Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
/cotidianul.ro
Marian Enache (PSD), Attila Varga (UDMR) si Livia Stanciu (Presedintie) vor fi, de la 13 iulie, trei
dintre cei noua judecatori ai Curtii Constitutionale a Romaniei. Ei vin pe locurile ramase vacante
dupa expirarea mandatelor lui Tudorel Toader (PNL), Valentin-Zoltn Pusks (UDMR) si
Augustin Zegrean, presedinte al CCR (numit de fostul presedinte Traian Basescu in 2007). Odata
cu aceste schimbari se modifica si configuratia Curtii Constitutionale.
Astfel, PSD va avea nu mai putin de trei judecatori nominalizati: Valer Dorneanu, fost
deputat social-democrat, numit de Camera Deputatilor in 2013; Maya Teodoroiu, numita de
Senat in februarie 2015, dupa demisia judecatorului Toni Grebla, acuzat de coruptie;
Marian Enache, fost deputat FSN, PDSR si PSD, numit de Camera Deputatilor pe 8 iunie
2016.
La randul lor, liberalii pierd un judecator, dupa ce in locul lui Tudorel Toader, caruia ii expira
mandatul, nominalizarea a facut-o UDMR, cu sustinerea PSD, ALDE si UNPR. Judecatori
constitutionali nominalizati de PNL mai raman doi: Stefan Minea, profesor de drept din Cluj-
Napoca, numit de Camera Deputatilor in 2010, si Mona Pivniceru, fost ministru al Justitiei in
perioada USL, numita de Senat in iunie 2013.
UDMR isi pastreaza locul la Curte, dupa ce in locul lui Valentin-Zoltn Pusks, caruia ii
expira mandatul, maghiarii au reusit sa-l impuna pe Attila Varga, fost deputat al Uniunii din
1992 pana in 2012. in schimbul sprijinului pe care l-au primit de la social-democrati pentru
numirea propriului om la Curtea Constitutionala din partea Camerei Deputatilor, maghiarii
au sustinut propunerea PSD pentru un post de judecator constitutional din partea
Senatului.
Miza este cu atat mai mare cu cat CCR urmeaza sa se pronunte si auspra altor probleme care ar
putea afecta mari dosare de coruptie. Chiar daca judecatorii numiti in acestte zile de Camera
Deputatilor, Senat si Presedintie isi vor prelua mandatele oficial de la 13 iulie, numirea lor este un
semnal important in perspectiva deciziei care este asteptata miercuri, 15 iunie, in dosarul privind
dezincriminarea abuzului in serviciu. Dosarul a ajuns la CCR dupa ce fostul procuror-sef DIICOT,
Alina Bica, urmarita penal, a ridicat exceptia de neconstitutionalitate asupra articolului din Codul
Penal care reglementeaza aceasta infractiune. in sedinta din 24 mai, CCR a amanat discutarea
exceptiei, iar o noua amanare ar putea face ca decizia sa fie luata de viitoarea componenta a
Curtii.
De altfel, semnalele ca miza este mare au fost date si de succesiunea evenimentelor din ultimele
zile. Abia intorsi din campania electorala pentru alegeile locale, deputatii si senatorii majoritatii
PSD-UNPR-ALDE, sustinuti de UDMR, au reusit sa se mobilizeze si sa-i aleaga pe Marian
Enache (din partea Senatului) si pe Attila Varga (din partea Camerei).
in acelasi timp, membrii CCR s-au grabit sa-si aleaga un presedinte interimar, in locul lui
Augustin Zegrean (al caruia mandat de presedinte a expirat pe 10 iunie. Marti, fostul
deputat PSD Valer Dorneanu a castigat alegerile pentru pozitia de presedinte intermar in
fata lui Augustin Zegrean care ar fi dorit sa asigure perioada de tranzitie pana la 13 iulie.
La doar o zi distanta de la alegerea lui Dorneanu, presedintele Klaus Iohannis s-a intalnit cu
membrii Curtii Constitutionale, la solicitarea lui Augustin Zegrean, de la discutii lipsind Daniel
Morar. in plus, a doua zi, Klaus Iohannis a semnat decretul de numire a Liviei Stanciu ca
judecator la CCR din partea Presedintiei. Stanciu este presedinta inaltei Curti de Casatie si
Justitie, cu doua mandate la actv, indeplinind aceasta functie in perioada in care au inceput
practic condamnarile in marile dosare de coruptie. in viitoarea componenta a CCR vor fi astfel cel
putin trei voci puternice, care au avut adesea pozitionari diferite pe temele mari ale justitiei - Livia
Stanciu, Daniel Morar, fost sef DNA, si Mona Pivniceru, fost ministru al Justitiei in guvernul USL.
De asemenea, in ultimul timp, Curtea a luat o serie de decizii importante precum declararea ca
neconstitutionale a nu mai putin de 50 de articole din Codul Penal si de procedura penala,
invalidarea a trei dintre legile Big Brother, anularea legii descentralizarii si a legii care permitea
migratia alesilor locali de la un partid la altul sau stoparea interceptarilor facute de SRI. De
asemenea, Curtea si-a sporit, in ultimii ani, in mod semnificativ jurisprudenta in ceea ce priveste
judecarea conflictelor juridice de natura constitutionala, adica arbitrarea intre principalele institutii
ale statului (Parlament, Presedintie, Guvern) aflate la un moment dat in disputa.
ADRESA: http://crct.ro/nofL