Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Francois Lelord Cum Sa Ne Purtam Cu Personalitatile Dificile PDF
Francois Lelord Cum Sa Ne Purtam Cu Personalitatile Dificile PDF
Cum sa ne purtam cu
personalitatile dificile
A
TReI
, recomandari
p'sihoterap.euti,
ISB}J:978-973-8291-76-8
www.edituratrei.ro
III
911789738 291768
Psihologie practica
Coordonarea colectiei:
Vasile Dem. Zamfirescu
Fran<;ois Christophe
Lelord Andre
Cum sa ne purtam cu
personalitatile dificile
editia a doua
TReI
Editori:
SILVIU DRAGOYIIR
VASILE DEM. ZAMFIRESCC
Director editorial:
MAGDALENA MARCCLESCC-COJOCEA
Coperta colectiei:
FABER STUDIO (Silvia olteanu si Dinu Dumbravician)
Dtp:
CRISTIAN CLACDIC COBAN
1. Andrc, Cristophe
II. Balamaci. Camelia (trad.)
159.923
ISBN 973-8291-76-3
Cuprins
Cuvnt nainte 7
I Personalitatile anxioase 9
II Personalitatile paranoice 33
III Personalitatile histrionice 65
IV Personalitatile obsesionale 83
V Personalitatile narcisice 101
VI Personalitatile schizoide 123
VII Comportamentele de Tip A 139
VIII Personalitatile depresive 162
IX Personalitatile dependente 183
X Personalitatile pasiv-agresive 207
XI Personalitatile evitante 225
XII Si celelalte personalitati? 0 245
XIII Originile personalitatilor dificile 265
XIV Teorii si modele ale personalitatii 273
Concluzie
Personalitatile dificile si schimbarea 289
Bibliografie comentata 325
Cuvnt nainte
Personalitatile
, anxioase
D' -
,.
..ptiu pe mama neliniptitii. pi facea snge rau din orice.
iChiar
ntotdeauna,
pi acum,necnd
spune Claire
merg pe la(douazeci
ea, vrea sapiptie
opt om
de ani),
vin pi, daca se ntmpla sa ntrzii zece minute, ncepe sa-pi nchi-
o
la care
Personalitatea anxioasa
II pentru sine sau pentru cei apropiati, griji mult prea inten-
se si frecvente, raportat la riscurile vietii cotidiene
II tensiune fizica adesea excesiva
II permanenta atentie la riscuri: vigilenta fata de tot ce ar putea
lua o turnura neplacuta, pentru a controla chiar situatii cu un
risc redus (fapt putin probabil sau lipsit de importanta).
ceva mai destins apoi/ brusc/ mi vine alt gnd: mi amintesc ca as-
tazi dimineata masina mea facea un zgomot. Si daca trebuie dusa
urgent la Service? As gasi oare timp ntre doua ntlniri? Si tot
asa. Astfel arata la mine o zi normala/ cu aceasta anxietate cu care
m-am deprins deja.
n mod paradoxal/ n fata unui pericol real reactionez mai de-
graba cu calm/ spre surprinderea celor ce sunt obisnuiti sa ma vada
framntndu-ma din orice. Anul trecut pornisem ntr-un voiaj pe
mare cu niste prieteni care voiau sa-mi arate noua ambarcatiune.
Pe neasteptate/ vremea s-a stricat si/ n acelasi timpI motorul a n-
ceput sa dea niste rateuri. Toti erau nspaimntat( eu nsa am co-
bort n cala sa vad ce se ntmpla cu motorul. n cele din urma/
ne-am ntors n port cu bine. (Si daca n acea zi am putut sa fac
fata acelei probleme a fost pentru caI din aceeasi teama de a nu ra-
mne cu masina n pana pe drum/ facusem niste cursuri de meca-
nica auto.)
n fata unei probleme reale ma pot descurca/ dar ce nu-mi da pace
este gndulla ceea ce s-ar putea ntmpla. Chiar daca nu am grijiI
mi lefac singur. Iar vara trecuta este un exemplu: totul mergea bine/
avusesem un an bunI eu si sotia mea ne ntelegeam bine/ vacantele
pe care ni le petreceam cu copiii erau absolut excelente si efectiv nu
aveam nici un motiv de ngrijorare. Ei bine/ au nceput sa ma fra-
mnte gnduri de genul: nu cumva vreunul din copii suferea de o
boala grava? Cum vedeti/ aceasta nu se termina niciodata.
Acest exemplu face sa fie si mai clare avantajele dar si in-
convenientele unei personalitati anxioase. Avantaje: Gerard
este extrem de constiincios/ prevede riscurile si este un exce-
lent profesionist. Inconveniente: este mereu /Jcu ochii n pa-
tru/J - ceea ce l istoveste si i aduce destula suferinta.
- actioneaza n
- folosite necorespun-
zator dau reactii
timp: sunt nece-
adverse: sare mai multe
- somnolenta, saptamni de tra-
- tulburari de me- tament pentru a
morie sau de con- se putea vorbi de
centrare (tempo- o eficienta depli-
DEZAVANTAJE na
rare)
- eficienta redusa - uneori, la ncepu-
n cazul anxietati- tul tratamentului
lor grave sporesc anxieta-
tea
- uneori nu au
efect
la;;i sindrom, dar numai ntr-un caz din ~ase daca gemenii sunt
dizigoti, adica nu seamana mai mult dect fratii sau surorile
"obi~nuite"3.
Se au n vedere tulburarile anxioase ~i nu doar "persona-
litatea anxioasa", dar alte studii au dovedit ca ~i o trasatura a
personalitatii "anxioase" putea fi partial mo~tenita.
Mediul: Studiile au aratat ca, la pacientii ce sufera de tul-
burari anxioase, cum ar fi sindromul de panica sau agorafobia,
"evenimentele de viata" (despartiri, decese, mutatul, schim-
barea profesiei) se succedasera rapid n lunile ce au precedat
aparitia sindromului4. Alti autori se intereseaza de numarul
deceselor san al divorturilor parintilor survenite n timpul co-.
pilariei.5
Ca ~i n cazul altor personalitati dificile, pentru ca o per-
sonalitate anxioasa sa se formeze, este nevoie, d.e fiecare
data, de o mbinare variabila ntre o predispozitie eredita-
ra, experiente educative ~i, uneori, evenimente traumati-
zante.
Pentru pshanali~ti, anxietatea excesiva, numita de ei "an-
xietate nevrotica", este simptomul conflictelor incon~tiente,
neadecvat rezolvate si datnd din prima copilarie. Pentru ei,
Gerard se angoaseaza tocmai pentru a combate o angoasa
mult mai profunda, incon~tienta, ce tine de unul sau de mai
multe evenimente din primii ani de viata. Deci, aceasta anxie-
tate a cotidianului este traducerea unei probleme nca mai
vechi, de care Gerard nu este con~tient.
n cadrul unei pshanalize, el ar putea retrai experientele
emotionale ale trecutului sau, prin transfer, si astfel s-ar sesi-
za adevarata natura a propriei anxietati ~i s-ar elibera de ea.
Aceasta teorie seduce din mai multe motive.
LA CE BUN ANXIETATEA?
CUM SA NE PURTAM
CU PERSONALITATILE ANXIOASE
Recomandabil:
Sa le inspirati ncredere
Pentru personalitatea anxioasa lumea este cam ca o mat'i-
narie uriat'a n care fiecare piesa te poate "lasa" oricnd, pro-
ducnd astfel o pana. Daca-i dati impresia ca nu dumneavoas-
tra veti pricinui aceasta pana, anxiosul va va vorbi mai putin
de nelinit'tea sa, ceea ce va face ca relatiile cu el sa fie mai
bune.
Si, adesea ngrijindu-va de detalii, i veti da aceasta impre-
sie: veniti la ora stabilita, raspundeti fara ntrziere mesajelor
lui, aratati-va prevazator.
Ceea ce nu este simplu, caci anxiosii sunt uneori extrem de
scitori t'i ne trezesc dorinta de a face exact pe dos dect se
asteapta ei. Dar nu este o metoda prea buna n cazul n care
trebuie sa pastrati o relatie cu ei, fie parinti, fie sefi sau colegi.
Patronul meu se numepte Robert, ne spune Jean, treizeci pi opt
de ani, agent tehnico-comercial n informatica. Si este mare anxios.
Se straduiepte sa prevada totul, vrea sa se convinga ca totul se des-
fapoara cum trebuie. Cnd unul dintre noi trebuie sa se deplaseze la
un client, ntr-o delegatie de cteva zile, ntotdeauna Robert mai sta-
bilepte o ntrunire chiar naintea plecarii, pentru a vedea daca sun-
tem ndeajuns de bine pregatiti. De regula, cum deja au avut loc nu-
meroase ntruniri pregatitoare, dintre care unele chiar cu clientul,
aceasta pedinta suplimentara irita destui colegi, care considera ca nu
este necesar sa fie tinuti de mna. Si atunci se mpotrivesc, nu pi
gasesc timp liber pentru a fixa ntlnirea, sau sosesc cu ntrziere.
Cnd trebuie sa-I vad pe Robert, eu adopt alta tactica: fac n scris o
dare de seama a programului meu, pi i-o explic. El face cteva obser-
vatii, dar fiind liniptit acum, scurteaza pedinta.
I-am cptigat ncrederea pi ultima delegatie mi-a confirmat-o: ne
osteneam sa fixam acea ntrunire de ultim moment pi n cele din
urma el mi-a spus: "Bine, n-o sa ne stresam pentru asta, pesemne
ca sunteti bine pregatiti 'li nu mai este cazul sa ne vedem. "
Personalitatile anxioase 25
Sa le ajutati sa relativizeze
n cadrul terapiilor cognitive ale sndromului anxios gene-
ralizat, terapeutul l ndeamna pe pacient sa-si reamnteasca
toate gndurile anxioase care-i vin fara ncetare n minte. O
pacienta, de exemplu, poate spune: jn seara aceasta astept vi-
zita unor prieteni si colegi ai sotului meu si mi-este teama sa
nu ard friptura, sau ca nvitatii nu se vor ntelege, mi-este tea-
ma ca sotul meu sa nu bea si sa nu vorbeasca prea mult."
Atunci terapeutul va cerceta toate consecntele neplacute ale
acestor lucruri, probabilitatea lor si eventualele solutii. "Sa ve-
dem, va spune el, ce s-ar ntmpla daca friptura s-ar arde ... ",
si astfel pacienta va avea imagnea tuturor consecntelor pro-
priului scenariu-catastrofa al fripturii arse, cu speranta ca:
1. se va obisnui cu acest gnd si astfel va fi mai putn an-
xioasa si este tocmai ceea ce specialistii numesc desensi-
bilizare;
2. ncetul cu ncetul va relativiza si nu va mai lua n tragic
consecntele ,,fripturii arse".
Ct priveste comportamentul prietenilor sau al sotului, te-
rapeutul o va ajuta pe aceasta pacienta sa realizeze ca ea nu
poate controla totul si ca n cazul n care sotul sau invitatii sai
"rateaza" conversatia poate fi penibil, dar nu catastrofic.
Si aceasta se poate face cel mai bne n cadrul unei terapii
de durata, ncepnd cu situatii putn dificile, atunci cnd te-
rapeutul a creat un climat de ncredere.
Dar va puteti exersa n situatii simple. Cu prima ocazie
cnd un anxios va spune: "Cu aglomeratia asta, n mod sigur
o sa pierdem trenul!", raspundeti-i: "Bne, sa zicem ca-I pier-
dem. Ar fi chiar asa de grav? Si ce-am putea face n cazul aces-
ta?". Facndu-1 sa se concentreze asupra consecintelor reale ale
26 Franr;:oisLelord si Christophe Andre
Sa le determinati sa se trateze
Gnditi-va la Gerard, acel agent de asigurari, anxios. Folo-
sind relaxarea si cte un anxiolitic n perioadele dificile, sta-
rea lui s-a ameliorat considerabil.
n ziua de azi dispunem de o ntreaga gama de procedee,
de la cele mai simple la cele mai complexe, pentru a veni n
sprijinul celor anxiosi. Clinicienii te pot initia n numeroase
Personalitatile anxioase 27
N erecomandabil
Sa va lasati subjugati
Persoanele anxioase au suparatoarea tendinta de a va im-
plica n necontenita lor politica de prevenire a riscurilor. Si
cum intentia pare a fi buna, te poti lasa u~or influentat de
punctul lor de vedere. Este ceea ce ne explica Etienne, un pen-
sionar de tiaizeci tii patru de ani.
Mie, pensionarea mi-a adus libertatea de a calatori n voie, des-
coperind, cu fiecare mI, alte ?i alte lneleaguri. Cu att mai mult cu
ct sotia mi mparta?este aceasta pasiune si, cta vreme sanatatea
ne-o va permite, avem de gnd sa profitam. Noi avem un cuplu de
prieteni de aceeasi vrsta, si ei amatori de calatorii, iar ntr-un an
am planuit sa plecam mpreuna n Italia. Din chiar clipa plecarii am
simtit ca nu va fi deloc simplu sa caIatoresc cu Henri, un om ferme-
cator, de altminteri.
A nceput prin a-si face o multime de griji n privinta asigura-
rilor si ne-a lasat n pace doar cnd ne-am nscris la societatea pe
care o alesese el. n ziua plecarii trebuia sa treaca sa ne ia cu masi-
na; un prieten urma sa o aduca de la aeroport. El a sosit cu jumata-
te de ora mai devreme, iar noi nici nu terminasem toate pregatirile.
A trebuit sa lefacem n mare graba, pe cnd el era angoasat de ideea
ca vom pierde avionul, iar sotia lui tot ncerca sa-I calmeze. La aero-
port am fost primii care si-au nregistrat bagajele.
n timpul calatoriei, orice initiativa din partea noastra l nelinis-
tea. De altfel, stabilise extrem de clar itinerarul, alegnd hotelurile
recomandate n mai multe din ghidurile lui. Dar cnd aveam chef
sa hoinarim si prin alte locuri, sa facem un ocol neasteptat, imediat
ncepea sa se nelinisteasca, sa se teama ca drumuletul nu ducea ni-
caieri, ca vom ramne n pana n mijlocul unui pustiu, ca la hanul
care nu aparea n ghidurile lui ne vom mbolnavi din pricina mn-
carii, ca nu vom mai ajunge la timp pentru urmatoarea rezervare.
Anxietatea care l stapnea era att de vizibila, nct la nceput nici
nu am ndraznit "sa-i iesim din cuvnt". Totusi, ncetul cu ncetul,
cu ajutorul sotiei lui, am nceput sa luam ?i noi initiative. Si cum
se poate spune ca totul a iesit destul de bine, n cele din urma el s-a
mai destins un pic.
Personalitatile anxioase 29
Recomandabil
Sa le inspirati incredere.
Sa le ajutati sa relativizeze.
Sa practicati un umor binevoitor.
Sa le determinati sa se trateze.
Nerecomandabil
Sa va lasati subjugati.
Sa le luati prin surprindere.
Sa le mpartasiti propriile voastre nelinisti.
Sa abordati subiecte de conversatie penibile.
l
I
FALS I
ADEVA:zA,
I
grijilor.
12. Riscul de a pierde un tren ma an-
goaseaza teribil.
I-~
I
I
I
I
1 Personalitatile paranoice
1
I
J
I
ndraznit sa-I ntreb daca din cauza aceasta parea sa fi prins necaz
pe mine, caci n-ar fi admis ca eu sa i dovedesc ca se n;;ela. Am la-
sat sa treaca cteva zile ;;i Georges a venit singur sa converseze pu-
tin cu mine. Cum nu este n termeni prea buni cu ceilalti colegi ai
no;;tri, eu cred ca i prinde bine sa gaseasca putina bunavointa la
mine. Dar simt ca nimic nu poate fi dobndit definitiv ;;i ca arfi des-
tul sa fac o gafa, pentru ca el sa creada ca vreau sa-i fac rau.
Cu clientii mai dificili se descurca cum se descurca. Dar trebuie
sa recunosc ca are o forta de convingere putin obi;;nuita: l-am vazut
dovedindu-i unui client punct cu punct ca cererea pe care acesta ne-o
adresa nu concorda C1l trebuintele lui, nlaturnd contradictiile cu
o logica in flexibila. Nu este o tehnica de vnzare indicata, dar tre-
buie sa acceptam ca datorita lui au fost obtinute anumite contracte
cu clientii, pe care nimeni altcineva nu le-ar fi obtinut. AI,ti clien,ti,
n schimb, s-au plns direc,tiunii de comportamentul lui Georges.
n cele din umza, m-am obi;;nuit cu Georges. Nu este un tip rau-
tacios, chiar daca uneori pare. Problema lui este ca nu reu;;e;;tesa se
ncreada n nimic ;;i n nimeni, ca vede pretutindeni raul. ?i ma n-
treb cum ;;i unde ;;i-a nsu;;it aceasta maniera de a privi lucrurile.
Mai cred ca ntre noi totul pare sa se rezolve, caci m-a invitat cu
prietenii lui la pescuit. A;; vrea sa merg, dar ;;tiu ca va trebui sa fiu
extrem de atent ca sa nu fac vreo gafa.
Personalitatea paranoica
1. Suspiciune
II i suspecteaza pe ceilalti ca ar fi rau intentionati n ceea ce
o prive;;te.
II Se protejeaza n permanenta, foarte atenta la ceea ce se pe-
trece n jur, nu are ncredere, este suspicioasa.
II Pune la ndoiala loialitatea altora, chiar a celor apropiati;
adesea geloasa.
II Cauta energic si n detaliu dovezi li1 sprijinul banuielilor
sale, fara a tine seama de situatie n ntregul ei.
II Daca acest tip de personalitate se simte ofensata, este gata
de represalii disproportionate.
II Preocupata de propriile drepturi, ca ;;i de problemele de
prioritate, se simte usor ofensata.
2. Rigiditate
II Se arata rationala, rece, logica si rezista oricaror argumen-
te ce vin din partea celorlalti.
Personalitatile paranoice 37
mai pretuita dect cea a lui Hitler, fara ndoiala pentru ca dic-
tatorul comunist si-a comis crimele n numele unei viitoare fe-
riciri a omenirii, spre deosebire de Hitler care cerea deschis
subjugarea "raselor inferioare". Pe de alta parte, Stalin n-a
mers niciodata pna acolo nct sa masacreze dinadins copiii
victimelor sale (ci acestia erau doar ndemnati sa-si denunte
parintii politiei). Totusi, deosebirile dintre cele doua regimuri
nu trebuie sa le umbreasca similitudinile, mai cu seama para-
noia care se erijeaza n mod de guvernare. Hannah Arendt,
care n nici un caz nu poate fi suspectat ca ar fi nutrit simpa-
tie fata de nazism, a pus n lumina punctele comune celor
doua sisteme.3
O versiune tropicala a paranoiei a fost aplicata poporului
haitian de catre "presedintele pe viata", Fran<;oisDuvalier. n
timpul celor patruzeci de ani de crmuire "Papa Doc" si-a ma-
sacrat ori mpins la exil toti opozantii, reali ori fictivi, dezvol-
tnd cu acea convingere de neclintit a paranoicilor teorii ma-
rete despre propriul lor rol n istorie (se compara cu Napoleon
sau cu Lenin). Dar lista paranoicilor la putere este mult prea
mare pentru a fi data ntr-un capitol al acestei carti.
DOCTORE, SI MEDICAMENTELE?
1-
Ct priveste antidepresivele, acestea pot ajuta personalita-
1, tile senzitive sa fie ceva mai optimiste si, prin urmare, sa se
:- simta mai putin vulnerabile. Oricarui psihiatru i vin n min-
'- te cazuri de personalitati senzitive, uneori chiar usor deliran-
1, te, ale caror tulburari au disparut complet n urma unui trata-
ment alcatuit adesea dintr-o combinatie de un neuroleptic n
d doze reduse si un antidepresiv. Dar se ntmpla si ca unii pa-
ranoici sa ramna neschimbati, n ciuda oricarei medicatii ori
a psihoterapiei.
II
a
Personalitatile paranoice n filme si n literatura
Elde Bunuel (1952) reprezinta un autentic sindrom clinic
a
al paranoiei n domeniul vietii amoroase. Francisco, un pro-
prietar :;.nexicannstarit, se ndragosteste de o tnara fru-
moasa. Impreuna, pleaca n luna de miere. Dar banuim ca
lucrurile vor lua o turnura neplacuta atunci cnd, n noap-
tea nuntii, el se apropie de sotia sa pentru a o saruta, ea n-
chide ochii si de ndata l aude ntrebnd: "La cine te gn-
desti?"
a
n Revolta de pe Caine de Eduard Dmytryk (1954), film tur-
:i
nat dupa romanul lui Herman Wouk, Humphrey Bogart
joaca rolul unui sfsietor personaj paranoic, comandant de
a
vas autoritar si incompetent, care si exaspereaza echipajul
a
si sfrseste prin a trezi n jurul lui chiar ura pe care o sus-
pecta.
a
In capodopera lui Stanley Kubrick, Doctor Falamour
(1963) generalul Ripper, jucat de George C. Scott, se do-
vedeste un veritabil paranoic, inflexibil si plin de ncre-
dere n sine. Ferm convins ca sovieticii i "otraveau flui-
deIe corporale", declanseaza al treilea razboi mondial.
(Speram ca responsabilii fortelor nucleare sunt supusi
1
testelor de aptitudini.)
,t
n Diabolic scriitorul englez Evelyn Waugh ne descrie o expe-
'1
rienta paranoica deliranta. Aflat ntr-o croaziera pe un pache-
e
bot, aude echipajul si pasagerii ponegrindu-l fara ncetare, n-
tr-un crescendo de halucinatii din ce n ce mai terifiante.
50 Franc;ois Lelord ~i Christophe Andre
Recomandabil
iioasa wleori. La cei din jur poti afla sprijin, ncurajare, sfa-
l- :uri, mai ales daca si ei se confrunta cu acelasi paranoic. Acest
a ~ucru e valabil mai cu seama n lumea afacerilor. Totusi, sa nu
;i iti prea surprinsi daca altii se vor arata reticenti n a va acor-
)
-, da sprijinul lor, ca n cazul lui Jean-Marie, cadru administra-
:iv ntr-o colectivitate teritoriala.
Sunt luni de zile de cnd sunt n conflict cu Marcel, mai bine zis
je cnd el a prins necaz pe mine, iar motivul nu-mi este cunoscut.
'i Totu~i, cred ca-1~tiu: sunt mai tnar, am o diploma, iar cei de la alte
.tepartamente ma apreciaza mai mult. Dar, ieri dimineata am gasit,
-,dusa chiar de Marcel, o copie a unei scrisori adresate ~efului nos-
e tru. Citind-o, am nlemnit! Marcel facea o lunga lista a tuturor ac-
a telor necinstite pe care, chipurile, le-a~fi comis la adresa lui; eu mo-
c ilopolizasem secretara noastra comuna, ca ea sa nu mai aiba timp
2 sa-i dactilografieze ~i lui lucrarile, ncercasem sa-i fur ideile ca sa le
prezint ca apartinndu-mi, l vorbisem de rau reprezentantilor mu-
nicipalitatii, pentru ca ace~tia sa nu i se mai adreseze ~i lui ~i, n fi-
nal, ca a~fi facut haz pe seama lui laolalta cu alti colegi mai tineri,
pentru a-l desconsidera.
l' Am simtit furia crescnd n mine. Stiam ca nu era nici un
graunte de adevar n tot ce scrisese: fire~te, i dadeam de lucru se-
cretarei, dar nu n ideea de a o monopoliza. Si nici nu-l vorbisem
de rau, tinnd cont de situatia care oricum era complicata, ~i nici
n-am rs pe seama lui vreodata, ci, mai degraba, mi venea sa ma
cert cu el. Dupa furie, m-a cuprins nelini~tea: ~tiam ca nimic din
ceea ce scria el nu era adevarat, dar scrisoarea adresata ~efului era
teribil de bine ticluita, scrisa ntr-un stil juridic ~i parea convin-
gatoare.
Numaidect i-am cerut patronului o ntrevedere ~i acesta mi-a
acordat-o. Am nceput prin a-i explica propriul meu punct de vede-
re, caci scrisoarea continea punctul de vedere al lui Marcel. Spre ma-
rea mea surpriza, m-a ascultat cu un aer plictisit, obosit aproape ~i
n loc de a-mi spune care i este parerea, mi-a recomandat, pur ~i
simplu, sa evit orice conflicte cu Marcel.
Eram deceptionat. Am vorbit despre aceasta cu un alt coleg care
mi-a explicat ca acela~i patron, cu ctiva ani n urma, voise sa-I
transfere pe Marcel n alta parte. Numai ca Marcel mobilizase nu-
56 Frans;ois Lelord ?i Christophe Andre
N erecomandabil
i ,11l facut o cariera mai buna dect a lui, am nteles ca el luase poves-
Sa comiteti greseli
La lucru, o data ce paranoicul va fi ncredlll.tat ca i slUl.teti
adversar, nu va pierde nici o ocazie pentru a ncerca sa va se-
catuiasca de vlaga. El va jubila la cea mai mica greseala, stn-
gacie, neatentie din partea voastra, caci n virtutea acestora va
va acuza sau va porni o procedura juridica mpotriva voastra.
Aratati vederii sale doar ceea ce este impecabil. Cnd apare
paranoicul, fiti asemenea unei maslll.arii bine unse.
Relatiile cu un paranoic constituie un exercitiu care se do-
vede?te bun, caci te ajuta sa cumpanesti mai bine vorbele si,
mai ales, sa nu spui prea multe.
Personalitatile paranoice S9
Sa discutati politica
Un alt domeniu n care se cuvine sa fiti prudent cu perso-
nalitatea paranoica: politica. Discutiile pe teme politice i fac
lesne pe oameni patimasi si, cnd parerile difera, conversatia
se poate schimba usor n controversa. Si nu ncape ndoiala ca
acesta este motivul pentru care codul bunelor maniere reco-
manda evitarea acestui subiect. De obicei, cnd ntr-un grup
se discuta despre politica si cnd se atinge un anume nivel de
tensiune ca urmare a divergentelor de opinii, convivii schim-
ba brusc subiectul sau se straduiesc sa gaseasca macar un
punct al problemei asupra caruia sa se puna de acord cu totii.
Fiecare este dispus sa puna capat controversei, pentru a nu
crea o atmosfera tensionata.
n schimb, o personalitate paranoica nu va proceda n acest
fel: pentru ea a nu-si apara propriile opinii pna la capat echi-
valeaza cu o nfrngere. Iar conversatia nu este dect o lupta
strnsa: de la o personalitate paranoica nu trebuie sa te astepti
la tentative de conciliere, ci, dimpotriva, la cele mai categori-
60 Fran<;,oisLelord ?i Christophe Andre
6 H.Y. Dicks, Les Meurtres collectifs, Paris, Calman-Levy & coli., "Les Ar-
chives en sciences saci ales", 1973, pp. 333-334.
Personalitatile paranoice 61
Recomandabil
Sa va exprimati limpede motivele si intentiile.
Sa respectati convenientele cu scrupulozitate.
Sa mentineti un contact regulat cu el (ea).
Sa faceti referiri la legi si la regulamente.
Sa le lasati unele mici victorii, dar gndi ti-va bine care.
Sa va cautati aliati n alta parte.
N erecomandabil
Sa renuntati la a lamuri nentelegerile.
Sa le atacati imaginea pe care o au despre sine.
Sa comiteti greseli.
Sa le brfiti, caci vor afla.
Sa discutati politica.
Personalitatile paranoice 63
ea--I marturisesc.
mine
dect
apoi
seasca
team
cu
chipui.
carecum
dintez
ma sa
casimt
teama
mai s-ar
cuiva
obtina
mpotriva
ca
acestea
multe
i-as ficeva
prost. cuvenit.
un
acesta
nu
pedepsi secret,
de
mea
persoane,la mi
mine.
sapurtau
ceea
nu secu
folo-
ce iface I II
10.
9.
S. Mi pe
Cndse caresetoCmall-am
Chestionarul
6. Ma reproseaza
gndesc
mi acesta
adesea
ntmplaca se
as
pentru
lama
caci
facefaptele
ficunoscut.
nencre-
toti
sa-i cei pe
ncre-
soco-
sa I
1
a sa ai mai I
e 3. Sunt sceptic(~)n privinta celor I
III
Personalitatile
I histrionice
re ca 11-0 mai plac. Iar vocea ei i era ndurerata. Cum statea pe sca-
un plngnd, privindu-ma ndurerata ca ofetita abandonata, ei bine,
n acea clipa, recunosc - era tulbzlri'itoare. M-am oferit s-o duc aca-
sa fii pe drum, n ma:;ina, vom mai putea vorbi. Mi-a sarit de gt n
semn de multumire fii avea aceea:;i voce infantila, numai ca mie
nu-mi prea iel?eadin minte faptul ca acel copila:; era de fapt o tna-
ra sexy, nalta de un metru :;aptezeci fii cinci.
n cele din urma am cinat mpreuna. mi sorba din nou cu-
vintele, iar dind i-am propus sa mai bem un pahar la mine, a ac-
ceptat surzatoare. Acasa la mine, alta schimbare de registru: n-
gndurata, Caro line mi-a spus ca n acel moment nu era chiar
libera, ca ntr-o relatie, barbatii te deziluzioneaza. Caroline era
destul de evaziva fii eu tot nu reu:;isem sa aflu daca pna la urma
avea sau nu un iubit. A sfr:;it prin a ma obosi ntr-un asemena
hal, nct am condus-o la ea. Pe drum nu ne-am prea vorbit. Dar
cnd sa coboare din ma:;ina, alta surpriza: Caroline m-a sarutat
pe gura.
Dar nu are sens sa va povestesc toate episoadele relatiei noastre.
Am curtat-o saptamni ntregi n timp ce ea pendula n permanen-
ta ntre indiferenta fii senzualitate nvaluitoare; cnd nsa dadeam
semne ca vesnicile ei variatii de atitudine ma cam oboseau, Caroli-
ne redevene~ provocatoare: n cele din urma, am petrecut o noapte
mpreuna. Dar, dupa ce am facut dragoste, cnd nca mai eram n
pat, Caroline mi-a spus ca era amanta unui barbat nsurat. Privea
n gol n timp ce vorbea despre el, parea extaz iata fii nu contenea sa
laude bunatatea, generozitatea, aura de mister de care era nconju-
rat acel barbat. Asta chiar ca a pus capa;; la toate. M-am decis sa
pun capat relatiei. Fara nici un cuvnt, am condus-o pe Caroline
acasa. La despartire i-am spus ca era mai bine ca relatiile noastre sa
fie strict profesionale. Mi-a purtat pica timp de cteva zile, dar s-a
consolat destul de repede facndu-i ochi dulci unui coleg noU venit
n ntreprindere.
La lucru, Caro line este apreciata de unii, detestata de altii. Cu
clientii nsa se descurca bine, caci I?tie cum sa le lase impresia ca
le-ar ntelege perfect trebuintele. Deseori, la :;edinte vine cu idei
bune. n schimb, cnd este vorba de un dosar ce trebuie ntocmit
minutios, se plictise:;te repede, este neglijenta, pna la urma lasa
Personalitatile histrionice 67
Personaliatea histrionica
II Cauta sa atraga atentia celorlalti, nu agreeaza situatiile n
care nu este obiectul atentiei generale. Cauta staruitor afec-
tiunea propriului anturaj.
II Dramatizeaza exprimarea propriilor emotii, care sunt foar-
te schimbatoare.
II Stilul discursului sau este mai degraba emotional, caci evo-
ca impresii ~i este lipsit de precizie ~i detaliu.
II Are tendinta de a idealiza sau, dimpotriva, de a deprecia
excesiv persoanele din anturajul sau.
NTR-UN FEL,
NU TOATE FEMEILE SEAMANA CAROLINEI?
CUM SA NE PURTAM
CU PERSONALITATILE HISTRIONICE
Recomandabil
te, aceasta doar pentru a-mi atrage atentia. Dar eu mi-am pus la
punct o tactica. Atunci cnd mi se pare ca vorbe?te doar ca sa nu taca,
i raspund monosilabic ?i iau aerul celui care este cu gndurile n alta
parte. n schimb, cnd vine cu ?tiri pertinente, o privesc n fata, n-
cuviintez, i pun ntrebari care i arata ca o ascult ntr-adeuar. De trei
luni aplic aceasta metoda ?i mai trebuie sa spun ca, din punctul meu
de vedere, comportamentul Sophiei s-a schimbat mult n bine.
Acest exemplu aminte~te de un principiu valabil att n
educatia copiilor, n managementul colaboratorilor, ct ~i n
atitudinea fata de personalitatile dificile: adesea, cel mai potri-
vit mijloc de a descuraja un comportament incomod este de a ncu-
raja comportamentul opus, cnd acesta se produce.
Nerecomandabil
Sa va amuzati pe seama lor
Deseori, personalitatile histrionice par u~or ridicole ~i de-
vin u~or tinta ironiei anturajului lor. Si asta, fara ndoiala, pen-
Personalitatile histrionice 79
Recomandabil
Sa va asteptati la tot felul de exagerari si dramatizari.
Sa o lasati din cnd n cnd sa se manifeste, stabilind une-
le limite.
Sa-i aratati interes ori de cte ori are un comportament
"normal".
Sa va pregatiti sa treceti de la statutul unui erou la cel al
unui infam si, invers.
);"erecomandabil
Sa va amuzati pe seama ei.
Sa va lasati impresionati de tentativele de seductie care
sunt adesea factice .
Sa va lasati prea tare nduiosati.
A:JEVARAT! FALS
ti. II
a-I
r- largul
ta ncepmeu.
mbrac
7. Cteodata
Mi sentreb
10:Ma
8.
saprea
dragostesc
da toata
ntmpla
nude
I ma mai sau
excentric
lumea persoane
adesea
adesea
mi se
simt
atentie,
ce efect
spune cadema
sa ma
n
provo-
distante
nda-
n-
am I
I
I
, obsesionale
Personalitatile
JULES RENARD
A
Intr-o
ca ar fi timpul sa-mi nfiintez propria mea firma, poveste~-
buna treizeci
te Daniel, zi mi-am spusde ca
~i opt ani.destul
~i maiam~tiam
lucratcapentru
a~ cam altii,
avea
toate calitatile cuvenite: am simtul afacerilor, cum se spune, sunt in-
:'entiv, iar energie am din bel~ug. Dar mi ~tiam lafel de bine ~i cu-
sururile: nu-mi prea plac calculele, latura administrativa n genere
ma plictise~te, nu sunt un bun gestionar. ~i atunci, m-am gndit sa
mi-l iau ca asociat pe ]ean-Marc, cumnatul meu. l ~tiu de multi ani,
il tot vad cnd ne strngem cu totii n familie ~i mi-a parut mereu
1111 om pe care te poti baza: serios, att de zelos, nct sora mea se
Personalitatea obsesionala
Perfectionism: este exagerat de atenta la detalii, proceduri,
reguli ;;i la organizare, adesea n detrimentul rezultatului
final.
Obstinatie: ncapatnata, staruie cu nver~unare ca lucruri-
le sa fie facute dupa cum considera ea ~irespectndu-se re-
gulile.
n relatiile cu ceilalti este rezervata: i este greu sa-;;i exterio-
rizeze emotiile pozitive: adesea foarte formala, glaciala, ti-
mida.
Nehotarre: i este greu sa ia decizii din teama de a nu co-
mite vreo gre~eaIa, tergiverseaza lucrurile ~i cugeta exage-
rat de mult.
Rigoare morala: este extrem de con;;tiincioasa ~i scrupuloa-
sa.
FORMELE INTERMEDIARE
tru a-l accepta asa cum este, dar si destul de diferita de el pen-
tru a-l ajuta sa progreseze.
DOCTORE, SI MEDICAMENTELE?
CUM SA NE PURTAM
CU PERSONALITATILE OBSESIONALE
Recomandabil
N erecomandabil
Recomandabil
Sa le aratati ca le apreciati simtul ordinii si al rigorii.
Sa le respectati nevoia de a prevedea si de a organiza to-
tul.
Cnd merg prea departe, aduceti-le critici precise si moti~
vate.
Sa le aratati ca sunteti previzibili si ca se poate bizui pe voi
Sa le faceti sa descopere bucuriile destinderii.
Sa le ncredintati sarcini pe masura lor, n care "defectele"
lor sa fie tot attea calitati.
N erecomandabil
Sa le ironiza ti pe tema maniilor lor.
Sa va lasati antrenat prea departe n sistemul lor.
Sa le coplesiti cu prea multa afectiune, recunostinta sau cu
daruri.
I
cauza ca m-am FALS concen ra prea ADEVARAT
I
I
I
er- mult
re)
ca mi asupra
pentru
I as
cit(a).
ramne
rnduind
se
echipa, fac
personala.ma detaliilor.
U rezultatul
si final.
dator(oare).
verificnd.
Ucadouri,
simt cacio mit se tpare
raspunzator(toa-
5.
9.
8.
7. 6.
INu
10.
Mi
Nu Cnd
Nu-mi
mi
mi
prezint
se este
place
tin
place
ma reproseaza
simt vorba
dezordinea.
singur(a)
sa
ideile
n arunc
largul de fimunca
lucruri.
ncaordine.
as
meu cnd n
contabilitatea
zgr- I
12. 14. Mi discutie
ntr-o s-a ntmplat sa ratezsa-mi
mi place ceva din
v
,
Personalitatile narcisice
de fata, nsa, fitiu ca nu el afost cel ce s-a ocupat de unele din cam-
paniile premiate).
Nu este deloc ufior sa lucrezi cu Alain. Firefite, i'tie cum sa cuce-
reasca i'i sa entuziasmeze o ntreaga echipa, mai ales pe cei nou-ve-
niti, carora le trebuie timp pentru a descoperi latura mai putin pla-
cuta a personalitatii lui. Atitudinea lui este vei'nic schimbatoare.
ntr-o zi te felicita fii crezi sa el te sustine ntru totul, a doua zi nsa
ti critica munca, fara nici un fel de menajamente, n fata tuturor.
Iar membrii echipei pndesc un semn de ncllviintare din partea lui
fii tresar la cel mai mic semn de dezaprobare. Cu unii dintre colabo-
ratorii sai, Alain a stabilit o relatie de dependenta pasionala aproa-
pe i'i este tocmai ceea ce fii vrea, caci i place sa se i'tie respectat i'i ad-
mirat. n orice caz, dincolo de aparenta de "camaraderie" se ascunde
un om care nu prea admite sa nu i se arate o anume deferenta. Si vai
de cei care l contrazic!
Anul trecut un designer cunoscut, Patrick, care venise de la o
alta agentie, l-a nfruntat la o i'edinta pe Alain, spunndu-i deschis
ce credea despre felul n care acesta conducea agentia._Alb de furie,
Alain a parasit fiedinta trntind ufia. A doua zi, Patrick i'i-a gasit
toate lucrurile gramada la receptie, laolalta cu o scrisoare de conce-
diere pentru grei'eli grave. Ceilalti asociati ai agentiei, temndu-se
ca n acelfel sa nu fie afectata cumva imaginea agentiei, au ncercat
sa aplaneze conJlictul. Totufii, n final, designerul a trebuit sa plece,
dar cu o indemnizatie frumoasa.
Inutil sa mai spun ca dupa o asemenea ntmplare nimeni nu
mai ncearca sa se razvrateasca fatii'. De altminteri, atta vreme ct
l Jlatezi i'i nu l contrazici, ambianta este mai degraba buna. Ceea
ce mi displace nsa cel mai tare este ca Alain face n aiiafel nct
sa-fii nsufieasca ideile echipei pentru a-fii atribui succesul. El este un
ecran ntre noi i'i ceilalti asociati fii nu ngaduie ca noi sa intram n
contact cu acefitia.
De ce ramn? Pentru ca, n clipa de fata, mi-ar fi greu sa gasesc
un alt loc de munca. Si apoi, trebuie sa recunoai'tem ca, n profesia
lui, Alain este totufii un star i'i aceasta va prinde bine C. V-ului meu.
Oriunde apare, Alain face o impresie puternica, cu aerul sau ncre-
zator, cu eleganta lui, ntotdeauna pare sa fie ntr-o forma foarte
buna, ui'0r bronzat, elegant.
Personalitatile narcisice 103
Personalitatea narcisica
Despre sine
Are sentimentul ca este exceptionala! deasupra oamenilor
de rnd si ca i se cuvine mai mult dect celorlalti.
Stapnita de ambitia de a avea! de succese rasunatoare! att
n plan profesional, ct si n viata personala.
Adesea extrem de preocupata de nfatisarea sa si de vesti-
mentatie.
n relatiile cu ceilalti
Se asteapta la atentie, privilegii! fara a se simti! nsa! obli-
gata la reciprocitate.
Cnd nu i se acorda privilegiile pe care le asteapta, devine
furibunda.
i exploateaza si i manipuleaza pe ceilalti pentru a-si atin-
ge scopurile .
. Manifesta destul de pupna empatie, iar emotjile celuilalt nu
o prea misca.
o
SITUATIE TIPICA
PENTRU PERSONALITATEA NARCISICA
Daca aveti talent ori ~arm, ceilalti va vor suporta mai u~or
narcisismul. Ei vor fi sedu~i, impresionati sau convin~i de si-
guranta voastra. Dar, adesea, problema narcisicilor este aceea
de a voi ntotdeauna mai mult ~i de a sfr~i prin a deveni in-
CUM SA NE PURTAM
CU PERSONALITATILE NARCISICE
Recomandabil
i
asculta explicatiile mele, vedeam cum chipul se ntuneca. A avut o
dispozitie groaznica ntreaga zi. De atunci, relatiile noastre nu mai
sunt aceleasi. Totusi, ea cstiga multi bani si si-ar putea permite ace-
leasi calatorii, dar ideea ca eu dispun de un privilegiu n compara-
tie cu ea o irita teribil ... Iar eu ma gndesc sa-mi caut alta slujba.
Acest exemplu arata ca o personalitate narcisica va fi invi-
dioasa chiar ~i atunci cnd este vorba de un privilegiu pentru
care n-a existat nici o competitie.
Nerecomandabil
Sa va opuneti sistematic
Uneori, personalitatile narcisice sunt iritante, ca sa nu spu-
nem insuportabile. Nervozitatea pe care ele v-o provoaca va
poate favoriza un adevarat "blocat n ceea ce le prive~te. Veti
avea chef sa le contraziceti sistematic, sa va aratati ostili, sa le
raniti amorul propriu. Aceasta va va calma momentan, dar va
face ca relatia sa fie si mai ncordata. Pe de alta parte, persoa-
na narcisica va considera comportamentul vostru ca fiind ne-
drept, chiar scandalos, si riscati chiar sa-i deveniti un du~man.
Asa ca, repetam sfatul anterior: faceti-i complimente de cte
ori este cazul, recunoasteti-i succesele, iar aceasta va va pro-
cura "libertatea" de a-i aduce critici.
Sa va asteptati la recunostinta
Atunci cnd cineva va face o favoare, se poate ntmpla sa
va simtiti ndatorat si sa doriti sa-i platiti cu aceeasi moneda
de ndata ce veti avea ocazia. Se poate ca recunostinta sa nu
fie un sentiment din cale-afara de natural (natural este, dim-
potriva, a-l evita pe cel caruia i datorezi ceva). Dar educatia,
regulile de politete, privirea celorlalti atintita asupra noastra
si, uneori, constiinta propriului nostru interes ne determina sa
ne aratam gratitudinea celor care o merita. Pentru o persona-
litate narcisica, adesea lucrurile stau cu totul altfel, cum ne po-
vesteste si Fanny, treizeci si doi de ani, jurnalista n presa fe-
minina.
La nceput, Veronique a venit aici ca stagiara recomandata de
mine, caci fuseseram colege de facultate. Cum s-a descurcat de mi-
nune, seful serviciului a decis s-o angajeze, asa ca ne-am regasit
amndoua n acelasi domeniu: turismul si excursiile. Veronique a
ajuns sa se afirme destul de repede la sedintele de redactie si sa ob-
tina cele mai interesante subiecte ce presupuneau si excursii atrac-
tive. Cum pare sa fie foarte sigura de ea si abila, i-a facut o impresie
puternica redactorului-sef
Veronique ncepuse sa ma cam irite pe mine si nu numai. Dar o
data am fost mai prompta dect ea si am obtinut un reportaj ce tre-
buia facut la Sankt-Petersburg, n timp ce ea urma sa viziteze fru-
musetile Provencei, ceea ce nu era rau deloc. Dupa sedinta, a venit
12O Fran<;:oisLelord si Christophe Andre
Recomandabil:
Ori de cte ori este sincera, aratati ca o aprobati.
Sa-i explicati reactiile celorlalti.
Sa respectati cu scrupulozitate convenientele.
Nu-i aduceti, critici dect cnd este absolut necesar si
, atunci
fiti extrem de precisi.
Sa pastrati discretia asupra propriilor voastre reusite si pri-
vilegii.
N erecomandabil
Sa va opuneti sistematic.
Sa nu fiti atenti la tentativele de manipulare.
Sa-i faceti vreodata o favoare pe care nu doriti s-o reiterati.
Sa va asteptati la recunostinta.
Personalitatile narcisice 121
7. Ct prive9te profesionala,
14. Sunt invidios(oasa) pe succesele I
VI
Personalitatile
, schizoide
EUGENE LABICHE
asa cum este. Cu timpul vedeam ca-i semana oarecum tatalui meu,
care nu era prea volubil fi a carei atentie ma tot straduiam sa o atrag.
Personalitatea schizoida
Adesea pare a fi impasibila, detasata, greu de deslusit.
Pare sa fie indiferenta la elogiile sau criticile celorlalti.
Prefera mai cu seama activitati solitare.
Are putini prieteni apropiati, deseori chiar din cercul fami-
lial. Nu leaga prietenii cu usurinta.
Nu cauta compania celorlalti.
CUM SA NE PURTAM
CU PERSONALITATILE SCHIZOIDE
Recomandabil
N erecoman da bil
Recomandabil
Sa le respectam nevoia de singuratate.
Sa le punem n situatii care sunt pe masura lor.
Sa le observam lumea interioara.
Sa le apreciem calitatile ascunse.
Nerecomandabil
Sa le cerem sa manifeste emotii puternice.
Sa le obligam la prea multa conversatie.
Sa le lasam sa se izoleze complet.
Comportamentele de Tip A
Iata
gajatmarturisirea lui Norbert,
al unei companii treizeci si sase de ani, an-
de telecomunicatii.
nca de la interviul pentru angajare mi-am dat seama ca pa-
tronul meu era un tip dificil. 1mi punea ntrebari, dar nu a~-
tepta raspunsul la una, ca ~i trecea la cealalta. Parea grabit.
nerabdator, iar impresia mea era ca l fac sa-~i piarda vrernea.
A~a ca am crezut ca era decis sa nu ma angajeze, ca ma primi-
se numai de forma. Ei bine, ma n~elasem, el m-a acceptat! Am
nteles mai apoi ca acea graba, acel neastmpar, erau constan-
te ale firii sale.
La ~edinte este ~i mai rau; caci atunci cnd vorbe~ti ceva mai
mult, el te ntrerupe; uneori se ntmpla ca el sa sfr~eascafraza n-
ceputa de tine. Nu-i place sa fie contrazis. Atunci argumenteaza
pna cnd celalalt renunta la propria pozitie. 1n schimb, dupa vreo
doua zile vezi totu~i cum el digerase informatia pe care te stradui-
se~i sa i-o strecori ~ise comporta ca ~i cum ar fi fost de acord ntru
totul, de la bun nceput. Aceasta a ajuns un subiect de gluma pen-
tru o ntreaga echipa.
Totu~i, noi l respectam, caci trebuie spus ca are o activitate de-
bordanta de-a dreptul. Dimineata vine primul, toata ziua are nume-
roase ntlniri si ~edinte ~i pleaca acasa seara trziu. Vizitele prin
birouri le face n mare graba. Cnd i se prezinta o problema, de n-
data ia o decizie care adesea se dovede~te a fi buna. De vreo doua-trei
ori s-a cam pripit. Daca ar fi chibzuit ceva mai mult, erorile care
ne-au costat mult ar fi fost evitate.
14 O Fran<;,oisLelord si Christophe Andre
Comportamentul de Tip A
Lupta mpotriva timpului: febril, preocupat sa mearga totul
mai repede, sa faca ct mai multe ntr-un timp limitat, pre-
ocupat de exactitate, fata de ncetineala altora.
Simtul competitiei: )li dore)lte sa "c)ltige" pna )lin situa-
tii de viata anodine, n conversatie de pilda, ori n sportu-
riIe practicate n timpul liber.
Implicare n actiune: munce)lte enorm, pune suflet n tot ce
face, iar activitatile din timpul liber devin tot attea sarcini
cu un scop bine determinat.
1 E. Roskies, Stress Management and the Healthy Type A, New York, The
Guilford Press, 1987.
143
Comportamentele de Tip A
simti descurajati, dar acest ritm este ca un drog pentru mine. Obi~-
nu iese sa fac doua lucruri deodata, scriu un raport n timp ce ~i as-
cult ce-mi spune cineva, sau parcurg coridoarele spitalului citind o
nota. Si m-am deprins sa fiu din ce n ce mai rapida. Seful spitalu-
lui m-a poreclit "tornada alba".
Totul este bine cta vreme eu simt ca stapnesc situatia, dar
n clipa n care sunt n ntrziere, sau cnd mi se pare ca ceilalti
nu sunt ndeajuns de operativi, devin iritabila! Suport greu ~e-
dintele care se prelungesc cta vreme mie nu-mi ies din minte toa-
te cte am de facut ~i atunci i ntrerup pe ceilalti, fapt repro~at
de infirmiere. n orice caz, cele carora stilul meu de lucru li se pare
infernal ~i cer transferul, neramnnd n spital prea mult. Si a~a
este cel mai bine; caci n acest fel majoritatea echipei lucreaza n
ritmul meu.
ntotdeauna am Junctionat" n felul acesta, dar sotul meu este
de parere ca la vrsta mea ar trebui sa ma domolesc. "Lini~te-te
putin", mi spune el. E nostim! Mi-ar placea sa-I vad lucrnd n-
tr-un spital n care cea mai mica eroare de organizare poate avea
consecinte catastrofice. Adevarul este ca seara ma simt din ce n
ce mai obosita ~i ca dispozitia mea nu este dintre cele mai bune.
Cred ca nu mai am tonusul de acum ctiva ani. Sotul meu spune
ca sunt prea stresata. Dar pentru mine stresul este chiar viata
mea!
Cnd si defineste starea de alerta ca fiind un udopantU
pentru ea, Ariene nu se nsala. Pe de alta parte, ea are si alte
trasaturi comportamentale de tip A: face totul ntr-un timp
alert, face mai multe lucruri odata, se impacienteaza usor,
se implica total n ceea ce face. Nu ncape ndoiala ca seful
ei trebuie sa fie ncntat ca are o asemenea colaboratoare.
Dar ce credea Ariene? Ea si pretuieste propria munca,
dar realizeaza ca se oboseste din ce n ce mai mult. Cnd
vine acasa, istovita, sotul ei este cel care i ndura proasta
dispozitie. Nu cumva Ariene pretinde de la ea prea mult?
Care din cei doi are dreptate: sotul ei, care gaseste ca-i
prea stresata, sau Ariene care considera ca stresul este via-
ta ei? Si apoi, ce este stresul?
1 44 Fran<;ois Lelord ~i Christophe Andre
APEL LA EVOLUTIE
Performanta
Intensitatea
reactiei
Stres optimal de stres
NTOARCERE LA TIPUL A
II Accident
Productiv.
Combativ.
Mobilizator.
Excesiv
Probleme
Ambitios.
i este sa
Apreciat
Energic.
Risca
Pentru de
Sacrificarea
Cariera greu
Antipatizat
Promovare cariera
reusita.
sa
vietii
stagneze
pentru mai
rapida.
din
ceilalti
sanatatecaII
deconflictual.
de cauzate
urmare
familiale.
"slabeasca"
pricina
estedin exces
descurajant. de
a
autoritarism ului sau.
un stres
ritmul.
unor
sanatate excesiv.
conflicte,
sau
de implicare. conjugale.
probleme de
Recomandabil
Dar acest mic antrenament m-a ajutat mult. Cnd patronul mi-a
propus iar intervale de timp aberant de scurte, calma, privindu-l
drept n fata, am nceput: "Voi face acest lucru cu placere, domnu-
le, dar timpul mi se pare mult prea scurt." Apoi l-am lasat sa vor-
beasca, afia cum ma nvatase prietenul meu. Am izbutit sa obtin un
termen de cincisprezece zile, termenul pe care l fii voiam (defii nce-
pusem prin a-i cere trei saptamni). Cred ca a fost surprins fii, cu
urmatoarea ocazie, a ncercat iar sa-mi impuna timpul care conside-
ra el ca mi era necesar, dar m-am tinut tare fii de asta data.
Acum s-a obifinuit fii ma ntreaba chiar el ct timp consider ca
mi-ar fi necesar pentru o noua lucrare. Mai mult, simt ca are mai
multa consideratie pentru mine. Iar eu am realizat ca a fiti sa nego-
ciezi este unul din cele mai importante lucruri. Pacat ca nu ne n-
vata aceasta la ficoala.
te bine, mi-a zis, dar daca nu le voi face la timp?" I-am cerut sa-?i
consulte agenda, ?i sa treaca n revista tot ce ar fi necesitat un timp
lafel de scurt ca cel pe care-l estimase el cafiindu-i suficient pentru
a ajunge la cabinetul meu. A sfr?it prin a recunoa?te ca nu gndea
n termeni de prioritati ?i ca pentru el totul era important.
Germ"d lucrase la un centru cardiac de re adaptare, asa ca
se deprinsese cu numerosi Tip A veniti sa-I consulte dupa un
prim infarct.
a citi din simpla placere de a citi 9i, daca fac sport, nu vor nutri
dorinta de a c9tiga cu orice pret.
Dar alte persoane, precum sotul lui Marie-Laure, 9i vor in-
duce o stare de stres n orice mprejurare, cu orice ocazie. 9i
vor planifica timpul 9i 9i vor fixa unele obiective chiar 9i n
vacante. Aceste persoane pot fi calificate ca fiind personalitati
de Tip A.
Vedem deci ca acei Tip A nU 9i fac prea multe probleme
cta vreme mai au acea energie a tineretii, dar cnd vigoarea
lor ncepe sa se diminueze, propriul comportament devine
epuizant pentru ei.
n fine, comportamentul de tip A define9te un mod de reac-
tie n raport cu timpul 9i cu felul n care se savrseste contro-
lul asupra mediului nconjurator. Deci poate fi asociat si altor
personalitati dificile: Tipul A - personalitate paranoica, Tipul
A - personalitate narcisica, Tipul A - personalitate anxioa-
sa etc.
N erecomandabil
Sa dramatizati conflictele cu el
Tipul A este iritabil si irascibil adesea. Dar daca nu este
atins de alte tulburari de personalitate, furia sa se poate stin-
ge pe ct de repede s-a ivit. Pentru acest Tip A, mnia este o
Comportamentele de Tip A 159
Recomandabil
Sa fiti punctuali si dovediti-i ca se poate bizui pe dumnea-
voastra.
De cte ori ncearca sa va impuna punctul lui de vedere,
sustineti-l pe al vostru.
Sa-I ajutati sa relativizeze.
Sa-I ajutati sa descopere bucuriile adevaratei destinderi.
N erecomandabil
Sa negociati cu el ,,la cald".
Sa va lasati antrenati n competitii inutile.
Sa dramatizati conflictele cu el.
FALS ADEVARAT
I
I
rea masa. I
inactivitatea.
titiei.
deja
timp.
de pentru
repede. la ce
ca voi
nu face
sesimtmai
mi~ca apoi.
ndeajuns
5. Am
10.De
4.
6.
9. 7. Nutendinta
multe
un
Mannc
maimi ori
foarte de
ma
place
prea
multa a-mi
acut
sa simt
repede. suprancar-
presat
al
astept.
energie compe-
dect de I
ma-
2. Adesea ceilalti ma enerveaza"
3. Apropiatii se plng de faptul ca I
VIII
Personalitatile depresive
GROUCHO MARX
Tatapovesteste
te o nu
Madeleine. Mi-a ramas clar ntiparita n min-
a fost niciodata
amintire ceea ce
de pe vremea se cheama
cnd trebuia un
sa fiomavut
vesel,vreo
ne
sase ani. mi faceam siesta ntr-un fotoliu si, deodata, m-am trezit.
Tata era asezat lnga mine si ma privea. Dar parea trist si coplesit,
nu avea ctusi de putin aerul unui tata fericit. Expresia lui m-a nau-
cit ntr-att nct, fara sa stiu de ce, am nceput sa plng. El m-a
luat imediat n brate pentru a ma linisti. Dupa multi ani, i-am po-
vestit asta, si amintea foarte bine si el scena. Si mi-a explicat ca, va-
zndu-ma dormind, att de mititica si lipsita de aparare, a nceput
sa se gndeasca la greutatile ce ma asteptau, la toate primejdiile ce
ma pndeau n viitor si mpotriva carora el nu ma putea apara si ca
de aceea se ntristase.
Era tipic pentru tatal meu: el vedea ntotdeauna latura sumbra
a lucrurilor. si priveste fiica dormind, dar n loc sa se bucure ca are
o fetita adorabila, el se gndeste la toate amenintarile ce o pndesc
n viitor.
Si mi amintesc ca atunci cnd ne mutam, faptul de a ne afla n-
tr-o casa noua i excita pe fratii mei si pe mama, care umblau din-
tr-o camera n alta, n timp ce tata, cu un aer sumbru, parcurgea ~i
163
Personalitatile depresive
Personalitatea depresiva
Pesimism: n orice situatie s-ar afla, vede doar latura sum-
bra a acesteia, posibilele riscuri, supraevalueaza aspectul
negativ minimalizndu-l pe cel pozitiv.
Dispozitie trista: este trista si posaca de obicei, chiar si atunci
cnd lipsesc evenimentele neplacute care sa justifice aceas-
ta dispozitie.
Anhedonie: nu prea resimte placerea, nici n cazul unor ac-
tivitati ori situatii considerate n mod obisnuit ca fiind
agreabile (week-end-uri, evenimente fericite).
Autodepreciere: nu se simte "la naltime", nutreste sentimen-
te de inaptitudine ori de culpabilitate (chiar si atunci cnd
ceilalti l apreciaza).
PERSONALITATEA DEPRESIVA,
PERSONALITATE SAU MALADIE?
tinua sa fie alimentata de noi j'i noi studii j'i depaj'este obiec-
tul unui manual ce se vrea practic5.
O idee de nsemnatate capitala: tratamente le medicamen-
toase si psihoterapiile eficiente n depresia "obisnuita" se pot
vadi eficiente j'i n cazul distimiilor si ale personalitatilor de-
presive, sub alte forme nsa.
Iata de ce unul din sfaturile pe care le dam personalitati-
lor depresive este de a se adresa unui specialist.
PSIHOTERAPIILE
SI MEDICAMENTELE?
aveam cte ceva de zis! Toti cei din jur au fost frapati de schimbarea
mea, de aceasta ameliorare.
Cnd dupa ~ase luni, medicul mi-a propus ncetarea tratamen-
tului am fost destul de reticenta, dar m-am supus. La nceput n-am
simtit mare diferenta, dar dupa cteva saptamni, revenisem la ceea
ce eu numeam stare cem{~ie. De~i nu mi-a fost prea u~or, l-am ru-
gat sa-mi prescrie din nou acel antidepresiv. Apoi m-am aflat din
nou n aceaforma excelenta. n ace~ti trei ani din urma, de cte ori
nu mai luam antidepresive, n numai cteva luni ma aflam iar n
starea mea obi~nuita. Am consultat ~i alti medici, psihiatri, profe-
sor/.
n cele din urma am acceptat ideea ca probabil voi continua
acest tratament pentru tot restul vietii, a~a cum un hipertensiv tre-
buie sa ia n permanenta medicamente pentru tensiune. Acumfnsa
mi spun ca numai cnd iau antidepresivul am o stare normala ~i
ca pot profita ca toti ceilalti de viata. Evident, mi se spune ca nu
este ceva normal, natural, dar la urma urmei nici ochelarii nu sunt
ceva natural ~i, totu~i, miopii nu sunt lasati ntr-a lor lume necla-
ra doar pentru atta lucru. Nu este vina mea ca m-am nascut cu
o dispozitie reglata la "trist". Iar daca un medicament mi poate
reda o viziune normala asupra lucrurilor nu vad de ce m-a~ da n
laturi. Daca mi s-ar fi spus toate acestea acurn zece ani, a~fi fost
de-a dreptul ngrozita! Solutia tuturor problemelor tale sa stea n-
tr-o pilula! Dar de atunci am strabatut drum lung, iar viata mea
este mult mai placuta.
Am citat aceasta lunga marturisire pentru ca ~i afla un co-
respondent n povestea multor altor persoane: sunt cazuri
cnd un antidepresiv poate ajuta colosal de mult o personali-
tate depresiva ~i ar fi pacat sa nu se ncerce. Trebuie totu~i
amintit ca efectul antidepresivului apare dupa cteva sapta-
mni. Pe de alta parte, nu exista nca un examen de laborator
gratie caruia sa se poata preciza care ar fi antidepresivul po-
trivit pentru fiecare persoana n parte. Prin urmare, este nece-
sar sa accepti faptul ca se poate ntmpla ca nici primul si nici
al doilea, poate, antidepresiv ncercat sa nu fie cel mai bun,
dar Iasati-i cteva luni medicului nostru pentru a-l gasi pe cel
nimerit.
1 76 Fran<;;oisLelord si Christophe Andre
CUM SA NE PURTAM
CU PERSONALITATILE DEPRESIVE
Recomandabil
Sa le antrenati n activitati
agreabile care sa fie pe masura lor
Deseori, personalitatile depresive au tendinta de a respin-
ge acele ocazii care le-ar putea procura placere. Acest refuz se
datoreaza mai multor factori: oboseala, teama de a nu fi la
naltimea situatiei, atitudine culpabilizata fata de placere ;;i
mai ales teama ca situatia nu va fi tocmai placuta pentru ele.
n fata unei personalitati depresive doua atitudini extreme
trebuie evitate:
- Fie de a o lasa n pace, de a nu-i mai propune nimic. "La
urma urmei nu are dect sa faca ce vrea." Aceasta atitudine
va face ca personalitatea depresiva sa fie ntarita n negativis-
mul ei.
- Fie de a ncerca sa-i impune ti activitati sau situatii care-i
depa;;esc puterile. Catherine, douazeci ;;i opt de ani, ne vor-
be;;te despre pariptii ei.
n vacante lucrurile nu merg prea bine ntre parintii mei! Mama
este depresiva; nu are chef sa faca mare lucru, ar sta toata ziua n~
1 78 Franc;:oisLelord si Christophe Andre
N erecomandabil
Sa le spuneti sa se "zgltie"
"Zgltie-te putin!", "Daca vrei, poti!", "Aduna-te!", iata
sfaturi care au fost date personalitatilor depresive de milioa-
ne de ori, de cnd exista omenirea. Si continua sa fie repetate,
tocmai pentru ca sunt ineficiente. Chiar daca va asculta ndem-
nul, personalitatea depresiva se va simti respinsa, nenteleasa
9i desconsiderata.
Sa li se faca morala
"N-ai deloc vointa", "Prea te la9i n voia lucrurilor", "Nu-i
bine ca vezi totul n negru", "Nu 9tii ct trag eu de mine".
Aceste remarci sunt tot attea medicamente nerecomandabi-
le. Credeti ca daca am fi liberi sa alegem, am fi optat cineva
pentru o personalitate depresiva? Evident ca nu. O atitudine
moralizatoare 9i culpabilizanta este tot att de potrivita ca 9i
faptul de a-i repro9a unui miop ca vede totul n ceata sau unei
persoane ce 9i-a scrntit glezna ca 9chioapata.
E chiar rau, caci multe personalitati depresive se simt vi-
novate pentru faptul ca sunt a9a cum sunt; e deci inutil sa le
facem sa se simta ;oimai vinovate.
18 O Fran~ois Lelord ?i Christophe Andre
Recomandabil
Sa i se atraga atentia prin ntrebari asupra laturii pozitive
a oricarei situatii.
Sa fie antrenata n activitati agreabile, care sa fie pe masu-
ra sa.
Sa i se arate consideratia ntr-un mod adecvat.
Sa fie ndemnata sa consulte un specialist.
N erecomandabil
Sa i se spuna sa se "zgltie".
Sa i se faca morala.
Sa va lasati trti n marasmul ei.
ma
simt
Iubesc oriviataFALS
infe-
multe mai putin dect cei- ADEVARAT
alti. ma
ricite.
lalti.
o bucurie
mijloace.
vlaga. simt
greselile
vara
dispune pentru
de vinovata.
n
din
mai mprejurari
cei
trecut.
apropiati.
mult timp totusi
sitim-
de fe- I
2.
8.
7. De
10.
S.
6.
4.
9. Am
mi pul
crunle
Cteodata
amn
Cteodata
Nu
Mi este
s-a
Deseori
liber
tendinta fisimt
mi
mi
nevoie
ntmplat
ma
pentru
toate negru.
sedoresc
de
depare
sa atunci
activitatile
aprea
tot
nu
obosit(a) asnufisicnd
casancerc
medita
multdin ma
oca fivoi
la
po-
sa
nici
fara
13. Mi s~ r~proseaza adesea ca vad lu-I
IX
Personalitatile dependente
te alte asemenea ispravi mai facusem ... Luat de val, nu ma mai pu-
team retrage n fata celorlalti, eram mult prea incitat sa fac parte
dintr-un grup att de "temerar". Iar cnd am fost print;i, parintii t;i
profesorii mei au crezut ca nnebunisem. Nu prea eram genul care
sa se comporte astfel, ca un mic delincvent, ci mai degraba genul
care spune "Saru-mna" femeilor ... Dar n-am recunoscut nicioda-
ta ca ma lasasem antrenat, cum voiau ei sa ma faca sa zic, ca sa nu
fiu exmatriculat din liceu.
Adevarul este ca nu am ctut;i de putin ncredere n mine. A
priori am sentimentul ca ceilalti mi sunt superiori, ca ideile lor sunt
mai bune, optiunile lor mult mai justificate ... si ca este interesul
meu sa-i urmez si sa profit de calitatile t;i de initiativele lor. n pri-
vinta oamenilor, n-am nici un fel de recul. Dar, dupa o vreme, se n-
tmpla sa mi dau seama ca m-am nt;elat n privinta lor. Ceea ce ma
face sa ma simt cumplit de amart, oricum nsa, nu le spun nimic
deschis, n fata, caci nu sunt prea sigur de judecata mea.
Sunt o persoana loiala. Am nevoie sa fiu nconjurat de prieteni
si de oameni care ma cunosc bi11esi care stiu ca ma apreciaza. De re-
gula, sunt bine primit de ceilalti, caci sunt altruist, gata oricnd sa
fac un serviciu. Iar la lucru, colegii mei cam profita de asta, caci si-au
dat seama ca, daca erau binevoitori, puteau obtine aproape tot ce do-
reau de la mine. Dar trebuie sa recunosc ca t;i ei mi sunt de mare
ajutor: de multe ori ezit, sunt nehotart t;i le cer sfatul frecvent. Ma
panicheaza gndul erorii t;ial esecului. Cred ca nu am luat nicioda-
ta o decizie fara sa fi cerut mai nti parerea tuturor celor din jurul
meu. Si daca ma gndesc bine, n viata mea, multe decizii pe care ar
fi trebuit sa le iau au fost luate de altii ...
Cnd eram mic mama m-a nscris la un club defotbal, det;i la n-
ceput nu eram prea entuziasmat; mai apoi nsa m-am dovedit un
bun jucator, disciplinat, iar antrenorii ma apreciau mult. Tata afost
cel ce mi-a ales meseria; la ndemnul lui am facut, ca t;i el de altfel,
studii de contabilitate. Eu m-as fi vazut mai degraba om de litere,
dar aveam sentimentul ca tata stia mult mai bine ce mi se potrivea
, ce nu si
si , unde as, fii gasit de lucru ...
Tnar fiind, placeam fetelor; am o nfatisare placuta, sunt socia-
bil, sportiv, discre( sunt un bun ascultator, nu judec niciodata pe
nimeni. Am avut ceva prietene, dar am locuit cu parintii pna tr-
Personalitatile dependente 185
ziu: era mai practic, ma ntelegeam bine cu ei, erau buni sfatuitori,
mai ales mama, cu care vorbeam ndelung despre fetele cu care ie-
seam ... Numai ca rareori eu eram cel ce le alegea, mai degraba ele
ma alegeau pe mine. De altfel, mi era greu sa pun capat unei aven-
turi chiar si atunci cnd era limpede ca acea relatie era o eroare pen-
tru amndoi. Ma ntrebam mereu daca nu cumva eram pe punctul
de a face o tmpenie. Si atunci nu mi placea sa ramn, ntre doua
flirturi, singur. Simteam nevoia sa trec de la o partenera la alta,
aceasta ma ajuta. Daca ma gndesc bine n-am stat niciodata singur.
De fapt, eram facut pentru viata de cuplu.
n orice caz, este ceea ce mi explica actuala mea sotie, care mi-a
nteles extrem de repede personalitatea. La nceput .nu ma prea atra-
gea, avea ctiva ani mai mult ca mine, nu prea era genul meu nici
fizic; era destul de autoritara; fusesem usor impresionat de ea, caci
era mult mai diplomata ca mine ... Ea afacut toti pasii spre mine ...
De fapt, suntem complementari, iar relatia noastra merge destul de
bine. Sotia mea este foarte sigura pe ea, exigenta, usor taioasa chiar.
Si nu tocmai flexibila; eu nsa sunt mult mai conciliant, mai socia-
bil, mai suplu. Recunosc ca las pe seama ei toate deciziile privind
casa, vacantele, educatia copiilor ...
Am pastrat legatura cu multa lume, cu toate ca am o viata defa-
milie. Simt nevoia sa am mereu ctiva prieteni apropiati, carora sa
le pot cere sfatul; si am o ncredere absoluta n ei. Am pastrat lega-
tura cu foarte multi prieteni mai vechi, sotia mea mi reproseaza,
uneori, ca sunt un "colectionar de relatii". Sunt oameni care nu se
ndura sa arunce nimic, ei bine, eu nu pot sa parasesc pe nimeni, sa
renunt la nimeni! Sunt n stare sa le transmit uneori urari de sana-
tate si celor pe care nu i-am vazut de douazeci de ani si pe care este
foarte posibil nici sa nu-i mai vad vreodata. Asa sunt eu; ma implic
afectiv, investesc mult n relatiile cu ceilalti; iar cnd o relatie nce-
teaza, mi se pare ca se sfarma ceva din mine.
Cteodata gndul ca un eveniment se poate derula fara mine ma
angoaseaza: daca se strng toti prietenii de pilda, iar eu nu sunt in-
vitat, sau daca are loc o ntlnire de lucru la firma, iar eu nu sunt
anuntat, ma nelinisteste la culme. Este ca o teama permanenta de a
nu fi lasat la marginea drumului ... Aceeasi veche teama copilareas-
ca de a nu fi exclus si de a ramne ncet-ncet singur.
18 6 Fran~ois Lelord si Christophe Andre
Personalitatea dependenta
Nevoia de a fi ajutata si sustinuta de ceilalti:
- este reticenta cnd este vorba sa ia singura decizii;
Personalitatile dependente 187
DE CE AJUNGI DEPENDENT?
Comportamentele parentale
Iata marturisirea Nathaliei, douazeci si sase de ani, profe-
soara.
Personalitatile dependente 191
Atitudinile educative
Putina teorie: pentru ca un copil sa si poata dezvolta au-
tonomia, este necesar ca el sa parcurga doua etape: prima este
cea n care copilul trebuie sa aiba o "baza" solida, nainte de
a pomi sa exploreze; autonomia, la nceput, nseamna desprin-
derea de cei dragi. Un copil nu poate fi autonom dect daca
este ncredintat ca cei pe care i iubeste l iubesc si ei ndeajuns
ca sa accepte si sa-i suporte desprinderea. A doua etapa este
cea n care copilul si vede efortul de autonomie sustinut si n-
curajat de cei de care se desprinde.
Prin urmare, este limpede ca doua tipuri de atitudini pa-
rentale pot facilita aparitia unor trasaturi de personalitate de-
pendenta:
19 2 Fran~ois Lelord si Christophe Andre
EVENIMENTELE DE VIATA
CUM SA NE PURTAM
CU PERSONALITATILE DEPENDENTE
Recomandabil
mai lucruri neinteresante ori inexacte: ce oroare daca din vina mea
luase vreo decizie proasta! Numai ca el avea 9i o capacitate absolut
exceptionala de a accepta egecurile, fara a dramatiza. Iar faptul de a
descoperi ca o persoana, pe care o admiram att, nu era scutita de
ndoiala 9i ca simtea nevoia de a cere parerea altora m-a ajutat
enorm ...
N erecomandabil
Sa le abandonati cu desavrsire,
pentru a le "nvata sa se descurce singure"
Din calcul sau din oboseala, va veti simti uneori tentati sa-I
mpingeti pe dependent la actiune, asa cum mpingi o persoa-
na n apa. Ca sa-I silesti sa reactioneze ... Numai ca rareori
aceasta strategie da rezultate n cazul persoanelor dependen-
te, care, de cele mai multe ori, vor fi nca mai angoasate n
urma unui astfel de "tratament", iar convingerea despre pro-
pria neputinta de a se descurca singure le va fi ntarita. Daca
vreti sa le ajutati sa devina independente, este preferabil sa
procedati mai progresiv. Si este cea mai anevoioasa cale, caci
necesita o mare vigilenta: dependentul, desi n aparenta va n-
cuviinta principiul ca trebuie sa nvete sa se descurce singur,
va cauta n permanenta pretexte pentru a cere din nou ajutor
ori pentru a-si face uitate obiectivele. Sa-I ascultam pe Jean-Mi-
chel, saizeci si cinci de ani, fost profesor.
Fiul nostru era tare dependent de noi, mai cu seama ca mama lui
l cocolo~ise mereu. Cnd a mplinit optsprezece ani ~i s-a nscris la
facultate, am decis sa-l mping din cuib ~i sa fiu mai exigent cu el:
i-am spus ca era timpul sa se descurce ~ifara noi ~i ca i voi da lu-
nar o mica suma de bani. L-am ndemnat sa se nscrie la o faculta-
te aflata la celalalt capat al Frantei, unde putea studia ceea ce l in-
teresa. ntreaga experienta s-a preschimbat iute ntr-o catastrofa; ne
telefona n fiecare seara, iar mai trziu am aflat ca i telefona sotiei
mele chiar ~i n timpul zilei; nu-~i facuse nici un prieten ~i se hra-
nea cu ce nimerea. Cnd, dupa cteva saptamni, sotia mea s-a dus
sa-l vada, era ct pe ce sa le~ine cnd a vazut mizeria ~i dezordinea
,~
Sa le lasati sa va "invadeze"
Vulnerabilitatea de-a dreptul miscatoare uneori a perso-
nalitatilor dependente, solicitudinea lor reala si talentul de a
se vr ncet-ncet n vietile altora, le preschimba ntr-un soi
de paraziti ai existentei noastre. Daca nu trasam limite dare
solicitarilor de ajutor, ca si aversiunii fata de singuratate a
personalitatilor dependente, fara sa ne dam bine seama ne
2 O4 Fran<;ois Lelord si Christophe Andre
Recomandabil
Sa li se laude mai mult initiativele dect reusitele, sa fie aju-
tate sa banalizeze esecurile.
Daca va cere sfatul, nainte de a raspunde chestionati-Ie n
privinta punctului lor de vedere.
Vorbiti-le de ndoielile si slabiciunile voastre, nu sovaiti sa-i
cereti voi nsiva sfatul si ajutorul
Ajutati-le sa-si multiplice activitatile.
Faceti-Ie sa nteleaga ca sunt o serie de lucruri pe care le
puteti face fara ele, dar ca aceasta nu nseamna ca le res-
pingeti.
N erecomandabil
Sa luati decizii n locul lor, chiar daca v-o cere; nu le sariti
n n ajutor de cte ori sunt ntr-un impas.
Sa le criticati initiativele, chiar daca nu sunt bune.
Sa le abandonati cu desavrsire pentru a le "nvata sa se
descurce singure" .
.",. -----~~-
Personalitatile dependente 205
FALS ADEVARAT 1
cineva.
"dus
sa
rnd
pe vin
tru
vinta
care
tati,ori
ta deeuval".
cu
ceilalti.
am sa-mi idei
tendinta
valorii
sa
subiecte
se
cer ma fie
ntmpla
si de noi,
foarte
de
propriei
pot
parerea ci
bizui. mai lasa
cu-
a apropiate
ma
persoane.
conversatie
sa propun sau si
activi-
2.
6. mi
5.
4. Am
Sunt
Cnd
tie
este ori
magreu
nevoie
n sa
stare mi
desa
aflu sa ma altora.
iau
cteva
ntr-un
ramas
sfrsesc o bun
discu-
persoane
sacrific
grup, pen-de la
rare-
2O6 Fran~ois Lelord si Christophe Andre
---IlIlIH!I
II_--_"'""I!l!"'ihi..,''''----"''I!f!~,;,-------~---------
x
Personalitatile pasiv-agresive
Personalitatea pasiv-agresiva
Att n domeniul profesional, ct si n viata personala, ma-
nifesta rezistenta la exigentele celorlalti.
Discuta excesiv de mult ordinele, i critica pe reprezentan-
tii autoritatii.
ntr-un mod ocolit: "taraganeaza" lucrurile, este intentionat
ineficienta, sta mbufnata, "uita" anumite lucruri, se pln-
ge ca este nenteleasa ori desconsiderata, sau ca este rau
tratata.
PERSONALITATEA PASIV-AGRESIVA:
PERSONALITATE SAU COMPORTAMENT?
mai docili sau poate ca izbutesc sa se apere n altfel, cu ceva mai mul-
ta diplomatie?
De pilda, n toate relatiile mele sentimentale, a existat ntot-
deauna un moment n care gaseam ca partenerii mei luau decizii
fara sa ma consulte, ca ~i cum era ct se poate de normal sa con-
simt, sa ma supun. Alain, de pilda, ma chema la el n birou ca
sa-mi spuna: "M-am gndit sa mergem n Normandia n
week-end-ul acesta." Ma enervam, dar nu spuneam nimic. mi
place Normandia, dar nu suportam sa decida el pentru mine. Si
atunci faceam n a~afel nct sa mi petrec toata ziua de vineri la
birou; trageam de timp, taraganam tot ce aveam de facut, spunn-
duci ca am prea mult de lucru ~i cum mi cerea sa ma grabesc des-
copeream subit ~i alte dosare ce trebuiau puse la punct. n cele din
urma mi terminam treaba, mult prea trziu nsa ca sa mai putem
pleca n aceea~i seara. Iar a doua zi ma plngeam ca sunt istovi-
ta, ~i apoi week-end-ul mi parea prea scurt, a~a ca nu merita sa
mai plecam.
La nceput era dezolat cu adevarat, mai apoi nsa se enerva din
ce n ce mai tare. Si pe plan sexual pornisem o serie de represalii,
respingnducl deseori ~i spunndu-i ca nu aveam nici un chef sa fac
dragoste. Evident caa sfr~it prin a maparasi ~i mi-am dat seama
prea trziu ca erq. un barbat ncntator, pe care multe fete ~i l-arfi
dorit ca partener.
Aceea~i atitudine o am ~i la slujba. A~ putea spune ca pndesc o
decizie nu tocmai justa ori o recomandare u~or autoritara, pentru ca
dendata sa ncep sa taraganez lucrurile, sa ma mpotrivesc n felul
meu, pe tacute, ori sa fiu tfnoasa. Iar ~efilor mei le-am cazut repe-
de n dizgratie, pe de alta parte nsa sunt o persoana competenta ~i
a~a se face ca am ramas n acel post, iar cnd mi se lasa ~i putina li-
bertate, superiorii nu aveau a se plnge de rezultate. Si aceasta era
ceva ce s-ar fi putut aranja, dar eu nu eram niciodata multumita ~i
le pretindeam ~i mai multa libertate pna cnd am stricat ~i am na-
ruit totut orice ntelegere ntre noi.
mi dau seama ca n toate sferele vietii mele manifest aceasta for-
ma de intoleranta la orice forma de autoritate.
Cnd gasesc o amenda pe parbriz, o rup imediat, n ciuda conse-
cintelor pe care le-am suportat nu o singura data. Blocarea con tu-
-----~--
'm!!!l'l!1~ "-
Personalitatile pasiv-agresive 213
CUM SA NE PURTAM
CU PERSONALITATILE PASIV-AGRESIVE
Recomandabil
Sa fiti amabili
Personalitatile pasiv-agresive sunt extrem de susceptibile
la tot ce aduce a lipsa de consideratie. Daca le ceri ceva ntr-un
mod abrupt ori cu un aer distant le poti trezi de ndata ostili-
tatea. De altfel, puneti-va n locul lor: cum ati reactionat cnd
seful vostru v-a ordonat ceva? Chiar daca ati fost de acord cu
decizia lui, ati fost tentat sa nu o respectati, pentru ca aerul lui
autoritar v-a iritat. Aflnd ca personalitatile pasiv-agresive n-
cearca adesea aceasta senzatie de furie, veti ntelege poate ca,
daca sunteti binevoitoare cu ele, sansele ca lucrurile sa decurga
bine sporesc.
Chiar daca ntre voi si personalitatea agresiva exista un
anume raport de autoritate, nu uitati sa va luati un aer ama-
bil, ori sa adaugati o fraza empatica, dovada ca i ntelegeti
punctul de vedere.
De pilda, va aflati ntr-un restaurant, ati facut comanda de
mai bine de zece minute si nca nu ati fost servit. Asa ca i atra-
geti atentia chelneritei, ce pare cam morocanoasa. Comparati
urmatoarele versiuni:
Prima versiune: "Astept de zece minute! E de necrezut!
Miscati-va odata!"
A doua versiune: "Sunt tare grabit. Stiu ca aveti multi
clienti, dar v-as fi recunoscator daca m-ati putea servi mai re-
pede./I
Nici una din cele doua versiuni nu garanteaza un rezultat,
dar ct priveste prima din ele este sigur ca veti provoca o noua
reactie pasiv-agresiva. Este posibil ca chelnerita sa va serveas-
ca de ndata, dar va face astfel nct sa va sanctioneze, ntr-un
Personalitatile pasiv-agresive 215
N erecomandabil
Recomandabil
Sa fiti amabil.
Sa le cereti parerea de cte ori este posibil.
Sa le ajutati sa se exprime deschis.
Sa le reamintiti regulile jocului.
N erecomandabil
Sa va prefaceti ca nu i-ati remarcat mpotrivirea.
Sa le criticati aidoma unui parinte.
Sa va lasati antrenati n jocul represaliilor reciproce.
Daca va este sot sau sotie: ncercati sa-I(o) determinati sa se
exprime deschis.
Daca va este patron: schimbati-va locul de munca, caci va
poate tr si pe dvs. n caderea lui.
Daca va este coleg sau colaborator: recititi acest capitol nain-
te de a va ntlni cu el.
224 Fran<;ois Lelord ?i Christophe Andre
FALS ADEVARAT
Ii
sa spun
ca
un
fatanat".
fac
ma
functia. un
ca
displacea.
de persoana
viata,
tionat
cu nu
misc
buna
taraganez
lucru
para,
lui. lucru,
fara care
nsa
extrem
nu-i
competenti la ?inu-l
defusesem
mai
?tiinta
ceva
mai ncet.
mi-l
sa
de mafac.
n?tiintat(a).
?edinta,ceruse
munca. justific
?i
intentionat,
ncet,
dau
nici nici mi
unapoi
pentru
nu-?i n fac
sa
semn
meritasa I
ne-I 6.
7.
4. Daca
Cnd
Mi
10.Urasc
9.
8.
S. Cu s-anu
se
ct unul
sunt
sefii.
sunt din
repro?eaza
mai
ntmplat rugat(a)
apropiati frumos
"calipsesc
sa sunt
zorit(a),
"sa-mi ma
mbuf-su-
inten-
cu sa
att
sabotez"
XI
Personalitatile
I evitante
Personalitatea evitanta
Hipersensibilitate: criticile si ironiile o nspaimnta, i e tea-
ma de ridicol.
Evita sa intre n relatii cu ceilalti, cta vreme nu e sigura de
bunavointa neconditionata a acestora.
Personalitatile evitante 227
EXISTA TRATAMENT?
CUM SA NE PURTAM
CU PERSONALITATILE EVITANTE
Recomandabil
N erecomandabil
Sa le ironizati
Personalitatile evitante sunt hipersensibile. O usoara re-
marca ironica, care abia daca l-ar atinge pe altul, pe ele le ra-
neste teribil. Chiar si un umor binevoitor poate fi gresit inter-
pretat de o personalitate evitanta, care, va reamintim, se simte
inferioara celorlalti. Nu recurgeti la un asemenea umor dect
n cadrul unei relatii solide.
Sa va enervati
Cu sovaielile sale, cu obiceiul sau de a lasa sa lncezeasca
o conversatie, cu stinghereala ei, o personalitate evitanta poa-
te sfrsi prin a va enerva si riscati astfel ca ntr-o buna zi sa o
criticati cu ceva mai multa asprime!
Caz n care, cu proxima ocazie cnd o veti rentlni, astep-
tati-va s-o vedeti devenind nca mai evitanta si anxioasa. Prin-
tr-o critica gresita i veti ntari doua convingeri de baza: "Sunt
inferioara" si "Ceilalti ma vor respinge". Bravo! Le-ati supus
unui soi de terapie inversa. Asa ca, daca se ntmpla sa va
enervati, cautati mai apoi sa reparati lucrurile vorbindu-i din
nou cnd sunteti ceva mai calm. Sa-I ascultam pe Patrick, doc-
torul stomatolog a carui asistenta, Genevieve, este o persona-
litate evitanta, care are probleme cnd e vorba de a se mpo-
trivi solicitarilor clientilor.
Eram stresat la culme de seria de consultatii ce se succedau cu
repeziciune, la intervale mici de timp, dar rezistasem gndindu-ma
la pacientul de la ora paisprezece, care pi anulase programarea pi la
pauza care ma aptepta. Dar la orele paisprezece Genevieve ma anun-
ta ca am un pacient n sala de apteptare! Cedase la staruintele lui pi
l programase n locul pacientului ce renuntase la consultatie. Ideea
pauzei mele ratate m-a facut sa ma simt ntr-att de frustrat, nct
am explodat: i-am repropat ca nici nu ptie sa tina caietul cu progra-
242 Fran<;ois Lelord si Christophe Andre
N erecomandabil
Sa o ironizati.
Sa o enervati.
Sa o lasati sa-si asume toate muncile ingrate.
Daca va este sot sau sotie: bravo! Ati reusit sa nu-l(n-o) speriati.
Daca va este patron: probabil lucrati la administratia publica.
Daca va este coleg sau colaborator: recititi acest capitol.
244 Fran~ois Lelord si Christpphe Andre
I ADEVARAT FALS
din timiditate.
personala sau n cea profesionala, I
lie sau
7. Ma simt n
maicompania
bine numaiunor mai "'
n fami-
vechi prieteni. '1_
Si celelalte personalitati?
PERSONALITATEA NARCISIC-HISTRIONICA
tul de des ntlnite, ntr-o forma moderata si, n cazul lor, pe-
rioadele mai narcisice, cnd se simt n plina forma, alternea-
za uneori cu cele histrionice, cnd au nevoie de sprijin si mn-
giere.
PERSONALITATEA EVITANT-DEPENDENTA
PERSONALITATEA BORDERLINE
PERSONALITATEA SCHIZOTIPALA
PERSONALITATEA SADICA
PERSONALITATI SCHIMBATE
DE UN EVENIMENT TRAUMATIC
SI PERSONALITATILE MULTIPLE?
Exercitiu:
Ce tipuri de personalitati dificile ntruchipeaza Sharon Sto-
ne, Robert de Niro si Joe Pesci n Casino (1995), de Martin Scor-
sese? De ce atunci cnd e singur n biroul lui, Robert de Niro
nu poarta pantaloni?
SI INFLUENTA MEDIULUI?
C."""i\CTERISTICI
LICHID PREDOMI:--:AN, TIPUL DE PERSONALITATE I
ist I I Expansiv,
sel, spontan, ve-
I Gerard Jugnot,
pasibil, visator Rezervat,
Clint Eastwood im- IJean Rochefort,
ABORDARILE DIMENSIONALE
ALE PERSONALITATII
retras sociabil
mai putin inteligent foarte inteligent
instabil emotional... stabil emotional
submisiv au toritar
rezervat entuziast
oportunist consecvent
timid neinhiba t
pu ternic .fragil
ncrezator suspicios
pragmatic imagina tiv
deschis .ipocrit, retras
placid agitat, nelini~tit
conservator radical
dependent .independent, nestapnit
impulsiv stapnire de sine
relaxa t '" tensiona t
Lucky TIntin
Profesorul Luke As:erix
Castan T<-:.rnesol
Mickey
LagaEe
Obelix
I;o,'TROVERTIT I EXTROVERTIT
um~ apltanUi
Str 'ul C'ognon le' Haddack. Joe DaHan
INSTABIL (NEVROTIC)
sA NTELEGI, SA ACCEPTI,
SA POTI FACE FATA PERSONALITATILOR DIFICILE
Personalitatile
, dificile
si
, schimbarea
A TE SCHIMBA
Egc:-sintonie si ego-distonie
In psihiatrie si psihologie, pe lnga simptomele n sine,
felul n care indivizii si percep propriile dificultati, si le
accepta sau nu, are o mare nsemnatate. n unele cazuri,
respectiva persoana va fi stnjenita de propriile ei defecte:
subiectul deprimat se va revolta mpotriva propriei inca-
pacitati de-a actiona, fobicul se va simti rusinat de temeri-
le sale etc. Individul percepe un caracter intru ziv al pro-
blemelor sale, care-l determina sa actioneze ntr-o maniera
ce nu corespunde propriilor valori sau acelei imagini pe
care ar vrea sa o aiba despre sine. Este constient de carac-
terul rigid al conduitelor sale si ar vrea sa se dezbare de
ele. O raportare de acest tip la propriile simptome este nu-
mita "ego-distonica".
Invers, o atitudine mai toleranta fata de propriile hliburari,
ce oscileaza ntre ignorare si acceptare, este numita "ego-sin-
tonica". Subiectul si considera aspectele negative problemc:.-
tice ca parte integranta a personalitatii sale, corespunzl1d mai
mult sau mai putin propriilor valori sau viziuni asupra lumii.
Iar atunci, motivatia schimbarii este mai mica dect la
"ego-distonie". De pilda, tabacologilor le este bine Clmoscut
acest fenomen si stiu ca pacientii lor nu vor fi cu adevarat gata
de "ntarcat" dect atunci cnd vor fi "motivati", adica n mo-
mentul n care propriul comportament tabacic le va deveni in-
dezirabil. Nu are nici un rost sa ncerci sa te lasi de fumat, cta
vreme n-ai trecut de la un tabagism ego-sintonic, la unul
ego-dis tonic. Ceea ce nu garanteaza succesul, dar l face totusi
posibil. ..
Majoritatea personalitatilor dificile sunt ego-sintonice. De
unde si rezistenta lor la schimbare. Rareori se ntmpla ca un
subiect cu personalitate dificila sa fie motivat sa se schimbe.
De multe ori, e necesara presiune a celor apropiati, a mpreju-
rarilor sau o succesiune de dificultati si esecuri (o depresie, de
pilda), pentru ca respectiva persoana sa si puna o serie de n-
trebari asupra ei si sa-si reconsidere propriile atitudini. Poate
pentru ca sufera mai mult din pricina propriilor atitudini,
unele tipuri de personalitati dificile (anxioase, depresive, de-
296 Fran<;:oisLelord si Christophe Andre
sA NTELEGI SI SA ACCEPTI
sA RECUNOSTI DIFICULTATEA
PE CARE O IMPLICA SCHIMBAREA
Medicamente si personalitate
Cnd e vorba sa li se prescrise medicamente psihotrope,
unii pacienti se arata reticenti, sunt stapniti de teama de a nu
le fi astfel transformata personalitatea. Antidepresivele sau
tranchilizantele vor schimba efectiv viziune a despre lume a su-
biectilor anxiosi, de pilda; acestia vor fi ntr-o mai mica masu-
ra afectati de propriile nelniisti, sub efectul benzodiazepne-
lor; confruntati cu unele evenimente, deprimatii vor dovedi
mai putn pesimism sau deznadejde, sub efectul antidepresi-
velor. Desi schimbarile sunt de-a dreptul spectaculoase uneori,
subiectii supusi unor asemenea tratamente nici nu realizeaza
ca propria lor personalitate a fost modificata. Ci au numai sen-
timentul ca au fost usurati de suferintele lor, ceea ce deja n-
seamna enorm, sau ca au redevenit ei nsisi.
Dar lucrurile s-au complicat de ctiva ani, o data cu apari-
tia unor noi produse, antidepresivele asa-zis serotoninergice
(numite astfel datorita actiunii lor asupra serotoninei, un im-
portant neurotransmitator cerebral). Extrem de eficiente n ca-
zul tulburarilor depresive si a unor tulburari anxioase, aceste
molecule par sa actioneze modificnd si unele trasaturi de per-
sonalitate, precum o excesiva vulnerabilitate la critici n cazul
personalitatilor evitante, dar mecanismele prin care dovedesc
o att de mare eficienta sunt insuficient cunoscute, iar eficaci-
tatea acestor medicamente variaza de la un subiect la altul.
Dat fiind entuziasmul exclusiv produs de aceste tratamente,
dar si nsemnatatea mizelor ce erau n joc, problema de a sti
daca o seama de medicamente pot transforma ntr-adevar per-
sonalitatea a animat societatea psihiatrica.
n prezent, studiile sunt nca putine, ceea ce face sa nu
existe certitudini. Trebuie totusi specificat ca studii recente
consacrate biologiei temperamentelor ar putea fi considerate
semne prevestitoare ale unei evolutii n materie de tratamen-
te medicamentoase n tulburarile de personalitate4. Se ridi-
ca nsa o seama de probleme etice. Trebuie, oare, accepta te
moleculele pentru propriul echilibru, asa cum am sfrsit prin
Terapiile cognitive
Sa presupunem ca va aflati ntr-un restaurant si asteptati pe
cneva. La o alta masa, cneva va priveste pe furis, nsa starui-
tor. ntr-o asemenea situatie, n mintea voastra se poti ivi tot
felul de gnduri: pozitive ("cred ca ma place"), negative
("gaseste ca as fi cam urt"), neutre ("mi aminteste de cine-
va"). Aceste gnduri ce ti vin n minte constituie ceea ce se
cheama cognitii, cu alte cuvinte, acele gnduri ce ti vin n min-
te automat, ca raspuns la acele situatii cu care te confrunti n
viata. Aceste cognitii stau marturie felului n care percepem si
interpretam lumea nconjuratoare. Este ceea ce au sesizat si
stoicii, acum doua mii de ani, cnd scriau, ca Marc Aureliu:
PERSONALITATE REGULI
maepoate
"lumea
"trebuie
orice PROPRII
CONSTELATIA
ce plinafisamai
problema
astept de pri-rau"
anticipez
mereu si tot
la sa
,INTELOR
"trebuie
asaaltfelmari
unor tesa
poti
fii
pe-
Concluzie: Personalitatile dificile ;;i schimbarea 311
Schizoida "nu sunt ca toti cei- "e mai bine sa fiu sin-
lalti" "viata sociala e gur si sa nu am relatii
izvorul tuturor com- intime"
plicatiilor"
sitrebuie
fac
oma sanuverde
n"ceilalti I "sunt
I dez, stiu trebuie
direct
cnd
devreme"
"nu
nu
dezvalui
sa
esti
tin
"ne-am
"sunt
"merit
se voi
fiu
lalti"
trebuie
blema,
muncesc
"te
perfect
mai
cuvine
"daca nsa"
nu"
fi
la la
n "cnd
"trebuie
naltime"
"trebuie
de-osa
bucuri fata
naltime"
oneputincios
persoana
deprea
acord
trebuie
sa ma
din in-
cu
mereu
te
cnd
nascut
mult parte,
apare numai
de sisa
mpotri-
opui,
la
multa
vreosa
greu nu
sa i de gnd sa ce-
celor-
ceva,
ma
caut
ca
Iprea
in-
altfel
"n-am
pro-
uim"
cu
sivi,
sunt
competent"
alti sa
spinge"
r
cu
antada
mult domi-
"nu
daca mi
adevarat,i
puter-
pot de-
seama
mai vesc
pre-
viata" celorlalti" de ndata ajutor" "nu I
I Depresiva
Scenarii stereotipeo o.
De obicei, anturajul personalitatilor dificile e frapat de carac-
terul repetitiv al comportamentului acestor subiecti; paranoicul,
a carui viata e o succesiune de dispute ;;i conflicte, histrionicul
care n mod regulat trece de la idealizare la deceptie, dependen-
tul ve~micaflat n umbra protectorilor sai ...
Totalitatea fenomenelor cognitive pe care tocmai le-am nfa-
tisat, credintele de baza ;;i regulile ce decurg din acestea justifi-
ca atitudinile specifice fiecarui profil de personalitate, ca reactie
la evenimentele de un anumit tip, pe care le vom numi "situa-
Concluzie: Personalitatile dificile ~i schimbarea 31 3
nuavea
PERSONALITATE
ia precautii.
una apropiata
maximum DeSITUATII-CHEIE
cautarea de
Se dau totPreventiv,
soiul
con-de
Lipsa unui
REACTII
Situatiile maximum
STEREOTIPE
confuze,
insista pe
Nelini~te,
formatii.
terpretari
oricaror detalii.
arbitra
repere re, in-
se
ste
inile. de
ceilalti
De la
cunoscutul,au
exemplu,
plecata o
n calatorie.
persoana
n oica
3 14 Fran~ois Lelard si Christophe Andre
tot, De interesul
reverifica.
chibzuieste
impusa.
vorbeste ea.
Treburi
Situatia
Sa nu
Persoanede
interlocutorului.
strneasca
Verifica,
tonul,
Se
Sta
ntr-unn
Lucreaza
troleze
real
sec,
rogativele
Vorbeste
depoata
Planifica.
ndelung
refuza ncearca
enerveaza,
laIti.
de Promiscuitate,
fieNu
Esecul interes
de
Certurile
urgente.
polizeaza
pentru
de
manifesta
n coltul
asau
mod
situatia,
mai
ipote-
meritele
tot
fata
devin
orice
anula
Se
Noul,
vorbi sa
ei,con-
ridica
agresiv.
fiei.mult,
orice.chiar
mereu,
Mono-
de
si
ndoieste
proxi-
competitie.
actiona.
nici
atragatoare placere
conversatia,
pri-
de
un nu
si I sa seduca si sa
pre-
cei-
Irup-
pro-
I vorbit de tine suspiciuni.!
cnd nu pic
IVrea
Acuze,
corde
urolului
uveni.
catii
lu, asasa
etepte.
pleca
xemplu,
De un
unei toata
asu-
consi-
fie
considerane- seama
turi
alizarile
no i pria
grup
faca sa
per- mai
sa de de
ei.
repede
timp, lucruri
definitive.
imperfect.
si,
persoanasituatiile
sau straine, din ct
lip-
si de re- 1
isica
Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 31 5
Narcisica
" U
"Lucrurile
"Ziua
"Ce
"NuJmipune
"Trebuie
timp
"Din san-ar
meaacesti
pretios.
toti
cumva
place esi
la sa
spus
As
aici, nfiramna
ficompromisa.
cale?
oameni,
bate Made
vreo
putut
joc
sala asa.saSiunul
Puteam
face
tmpenie
exista
de da
mine.cincieusau
stiu
sa
data
Cine
asteptare, se
as sa-i
nusase
irosesc n-
un
tre-
singur
cre-I
pu-
oida nu
cea
cep
tea
de, mai
dosare
de
nici
ceput-o,
cuta!
Sper
n
telefoane
sala
veni
ma vine
ocafi...
plictisesc data
de Upe
satul ...
osuportaltii
sisdinta
rog?"pna
sa ... n
trecuta,
psihoterapie, desi
consecintele
pna
asteptarede
acum
citesc azi
...
aicigt el
santrzie
dar
de
"siodin
sa daca tot
... " tot
mine,
tina
recitesc
cnd ...cnd.
de
n am" n-
aceea
att
cteva ca
ndenta
esiva
-agresiva
portament de
cert cu
sotul
SITUATII-CHEIE
Nelini?te Nimeni
Ia teEMOT1I
Nici
Furie uita!
Nemultumire
GNDURI
Putin nuUnma
macar
i pasa
Tristete de res-
docto-
nu mai
ceea ncearca
crede
ntmple.
ce
ra? sa vedeta!
mare ma
argeneralist
pecta. putea nte-
sacare
mi se
leaga.
se
i sinchiseste.
cer
Mediculfiului
de meu maie
familie
Ma
320 Fran<;:oisLelord ?i Christophe Andre
nde
ci
e! locul
tu,
Fac
chemi tau"
lanimeni
celorlalti"
eila tre-
totul
propriile in-
or-
CO?\JvINGERE: "Oamenii mi datoreaza atentie."
AVANTAJELE CONVlL'lGERII
dine"
tan,
pentru
"Sunt
nuasta"
le las celorlalti timp
un omsunt
"Oamenii de bine, asa ca
egoisti, mi
daca
rite"
mine"
"Sunt
mesc
mine,
"Stiu mult
numult
"Sfrsesc
parereacaci
ca prea
e prin
pe multi
DEZAVAl'I'TAJELE adependenta
prea
niciodata
atentia
altoral! centrata
ipe
ma ceva
care
scot
CONVI"GERIIndoi
dinl pe
spon-
o pri-
de
sa-
ceilalti sa
UN DRUM DIFICIL
Personalitati anxioase
Personalitati paranoice
Personalitati histrionice
Histoire de l'histerie. E. Trillat, Seghers, Paris, 1975.
Originile psihanalizei.
Souvenirs d'Anna O.O.M. Borch Jakobsen, Aubier, Paris, 1995.
Personalitati obsesionale
Le garfon qui n'arretait pas de se laver. J. Rappoport, Odile Ja-
cob, Paris, 1991.
Respectivul baiat suferea de SOC, dar lucrarea contine ~i re-
flectii interesante asupra personalitatilor obsesionale, reflectii
facute de o specialista de talie mondiala.
Peurs, manies et idees jixes. F. Lamagnere, Retz, Paris, 1994.
Un tablou extrem de viu al diferitelor forme de tulburari ob-
sesionale, cu exemple de terapie.
Obsessions et compulsions. J. Cottraux, PUF, Paris, 1989.
O carticica densa, ce concentreaza progresele nregistra te n
materie de terapie, dar ~i progresele metodologice.
328 Fran<;ois Lelord ;;i Christophe Andre
Personalitati narcisice
La personnalite narcissique. O. Kemberg, Privat, Toulouse, 1991.
O noua editie franceza a unei faimoase carti, scrisa de unul
din "inventatorii" personalitatilor narcisice.
Personalitati schizoide
COMPORTAMENTE DE TIP A
Personalitati depresive
Prozac, le banheur sur ardonnance? P. Kramer, ed. I, Paris, 1994.
Personalitati dependente
Les voies de la regression. M. Balint, Payo, Paris, 1972.
Personalitati evitante
La peur des autres. C. Andre, P. Legeron, Odile Jacob, Paris, 1995.
Personalitati borderline
Les troubles limites. Otto Kernberg, Privat, Toulouse, 1989.
Personalitati antisociale
La Psychopate. Quentin Debray, PUF, Paris, 1984.
Personalitati sadice
Personalitati multiple
Schimbare si psihoterapie
Com11lentfaire rire un paranoi"que. Fran<;:oisRoustang, Odile Ja-
cob, Paris, colI. "opus", 1996.
O serie de cugetari pasionante asupra proceselor de schimba-
re l, psihoterapie ?i l, conceptele psihanalizei. Cartea e scri-
sa de un psihanalist liber-cugetator.
Les therapies cognitives. Jean Cottraux, Retz, Paris, 1922.
Clasificari
Acasa, la serviciu,
prietenilor, n viata
de zi cu zi
(SAVOIR DIRE NON. en familie,
au travail, aux omis, en amour,
au quotidien)
Marie Haddou
Flammarion
ISBN: 973-8291-88-7
184 pagini
Format 13 x 20 cm