Universitetea Tehnica din Cluj-Napoca

Facultatea Constructii de Masini

PROIECT
Proiectarea orientat
a produselor

Analiza procesului de execuie a unui

cuit de strung de retezat

ndrumtor Student
Conf. dr. ing. Popa Anton Grigorovici Andreas
Gr.1171

2014/2015

1. Tema de proiect
 Proiectul const n analizarea i descrierea procesului de fabricare a cuitelor de strung
de retezat.

2. Introducere

2.1 Generalitati

Dezvoltarii sculelor aschietoare este strns legata de dezvoltarea constructiei

masinilor-unelte, cu ajutorul crora se realizeaza ndepartarea adaosurilor de prelucrare n
vederea obtinerii produselor finite. Prin scula aschietoare se ntelege orice unealt sau masin,
cu ajutorul careia se obine ndepartarea, sub forma de aschii, a unui anumit volum de material
de pe suprafetele semifabricatelor supuse prelucrarii. Ansamblul fenomenelor fizice prin care
se produce detasarea aschiilor si formarea suprafetelor prelucrate se numeste proces de
aschiere. Indeprtarea materialului de pe pies se realizeaz datorit micrii relative dintre
taisul sculei si semifabricat.
Sculele aschietoare se compun n general din urmatoarele parti principale :
partea activa, ce cuprinde taisul aschietor, care participa nemijlocit n procesul de
aschiere;
partea de calibrare, care executa netezirea suprafetei prelucrate si ghidarea sculei n
timpul lucrului;

2
 corpul sculei, care are rolul de a reuni ntr-un singur ansamblu, rezistent si rigid, dintii si
canalele pentru aschii;
partea de fixare a sculei, destinata pozitionarii corecte si fixarii sculei n masina-unealta.
Cutitele sunt cele mai raspndite scule achietoare. Ele se utilizeaza la prelucrarea pe
strunguri universale, strunguri revolver, automate si semiautomate, strunguri Carusel, pe
masini de rabotat, de mortezat, de alezat, precum si pe alte masini cu destinatie speciala.

2.2 Clasificare

n practica aschierii, datorita masinilor unelte diferite care utilizeaza drept scule
aschietoare cutitele, a tipurilor de piese supuse prelucrarii, operatiilor care se executa, precum
si a calitatii cerute acestora, se folosette o mare varietate de tipuri si dimensiuni de cutite.
Astfel, cutitele se clasifica dupa mai multe criterii, si anume :
a) n functie de sensul avansului se deosebesc doua categorii de cutite :
cutite pe dreapta, care lucreaza cu avansul de la dreapta la stnga ;
cutite pe stnga, care lucreaza cu avansul de la stnga la dreapta.
b) Dupa forma capului si pozitia acestuia fata de corpul cutitului se disting :
cutite drepte (pe stnga si pe dreapta) ;
cutite ncovoiate (pe stnga si pe dreapta) ;
cutite cotite (nainte, napoi ; pe stnga si pe dreapta) ;
cutite cu capul ngustat (simetrice, ngustate pe dreapta, ngustate pe stnga).
c) n functie de destinatie se deosebesc :
cutite pentru prelucrarea de degrosare sau de finisare a suprafetelor exterioare ;
cutite pentru prelucrarea suprafetelor interioare ;
cutite pentru prelucrarea suprafetelor profilate interioare sau exterioare.
d) Dupa asezarea n raport cu piesa de prelucrat se deosebesc :
cutite radiale ;
cutite tangentiale.
e) n functie de tipul masinii unelte pe care se utilizeaza, se disting : cutite de strung, de
raboteza, de morteza, pentru strunguri automate si semiautoamte, pentru masini de alezat
etc.
f) Dupa felul materialului din care sunt executate, se remarca : cutite din otel rapid, cutite cu
taisul din carburi metalice, din oxizi sinterizati sau din diamant.
g) Dupa procesul tehnologic de fabricatie se deosebesc : cutite monobloc si cutite realizate
din doua sau mai multe materiale, sudate, lipite sau prinse mecanic.

2.3. Elemente constructive

3
 Cutitul se compune din : capul cutitului (partea aschietoare) si corpul cutitului (partea
de fixare).
Pentru a corespunde tuturor conditiilor de aschiere, partea aschietoare a cutitului
trebuie sa aiba o anumita forma pe care o asigura elementele sale geometrice, acestea fiind :
fata de degajare, pe care aluneca aschiile n timpul procesului de prelucrare ;
fata de asezare principala, care este ndreptata spre suprafata de aschiere ;
fata de asezare secundara, care este ndreptata spre suprafata prelucrata ;
taisul principal, care rezulta din intersectia suprafetei de degajare cu suprafata de asezare
principala ;
taisul secundar, care rezulta din intersectia suprafetei de degajare cu suprafata de asezare
secundara ;
vrful cutitului, care rezulta din intersectia dintre taisul principal si cel secundar ;
fatetele sunt portiuni nguste ale fetelor de degajare sau de asezare, din imediata apropiere
a taisului.

3. Materiale

Cuitele de strung se fabrica din diferite tipuri de oel, n funcie de varianta

constructiv aleas:
- cuite bar rectificat din oel rapid, comercializate sub forma de bare de diferite dimensiuni,
care sunt polizate dupa achizitionare n forma dorit;
- cuite bar cu prtea activ din oel rapid sudat de corpul cuitului realizat din oel;
- cuite cu varf din carbur metalica (exemple carburi metalice: P10, P20, P30, K10, K20,
K30) sudat, lipit sau prins mecanic.
n acest proiect vom analiza realizarea unui cuit de strung de retezat cu varf din
carbur metalic P10 realizat din oel OLC45.

4. Variante de fabricaie

Deoarece cuitele de strung cu plcu achietoare din carburi metalice sunt n prezent cele
mai raspandite vom analiza mai am anunit variantele n care acestea sunt fabricate.

4
4.1. Cuite cu plcue din carburi metalice lipite pe corpul de baz

Lipirea plcuelor din aliaje dure metaloceramice sinterizate se execut n locauri speciale,
practicate n corpul cuitului din oel de construcie (OL50, OL60 sau OLC45) tratat termic la
HRC = 30 45. Suprafaa locaului trebuie s fie prelucrat ngrijit, n special sub aspectul
realizrii planitii suprafeei de aezare a plcuei. Lipirea plcuelor din carburi metalice se
realizeaz cu ajutorul unor aliaje: cupru electrolitic, alam obinuit, aliaje de cupru-nichel
sau cu aliaje pe baz de argint, n prezena unui fondant care are rolul de a dizolva oxizii de pe
suprafeele ce se lipesc i de a mpiedica formarea lor n timpul procesului de lipire. Lipirea se
poate realiza folosind urmtoarele mijloace de nclzire: arztor oxi-acetilenic, cuptor cu
flacr, cuptoare electrice cu atmosfer neutr, prin rezisten electric i cureni de nalt
frecven. Pentru a se evita apariia fisurilor n plcuele dure, ca urmare a nclzirii i rcirii
brute sau neuniforme, este necesar practicarea unei rciri lente n mangal, nisip nclzit sau
azbest, ntr-un cuptor cu temperatura de 200 500C timp de 4 5 ore. Condiiile generale
de calitate ale cuitelor cu plcue din carburi metalice sunt prezentate n STAS 6541-84.

4.2. Cuite cu plcue din carburi metalice fixate mecanic

Varianta 1:

Varianta 2:

5
 Fixarea plcuelor prin lipire este n general o operaie laborioas i costisitoare, cu
implicaii negative asupra calitii carburilor. Datorit acestui fapt, trecerea la fixarea
mecanic este pe deplin justificat, deoarece se obin avantaje importante, printre care:
Se elimin tensiunile interne care apar n urma lipirii;
Permite folosirea unui corp de cuit la un numr mare de plcue;
Se reduce timpul pentru schimbarea sculei, ntruct suportul plcuei nu se scoate de pe
main dup uzur, ci se nlocuiete, uor i rapid, numai plcua.
nlocuirea construciilor de cuite cu plcue lipite prin cuite cu plcue amovibile,
fixate mecanic, duce n plus la mrirea capacitii de achiere, a muchiei de achiere nsi.
Acest avantaj rezult din aceea c muchia achietoare, fiind lipsit de tensiunile de la lipire i
de la reascuire, admite solicitri dinamice mai mari.
n prezent se folosesc urmtoarele sisteme de fixare mecanic a plcuelor:
Fixare cu ajutorul unei bride (construcia cea mai rspndit);
Fixare cu ajutorul unui pivot central;
Fixare cu ajutorul unei pene;
Fixare cu ajutorul unui colier.

n fabricarea cuitelor de strung se pot alege urmatoarele tehnologii:

Turnarea- este metoda tehnologica de fabricatie a unei piese prin solidificarea unei
cantitati determinate de metal lichid, introdus intr-o cavitate de configuratie
corespunzatoare. Aceast metoda se preteaz serilor mari de fabricaie deoarece
necesit o investiie mare pentru realizare matriei. Un mare avantaj al turnarii este
timpul scurt de realizare al pieselor;
Frezarea CNC- prelucrarea prin CNC const n procesul de fabricare a piesei dup
taierea unei bare de oel la dimensiunea dorit i prelucrarea cu ajutorul mainilor cu
comand numeric. Prelucrarea prin comand numeric nu este recomandat la serii
mari de producie, fiindc necesit un timp ndelungat de prelucrare, amortizarea
sculelor este mai rapid dect n celelalte variante de fabrcaie;
Decuparea- acest procedeu de prelucrare la rece este operatia de taiere dupa un contur
inchis pentru separarea completa a unei parti de material ce constituie piesa, iar cea
mai mica dimensiune transversala a conturului este mare in raport cu grosimea
materialului. Acest procedeu se preteaza celei de-a doua variante constructive. Este o

6
 tehnologie simpla i rapid care nu necesit multe echipamente, i este adecvat unei
serii mari de fabricaie.

4.3. Alegerea variantei de fabricaie optime

n mod uzual, cuitele de strung sunt fabricate n serie mare prin turnare sau decupare
(n funcie de varianta constructiv). Corpul cuitului turnat este apoi tratat termic i se fac
cateva prelucrari suplimentare pentru fixarea placuei, pe cand cuitele decupate nu necesit
tratament termic ulterior. Atat varfurile cat i uruburile care acestea sunt fixate reprezint
consumabile cat i adaptorul sunt fabricate de alti productori. Deoarece este cea mai ieftin i
totodat rapid metod de fabricare a cuitelor, voi alege decuparea ca varianta optim de
fabricaie.
Prin urmare pentru realizarea acestui proiect voi analiza fabricarea unor cuite de
strung de retezat cu plcue din carburi metalice fixate mecanic, produse n serie mare,
realizate prin decupare. Piesa se va executa din tabla OLC45 de 2,4 tratat termic la HRC =
30 45, urmand ca prin fluxul tehnologic care va fi stabilit ulterior sa suporte operatii de
deformare plastica la rece.

7
5. Descrierea procesului de decupare

5.1 Noiuni generale privind procesul de decupare

In cadrul proceselor de prelucrare, un loc deosebit il ocupa procedeele de prelucrare

prin deformare plastica la rece.
Tehnologiile de fabricare a pieselor metalice, prin diversitatea procedeelor de
deformare plastica la rece denumite in mod curent tehnologii de presare la rece, asigura in
cea mai mare masura, folosirea eficienta a materialelor si energiei, cresterea productivitatii si
economicitatii realizarii productiei. Aceste tehnologii au un domeniu foarte larg de aplicare
in industria constructoare de masini si aparate, mecanica fina, industria electronica si
electrotehnica etc.
Datorita avantajelor tehnico-economice pe care le prezinta, tehnologiile de prelucrare
prin deformare plastica la rece au o dezvoltare continua. Prognozele efectuate pe plan
mondial arata ca aceste procedee de prelucrare au o pondere tot mai mare la utilizare.
Prelucrarea prin deformare la rece a materialelor metalice este metoda de prelucrare prin
taiere, deformare sau combinatii ale acestora fara indepartarea de aschii si fara incalzirea
prealabila a materialelor. Sculele cu ajutorul carora se executa prelucrarea se numesc stante,
atunci cand se realizeaza taierea materialului, respectiv matrite, cand se executa deformarea
sau combinatii de taiere si deformare a materialului. Materialele utilizate la prelucrarea prin
deformare la rece sunt table, benzi, bare, sarme si alte profile laminate executate din
materiale feroase sau neferoase. Prelucrarea prin deformare la rece constituie una din
metodele moderne, larg utilizata in constructia de masini si in special in constructia de
autovehicule, masini agricole si tractoare etc.
In general, se poate afirma ca nu exista intreprindere constructoare de masini, care sa
nu aiba un sector de prelucrare prin deformare plastica la rece si in functie de specificul
produselor ce se fabrica acest sector este mai mult sau mai putin dezvoltat. Pentru obtinerea
avantajelor pe care presarea la rece le confera este necesar ca la proiectarea pieselor
respective sa se studieze atat forma si dimensiunile acestora, deoarece realizarea economica
a procedeelor tehnologice de prelucrare prin deformare la rece este conditionata de forma si
materialul pieselor, precum si de alte cerinte privind tehnologicitatea constructiei lor. Aceste
cerinte sunt impuse de particularitatile fiecarui procedeu de prelucrare.

5.2 Itinerarul tehnologic

Pentru proiectarea unui proces tehnologic rational trebuie sa se tina seama de unele
recomandari si anume :
se va cauta sa se obtina piesa finita cu un numar mic de operatii si cu productivitate
mare;
la piesele plane cu un numar mare de orificii se va face perforarea orificiilor si la pasul
urmator decuparea;
proiectarea sculei se va face in functie de utilajul existent in sectia de productie;
in functie de complexitatea piesei se alege tipul de stanta : cu actiune succesiva sau
simultana;

8
 pentru piesele indoite , prevazute cu gauri, in cazul cand nu se cere precizie ridicata a
pozitiei gaurilor, perforarea se poate executa in semifabricatul plan; la o precizie
ridicata, perforarea se va face dupa indoire;
la piesele plane la care se prevad conditii riguroase de forma geometrica, e necesar sa
se execute si operatie de planare, calibrare, sau curatire, dupa decupare si perforare;
Prin urmare putem sa spunem, analizand desenul piesei, ca operatiile care sunt
necesare pentru realizarea piesei sunt:
- debitare fasii;
- decupare;
- indreptare.
Luand n considerare recomandrile i operaile necesare realizrii piesei putem defini
itinerariul tehnologic:

NR Operaii Echipamente SDV Descriere operaie

1. debitat faii Foarfeca ghilotina cuit de ghilotina croirea fasiilor de tabla
electrica
Powershear
3000/1.25 Tapco

2. decupat Prese mecanice cu tan de decupat decuparea formei cuitelor de retezat

contur excentric IMS

3. ndreptare Presa hidraulica matrita de ndreptarea pieselor

plana indreptat
4. Control Micrometru digital micrometru msurarea cotelor de gabarit se
tehnic final 150mm Steel Dispozitiv de realizeaz cu ajutorul micrometrul.
Electronic LCD prindere: brid Verificarea rugozitii suprafeelor
WWJ04433 i plane se realizeaz cu ajutorul
Rugozimetru Mitutoyo rugozimetrului.
SJ 210

6. Analiza cu element finit

6.1 Generalitati
Bazele analizei cu elemente finite au fost pentru prima data formulate n 1943 de ctre
matematicianul german Richard Courant (1888-1972), care, mbinnd metoda Ritz cu analiza
numerica n probleme de calcul variational si minimizare, a obtinut solutii satisfacatoare
pentru analiza sistemelor cu vibratii. ncepnd cu anii 70, metoda elementelor finite a fost
folosita la rezolvarea celor mai complexe probleme din domeniul structurilor elastice
continue, de la constructiile civile, industriale sau de baraje pna la constructiile de nave
maritime, respectiv cosmice.

9
6.2 Principiile metodei analizei cu elemente finite

Fenomenele fizice de acest fel sunt descrise din punct de vedere matematic de ecuaii
difereniale, prin a cror integrare, n condiii la limit date, se obine o soluie exact a
problemei. Aceast cale analitic are dezavantajul ca este aplicabil numai n cazul
problemelor relativ simple. Problemele care intervin n activitatea practic sunt de cele mai
multe ori complexe n ce privete alctuirea fizic i geometric a pieselor, condiiile de
ncrcare, condiiile la limit etc., astfel nct integrarea ecuaiilor difereniale este dificil sau
chiar imposibil. n metoda elementului finit se utilizeaz, ca punct de plecare, un model
integral al fenomenului studiat. El se aplic separat pentru o serie de mici regiuni ale unei
structuri continue obinute prin procedeul discretizrii, denumite elemente finite, legate ntre
ele n puncte numite noduri. Aceste elemente finite trebuie astfel concepute nct ansamblul
lor sa reconstituie ct mai fidel posibil structura reala analizata. n principiu, aceste legaturi
trebuie astfel concepute nct sa permita o convergenta numerica catre solutia exacta, atunci
cnd structura este discretizata n elemente finite cu dimensiuni din ce n ce mai reduse.

6.3 Programul utilizat. SolidWorks

Softul folosit n analizarea cu element finit a corpului cuitului de strung de retezat

este SolidWorks 2014 realizat de Dassault Systmes SOLIDWORKS Corp., o subdiviziune a
Dassault Systmes, S. A. ncepand cu anul 1997. n configuraia de baz a programului este
inclus un modul de express analiz a rezistenei modelului (piesei) COSMOSXpress.
COSMOSXpress este versiunea LITE adic uoar a pachetului COSMOSWorks,
i este destinat n primul rnd pentru ingineri i designeri, care au cunotine profunde n
teoria de analiz cu element finit. Cu toate acestea, COSMOXpress permite proiectantului
pentru a determina unde sunt concentrate tensiunile pentru a evalua suprancrcarea
elementelor construciei, dintre care pot fi eliminate excesul de material pentru a reduce
greutatea i n consecin i valoarea viitorului produs.

7. Aspecte privind calitatea

7.1 Notiuni generale

n procesul de fabricare a pieselor, exist o serie de factori perturbatori, care

mpiedic obinerea acestora la dimensiunile exacte prevzute n proiect. Prin urmare,
piesele finite vor fi obinute cu o serie de abateri mai mici sau mai mari, dar inerente.
Principalii factori perturbatori, care intervin n procesul de prelucrare sunt:
dimensiunile variabile ale semifabricatelor;
neomogenitatea materialului prelucrat;
rigiditatea insuficient a preselor;
uzura poansoanelor;
imprecizii i nestabiliti n reglajul preselor.
Prin precizia de prelucrare se nelege gradul de coresponden ntre
elementele geometrice ale piesei finite, obinute n urma prelucrrii i

10
aceleai elemente, prevzute de proiectant pe desen.

7.2 Pretul de cost

Pretul produsului final este influentat de o multime de factori, printre care pretul
materialului utilizat (care variaz de la un distribuitor la altul) sau procesele tehnologice prin
care obinem piesa dorit. Calcularea pretului de fabricare a piesei a fost realizata cu ajutorul
softului SolidWorks 2014, rezultand un pret de 0.63 $ din care 27% (0.17 $) reprezint
valoarea materialului.

11
CUPRINS:

1. Tema de proiect 2
2. Introducere 2
2.1 Generalitati 2
2.2 Clasificare 3
2.3 Elemente constructive 4
3. Materiale 4
4. Variante de fabricaie 4
4.1 Cuite cu plcue din carburi metalice lipite pe corpul de baz 5
4.2 Cuite cu plcue din carburi metalice fixate mecanic 5
4.3 Alegerea variantei de fabricaie optime 7
5. Descrierea procesului de decupare 8
5.1 Noiuni generale privind procesul de decupare 8
5.2 Itinerarul tehnologic 9
6. Analiza cu element finit 10
6.1 Generalitati 10
6.2 Principiile metodei analizei cu elemente finite 10
6.3 Programul utilizat. SolidWorks 10
7. Aspecte privind calitatea 11
7.1 Notiuni generale 11
7.2 Pretul de cost 11

Bibliografie:
1. CPN Nicu, Curs SCULE ACHIETOARE I, Galai, 2008;
2. http://www.fsr.ro/wp-content/uploads/2012/07/Catalog-cutite.pdf accesat
20.04.15;
3. http://www.scritub.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-Sa-se-
proiecteze-un-cu752319912.php accesat 19.04.15;
4. http://www.mecano-
fuc.ro/index.htm#page=romana/cutite_de_strung_din_otel_rapid_sudate-
8.htm accesat 22.04.15;
5. PROIECT DE DIPLOMA Mecanica, Inginerie Economica - Proiectarea
tehnologiei de executie si a sculei speciale (stanta) pentru realizarea prin
procedeul de presare la rece a reperului PERETE de la utilajul agricol
Scarificator SCAR5, Universitatea din Craiova;
6. Bistrian Diana .a, Introducere n metoda elementelor finite, Editura
Cermi, Iai, 2008
7. http://glanze.com/products/turning-tool-holders/tth-parting-tool-blades.jpg
accesat 24.04.15

12