Strmoii molutelor aveau forme (i mai)

bizare
Molutele actuale formeaz un grup mai divers, de la caracatie i stridii la melci. Diversitatea
aceasta a fcut dificil pentru savani: imaginarea unui strmo comun.

Cercettorii acestui studiu s-au bazat pe fosile vechi de 480 de milioane de ani din sud-estul
Marocului care sugereaz c aceti progenitori semnau cu nite limaci cu spini care aveau un
fel de cochilie la capul acestuia, noteaz Science Magazine.

Paleontologii au clasificat aceast creatur ntr-un nou gen numit Calvapilosa (scalp pros n
latin). Fosilele complete au o dimensiune care variaz de la 16,7 la 68,3 mm, dar unele
fragmente indic faptul c animalul poate atinge i o lungime de cel puin 120 mm.

Partea superioar a animalului (stnga n reconstrucia artistic din imaginea articolului) era un
esut acoperit cu mici plci chitinoase care deasupra aveau spini, un exoschelet asemntor cu
multe specii de molute de astzi.

Dedesubt (n dreapta), creatura avea un membru asemntor cu cel al melcului care ajuta la
locomoie i o radul (cavitate bucal) care avea cel puin 125 de rnduri de dini. Stratele
geologice unde au fost gsite aceste fosile nu avea urme de valuri, ceea ce indic faptul c aceste
organisme triau la adncimi mari.

Aceast creatur nu este cea mai veche fosil de molusc descoperit, dar fosilele rmase o fac
s fie cea mai veche creatur reconstruit care s fie progenitura molutelor.

Studiile precedente au sugerat c cele mai vechi molute au evoluat acum 535 de milioane de ani
n urm. Dei unele studii mai vechi menionau c primele molute nu aveau carapace, noile
descoperiri indic faptul c cele mai vechi specii din grup pot avea un exoschelet din carbonat de
calciu.