, asa s face
si la formarea ideeI i consciintesi de sine; si dupa cum tine mintea
nstra idea, dupa formarea ei, in relatiune cu obiectul_ insusI i cu
numele lul, asa tine mintea nstra in relatiune si idea despre nor

dacoromanica.ro
104

Cu insasl finta nstra. Tn urma acsta nol" ne i apreciam ca o


ts'etur de accidente, de fapte, de observatiI, idel, reproducen, vointe,
tendinte, simteminte, pofte, judectY, prevestirl etc , etc. Si, se"
intelege, cu cat sufletul omuluI e maI puternic si mal superior, cu
atat p6te tine mat bine finta individuala Intrega In o unitate.
'Rite ideile, cad favonseza mar mult buna starea i valoi area
nstr, s lega me bine si maI tare de consciinta de sine, din
care causa acelea ne si rernan mai consolidate si mai irult In minte.
De momentele din prima copilarie, cand n'aveam Inca formata con-
sciinta de sine clara, nu ne putem aduce aminte. Acelea nu s'aii
putut lega in consciinta.
In urma legturil intre memorie si consciinta de sine, acesta
Se si tot desvOlta continuativ.
Tot in acest fapt resida putinta cunscerff ideilor nstre dupa
timp, dupa vrsta, avem, consciinta, c i starile nstre
sufletesci vrstz.
Formarea ideif de sine Incepe deja cu cea maI trageda versta,
deja cu primele septemaniI, si se tot desvOlta, devenind tot mal
lamurita i maI ampia, treptat cu desvoltarea vietil intelectuale.
Din faptul, d copilul Incepe, de regula, numaI la 3 anI a In-
treburata numirea 3,eut, nu urmeza, se Intelege, ea' pana aid n'ar
fi avut distincta idea de sine si eul sett. S scie, ca copiff adeca,
'Ana pe la 3 aril', vorbesc Intrebuintndu tot numele in loc de eh.
Acesta se Intmpla din caus, ca el aude, ea' asa Il numesc altd.
Si tot din causa, ca.' cd din jutul lor vorbesc atra el, cu persona
a treia, Intrebuintz'o' si el persna a treta. Copilul mic nu dice
mnnc, ci >Joan manncal. Marira iubescec pe mama si
pe tata, etc., etc Copilul se considei a asa dar, pana la un timp,
in rendul altor lucrurl ori finte, despre carI are idel fcute tot
In felul cum sI-a fcut si pe cea despre sine. De aceea copilul mic,
fr conscunta de sine clara, nicl nu-s1 simte nicI o valre indivi-
dual. Copilul mic e contopit totdeuna cu lumea extern, dela care
primesce impresa impulsive. Numal: dupa-ce i s'a hotarnicit t In-
tat-it mat bine conscunta de sine, se simte Indemnat, a'sI manifesta
maT hotarita valre individual. Simtirea valorir individuale se si
desvOlt paralel cu conscunta de sine.
Numele devine un puternic razim pentru idea si conscunta de
sine. Omul observa, c atributhle eului se tot schimba cand se
simte cu unele, cand cu altele, dar numele II remne acelas De
aceea e si natural, ca numele se lega cu o putere mare de idea si

dacoromanica.ro
105

consciinta de sine. Pe acest motiv s pte dice, c omul, care isi


schimbh numele, are o idee si consciir0 de sine Iax, afarh de
casul, chnd =elm convingendu-s de falsitatea baseI vieta sale, s
tupe de tot de acsta si, ridicAndu-se la alth, isI schimbh, i numele
sti vechlti. D. e. din Saul, phgAnul, s'a fcut Pavel, apostolul mare
al crestinismulut
2) Felul menilor dup felal idea si consciinteI de sine.
S scie, ca idea de sine nu e la top' 6meinI corecth; in multe
casurI o ghsim fals. i cu idea de sine s pcite intrnpla adech
ca i ca alte idet Chtl 6menI nu sunt, cart' nu-si pot forma idea
adevrath de finta lor, sil din causa firil sil a imprejurhrilor, in
cart" le-a fost dat a se' desvolta. Asa s' face, ch existh 6ment cart
.cred mas putin despre sine, despre valrea fi.inteI Ion, ca si child
par' ch n'ar av cunoscinth despre t6te propriethtile, faculttile, pu-
tenle lor o'menit mode,stI. La acest fel de eimenI puterea intelec-
tual nu e pornith spre a observa mternul, aceea este mat mutt de
natur expansivh, pornith de a face intuitiI i observatiI in afarh.
Acestia, fie ch.' a fost directionatI asa fel prin educatie, fie prin
lipsa de putere de fantasie. Sunt iarsl diment cart s manifesth totduna
conscil de adeveratele tor putert onenit nandra. Si sunt alti1, cart
s cred mat mutt, mal gi ozavI, de cum sunt, si de cum ar av.drept
a s'e arAta, pe basa puterit cart in realitate vizh in internul Ion.
Acestia sunt: o'inenzt fuduli, nganfaii sal grandomant. Indeosebt
indiviii dotatI cu o putere mar mare de imaginatie, in lipsa educatie
bune, s pot face grandomanI. Acestia vdnd la altiI insusirt de
sank fiind i stimulatI de o mal" mare dorint de a s'e' valora, prea
.curnd isI pot inchipui, ch acele insusirt pe carI le el' in fantasie,
s gsesc de facto in et si apoI si le si pun in sma lor.
Fie-care specie de cment din ceI numitt modestI, mAndriI
grandomanI, pot apot fi orI activl, ori lenest conform cu deprin-
derea inept lor, sal cu felul energiet pi oprie fiinteI lor.
Mal sunt apoI si un iel de Ciment a chi-or idee de sine e in
parte alterat, din caush, c ist observh in parte gresit finta lor cor-
poralh, cred, c ail d. e. pAntece de sticlh; i iarhsI sunt altir a chror
consciinth e de tot alterath, basAndu-s si in partea sa principall
pe inchipuirt ba chiar si relatiunea cea drpth cu ade-
vrata lor fiinta individualA Acestia trhesc In o consciinth de sine
strhinh de tot, nebunit La renegatI inch trebne sh s'e' efectuzch
un fel de alterare, in partea importanth a ideeI i consciintil de sine.

dacoromanica.ro
106

Causa, ca nu toff 6menit ist castiga esacta idee si consciinta de


sine, zace in felul puterit lor observatre, reproductiva i imaginativa,
precum si in educatia i instructia gresit, ce li s'a dat. SI
se' dea omulut o cultura s'ana6sA, instructie si educatie orecta,
si 'I s'a dat totdeodata i posibilitatea de a forma si desvolta
o corect si real idee si consciinta de sine. In asemenea cas
omul s6 va manifesta ca valrea, la care are drept pe basa
insusirilor si facultatilor sale si s'e' va validita in vita bizuit
pe adevratele sale putert, ceea-ce caracterisza pe omul mandru,
stare, ce nu numal ca e permisa , ci e de dorit sa o aiba
fie-care om. Omul mandru nu insla pe nime, ca cel grandoman,
ort iudul, ci presentandu-s cu ce are drept s s6 presenteze s'e
arat in adevrata lumina si pretinde totdeodata ce are drept sa
pretinda. De aceea omul mandru si este individualitatea cea ade-
vrat, in vita. Modestia pte sa fie simpatica i bine venita sin-
guraticilor, dar, din punctul de vedere al problemel omenescT, nu e
Justificata si nu pte fi buna.
Continutul ideet de sine consta din ideile castigate despre di-
feritele insusid, facultatt, puterI proprit fiintet nstre, cum s'a chs
mat inainte. Cu cat mat multe propriefaft i insusirt, si idet- despre
ele, avem, cu atat mai larga ni se' face idea nstra de sine.
acsta este de mare importanta pentru valrea nstra personala.
Stand adeve'rul, c imboldul cel mat puternic ce vi6Z4 in otu ez-
vita si valorarea et, e lucrii rsc, ca individui inzestrat cu multe
putert trebuit6re indepliriiril conclithlor de vita si valorare, indi-
vidul cu idea si consciinta de sine puternica si mare, s s impun'a
si validiteze. Valrea i vigrea omulur sta totduna in raport cu
puterea si sfera ideet si consciintel de sine.
3) Eul omulu'i.
Diferitele nstre puterI si start psichice sunt simtite de nol,
ca avndu-st sediul si focularul lor in internul nostru, din care s6
ivesc acusr unele, acust altele, fiind in o necontenita schimbare
primblare. Dar in observatia acsta, ce- o facem asupra internulut
nostru, dam si de ceva nesclumbacios, ce e pururea cu not, o putere
chemata par' ca a da rend evenimentelor si fenomenelor interne,
a conduce schimbarile consciinte, o putere, ce s6 eregza in un
fel de stapan si diriguitor in vita nstr psichica, un suveran aci,
care represinta si conduce totcluna finta nstra. Din ideile despre
insusirile nstre interne i externe s6 abstrag ade notele cele mat

dacoromanica.ro
107

esentiale, se alege o esenta.' de putere, in care se' cuprind notele


representative ale puterilor inherente fiinter neistre. Spiritul nostru
face si aicr un fel de prescurtare, cum 11 scim, cA face preste tot
d. e. cum face de 'si fortnzA notiunile abstracte. Acest putere
psichicg e ceca ce s'e dice: eul nostru. Se intelege felul eulurc
individual depinde dela felul continutulur ideer i consciinter de sine,
din care este abstr as.
Eul omuliff Il vedem manifestAndu-s6, Calad mar sensual, cand
mar intelectual, cnd mar puternic, asid mar slab, dupal cum adecl
e felul omulur si puterea intelectualittir la Tot ce inriurza altcum
asupra intelectualifatir in general, inriurza.' i asupra eului omulur.
Cum s forrada idea de sine'?
Formza-s pe aceeasl: bas cum s formza celelalte
Ce e consciinta de sine?
Exista paralelism intre desvoltarea idee si consciintd de sine si Intre
desvbltarea vietif intelectuale?
Ce valcire are numele pentru conscnnta de sine ?
Ce sunt menil modestI, mandril, fudulI, nebunI9
Ce trebue fcut sa s desvilte 6menil mandil?
Ce val6re are omul mandru?
Ce este finta a eululc
Ce fel este eult omulul?

33. Ideea de spat si de timp.


1) Ideea de sfial.
In limbagiul de tte dilele dicem, c5. avem idee de spat si
ni s'e' pare, c'a' in adeve'r avem o imagine psichied Ore-care, cum ?
nu ne mar d'a'm socotla , imagine dobnditai cu ajutorul ochilor,
ca o experienta' reall
Daca' ins6 analisAm acest notiune, vom ved, cA ea nu e o
idee cAstigat, ca celelalte ider, cA este mar mult o fictmne.
Cu ochir nu vedem spatul. Cum l'am si put ved ? ! Cu ochii
vedem perscine, obiecte, lucrr, stArr, Insusier. Spatul ins nu apartine
nicr u eia din acestea. Nicr chiar in cadrul ideilor acute pe basa
abstractie, nu o putem pune
Ce ar fi spatul ? Pare a fi un gol in o 1ntindere a onzontulur
vederir nstre. DcA ne-am lua dup lexic6ne ar fi 1) o Intindere
nemArginit, 2) o Intindere de loc.. (Aineanu).

dacoromanica.ro
108

Dar cu atAt noI nu ne putem multAmi. Trebue deci s ne


da'm sma mal de-aprpe de notiunea spatula
Scim, c cu ajutorul sensunlor nstre ne facem idel despre
difentele forme ale lumii externe, de cad suntem inconjurati. Ideile
nstre concrete adunate cu vederea le localisam acolo, de unde
a pornit impresnle externe, spre ochir nostri. In urma acsta vedem
obiectele lumiT ca asedate in diferite locuri. De-odath ins nu le
putem cuprinde cu ochii nefiind de-odata ti5te in orizontul vederil
neputnd trece impresnle lor de-odat prin macula lutea a
ochiului nostru. Ca sa' le putem ved, pe rnd, tte, suntem nevoiff
s'a ne tot acomod'am ochii, tot pe rnd, la obiectele, la cari voim
sa' privim. Acomodarea acsta a ochilor servesce ca bas'a pentru
ilusia spatului. intre acomodnle indeplinite tiece un timp, in
care nu s' apercep impresiI nou i deci nici nu s localisag
nimic. Dela fa'ptuirea unel localisrt i acomodgri pan la a ahem
urmAtre, s simte in spirit o incordare, s simte lipsa de impresil
nou'. Perceperea in ordinea succesiva a impresiilor difentelor obiecte
din orisontul vederil ne cla consciznta spatulur. Cu timpul, din ele-
mentele acestea, cu ajutorul abstractieT ni s formza.' idea de spat.
Ca sa avem spate, e nevoie deci de o parte, ca sa avem
obiecte insirate, spre carY s ne atintim pnvirea nstr, si de altd
parte sa.' ne obicinwm a le privi pe rnd, tinndu-le in minte in-
copciate, iar ce s'ar mai afla intre acelea, cele mai mid, mai nein-
semnate, sa le trecem Cu vederea.
Cu at sunt obiectele mai multe, si mal rar asedate, in grupe,
cu atat mai mare ne va apArea spatul. De aceea, unde avem
pnvim fara a s impedeca ochii de obiecte, bun4-6r and pnvim
d. e. spre munti, Cu ocha ndicatl in sus, depgrtarea ni s pare mal
scurt, spatul decr mal mic ; ne mnelm. Vrful unlit munte ni s
pare apr6pe. Tot din causa acsta focul nelptea, and nu putem
ved si obiectele din onzontul vederii, ni s pare cu mult
aprdpe, de cum e in realitate.

g) Ideea de timp.
in privinta ideel de timp sea' lucrul ca si cu cea de spat ,

nici timpul nu exista adea, ca ceva real, cu facultatea tie a ne


impresiona si a activa in creeni nostn procesul, prin care s mulo-
cesce producerea une idel. Cu t6te acestea s dice, ca i despre
spat, a avem ideea de timp.

dacoromanica.ro
109

Impresnle lumd externe infra tot succesivc la creeff i ideile


cunoscintele ncistre, s" reproduc tot succesive, unele dupd altele.
Cu timpul omul s' invat a s simti in continua activitate
intelectuald, in neintrerupt vibraie psichica, cu sufletul tot plin.
In urma acsta i s creezA trebuinta de a tot primi
de a tot reproduce din ideile intelectulur, In scopul de a-sI in-
tretm vie vibrarea energiel psichice. La unil. vibrarea energid
psichice de:-..urge mat repede, la altif mar trdior dupg firea
temperamentul fie-cruia.
Cum s face acum ilusia despre timp ?
Intervalul, care II simte sufletul, ca trecut, intre diferitele aper-
ceptir, orf reproducerI mai importante, este ceea ce face con-
sctinta de timpn. Cu ajutorul prexesuluf abstractiv ne formrn
si idea de tulip.
Am s" astept pe un amic. Ideea sosiril amiculuI meti e
menit s-mi destepte in consciint sirurI de ideI, ideI aperceptive,
relativ la acest obiect al mintit Altfel de idel nu vor put ajunge
la claritatea conscintil in momentele acestea.
fiindca prin acsta intelectul e determinat a fi activ in
acst ordme de idei, in o alt directie nu maI prea p6te fi activ.
mi pot da silinta, cu sfortarea ca s-mi pornesc cugetarea
In alt directie. Dar acsta nu va put 111.16 mult timp
brarea psichic la gradul recerut, in privinta fortd 1;i a celerittiI,
dela un timp reproduceille vor deveni tot mal iai i maI putin
vii, si atuncI s d de lipsa vibrril trebuitcre, s simte un gol in
suflet. Starea acsta psichick cAnd sufletul nostru nu prea este
emotionat, in ritmul obidnuit, necesar, nu adech conform ca
trebuinta determinata de firea individualk orl: de obicTnuint, starea
acsta corspunde cu simtirea une! lipse 6recare in viata psichick
din care motiv ea este neplcut, un anumit fel de neplAcere
plictislk -- i atuncI s dice, Ca' timpul ne-e lung.
Cu cAt cineva e de o astfel de organisatie psichick in vrtutea
ereia reclarn mg dese si maI vir emotiunI, omul vioIti de
fire , cu att simte mult anostia i i ideea timpuld it devine

'0 Marcie cugettor al omernmd, Anstotel, competent In OW maternle,


dice despre timp, c geste num6rul sal m'sura miscaird i repausuluI, fat.
atat cu ordinea anterionttil cit qi cu a posteriontatifk. (Fisica IV, 11).

dacoromanica.ro
110

maT clarA; cu cat inse natura cuiva este maT m6le, cu vita psichich
mat tardivA, cu atat va fi maT putin pasibil la anostiA i di ct si
ideea despre timp it va fi maT nehotarita. Lenesul nu se anostzA
si nu simle perderea de timp ; nu, cad nu e invetat, ca fiinta sa
psichica sA fie agitata de dese curente emotionat6re ; nu are idee
hotArit de timp.
Se intelege, fiindca timpul nu e altceva, decat o reflexiunea
mintit asupra reproducerilor, orT aperceppilor, stt simtirea interva-
lurilor dintre reproducerile Qn aperceptia ideilor, si devine f6rte
relativ; pote apar acelas interval, cAnd scurt, ,gand lung, sti unuia
scurt i altuia lung. Si s apreciza in un fel timpul actual si in
altfel larasT timpul trecut. SA' vedem cum.
Se' afla cineva in o societate, unde nu aude nimic interesant.
Aci se va plictisi si i s va par timpul lung. Pentiu ce ? Pentru
simplul motiv, ca nu face dese aperceptiT de idet, ca sa i se agite
sufletul in mesura recerut. Nu-si va put tin sufletul in vibrare
nici cu ajutorul reproducent de altfel de idel; cad trebue sa se
ferscA de a se pune pe gAndurt, pentru ca s nu devina observat
criticat. Sufletul sett va av dect rart i putine emopunT.
In aceeast societate, altul, care se potnvesce bine acolo, care
apercepe vitt tot, ce se ofer, pote gam timpul de Rine scurt,
fiindcA spiritul lut ocupat i emoponat neintrerupt, in reflexiunea sa
asupra momentelor emotionAt6re, nu da de mart si multe intervaluti
de stare pasiva.
Dec! putem dice, cal aceluia i s va par timpul actual mat
scurt, care e adus in starea, ca sa faca cAt de dese aperceptil, ort
reproducen, asa ca spintul sA nu remna de loc pasiv, cad numat
din momentele, in care spiritul se simte pasiv, se abstrage ideea
timpuluT actual; si jara c aceluia i s pare timpul actual mat lung,
care nu are material de aperceppe i reproducere.
Altcum se apreciza timpul trecutuluT. Cineva a cAletont
doue septemant prm locurt, unde a. gasit multe de vedut si de
audit, multe impresil noue, emotionat6re, aceluia i si par cele dotie
septemant p6te o luna de ile. Dupa trecerea celor doue septmant
reflectza asupra timpulur trecut. Spiritul in reflexiunea asupra mo-
Mentelor petrecute va da sigur de Rine multe start psichice inflate
de nott, in acel voiagi, menite a-1; inviora- si ridica sufletul.

dacoromanica.ro
111

Dac ins6 cineva a petrecut cele doi.16 s'pfmnI din urni


asafel, ea' nu a primit prea multe impresil nou6, emotiontre, atunes(
spiritul acelwa, in Teflexiunea sa .asupra lor, va ali s s oprsea'
la putine momente si de aceea atund va dice, c i s'e' pare timpul
scurt, ma scurt, ca de 2 spfrnant Lenesul apreciz limpul trecut
totduna de scurt.
1. Cum ni s pare idea de spat) Cum s face de venim la ideea de spat?
De ce e nevoie ca si putem aprecia spatul?
Cum s' face de ajungem a ne forma idea de timp ? Pe ce s baszi?
Cnd ni s pare bmpul lung si cnd scurt?
Pe ce basi apreciim timpul actual si pe ce basi cel trecut ?

dacoromanica.ro
V. Starea afectiva a vietii psichice
a ommlui.,
Despre simtminte.
34. Fiinta, calitatea, intensitatea, durata i importanta
simtrnintelor.
Oberfia biologici ftinta simtginintelor.
D-deii a creat pe om spre un anumit rost pe lumea acsta.-
Ordinea minunat a lumiI si causalitatea in tte din lume ne im-
pune credinta in idea acsta. Rostul vieta omuluI e: s s prepare
pentru vita desavrsit. Caltr o vit desvrsit urmz omul,
incet, inainte, condus si de impulsiunI consciente, dar in mare parte
si de imboldui I inconsciente.
Ca sa p6t urma omul maI sigur pe calea sa, trebue s caute
a cunsce lumea si tte, eke sunt in ea, a cun6sce adeca terenult
menit s'a' fie exploatat pentru dobnolirea mijlcelor de vit, prin.
carI s realisk prop esul, fencirea, cum s'a mal spus la alt loc.
In a-si dobndi muleice, pnn carI s pct inainta maI usor Si
mal sigur eatra perfectie emulza 6menil, in vlt, fiecare dup
credinta, sciinta i imboldunle sale speciale.
Imprejurarea, ea' omul ajunge sa cuncSsea' i s exploateze-
lumea acsta in folosul scopuluI viepl sale, 11 determin sa' o si
indfalsca, s s alipsca de ea, s-s1 lege vita de lumea acsta,
asa de tare, incAt idea desprtii II de ea i s' pare dintre tdte cea
maI ingrozit6re. Aid resid lubirea omulul car lume, simtmnt
infiltrat in fiecare fiint. omensea.
Manat de boldul s firesc omul e continu activ, prin ceea
ce isI desvclt atAt intelectualitatea, cat si corpul , dar de alibi parte
pnn acsta alimentzA si i s imputernicesce totdeodath si insusT
boldul s'ti firesc. Cad, de sine inteles, i boldul acela trebue continutt
nutrit, pnn alimente anumite , pentru ca sa fie in stare a tot
surescita energia trebuiteire desvoltarir vietiI, in to:Ste formele el.

dacoromanica.ro
113

In scopul intretinenI vig6rel si stimulgril neintrerupte, atAt in


pai tea psichic, cgt si in cea trupscg, si apor si in scopul premeniriT
continue cu puterI none' si a directiongril vietit tot pe calea cea
maI bung, s'a ornduit, ca actiunea psichicg, pornitg de vre-o im-
pulsiune, sg nu se sfrsscg cu atAta, cg.' s'aii fgcut, asociat si com-
plicat ideile, ci sg se mai facg. in urma et simptg si o anumitg
stare psichicg, ca dedusg din ideI, o stare de pMcere, on neplacere.
and vedem pe un vechrti si bun amic, off o rudenie, sg
destptg in nor o emotiune, ce ne dispune plAcut ; cAnd audim, cg
un bun amic, orr rudenie a reposat, asemenea simtim un fel de
infiorare, o emotiune, ce ne percurge finta intrgg, inse o emopune
neplAcutg. Tot asemenea emotiunI ne infiorzg, si cAnd ne aducem
numal aminte de momentele susamintite. Peste tot, cAnd se reproduc,
oil produc in conscuntg idel, fie in urma unor stimulI internI, fie
exteinI, resultg totdeodatg si o stare afectivg in psichicul nostru,
ce se' aratg a fi un fel de resonantg a ideilor, care stare se' exprimg
In ceeace numim szinfaminte

2) Calitatea sim(itintelor.
and se produc oft reproduc in psichicul nostru idel, se
causzg in celulele fibrelor cerebrale o uselrg excitare, care, fiind
intre marginile recerute in pnvinta intensitAtiI si fiind incuviintatg
de judecata asociatg la acel proces psichic, o simtirn ca bznefdcito're
me/d, cgcl ea insmng o potentare a energieI din nor; iard fiind
prea intensivg, orl discuviintat de judecata nelstrg, o pnvim ca
nepnincisd, cgef acsta pote ataca condipile vietiI.
Sunt 3 condita , dela carI depinde tonul simtmintelor de
pmcut off neplcicut. Acele 3 conditif sunt
a) Intensitatea, b) calitatea impresiet si c)-reproducerea ideilor.
Sg' le vedem pe rend.
a) 0 gAdiliturg pe brat, un sunet armonic, obicInuit in privinta
intensitAtiI, sunt luate de suflet la cunoscintg sub un ton plgcut ;
dar o apgsare puternicg, un sunet extrem de potentat, sub un ton
neplgicut. Lumina potrivrtg ne cade bine ochilor, dac inse aceea e
prea intensivg, ne genzg ; cgldura normalg ne place, cea prea mare
inse ne chinue, s a. Pentru ce ? Pentru simplul motiv, cg excitgrile,
carI nu trec peste gradul maximal de intensitate, stimulzg si po-
tentzA vita, favonsAndu-I mersul, si de aceea sunt pldcute, Ong
cand cele, cad trec peste gradul maximal de intenshate prin faptul,
8

dacoromanica.ro
114

a in urma acsta nerviT, pei dnd atta din energia lor, Incht prin
alimentatia obidnuit nu pot fi la moment rehabilittT, pot impedeca,
orT chiar -nimici vita, si de aceea acele excitt-T vor si fi cupnnse
ca neplacute.
O intptura" de ac ins, cu tte ca nu represina excitrt
prea intensive, provca' simtire neplAcut. Pentru ce re ? S dice,
ea' de aceea, fiinda la int'pAturk orT peste tot la orI-ce Mere, s
atac nerviT sensitivI nu la locul lor penferic, nula captul, cu care
ne-am obicInuit a prim' impresia, ci la alt loc al longitudiniT sale.
Intre impregiurArT i excitarli maT puternice, decat cele obicl-
nuite, pot destepta simtminte placute, i anume daa ele rspund
unor descArcArT de energie intensivA comulat in nervI.
ObicInuinta pte produce abaten T dela regula acsta , In o
privint ca si in alta.
1)) Mirosul uneT rose ne pnlegesce un simtmnt plcut, iara
mirosul unui hoit simtmnt neplacut. Natural. Primul excitza
in mod favorabil vita, iar al doilea e de natur a strica
prin bacciliT, ce-T ltesce. Invtul ins' pte s denatureze basa
sints a simtiril, asa fel, ca sa s simta" placut i astfel de im-
presiT, carT sunt menite altcum, dup natura lor, a destepta simt-
minte neplcute.
c) In msur mai mare determina tonul simtmintelor repro-
ducerea ideilor. In urrna reproducera ideilor ja sufletul nostru cu-
noscinta, c cutarT lucrurT, fapte, orT relatiunT, dela carT primim im-
presil, sunt pnincise orT sunt nepriincise vietiT i progresuluT el
si conform cu acst judecat s simte apoT tonul plAcut, orT ne-
placut al emotiunilor. Nu e plcut a ved pe un om bolnav, belly,
prost, hot, crud, etc , fiinda scirn, c bla, betia, prostia, hotia,
crudimea, etc. sunt nepnincise vietiT i progresulul, dar e placut a
ved pe un om sntos, cinstit, inteligent, fiindca judecata nstra
ne indic, ch. acele insusirT sunt conditiT favonstre vietiT. Nu ne
place halm de colre rosa la o babk fiinda In urma reproducenT
ni s formz judecatk ca' nu s potrivesce asmnarea uneT femeT
barne cu o rosa, dar ne place sa vedem imbrcata in o asemenea
haing pe o fetit tnrk fiinda scim, cA acesteia potrivesce.
Dar nu asa ar simti unul, care nu are idee, de ce s potrivesce
de ce nu, in privinta acsta. BunAr nu asa ar simti un copil,
cAruia, in lipsa ideilor i expenentelor recerute, orT unuT rtin.'ravit,
aruia in -urma deprecieriI intereselor celor adevrate ale vietiT, nu i
s6 vor put reproduce ideile necesare constituiril judecAtiT menite a

dacoromanica.ro
115

determina tonul simtmntuluT, in casul acesta. Sa mal luam nisce


exemple. SA' ne aducem aminte, cum i-a plaeut calugarulur Saya-
narola productiile de arta ale celor maT marrartistI ai renasterffl ?
Lui nu T-ail sugerat artele simtminte placute, cacI privindu-le sal
aducndu-si aminte de ele, i-s sugera convingerea, ca acelea sunt
periculse moralittir i decT infecte. S'A ne inchipuim apoI, ce fel
de plcere simte omul, pana e In doli, dAndu-i-s s anda o
triusica yesera'!?
Reproducerea determina, In vita practica, In cele mal multe
casurT tonul placut orT neplacut al simtmintelor nstre. De aceea
si e asa de putin stabilita cinusura placutuluI $i a neplaeutuluI,
einusura gustului obiectiv i absolut, cci depinde mal' mult dela
internul omuluT, dela felul reproducerii ideilor lul. i reproducerea
e determinata de multe momente.
Avnd cineva o cultura inferuSra, instructie i educatie falsa, orl
deprinderI rele, s va simti plcut si acolo, unde ar trebui sa
sima' neplacut. S nasce intrebarea : e lege pentru placutul, orr
-neplacutul obiectiv ? Da, este ; si ea s formza din conschnta con-
ditillor vietil cele sanstse, a celeT adevrate, i 1.8 basza pe con-
ditiile valorariT i progresuluI eT, spre care trebue sa nisusca 6meniT.
Fiind omul in actiunile sale condus cu deosebire de spirit, e natural,
ea atuncI cand acesta e ril i cand s ingerza in calitatea acsta
In conductor, s'A determine pe om a simti placute i astfel de
emotiunT , carT, conform cu natura lor, sunt desastrse vietil
.carr decl ar fi s'A destepte simtminte neplacute. Sa ne cugetam
numal, ce s intmpla in om, pana s invat a fuma.
In alta privinta calitatea simtmintelor depinde dela calitatea
impreshlor si peste tot a emotiunilor.

3) Intensitatea sim(mintelor.
Gradul de intensitate al simtmintelor este determinat de 3
momente a) de intensitatea impresieT, b) de rep-roducerea ideilor
si de c) firea individuala.
a) O impresie intensiva e in stare, si dela,-- a sa putere, a
destepta o emotiune maT puternica.
Impresnle intensive sunt radiate de regula dela puterT tot mar/.
Un tunet grozav, un pisc colosal, un animal mare, un i puternic,
o vointa sublima s. a. destpta totdura emotiunI puternice in
nostru, In urma faptuluT, ca acelea exprima tot atatea putell
8*

dacoromanica.ro
116

mail. i puterea impresionatre, dc e apreciata de suflet ca mal"


mare decat a nstra propria, ne destpta tot-duna en-lotiunI
Obidnuinta cu un fel de impresiI va face, ca intensitatea impresid
sa nu mat causeze intensitatea regulat a emotiunil, ba s o si deval-
veze de tot
b) Intensitatea impresieI totusI nu exerciaza asa mare influint.
asupra sufletuluI ca rnomentul ceralalt, ca : reproducerea
Mk-tea unui amic ne Indurerza adnc inima, dar m6rtea unuI strin
ne lasa indiferentI. Wife sa fie intensiva emotlunea causat de ceva
real, mare, puternic, dar e maI intensiva emotiunea creata de suflet,
pe basa reproduceril ideilor. Oronle reale nu sunt asa de tan* ca
cele inchipuite dice Shakespeare, in Macbeth.
e) Mutt depinde intensitatea simtmntuluT, dispositia sufletsc.
corporala, si dela felul organisatie nervse a individuluI, dela
etate, temperament, timp, s. a. Sunt 6menI, carI dela fire sunt mar
impasibili pentru emotiunf intensive, precum sunt si de aceia, carI
dela fire sunt frte sensibilI pentru acestea.

Durata sinttmintelor.
Durata simOmintelor variaza dupg calitatea acestora si dup.
individualitatea omuluI. Vremea de reguld e, care alma si potolesce
simt6mintele. Dar sunt simtminte, carI Cman mult timp nesterse
ininima omulul.
Simtmintele sensuale sunt maI intensive, dar s' si terg mar*
curnd, decat cele intelectuale.

Imfiortanta simtmintelor.
Simtmintele sunt stimulentele invietre i putenle fermentatre
regulatre ale vietil psichice si peste tot ale vietiI intregI.
Simtmintele si ail mare influint asupra viepi, atat a ce/eI
psichice, cat si a aceleI fisice. Simt6mintele placute da san'tate,
putere si vigore organismuluT, iar cele neplacute, 11 slabesc, /1 ornra.
Pentru vita intelectuala simtmintele sunt de o si mar mare im-
portanta. Suntmintele inviosza i intaresc spintul. Omul cand e
emotionat de simt'6minte placute, e in msur a reproduce maI bine
si maI usor, a fi ma/ imagmativ, a judeca mar ciar, e chiar maI
capabil de a vrea. si a lucra ; e si me putin egoist. Prin simtminte-
devine omul legat sufletesce de alp* 6men1 si peste tot de lumea_

dacoromanica.ro
117

reala i actiunile eT, si de cea imaginativ. In urma acsta devine


omul inaltat la suflet. Pe basa acsta s6 i recere adT, ca vietif-
simtmintelor s li s6 dee, intre t6te imprejurrfle vietif, alimentatia
receruta. Adr sst pune mare pret pe cultivarea simOmintelor.
Sica drept cuvkit, uniT pretind, ca i odaile de locuit sa fie in-
tocante, ca sa deie ocasitme omului surescita simt6minte placute.
Ba unif cer, ca st in ateliere s s lucreze la musica. dalle im-
podobite cu lucrurl de arta, in felul cum cere sufletul si cultura
.omuluT, emotionza sigur mat vi vita omense. Muncitorul la
ascultarea musiciT ar deveni sigur maT putin obosit la lucru.
Impresiile liana externe nu s'ar put preface in staff psichice,
dca sufletul omulul nu ar fi in continuti alimentat si incaldit la
focul sacra al simfmintelor. De aceea din impresiile externe s6 fac
cu atat mai puternice si mar vil starf psichice, cu cat mal mare e
In internul nostru dispositia pentru a s6 desvolta in msura' maT
mare acest foc intern. TocmaT pe basa acsta s6 ndica'
peste tot artistif, peste sfera 6menilor obicfnuitY. Impresille lumiT
externe dati de c6rde maT sensibile in spiritul acestora , i asa
fel atk descarcarea cat si reactiunqa s vor efectua cu mal mare
putere resulta del i simOminte viT. Artistif sunt maT dornicl
de impresiT, maT vibratorT, mal insufletitT, maT idealf, maT
Cu un cuvnt mat intelectualt, deck 6meniT de rnd. Ce deosebire
intre un astfel de om si un om rece, neinsufletit ? I
In considerarea acestor Imprejurarf, e lucru firesc, c educatief
if incumba datorinta mare, de a ingnii de desvoltarea lurnif simt6-
mintelor in tineret ; atat educatiel din familie cat si din sc61a.
A desvolta lumea simt6mintelor tinerimif e egal cu -a-T fecunda
solul vietiT peste tot.

Care e basa biologicl a desteptril emotiunilor placute 4 neplicute ?


and s destdpa emotiuni plcute i eind nepacute ?
Ce e simtmntul
Dela ce depinde calitatea suntmintelor ?
Cum intensitatea impresulor face si s determine calitatea simtmintelor ?
Cum calitatea impresulor ? Cum reproducerea ideilor Existi o cinusur4.
pentru tonul placut ori neplgcut al simtmintelor ?
3 Dela ce depinde intensitatea emotimulor ? at influintzg, in acst
intensitatea impresulor ? Ct reproducerea ideilorsi ct firea ?
4. Dela ce depinde durata in tnnp a simtmintelor
5 Ce important5 s datoresce simtmintelor, pentru vita dmenilor ? Ce
datorint incumbl educatieI

dacoromanica.ro
118

35. Felul si clasificarea simtmintelor.


Simfmintele s produc de-odat ca indeplinirea procesulul
aperceptier sal a reproduceril. Ele s6 si manifestza ca o stare
psichick ce Insotesce ideile in momentul produceriI si reproducerif
lor. Pe basa acsta am put dice, cA de cate felurr sunt ideile nstre
sal complecsurile lor ajunse la claritatea conschatir, prin cad ne
raporam sufletesce la ceva, de atatea feluti vor fi i simtmintele;
si acestea jara de colosal multe nuante. Dar' totusr gsim unele
momente, pe basa ca'rora putem imparti simtmintele nstre In
anumite grupe. Scim, ca uncle simt8minte devin apreciate de nor
ca o stare priincisA' vietil nstre fi sic e. cele produse in urma
mncariI, lAuturir, mirosulul, miscAril, atingerir, temperaturiI, obosirir,
s. a., intre imprejurArT normale, cad' s numesc simt'minte sensuale;
altele ins6 le apreciam ca pnincise vietir nstre intelectuale,
'cum sunt cele mal multe desteptate de excitrl primite cu ochiul, off
urechia, i adaptate vieti1 n6stre intelectuale, cad s numesc simt6--
minte intelectuale.
Simt6mintele mar pot fi privite si din alte do puncte de
vedere, dupa cum adeca emotiumle mentte a destepta in inima
nstra fie simOminte-intelectuale, fie sensuale sunt resultante de
idel : a) de ale lumir reale orI b) de ale lumir imaginativ e.
Impresitle lumir reale, intrand cu mar mare putere in con-
scunta, cand a sa s asocieze, prov6cA reproducerea unur mar mic
cerc de ider si in urma acsta aperceppa s i face mar repede.
Atuncr de regula s6 pte desfasura bine si judecata, asa cA ne
putem da si sma de ceca-ce ne determina simtmntul. In urma
acestur fel de proces psichic simt'mntul, ce nasce in asemenea
Imprejurad, este mat via, mar intens, mat destoinic a exercita o
putere impulsiva asupra inimir.
Imprestile de felul al doilea, and intra in consciintA, prov6c5
un cerc mare de reproducen, face sA s6 desvlsc o fantasie bo-
gata, care impedecl injghebarea judecApY. In urma acsia sim16-
mintele sunt mar line, f Ara a atinge i a mica crdele vointer.
SA ne inchipuim flume felul cum ne impresionzA d. e o fiinta
omenscA realk de orr-ce naturk si cum ne impresionza apoI
chipul artistic al uner fiinte omenescr.
Simt6mintele de felul intara s6 numesc reale si cele de al
doilea ideale sal estetice.

dacoromanica.ro
119

Cum varizal snntmmtele ?


Ce bas: s' la la imprtirea snntmmtelor in sensuale si zntelectuale?
Cnd sunt stmOmmtele reale si cand zdeale? Ce este caracteristica unora
si a altora

A) Simtmintele sensuale.
36. Simtmintele sensuale, generale i speciale.
S' scie, a nu tot-duna ne simtim, cu teit conschnta, fiinta
nstr corporal. Preocupar in vie-o directie cu gandirea i nemal
reflectnd la ceea-ce s'e' Intmpl in corpul i cu corpul nostru,
putem s nu mat bgrri In seni vita trupsc, ce-s/ face cursul
in no/. Dar' destule ori maT si esirn din sfera acsta ideal si ne
intrcem ochiul sufletesc si asupra trupuluT, mai prtvind si in el.
Si atund devine simtit i starea imbuibat a trupuluT, sAturat de
mancare i beutur, eventual starea de lipsurt a lul. Acsta s6
Intrnpl cu deosebire , cand in trup e sal prea puting energie,
istovit fiind in urna oboseliT set' 1361eT, sal e de tot abundenta,
In urma nutrinT imbelsugate. In aceste casurT venim la conscunta
stAril generale a corpuluT, ceea-ce se' manifesa s prin o simtire
vagg de ton neplacut, chmuitor, care ne anunt5, c e sectuit
vita din noT, orT de un ton placut, semn, c ne merge bine,
dupg cum adec e in trup lipsO ori belsug de energie. Acst stare
afectivA s numesce : simtematul general trupesc.
and manam o mancare gustcisA s bem o beutur plAcut,
s6 destpfal tot-deodat si idea, a ceea ce am mncat i beut
priesce trupuluT si de acst idee s' insotesce un simt'mnt plAcut,
simtmntul, c4 ti s'a mrit forta si valrea trupsa. Acesta este
stmlmntul sensual.
Starea general de snkate, adea a corpuluT e, s Intelege,
basa si impulsul elementar al vietiT. Vita, existenta, ne e cel mal
scump odor. Si fiinda vita e conditionat de sOn6tate, acsta are
inaintea nstr cel maT mare pret. Asa fiind, se' pcSte intmpla f6rte
usor, c omul, tina concentratO atentiunea i grija maT tot in
spre starea generala a corpulur. cOutand a satisface riguros trebuintele
trupescI, in t6te privintele.
De aid se' pot nasce pentru vit dou'e felurT de neajunsurT
si anume: c omul devine sclav al vieti/ sensuale sensualismul
sti, cg-si descopere defecte In organiSmul vietiT sale fisice, de care

dacoromanica.ro
120

e tot chinuit, i cnd pcite nu e nicI o scadere in el, hzpochondri a.


In casul prim omul s coben1 aprpe la starea de animal. Deprins
a rmne concentrat tot spre vita fisica nu s mai 'Ate avnta
Cu putere intelectuala la probleme mal 'Mahe, ideale, cad orr-ce
tendinta mai superir i s potmolesce deja In inceputul sai. Un
asemenea om, nu numal, c fmne pururea in sfera activitatiI
practice, dar si in acsta va fi influintat tot de resne menite a-I
aduce castig intru satisfacerea trebuintelor vietfl sensuale. De regula
cad la starea acsta 6meniI, carl din fire sunt fa'ra avnt sufletesc,
asa numitii men putie la suflet. Hipochondria e rea din causa,
s6 tot alimentza: neliniscea vice, prin ceea ce in cele din urrna se'
p6te ruina de fapt santatea
S pot destepta simtmintele sensuale si de ideile lucrurilor
s lucrairilor menite a exercia influinta asupra dispositie orT starii
vieta fisice a organismule nostru. Asa d. e. vederea une prajiturY,
a une buctl de carne stricata, Inca ne destpta sentimentele sen-
suale, prima placuta, cea din urma neplacuta, dei acelea n'aii ajuns
in organism.
Sunt simOminte sensuale i speciale. 6mena gurmani nu
iubesc bucatele delicate, pentru .ca' isl simt bine tinuta starea gene-
rala a corpule, ci pentru c simt o gadilitui a placuta in gura orY
gat cand le gusta. Asa fel trebue sa intelegem pe RomaniI, despre
carY ni s spune, c la ospete s infundati cu bucate i beuturY
bune, 'Ana nume puteail. Ca sa 1)& iarasY manca s' duceati ape pe
Mara', spre a-e pune la cale vomarile obicinuite.
S intelege i indivici deprine cu gustarea simtmintelor
sensuale speciale, devin inaccesibili la vita intelectuala mal intensiv&
si mar inalta, imposibill la idealuff mar avntate ; e rmn a fi
tariff tot in partea vietff practice si egoiste i fen-te aprpe de panta
vietiI destrabalate.
Nu e vorba 'Ana la o msura e naturala gustarea simtminte-
lor sensuale, fiindca ele sunt dr' stimulentele pentru vita fisica ;
dar flume in msura recerut suum cuique, cad altcum usor
p6te resulta, ca omul s devina sclav al poftelor desantate sensuale
si al -tendintelor celor mar neinstrunate.
CAnd s produce suntmntul general trupesc ?
Ce este suntmntul sensual ? Ce influinti rea pot av simtnaintele
sensuale asupra inept omenesel ? S pot destepta simtminte sensuale
prin reproducere ? Ce suut santmintele sensuale speciale ?

dacoromanica.ro
121

B) Simtmintele inteleetuale.
37. Simtmintul de adevr.
Omul e chemat a s folosi de imprejuenle vietiI si de lu-
crurile lumit esploatndu-le intru valorarea i perfectionarea sa.
ImprejurAnle wept i lucrunle lumff trebuesc cunoscute, ca s peit
fi esploatate in scopul atnintit. De aid imboldul firesc, in vrtutea
cArwa omul caut sal intelgh" vita i lumea. In lumina aceste
sta'rI de lucruff e a s explica si natura plAcenI, ce o simte omul,
cand, explorkid lumea, (IA de adevrurI
Cunclscerea lucrunlor, raportunlor si a legilor vieii i a lumil
este de cea maI mare important pentru vita i progresul omuliff;
descopenrea acelora Inca.' e lucru mare pentru omul, care le intelege
rostul si puterea valonI lor, pentru omul adec, care e condus de
instinctul sntos si firesc al vietil.
De aceea dat s vedem, cum in preocupatia omenscA
acsta chestiune este una din cele mal generale si este ingotit
de cele maY plcute si mar mulramitcire simtminte. St fie-care
vrsta isI arat par'cl anume problema speciald in pnvinta acsta.
In copiiI mid s' manifest nisuinta de a cun6sce lucrunle numaI
dui:A forma lor, in mod superficial; cu timpul acelea le inspir, din
ce in ce, tot maI mult interesul pentru a le ca.'uta i partea intericSr.,
felul constructie si relatie lor cu altele. PiHA bunl in privinta
acsta putem scete din ocupatille copiilor, carI impintenatI nutna
de instinctul firesc al vietfl, fr alt apreciare interesat, conscient,
gAsesc deosebit petrecere i plAcere stricAnduil jucAnile si iar'sI
refcndu-si-le. La 6meniI crescutI s pote desvolta interesul spi-
ritual pAn'a" la cel mal inalt grad. S gsasesc atatea exemple despre
cmenI devotatl cu tot sufletul sciintet Spintele cele mal alese si
instruite, 6menI erudiff, savantil, IsT aft' cele maI plAcute momente,
cand vd, cg le-a succes s descopere adevruil noti, prin munca
iscusinta lor, in chestiunl, pe can' le aprofundaser. La 6menil
de tte dilele, dup ce ajung a s ved crescuff i inzestraff deja
cu cunoscintele neaprat necesare pentru trani i vita practica", mar
ales apoI, dac4 ail lost si rai instruitT si educatI, An* mat lacs&A
.acst" parghie a vietiI.

In ce resida, biologigesce. simtmntul de adevr? Ce este acesta


manifestg acest smat diferit dup etatea dmerulor ? La cine Nnz5.
mal cu putere ?

dacoromanica.ro
122

38 Simte'mintele morale.
1) Obrsia biologic, fiinta f i desvoltarea simrmintelor
morale
and auchm din evanghelie, ct bine a I-Aleut 6menilor Christos
si apostolir, ne bucurm, iar cAnd auchm, cum a vndut Juda pe
Isus Chnstos dusmanilor, ne indignm; cAnd vedem, c in'nnele
prtr Romna trAesc in pace si dragoste unit Cu altir, ne cresce
inima, tar and vedem, cum In multe locurI domnesce crt i dus-
mnie intre er, ne mach= in sufletul nostru; cAnd vedem, eh' Sco-
larul cutare spune adev6rul si tsr mrturisesce fapta, semn de in-
dreptare, ne mnglem In sufletul nostru, tar cnd vedem, Co' acela
minte, ne indignm si amrim adnc.
Fc'nd analisa causelor psichologice ale incoltirir stintmintelor
de felul amintit, vom gsi, cA ele de aceea s'ati desteptat in sufletul
nostru, fiindc nor, In urma educatier pnmite, avem convingerea,
ch. menir trebue s'a s iubsc.' si s s' ajute unil pe altir, s5. fie
cinstitr i sincerl, s tfsc In pace si s. spun adev6rul; CO e WI
s fir nerecunosctor, rti voitor, r611 nrvit, nu-I voie s trAescr
In crt Cu de-apr6pele, sA inseil si s mintr. i In urmare ne-am
si cam depnns a lucia in vit conform cu aceste principir. i cnd
am audit acum de faptele bune svrsite de Christos si de apostolr,
de unfi_Romn si de cutare scolar, sufletul nostru a constatat o
armonie intre ideile nstre i faptele dovedite In realitate; iar in
casul celalt a constatat o disarmonie intre ideile nstre despre bine
intre ce a gsit in realitate i deosebit a mar observat si
o tendint voit a unor 6menr de a face rti altora. Constatarea
tenditir fptintorulur inch' hotresce in procesul de determinare a
calitpi simfmintelor morale. Nu este destul s vedem numar fapta,
ci trebue s. cunciscem i intentia. E smut, eh' aceeasI fapfol,
intre unele imprejurrr peite afla incuviintarea, intre altele ins des-
incuviintarea nstr. D. e. ne indignm v'clrid, c cineva bate pe
altul din rsbunare, dar nu ne inclignm and vedem pe un printe
pedepsindu-sr coptlal, cu scop vott de indi eptare. Copilul mic na
p6te manifesta simtminte morale, fiindc4 nu cunsce principhle
de vit5.
menir sunt avisatI shi trse in societate. Ajutorarea reci-
proc a menilor e una (tin cele mar cardinale conditir a vietir.
Boldul de a s ajutora reciproc si devine unul din cele mar pu-
ternice prghir pentru vit.

dacoromanica.ro
123

Ca s'o' s 1)6t trAi impreun4 in societate, e indispensabild sta-


bilirea unut raport intim intre meni, avndu-s ca temelie iubirea
deaprpelta.
Stabilirea acestut fel de raport s indeplinesce in urma fap-
tulut, c' 6menit trAind la un loc a pnlegiul a s cunsce unit pe
a-st comunica unit altora ideile i in urmare a s ajutora reciproc.
In indephrurea acestei probleme de vit s introduce omu/
incetul cu incetul, de cAnd e ineol copil mic; cu timpul s tot per-
fectionz.
Copilul mic este inzestrat cu anumite dispositit mostenite,
rele i bune, pentru vit psichicA i moral; incolo n'are aid o
putere, e absolut imposibil i neajutorat. Cu timpul incepe
forma si desvolta, pe basa dispositulor in6scute, puterea
psichicA, ca care ist activzA vietuirea. Deja in stadiul prim al des-
voltAni sale copilul siinte, cA cineva s ingrijesce de el; incetul cu
incetul simte tot mat botArit, c'd mama sa este aceea, care it oferl
totul, c fr.' de ea vita i-ar fi imposibia, cgct vede, c4 mama
sa it hilnesce, spal, it primbl, s jeCo' cu el, 11 adrme etc. In
ace'std recuno'scere reszdd simtemintul de iubire al copzlulut, cbited
mam'A-sa in primul read, i apot i car celelalte pet seine ale fa-
millet, cart calaborzA la crescerea copillor. In acst s t are psi chi c
se' aft' de ct ger menul m oral et. Cu cAt i s desvlt mat malt vita
psichic a copilulut i iese la ivl mat mult imboldul firesc de
valorare, cu atk mat bine recunsce i lipsa i importanta ajutorulut
ofent, cu atAt mat clar simte iubirea acordat de altit i dect cu
att mat mult s desvellt si int6resce si in el simtmintul lubirit
fat'd de aceia, cart 11 ingrijise. Acsta impreprare i constitue basa
educabilitii copilulut. and copilul simte, cu consciint, ajutorul
ofent de alp"' precum t lipsunle sale, incepe a si anta ca ascultare cdtret
bznef dcetorit set, ceea ce ne id przmul stadizi de vie'M moraM in copi.
St cu timpul incepe a indeplini dect si el lucrsrt corspuncitre
simtmintulut sal de lubire si ascultare, dup pretentiile, ce i s
fac, incepe adecd a practica binele in mulocul celor din prejurul
Funded copilul a primit prin mostenire i aplicri spre WI, va
manifesta, s intelege, i tendinte desantate i vrert rele. Va trebut
urmeze dect si rndul dresurit. Isl va face si dresura datorinta
sa, conform gradulut de civiIisatie a vietir inconjurAtre; tendintele
faptele bune sunt incurajate si recompesate, tara cele rele repri-
mate si pedepsite. Aceste impreiurArt de vit exercita efectul

dacoromanica.ro
124

binerktor in privinta instrunrir simtmintelor i tendintelor, vr-


skid si ele in inim mult s'mnt de ider si simtminte morale. In
urma acsta s desv6lt in copil simtul de buni purtare i corectitudine.
Lucrrile acestea le deprinde apoI cu timpul, incetul cu incetul, in
cerc tot mal larg Vine -adea in societatea altor copir, unde incepe
a simti i trebuint de a s juca cu altir, la ce Inca s recere lubire,
ajutorare reciprocA. Vita 11 induce apor In sfere tot mar largr, in
sfera societkil, care il impregiurz. Vedem deer, c insusr imboldul
inherent firff i ns vita, in care VI e dat omulur a s invrti
ofernd ocasiunir meniterne tot pune in raporturr noti si prin acsta
a ne tot desvolta bunul simt, simlmintele morale, tot da- stifle-
tulur seminte de ider morale.
Acest fel de vietwre implia in sine si germenele si puterea
pentru desvoltarea simtuluI de dreptate. Acest simtmint Encepe a
.s6 forma sLeultiva Ina in copilkie, _tot in urma contactuluI sti
cu alt.!' copir, trideosebl cu prelegiurile de joc. Acsta nu merget este
esprimarea si afirmarea simtrriintultif de dreptate din inima copilulur.
Frte mult s datoresce desvoltarea simtmintelor morale si
vietil inssr, care ne ofer atkea ocasiunr pentru indreptarea moral.
Suferind omul In vita sa ncasurr neplgcere, i s face numa ac-
cesibil la intelegerea i simtirea n'casurilor altora, lar vointa
devine cultivat pentru de a Intinde mAna' de aiutor de-apr6pelur
adut in nenorocire. O pilduire de acest fel ne d d. Cooitt in o
istorrea, din ciclul Din povestile riuluIt, (Lit. si Art. rom. III.
N. 7.), din care cit'm aid urmAtrele: and stolurl de pasrr tre-
ceki spre pAdure povestindu-sr In sborul lor despre crngile in-
verdite ale copacilor, despre antecul fruncielor si al isvcirelor si-
despre dragostea lor ascunsA in stufisurile Worn', psrica (din o
colivie a unuI tinr ferzcit) s sbtea intre aprelele de sirtn
plngea amarnic. Dar vaetele et tineruluf i se pdreaft antece i ciasurr
intregr o asculta stand cu ochii plinl de multmire in fata
tn. zadar 11 strigam (riul): Tinere! E cunosc gratul pasrilor,
ele nu sciii s ante deck in Vadui e, and sunt libere. DA-1 drumul,
n'o audi cum s vait ! ? Dar spuselor mele el nu le lua sma
PaSerea se ruga zeldarnzc, cda finerul nu cunoscea pact atunct
durerea . nu putea scl o inteleg-d.c S intmpl ins a-1 mre
mbita inimil sale Dupa acsta altcurn devine. Povestea ne spune,
prin graiul riulur, urrntelrele: 0 sptmn incheiat tnrul n'a
esit din cas. AstdT. in revrsatul zorilor Il vdur stAnd pe captul

dacoromanica.ro
125

prispit; slbise si ocliff lut erat stinsl ca stelele diminetit. Cu caput


rzimat pe o mana, Cu chef dusT pe undele niele, tener ul 1st mesura.
nefencirea Pe de-asupra lul un stol de pasrele trec, ciripind, spi e
padure. In coltvie paserea s sbatea intre serme si la plansul
incerca o ruga: DA'-'mt diumulk Minunel Deastaciata tnerui
ist inteirse capul spre densa, invelind-o intr'o pnvire plina de mira;
odia lul s umplura de lacriraf i ca purtat de o mana nevOut
se scula in sus si deschidnd uscicra coliviet dada drumul paserit,
care sbura cinpind spre padure. Dute serarrolana stingheral 11 audi
soptind. De astadatd fincYrul pricepuse durerea, cdct el 1nsu,s1 a
iburta In huna.
Dupa multe silinte de a lucra conform notiunit si I egilor moral;
dupa multe si vara' fdptun I in practicarea binelut, dupa ce am luat
obiceml a lucra tot coi ect, ne 1-emane sufletul, atat catr not cAt
catr semend nostn, cu o pornire interna de a face totduna bmele,
asa fel, c dndu-ni-se ocasiune de a-'l practica, simtim o plcere
In inima. Ba cu timpul ajungem de ciliar t numal cand ne vedem
In fata cerintet de a face bine, simtim, deja anticipative, plcerea;
lar daca ne incurcarn cumva s comitem vre-o fapt imorala, ne
pare indat ieti de ce am fcut Acest stadm de desvoltare inve-
dereaza fiznia consczzntel 222orale, fiztarirea bunulut sim dut no!,
puterea menita a chezesui de aicr incolo vietuirea conform cu prin-
cipnle de vita morar..

Cu timpul se tot inmultesc i se si cultiva, tot prin deprinderer


simtmintele morale ale omulut, pana ajunge a practica binele
a ocolt 1-6111 de cate oil i se presentz ocasiunile, in mod inconscm.
Din deprinderea indelungata in a practiva binele si col! 1-6111 result
adeca simpnintul de datorinter, in vertutea caruia omul e impins.
a lucra totduna in concordanta cu principiile i cenntele
flia. a 'st mal da sma de acestea, lucrz intemeiandu-se pe bunui
s simt. Daca cineva s'a deprins d. e., dupai un timp tndelungat,
a-si dice sera, inainte de culcare, rugaciunile dca ii viza con-
sciinta momia in pnvinta acsta, si le dice ca condus de un instinct;
si daca i se intempla ()data ca, preocupat Ele alte gAndurt, sa
puna in pat ara a si le fi dis, it vine imediat in multe intrelasarea
datorintet si trebue s se scede s si le dic. Cand ne observam
adeca necorecte faptele n6stre propril, constatnd nearmonia intre-
prescriptiile principnlor vietif si iaptuirile n6stre, ni se manifesta:_

dacoromanica.ro
126

mustrarea conscuntif, care e cu att mar vita, cu cat mar putei nice
fost ideile morale.
Dui:a ce vi-a dobndit omul basa recerut pentru vita
moral isT 'Ate completa cultura moral ulterir si pe cale teoretic,
prin aperceperea principiilor i maximelor morale. Instruit ins omul
numar prin lectiunr teoretice, nu-r s cultivA moralul De aceea sarcina
cultivrir morale rtrane in deosebr pe sma familia, care mar mult,
ca orl ce ala institutie de instructie i educatie, are si puterea si
ocasia de a face, ca sl s deprind copiff la practicarea binelur.
Individui imoral, fie in urma lipsel de bun educatie, fie in
urma puternicilor dispositir rele inscute, in loc s degajeze simt-
minte morale, va degaja simtnninte imorale, din ur, indivie, ne-
respect s. a, Aceste defecte morale s pot altcum slslut frte
usor in finta omensc'. and individulul i s d s simt, c4 deapr6-
pele ir face rti, off cilimpedecg in valorarea sa, incoltesce prea usor in
inima lui mobilul de a lucra contra aceluia, dela care simte rul. Conolan
iubia in mod sublim patria sa, pn ce acsta ir feria nutremntul
recerut de mndria in'scutai lur; cAnd ins nu i s'a permis s s
valoreze, conform cu imboldurile sale firescr, inima lur iubitre i s'a
schimbat in fsbunt6re, in asa grad, c'd n'a pregetat a merge in
tabra celor mar inversunatY dusmanr al' patrier sale. atr indivicy
nu s stricg moraliceste in urma tratamentuluI gresit, aplicat lor de
ctr p'rintr, fratr, educAtorr s. a. D. e. sannta urir mar totd6una
printil o aruncA in sufletul copiilor si de regul tot sub influinta
familier s desv61a. E destul, ca p'rintele nepriceput s gugulsc
pe un copil mar mult decal pe altul, pentru ca in cel dintrti s. s
samene ur, iar in cel din urmg ingAmfarea. Si unde nu s practicA
acest procedeil nesocotit de mbire orr de peclps? Dar alte proce-
deurr. Las' apoI, c' in attea casurl s intmpl de pgrintir lingusesc
direct, par' cu intentiune, patimele copiilor.

2) Formele simfmintelor morale f i importan fa lor.


Simtmintele morale s manifesta4 in diferite forme, ca: iubire,
venerafiune, stimd, respect, compdtimire, szmpatie s. a., carr sunt tot
attea vanatir ale moralulur omenesc, din care vlstresc.
Cu cAt in individul-om e mar mare focularul simtmintelor
morale, cu atat este mar superir fiinta si mar apa pentru vit.

dacoromanica.ro
127

Simt6mintele morale constituesc cea mal de sml agoniseal a omulul


Pnn ele si in ele gAsesce sufletul omenesc multumitea cea mal
viti `pentru practicarea binelul. Iarl practicarea binelur moral este
totdeodat si conditia fericiril omenesct Pe basa simtmintelor morale
s pot forma, dup cum s'a vis, si raportunle necesaie intre 6ment
am6surat cu cenntele vietil omenescl; s injghebz1 emulatia hare
6ment din ceea ce s nace apol simlemintul de ono're:
Omul cultivat moralicesce nu este riling pentru sine, ci este
legat cu interesul vietil sale de interesul vieil deaprpelut Omul
inalt moral este identificat chiar cu interesul deaprpelut Cand s
bucura acesta, s bucura si el, iara cAnd sufere, sufere si el.
indeosebr bucuna de binele i bucuna altuia caractenszA pe omul
limit moral adev6ratul om de inimA. Jean Paul a cps ,Ca
sO comptimesct s' cere sr. fi numal om, dar ca A. te poli bucui a
de bucuria altuia, trebue s.' fi Angerc.
Si cu chi cultura morala a 6menilor este mai simuit6re, cu
atAt tUaI puternic s6 cimentzA legAtur intre Iubirea i simpatia
sunt posibile numaI intre perseme de aceiasI cultur moral. De
aceea apol e chestiune important, din punct de vedere al problemel
omulut individul, inch' de cAnd e mic, s aibA ocastune de a
trAi in societate si de a s depnnde la iubire i sincentate, la aju-
torare reciproc, peste tot la practicarea bineluI moral. Asa fel
devine omul cualificat in a s validita cu lucir mente a satisface
ata interesul propnu personal, ca si pe al deaprpeliff altruismul*).

*) and dicem, c omul trebue s fie educat in sens altruistic, n'am


inteles niel altruismul absolut, niel cosmopolitismul socialistic si Ind huma-
mtarismul general Acestea sunt strl imposibile in vederea imprejurnlor
n6stre Nicl nu e loc pentru asemenea individl in organismul social
de aff. Individul de adI trebue educat moralicesce amsurat cenntelor na-
turale ale vietil reale snt6se. A investmnta pe cineva cu insusirI, carI nu
se potrive.tc formeI vieteI de adl, can' n'aii val6re In lupta si lucrarea pro-
pisitre., c'e s impune vietil de adI, Insemnz a lucra fail ratiune In edu-
cape, a4 un asemenea om ajuns in largul vieii se va ved la tot casul
desndjditj i disgustat, din motivul, c lumea ii cere alte servita, discu-
viintndupe cele, ce el vrea s i le acordeze Despre un student, care,
avnd inaintea Sa esamene de ficut, s ocup de treburl indeprtate de pro-
blema vigil sale, noI dicem, ci lucra nerational. Asa trebue s cualificlm
si pe omul, care s apucd de alte probleme cleat cele firesci din cursul
Lum.ea e organisati dupi anumite cennte conditiunI de desvoltare
In: familie, nationaiitate, confesiune i patne. In vederea problemelor
inpuse de -acest fel de organisatie trebue educat individul de adI, si In cadrul
cestef organisatiunl e a s lua sensul notiund vdeaprpelee si a s pnvi
,altruismulZ' din vita de adl.

dacoromanica.ro
128

Si daca totr 6menif ar fi altruistt, binele, att al fiecruia, cat si al


obstel, ar fi asigurat in cel mal splendid mod si fericirea inca ar
fi, generala. Dar, s intelege, tocmal avend in vedere, c'a' morala
din om se' castig numaT prin depiindere, ea se si form7.6 feirte
cu greti cu incetul in mima omensc. De aceea i progresz5.
omenimea asa de incet in privinta morar.
Pnn ce exemple din vita s pot arta emotnle de natura moral?
In ce isl are basa tonul placut si neplacut al emotnlor morale? Ce e sunt-
mntul moral? Care e basa biologica a srintmntuld moral? Unde e ger-
minul moralului In copil? Cum s desvdilta moralul in sufietul omenese>
Ce rol are vita in cultivarea. moraluldf9 Ce pilduire a adevruldf acestuia?
Cum s' desvlt simtul de datorinta? Cum s desvcSIt. conscunta mora112*
Unde s pune adevrata basa pentra moralul omuldf?
Ce alte insusirl morale vlastaresc din suntmntul moral? S pote
altera suntmintul moral? Dece s caracterisza omul investmntat cu mare
putere morara? Cum s' manifesta in vita un asemenea om ? Ce datorint.
incumba educatiunil in privinta cultivrff moraluldf?

39. Simtmintele religic5se.


Contemplatia asupra lutniT acesteia, asupra natureT externe
asupra vietiT nistre, asupra ordiniT, artrioniel, causalittir, perfectiunil,
splendreT st peste tot asupra minuntieT din ea, trebue sh ne de-
termine a ne inlta cu sufletul In sus si a simtiI adeverul religieI
crestme despre idea esistenteT luT Drept efect al acester
inltrl, se' nasce in noT trebuinta sufletscd a ne simti st noT, ca apar-
tinend creatiumlor luT st a ne pune sub scutul luT ocrotitor-
Nol vedem in fiecare moment, ci vita n6stri st grtea eI depinde
frte putin dela nol. Si cu ct meya, in urma instructieT si a edu-
catiel, ajunge la un spirit maT desvoltat i mal ptrundetor, cu att
simte maT botara puterea c'cI cu atat maT bine intelege
idea nemrginiriI, a D-cleinl, abstractia cea mal Inalte).
*) In realitate, adevrat, nu e tocmdf asa, ba s' pare a s' adeven
tocmaI contranul Acsta s" atnbue faptuldf, da nu ni s d corect sciinta.
M'id ni s impartasese chesta de sciinta, ni s vorbesce de regula cu un aer,.
ca si cand scnnta de aif ar fi in stare a clarifica tot ce e in lumea asta. i
cum e omul ttnr, dela natura., prea dispus inchipui si mal mult decat a
intelege cu adevr, devine prea incredut in puterea scuntif sale Asa fel frte
usor s' crede, c scie i intelege causele tuturor fenomenelor. In urmare
crede, c numai e nevoie a admite si puterea D-deirff drept causa eficient.
a fenomenelor Si apdf niel metddele aplicate la impartsirea sciintelor, In
partea covrsitre, nu sunt in conformitate cu cennta ratiumi de a s indruma
spintul dtil D-deire. Nu ni s arati destul de ciar, c lucrunle i fiintele din lume
sunt part1 ale organismuldi lutrni si ca fenomenele lor sunt cause si legI ale
vieil acelui organism condus si vivificat de o putere meintels, de puterea D-d
dacoromanica.ro
129

In momentele, in care sufletul aprofundza idea D-cleirit, dind re-


venial la consciinta raportulut nostru cu simtim acest raport
exprimat prin o stare psichica, care este stingmintztl religios, cel
mat inalt si maI ales din simtmintele, ce viza in finta omensca.
SimOmintele religicise smana cu simt'mintele de iubire, su-
punere, multamire, veneratiune s a.. ce le nutrim fat de printit
si in genere fata de binefactorit nostri; numat cat in simtmntul
religios s6 mat cuprinde si elementul suntmintulut de admiratie,
simt'mintul sublimulu.
Simtmintele religi6se .ncoltesc in inima omensca incepnd
Cu etatea copilariet, in urma artrii analogier, ce exist intre Omni'
s desv6lta apof pun exemplul, ce '1 dab parintit, cu
vita lor, precum si ceilaltt 6ment, acasa, in liber i in biserica;
s completz" prin instrucpa i educatia ulteri6ra. Dar fr indold,
in Vita puterea sa aping a s manifesta simtMintele religi6se in-
deoselpf la etatea maturittit omenesct. In etatea acsta intelege
omul minunatia lumit acesteia si simte necesitatea raportulut s'ti
cu Si de fapt pe basa conschntet de acest raport devenim
ilment intregt, fiinte potrivite i apte pentru rnisiunea data omulut
pe pamnt.
Si in vt tutea puterit ienergiet lor simOmintele religi6se
influintza in cel,mal hoed' it mod asupra finite omenescr, su intelec-
tuale si morale, cad ele lasa fcirte adnct urme in internul omulut.
Suntmintele religi6se t sunt mobilele cele mat puternice pentru
mat puternice si mat vil' cleat orI-ce fel de alte simtminte.
Avem atatea esemple isbit6re, indeosebt in istoria bisericsca, el
Oment stapanitt de puteinice simtminte religi6se aii devenit par'c
imunt pentru n'casurile i chinurile cele mat mart si mat cumplite,
le-aii cercat vita, off cu alte vorbe intaritT spre infruntarea celor
mat mart n'e'casurI. Vibrarea vietit, sub infiorarea simOmintelor re-
ligidse, imputernicesce atAt de mult energia psichica, neat, nu s6
mat 'Ate simti efectul altor felurt de simtminte nepriincicise vietit.
Si din simOmintele religi6se nu vlastaresce met un fel de tendinte,
sub imboldirea carora s'ar cere vre-un schimb; conscunta omulut
patruns de suntminte religuse gasesce in ea insast alimentul vietit
rsplata faptet lor. De aceea cea mat mare abnegatie tot numat inima
religiosa o 'Ate manifesta. Vita sfinplor a fost o vita sublimd
omensca, in care simtmintele religi6se ail Intretinut apr6pe es-
clusiv focul vietit lor pamntesct
9

dacoromanica.ro
130

faptul, ca imma cuiva prefir In fiinta intrg simtminte


religi6se intensive, e dovada cea mat eclatanta, c posesorul acelel
inimI este o fiinta omensca de calitate superi6r; nume astfel de
intelectualitatI sunt i capabile i acesibile pentru a s avnta la
abstractia cea mai Inaha, la idea D-cleirff. Sfintil pal-intl. de fapt
a fost decl cele mat' alese flit-4e, bine mentnd de cea mar inalt
a nstra veneratie si slavire. Cnd set barn memoria lor dam es-
presiune nobleter sufletuld nostru. Felul, cum scie omul serba
memoria sfinplor crestinI, e caractenstica cea mai buna a felulur
firateI sale sufletescI.
Daca ar fi sa ne dam sma de felul simtrnintelor n6stre re-
si in genere de simtmintele menilor de acy, ar trebui sa
constat'Am, cu regret, ca acestea nu sunt prea intensive. Causa
acestul mare neajuns Inca o putem afla Ea zace in modul defectuos
si putin ingrijit al educatieI i. instructief, de care ne Impartasim,
att in familia, cAt si In scla si in vita practic. Prin educatia
din familie nu s cultivh destul de bine raportul dintre copfi
parrat, nu s' pune basa solida simtmintelor i cultureI morale,
nu s destpta in modul recerut idea de D-deil si nu s desvclta
cu grija i cu interesul recerut Exemplele, ce ni s ofer In pri-
vinta acsta in cercunle, unde ne e dat sa crescem i s lucram,
In sc614 si in vita, Inca nu sunt edificat6re. Instructia din scl
apoi este prea utilitansta, ni s d mal mult par'c Cu scopul sa
cunscem lucrunle si fenomenele lumif flumal si numat in vederea
folosulul egoist, si nu spre a phtrunde totdeodata i In zisterrrul,
ordinea si causalitatea lumiI si a vietif. fri vita practica ni
da par' ca anume imboldirI streine vietif re11,76se, chiar i de cer
Necultura i rutatea face cluar pe ceI din fiuntea bisencilor
confesionale ca sa atIte la ur pe credinciosa lor, unir contra altora,
ca i cnd prin acsta nu s'ar laxa, si in o parte si in alta, insasI
credinta In
E in genere un mare detavor pentru un stat, ca i pentru un
neam, dca in mulocul lor sunt maI multe confesiunl. In urma
luptelor, atacunlor i batjocurilor reciproce s' laxza simtrnintele
religi6se in toti si s devalvza insasI religia. Dar acsta Insem-
nza desbrcarea rnenilor de idealitate si de puterea, ce e menit
a cimenta inimile omenesef in un complecs unitar.
Din ce basi biologia Incoltesc sinit'mintele religi6se Ce este singul
religios? De cnd Incep a s ivi sunt6mintele reliau5se? Ce putere eserciazi
asupra intelectualitita omenescl 2 Ce fel de suflet e acela, are e stpanit de
simOminte religise? Ce impregiurgrl Impedeca cultivarea inimilor religi6se?

dacoromanica.ro
131

40. Simtmintele consciintei de sine.


Scim, ce este consciinta de sine, este: i eflecsia mintir asupra
insusinlor i puteyilor, ce s cuprind in finta ncstr.
and suntem cleterminatr a face astfel de reflexit, cand ne
-punem adec4 in raport nor cu noI insine, deodat cu indeplinirea
-procesulul de examinare, s infiiaz si o stare efectiv in internul
nostru, s produc adecA si anumite sentimente. D. e. Am avut o
datorint grea si mare de implinit. Mi-am achitat-o in mod splendid.
Jnainte de a fi inceput a lucra, sigur, mi-am examinat puterile
am constatat, c nimic nu-mi lipsesce spre a put esecuta lucrurile,
ce mi s' cer. In urma acsta, mi s'a ivit un simtmint de elevare,
de incredere, care m fcea indrsnet. Dup indeplinirea datorinter,
tot in urma reflexier, mi s'a produs din nog simrmintele plcute.
Vrea cineva s declameze in fata multur (5menI o poesie. Dar s
impedec si nu-I succede. S va sirriti neplcut, s va ruina, sigun
Felul acesta de simrminte pot fi sugestionate in sufletul nostril
cand s observ i s scot la ivlai insusinle n6stre, de cAtr
alte persone. Laudele ori defaimrile altora inc ne pot adea
-ridica orI deprima la suflet D. Vahut ne desenz in un mod
admirabil o stare sufletscA a until' red& de mare sperant, mandru
In sufletul sal si valoros, Din ochd celor, cu cari vorbiam, din
Optele msgulitcre, pe carI le audiarn in adunArY, din curiositatea
simpatic, cu care s uitail la mine trectonr pe strad, din fur-
-tunile de aplause, pe carr le strneam la ateneu, la camera., la in-
trunirl publice, e sorbiarn cu lacomie gloria, o simtiam cum m
strabate si m incAlc,lesce ca o baitur binefct6re, sub farmecul
gandurile mele cpaail uneoff o mldiere si o strlucire, de
.care e insuml m miramc (Predare)
Simlimintele produse hare asemenea finprejurdrt sunt cele ale
.consciintei" de sine. Ele in adevr s produc in urma raportulur,
In care ne punem cu continutul consciintd n6stie propnl.
E lucru firesc, c nor suntem fOrte mult stApnitr de asemenea
simrminte. Continuu facern d6r reflexiI, cnd asupra unora, cnd
asdpra .altora din insusinle i putenle n6stre uniI ennenr mar mult,
altir mat pupil, conform firil i educatiel lor si continuu ne este
-flat s audim cnd cntice cand laude despre nor.
9*

dacoromanica.ro
132

meniT, carl, fie in urma finI, fie in urma educatieT, s arat


deoparte bine incredintatl de puterile lor, de alta parte activI in
chemarea lor, ati i simtmintele consciintfl de sine bine desvoltate..
15meniT acestia, ceT i mandril' si activI, sunt totd6una valorosT, in-
drasnetT i energicI, sunt 6menl adevraff aT. faptelor. Stmtmintele-
consciintel de sine impreuna cu cele ale datorinte de a lucra si
sunt parghille cele mal puternice pentru faptele cele marl. Puterile
interne ale acestor fel de 6menl. nu sunt ca focul in spusa, care
arde in mod latent, el sunt ca un foc, din care es raze puternice
dattre de lumina. si eldura pe sma vietiT. In inimile Astor fet
de 6meni s' gasesce basa pentru glorie, ambipe, onre, emulatie
peste tot pentru puterile menite a realisa faptele necesare progre-
sulul omenesc.
meniT slabl: in privinta simtmintelor conscunteT de sine,
rneni prea modestl, i &ea a cunoscinte bogate si frum6se, che-
mate a aprinde dorul faptelor i lucrarilor, nu s prea valorza in.
lume, cum s cade. Le lipsesce, s intelege, aceea neliniste interna
necesara inpintenarif vointiT.
Pentru ca sa s produe in mima cuiva sitntminte de ale
consciinteT de sine de un grad mal deosebit e nevoie sd aiba un
sistem nervos sensibil, sa aiba decl: disposipe inascut.' inainte de
tte. Si educatia instructia pot face mult in privinta acsta, daca
m

s prta adee grije, ca tot ce intra prin ureche oil ochlti la suflet
sA misce puternic interiorul psichic.
Pe cat de laudabila e conschnta bizinta pe adevrate puterr
intelectuale, pe atat de detestabila e aceea, care s baska pe o-
apreciare falsa, pe presumptie In casal acesta suntmintele con-
sciinteI de sine nu sunt parghif pentru fapte marl valorse, ci numaT
pentru posarl in fapte, orI cel mult pentru incercarr in mare, dar
menite a realisa fapte
Simtmintele conscimpI de .sine s manifesta in fiecare individ
indata ce acesta prinde a face ochi: in lume i sta, s intelege,
totd6una in legatura cu continutul intelectuluT indi vidulul.
Simtmintele consciintiT de sine sunt oblectroe i subzective,
dupa-cum consciinta s baska pe puterI si insusiff provenite din
.proprietdri exterio're, captate, orT cumprate, oil pe proprietalt in-
terio're, vItelectuale i morale, insupte. In timpul evuluI mediu, s
see, proprietatile exterire, titulaturile, mosnle, imbracamintea s. a.
constituiati val6rea individual. Proprietatile acestea apoI i serviati.

dacoromanica.ro
133

de basa.' simtmintelor consciintii de sine. Era mal valoros Si cu


mal' mare drept de a s impune individul, care s putea lauda, ca
dispune de mare bogatie si de veche i !nafta nobilitate. Imbraca-
mintea si armatura Inca trgeati in cump'na. AstdT, cand din insu-
sirile intelectuale si morale auresce puterea, pe care s basza
valrea indivicluala, sta.' lucrul altcum; astadY schimbat vederile
si in privinta acsta. Adf individui fudul i orgolios, care s in-
crca a s ambitiona pe basa credituliff parintilor off pe basa pro-
prietatilor exteru5re, e simplu luat in lis. Mandria personala s
apreciza dup val6rea interna intelectuala si morara' a individuld.
Daca in fie-care om pulsza boldul valorrir de sine, trebue
s'A i s vlastarsca si indemnul, in vrtutea cruia cere a i s re-
cunsce si de cati altff insusinle !uf cele bune si demne, sa fie omul
rcspectat. i cand demnitatea nstra este recunoscut i apreciata,
ne place, jara cand nu este recunoscuta ori chiar denegata, ne su-
pram. Acest fel de simtire este ceea ce s dice. simfemintul de
ondre. Daca ne sunt denegate insusief valonse, proprif tuturor
menilor de bine, mi dca nu ne succede, ce am incercat in fata
altora, s'e manifestzai simrmintul de rupne. Tot de acsta natura, pur-
cednd din aceeas'i basa, sunt sllintmintele de puddre, de temere s. a.
Din ti:Me simtmintele consciinteT de sine, dupa-ce acestea ati
electnsat vita nstr mal mult timp, s face simpta o stare psichica ge-
nerala, care s numesce simtmintul comun al consciintef de sine, ce
caracterisza felul general de simpre a fie-carta individ, validitndu-s
totduna ca mobil al actiumlor individuale.
Cand reflecttn asupra puterilor propriI finita neistre ce simtire ni s
destpf? Prin ce s p6te sugera asemenea stare?
Ce sunt simtmintele consciintel de sine?
Ce val6re a asemenea simtminte pentru inima omuluI si pentru vita
In genere?
De ce fel sunt simtmintele conscunteI de sine? Din ce isvorsc cele
subiective si obiective? Carl ail maI mare val6re ?
Ce este simtmIntul comun, general, al conscinteI de sine ?

41. Simtrnintele estetice.


S'a vis, ca boldul de a trli si de a ne valora ce viz in nof, e tot,
ce ne determina vita. Din causa acsta tot, ce ne ajutorza vita
progresul, s simte de suflet ca pldcut. Si multe sunt si de multe

dacoromanica.ro
134

teliurT, lucrurile lumit, cart aduc placert sufletulut Ne-am si dat


sma si pang aci despre mat multe momente de acestea i despre
felul efectulut lor; am vorbit si 'And aci despre maT multe telurt
de simteminte. Am v6clut, cg multe forme, lucrurt si lucrarT din
lume ne impresionzg plgcut, din causa, cg acelea, prin natura lor1
sunt menite a favorisa si a asigura vita. Cum sa nu-ti fie plcut
o bucata bung de carne, cand acsta itt nutresce corpul; cum sa
nu-ti placa tapta bung' a unut om, cand acsta conditionza vie-
tuirea socialg omensca; cum Sg nu-tT placg descoperirea unlit
adev'er, cand acesta servesce de mijloc pentru valorarea vietiT s. a.?
Si ins6 atat de doritor e omul de a trai si a s6 valora, de it
plac nu numaT lucrurile si lucrarile lumit, cart in mod direct favo-
riszg vita, ci chiar i acelea, cart numaT insemnza si represinta'
vitta cu conditiunile eT, ort numal reproduc momente de ale vietit.
La ce ne folosesce vederea unet flor'', a unet roze, gat-4:We s. a.
vederea campulur, a unuT catardct, a marl', a until om frumos, a
unet simetrit, a uneT statue, a uns eT picturt, a unet representatiT -tea-
trale? la ce ne p6te folosi, intrebandu-ne cu seriositatea rece, as-
cultarea unet musicT, a uneT armonil, cetirea unet poesiT, a unut
roman, etc., etc.? Si cu tte acestea cine ar put 'contesta puterea
acelora de a produce placere in inima omensca?
Omul nu trgesce ca sa mannce si sg bea, ci mgnancg
bea, ca sg trgsca. Omul In vederea scopuluT s'ti suprem, dupg
cum s'e scie, n'are sg trgsca numat vita fisica, ci si intelectualg.
E natural, ca nevoie numat de nutremnt pentru susti-
nerea vietiT fisice, ci i pentru cea psichicg. i acsta iarg nu numaT
in vederea realisril intereselor egoiste, ci i In vederea alintarit,
desfatarit i imputernicirff sufietuluT. Acsta e o cerinta providen-
tialg, ce s6 impune vietiT adeverat omenescl.
trebuinta acsta kr are basa sa biologicl in natura omensca.
Nisuinta pentru o astfel de degagiare sufletsca n'are decT a
fi esplicatg ca provenita din simpla dispositie de lenevire si de pe-
trecere de timp, ci ca imboldita de un mobil biologic, ce IsT are
ratiunea sa fit scopul premenul i sustinerit energiel psichice Ade-
v6rul acesta este esprimat si pildtut in mod f6rte invederat In
Furnica i Greerele, din Fabule revedute de I. Gorun-Hodos,
Srnanatorul Nr. 7, I. pag. 108 si 109). Se spune: Tta vara
furnica a adunat i acum hambarele-I gem de grane. Dar cum ama

dacoromanica.ro
135

a venit, posomonta, si c,1 a e scurt i 'nnorata, iar noptile fungi


si viforse, i s ursce furnicif de mrte in casa calda si Intunec6sa.
Si atuncr, iat-o ca' plca si bate la usa vecinului eT, greerele.
Buna sra vecine; n'ar veni i tu nitelus la mine, sa-mr
mai cauti un cantec de alea, de car' sat tu, c senle sunt nesfrsite
si triste si tare mi s urasce.
Cum ? rspunse greerele, dar tu, srmano nu self nicl un
cantec
Nu scm vecine nicr unul asa ceva n'am invtat nu m'a
tras capul nicl mima, spre frumuseti fara dobanda .

Dar atund ce at facut tu teta vita ta ?


Ce sa.' fac? Am adunat; hambarele-ml sunt pline
rspunse greerele.
-- AT adunat Prea bine; indpa-te acum
Partea spintual a omului e fara indoiala cel mal important
factor in economia \meta. Acsta si recerc special i frte intensiva
alimentare, intarire, desvoltare i cultivaKe. S alimentza si des-
v6lt f6rte mult indusa fiind a lucra In directie scientifica. Dar ca
atka numai nu s'a ajuns scopul. Spintul are nevoie a fi cultivat
prin modele de vita. Astfel de modele sunt in adevr tte-
obiectele frumosuluf, atat a frumosulul artistic, cat si a celuf real.
Ne place d. e. o rosa, fr interes, numat fiind-ca vedem in ea
simbolisata ori exprimata vita, care ne e ark de scump noi16-
6menilor; si rosa ne place maf mult, deck rezeda, fiind-ca ea ex-
prima inteun mod maY pronuntat vita; ne place mai bine fl6rea irr
boboc, jurntate desfoiat, deck rosa de tot desfoiata, fiind-c aceea e mat
puma de vita, deck cea deplin inflorita, cai e represinta vita la
sfrsitul ef; i omuluf cult if mat plac specille de rose nobilitate
deck a celor obiclnuite, pentru c finta acelora denota me multa
gingasie, ne place cmpul, fiind- ca vedem attea lucruif lasate de
D-deti, representnd atka vit si putere, cu atkea insusirT i mij-
16ce binefacLre vietlr, ne place un cataract mare, fiind-ca vedem
exercitarea unef mari puteri a apeT, i puterea este basa vietif; ne
place marea, fiind-ca.' si in ea zace o putere imensa; ne place a pnvi
un om frumos, fiind-ca represinta conditille vietif, o statue, fiind-c
represinta vita une fiinte deosebite; o picturk fiind-c reproduce
si ea vita in anumite forme, in care o poi ved ciar; ne place o
piesa teatral, fiind-ca ni s arata lupte, pe can' s basza, si in
cari s manifestzal vita energica si valor6sa; ne place musica,

dacoromanica.ro
136

fiind-ca ea represinta simt6minte ma inalte omenescr, manifestatia


tot a uneI vien valorse; ne place armonia i simetria, fiind-ca re-
presintd idea de ordinea, atat de necesara esistentil vietil sociale;
ne place o poesie orl un roman, fiind-c vedem In ele desv6luite
tipurr de vita deslantuit in simtminte i fapte deosebite etc , etc.
Tte aceste momente, cualificate a destepta in nol
minte de placere, nu represnta parghiI puse in actiune in vederea
satisfacenI vre-unef necesitan practice a vietiI nstre. Dar de folos
tot sunt, cad ele pnn faptul, c arata vita, i inca vita In partea
sa energica i valorsa, intretine un foc sacru pe sma spintuluT
nostru, fcndu-1 s se' ndice din preocupatille Anent de -El:Ste dile
la nisce sfere supen6re; Si flind-ca ele sunt chemate a intan, incu-
rajia si a lustrw spintul directionndu-1 tot-de-odata call o inaltare
ideal, impresiile estetice devm in deosebI de trebuinta spintulul
desvoltat, omulul cult. In deosebi spintul cult are nevoie de ele;
dar nu se' pte lips' de ele, in anumite forme, nicI spiritul necultivat.
La ce curte transca, fie cat de saracacisa, lipsesce stratuletul de
foil? Si In ce casa frnsca lipsesc icnele frum6se ? Cine nu
ss incanta de musica? Care suflet, cat de necult, nu umbra' s s alinte
de vi jia povestilor ? La tte poprele, atat la cele de acum, cat
si la cele istonce, se" gasesc urine de plasmuiti artistice. Sigur, nu
fr motiv psichologic si biologic s'e' face de simtim frumosul ca
revarsand farmecul s binerctor asupra inimeI nstre. Frumosul
place tuturor inimilor, cu atat mat mult, cu cat me de sma sunt,
pentru-ca 41' are rostul sal si importanta sa deosebita in economia
vietir psichice omenescI. Placerea acsta invietre, neinteresata, ce
nu satisface o trebuinta egoista, ci una de ordine mal nalt, este,
ceca ce numim emotiune desteptat de: sinzleminte estetice.
Pnn simte'mmtele estetice, pe tememl ilusieI, ce le insotesce,
suntem determinan a vietui in cea mal intima comuniune cu obiectele
frum6se, a ne contopi finta nstr psichica cu ele, respective cu ce
represint, fara ca sufletul sa maI ptd face vre-o reflexiune. Ptin
acsta vita nstra psichica e adus la o stare de vibratie puternica,
In un mers repede -- e nevoita adec a infra in un mers cu vita
cea representat pnn productia artistica. i acsta ne place. Si e
caractenstic, c cu Vote, c suntem conscir, c trim numar in ilusta
realitatir, noI ne simtim pe deplin multamin de ilusia acelor exis-
tente. La o pictura ne indestulm perfect si numar de vederea
In acst stare fimd, s dice, c am devenit: zmpersonalt.

dacoromanica.ro
137

Simtmintele estetice sunt reale si ideale. Rea/e sunt cele


realisate pnn impresiI dela lucruti fruM6se reale, momente de ale
lumil reale si ideale cele desteptate de productiile aitistice. E de-
osebire intre aceste doffe' feluti de simtminte estetice. SA ne in-
chip= ca finid in fata uner florI reale si a unels florI pictate.
Emotmnea desteptata de flrea realA va fi maI agerk isbesce mal
puternic finta nstr psichicA, asa, cA ne-ar put produce si tendinta
de-a o rupe, de-a o poseda, iar cea produsA de o 'flcire pictatA
este. mat lin, maT usrA Impresnle frumosuluf real ,s6 ideificA maT
usor i in mod maI simplu, fail a pnlegiui desvlirea unel fantasiT
marI, impresnle productelor artistice prilegmesc desvlirea uneI
fantasiT marl, ca cu ajutorul el', a ilusiunit estetice, sA ne inchipuim
luciul in t6tA finta sa, ca in real.
Pentru aceea in, plAcerea suntitA apreciand frumosul real,
nu e mai mare decAt apreciand frumosul artistic; din contrA, in casul
din urinh plAcerea este mal. mare. Acsta din patru motive: Antalti,
pentru c arta ne destAinuesce farmecul ascuns in naturA, de care
not de nor nu dArn, al doilea: insusl obiectul artistic represintA forme
momente de ale lumil de o mal mare importantA pentru vitA,
clecum sunt cele gAsite in lumen realA, al treilea, pentru-cA forma,
in care este expnmat frumosul estettc este maT deosebit; si a pa-
trAlea, pentru-cA insusr procesul psichic, ce s desfAsurA la apreciarea
operelor, obiectelor de art, se' fAptuesce in asa mod, de trebue
s s producA plAcere mare.
Nol avem vote a privt lumea reald, in multe pArtI ale el', dar
In multe pArtI ale el' tot n'avem voie a o ved. Dar si in partea,
In care avem voie sA o prIvim, nu o putem veden bine, ciar, pentru
cA prea sunt lucrunle el IngrAmAdite unele pe altele. Arta ni le
scte, unele cAte unele, i ni le aratA in tta finta lor. S scie apoI,
CA nu off-ce obiect s ja a fi ptelucrat ca obiect artistic. S aleg
-anume momente de acelea, cart ail o deosebit important in pro-
cesul de fermentatie al Arleta, caff exprimA decI vita si lumea in
partea lor importan tA i valors... icasiefacpeacestea anume
maI alese si s le arate maT valorse, vine fantasia si le preluci
asa, dup curn este mal minunat determinatA de boldul firesc de
valorare a omuluT le idealisz, ca sA corespundA cu
face omul despre lume st continutul et De fapt arta este exprebia
gAnduluI imboldit de dorul omuluI de a s' valora.
Cum sA nu ne placa noil asemenea figurl din lume i vit,
cAnd in ele sunt infinpate cele mar de smg tendinte omenescl, stand

dacoromanica.ro
138

In cel mar perfect acord cu insasr vita si condipile el cele mar


Make, mar cardmale.
Obiectul de arth este apor i exprimai in o foimh, care
insasT Inch rspuride unor anumite cerinte, ee stati In leghturh.
cu Insasr vita, in o fonnh numith frumo'sd. Si si acsta,.
86 scie, are o deosebit val6re la aprecierea obiectelor de arth
Ce deosebire este in a aprecia ceva artistic si in privinta.
former si Intre a aprecia ceva thr formh artistich, ne-o spune asa.
de convingtor un ostas romki, care luase Insusr parte In lupteledin
1877, pe cmpule Bulgarier, si care cetise si poesiile luT Alexandri,
cu acele sugete Marturisirea acsta s'a fost thcut Jul Odobescu, care-
o reproduce In rapoitul s fcut asupra operilor luI Alexandri
Legende notiee, Despot Voddc i Ostasir nostri-t<. Ea sunt-i asa?
C adec am trhit bine, pe ck am stat in jurul Plevner, Ott,
acsta nu o pote dice nimenea. Dar oil cht de rea a fost acolo-
vita, nu sciu de ce cu mare plAcere Imr Aduc aminte de ea. Me
gndesc la t6te nevoile, la to5te neajunsunle, la teite primejchile-
si adeseorr mi s pare, ch le ved trecnd teite acestea pe dinaintea
ochilor mcr, dar drept sh-ti spun, nicT odath nu mi se infpszh ele
mar lhinunte si mar cu plAcere, deck atuncI, chnd cetesc versurile
din chrticica Osta,szt no,strz a lur Alexandri.
In ce privesce procesul, ce s indeplinesce la producei ea sun-
tmintelor proprir estetice, se' pote dice, c si acela este de naturh.
a contribui la potentarea plAcenr, ccI cu eat aperceptia impresir lor
s'a indeplinit cu o fantasie mar mare, cu atk mar mare plAcere
causz5 De aceea e apor si natural, ca menir s guste cu atht
mar mare- plhcere estetich la intuirea productelor de arth, cu Cat
mar bogath cultura estetich a i cu cht mar vibrht6ie le este firea..
In zadar ver astepta dela un nepriceptor sh-ti aprecieze un tablott al
unuirtictor mare. ET nu-f va gsi mhretia; nu va scir face dc-
osebirea intre un Rafael, Titian si un pigmeti pictor. Si sigur nu.
va put intelege d e cum statul italian a putut evalua, chnd a cum-
prat, In 7 Iuhe 1899, museul Borgheze, un tabloti de al lur Titian
cu 2 miline st 500,030 de fraud, de. i Italia, in deosebr in timpui
acesta, nu dispune de prea multr bant
Simtetrintele estetice curate nicT nu s pot produce deck iii
mirrir mar inhltate, sensibile si cultivate in privinta estetich Nu e
suficienth deer numar cultura scientifich i moral pentru apreciarea.
gustarea operelor de arth; s mar recere si o special instructie..
In lipsa culturir si a dispositier firescr, omul pote fiirte usor veni

dacoromanica.ro
139

sa." privsch productele de arta prea numat cu ochit realt, in care


cas, incoltandu-1 simt6minte reale, eventual chiar sensuale, efectul
p6te fi f6rte depa-rte de cel adev6rat. In casul acesta apot arta,
adev6rat, 'Ate influinta stricand s indreptand inima menitor.
Desvoltarea cultunt estetice in (foment e chestie de mare im-
portanta si interes deosebit pentru insast valegrea vietit omenesct.
Educatia i nstructia a in pnvinta acsta mare datorinta. Cu cat
cine-va e mat bine cultivat si esteticesce, cu atat mat supericSi
fiinta. represinta. Shakespeare dice: Acela, ce nu are in suflet ar-
monie, acel, ce nu s6 misca de dulce melodic, nascut e In asta lume
spre jaf i spre trhdare. Si in gandul luT urzesce intuneceise planurT.
El are sentimente mat negre ca Erebus; In el nu te incredel.
(Negut. de Ven. V). Darwin face, in un Ioc al autobiografieT sale,
urmat6rea confesie: Dac ar fi sa-mi mat incep Inca odat vita,
mi-ast impune regula de conduita, ca cel putin odat pe s6pt6man
s cetesc poesit si s ascult muzic. Perderea acestor placert este
o perdere a fench it, ceca ce s6 face in paguba mre a intelectulut; dar
avnd in vedere slabirea putent emotionatre a natunt neistre, ce
sigur result in urrna perdent aminute, acsta la tot casul s6 face
spre i mat mare pagub a caracteruluT nostrut.
Unit 6ment, dm fire, ati sens pentru un fel de frumos,
pentru alt fel, potnvit cu dispositia si cultura lot.
Arta in sine, daca e cuprinsa in sensul cel adev6rat, nu influ-
intza moralul omulut. Nu influintza moralul pentru-ca simt6mintele
artistice produse in urma impresionanT arteT, a lumit imaginative,
nu pot misca si determina vointa. In mijlocul emottunit estetice
nu scim injgheba judecata chemat a indruma energia psichica la
centrele motrice. Este dect si o imposibilitate fisiologica a -s mica
vointa, cand s6 apreciza arta, cad excitnte psichice .56 prefirzal
numaT pnn fibrele din hemisfere si nu s6 transmit la centrele mo-
trice. Arta, prin simt6mintele invietre, ce destpta, influintza asupra
vietit psichice intru atata, incat o exitza, o rafinzhc, o lustruzh
si o imputernicesce; dect o preface in o calitate mat fina, maT
emotionabild, mat mldi6s, nu ins6 si mat buna. Bunatatea omulut
e chestie de caracter si de cuiturh morala, ceca ce st sub alte in-
fluinte, sub influinta dispositiilor inscute, a deprinderilor practice
si a principillor i maximelor morale insusite. In lipsa cultunf es-
tetice arta, devinind privita prea In strinsa legatura cu realitatea, nu
s6 apreciaa pentru scopul artistic, ci pentru a aprinde mima call
real. Asa apreciza 6inenit necultr i copiit productele de arta.

dacoromanica.ro
140

Pe copilul, care are putine ider i espenmcnte, il pot/ moralisa


cu povestI, pe omul cult nu. In instructie i educatie s si con-
sider al ta ca un mijloc de moralism e.
Mal depinde apoT felul cum inriuresce arta asupra sufletuluT
omenesc si dela aceea, cA cu ce anume scop ni s arat opera de
ara i Ca' ce anume il e dat a presenta. Dela aceste impregiurki
depinde, s intelege, si ielul de apreciare. De bun'd smg, c statua
cutrur bArbat providential, ale ca'rur fapte le simtim in vi', de
care suntem legatT, ne va mica imma i in sens moraliskor. Apt e-
ciarea uneT asemeaea opere nu o vom put indeplim numal fa'z-
rnndu-ne pe temeTil artistic, numaT ca ajutorul sensuluT estetic. De-
data.' cu apreciarea esteticd a statueT, ca peed artistica", ni s vor
sugera i altfel de ider, de altal ordine, cail ne pun in msurd a
judeca si despre faptele persnel representate prin opera artistia In
casul acesta ne isbescO, in un mod mal covrsitor, faptele bk-batuluT
distins, deck unitatea artistich a opera Si inflate odat astfel de
judeckT, acestea, da, pot mica si moralul din noi. Cine a intrat
in biserica SE Pavel, catedrala din Londra si indeosebI in West-
Munster Abtei, tot din Londra, a putut simti acest adevr in modul
cel maT convingtor. Intrarea in biserica", pAng la locul, de unde vedI
altarul, se' face pnntre doti strurT de monumente, tot opere artistice
sculpturale de mare valre, representnd figunle bArbatilor celor
ma*/ binementat/ pentru neam si patne. Ca strein trebue s simtT
edificarea moral, dar apol englezff insisT i indeosebT tineretul englez.
Aceste monumente arbstice in adevr sunt cualificate a educa mo-
ralicesce Asemenea apreciare iti sugerzA i pictunle din galena
national de portrete, tot din Londra, in care s aft' espuse por-
tretele brbablor a csror vita' a determinat desvoltarea evolutionar
a culturiT, a laeratui ff, a artel si a politiciT Cine ar sustin

*) Englezil a fcut pe 6menif practicl si In privinta acsta. El sl-a


smut intocmi att de bine cele doge' bisend marl' (West Munster-Abtei nu
e atit pentru slujbe, fiind feirte veche, dar catedrala e bisericA In tot Intelesul
cuvntuld) si Galena de portretet, punnd arta in serviciul morald si a
nattonalismuld, incit fac, cu drept cuvnt, admiratia lumil Ce mare deo-
sebire in felul cum te infiorzi simtmintele sugerate In biserica St. Pavel
din Londra si domul din Milan, orI bisenca St. Petru din Roma ? Si acestea
trec de cele 3 minunl ca bisencl. and m cuget, cum m'am simtit di in
aceste 3 bisend, socotesc de cea maI de val6re biseric, in pnvinta
morale, pe cea din Londra. Cum intri itI preferz simtemintele morale in-
trga fiin, inteun mod de tot puternic; &nip cu adevrat emotia morali

dacoromanica.ro
14/.

apor, ch cntrile nationale nu influintz in mod educamr si mis-


ator ? Astfel ded nu s' 'Ate c,lice in general, a arta destptA, intre-
tte Impiegiurrile, numd si numd slmtminte estetice, fill a misca
inima in sens moralisator.
S destpta i nol placere numal In urma impresionara lucrurilor, carr
sunt de folos practic Ne simttm noI Infioratl si de emotiunl de plcere
desinteresata2 In ce resida acest fel de placere) Pentru ce ne place Irumosul?
Ce representa frumosul9 Are si acsta Infiorare psichica vi e-un rost pentru.
vit i special pentru suflet? Ce -sunt simtmintele estetice?
Ce fel sunt simtmintele estetice? Cum se" destpta stmtmintele es-
tetice reale si cum cele idea10 E deosebire lntre ele In privinta puterir lor
de a misca mima ? Pentru ce motive simtmintele estetice ideale sunt che-
mate a prelegtui mal mare placere? Ce mrturie s pele invoca In pn-
vinta acsta?
S recere o cultivare speciala a spirituluI pentru a s gusta In ade-
vratul Inteles productule artistice?
Ce val6re, pentru vita, are gustarea plcerir estetice?
De ce natura este Intiurirea emottunir estetice 2 Numar estetica, orr
si moral ? In. ce ImpregiurarI esercitza arta influint moran'.?

"zre- -79-g

dacoromanica.ro
VI. Starea volitional a puterii psi-
chice.
A) Fiinta si felurile de star.' volitionale.
42. Vointa.
.r.) Fiinta steirii volitionale.
Cu producerea idellor, cu asociarea lor, cu injghebarea actelor de
cugetare, judecare, fantasie, abstracpune, si a felunlor de simfminte,
nu s'a terminat incA procesul psichic, desteptat in mteriorul nostru,
In urma pnnderit unor impresa, externe orr interne. SA' urmArim
clesvoltarea procesulul psichic, cAnd s oferA spiritulta nisce impresii spre
apercepere. Nre'd d. ex. in piatai nisce portocale frumse. Prefacerea
impresnlor in still psichice a fost conditionatA de reproducerea idet-
lor vechi despre portocale. Cu acestea s'ail asimilat sensatille not&
In urma acestuf proces spintul meia recuneisce portocalele de atarr.
Actului aperceptiv II urmzA si simtirea une l' stAri plAcute sim-
tmintul. Dar cu atAt pote nu s'a isprAvit. DeodatA cu acele 2
stadii de desvoltare a fenomenuhif psichic infiat pnn imprejurarea
amintitA: cu form area ideilor si producerea simt6mintelor, gratie re-
produceni mai multor snarl' de idel' inrudite on' as'mnate, s6 inj-
ghebeazA si judecata, ca.': portocala este bunA de mAncat. In urma
acsta m' incrcA o nebniste intern, o impasiune, ce s exprimA
in indemnul: sA cumpe'r portocala st sA o mAnA.nc. Nelinistea acsta
internA, dacA e destul de puternicA, ca s activeze miscArile necesare
indeplinini: faptei corspundadre, sal s' transmit adecA impulsiunea
trebutt6re din emisferele superi6re la centrele motnce este ceea
ce s dice, c vrem portocala.
imboldul de vird din no! nasce continuu, in mternul nostru,
fel si fel de impulstunI menite a ne tot stimula port-Janie, tendintele
i raptuinle necesare vietti, conservArii si perfectionhni indlincluale.
Fie-care stadiu de desvoltare isl are, firesce, impulsiunile sale speciale,

dacoromanica.ro
143

potrivit Cu cenntele vietir din stadiul respectiv. In copilul mic d. e.


sunt cam de acelea, cad sunt reclamate de condithle de nutrire,
miscare i curteme. Cu desvoltarea corpuluI, a organelor lul si a
spintulur es la ivl i pornid i Imboldirr mar supenre, mar mul-
tiple si mar puternice, s6 Intelege, in directia, In care e indrumat
a s valora mai mult v.ta, pornirr i imboldid, menite a pune
la cale si lucraid mar multiple, tot conform cu trebuintele
Acestea sunt si conscil si inconscir. Cele conscir tendintele
sunt ca nisce reclamatiI, ce se fac la spirit in scopul de a se cere
sansfacerea trebuintelor vietir fisice i psichice. Inboldirile inconscir
sunt efectele reactillor centrelor situate in cerebel, medocefal,
mcluva prelungit. Centrele acestea devin excitate sail de ttmulente
instinctive, sail, dup o funcionare indelungat impreun cu centrele
supenre din creed, cu conschnta, de stimulentele vointer. In urma
deprinderff ajung apor a av si dela sine rol de mitiativ, putere
de spontaneitate, a fi si ele centre stpnitoare i pravocAtoare de
impulsiunr psichice. Inboldinle consciI tendintele sunt impul-
siunr strnite de reproducen orI aperceptir. Din hemisfere se co-
munic4 centrelor motnce, asedate In prtile din derept ale creenlor,
In cerebel ori in medocefal. De ad t apol: se' transmit ca efecte vo-
litionale, prin intermediarul nervilor motorr, anumitor teseturl de
muschr, a cror functionare d loc la difentele n6stre fptuid. In
urma acsta si suntem determmatr a simti in not un fel de incordare
Cu o tendint expansiv, o trebuint intern de a seversi unele lu-
crd memte a deltura ceva, de ce scim, eh' n'avem nevoie, ca fiind
stnccios vietiI, sae de a cere ceva, de ce scim, cl avem nevoie
ca fiind pruncios i necesar
In vita nstra continuu percurg sistemul nervos asemenea
curente de impulsiunr centrifugale, dela centrele psichice sup. enre
la centrele motnce i apor de aci, ca efecte volitionale, la muschr,
c'cI fie-care actiune psicluc e urmat de o reactiune, cu at t
mar puternic5., cu cAt mar' vie a fost excitarea psi-
chic la producerea orr reproducerea ideilor. and
primith impresif din lumea real, ideificAndu-le, cu scop de a do-
bndi material intelectual, se conduce prm nervir sensitivl ctr
creed excitarea In directie centripetala; iar cnd sufletul degageazA
unpu/siunile ca reactiunI, se conduce In directie centrzfugald. S u b
raportul prim lumea extern se pseschimb in
lume ideal, sub raportul al doilea lumea ideal
tinde a se transforma in miscsrr si actiunr. Sub

dacoromanica.ro
144

raportul prim lumea ni s imbie ea spre a trece in


sufletul nostru, in o forma schimbata; sub rap ortul
al doilea ins noi tindem dupd lumea extern,
ca o dorim asa cum ni s infat46za, ori ca so.
schimbam, dar tot in folosul vietii nstre. Starea
aceea psichica, care resulta din raportul din urma,
cand adeca lumea nstra ideal tinde a s trans-
forma in miscari si actiunI, in efecte motrice, in
carl i afla apor sfirsitul ori-ce stare psichica, s
numesce; stare volzponald. Daca tendinta s p6te fac-
tice preface in actiunT, in efecte motrice, ea s dice-
vrere, iara. actul psichic intreg, prin care o stare
psichica s transfrma in efect motric, s dice
2) Feliurile de voinfe: ideontotrini fi rationales'.
Stanle volitionale pot fi inferio're si superio're.
Inferzo'rlt este starea volitionala, cand actul
n'a fost precedat de nici un fel de reproducere-
de ider, cAnd adec.a impulsiunea nu-si ja inceputut
din idel, ci din reacpiuni ale centrelor din partile-
de jos ale creerilor, reactiunt basate in instinc,.
sati din deprinderi, ce s' si indeplinesc aprpe in
mod automat sail pe jumtate inconsciu. D. e. ca.nd..
umblam, cAnd ne plecam in urma until atac, etc.
Superio'l d este aceea stare volitionala, care s
inchga din ideile vii din claritatea consciintii.
vointa ac6sta s pte anume injgheba sa in urma repro-
ducerii nume a unel &el sail a unul orl iruri intregt de idel..
Stetrzle voltponale inferio're s gasesc in activitate la sav6rsirea.
actiunilor ce-si ail basa in deprinderf technice, necesare in deosebt
intru satisfacerea datorintelor de Vote dilele ale vietil, deprinderile
trecute in intrebuintare dilnica.
In urma deprinderii adeca intre multe din ideile nstre
intre centrele motrice s forrnza o comunicatie ata de strInsa si
de vie, inca, gratie sensibilitatir deosebite a fibrelor mijlocitre,
indata ce s reproduce vre-o idee, s i descarca impulsiunea in
centrul motric corspundtor, unde s d'a' loc efectului motric, ac-
tiunii. E destul d. e. ca zaresc pe un amic si indata sa alerg spre-

dacoromanica.ro
145

el, sA vd pe un superior si indatA sA-mi iaul pAlria de pe cap;


sA-mi aduc ammte de cerina de a merge la osedirit." i indatA sA
pornesc, sa aud diminta bAtAnd ora sase i indatA s m'e' scot din
pat; s. a.
Unele idet sunt legate chiar de impulsiunI inAscute si instinc-
tive. and auslim d. e un tunet puternic, inmediat ne ridicAm su-
fletul la Dumnedett
Felul acesta de vointA s numesce zdeonzotrica.
Aci, dupA cum vedem, judecata n'are nici un rol si nicI n'are
cum a s ivi Pe basa acsta s'Avrsim not multe din datonntele
actiunile vietil n6stre. Copiff, pAnA la o anumit etate, cam in
acest mod isI s'Avrsesc maI t6te actiunile. menil necultivaff si
prostii asemenea esecut o mare parte a tAptuinlor lor cu aju-
torut acestuI fel de vointA
Nu to:Ste actiunile nelstre s indeplinesc cu puterea unel astfel
de vointe, simple, cu acelei ideomotnce. De multe orI suntem ne-
voitl a precugeta bine si a chibzui ce facem. Trecem peste exemple
din vita n6stra, cunoscute in atkea forme. SA ne inchipuim starea
lui Maceeth, pAnA ce acesta ajunse sA dic fiat meIrtea. luI Duncan,
on' a lui Hamlet, pAnA ce a ajuns si acesta s'a' vadA mort pe Claudius.
Macbeth s hotdrise, teoretice, s'A orn6re pe Duncan, ca sA s facA
el rege in locul acestuia I s infAtiszA pnlegiul cel mar bun regele
it vine ca 6spe in casA In momentul, cAnd era sa i s validiteze
vointa, i s presentz5 ins' si un alt glas al sufletulul sat, care i
s pune pedecg. dati zorI a s ndica fel i fel de cugetAti.
Acestea If spun, cA altcum ar trebui sA s prte fat cu Duncan.
Doil tendinte vizA acum in sufletul lui. O puternicA luptA s des-
fAsur intre cele 2 tendinte stadiul delzberafzet DupA ce ins
isI sfortzA inchipuirea i simtirea i dupA ce II maI agita i nevastA-
sa in folosul tendintei prime, dupA-ce adecA prima se' impune cu o
putere neresistibilA, acsta s st validit&A; vointa-s omre, Ii este
formatA si el ajunge a exclama: Antins e orI-ce nervc. La Hamlet
stadiul deltberatiei e si mai indelungat.
Vointa de felul acesta, al doilea, aceea, care s formzA in
urma reproducen! unor sirua de ider, cu conlucrarea actuluI de
judecat, aceea, care ne mAnA si ne conduce la indeplinirea trebu-
intelor i actiunilor din sferele mat' inalte ale vietiI, a actiunilor
precugetate, s numesce: rationald. Acest fel de vointA si caracte-
ris&A supenontatea funteI omenescI, in privinta psichicA; acsta
lo

dacoromanica.ro
146

este in infeles proprzu yowler, despre care s pote clice, e e o ho-


tarire a omulur pentru ceva.
La inchegarea vointer rationale totduna
suntem conscir de starea reala, ce ne inconjcra
ne privesce, dar tofdeodata si de una ideala,
inttisat in imagine, care ni se' pare maI bung si
mar de folos vietiI.
Consciinta ambelor st'ari destpta in nor un neastmpr, o ten-
dint de a delatura starea realk simtita acum ca apsteire, si a
realisa pe cea ideala, pe aceea, ce o vedem in imagine. Daca starea
acesta, e posibila de executat si este si incuviintata de suflet, s
dice, ca.' avem vain/a ralzonalei In sensul acesta vointa rationala ar
fi decI tendinta capabild de a preschimba o stare real actuala cu
alta, ce o vedem ca idee, sat' de a traduce o stare ideala in realk
de a traduce o judecata in fapta Macbeth este ua general in &tea
lur Duncan. Puterea sa interna II creza.' tendinta you'd de a se'
face rege. El are consciinta positiunir sale reale actuale, dar II st
ciar inaintea sufletulur s'ti i cea din ideea de a fi rege. Sunt cele
doii6 tendinte. Trebue s caute mijlcele ti ebuinci6se executnT ten-
dintel a dam. I se' i ofer, le gsesce.
Asa se' intmpld totduna, cAnd s produce vointa propne,
vointa rationalk Mai intarti se' fac preparativele de lips. Doresc
d. e. sa fac un voiagm. Acsta tendint me' va indemna sa m
cuget asupra conditulor, barni si altele, dela cad depinde realisarea
er. Dupa aceea numar pot lua decisiunea, mi s inighebza
vointa.
3) Basa f i rolul deliberafid in actul de vointli.
Vointa rationala este totduna precedata de deliberatie, mar
putin orr mar mult. Avem s ne ocuparn acurr de intrebarea: cum
-de s face deliberatia parte inherent a vointer rationale ?
Individul este stimulat in vita sa de mobilurr egoiste si de
mobilutr social-morale, altruiste. Din instinctul inascut part!' am-
malice a vietil rsar mobilurr egoiste, din cultura social-moralk cAs-
tigata atAt cu ajutorul educatier cal si prin ereditate, fesar ins6
mobilurr pentru actiunr mar inalte, pentru actiunr social morale. In
urma acsta in om exist un permanent conflict intre interesele
egoiste i intre cele social-morale. Cu injghebarea uner tendinte
infenre s infiiaza in suflet, pe basa legilor asociatier i reproducen!,

dacoromanica.ro
147

si o judecat. Dac acst judecat descuviintz tendinta activ,


s destpt indat o a doila tendint, interesat de a impedeca va-
liditarea celeI dintlil. la urma desacorduluI hare tendintele cele
doil trebue s alg intre ele lupta. D. e. M chiam un pnetin
la preumblare. Tocmal atuncl imI vine Ins In gnd s. cercetez
-pe un coleg bolnav. Sti: am s metg la o sedint, cAnd m sitnt
prea bine lngs un pahar de bere. Sigur s va incepe o lupt intre
-aceste tendinte. Cea me puternicA, care invinge, va determina vointa.
"Thria uneI tendmte st In raport cu tria ideflor provocAtre si a
judectiI investigtre. De multe orl invinge cAte o tendint si pe
motivul, c. cea conttar. s eclipsz in urma alunecAnI din cla-
-ritatea consciinteI a ideilor, pe earl s basz, in urma vre-unel cause,
in care cas tendinta cealalt, folosindu-s de ocasiune, s validitz.
D. e. Nu-mi vine s m scol diminta din pat, din causa friguluY,
-ce s simte In dale. Dar cand am uitat, eh' e frig, m scol. In
rcele mal multe casurl, s intelege, validitarea tendintelor depinde
dela forta, cu care s activz.
Faptul, c unele tendinte pot impedeca validitarea altora, s p6te
.demonstra astkri s I cu ajutorulsciintel fisiologice. Si s'a constatat, c gdtlit
-fiind, in mod mar viu, un nerv sensitiv, care e pus in legtur cu un organ
vegetal din organismul nostru, s exercitz o influint impedectre
asupra nervuluI ganglionar corspundtor.. D. e. dacA s gdile nervus
vagus, nervul sensitiv, ce tine comunicatia intre creen l si inim,
atuncl incetza functionarea inimir; dacA s excitz nervus splanch-
nicus, nervul sensibv, care comunic cu intestinele, incetz miscarea
acestora. In asemenea mod s influintz teciproc si centrele psi-
chice si motnce. Centrele psichice, sediul actelor de inteligents, at
putinta de a impecleca functionarea centrelor motnce, tespective a
le schimba orl determina actiunea, &ICA cum-va aceste centre nu sunt
excitate chiar din sama afar de alte cut ente. In casul din urm,
,s6 intelege, ele exercit influint impededitre asupra activitstil cen-
-trelor psichice supendre. D. e. Emotiunea sufletscA, ce infiorzA pe
cineva cnd e cupnns de fric, are influint asupi a striI sensuale,
asa, ea' In ut ma acsta s perde apetitul, seal:dint sufletul de in-
credere in Dumnecle, frica dispare; in intentiunea de a face o fapt
josnic putem fi impedecatl de tdria judecAtif sugerate. Mare va-
16re are decI, in adevr, puterea judecrif si depnnderea de a va-
hdita puterea psichica intru impedecarea efectelor motrice inferire,
a actimulor rele, si preste tot intru regularea vietif practice. Aid
.de fapt s demonstral adevrul, c5. cultura , spintual adevrat4-
10*
dacoromanica.ro
148

nobilitz5 pe om, exoperAnd, ca ratiunea s presideze la tte actele


volitionale. N'are omul de cAt s-si insussc o cultur bunk
adune adecA idei clare, bine rnduite i asociate in mod logic,
desv6lte puterea de judecat, s s6 investminteze cu conceptiY
principa i maxime s'n'tse, s s6 deprind a-si traduce ideile
judecAtile in fapte, energia inscut va fi p5mntul bun si
va fi numaI in ideal putinta de a sci lucra in mod rational, chiar
avnd inAscute dispositii rele. Adevrul, c vointa omulur st
raport direct cu felul culturil luI teoretice si practice, e intemeiat
decY scientificesce. Omul necultivat ori fat ribiravit s'" vdesce, la.
t6te ocasiile, de mal infunat, isI manifest tendintele in mod mat
vijelios, nu-Y in stare a-sY stpAniI impulsiunile sale rele. Omul
cel adevrat cultivar, da, va sci si va put fi stApAri,
cel putin intre impregiurrl normale, peste impulsiunile-
si tendintele sale, s va put ar'ta rational, condescendent,
ingliduitor si cumpetat, caracteristica omuluI superior sinobiL
menil inzestratI cu cunosonte superficiale, nelAmunte, nesis-
temisate si neasociate bine, apol ceI s'atuitI de energia firsc psi-
chick din causa slbinI sistemuluf lor nervos, precum i ceY dispusr
la fantasare, sunt osAndiff a lucra, de o parte, tot dup'd dictonul im-
presnlor externe si a imboldinlor sensuale si, de alt parte, a trail
tot in lumea dorzntelor tendinte fdr putere esecutativg. Acestia
sigur nu vor fi peste tot dinernr faptelor, dar nicr pArtasI al fencint
Tot in putirta si estoinicia omulul de a s' SCL impotrivi cu.
puterea sa psichic in mod perseverant la tendintele rele i infe-
rire, validitndu-s1 in locul acestora pe cele bune i supenre, de-a
sci lucra asa fel, ca tendinta seinzYto'sd sA primeze totduna pe cea
rea, punndu-o pe acsta in stare de imposibilitate, resid atAt basa
puterfl etice cAt si hbertatea vozntel omenescI.
Asa fel avem s'a" intelegem i adev6rul, cA in voint s6 vedesce-
totcluna si caracterul moral al omuluI.
Familia si sc61a ail mare r'spundere in privinta cultivarfl vointiL

4) Formele de manifestare ale actelor de vointil.


Telte facult4ile, capacitile, puteitle, fac val6rea vietir
omenescr, nu sunt altceva, deck strr volitionale transformate
fel si fel de deprindeir, in scopul indeplinird cenntelor problemei
Fiinta tuturor acelora atrnd numal dela imprejurarea,

dacoromanica.ro
149

cutare tendint s' pote validita ca vointa, off nu. Scim intelege o
carte latina', firad-ca ne e data posibilitatea de a voi, s'A facem anu-
imite miscarl, carI echivalza cu vorbirea limbei latine i cu repro-
ducerea cunoscintelor trebuitre, putem ridica cu bratul o greutate
de 50 kgr., fiind-ca mucha, sustinutl de nerviI motor/ din bratul
nostru, s' pot contrage, la porunca vointil, apasand asupra lor o
greutate de 50 kgr.; putem sa ne aducem aminte de lucrurI si in-
tmplarl din trecut, fiind data vointa a reproduce acele idel, etc.
Daca n'ar fi iris conditille pentru injghebarea vointir, n'am putd
.av capacitatea sa cetina cartea latinsca, n'am put avea facultatea
ndicam cu mana greutatea de 50 kgr. s. a. T6te facultatile n6stre sunt
decI nisce accidente, efecte ale vointiT Fund date conditnle de exe-
cutare ale vointiI, ss indeplinesc accidentele, cari represinta tot atatea
facultatI, iar daca' acelea nu sunt date, nu s intmpl mci accidentele
no/ dicem atuncl, ea' nu avera puterI, faculttr Asa fel sunt t6te
faculttile i capacittile n6stre pnvite dupd- natura lor. NumaI cat
nott nu ni s par asa; noI le consideram de nisce puterI interne,
carl s validitza de cate orI h s da zor s s' realiseze.
Fund-cd Dumnedeti a lasat pe om cu o multime de datonnte,
in vederea scopulul si rostulur vleii sale, in el trebue sa s i ma,-
tifesteze multe si vara tendinte. Aceste tendinte sunt de natura
sensual, intelectuala si morara', fiind-c in directiile acestea ale omul
nevoie a-s1 activa putenle sale, in vederea satisfacen/ cenntelor pro-
blemeI vietiI. Tendintele nasc unele din altele, in decursul cresceril,
si s ajutor.' reciproc in desvoltarea si inmultirea ion, dupa pece-
sitate. Cea maI pnmitiv, dar si cea mai indispensabila tendinta a
omulul e: de a s nutn. Satisfacerea acesteia face a s produce
energie In nervI. Energia acsta ne stimulzi s ne miscam i sa
lucram. Trebuinta de a lucra ne man ins s'A invtam forme de
procedimente, metode noti. De aci ajungem pe calea cultivad',
ceea-ce ne devine iarasI un focular mare pentru multe feluri de
tendinte. Si fiind-ch nu ne este dat s traim singurI, ci intre dmen1
si in natura, suntem fatalminte impinsi a voi sh ne socialisam cu
natura si cu 6meniI. Ajungem adeca s cuneiscem simpatia, anti-
patia si compatimirea i alte simtminte. Simtmintele morale, es-
tetice, religidse s. a. ne creza iar fel si fel de tendinte de a fin
la apnipele nostru, dar si de a ne apra in telte
Acsta ne deschide inima pentru ideea i tendinta de libertate, de
con6re, de val6re intelectuala,. morala i materiala s. a. Ajungem

dacoromanica.ro
150

apoI a manifesta tendinte si vointe in folosul natiunq,


patrieT s. a.
Puterea vointif ajunge a conduce si dirige chiar tte feno-
menele supericre ale vielff psichice; ea pc5te influinta i cArmui aten-
tiunea, reproducerea, fantasia, judecata i chiar sentimentele, carr
acte psichice, dupa cum am vgut, pot fi larsT inssl pArghiile
vointe). Dar fiind-e cu ajutorul sufletultif omul isT p6te con-
centra si conduce curentul energiel psichice, ceea-ce e tocmar
basa vointil, in directiunea, in care vrea, sub raportul si in marginile
legilor de reproducere, el e pus in rnsur a manifesta voint"
pAri la un punct, dirige si vita psichicA. Nap oleon a fost
minune in privinta acsta. S6 dice, cO-1 putea durmi si daeo.' avea
numaT o jum'tate de 61. timp liber, inainte de lupt5. Puterea
vozntit i caracteriszA pe bArbatil marl' ai omenimil.

*)Canule Malinand ne spune in tractatul despre .Psichologia PlansuluIc ur-


mItrele: *Stint lacrimi cu totul involuntare, carl s produc sub influenta ire-
=tibia a unei emota emotie, care este cand o suferinta intolerabila, and
destindere succednd unei sufennte
Dar nu cred, ca' astea sunt lacrimile cele mal dese; cele mai dese sunt
lacrmile /5 e jurntate voluntare; adecal, cl adesea plangem, fiind-cO vrem
plangem, cand ne-ar fi Cu putinta si usor &A nu plangem; singurl n'am plange;
cu manor'', plangem Sa reflectam asupra faptulul acestina.
Nu s' pte contesta, ca lacramile atrna' In parte de vointa, e destul,
spre a ne convinge de acsta, sa ne aducem aminte, c sunt lacriml minci-
nse, lacrOmI ipocrite, lacrimI de comedian. Sciu, c ipocritils i comedian0
s prefac adesea, ci prang si cal nu plang in totcluna, dar nu e nicl o In-
doiall, c sunt und car' rusesc s planga lacrami adevrate, rmannd red,
sail cel mult dandu-si lor Insi-le frte uselre emotiuni. Decl vointa are o Ore-
care putere, nu absoluta', de sigur, dar realI, asupra
SI ism acum la o parte plansul ipocrit. Sunt casuri numrse, and
plansul, dei sincer, e pe jumtate voluntar. adec, simprn o emotiune realg,
dar nu irezistibila, am put sa nu plangem si totusI plangem;
acestea nu sunt mincinc5se, fluid-ct are loc o emotie real, sunt cam voluntare,
atirni de noi si nu plangem. Daci vreti un exernplu, n'aveti cleat sa:
ganditi la unce lacrOmis de convenientgc; pnntre persnele, cad asisti la o
inmormntare, sunt, de sigur, uncle, cad plang sub presiunea puternici a
emotiel lor; dar este evident, iarsi, c sunt unele, carI, In parte, plang de
convementa; sunt miscate, dar in mod moderat, plang fiind-ct vor st plangal,
socotesc, c e destul de natural sa: planga: Vointa IS" are si ea partea
el In fenomenul acesta, nu mar incape
Cum s explica' acsta interventie a vointel ? De ce vrea cineva sg. planga.?
Ca si rspundem la acsta chestiune, trebue st ne aducem aminte cl
lacrOmile sunt un Iznebagzii , un mijloc de exprimare, ca surIsul, gestul, tipOtul.
Cel care plange fa cu martori, li informza prin acsta despre sentimentele
sale adncl; scim, vdndu-1 c plange, ci este miscat In mod intim
dacoromanica.ro
151

1. Prin ce stadif trece procesul psichic infitat? Ce sunt impulsiuntle 0 ce


rol a6? Curentul energiel psichice in ce du-equine urrnez6 a s6 mira? Ce
este starea volitional6? Ce este vointa?
2 De cate felini e starea voliponall 2 Ce este cea inferir i ce cea
supertrg ? Ce este vointa ideomotric i ce cea raponal? Cum s6. produc ?
Cum ajungem s deliber6m, cnd avem s6 ne hotlrim pentru ceva?
Care este basa fisiologic a deltberapeI? Prin ce s6 pi:Ste invedera acpunea
influintarff reciproce a impulsiumlor supericire i inferi6re Ce rol are cultura
cstigat." pentru desvoltarea putera voinpI rationale?
Ce sunt facult6ple2 puterile n6stre2 Cum s6 desvolt6 ele uncle
din altele ?

43. Chestia determinismulul si a indeterminismului.


Determinismul etic.
Teoria determmismulut si cea a indeterminismulul, in felul cum
ne-a fmas formulata, numat are adT inteles. Nict principille deter-
minismulut, dupa care omul e indemnat in actiunile sale numat de mo-
tive externe, fail a fi stapn pe vie-o vointa libera, dar nicr cele ale
indetermmismulut, dupa care omul are o putere dz. voint de tot
independenta, de tot libera, grape careia pote face, ce vrea, nu ca-
dreaza cu adeve'rul scos din natura vietit psichice a omulut si speciall
din psichologia vointir. ist are importanta sa att puterea interna
vointa liber, ct si imprejurarile externe Daca ar fi sh credem
indeterminismulul, ar insemna, ea' tinem pe om prea de perfect,,
iar daca ar fi sa credem determinismulut, prea am degrada orne-
nimea la o stare inferielr.
O vointa de tot libera se'pi:Ste, ce e drept, imagina, dar nu
se va gsi in vita reald merles* de alta parte nici: de o vointa
absolut determinata de impresnle si imprejurarile extericre, nu vom
da in vita real. Flind-c vointa rationala resulta din conflictul
dintre interesele egoistice si cele social morale, iar detei minarea vointit
depinde de la fehil eulut nostru, ea devine simtita ca o proprietate,
ca o atributie, a eulul nostru si ca atare ca determinnd actele -
vietir ncisire psichice. E dect natural, ca not sa suntim, in un mod Ore-
care, puterea varntiT, t astfel sa i vorbtm despre o vointli libera
din not. Dar nu s pcSte manifesta vointa libera in sensul indeter-
minismuluT, cacT nu se pote sci a priori directia, in care s6 va va-
lidita vointa. O influinta Ore-care exercitza i imprejurarile. Dar
Jar nu in sensul determinismulut, cad iu totduna puterea im-

dacoromanica.ro
152

presnlor externe, nict chiar a poftelor, donntelor, tendinteloi, sim-


tmintelor s. a. determina in mod absolut vointa omulta. Acestea
da, servesc cu indemnurt, dar n'ati totduna cuvntul din urm, n'ati
nict pe departe totduna rolul vointet. Am v'dut, ca deodata cu
ivirea acestor fel de tendinte, conscnnta de regula pnlejesce i ivirea
unet judecatt, care aduce apot si ea in fiinta o tendint menita a
determina vointa. Ba i aceea este posibil, ca tendintele sensuale,
afectele, pasiumle si simttriintele, ce ne stapanesc in un moment, sa
fie, linistite sigur, dar chiar i paralisate de tot prin anume curente
psichice, produse cu ajutorul mina, pnn injghebarea energiel
chice ca voznAl raponallt. Putem s'a ne liniscim oft s ne delturam
mania, dorul de rsbunare, poftele sensuale, s. a. numat s, ne scim
concentra energia psichica s voim. piten a voi, in s ens
bun, daca fiintza in not o putere ettat valordsa, crista-
lisata din cultura etica captat si din dispositille ndistre
inascute.
Adevrat, ca in unele casurr, nu s observa de loc conlucrarea
judecara si a chibzutrir si anume la starea volitionala ideomotnca si
la cea de afect si deosebit de acestea apot si atunct, and este o deplina
con2ordanta hare tendintele ncistre, strnite fie de agentl externa,
fie de interg i intre conceptnle i principitle n6stre, care concor-
danta, observata de suflet, face, ca vointa sa s 'Ate desiasura momentan,
ca i cand a fi ideomotrica. Dar ce judecata, chibzuint, lupta interna
nu s desv6It la alte casurt, la mat deosebite ?
Tata decr, ca nu s pot admite mat pnncipnle determinismulg
nict ale indeterminismulut. Ca ce fel de vointa s degagiaza din
not, putem sci, daca ne dam sma de natura stra
E cert, dupa cum s'a aratat mat inainte, ea* in not, din causa
dispositnlor flrescr inascute si a putera psichice formate cu ajutorul
educatiet si a instructiel, exista o continua lupta Intre tendintele
egoistice, cart sunt menite a asigura pur i simplu interesul nostru
esclusivistic, si intre tendintele menite a favonsa bunastarea vieta
social-morale, tendinte basate in cultura nstra etic. Lupta acsta,
intre tendintele produse de mobilurt infenre i intre cele din mo-
baud supenre, d nascere judecaril, chibzuira, deliberant, ce s
desfsura, cand e s s validiteze vointa Motivele cele mat puter-
nice s validitz. Amsurat acestor motive s injghebza apot vointa.
Si omul scie si simte lupta intre cele dori feluff de tendinte, de
motive, cu mobilurt difente. i fiind-ca judecata propne i-a dictat
vointa, el e indreptatit sa dic, ea* are vointa liber. Vointa acsta

dacoromanica.ro
153

-Ins e un resultat al lupteT dintre mobilunle inferi6re si superi6re


din om, resultat determinat de val6rea cultuni nstre etice. Acsta
inseninz, c vointa s presint sub taportul determinisnzulul etic.
tri adevr de legue morale s cere s'a' fie condus i determinat omul
In vita sa si peste acestea nu pote s'a' treac, vrnd s fie om intre
6inenT Cennta acsta aduce cu sine, ca 6menil cel crescutl s in-
grusc5, ca copii s'a s desvOlte apropindu-V principiile vietiT morale
depiindndu-s in tte in sensul legilor morale. Scie-s cAta
trua' depune educatia in a infiltra si a intn in om, In tot de-
cursul desvolt'n1 lui, ceea-ce s dice: bunul simto, prin deprinderT
morale, prin fel si fel de principiT morale si invtAminte si pi in fel
si fel de pilduni, pentru CA la timpul sti omul s pita a vi-ea
hinele si a ocoli rul, s 1)6th a voi in directie bund, a put lucra
moral. Si puterea dob6ndit pnn educatie, puterea moral, s va-
liditeze si determin vointa, cnd e voiba a s arta omul activ in
vita practic moral, iarg puterea dobndit pnn instructie i deprinderT
technice, inteligenta i abilitatea, s validitzA si determina vointa,
cnd omul are a s valora In pnvinta rnintii si a iscusintiT, In functiura
mintale i technice, adec4 cnd e sl-sT intrebuinteze mintea in genere,
pentru datorintele vietiT
Nterminismul etic n'are, nicT in chn niel in mnecA, nimic ca
determimsmul 'filosofieT materialiste. E de tot -altceva. E vorba
ca cuvntul greil la determinarea vointil II are totduna aceea pu-
tere, energie sufletsc, care s inchegase in nol din cultura primita'
si din dispositule in5scute transmise dela pa'nntl, si care s
ca impulsiunT psichice capabile a s preface In stAri volitionale
supericre.
NumaT teoria cu determinismul etic 1st are basa sa bine sta-
bilit in sciinta psichologicl
Ce sens i ce valcSre s' pote da teoriel determunsmuluT si indetermi-
nismulul? Pentru ce nu se' pte da niel' uneia din aceste teortt valre abso-
luta' st de ce nicY credinnt9 Ce e determintsmul etc. Are bask scientificI?

44 Poftele, dorinta, dorul


Scim, c puterea i imboldul de viet din noT prilegesc con-
ttnuu in internul nostru impulsiunT, imbolcitrt, de a impca teSte tre-
buintele reclamate de economia vietit, fisice l psichice. Cu ct vita
In noT e maT forte si maT multilateral, cu att mar marl u mal
dacoromanica.ro
154

multiple sunt si tendintele. In urmare e natural, CA paralel cu acst'a


lucrare continua sa se si tot creeze notie trebuinte si in urma acestora
no tendinte i imboldirI de a inlocui perderile suferite
si de a improspeta energ-ta din no!, fisica si psichica.
Starea volitionalk inactivat in acest scop, dupa cum s6 reclamza.
indestulirea trebuintelor trupescr, orl psichice, s esprima: sti ca
pofte, sat ca dorinie sia ca dor.
Fiul cel rtacit, despre care ne povestesce evangelia, dela Luca,
era deprins, pa'.na era la casa tatalul s, sa traiasca bine. Mar
tarditi, pribegind in lume, ajunge in cea maI cruda miserie. Odata
flrnandind pe camp, l'anga o turma de porcI, ce pascea, s cugeta
la binele, de care toff servitorif tataluI sett se' impartasesc. In urna
acsta incep a-1 mum dormta sa-1 curmeze odata miseria i fbmea.
Simprea feeler II destpt tendinta de a-o delatura. Tendinta acsta
11 mana sa afle si modul delaturariI f6tne- sa' mrga acas'a' la tatal
ssti. Se' si duce acasa Tatar s t face ospt, cu vilul cel mar
gras, ce avea. Tendinta ce-1 nelinistise, s6 eclipszk cad a fost
indestulata.
Idea, urmata de tendinta de a indestula o trebuint.
simtita a trupulul nostru, este ceca-ce dicem: poftei.
Poftele s basza decl pe nisce actiunr interne psi-
chice, carI reclama satisfacerea trebuintelor vieta fisicep
in vederea intretineriI energiet necesare vietir trupesct.
Asa sunt poftele de mancare, b'eutura, miscare, odihna s. a.
Poftele se' destpta in no', cand ne vin la cunoscinta trebumte
simtite in trupul nostru
Daca acea trebuinta s'e satisface, pofta incetza. Nu dispare inse'
pentru totduna. Vita prilegmd continuu consumarea i reinoirea
elementelor din trup, incoltesc continuu si trebuinte not-Le. Daca ins6
satisfacerea n'a urmat, pofta ramne in flinta, tot potentndu-s6, pang.
ajunge la un stadiu de obosire, cand isI da apol' pace, pentru un
timp 6re-care.
Poftele represinta inse" de regul trebumte, call' nu prea pot fi in-
franate fail a fi indestulate; acelea apasa atat de mult asupra ten-
dintelor, 'Ana ce acestea surescrt vointa, ca s le indestulsca.
Pofta e cu atat mal mare, cu cat trebumta e mal cardmalk
cu cat maI vii sunt ideile, pe cad s basz si cu cat maT viola
este temperamentul individual. Poftele sunt apor Cu atat maY mul-
dacoromanica.ro
155

tilaterale cu ct maf multe si mai \Tani sunt trebuintele, att cele natui ale,
cat si cele mgestrite, si cu cat mai destrgblat la suflet este omul.
In directia, unde n'avem idef si trebuinte, nu vom simti nici
pofte: Ignoti nulla cupido.
Poftele s tot sclumbg in raport cu desvoltarea corporalg si
psichicg.
Poftele, ca peste tot tendintele, sunt positive, de a lua ceva
spre a s satisface o trebuintg si negative, de a ne scpa de ceva.
Dorintele s baszg pe nesce impulsiuni interne psichice, cad
reclamzg satisfacerea trebuintelor vieii psichice, in ve-
derea intre tin erif energief necesare in partea acsta a vieteI.
anume dcg tendinta e de a lua ceva in posesiune pentru m g-
rir ea valorii individual e e- clomp, iar dac tendinta are in
vedere numar simplu satisfacerea unef trebuinte intelec-
tua le, momentane, e: dorul. D. e. dorznia de a av casg, pre-
tinr, batif etc. si dorul de a ved pe pg'nntr, pe amid, casa natalg,
dorul de codru, de luptg, de patne etc.
Poftele, dorintele i dorul sunt acte preparative pentru vointg.
Daed s fac in cadrul judecgtif si a posibilitgtif se si pot pteface
in acte de vointg, iarg clacg nu, rmn in calitatea lor de pofte,
donnte, dor.
Si totmar fiind-ctt aceste tendinte nu s fac totduna in acord
cu putinta dat de a fi realisate, ele si sunt maf proprif persemelor
frg multg putere de judecat i fr suficient esperiintg, copidor
si cmenilor usuraticf, pe carl fifirte if caracteriszg multimea poftelor
si a donntelor E usor de inteles, cg la asemenea fiinte, la carl,
in lipsa de judecatg, s dg cu att mai mare avnt fantasief, s pot
inmulp Rine usor poftele i donntele, asa ca sg s simtg continuu
asediap de ele. De aceea lucru inteleptesc s face in educape, and
s cautg anume, ca s nu s cultive in copif pofte i donnte streine
de rapunea vietif.
Nu asa s p6te vorbt ins despre dor. Dorul residg in o
tendintg ideali a omuldf de a s pune in raport, tot ideal,
cu cineva, sal cu ceva. El isI are obrsia in puterea imaginativg
si e legat de vita acesteia. Fantasia ins nu s 'Ate inzg-
brgni la comande. De aceea apof nicl dorul nu s'e" pote delgtura
Cu vointa Daca individul e fiintg inaf sensibilg, dorul s manifest
Cu o puteie de pasiune, fat de care =I nu s prea pcte resista.
Cetim in bigrafia pictoruluf Grzgorescu, scnsg de d. D el a v rance a,
cg Gngorescu a tiebuit sg lase Pansul manat de dorul de casa,
dacoromanica.ro
156

de patrie, Cu t6te ca' interesul lui ar fi pretins sa mai l'emana in


Paris in vederea cultivara' sale artistice Cine nu isi da' sma, In
mod judicios, de chestiunea acsta, ar put conclude, ea' s'a comis
o copilarie din partea lui Gr. Dar cine isT da sma de ce este a
fi muncit de dorul de patrie, si de .ce este in inima unui arbst de
talia lui Grigorescu, va judeca dup cum trebuejudecata chestiunea.
Paralel cu consumarea puterilor, fisice si psichice, din noI, ce stri, ce
impulsiurif incoltesc continuu sin nof Ce procese s'au desvlit in fiul cel ra-
tkit din timpul cnd fliminlia pe camp pan' a devenit multrmt acas? Ce
sunt poftele? Dela ce depind? Ce fel sunt ?
Ce este dorinta.9 Ce e dorul
Ce sunt poftele, dorintele si dorul pentru vointi? La cine sunt propnI?
S8 pot infrna 9

45. Afectele si pasiunea.


Afectele si pasiunea nu sunt alt ceva decat simte'minte de un
grad mai potentat-si de o mal' mare energie, ce inomis cer por-
urea si a starii volitionale psichice i chiar a actului de voint.

Afectul.
Bucuria, m'Ama, mirarea, spaima, temerea, speranta, rusinea
s. a. sunt tot atatea simt6minte, unele placute altele
neplacute, totdeodat si afecte. Cand adeca vre-un
simtmint s ridica in urma importantei deosebite a
impregiurarilor, cari Fati produs, la un moment dat,
la asa mare grad de intensitate, triad deviI cuprins
de el in atata, incat In momentul acela nu mai esti
stpan peste voluta i tendintele tale, te gasescl In
stare de afect. S6 duce un bkat, alintat de fantasia sa, cu o
cana dupa apa. Langa fantana vede un cane mare. Baiatul st.
In loc, Cu ochil tintiti la carie. Nu cutza a s6 apropria de fantana.
La vederea canelui i s'a desteptat bkatului simtmintul neplacut de
frica, numai simtmnt. Urmza ins, c cnele s6 int6rce spre
baiat fcnd un: llame. Acum sinu:enzintul de frica, ap s'a po-
te/fat in copa, emottunea Il cuprmde to'ta fiinfa, de nict nu mat
scie de sine si scapa ulciorul din mana. Simtmlntul acesta e deja
afect. Canele fuge apor. Copilul isT vine iara in fire; s'a curatit
de afect

dacoromanica.ro
157

Aprpe orr-ce simtmint s p6te desvolta, la ocasie, in stare


de afect. SimOmintele produse de subhm devin frte usor afecte
Afectele s destrlt indeosebr la indivicy, a cal-or sistem nervos
e frte sensibil, asa: la copir si la OmenT nervosr De regula afectele
sunt de clurata scurta, caracteristica lor deosebita. Omul sta'panit
de un afect puternic lucrzd inconscient. De aceea nicr nu c res-
ponsabil pentru fapta sa, la msura cum ar fi, daca ar fi lucrat ca
consciinta si cu vointa. Fund starea de afect resultatul une im-
pulsiunr puternice, reagarea ei s face in mod atat de puternic
de rapid asupra nervilor, atat motorr cat si sensitivr, hick judecata
nu s mar pte injgbeba. Acsta reactiune s6 manifestza in mis-
carea si cu ea in fapta, ce de regula urmza efectulur, fara controla
conschnter.
fiind-c' prat reactiunea puternica, ce s exercita la afect,
infiorarea s6 comunic in mod vijelios asupra tuturor nervilor, starea
acsta exercita totdeodata o deosebita influinta i asupra oi gams-
mulur fisic, favorisndu-r ort impedecandu-r vifa.
In fat totcluna s6 observa efectul, in schimbarea colorir Unele
efecte mall d. e. bucuria, frica si chiar mirarea, pot causa si mcirte.
Excitarea trecnd cu o vehement mare din creer pi in maduva
spinarir, de aci prin nervir sensitivr in centrele ganglionzu e si de nci
apoi i prat nervir ganglionarr, pot descarca in organele vietit fisice
sguduiturr atat de mair, incat sa causeze mrte repentina
Sunt periculse afectele i pentru starea i viata psichica, care
In urma sguduiturir creerulur .s6 pte usor altera si ea.

2) Pasiunea.
Paszunea resida tot in o potentare mar mare a simt6mintelor,
numal cat ea, nu e produsul until moment, ci a une influintarr si
excitarr mar indelungate. E posibila nun ar daca individul are dis-
positia necesara in fiinta sa, o dosa mare de energie psichica. Din
causa acsta pasiunea ma' nu e de durata scurt, ca efectul, ci e
de o putere dainuitre. Nu oil ce om s pcite decr manifesta ca
pasiune, in vre-o directie, ci numat acela, care are pentru asa ceva
cualificati. Cruchmea lur Grill-Sanger si a lut Vlad Tepes, ambitia lur
Macbeth si a luT Coriolan s. a. nu sail desvoltat asa numar, de mobilul
uner impregiurrr externe, ci din o dispositia intern, puternica, ce
le-a fost caracterisat din nastere fiinta lor. Multe din pcatele marl;
dacoromanica.ro
158

dar si multe din faptele marY, de carI cetim in d'are, rornane,


drame i in iston, sunt efluxul pasiumlor omenescI. Asa d. e. e
constatat, c multr din 6rneniI criminall sunt pasionatl pentru crime,
adusI la asa ceva In urma influintif dispositiel lor nscute si des-
Toltate in urma educatia lor gresite. De alfa parte Ins6 tot pe basa
acsta result i iptuirile, carI caracterisz pe 6menils mart

1. Ce strI sunt afecteIc si pasmnea? Ce exemple de afecte s 0.'sesc.


Cum s8 desvlt afectul? Prin ce exemplu s pelte invedera? La cine s'e' gsesc
stArile de afect, in deosebi? E iesponsabil omul pentru fapta din starea de
afect? Are afectul influmt asupra orgamsmului?
2 Ce e pastunea? In ce om s' desvc510.? Ce rol are pasmnea in mam-
festarea faptelor sublime, rele si bune

46 Inclinarea si patima.
Inclinarea
Poftele, donnta si dorul nasc in urma unor inpulsiunI pro-
vocate, accidental, de trebuinte momentane, adr unele, mne altele,
In o vanetate de tot mare, si dac sunt satisfcute incetz, pentru
un timp, scurt orI lung, de a s'e" mal manifesta in acea directie, and
eventual nastere altorfel de pofte, donnte orI dorurI.
Sunt Ina6 In internul nostru si donnte, carr ne imboldesc, in
cate o directie, pentru maI lung timp, unele pentru un forte lung
tmp, i acli si mane si tot mere'. i fiind-ca' In urma acsta tot
facem deprindere In a lucra In acele direcii, facem s s6 stabilsca
o legtur fOrte viu intre anumite centre psichice i intre anumite
centre motnce, sh s realiseze sensibilitate de tot fin, si de altd
parte dobndim asa abihtate i sensibilitate in organele respective,
inct lucram cu usunnt5 i cu plcere deosebit. Acst stare psichic
ss dice inclinare off aplicare.
Inclmrile resida' in nisce sirurI de idei vii cualificate a s6 tot
ndica la clantatea constnnteI si In nisce dispositif speciale, fie gratie
repetint dese, fie gratie influinteI mechuluI inconjurtor, fie gratie
dispositnlor inscute. CophI ah inclinare la joc, amb'surat vhsteI
sexuliff, dar totdeodat pot arta i inclinrl speciale la diferitele
chiemrI a le vietiI, conform disposithlor lor Innscute; uniT Ornedi
ali aplicare la o stiint, altiI la alta, unil pentru cutare chemare, altli
pentru alta, etc.

dacoromanica.ro
159

Inclinrile desvoltndu-s si perfectionndu-s ajung a s trans-


mite din neam in neam, fcnd s s perfectioneze cu ele si ope-
rapile mintale, morale si fisice omenesd, basa progresuluI general
De aceea s recere, ca familiile singuratice, in vederea inde-
-pliniril operer de peifectionare, din neam In neam, sa ingrijsa,
ca succesonI s s declice aceleiasI sti titer astfel de cariere,
care este inrudit cu aceea, pentru care ail desvoltate deja incli-
nrile In familie. In intelesul acesta s'ar tecere, ca din famila de
medid, militarl, inginerl, preoff, industriasI si comerciantY, --de -clife-
rite specialitkI, etc. s s crsc tot asemenea munciton.
La poporul, la care nu e constant si continuitate in specia-
litatea de ocupatie a familnlor, unde canenle s schimb din generatie
in genei ape, d. e fiul unul neguttor s face advocat, fiul acestuia
soldat. al acestula medic, al acestuia ingmer , de o parte progresul
nu e pe basa cea adevrat, cgcl nu s' d posibilitatea cultivra
inclinapilor speciale si de alt parte multmirea sufletsca si fe-
ricirea nu se pot slslui in inima muncitonlor.

2) Patitna.
DacA o inclinatie frte pronuntat e de natur a mna pe
om la fptuirea acpunilor sti iccieise vietiI, s dice: patina
Patima impinge pe om spre prpastie, cu o putere iresistibil.
In casun de acestea omul si vede, c nu merge pe calea cea bun,
dar' nu s pi5te opri. Omul st'pAnit de patim nu maY 'Ate tr'i
fr felul aceIa de escitape, fiind-c in urma deprindenI abuzive i s'a
secat energia fisiologic' trebuitre. Acsta trebue produs cu mestesugire.
Si frica de sl'biciunea vietiI, resimtit', e ;AAA de inspimant'tre, IncAt
alte momente, alte consideratif nu s pot pune in cump'e'n Cu puterea
el'. BetiviT, cartoforil si alt fel de ptimasr vd, c'd 1i ruinz viata
si averea, dar de repnut tot nu s' pot retin de la a-Si turna pnn
consumare de alcohol on prin ioc excitapa devenit' necesar viepI lor.
Patima, pentru cel atins de ea, e un mijloc pentru sustinerea ener-
06: si valor'rif de sine. Asta o simte el. Poff s-1 tot moralizeif In
alt sens, &Ad nu pnnde nimic.
Patima, s intelege, e a s deosebi de pasiune. Pasiunea r e-
sid in tendinte menite a ridica energia si val6rea
individual si nu simplu a o sustin. Pasiunea e tot-
dacoromanica.ro
160

dauna interesant i important, patinza este de des--


preluitPasiunea, fie rea, fie huna' itY atrage inte-
resul de a o ved manifestandu-s si desvelindu-s6,
patima itI destpt4 disgust. Pasiunea e isvorul ac-
tiunilor marI, puternice, ja r patima acelor slabe.
Pasiunea ridica.' pe om, patima il cob6ral In arta' s ia pasiunea st
nu patima.

1. Prin ce s caractensza poftele, dorinta, dotul ? Ce este inclinare?.?


Prin ce s' deosibesce de acelea 9 In ce resida inclinarea Ce important aj
pentru opera de perfectionare a omeninnI? Ce trebue f'acut avndu-s ac6sta
In vedere?
2 Ce e pasiunea? Din ce resula? Ce deosebire s. face intre patin_
si pasiune

B) Manifestarea exterira a strii volitionale.


47. Despre miscare In genere.
Omul, vrnd s'a' traiasca, e avisat s lucreze, si Cu spintul
Cu trupul.De lucrarea spintuala' a omulul ne-am ocupat. Rmhne
sa. ne ocupam putin si de lucrarea tiupuluT, intru-cat i acsta e
eflucs al vietir intelectuale. special o rostire a st'arir volutionale
Lucrarea trupulur s manifest prin difentele inisca'rY, can' s
destasur in vederea une legr biologice basate tot in economia
si In difentele probleme ale eI. s'a' ne intArim trupul, s ne ca.'s-
tigArn cele trebuitre pentru traul i vira', sa' ne valorm vita, s ne-
o apgram, etc. Trupul devine organ si ajutor sufletulur, tocmaY prin
faptul, ca' efectuzbi miscArile necesare.
Misenle se produc in urma reactiumlor din eentrele nervse
asupra corpului. Dup cum s stie, deschrcarea excjilnlor in creerf
orY mduva spina'ril' este ut mata de reactiunI, In atar.
reagrtre atacnd centrele motrice, s transmit asupra nervilor
ton'. Acestia excita' muschff, unde sunt legatl cu capetul periferic
asa fel s produce mqcarea.
Conform cu problemele, ce trebuesc indeplinite prin srnle vo-
litionale, miscArile sunt de mal multe felurY: voluntare, involuntarer
reflexive, expresive instznctive, de caff ne vom da smd pe scurt.
in cele urm'atre.

dacoromanica.ro
161

Prm ce s6 mandesti lucrarea trupulul? Cum s' produc miKnle? Cite


felurT de miscrl s gsesc?

48. Miscarile voluntare i involuntare.


Misclrile voluntare sunt basa tuturor depnnderilor, in cad s6
manifest activitatea omensc in vederea satisfacenT datorintelor
vieter. Ele s indeplinesc la porunca data' de spirit, prin intervenirea
puteril judecAtif si a vointer. Ne trebue numar deprindere in a con-
duce curentul energieT, desteptat de cutare act psichic, cAtil cen-
trele motnce corspuncltre, ca sO s desfsure miscOnle voluntare
In locunle, unde s intentionza" miscarea. In vrtutea puterir ins-
cute omulur, de a imita actiunile, ce vede dest'surandu-s inaintea
sa si in vrtutea leg'turir intre centrele psichice si intre cele motrice
s castig4 fel si fel de depnnderl technice. Asa fel si ajungem de
ne miscOm gura, picicirele, manile, peste tot prtile mobile ale
trupulur. Pe calea acsta ne insusim diferitele desteriatT technice.
S ne cugetm numar cum s invta, mersul vorbitul, scrisul, can-
tarea in violinh s. a. OrT-ce miscare, fcut de copil in scopul de
a-sT insusi aceste destentaitT, e fcut cu vointa i conscunta. Ade-
vrat, dup-ce i le-a insusit odat, e destul s s deie impulsul
prim de vointO si de aid incolo lucrarea s destOsura dela sine, ca
miscOrT involuntare.
MiscOnle voluntare constituesc o mare putere si valcire pentru
vita. Gradul lor de finet i exactitate depinde dela depnndere, dar
depinde fcrte mult si dela inteliginta inAscut.
Mzgdrile involuntare represent un stadiu mar desAvrsit al
miscarir voluntare.
AjunsT la desteritatea s putem face miscArile necesare
mod involuntar, 15r6 contznuua intrevenire a conschntir, ci numar sub
controla acesteia, am castigat totdeodat asa fel de mobilitate
in organele respective, incat miscOnle s indeplinesc in mod mar
perfect si mal usor, i fArg a s simti curnd obosll. SA ne inchipuim
cum s muncesce un inceptor in cantarea la violina orT pian si
cum s presntO un artist. Ce obositor pentru primul i cat de usor
pentru al doilea. SA ne inchipuim ce deosibire intre a merge pe o
cale,- pe unde nororti, unde trebue s bOgAm bine sma la fie-care
pas, ce-1 facem, i intre a irrerge.ye o cale bunA, discutand cu cineva I?
Tot pe basa acsta s6 eSplia :Si causa, pentru care lucrOnle efeC-
11
dacoromanica.ro
162

tuate fea-te usor st esact, cand esa' singur, In fata altora, eand,
intelege, vi-6nd nevrnd devine activa constiint, nu succed, orI
fac In mod maI stamgaciti. E si natural, ea asa sg s intmple.
scie d6r, el' o:Ice desterrtate technica e chestie de deprindere me-
chanicd. Centrele pentru deprinderile mechanice s afl ins in
cerebel, medocefal si m'duva prelungit si nu in cerebru.
and ne am dobndi o desteritate s'ati desvoltat totdeodat In
acel loc si o sensibilitate mal fin, gratie careia centrele motrice de
aci pot lucra bine, si fara impulsiunI mnate din hemisfere.
Dar' e de notat, cd cercebelul, ca si medocefalul si m'duva
prelungit,isI castiga' puterea de a lucra numal In urma deprinderff,
sub conducerea consciintet Ceea ce Insemnzd, ca' pana' ne insusim
o desternate technicd trebue s fim ajutoratl de minte. De aceea
s6 i int'mpl, eh' individul inteligent 1st pte mal curnd 1nsusI
abilitatea technica. Dupd ce ins s'ati desvoltat prtile de jos al
creerilor, s pte abdice apoI de ajutorul si amestecul cerebrulul; ba cu
cat acele prtY s' pot abstrage In activitatea lor mal' mult de sub influinta
cerebruldf, cu itat s' pot efectua miscatile In mod mal perfect. Pia e
de esplicat miscarea minunat a somnambululuf, la cate tt energia
este concentrata in cerebel, conscunta fiind absorbitd In mod absolut
de luna; asa s' esplic putinta individflor de a umbla pe fi-Anille s. a
Ce sunt miscgrile voluntare? Ce valre
Ce sunt miscinle mvoluntare Ce deosebire este In pnvinta esecutriI
intre m voluntare si mvoluntare? Pentru ce s sivrsesc In mod maI per-
fect m. mvoluntare? Pe ce ternei s dobndesce miscarea mvoluntarg?

49 M4cri1e refiexe.
Un fel de miscil involuntare sunt st mi,scdrile refiexe.
and vrea cineva s ne aplice o lovitura, momentan ne apa-
ra'm formnd un fel de scut cu biatul facnd o inclinatie a cor-
puluY in directia trebuitre. and ne perdem, in urma une! positlY
neobicinuite, equilibrul corpulul, ne incovaidm inddtd in directia
la msura necesar spre a-1 aduce rsI la equilibru. and ne vine
ceva spre fata, la moment ne Inchidem ple6pele. and vedem ceva
lnfiorator, ni s schimb colo:SI-ea feteY si eventual si tipm. Miscgrile, ce
s fac aci, sunt. reflexe7-1Ele s fac f ara consciint si vointa, f'dra'
conlucrprea cerebruluI; decl centrul pentru acest fel de rniscrI e
mduva spinrily cerebelul i medocefaluL S'a si espetimentat, c astfel

dacoromanica.ro
163

de miscdrI, Feflexe, s pot indeplini chiar i dupd ce i s'a scos anima-


luluI creerul. Atins trupul unu asemenea animal brsch cu
un accid puternic, animalul dd cu piciorul peste locul atins, semn
de capabilitatea de misc'ti reflexe a aceluia i in starea acsta.
Miscdrile reflexe in cele mar multe casurI, se' urnesc de im-
-presil externe, sensoriale, ale cdror excitdri insd In loc de a fi
comunicate pAnd la emisfere se pun in stare de reagare deja din cen-
trele sensoriale.
Meduva spinrii, cerebelul si medocefalul isI cAstigd sensibi-
litatea de centre reagdtre tot pe basa deprinderii, in urma coope-
rdrii cerebruliff, prin miscdrile voluntare adecd
Miscdrile involuntare, in urma until indelungat exercitiii, incd
-devil] de naturd reflex. Vederea notelor unei piese bine deprinse
sternesce in un mod att de repentin miscdrile cordspunddtre, in-
cat si acestea pot trece de miscArI reflexe.
Mirosul, inghititul, privirea, acomodarea ochilor, miscarea ple-
pelor sunt tot atAtea miscdri reflexe. Inv'tarea copulor de a vorbi
inch' se face pe basa miscdrilor reflexe. In multe din misednle vo-
luntare inch' se complied si miscArl reflexe.
O multime mare de miscdrI reflexe au base indscute in
-organism
Dar si din multe feluri de miscdri reflexe inconsciente, in urma
repetuff lor, s fac miscdrI si actiunI voluntare. Asa d. e. cand co-
pilulur flmnd i s'e va dice mama,, tata,4 acela in mod reflexiv
va esprima sunetele trebuitre. Dupd o deprindere Ore care va
esprima cuvintele cu vointa Tot asa va imita si alte cuvinte.
and efectukm miscri reflexe? C sunt9 Pe ce temen.1 se' Indeplmesc
nuscrtle reflexe9 Cum sa ajunge la putinta mtscrilor neflexe9

50. Miscrile instinctive.


Instinctul s manifest pi in cliferite miscArr, ca resultate reflexe,
. ce s6 fac in mod inecanic, fdrd conlucrarea chibzuira cu mintea, in
vederea until scop hotdrit i fr a s cunsce Ins6 scopul. Traiul
vita animalelor sunt in mare parte conduse tot de instinct. Vit6lul s6
apucd s sug tr ca s'l maI Invete cineva; albina merge la cos-
nita sa si la locul s in cosnitd, M a fi fost instruatd ; pasrea
ti face cuibul se'il in felul, cum fac si alte pasM, de aceeasi specie,
11*
dacoromanica.ro
164

fhrh a i s6 fi aratat vre-un plan; s6rece1e fuge de pisich WA a fi


aflat dela cineva, c pisica e dusmanul lul de mrte, -etc. etc.
Instinctul s6 baszh pe imboldul natural de conservarea vietfr
si inmultirea genulut Momentele, carl stall' mar aprpe de acele
imboldurI, destpth actiunI instinctive mg puternice si mal mina-
nate. Nu boldul de a chuta plhcere e a s considera de caush a fe-
nomenelor instinctive, ci numaI si numaI boldul sus amintit. PlhcereA
numaI intovhrhsesce indeplinirea unor actiunI instinctive, nu plhcerea
e scopul actiunilor instinctive, chef v'edem, a uneorl individa trebue
sh s6 prhphdsch chiar sub povara acelor actiunr Paianginul, a chruT
ts6turh s6 tot strich, nu incetzh a-sit-o tot repara phnh ce
mre. Unele pasrr, clach li-s tot iati 6u6le din cuib in timpul
ouatuluI, ouh inteuna, dar tot ou6 mal mid, phnh slbesc in atAta.
de 'si clati vita.
Fenomenele instinctive s'6 manifesth indath-ce organismul s'a des-
voltat in msura, ch organele mente a fi puse in actiune devin capabile
a s'e" excita pentru indeplinirea menirif lor. AtuncI in mod spontaneil 1st
dati zor impulsiunile pentru a s6 destepta mischrile corspundtre.
Amsurat trebuintelor firescr de conservare si de immultire s'e ivesc
diferite lucrAti instinctive. Dui:A cum de tot varff sunt conditule res-
pective, tot asa de variI sunt st actiunile instictive.
Actiunile instinctive s6 shvrsesc aprpe in mod mechanic.
Impulsiunile lor resid altcum tot In sistemul nervos, dar functiunea_
s face frA conscienth, ca in urma unel deprinderI specialiste, in
astfel de mod, cum e nevoie sh s6 fach in vederea ajungerit
scopuluT.
Animalele conduse de instinct sciu cum sh s fersch de dus-
manI, pAnh a nu fi fcut esperiente si a fi luat Invthminte, in pri-
vinta acsta, dela cineva s'a dis.
Vrabia din Africa de sud isI ingrAdesce cuibul cu spinT spre
a si-1 scut in contra rnaimutelor si serpilor, de carI sunt cu grh-
mada pe acolo; cele dela noi nu fac asa ceva. In regiunile calde pasrile-
nu clocesc oule; in altele numal: nptea, la noI st nptea si diva.
Cucul, care nu-s1 face cuibul sal propri, 6u in cuibul astorfel de
pas6rI, a chror ou6 sinsnh cu ale luI, par-ch anume, ca sh nu fie
recunoscute de proprietarul cuibulu., PescutiI nurnitI costr6st
spinosI (Gasterosteir trachura), pe spate provOutI cu neste
soldl ascutitI, drept scut, tresc impreun cu pesta rhpitorY,
d. e. cu stiuca, care s nutresce altcum cu pestI - micI.

dacoromanica.ro
165

Vitele s spana Azle tunT (streche), desi aceste musce nu pisca.


Ail ins alta causa de a s sparia de ele.-, Soiul acesta de musce
isl depun adeca oule in pielea vitelor celor mai bune. Si larvele,
carT s desvltO la timpul sal', le causza atuncT durere. Cana, cand
sunt bolnavl la stomah, cAnd ail vermT orT 6se nemistuite aci, ma-
nancl rba, sig-ur, pentru-ca deodata cu rba nemistuibila sa ese
afara si ce e rei in stomah. Gainile si porumbeiT mInnca var,
cAnd acesta nu e in nutrematul lor In msura receruta spre a li
s forma cja oulor. Pasrile caltre plca din regiunile, uncle ail
stat vara, mal curnd orT maT tOrchil, dupa presimtul, ce-1 ail, c
vine aci frigul maT curnd orT maT thrgiil. and e sa villa o vara
secet6s5 si calcIA cocoril parasesc locuintele lor indata primavara,
fiindca In asemenea vara n'ar gOsi pe acolo bltT, pentru all' de-
pune si cloci oule. recele scte embrionuI din graunte, pentruca
acestea sl nu incoltdsca in, pamnt, in decursul erniT. Anirnalele nu s
vor maT cugeta, ce sa faca, in casurile amintite maT sus, lucrza asa ail
s'a.' stie de ce. Lucrza Incottsciu, dar pentru un scop anume, in-
data ce li s stimulz organele. St organele in timpul, cand ail A'
fie inactivate, sunt cu mult mal sensibile. UneorT atat sunt de sen-
sibi/e, de manifesta lucrad de natura unor profetit Pasarea incepe
ail face cuib, indata ce desvoltarea organismuluT i-a creat Sensibili-
tatea indestulitre in organele genitale. Br6scele fug in apa, brscele
tstse la uscat, muld pescI de mare s retrag in riurT, indata ce
li s apropie timpul ouatuluT, IsT cauta locunle potrivite cu conditiile
trebuitre pentru actele vietiT lor.
Instinctul resida in nisce dispositir fixate In sistemul nervos,
inascute. In urma vre-uneT excitad, ca Rune, frica, iritare sexuala,
etc., la timpul WI, isvoresc impulsiunile pentru actiunile necesare.
Dispositiile instinctive ati fost dobndite ins de animale in urma
deprindenT, la cad ail fost avisate de necesitatile vietiT si a traiulul.
S'ail desvoltat decT din puterea de inteligenta. Animalele, cad n'ai
avut energia si pte --ocasiunea de a-sT put insusi deprinderile, de
carl ail avut nevoie pearu vita, s'ail prapadit cu timpul, rmannd
numat cele maT iscusite, mat 'energice, cele cu disposithle pentru
deprinderile reclamate de necesitatile vietiI. Acest fel de indivicy
din diferitele specil de animale, dotatT cu aptitudinT de a invinge
greutatile vietiY, cu timpul s'ail tot perfectionat si el, scapandu-s
din ce In tot mal bine de ceT slabT, asa, ca ceT de aciT, cad s afla
pe o trpt inaintata a desvoltariT evolutionale, posed aptitudinT

dacoromanica.ro
166

inascute, un fel de talent inascut, de a esecuta anumite micri, anu-


mite deprinderI, in vederea indepliniriI problemelor practice de vita
pentru prvpasirea si conservarea specter.
S'e' si sustine, ea' mar Inainte difentele speed' de animale s
fost representate pnn individI de mar multe colon'. D. e. s crede,
ca A' fi fost epuri de difente colorI. Pericolele, carora a fost Ins&
expusI epuril, sa fi contnbuit, se' sustine, la desvoltarea si sporirea
numar acelor de coldre sued. CO.' de alte colorr, fluid maI usor
vdutl, au fost extirpttl, tar cei de coldrea pamntuluI, a putut
seapa mal usor, nefiuid bagatI in sm, and s ascundeab. Asa
fel ail rmas de mal multe colorI nurnaf epurfi de casa,
fost expust Ca cu epura a trebuit s s fi mar intmplat si cu alte-
animale.
adl s mar urinzh' procesul acesta de curatire. Cate
pasrf emigrt6re s mal reintorc din cele ce ail plecat?
Sigur, cele mal apte, cu instinctul a conservare maI desvoltat. Tre-
buintele vietiT a adus cu sine sa s perpetueze indiviqir recuut
proba tI doveditl" maT aptl pentrb viata, catl tot perfectionandu-s
In insusinle trebuit6re ab ajuns de dab nascere adI numaI la individr
cu aptitudinl speciale inascute, cu instinct la perfecpe. La per-
fectia acsta ail colaborat ins mil de mii de generatit
Cu cat animalul sta. pe o trpt maI infencra de desvoltare,
cu atat e mal mult stapanit i condus de instinct. La animalele mal
supencire instinctul nu e puterea, de care s'ar conduce intrga
Prin domesticire s'a maI laxat instinctul animalelor; acestea au fost
nevoit ea maI lua i alte depnndert Dar tot le-ail rmas ins multe deprin-
derile primitive. Chiar 'hare deprinderile captate prin domesticire
pot manifesta si de cele instinctive pnmitive. allele, conform ca
instinctul anelul primitiv, 151 ascunde, adeseorY, mancarea primita,
dupa. cum procedea canele in stare de slbatacie.
La 6menI a rmas, se' intelege, maI putin din instinct. Impre-
juranle, intre cari i-a fost dat ()multil a s desvolta, ail tot eclipsat
puterea instinctulul, facnd loc puterir ratiunir si a judecatir. S
'ntelege 6meniI, in timpul desvoltarii Primitive, vor fi fost mar mult
ondusI de instinct, decat adI. Dar si la 6meniI de adI sunt hied
destule manifestatil Instinctive, unele rmase din instinctul animalic,
primordial, altele devenite prin dese repepre si mostenire insusirI
instinctive. D. e. omul, and isI bate joc de altul, ride ironic, ara-
tandu:sI canin, rmasite de stare de slbatacte ; and e sta-

dacoromanica.ro
167

panit de ur 1 arata top dinti I, arat color. Tot pe instinct,


<lar instinct rmas in urma culturff, s baszd i presimtirile, ce multe
persone dotate cu o mal mare si mai fin sensibilitate psichic
ctr ce le-e dat s. ptsea' In villor, ceva mal deosebit, ce li s arat
pnn visurl, prevestirT, visiuni, . a. Tot manifestatia instinctuluT este
frica de meirte, rusinea, grta de mancrile necurate sal in
stadiul discompunera, ca avnd a stnca snttiI; apol indemnul
copiilor la joc, In o directie la Met'. si In alta la fetite ; slintul si
iubirea pentru curterne, pentru chitl, simtul de sfial genare. s. a.
Despre Laura Bridgeman, din institutul de or/DI din Boston, s
c cu- bite, ea' de la dot ari numaI av deck simtul pipitului, II
plcea curkenia si chitla intr'un mod deosebit Tot ca resulsat al
unor impulsiunT instinctive s consider multe miscrI si actiunt
voluntare. Asa d. e. plansul copulor, in Inceputul sti, sigur, resid
in reactiunile instinctive create de conditnle vietii organice. Tot re--
petindu-s faptul, ca mama la augul plAnsulul copilulul s'a tot apropiat
de el, l'a luat In brate, l'a nutrit, s a. copil a inceput a .cum5sce ur-
marea pansuluT s, si apol a plange cu vointa, pentru ajungerea
unul scop, ia adec obiceml a pange de cAte oil simte trebuintele-
satisfacera tendintelor sale
In ce acte ale animalelor s' mandestil instinctul? Pe ce temeiil
s efectuzi mIscnle instinctive? Cum s invederzi baza biologia
instinctuluI? Pnn ce exemple din vita animalelor? Ce este decl instinctul?
Cum s'a desvoltat puterea de instinct la animale? La ce animale e mal
n-iare i mai generalisatg puterea instinctuluI? Cum sta. cu mstinctul la_
bmenl?

51. Miscrile expresive.


Din creen l merg o grrnaa-de nervl iinotoili la muscultura
fetel si a gkuluI. AcestI nervI terminatl cu captul lor central in o
materie atat de sensibil, cum e cea a creerulur, sunt si eI ma sen-
sibilI deck alta. Pe basa faptuliff, eh' impulsiunile mal intensive s
transmit din creeil, pe calea reactiumr, i asupra nervilor motorr fa-
tall i guturalI, musculatura din fat si gt s pune in actiune, re-
sultatul creia este m:mica si sunetul. Mnii bucuna, fiica, gndirea,
fantasarea, i alte acte psichice s manifest totduna si in fat,
destul de ciar, prin nisce miscrt ale unor anume muschr fatalI sal
prin vibrarea unor anumite c6rde din gat. Acestea nu sunt altceva
deck efecte ale ml,vanlor expresive.

dacoromanica.ro
168

Fiecare fel de actiune intelectual mal intensivg cor6spunde


un anumit fel de miscare muscular din fat. In urmare de cite or/
s6 repetzA in suflet sfrT psichice mal deosehiie. s repetzA si mis-
cal-11e in ts'turtle musculare corspundette can fat, maT intensiv
sal mal putinr intensiv, dup intensitatea simtmntulur, Dar in
urma acsta, acele fs'turl musculare s i desvOlt mal tare. In
urma acsta s'e' si pote apor judeca de pe fat felul actiuniT din sptrit,
cAcT fata de fapt pte transfige cu gndul i malales ca
simtirea, de care e sufletul stpinit in un moment dat. Fata
este un fel de invlis transparent al sufletuld. Tot in vrtutea acestui
fapt result i putinta de a ne exprima gndirile i simtmintele
prin tonurI, prin vorbire off tintare.
Si fiind c4 deselor miscrT tle unor muschl rspunde totcluna
si desvoltarea acelora, urrnz In mod firesc, c repetnd cineva a fi
tot vesel orT tot trist, suprat, gndurat etc. sA-i s6 i desvOlte i felul
corspunciaor de musculatur a fet.eI mai pronuntat ; asa fel s6
ajunge de capt fata o special trgstura Acsta s6 vede apol si nol
dicem, cA cunscem de pe fat felul vietiT sufletescI a 6menilor, a
culturiT lor si in deosebI a simtmintelor lor, ea' putem ceti i numaT
privind fata omuluT in starea luT psicluc*) Cit de bine s'e' vede

*) Din acest fapt s'aii desvoltat difentele teora de a cunsce din forma
fetel orI a capulul calitatea i tina psichici a 6menilor. Din acestea cea mal
esact: e teona desvoltaril musculatura fatale, D. e. cnd este desvoltat
musculatura de deasupra ochilor, cu increfturI perisendicnlare, e semn,
avem inaintea n6stri un cap cugettor; unde sunt crete orzsontale pe frunte
e semn de un om, ce are insusirea a s'6 mama, supra; fruntea intinsi e semn
de linite qi seninktate etc. Dup' teona acsta urmzi in privinta esactitita
cea despre craniu Dci are meya creerul desvoltat la bas., deasupra ochilor,
13'6 qice, ci e dotat cu deosebta putere de apercepere destept,c creerul
desvoltat deasupra, la unja mediana crarnank, denota' putere de rationa-
ment vcuminte; dci creerul e desvoltat deasupra frunta, pe lima mediada',
ese mnde generositate, (ida e desvoltat la crescetul capului s vdesce finita
orgoliulul. Desvoltarea cramulul la prtile laterale, la pariqate, cap bombat,
ca de pisici arati, qiretenie.
E apoi teoria cu trsitunle fe/el. fata lunga aft: finete, oss bdi-
rime, rotundi simplitate etc.
Teona in privinta nasulur. omul cu nas mare posede putere
energ,r9 mal deosebit. cel Cu nas mic e putin la inina, cel Cu nas gros e
nealegaor, cel cu nas carnos, e mitin gmgas, nas dat in sus arati cute-
zanti, etc.
In privinta ochzlor. chi' marl Insemnz sincentate, cha nucT viclenie.

dacoromanica.ro
169

2cdsta la actorT, carT sunt continuu pusT a rosti si in fatA, in mod


mal viu, sarile sufletescr. La actorul, care preda tragedir, s va de-
-termina desvoltarea unor anumitI muscht fatalT, in un anumit fel,
cel care e pus s jce comedir oft s infatiseze scalambaturT,
larsr in alt si alt fel.
Tot in acest fel s6 face si cu miscarile expresive din gat.
Deprinde-s cineva a-sT exprima prin graiti tot momente de-veselie,
-oil tot de intristare, ori tot de suprare, atuncr in urma acsta IT
tmne un timbru special in sunetul cuvintelor, caracterisltor de
Neselie, --instristare, suprare etc. asa, ca s pte cun6sce internul
-omulur si de pe felul sunetuluT cuvintelor sale, limber sale.
Declamatiunea Inca' succede atuncr, cand s6 invederza ciar
starea sufletulur prin 'activitatea muschilor organelor corspunetre.
1Vliscarile expresive pot fi de natura: reflexive; cand
s produc spontaneti, fr vointa', numaT ca resultat al une reactiunT;
si pot fi voluntare, cand cu vointa si intentie ni-le producem.
Din alt punct de vedere ele pot fi enzotionale, cnd sunt efectul
unel emotiunI spantanee si rationale, cand sunt etectul lucrarir
intelectuale, al judecatir omenesci. Diferitele expresir momen-
lane ale feter pot fi produse adeca sal in urma emotiunilor, in
mod i n y olu n t a r, sti in urma judecatir si vointer, in mod y o-
1unt a r. Miscarl expresive de feint dintaiii, cele emotional e, s6
gasesc si la animale, cele de felul al doilea, cele r at ional e, sunt
-propeff numaT neamulul omenescl

*) In vertutea desvoltrif succesive a misciritor expresive s'a desvoltat


st gratul omenesc, difentele limbl.
Ca si misca.'nle expresive, asa si gratul e de natura enzollonald. tipetele,
.esclaminle i sunetele imitate, propru atit animalelelor cat si dmenilor si
apol de nature: rationaktve se gsesce numaI la dmeni.
0 parte a cuvintelor, din limbile omenesei consti din sunete emo-
/tonale, cum suut cele mal multe intenectiI, esclamattI 9i onomatopei, cea
rnaI mare parte Ins sunt facute cu ajutorul ratiuniI, din redeemi statonte
rational Insemnand tot atatea eoncepte generale. Stabilirea stinlor de lucru
sub care a decurs desvoltarea limbeI omenescl, e cea mal importanti parte din
descoperinle linquisticiI. Ridcini Insemnind concepte generale sunt cam 1000
(Max Muller: Vorles), din caff apoI s'a constituit tesetura ulterira a lim-
bilor, pnn difente felurl de modificata : Asa d e. din rdicina ace, care
Insemnzi. In anca veche, a fi tute,e a fi vasprue s'a rcut cuventul
pentru numirea ammaluluI, la care s'a observat acsta Insusire de cipetenia,
ca representativa si adeck s'ail format cuvintele yasva in l. sansciita.
.%equus in lat. si vippos, In grec. ,ehu in I. germane. veche, cal In limba
roming', era de alta parte s'aa maI format si cuvintele- acus, acutus
dacoromanica.ro
170

Cum s efectuza iniscarile expresive ? Unde s manifest miscarfle


expresive 9 Cum s desvellta. musculatura respectiva in urma esecutarff
expresive? De ce natura pot fi misea'rile expresive? Ce sunt si la cine
s gasesc_m r. onoponale i cele raponaleP
Cum s'a desvoltat graml, limba2

etc , la carl tot nottunea iutelil s'a luat de basa. i arpele fuge i ut e, dar
nu s'a numit dela conceptul ci dela al raclacinil ah (asfixa), fa-
cndu-s .ahi In sanscrita, Oils). In grec., .anguis In lat., apoI dela sarisw
(a s tart) s'a facut zsarpa), serpens s a. vhamsas *(gasca), insemnza anima
lul, care deschide gura, ,varcas (lup), care Inglute (verschlingen) sus (porcul),
care produce mulV, numirea pentru om la poprele indogermane s'a fo; mat
din trel radacinI, din Alomo, cel facut din pamnt, din .marta, cel muritor
si cel cugetator etc. etc. In desvoltarea lor limbile aa trecut apol
prin cele tref stadfl de desvoltare i anume: I. stachul radacinal, I/. agluti-
Vona] si III cel flexionar

dacoromanica.ro
VII. Agentii influinttori asupra des-
vol-taxii si direqionarii vieVi psichice.
52 Despre agentfi influintatorI In genere.
S'aii arAtat png acum, pe scurt, pe temeiul analisel diferitelot
strt psichice, legue generale ale desvoltra vietit psichice. S'ati indi6at
numat legue generale, ctt vita psichicA omensc s6 desvlt - si
se' manifestz In attea felurt si sub attea raporturi, la diteript
individr, inct e imposibil a aplica acele lee la tte casurile speciale.
Ne e si destul altcum, pentru trebuintele n6stre, dac cun6scem si
numat legue generale ale viept psichice. Cu t6t deosebirea intre
om si om totust putem pune pe eiment cam sub aceleast legl psi-
chologice generale.
Ori-ce ide
Viata intelectual s6 desvellt.' in internul nostru.
off ce simtmnt, 0d-ce voint este o acpune psichic interng
Complexul strilor psichice ale unut individ II compune finta lut
intern si acpunea acelora d'a' expresie subiectzvzteltzl luT. Fiecare om
1st are subiectivitatea sa proprie, distinct de a altuia, adec fiecare
ist are ideile, cugetrile, simte'rnintele, si vrerile sale. Subiectrvitatea
mdividuluT se' formal si cultivd am6surat actiunit lumiT externe si
a dispositiilor interne inscute.
Lumea externa IsI revars impresnle sale asupra spiritulut
r.ostru. Sufletul le pi imeste si le prelucr prefcndu-le in strt
psichice, strt, in virtutea Cal ora lusa'm cunostinta de tot ce ne 'in-
cungir, de larlea oblectivei a lumit acesteia.
Strile nstre psichice sunt efluxul actiumf lumff obiective
combinate cu actiunea subiectivittit ncstre Nu ne-am putea ifichipui
via'k psichic in hpsa absolut a factorulut obiectiv, ara conlucrarea
adicl a lumit externe, dar nicT cunscerea lumit obiective, fa'r con-
lucrarea factorulut subiectiv. Lumea din afar ar exista, nu-T vorbA,
si fr conlucrarea puteriT nstre psichice, dar' ea ar fi t'ara =Y o.
colre, fr sonant, fr form', fr luming, ctt att culrea, ca
dacoromanica.ro
172

sunetul, lumina si forma sunt efecte a-le subiectivitatiT nestre


psichice. Putem dice decT, ca in asemenea cas lumea pentru nol
-n'ar avea nicT o fiiint, cacl despre existenta eT avem cunoscinta
numa irr viirutea puteriT n641 e psichicc.
Lumea externa ar fi s'A unpresioneze la fel pe totT 6meniT,
cad in ea s manifesta activa aceeasT putere. Fiind ins6 dat faptul,
ca la producerea starile psichice colaborza i internul nostru, ur-
tnza, ca acesta are rolul zovrsitor in prncesul de desvoltare
hotarnicire a subiectivitatif si a puteril psichice individuale peste
tot. Cam asa si este. Dar pentru acesta tot de importanta este, sub
acest raport, si actiunea lumiT externe. R6mane fapt nediscutabil, ca.
gandirea, simtirea i vointa stau inteo legatura frte intima cu
lumea externa. Din amndou6 partile s revars puterT influintat&e.
Internul nostru are rol determinativ in deosebT In procesele psichice
singuratice. Influinta luT determinativa s6 observa de cate orT s in-
fiza strl psichice. La producerea acestora presidza, fara
factorul subiectiv. Lumea externa exercitza altcum influinta sa de-
terminativa; incetul cu incetul, in tot decursul desvoltanT vietil
psichice, Ii exercitz influinta sa. Si in ui ma acsta influinta eT
e frte mare.
In cele urmat6re ne vom ocupa special de acestI dot agentT
al desvoltani vietir intelectuale.
S' pot stabili legI psichologice speciale, s. s aplice la vieta psiclucl
a singuratimlor individI9 Ce este subiectivitatea omuluI? Cum sa desv610.2
Ce important are factorul sutnectiv i cel anectiv la desvoltarea
hotrmcirea \neta psicluce a unul om?

Lumea externa, ca agent al desvoltarii


directionarii spiritulul.
53. Clima.
Clima influintza asupra desvoltarif, atat a plantelor cat si a
animalelor si a fiintelor peste tot. Un fel de plante sunt in regiu-
nile nordice si de altfel in cele sudice, dtferite iii privinta crestenT,
coloriT, mirosulul s a. In regiunT mal calde cresc maT repede, s6 fac
maT marT, dar t6s6tura lor organica e mal afanata; infloresc maT
frumos, In colorI mal viT si maT vanT. In regiunT mal reci cresc mal
incet, rmn mal micT, si florile lor sunt de colorr mal inchise ;

dacoromanica.ro
173

t6saura lor e ins mar tare 0 planta sudic adusa la nor, intre alte
lin'prejurarY climaterice, si daca traiesce, pnmesce pecetea regiunir
mar rece.
Influinta climaterich e frte evidenth si In pnvinta felulur cum
s' desveata Cimenir pe diferitele zone climaterice, atat ce pnvesce
desvoltarea corporala, cat si mar ales cea psichica. In clima fOrte
calda sistemul nervos desvoltndu-sd repede cu 15 anr omul
de act e deja mare organisatia sistemulur nervos rOmane mar
debil i decr nu va putea degagia energia necesara vietir mar
inalte psichice. In clima rece sistemul nervos s6 desv6It, ce e drept,
incet, dar aci trupul perslnd mar mult din caldura firdsca, o parte
insemnata din nutrimnt, si asa mar saracacios, trebtfe s s chel-
tuiasca pentru producerea i sustinerea calduriI trupescr. In urma
acsta ins trupul, din causa lipser de nutremnt suficient, r6mne in
privinta energiei mat slab. Tot asa rmfrne i spiritul. Clima zoner
stmpai ate este mar potrivita pentru desvoltarea vietff psichice
Istoria culturil si a civilisatier ne pelte servi cu probe eclatante in
pnvinta acsta.
Fundca in locunle mar calde sistemuI nervos devine mar
sensibil, individul de aci e mar inflcarat, mar vibitor i mar vioiti ;
In locurr mai rcor6se acela s manifesta mar rece? mar chibzuit,
mar astmparat; dar si mar vigoros, cand ajunge odata In stare de
emotiune. In acsta imprejurare resida i fenomenol, ca poprele
europene sudice ail' fire mar mar jute, graiii mar repede si mar sonor
gandire mar uselra si mar sprinteria, 'Ana cand cele mar okr.
nord sunt in ts6ta fiinta lor mar greciie si mar red, limba le-e mar
aspra, mar laconica si mar s'raca In figurr.

Influintzi clima asupra desvoltnY plantelor si aninaelelor? Determini


Imprejufa'rile climatence si desvoltarea organismuluI omenescg In ce mod?
Determing acelea i calitatea psichici a omulul?

54. Natura extern&


Natura externa, cu bogatia, configuratia i aspectul el fiind.
chemat a alimenta vita peste tot, felul si forma el* trebue sa in-
riureze special i asupra desvoltarir intelectuhlitatir pmenescr impri-
mandu-I un anumit caracter si directionandu-o in un fel special.
Un loc frumos si manogun Vac, unde sunt si sesorr si dealurr si

dacoromanica.ro
174

-muntI si campiI i padurT i riuri, unde sufletul percepe varfl


abundente impresif, iar inima e tot multmita la vederea produc-
tivitatif imbelsugate, pe lang ca face pe cmerif mal instal-40e des-
v6Ita si Id fecundza totdeodatg si intelectualitatea. Si fiindc acest
fel de irifluintare ste constanta, intelectualitatea capata sigur marca
caracteristica a tinutulut Omenir dela plele muntilor, unde locul
represinfg maI variI forme, cu mat bogate impresif, sunt maf
imagmativr, maI poeticr. Si, se intelege, daca e si clima maI potni-
vjt daca nu e rnl de loc, in care cas omul sta tot sub
impresta naturil, imptejurartle sunt si mai avantagicise. Omul dela
ves, al earul suflet nu primesce atatea ImpresiI emotiontre, trebue
sa fie maT putia poetic. Dar in schimb i aci s dobndesce o parte
bun. Omul de aci devine serios si demn. Acsta se face in urma
faptuluT, ca la ses orisonul vederif e mg mai e, prin ceea ce privirea
e crecum nevoita a sbura in departarl marl. Acsta inse insemnza,
ca omul de act e in mesur a-s tot contopi fiinta Cu nemarginirea. Si
din felul acesta de deprindere resulta starea de sertositate, dem-
nitate si seninatate a omuluf. In acsta trebue s se vada causa,
c un om deprins a tri la ses, cand ajunge intr'o localitate incun-
jurata de muriff, unde privirea nu'sI pte face drum spre o intindere
_mare, unde nu scie asa de bine ce e nemargintrea, s simte r, ca
inchis in temnita. In urmare un asemenea om e pururea cu dorul
neastrnperat in sin de a iesi la liber. Tot din acest causa locut-
toril din regiunI inchise de muntI sunt totdeauna mai marginiff in
idealurI, maI putira la imma st maI putin inltaff sufletesce. S' intelege
nu e de acelasl fel nici influinta regiumlor muntcse. Unde sunt
muntI cu piscurl inalte, unde sufletul st continuu sub influinta
sublimuluY, sptritul omului devine puternic st ingltat. Sa ne cu-
getarn la HelvetienT si la unff din motu f nostri. St e caracteristic,
c dintre HelvetienI tocmaI ceI de pe lang lacul celor patru can-
tcne, tinutul maT frumos, subhm, a participat la cele maf inaltat6re
actiunI ale istorter lor.
Fertilitatea locului inca exercitzg o anume mfluint asupi a
spintulul omenesc. Omul din un loc fertil are ocastune a till, a
cresce, a se desvolta sub imp ejurarI fcrte avantagicsa. Aicl vede
omul t6te plantele in pima desvoltare, imprejurrile cele maI pilduitre
de bine. Acest fa pt contribue inse, ca individul sa se desvIte cu
un simt de val6re personala, cu inima darnicg si ospitalg.
Eta cat de minunat ne atat acest adever psichologic dis-
tinsul nostru poet, Vlhutd: ,St bogatia acsta de privelistl atragetrer

dacoromanica.ro
175

darurile i fruinsettle acestui pamnt binecuvntat (tinutul Valcel)


ati croit o fire mai deosibita tranului de niel'. in pnvirea lui des-
tpta, in portul /uf ingrigit, in umbletul lui semet, cu peptul inainte
SI cu fruntea sus, in vorba lui cumpnit i desghetata si in felul
cum te intmpina si te osptza in cel patru paretI a lui, are ceva
din mdretia bMndd a natura, care-1 l'ileon/5ra, dm darnicia larga
a painintulut pc care trdesce, din cierta curat ci sandtos, pe care-'1
respira (In Vlcea Literatura si Arta romana, anul V. Nr. 3
Romnia Pitorsca pa_g 120 si 121.)

Ce raport s v'clesee a exista intre intelectualitatea omului i intre


natura externa) Determina felul natura* externe calitatea intelectuatitatil orne-
nesc ? Ce observatd 6 pot face in prwinta acsta, prin carr s" vdesce mo-
dul de influintare)

55. Ocupatia si mediul.


OrI-ce ocupatte, ce o s'virsesce omul, este efectul une exci-
tari si impulsiurif nerveSse and ne deprindem cu anumite luctari
ale mnilor, nu sunt active numai aceste organe, ci si creerii, Creeni
excitatI trimit impulsnmile necesare, pentru ca s s efectueze in
organele n6stre externe miscanle, actiunile, lucrnle Faptele, ce s'O-
vrsim sunt deci resultatul anumitelor actiunI fisiologice si psichice.
A s deprinde cu ceva insemnza deci a si cultiva sufleiul, ca sa
indrume in anumite directa impulsmnile psichice, stnle volitiona/e.
Gradmarul, avnd a s ocupa de cultura florilor, are o lude-
mAnare technic in ramul acesta de activitate desiasurat in directia
acsta, dar iv va influinta totdeodata st Mima, in genere, im-
primandu-I nota gingsid. Poporul dela ses, cale s indeletniceste
cu economia de camp, este de regula mar religios i mal' legat de
locut natal, decum e poporul -dela munte. Cel dela ses in tema
ocupatieI dilnice e mult cu ochil la cer st Cu sufletul la D-deil. Isi
simte apoi tot traml sal conditionat de pamntul, pe care il mun-
cesce. i preocupatia acsta trebue s'A alba o inflump. asupra su-
fletulul impnmandu-I o speciala dispositte, gratie careia acela s
arata Cu simt reltgios, cu dragoste de mosie, demn temperant
s. a. Altcum e poporul dela munte. Aci omul fiind, pe de o patte
mal amenintat in existenta so, s intaresce mal tare la inima, de-
vine mai vitz, r de alta parte, fiind-ca pentru dobndirea mij-
16celor necesare sustinerff vietff, trebue. s clesvlte o deo-

dacoromanica.ro
176

sebit energie, devine increOtor de. sine, mal indr6ttliq, dar si mar
putin religios. Un Petrea DascAlul numal" petrecend continuu In
pdure s'a putut face omul din poveste. Motif nostri asemenea stmt.
o dovada a acestuf adev6r psic-hologrc:
Medicul operator nu va put manifesta comptimire, canc.
vede lesiunI, rnT s. a. pe caff trebue s le lecuiascg. Judecatorul
privesce t6te chestiunile din punctul de vedere a dreptgtil.
poetiI, sculptoriI, pictorff asemenea s6 vor deosebi in tarivinta
felultif duchulul, de care sunt inspiraff in lucarile lor, conform cm
felul, cum fie-care este chemat s6 fie activ sufletesce.
Off ce activitate special, la care e indrumat individul, in vt--
tutea chemrif vietif, pe lng c dd loc iscusintir technice. in directiap
In care s deslsnr activitatea, predispune tot deodat spintul
mima la un anumit fel de activitate. OrY cat de strin ar fi de
militie un biat, cand intr In so:51a militar, in decursal timpulut
trebue s' intre si in el duchul propriti militaruluT.
Tot asa este influintat sufletul peste tot de mediul, in care
tresce omul. E mare chestiune, dac trgeste cmeva in un mediu_
bun off rti, qualificat a aprinde, prin exemplele ce oferg, dorut
faptelor de smg, orl a adormi i impulsiunile propriI -vrstel
de care s bucurl omul; apot dac acela e potnvit cu firea, cu por--
nirile naturale ale sale, orl nepotnvit cu. acestea. E fapt, c omul nu
s pte isola de mediul sti si in urma acsta el trebue s' prte
In inim totd6una marca acestuia.
Despre eroul soldat, care simite in peptul 'cal d in-
sufleire' si mndrul dor de 'nalte zt-I snine si
care e capabil a ne face unnAtrea declaratie-
i and s'o da alarma
Cu suiletul infidcdrat
grabnic, arma
alerga in luptet drept
Vretimaszlor sd le fin pept.
ne d. poetul D. C. 011nescu urmAtrea deslusire si motivare In
pnvinta mediulu, in care acela s desvoltase
Tu m'al ndscut pe and bdtea
La Plevna tunul, mamd,
Pe and in lume strdbdtea
Prin glasu-i de aramd

dacoromanica.ro
177

A vilefief roincinesci
Strcauczto're veste,
Si din morminte strdnzo,sesci
Eroica poveste
De lupte ci de bdrbella
Se infiripa In fapte vil.,
(D. C. 011nescu In poesia: Fiul lur Pew Cur canul.)

Ce sunt acpunile omenescP Ce Insemnz' a av o indrumare technia


In un ram de actnntate? Del:uncle calitatea inimil dela ocupatiunea omu-
lui si dela mediul, In care triesce? Prin ce fel de fapte sc6se din vita
otnenilor s pte demonstra influinta acsta?

B) Disposipile interne ca factori influinttori asupra


puterii psichice.
56. Individualitatea.
Individul, cAnd s nasce, nu e un fel de tabula rassa, nu e
ca aluatul, ca sA s 1)&4 forma cum vrei. El s nasce mzestrat
cu anumite dispositiT mostenite. Dispositule acestea sunt fixate in
sistemul luT nervos, in creen, sunt ca nisce cristalisatiT din mate-
nalul cultural al pArintilor. OrI ce insusire ce are basa in siste-
mul nervos, 'Ate fi transmis pnn nastere, fie direct, fie intermitent.
AzI e pentru orl si cine ciar, ea' talentale difente, puterea de jude-
cat orI de imaginatie, defectele morale ca i vrtutile, s mostenesc
s perfectionk din neam in neam. Familia transmite des-
cendentilor sel tte dispositule sale cele pronuntate, cele mar
valorcse, fie bune fie rele. Pe acsta lege biologic s baszA feno-
menul istonc, c.' la amalgamisarea maI multor popcre intr un
popor vlAstAresc tete dispositnle pronuntate, valorse, rele orI bune,
ce fiintaser in duhul poprelor constrtuante, drept ce poporul ceI
no s i presint Apor cu insusirr mai multilaterale.
Chiar si dispositiT fisice inch' s mostenesc. Asa d. e. s
scie cum formatiunea corpului, a extremitAtilor, apoI coh5rea
uluI, ochilor si a pieleI s mostenesc din neam in neam,
DeseorI disposithle nu s transmit dela pArintl la fiI, ci dela
dela mosi la nepotI si chiar la stednepotI, s transmit adec une-
orT in mod intermitent. S intelege, casurile acestea nu r6stern5.
dacoromanica.ro 12
178

adevrul de mal' sus, ci ne arata numai. ca acele dispositii, nu


s'ad desvoltat, din causa imprejurarilor, in prima generape, ci nu-
mal' in a doua, respective in a treia, unde, (latid de teren favorabil,
ail putut cresce in tt. puterea.
Disposithle inscute, ca putert mar vechi, sunt totdeauna chiar
mal* tari dect cele mal recente, dobndite ulterior,
In modul acesta apol s si desv6Ita omenimea in o diferenti-
are att de mare, de nu s gasesc nid doi insi la fel in lume.
Totalitatea tuturor insusirilor, interne si externe,
mostenite de la phrinti i dobndite prin instructie si
educatie, asa cum le gasim in finta unul om, la un
moment dat, i formz indivulualitatea aceluia.
E lucru firesc, ca rnenil, tot aproprindu-si
cu timpul nu Insusiri apoi i

multe din cele vechi cu alte noul, isi tot schimbl


indi vi du alit at e a. Individul nu e azi ce a fost inainte cu 10 ani
si peste alti 10 ani va fi ra alta. individualitate. Vremea pune deci
continuu deosebire futre cum este omul in difeiitele sale ettT.
Individualitatea omului represnta deci. totalitatea insusinlor, de
cari acela dispune In fiinta sa. Intre insusirile acestea unele vor fi mal
importante, mal' valor6se, cele representative, altele vor fi de
mal' Mica' valre, mai putin insemnate. In vita de tte chlele s
considera valorse acele insusiri ale omului, pe basa carora in
deosebl: e individul pus in msur a s sustine si a s valora, ca
individualttate.
Individualitatea din fie-care etate representa tot alt si alta
starea generala psichica. Alta dispositi psichica general arara' co-
pilul, alta barbatul matur, alta batrinul, alta omul incult i rasl alta cel
cult, fie-care potrivit cu felulcontinutuluiindividualittii sale. Dupa cum
perde ori csstiga omul insusiii si cunoscinte, de val6re pentru exis-
tenta si cultura sa, i s schimba $i starea generala a judecatii si
simpril sale. De aceea e att de imperios necesar, ca omul sa s
tot ocupe in vita.
Dup cum ka lucrul cu indivichi singuraticY, asa sta
cu poprele. Fiecare popor are individualitate sa speciala.
Insusinle acelea, cari s' vor gasl in partea covrsitre a unui
popor vor forma individuaiitatea acestma. Dupa cum varietatea

dacoromanica.ro
179

complexurilor de disposita la diferittI indivici deosibesce pe individ


de individ asa si la pop6re.
S mostenesc dispositule omenescI? i cele psiduce si cele fisice?
Carl dispositil sunt mal* tal-Y, cele mostemte orl cele Insusite? Ce este mdivii-
.dualitatea unul om S' schuntd mdividualitatea unul om? Ce e mclivi-
dualitatea undf popor)

57. Caracterul
Omul trgescc intre egmenI, in societate. In urma imprejurgrilor
vietiT omenescI se formza intre om si om un raport, bun orI reil,
care s face un focular pentru simtgmintele si tendintele social mo-
iale omenescI, pargille menite a desvolta si a indruma vita orne-
nscg social morar, in directie bung off rea Totalitatea tuturor in-
susirilor, din carI se produc stgrile psichice volitionale, de naturg
social-morale, e ceea ce numim: caracter.
Vita omuluI e conclusa si impintenata de multe felurI de
stimule, de simtgminte i tendinte, carl apartin sferel caracteruluI.
Asa e. Intre acestea mns sunt unele mal pronuntate, mai puternice,
carI indeosebI sunt chemate a determina vointa omuluI In vederea
faptelor social morale. Aceste insusia, sa chiar vre-una din ele,
fiindcg in actiunI st momente mal de sma se vor anunta ca de-
terminative, vor si da indeosebI timbrul actiunilor social-morale ale
individulul. D. e la un individ se manifestg indeosebr lingusirea, ca
nota' maI pronuntatg, la altul hotia, la al treilea individia, la al patrulea
crudimea, la al cincelea ambitiunea, la al saselea iubirea de neam,
de frate s. a. m. d. Acest fel de dispositiI coversit6re din continutul
caracteruluI s numesc: notele representative ale carac-
t er ulu i, fondul caracteruldt, dela care de regula isl ia nu-
mirea Si insus caracterul. Cand dicem ins caracter de ,ambitios4
n'avem sa intelegem, c insusirea de a fi ambitios constitue in
acest cas insus caracterul, ci c intre notele din continutul carac-
teruluI aceliff individ acea insusire e cea mal marcanta, aceea con-
stitue fondul caracteruluI aceluia.
Caracterul basAndu-s6 pe dispositir interne,
bine consolidate, e neschimbgcios in finta sa i nealterabil.
Si fiind-cg aci jcg mare rol dispositnle ingscute, ca cele maT
-puternice din telte dispositiile, caracterul e de regula la omul crescut
asa cum a fost determinat s fie decand acela a fost mic. De aceea.
12*
dacoromanica.ro
180

s i pte ved caracterul omuldf inca din copilarie. Deja atuncI


desvluesc impulsiunT, carT marchza directia, care o va lua des-
voltarea vietif ornulul in piivina moraleI sale. Lea' ce dice mama
lul Ricaard III. despre felul cum se' al-Ma acesta ca mm copil :
)Posaca, artagsa copilana ta. Sebatic, cand la sc615, cu ca-
maradiT te. Furios in tinereta, crud, iudrasnet, siret, crescnd in
vrsta, mndru, inselator si
NicT educatia, nicT instructia, nu prea pot schimba carac-
terul in fiinta luT, cu tte ostenelele, ce s6 pun in scopul
acesta. Educatia si instructia, prin cultivarea si desvoltarea spin-
tuluT, pot incatva, da, modela' si indulci caracterul
data fiind iriurirea mintiT asupra starilor volitionale, dar de
schimbat nu-1 pot schimba de tot. Omul prin educatie si instructie
fr indoiala, prtmesce clr insusirT nou', caff s si pot preface in
start volitionale si pot av decT vot, and e vorba s.' se' validiteze
vointa omulut Acestea, intre imprejurarile de tte dile, si pot fi in
adevr conduc'tre, dar in momente maT extraordinare, in momente
de agitatie mal mare, vita va fi conclusa tot de tendintele carac-
teruluT original, atuncT s6 va vcli, ca omul acela era tot numaT un
fel de neofit in pnvinta moralulni bun. TocmaT fiindca in sc6le nu
e prea posibil de a tin tinerimea consequent si cu solicitudinea
indestulitre la deprinderea bineluT, a o 0116 sa lucreze inti'una con-
form cu principiile de vita adevrata, scla nicT nu pote realisa_
mare refoima in privinta imbunatatiriT caracterelor. Familiel II in-
cumba in pnvinta acsta marl i grele datorinte.
Schimbarea caracteruluI se' pte taptui numaT sub influinta
indelungat a cultunT, cu incetul, asa tel, daca educatia starue con-
tinuu, ca disposithle cele tele sa r6mAna mal nedesvoltate, de
stirpit nu s pot, lara in locul lor se" fie cultivate cele bune. S'
intelege, pe acest motiv, cu perfectiunea neamulul omenesc nicr nu
merge asa usor, cu Vita educatia i instructia, ce s6 tot administra
omenimiT, cacl prea de multe orT s' intrnpla, c ce s'a indreptat
sub dou generatiL s stnea lar41 la a treia Dar cultura de acyr
prin felul educatieT i instructieT rnoderne, caw cere In masura_
mare depiinderea bineldf, face progres hotarit si in privinta Indrep-
tat ii morale.

Dupa cum fie care popor ist are hotarnicita individualitatea


sa, asa 1st are hotarnicit si caracterul s' deosebit, desvoltat in.
acelas mod, cum s desv6lta si la individif singuraticl.
dacoromanica.ro
181

Ce este caracterul unul om? Ce sunt notele representative ale carac-


teruluI? E alterabil caracterul? In cat pote fi influintat pnn educatie si in-
structie? Sc61a ori familia influintz.' mai mult in pnvinta acsta? Are fiecare
popor caracter deosibit?

58. Firea.
Cusurul din fire n'are lecuiree dice o dicala a RomanuluT.
picala acsta, ca TI' care maxim orT sentint poporala, cuprinde,
fara Indoial, un adevr. Cuvntul fire s'a luat aicT in intelesul
s adevrat. Conform cu intelesul, in care s' la aicT cuvntul
fire, constata' $i mino, ca firea e ceva din om, ce nu s prea
schimb.
Firea nu e tot una nicl cu ceea-ce s dice individuali-
tatea, nicI Cu caracterul. In inchvidualitate sunt cuprinse tte
Insusirile, mostenite i dobndite, psichice si fisice. In caracter s
cuprind dispositiile, din caer pornesc tendinte i pornirT de ale omuluT
dar numar, cand e omul pus a s validita sub raportul social-
moral. In firet ins s cuprind feote acele dispositiT, carT
s'ati fixat In om in urma raportuluT s'il peste tot culumea
externa, cu natura ca cu 6meniT, si carT imboldesc pe
om la actiunT. AcelasT .caracter s p6te afla d. e. In dol 6menT,
carT dupa fire nu sunt egall. Firea s manifestl decT cand s de-
gagiaza tendintele individuale peste tot. AceeasT impresie atingnd
sufletul mal multor indivici pte reaga in diferite modurT, pote av
drept efect varil tendinte orT pte rman chiar i fra reactiune
AceeasT glurna d. e. pe unul II inveselesce, pe altul
supra. AcelasT cuvnt rti, pe a Il indignza putin, pe b in
atata de erumpe In miscati, si pe c 11 pte l'Asa ins de tot rece.
Aceeasf intmplare e privita de unul cu sage rece, de altul cu emo-
tiune intensa. Aceeast chestiune pote produce in unul Insufletire
pentru ceva,r in altul indemnul de a-'i bate joc. Pentru ce? Pentru
ca la fiecare individ sunt tot alte i alte legaturT Intre puterea min-
tala' i cea volitionala, intre centrele psichice si cele motrice, la fie-
care pte fi adeca alta basa de tendinte i pornirr.
Acele dispositir, inascute off dobandite, in urma ra-
portuluT omuluT peste tot cu natura, in totalitatea lor, in-
filtrate in spirit atat de tare, incat determina apoT
si directionza tte apreciarile i pornirile individuale,
constituesc firea.

dacoromanica.ro
182

Dupa dtspositule representative ale firit acsta s6 numesce:


delicata, chibzuita, temperanta, ideala, inaltata, badarana, arogantk
brusca, poetica, prosaica, optimist, pesimista, materialista, satiricar
zeflemistica etc. etc.
Si basa firir Inca resid in sistemul nervos, i in cultura
()multi!. Omul necultivat e totdeauna mal slbatic, flind-c fiibrele-1:
nervse din creer sunt maf brute, si puterea ratiuniI mal redusa..
Actiunea culturala, prin faptul, ca face mal sensibil creerul, i c
potentza puterea ratiuna, temperza si indulcesce firea. Un copil,
a card fire nu a trecut prin prelucrarea culturiI, nu 'Ate trece prin
un parc sa nu ciupsca cu mana prin florile i arborit ce-1 impre-
s6ra.. Si din felul gustuldf, ce manifesta cineva catra florY, colorI,
jocurY, haine s. a. s6 p6te uneorr recun6sce firea omuld.
Si firea, ca i caracterul e ceva inascut in om. De aceea nicl
nu s6 prea schimba. St ea ca i caracterul, prin cultur i prin
schimbarea tuturor impregiurarflor de vi6t5., s' peite nobilita, rafina,
lustrui, dar nu s6 p6te altera, In fiinta sa. Ea s6 pte in adevr no-
bilita, ca i caracterul, numal daca s' d'a' consequent cultur', dea-
rndul mai multor generatiY, decl in timp Indelung-at. Prin opera
educatid i prin progresul momentelor, ce impregturza vita, firea
omensca s tot desveilta si ea.
Din pornirile, ce s' ivesc in genere la cel' mal multi individr
aY until popor, s constitue firea acestuia. Fiecare popor l are fire
distincta de a altuia.
Ce parere are poporul despre fire? Pnn ce s" deosibesce firea de in-
dnndualitate si de caracter? Cum s mamfesta diferenta de fire la menP
Pentru ce? Ce este decT firea? E alterabili firea omulul? A i pop6rele
fira lor deosibiti.

59. Temperamentele.
Temperamentul unui om s manifestza in felul cat de pu-
ternic si de iute, sa cat de slab si incet s indeplinesce aperceptia
si in legatur cu acsta, cat de ptternic si iute, sa cat de fra
energie si incet s aptuesce reactiunea excrtarilor. In viata de tte
ss i dice om de temperament vioi acela, care e iute in
tte actiunile sale, mintale i volitionale, care prinde adeca iute
impresiile j iute si reagza la acelea, care intelege iute lucrul
iute s scie hotri la fapte, iara om de temperament molatic e
acela, la care atat primirea, cat i reagarea impresidor s indeplinesc

dacoromanica.ro
183

targior. In viata de tcSte dilele de regula nurnaI dou felurl de


temperamente s disting: cel vioni i cel molatic; le mat die uneori
si temperament tare,,. dac.' individul nu e usor emotionabil si slab
daca nu 'Ate resista impresnlor, daca e adeca usor emotionabil.
In psichologia s recunosc 4 felurr de temperamente: a) co-
lerzc, melancolic, e) sanguinic si flegmatic.
Deja GreciI ceT vechl intrebuintail aceste 4 numirI pentru fe-
lurile de temperamente. Aceleasr numni le-am pstrat i nol, dei
noi nu esplicam finta temperamentelor in felui cum o explican
Grecii vecht Ccl vechI presupunean, ea' de aceea s deose-
besc 6mernl in pnvinta temperamentului, fimdca sangele lor ar fi
difent dup amestecul luI cu anumite sucuri. Nor dtcem, c causa
deosebiriI 6menilor, in privinta temperamentulu, resida
In tdrza si gradul de sensibilitate a fibrelor nervese. In unit (Smear
procesul aperceptiv i procesul volitional s i intempla iute i in
mod puternic, in altiT in mod mai slab si mal incet
Temperamentul coleric e propnu barbatilor marl. TipurI de un
asemenea temperament sunt d. e. Moise, Alexandru, Caesar, Stefan,
Napoleon s. a. Individul de temperament colenc trebue s alb
o organisatia nerv6sa puternica, sa fie inteligent din
sam afara i totdeodat si energic, sa fie in stare a aper-
cepe la moment oil ce impresie i s'ar oferi sufletulul si
acsta s fie la moment urmat de actul volitional; aper-
ceptia s s manifesteze insopta de judecata i voint menii norocosT
a av temperament coleric sunt aceia, despre cad' s 4ice, c, sunt
tot vointa i plini de verv.
Temperamentul melancolic, e expresia in deosebi a sufirtelor-
gandit6re, filosofice. i individul de temperament melancolic

prim] repede impiesnle. apercepeiz Jute, numal cat la el reagarea asupra;


centrelor motrice, nu s face puternic, nid repede. Nu este viu comu-
nicatia intre hemisferesi centrele motrice si asa excitarile psichice rman
tot la sferele de sus ale creenlor. Dupa aperceptia unor impresii de
natura de a fi prefacute si in stall volitionale, nu s formza indata
si vointa, ci urmza un lung act de chibzurre, de deliberatie, de
resonare. In urmare rnen,I de felul acebta sunt de regula tarcfiorr
In hotarinle si faptele vietil lor and ajung in situatil de a-si des-
volta vointa, trebue s Ii s intmple de multeorl, ea s trece mo-
mentul decisiv pana a h s fi inactivat vointa ion De aceea nicI nu

dacoromanica.ro
184

prea sunt menil faptelor individit de temperament melancolic, ci


mal' mult at teonilor bine studiate.
Individul de temperament sanquinic primesce curnd impre-
siunile i reagza curand, numat ct ne avnd putei e si eneigie

fisiologick reactiunea kif nu infiza adevrate acte de vointa, ci


simple emopunl trectre, s face foc de paie, cum s dice. Omul
de temperament sanquinic s apnnde iute, dar iute s i trece. La
individit sanquinicI intapa trece deja din sensonu, pana a nu fi
ajuns la hemisfera, asupra cerebelulut ort medo-cefalulur si de ami
asupra nervilor motort. Asa fel apot actiunile acestor fel de 6ment
sunt de regula nechibzurte.
Sanquinic pte sa devina omul in urma slbirit seveI nerveise,
nervosil. Sunt iris i 6ment din fire sanquinicI, asa sunt d. e. tte
-poprele de pe zona mal' calda
Contrar dela temperamentul sanquinic e cl fiegmatic. In&
vidul de temperament flegmatic pnmesce trdior impresule si re-
agza tot tal-clic:1r si asa de slab, incat nid emopunl mal de srna
nu i s produc. Individif acestia s mal numesc i apatict, din
causa nepasret lor de tot ce s intrnpla in jurul lor. Acestora fiindu-
le sufletul mal greolil, nic't nu s prea pot avnta la sfere mai inalte.
El sunt osanditt a tri retrast, in linisce, ccl nu mbesc sgomotul
lumit si ist vd numal de afacenle lor proprit Sunt de regula
si cam egoistl.
Felurile acestea patru de temperamente nu s prea gsesc in
realitate, In tta curatenia De regula sunt amestecate.
Temperamentul colenc, cel melancolic fac temperamentul
i

numit in lunbagiul de tte dilele tare ce iute,c cel flegmatic


sanquinic e cel slab ort mcSle
Dup cum sunt indivi4ii singuratict predominatt de vre-unul
din aceste 4 feluil de temperamente, asa sunt si pop:Stele singu-
ratice, dar in mal mare amestec de cat la individit singuratict.

In ce s'e' manifestz temperamentul omuluP De ce temperamente


s6 face amintire In Nnta de tte chlele2 Ce temperamente exist? Ce
credeati Greca vechl de basa temperamentelor? In ce resida diferenta
de temperament? Ce e temperamentul coleric ? Cel- melancolic? San-
quinte? Si cel flegmatic? S gsesce In vre-uu om temperamentul curat, de
un fel?

dacoromanica.ro
185

60. S exu 1.
Deosebirea de sex invlv in sine si o deosebire intre sistemul
nervos al barbatulur si al femeh.
E eunoseut, c brbatul cresce mar incet, deck femeia. EI
are trebuinta' de mar multi anr pang ce ajunge era desvoltkir com-
plete, atat fisice, cat i psichice, de mar multr deck femeia.
Femeia cu 18 an e deja, in privinta desvoltanI psichice, matura,
pn cand brbatul la anir aceia nu e inch' copt in privinta psichica.
Faptul acesta, necontestabil, isr are rostul sel in econo-
rniel vietir omenescr, lasate de D-sleti, cad s pike observa, att
la meni, ca si la animale, in pnvinta acsta o impoi tanta lege
biologica, c adee'a' sistemul nervos al femeel rmne ma delicat,
mar debil, degagiand in consequenta si mar putin energie, deck
al b'rbatulu. De aceea nier nu s' pike astepta, ca femeia sa pcSta
suporta, fr primejdia, greutatea instructieT si peste tot a munch
intelectuale, pe care o pte suporta brbatul dotat dela natura cu
sistem nervos mar tare, cu energie intetectuala mar intensa i ma
mare. E naturala experienta, trista, ce o facem adr, and femehle
crca a s intrece cu brbath in pnvinta munch intelectuale.
supuse adeca munch menite barbatilor, devin mar t6te nerv6se
hestence, desbrcandu-s totdeodot si de gingasia in simt-
mintele proprif sexuluI femeiesc. D-deti a lasat pe barbat pentru
un anumit rost in viata si pe femeia pentru altul. Menirea sexuluT
femeesc recere, ca femeia s.' fie ma sentimental, mal gingasa, mar
delicata. Si in vederea acester probleme natura i-a harazit anumita
tstura in sistemul er nervos, pentru ca s s manifesteze fenome-
nele psichice necesare i potrivite meniri sexulur femeiesc. Si
lucru de mare importanta, tocmar gratter felulur sistemulur nervos
femeia e In stare a suporta ncazurile, nelinistea i durerile, ce in-
sotesc chemarea er, cad acestea nu pot potenta o asa mare incordare
in fibrele cerebrale si in nervir e, tocma fiind ca sunt de o ts-
tura mar slaba.
E sentimentald femeia; dar' sentimentele et nu s'e' pot potenta
asa de tare ca ale brbatulur, din causa hpser Azle energie in sis-
temul el nervos. E cert, C Cu eat orrinl e dotat cu mar puternic
si mar sensibil creer, si peste tot sistem nervos, cu atk simte mar
mult chinunle sufletescr, pentruca intre astfel de imprejarki fibrele
nerv6se trebue sa vibreze mar tare si in. urma acsta si excitaren
psichica devine mar intensiv', deer si mar sdruncinat6re.

dacoromanica.ro
186

Chemarea femeeI reclam decl, ca ea s'a" nu fie cultivat&


tocinals in aceeasI directie si in acelasT spirit, In care s cultiva
batul. Suim cuique si aid Natura nu trebue alterat5, cgcr
Dumnecleti a sciut cum s fac lumea. BArbatul face minunT ca
mintea si cu vointa, femeia are s facA minunI cu simtmintele. In
directule desemnate de natur si de esperiinta vietir va av s st-
rwasc totcluna educatia si instructia. Instructia, ce s cl acy in
sc6lele de fete, nu e cea apropiat si potrivit misiunir femed, aceea
fiind simplu copiat de pe cea din scOlele de 'DWI. Nu e mirare
apoI, c5 s'a ivit acy intre femeI tendinte contracictre att naturff,
ctsi misiuniI femeel, tendinte, ce sunt expnmate in asa nunaita
,chestia' a emancipArY femee, care si-a riclicat stindardul in scopul
de a pune si pe femeia in sirul b5rbatuliff, la luci Arlie impuse de
vit5, ceea ce insemnz, nicI maf mult nicI maI putin, dect alte-
rarea firiI femeff i batiocunrea misiuniI el. Cugetarea filosofuluI
Aristotel, in chestia acsta, esprim5 adevr si pentru starea de acli
a femeet Jata cum s6 rostesce el: ,Din causa deosibinlor de con-
stitulie, etate i positie, membriI familiel star' uniI cAted altff in re-
latil deosibite. Comparativ cu femeia, brbatul are suprematia, find-
c intelectual si fisic contribue mal mult la fencirea do-
mestic5.
Acest f el de veden Y de emancipare provin s intelege, din resultatul
instructier false, ce s'a dat femeer in sc615., instructie menit pentru
lArbatT. Cultura acst administrat5 de aprpe un secol, la unele
popre, isI cla acy rdele sale In ideT, indemnurI i vointe contrare
cu cele, ce ar fi sl s vanditeze amsurat firel si probleme femeeI.
Emanciparea femed ar trebui sd fie in aka' directie, in aceea, a o.
face pe femeie prin o cultur5 i instructi' corect5, care s.' s potrivscA
cu firea el sentimental in msura a da fat datonntelor ei firescl, f5r
a-I s sterge ins nunr gravel- propril sexulul
Desvclti-s6 femeia si brbatul in acelas fel Exista deosibire intre sis-
temul nervos al barbatulut si al femeit? S6 p6te pune in sarcina sexuldi fe-
meiesc aceleast greuatI psichice? Ce trebue s resulte dci s'ar pune? In ce
directte trebue s s' cultive femeia in vederea mndeplinirii probleiner sale?

dacoromanica.ro
CUPRINSUL.
pag
Introducere 1

I. Orgiuele vietel intelectuale. 3-14


A. Szstemul nertos central 3-11
1 Creera 3
2. Importanta creerilor 4
3. Functiunea speciala a creenlor 7
4 Maduva spinril 9
5. Nervii 10
B. Ststemul gangltonar sail antomat 11
6. Raportul intre sistemul nervos central, organul vietel.
chice i Intre sistemul ganglionar, organul vieta animahce 11
II. Produceren vietel intelectuale 14 -40
7. Producerea i fin*, ideilor 14
8. Raportul Intre impreshle extei ne fisice i Intre exeitatiile
interne sail sensatule psichice 18
1. Intensitatea i calitatea sensatnlor 18
2 Gradul minimal si maximal de intensitate al impresnlor 20
3. Conditule, ce trebue Intrunsca impresule externe,
in privinta intensitAta lor, pentru perceperea crescera
succesive uniforme a sensatiilor. 22
Lucraren aparatelor sensorial 25-40
A. Szmturile stmerldre 25-35
9. Simtul vederel . 25
1 Vederea 25
2. Vederea obiectelor in forma lor 27
3. Localisarea 27
10 Audul 29
11. Piplitul 31
1. Pipairea 31
2. Local sarea piptntulul 33-
B. Stmturtle znfert6re

2. Sensul muscular
. .....
12 Simturile temperatura, musculatura, gustulul si mirosuluI 35
1. Temperatura . . . . 35
35
3. Gustul 36

dacoromanica.ro
pag.
4. Mirosul . 36
13. Clasificatia ideilor . 37
III _ Roproducerea i asojatia de LIM 4- 68
14. Punta i legue reproducera 40
15. Asociataa de idel . 45
16. Aperceptia ideulor . 48
17 Anumite momente In procesul aperceptiv . 53
1. Interosul intelectual 53
2. Atentiunea. . . . 55
18. Conditule reproducera ideilor 58
19. Pedecile reproducenI idedor . 61
20. Doue momente or' stadif ale reproduceril idellor 64
1. Memoria . 64
2 Consciinta 66
IV. OperaVile mintale mat complicate ale puteril psichice. 68-112
21. Despre operatule mintale In genere . 68
1. Formele, In earl se manifesta puterea psichica imagina-
tiva. Plasmuirile imagmatiel . 69
A. Pleismutrde Mintale dn domemid imaonattel . 69- 91
02. Fantasia . .
1. Fuina fantasiel . 69
2. Basa biologica i importanta fantamei 71
3. Rolul fantasiel In vieata psichica . 72
4. Conditule fantasieI . . 76
23. Ilusia . 80
24. Halumnatia 83
25. Vistil . . 86
26. Hipnotisnaul . 88
27. Somnambulism-ill 89
B. Pleismuirile psichice din domenzul intelventa . 91- 96
28. Funt.a i notiunea cugetaril i judecariI 91
29. Judecata . . 92
1 Judecata elementara 92
2. Rationamentul . . 94
C. Lucrarea abstractiva a sinritulta. 96-108
30. Despre abstractie In general . 96
Plasmuirile psichice formato pe basa procesuluI
abstractly. 97
31. Formarea de notiunl . . . . . 97
32. Idea de sine, conschnta de sine si eul omului . .. 102
Formarea si desvoltarea ideel i consmentel de sine. 102
Felul omenilor dupa felul ideei i conschteI de sine. 105
Eul omului . . . 106
33. Ideea de spat i trap . 107
1. Ideea de spat . . . 107

dacoromanica.ro
pag.
2. Ideea de tamp . . 108
T. Starea afectiva a vietel psichice a omitan'. Despre sinitimiute. 112-142
34. Funta, calitatea, intensitatea, dorata i importanta
simtkmintelor . . . . . 112
Ob8rsia biologic& i flinta simtkmintelor . 112
Calitatea sinatkmintelor . . 113
Intensitatea sinatmintelor . 115
4 Durata simtmintelor . 116
5. Importanta sinatmintelor . . 116
35. Felul si clasiflcarea simtkmintelor . 118
Stmtanntele sensuale. . 119-121
36 Simtmintele sensuale, generale si speciale. . 119
Stinginintele intelectuale . . . 121-142
37. Simtmintul de adevr . 121.

morale. 122
38 Smitmintele morale .
Ob8rsia biologicl, finita i desvoltarea simtkminteler
.

39. Simtmintele religi6se . .


. . .

Formele simOmintelor morale si importanta lor


.
. 122

.
.
. 128
126

40 Simtkmintele consciintei de sine . . 131


41. Simtkmintele estetice . . 133

VI. Starea volitionala a puteril psichice. . 142-170


A. Fusta felurde de stri valqzonale . 142-169
42. Vointa . . . . 142
Fui*, stril volitionale . . 142

Fehurile de voint& ideomotncl i rational& . 144


3 Basa si rolul deliberatiel In actul de vointl . 146 .

4 Formele de manifestare ale actelor de vointl . . 148

43. Chestiunea determinismului si a indeterminismulul


Determinismul etic. . 151
44 Poftele, dorinta, dorul . 153
45. Afectele i pasiunea . 156
Afectul . 156
2 Pasiunea . . 157
46 Inclinarea i patima . 158
1Inclinarea . 158
Patama . . 159
B. Mamfestarea exterz6rd a starti voliponale . 160-170
47. Despre miscare In genere . . 160
48 Micrile voluntare si involuntare . 161
Miscarile reflesce . . 162
Misc&rile instinctive. . 163
Miscarile expresive . 167

dacoromanica.ro
pag.
VII. Agenlil infiuintitorl asugra desvoltaril i directionaril vielil
psichice. . . 171-186
52. Despre agenVi infiuintatori In genere . 171
A. Lumea externd, ea agent al desvoltdrzi fa dzreetzondra sptrztulut . 172-177
53. Clima. . . . 172
54. Natura externa. . 173
55. Ocupataa i mecbul . 175
B. Dzspostizzle znterme ea factori tniluzntdtort asupra puterd pszehtee 177-186
56. Individualitatea , . 177 -
57 Caracterul . . 179
58. Firea . . 181
59 Temperatnentele . 182
60 Sexul . 185

dacoromanica.ro
Greelile de tipAr:

Pag. 18, sirui 3Iea, de sus, carie nu trebue


* jos intensitatea 4 in loc de -- intensitatica
2 stachul stadul

33 * 15 sus, ti -Ai1A
A

54 6 Jos, trebue nu nu orT ce


ori in ce cap, cape.
66 12 * trebue: cug etern, si nu cutegm
89 14 2. provenzta prevernt4
93 11 inalte X. A - i n a 1 nt e .
95 7 * scientifice 7, - s c 1 e t 1 fi c e
122 4 A au a
124 10 ofer a oca- ofernd oca-
smni me- smni menite
nite a ne.. nee
136 3 sus, D reline ordmea
136 * 11 : cplele dilee
140 15 isbesc, isbesce
154 13 incepe I> - incep
160 5 al celor D - acelor.

dacoromanica.ro