Sunteți pe pagina 1din 17

CIG Anul II

Contabilitate financiara I
ntrebri pentru evaluarea de sfarsit de semestru

1. Ce sunt situatiile financiare ? Din ce sunt alcatuite situaiile financiare ? Care este
obiectivul situaiilor financiare?

Situa iile financiare reprezint produsul final al activit ii contabile. Ele reprezint clasificarea i
sintetizarea unui cumul de tranzacii financiare, unele dintre ele fiind extrem de complexe. Confonn
organismului american de normalizare, Financial accounting Standards Board (FASB)55, situaiile
financiare reprezint elementul central al raport rii financiare, reprezentnd principalul scop al comunic
rii informaiei contabile c tre cei din exteriorul ntreprinderii.

2. Care este ecuaia poziiei financiare? Care este ecuaia rezultatului? Care este
documentul pe baza cruia se ntocmesc situaiile financiare?

In prezent, toate societatile sunt obligate sa prezinte un set de situaii financiare, a caror component difera
n funcie de marimea ntreprinderii. Astfel, societiile de persoane (care nu sunt de interes public si al
caror capital este format din p ri sociale) trebuie s prezinte un Bilan i un Cont de profit i pierdere.
Pentru societiile de capital este obligatorie prezentarea suplimentara a unei Anexe, dar i a unui Raport de
gestiune, aa cum sunt definite n Directiva a IV-a. Se precizeaze 64 ca raportul de gestiune trebuie sa
furnizeze toate informaiile necesare prezentarii unei imagini fidele a situaiei societaii, dar nu face parte
din situaiile financiare. ntocmirea unui Tablou de finanare (ca expresie a variaiei trezoreriei) nu este
obligatoriu, ca n alte ri europene, dar majoritatea societailor cotate ntocmesc n acest sens Situaia
fluxurilor de numerar.
Situatia modificarilor capitalului propriu nu este utilizata de catre societaile din Germania, dar societaile
de capitaluri trebuie sa prezinte, conform Legii societailor pe actiuni (Aktiengesez -- AkiG), o Situaie a
distribuirii rezultatului. Bilanul i Contul de profit si pierdere trebuie prezentate respectnd indicaiile din
Directiva a IV-a iar prin coninutul Anexei, societaile trebuie sa prezinte:
informaiile generale asupra conturilor anuale;
metodele de contabilizare si evaluare;
informaii complementare privind Bilanul si Contul de profit si pierdere;
alte informaii precum: numar de salariati, remuneraia totala a directorilor i a membrilor Consiliului de
Administraie

3. Care sunt elementele prezentate cu ajutorul bilanului?

Bilantul este situaia financiar care trebuie s prezinte poziia financiar a unei ntreprinderi. Structurile
bilanului direct legate de evaluarea poziiei financiare sunt:
a) activele,
b) datoriile i
c) capitalul propriu.

4. Care sunt criteriile de clasificare a elementelor de activ? Care sunt criteriile de


clasificare a capitalurilor proprii i datoriilor?

Bilantul este documentul contabil de sintez prin care se prezint elementele de activ i pasiv ale
ntreprinderii la nchiderea exerciiului financiar precum i n celelalte situaii prevazute de lege.
Bilanul cuprinde toate elementele de activ grupate dup:
- natur
- destinaie i
- lichiditate
i toate elementele de pasiv grupate dup:
- natur
- provenien i exigibilitate.

Pasivul patrimonial cuprinde elemente sau notiuni abstracte ce nu reprezinta ceva fizic concret.
Pasivul patrimonial arata sursele de finantare a activului patrimonial si anume:
1)datorii fata de actionari (datorii interne)
2)datorii fata de terti externi( datorii externe)
Elementele de pasiv sunt grupate in functie de exigibilitatea (termeni de decontare a surselor de
finantare)sunt gurpate in:

Capitalul propriu: reprezinta surse de finantare proprie si prezinta urmatoarele caracteristici:


a)sursa de fintantare stabilita de care dispune intreprinderea
b)asigura stabilitatea in independenta financiara a intreprinderii
c)da dreptul titularilor de patrimoniu la activele societatii
Structura capitalului propriu:
<A>Capial social:
~provine de la investitori care pot fi actionari sau asociati
~genereaza drepturi si obligatii intre unitatea economica si actionari, este impartita in actiuni sau parti
sociale care au o valoare numita (valoare nominala).
~este constituit la infiintarea sociatatii, iar pe parcursul desfasurarii activitatii poate fi majorat sau
micsorat.
Cuprinde:
~capitalul subscris nevarsat (promisiunea actionarilor sau asociatilor)
~capitalul subscris varsat (aportul efectiv in bani sau in natura al asociatilor sau actionarilor).

<B>Prime legate de capital:


~surse de finantare proprii obtinute de unitatea patrimoniala in urma majorarii capitalului social.
Cuprinde:
a)prime de emisiune:
~se calculeaza ca diferenta, intre valoarea de emisiune a noilor actiuni (mai mare) si valoarea nominala a
vechilor actiuni (mai mica).
b)prime de aport:
~apar in momentul aducerii de noi aporturi
c)prime de fuziune:
~apar in momentul fuzionarii a doua sau mai multe sociatati.
d)prime de conversie:
~se stabilesc ca diferenta, intre valoarea obligatiunii (mai mare) si valoarea actiunilor emise (mai mica).

<C>Rezerve:
~surse de finantare proprii ce se constituie la sfarsitul exercitiului financiar prin prepartizarea profitului
sau din alte surse.
~constituirea si utilizarea rezervelor se realizeaza prin diferite norme legislative sau prin hotarari ale
adunarii generale ale actionarilor.
Cuprind:
a)rezerve legale:
~se constituie din profitul brut(5%)pana la (20%)din capitalul social.
b)rezerve statutare:
~se constituie prin hotararea AGA din profitul net.
c)alte rezerve:
~se constituie din profitul net

<D> Rezerve din reevaluare:


~surplusuri de valori creeate prin revaluarea activelor imobilizate ca diferenta intre valoarea inregistrata
in urma reevaluarii (mai mari) si valoarea de intrare a activelor imobilzate (mai mica).

<E>rezultatul reportat:
~este rezultatul obtinut in anii anteriori
~se prezinta sub forma profitului nerepartizat sau pierdeii neacoperite

<F>Rezultatul curent:
~este rezultatul obtinut in anul curent
~se prezinta sub forma de profit sau pierdere
~daca veniturile sunt mai mari decat cheltuielile=>profit
~daca cheltuielile sunt mai mari decat veniturile=>pierdere

Datoriile: reprezinta surse de finantare externe puse la dispozitia unitatii patrimoniale pe o perioada
delimitata de timp, de catre:
a)furnizori
b)banci
c)alte institutii pentru care unitatea patrimoniala urmeaza sa realizeze o prestatie sau un echivalent
valoric.
Exista o multitudine de datorii clasificate dupa diferite criterii:
1)in functie de durata:
~datorii curente(pe termen scurt)
~datorii necurente(pe termen lung)
2)in functie de scopul tranzactiei:
~datorii comerciale(furnizori si efectele comerciale de paltiti)
~datorii fiscale
~datorii catre salariati
~datorii bancare
~datorii catre stat
~datorii catre actionari sau asociati (dividente)

Provizioane si ajustari: reprezinta datorii previzibile in viitorul apropiat incerte si neclare din pct de
vedere al scadentei si al valorii.
~deobicei provizioanele se constutuie la sfarsitul exercitiului financiar
~tot in aceasta categorie incadram si ajustarile pentru deprecierea activelor.

Pasive de regularizare: reprezinta valori ce asigura alocarea pentru fiecare exercitiu financiar numai a
veniturilor ce ii sunt proprii.
~in aceasta categorie incadram:
1)subventii pentru investitii: reprezinta surse alocate de la bugetul de stat sau de la alte institutii cu
caracter neramburasbil,destinate investitiilor sau achizitionarii de active imobilizate.
2)venituri in avans: reprezinta sume incasate in perioada curenta pentru perioada viitoare.
5. Ce reprezint capitalurile proprii i care este structura acestora? Care este
diferena dintre capitalurile proprii i capitalurile permanente?

Evaluarea capitalurilor proprii


Evaluarea partilor sociale sau a actiunilor capitalului unei societati conduce la evaluarea societatii
nsasi.
Actiunile sunt nscrisuri care dau dreptul posesorilor acestora de a participa la constituirea
capitalului unei ntreprinderi, acestia devenind coproprietari ai acesteia.
Valoarea actiunilor (partilor sociale) este apreciata prin referinta la:
piata n care se negociaza aceste actiuni;
patrimoniul societatii , ca indicator al acumularilor potentiale;
rezultatele societatii, ca indicator al acumularilor potentiale;
perspectivele pe termen mediu, ca indicator al cresterii economice;
imaginea societatii n fata tertilor;
modul n care societatea isi stapneste tehnologia;
calitatea personalului.
Din cele de mai sus rezulta ca ntr-o negociere valoarea retinuta cel mai adesea este o sinteza a
diferitelor metode de apreciere; aceasta sinteza reprezinta o valoare multicriteriu.
Capitalul social se evalueaza n contabilitate la valoarea nominala, care este reprezentata de sumele
evidentiate pe actiuni sau parti sociale. Marimea valorii actiunilor sau partilor sociale este stabilita nca
de la nfiintarea ntreprinderilor prin actul constitutiv al acestora si poarta denumirea de valoare
nominala. Aceasta reprezinta o fractiune din capitalul ntreprinderii , stabilita n marimi egale si serveste
la calcularea capitalului social.

6. Ce reprezint capitalul social? Ce reprezint valoarea nominal a aciunilor? Dar


valoarea contabil a acestora?

Prin capitalul social al unei societi comerciale se nelege expresia valoric a totalitii aporturilor
asociailor care particip la constituirea societii. Capitalul social mai este denumit i capital nominal.

Capitalul social are o dubl semnificaie: contabil i juridic. El constituie gajul general al creditorilor
societii. De aceea, este fix pe toat durata societii.

Capitalul subscris reprezint valoarea total a aporturilor pentru care asociaii s-au obligat s contribuie
la constituirea societii. Capitalul subscris coincide cu capitalul social.

Capitalul vrsat este valoarea total a aporturilor efectuate i care au intrat n patrimoniul societii.

Capitalul social al societii este divizat n anumite fraciuni, denumite diferit dup forma juridic a
societii : pri de interes, pri sociale, aciuni.

Patrimoniul societii, n lumina dreptului civil, l constituie totalitatea drepturilor i obligaiilor cu


valoare economic aparinnd societii.

Intre capitalul social i patrimoniul societii exist anumite deosebiri. Astfel, n timp ce capitalul social
este expresia valoric a aportului asociailor, patrimoniul societii este o universalitate juridic, n care
sunt cuprinse toate drepturile i obligaiile, precum i bunurile societii
Dup structura capitalului social i modul de mprire a acestuia, societile comerciale se clasific n
dou categorii: societi n care capitalul social se divide n pri de interes i societi n care capitalul
social se mparte n aciuni.

Capitalul social se divide n pri de interes n cazul societii n nume colectiv i societii n comandita
simpl, precum i cazul societii cu rspundere limitat (pri sociale).

Capitalul social este mprit n aciuni n cazul societii pe aciuni i societii n comandita pe aciuni.

Daca vrei sa ai un SRL trebuie sa ai intre 1 si 50 asociati si un capital social de minimum 2.000.000 lei
(valoarea minima a unei parti este de 100.000 lei.

Un SA (societate pe actiuni) este o intreprindere cu raspundere limitata, care presupune un minim de 5


actionari. Nu exista limita maxima pentru numarul de actionari. Capitalul social minim admisibil este de
25.000.000 lei. Capitalul varsat trebuie sa fie de cel putin 30% din capitalul subscris (100% pentru
contributii in natura). Capitalul social este impartit in actiuni liber transferabile si compania poate emite
obligatiuni pentru o suma ce nu poate depasi trei patrimi din capitalul varsat si existent.

7. Care sunt sursele de cretere a capitalului social? Cum poate fi diminuat acesta?

MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL, majorarea, pe parcursul funcionrii societii, a


capitalului subscris la data constituirii societii sau ulterior. Majorarea capitalului social se poate face
din surse interne sau externe. Indiferent de sursa aleas, majorarea capitalului social se poate face n
dou variante: prin emisiunea de aciuni noi sau prin majorarea valorii nominale a aciunilor existente n
schimbul unor noi aporturi n numerar i/sau n natur.

8. Ce reprezint rezervele din reevaluare? Dar rezultatul reportat? Dar rezultatul


exerciiului?

<D> Rezerve din reevaluare:


~surplusuri de valori creeate prin revaluarea activelor imobilizate ca diferenta intre valoarea inregistrata
in urma reevaluarii (mai mari) si valoarea de intrare a activelor imobilzate (mai mica).

<E>rezultatul reportat:
~este rezultatul obtinut in anii anteriori
~se prezinta sub forma profitului nerepartizat sau pierdeii neacoperite

9. Ce tipuri de rezerve exist i cum se constituie acestea?

>Rezerve:
~surse de finantare proprii ce se constituie la sfarsitul exercitiului financiar prin prepartizarea profitului
sau din alte surse.
~constituirea si utilizarea rezervelor se realizeaza prin diferite norme legislative sau prin hotarari ale
adunarii generale ale actionarilor.
Cuprind:
a)rezerve legale:
~se constituie din profitul brut(5%)pana la (20%)din capitalul social.
b)rezerve statutare:
~se constituie prin hotararea AGA din profitul net.
c)alte rezerve:
~se constituie din profitul net

<D> Rezerve din reevaluare:


~surplusuri de valori creeate prin revaluarea activelor imobilizate ca diferenta intre valoarea inregistrata
in urma reevaluarii (mai mari) si valoarea de intrare a activelor imobilzate (mai mica).

<E>rezultatul reportat:
~este rezultatul obtinut in anii anteriori
~se prezinta sub forma profitului nerepartizat sau pierdeii neacoperite

<F>Rezultatul curent:
~este rezultatul obtinut in anul curent
~se prezinta sub forma de profit sau pierdere
~daca veniturile sunt mai mari decat cheltuielile=>profit
~daca cheltuielile sunt mai mari decat veniturile=>pierdere

10. Care sunt modalitile de acoperire a pierderilor? Dar destinaia profitului?

Conform art. 19 alin. (4) din Legea contabilitii, pierderea contabil reportat se acoper din
profitul exerciiului financiar i cel reportat, din rezerve, prime de capital i capital social,
potrivit hotrrii adunrii generale a acionarilor sau asociailor.

Dup stabilirea rezultatului definitiv al exerciiului financiar curent, o parte se repartizeaz


conform prevederilor legale n conturile de rezerve legale (dac acestea nu au fost constituite
pn la limita maxim). Partea rmas se preia la nceputul exerciiului financiar urmtor n
contul #117 Rezultatul reportat, de unde urmeaz a fi repartizat pe celelalte destinaii
hotrte de adunarea general a acionarilor sau asociailor, cu respectarea prevederilor legale.

11. Ce sunt erorile? De cte feluri sunt erorile i cum se corecteaz?

Erorile sunt omisiuni si declaratii eronate cuprinse in situatiile financiare ale societatii pentru
una sau mai multe perioade anterioare rezultand din greseala de a utiliza sau de a nu utiliza
informatii credibile care:
a) erau disponibile la momentul la care situatiile financiare pentru acele perioade au fost
aprobate spre a fi emise;
b) ar fi putut fi obtinute in mod rezonabil si luate in considerare la intocmirea si prezentarea
acelor situatii financiare anuale.

Astfel de erori includ efectele greselilor matematice, greselilor de aplicare a politicilor


contabile, ignorarii sau interpretarii gresite a evenimentelor si fraudelor. in cazul producerii
unor erori la inregistrarea in contabilitate a operatiunilor desfasurate de catre societati, acestea
se
corecteaza la momentul descoperirii lor.

12. Care este diferena dintre aciuni i obligaiuni? Care este ctigul ateptat pentru
obligaiuni?

Deosebirile dintre actiuni si obligatiuni


Actiunile:

dreptul de a primi in fiecare an o cota parte din profitul societatii (sub forma de
dividende)corespunzatoare cu numarul de actiuni detinute si cu suma alocata de conducerea
societatii pentru platadividendelor. Datorita faptului ca acest dividend poate varia (sau poate fi
chiar zero), actiunile se mainumesc si valori mobiliare cu venit variabil.

dreptul la informare cu privire la evolutia economico-financiara a intreprinderii.

dreptul de a participa la hotararile importante cu privire la activitatea societatii, precum si


laconducerea societatii, prin participarea la Adunarile Generale ale Actionarilor (AGA),
respectiv prinposibilitatea de a alege si de a fi ales in consiliul de administratie al societatii.

drept de proprietate asupra unei parti a activelor societatii, in cazul lichidarii (incetarii
functionarii)acesteia.

dreptul de preemptiune
, adica posibilitatea pastrarii procentului initial detinut de actionar sau dacaacesta nu este
interesat, acest drept poate fi vndut;

dreptul la informatii care poate sa nseamne: rapoarte periodice trimise catre actionari
privind situatiafinanciara, informari directe din partea Consililui de administratie sau a
compartimentului specialpentru relatiile cu actionarii etc

dreptul la recuperarea capitalului investit, adica n cazul unui faliment sau al lichidarii
actionarii isipot recupera teoretic capitalul investit (practic insa acest drept de multe ori nu
inseamna mare lucrudeoarece, intr-o asemenea situatie, ordinea de onorare a obligatiilor
firmei este: salariati, statul , ceilalticreditori Si ceea ce mai ramane se mparte la actionari).
Obligatiunile:

Obligatiunile reprezinta un titlu de creanta asupra societatii emitente.

Obligatiunile nu confera aceleasi drepturi ca si actiunile, dar posesorul lor beneficiaza de o


dobandaperiodica fixa (din acest motiv, obligatiunile numindu-se valori mobiliare cu venituri
fixe) si, laexpirarea perioadei de imprumut, de rambursarea sumei platite pentru cumpararea
obligatiunilor.

valoarea nominala, reprezinta suma pe care emitentul trebuie sa o ramburseze posesorului


obligatiunii;

volumul total al emisiunii;

dobnda (cuponul);

scadenta;

durata de viata a obligatiunii, adica perioada dintre emitere si scadenta;

pretul de emisiune, adica valoarea la care se pune n circulatie efectiv obligatiunea; acesta
poate fi maimare dect valoarea nominala (supra pari), egal cu aceasta (ad pari) sau mai mic
(sub pari) lucrustabilit n functie de conditiile pietei si de urgenta obtinerii fondurilor;

modalitatile de rambursare;

randamentul obligatiunii, indicator calculat n functie de pretul de emisiune si dobnda


anuntata

13. Ce reprezint primele de rambursare i care este tratamentul lor contabil?

14. Care sunt elementele prezentate de Contul de profit i pierdere? Cum se clasific
veniturile i cheltuielile ? Care este elementul de legtur dintre bilan i Contul de profit i pierdere ?

15. Care sunt utilizatorii informaiilor oferite de situaiile financiare ? Care sunt
diferenele dintre contabilitate financiar i contabilitatea de gestiune ?

Utilizatorii situaiilor financiare anuale includ investitorii actuali i poteniali, personalul angajat,
creditorii, furnizorii, clienii, instituiile statului i alte autoriti, precum i publicul. Acetia utilizeaz
situaiile financiare pentru a-i satisface o parte din necesitile lor de informaii

Contabilitatea financiara stabileste pozitia financiara a entitatilor si furnizeaza informatii partilor


interesate despre generarea de venit a acestora, profitabilitatea, precum si alte informatii. Ea genereaza
informatii in primul rand pentru utilizatorii de informatie externa in principal autoritatile de
reglementare financiara, guvernul sau detinatorii entitatii respective. Contabilitatea de gestiune
furnizeaza informatie pentru utilizatorii interni. managerii interni sunt utilizatorii principali ai acestui tip
de informatie, avand rolul de a-i ajuta sa-si exercite functiile: planificarea, luarea de decizii si controlul.

16. Care sunt principiile contabilitii?

Elementele prezentate in situatiile financiare anuale simplificate se evalueaza conform unor


principii contabile generale. Am indentificat cele mai importante principii, iar acestea sunt in
numar de 8.

In prezentul articol voi prezenta cele 8 principii si fiecare dinte ele va fi insotit de cateva
explicatii:

1) Principiul contabilitatii de angajamente

2) Principiul continuitatii activitatii .

3) Principiul permanentei metodelor

4) Principiul prudentei

5) Principiul independentei exercitiului

6) Principiul evaluarii separate a elementelor de active si de datorii

7) Principiul intangibilitatii

8) Principiul necompensarii

17. Principiul continuitatii activitatii - Exemple de situaii n care se impune


respectarea acestui principiu.

Principiul continuitatii activitatii presupune ca organizatia iti continua modul normal de


functionare , fara a reduce semnificativ activitatile.

Situatiile financiare simplificate nu se vor intocmi pe baza acestui principiu, daca persoanele
aflate la conducerea organizatiei stabilesc dupa data bilantului sa inceteze activitatea acesteia.

18. Principiul permanentei metodelor - Exemple de situaii n care se impune


respectarea acestui principiu.
Un principiu foarte simplu de aplicat este cel al permanentei metodelor. Acesta spune ca
metodele de evaluare si politicile contabile nu trebuie schimbate de la un exercitiu financiar la
altul.

19. Principiul prudentei - Exemple de situaii n care se impune respectarea acestui


principiu.

Prudenta este un factor important, iar la intocmirea situatiilor financiare anuale simplificate,
evaluarea este bine sa fie facuta tinand cont de acest factor si in mod special de urmatorii
factori:

In contul de profit si pierdere simplificat poate fi inclus numai profitul realizat pana la data
bilantului.
Este necesar sa se tina cont de toate datoriile aparute in cursul exercitiului financiar curent sau
al unui exercitiu precedent.
Este necesar sa se tina evidenta tuturor datoriilor previzibile si a pierderilor potentiale aparute
in cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu ulterior. Pentru indeplinirea acestui
scop ar trebui avute in vedere si eventualele provizioane.
Trebuie sa se aiba in vedere toate deprecierile, indiferent daca rezultatul exercitiului financiar
este pe pierdere sau pe profit.

20. Principiul independentei exercitiului - Exemple de situaii n care se impune


respectarea acestui principiu.

- Principiul independenei exerciiului presupune delimitarea riguroas n timp a veniturilor i


cheltuielilor aferente exerciiului financiar pentru care se face raportarea, indiferent de data ncasrii
sumelor sau a efecturii plilor, cerin de baz a contabilitii de angajament. Acest lucru impune
utilizarea unor conturi de regularizare, att a veniturilor, ct i a cheltuielilor.

21. Principiul intangibilitatii - Exemple de situaii n care se impune respectarea


acestui principiu.
- Principiul intangibilitii presupune existena unei concordane depline ntre bilanul de
deschidere al unui exerciiu i cel de nchidere al exerciiului precedent.

22. Principiul continuitatii activitatii - Exemple de situaii n care se impune


respectarea acestui principiu.

- Principiul continuitii activitii const n aceea c se presupune c entitatea i continu


n mod normal funcionarea, fr a intra n stare de lichidare sau reducere semnificativ a
activitii.
Dac se cunoate existena unor elemente de nesiguran legate de anumite evenimente ce
conduc la incapacitatea entitii de a-i continua activitatea, administratorii au obligaia de a
prezenta aceste elemente n notele explicative.
De asemenea, se impun explicaii n cazul n care situaiile financiare nu sunt ntocmite pe
baza principiului analizat, prezentndu-se motivele care au determinat adoptarea deciziei c
entitatea nu-i mai poate continua activitatea.
23. Principiul prevalentei economicului asupra juridicului - Exemple de situaii n
care se impune respectarea acestui principiu.
Principiul prevalenei economicului asupra juridicului se refer la faptul c prezentarea
valorilor din cadrul elementelor din bilan i contul de profit i pierdere se face avnd n
vedere fondul economic al tranzaciei sau al operaiunii raportate i nu numai forma juridic a
acestora. Principiul se aplic att entitilor care ndeplinesc criteriul de mrime, pentru
situaiile financiare individuale i consolidate,ct i pentu entitile care nu ndeplinesc
criteriile de mrime , dar ntocmesc situaii financiare consolidate, cu respectarea prevederilor
din Reguli de evaluare alternative.

24. Ce sunt politicile contabile? Cine este rspunztor de ntocmitrea manualului de


politici contabile? Ce trebuie s conin manualul de politici contabile?
Politicile (metodele) contabile sunt principiile, bazele, conveniile, regulile i practicile
specifice adoptate de o ntreprindere la ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare.

Politicile contabile trebuie cuprinse intr-un manual pe care fiecare firma este obligata prin
lege sa il aiba.

Astfel, manualul de politici contabile poate fi elaborat de catre specialisti in domeniul


economic si tehnic, cunoscatori ai activitatii desfasurate si ai strategiei adoptate de societate,
atat din cadrul entitatii respective, cat si prin apelarea la societati specializate de consultanta,
ne-a precizat Oana Nicorescu.

Sursa citata a adaugat ca manualul de politici contabile trebuie sa fie rezultatul consultarii cu
managementul entitatii pentru a selectiona politicile/tratamentele contabile cele mai potrivite
care sa sustina prezentarea de informatii corecte si coerente. Apoi, manualul este aprobat de
administrator sau alta persoana imputernicita pentru conducerea/gestionarea entitatii, a mai
spus aceeasi sursa.

25. Cum se procedeaz atunci cnd, ntr-o entitate economic, apar tranzacii
(operaii economico-financiare) pentru care nu este prevzut un tratament n politicile contabile?
n ce situaii se realizeaz modificri ale politicilor contabile? n ce document se reflect aceste
modificri? Care este momentul n care se pot face modificri ale politicilor contabile?
Politicile contabile reprezint principiile, bazele, conveniile, regulile i practicile specifice
aplicate de o entitate la ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare.

O modificare a estimrii contabile reprezint o ajustare a valorii contabile a unui activ sau a
unei datorii, sau valoarea consumului periodic al unui activ, care rezult din evaluarea situaiei
prezente a activelor i datoriilor i a beneficiilor i obligaiilor viitoare preconizate asociate
acestora. Modificrile estimrilor contabile rezult de pe urma noilor informaii sau noilor
evoluii i, n consecin, nu reprezint corectri ale erorilor.

26. Care sunt momentele evalurii? Care sunt bazele de evaluare la intrarea n
entitate a activelor, conform regulilor generale de evaluare?

Exist patru momente cnd are loc evaluarea elementelor de activ i datorii din bilan, i
anume:
Evaluarea la data intrrii n entitate
La data intrrii n entitate, bunurile se evalueaz i se nregistreaz n contabilitate la valoarea
de intrare, determinat astfel:

a) la cost de achiziie pentru bunurile procurate cu titlu oneros;

b) la cost de producie pentru bunurile produse n entitate;

c) la valoarea de aport, stabilit n urma evalurii pentru bunurile reprezentnd aport la


capitalul social;

d) la valoarea just pentru bunurile obinute cu titlu gratuit.

2. Evaluarea cu ocazia inventarierii

Evaluarea elementelor de activ i de pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit prevederilor


Normelor privind organizarea i efectuarea inventarierii elementelor de activ i de pasiv.

3.Evaluarea la ncheierea exerciiului financiar


La ncheierea exerciiului financiar, elementele de natura activelor i datoriilor se evalueaz i
se reflect n situaiile financiare anuale la valoarea de intrare, pus de acord cu rezultatele
inventarierii.

n acest scop, valoarea de intrare se compar cu valoarea stabilit pe baza inventarierii,


denumit valoare de inventar. Pentru elementele de activ, diferenele constatate n minus ntre
valoarea de inventar i valoarea contabil net a elementelor de activ se nregistreaz n
contabilitate:

pe seama unei amortizri suplimentare, n cazul activelor amortizabile pentru care


deprecierea este ireversibil; sau

se efectueaz o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci cnd


deprecierea este reversibil.

Elementele de activ se menin la valoarea lor de intrare. Conform regulilor de evaluare


aplicabile la ncheierea exerciiului financiar, n bilan principalele elemente se prezint astfel:

Imobilizrile necorporale
Imobilizrile necorporale trebuie prezentate n bilan la valoarea de intrare, mai puin
ajustrile cumulate de valoare. Prin ajustri cumulate de valoare se neleg amortismentele
calculate i ajustrile pentru deprecierea imobilizrilor necorporale, determinate ca diferena
ntre valoarea de inventar i valoarea contabil net.

Imobilizrile corporale
Imobilizrile corporale trebuie prezentate n bilan la valoarea de intrare, mai puin ajustrile
cumulate de valoare.

Imobilizrile financiare
Imobilizrile financiare se prezint n bilan la valoarea de intrare mai puin ajustrile
cumulate pentru pierdere de valoare.
Stocuri
Activele de natura stocurilor trebuie reflectate n bilan la o valoare care s nu fie mai mare
dect valoarea care se poate obine prin utilizarea sau vnzarea lor, denumit valoare
realizabilnet. n acest scop, valoarea stocurilor se diminueaz pn la valoarea realizabil
net, prin reflectarea unei ajustri pentru depreciere.

Creane
Exprimate n lei

Creanele se evideniaz n contabilitate la valoarea lor probabil de ncasare.

Exprimate n lei cu decontare n funcie de cursul unei valute

Pentru creanele exprimate n lei, a cror decontare se face n funcie de cursul unei valute,
eventualele diferene favorabile sau nefavorabile, care rezult din evaluarea acestora, se
nregistreaz la venituri sau cheltuieli financiare, la data bilanului, dup caz.

Exprimate n valut

Creanele n valut trebuie evaluate i raportate utiliznd cursul de schimb comunicat de


Banca Naional a Romniei i valabil la data ncheierii exerciiului financiar. Diferenele de
curs valutar, favorabile sau nefavorabile, ntre cursul de la data nregistrrii creanelor n
valut sau cursul la care au fost raportate n situaiile financiare anterioare i cursul de schimb
de la data ncheierii exerciiului financiar, se nregistreaz la venituri sau cheltuieli financiare,
dup caz. Pentru sumele incerte se evideniaz ajustri pentru pierderea de valoare a creanelor
fa de clieni/debitori.

Disponibiliti n valut i asimilate


Disponibilitile n valut i alte valori de trezorerie, acreditivele i depozitele pe termen scurt
n valut trebuie evaluate i raportate utiliznd cursul de schimb comunicat de Banca
Naional a Romniei, valabil la data bilanului. La ncheierea exerciiului financiar,
diferenele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilitilor n valut, acreditivelor i
depozitelor la cursul de schimb comunicat de Banca Naional a Romniei, valabil la data
bilanului, se nregistreaz n conturile de venituri sau cheltuieli din diferene de curs valutar,
dup caz.

Investiii financiare pe termen scurt


Valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacionare pe o pia reglementat se
evalueaz la valoarea de cotaie din ultima zi de tranzacionare. Cele netranzacionate se
evalueaz la cost istoric, mai puin eventualele ajustri pentru pierdere de valoare.

Datorii
Diferenele constatate n plus ntre valoarea de inventar i valoarea de intrare a elementelor de
natura datoriilor se nregistreaz n contabilitate pe seama elementelor corespunztoare de
datorii.
Exprimate n lei cu decontare n funcie de cursul unei valute

Pentru datoriile exprimate n lei, a cror decontare se face n funcie de cursul unei valute,
eventualele diferene favorabile sau nefavorabile care rezult din evaluarea acestora se
nregistreaz la venituri sau cheltuieli financiare, dup caz.

Exprimate n valut

La nchiderea exerciiului financiar, datoriile se evalueaz i raporteaz utiliznd cursul de


schimb comunicat de Banca Naional a Romniei valabil la data ncheierii exerciiului
financiar. Diferenele de curs valutar se determin i se nregistreaz similar creanelor n
valut.

Provizioane
Valoarea recunoscut ca provizion trebuie s constituie cea mai bun estimare la data
bilanului a costurilor necesare stingerii obligaiei curente, generat de evenimente anterioare.
Provizioanele trebuie revizuite la data fiecrui bilan i ajustate pentru a reflecta cea mai bun
estimare curent. n cazul n care pentru stingerea unei obligaii nu mai este probabil o ieire
de resurse, provizionul trebuie redus sau anulat prin reluare la venituri.

4.Evaluarea la data ieirii din entitate


La data ieirii din entitate sau la darea n consum, bunurile se evalueaz i se scad din gestiune
la valoarea lor de intrare.

27. Descriei evaluarea la inventar cu reflectare n bilan.


n scopul ntocmirii situaiilor financiare anuale, entitile trebuie s procedeze la
inventarierea i evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii.
Evaluarea cu ocazia inventarierii a elementelor de natura activelor, datoriilor i
capitalurilor proprii se face potrivit prezentelor reglementri i normelor emise n acest sens
de Ministerul Finanelor Publice.
n scopul efecturii inventarierii, conducerea entitii trebuie s stabileasc proceduri
proprii, cu respectarea prevederilor legale.
Evenimentele care apar dup data bilanului pot furniza informaii suplimentare
referitoare la perioada raportat fa de cele cunoscute la data bilanului. Dac
situaiile financiare anuale nu au fost aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a
reflecta i informaiile suplimentare, dac informaiile respective se refer la condiii
(evenimente, operaiuni etc.) care au existat la data bilanului.

28. Cum se evalueaz la ieire elementele de activ, conform regulilor generale de


evaluare?

La data ieirii din entitate sau la darea n consum, bunurile se evalueaz i se scad din gestiune
la valoarea lor de intrare
29. Ce se nelege prin recunoatere? Care sunt criteriile de recunoatere a activelor?

Recunoasterea activelor imobilizate

Cadrul general al IASB descrie criteriile pentru recunoasterea elementelor ca active; acest
standard se aplica in cazul imobilizarilor corporale. In prezentarea asupra IAS 2, acest subiect
este tratat in detaliu.

Aplicarea criteriilor de recunoastere a imobilizarilor corporale are drept rezultat urmatoarea


regula: imobilizarile corporale sunt recunoscute ca activ doar atunci cand:

- este posibila generarea catre intreprindere de beneficii economice viitoare aferente activului;
si

- costul activului poate fi masurat in mod credibil.


Pentru a satisface primul criteriu enuntat mai sus, o entitate trebuie sa estimeze gradul de
certitudine atasat fluxului de beneficii economice viitoare pe baza evidentelor disponibile la
momentul recunoasterii. Este necesar sa se stabileasca daca activul va contribui, direct sau
indirect, la generarea fluxurilor de numerar catre intreprindere. Prin urmare, va trebui sa fie un
activ productiv, contribuind direct la generarea de venituri din exploatare suplimentare.

Elemente de natura imobilizarilor corporale pot fi achizitionate in alte scopuri, cum ar fi


siguranta ori protectia mediului. Acestea permit entitatii sa continue sa obtina beneficii
economice viitoare din exploatarea celorlalte active ale sale - de exemplu prin satisfacerea
legislatiei cu privire la siguranta sau protectia mediului. Astfel de imobilizari corporale
satisfac criteriul de recunoastere ca active deoarece permit obtinerea de beneficii viitoare din
activele aferente.

Al doilea criteriu este, de obicei, usor de satisfacut deoarece pretul de achizitie al unui activ si
orice costuri auxiliare de achizitie sunt, in mod normal, usor identificabile.

30. Ce sunt provizioanele? Prin ce se deosebesc provizioanele pentru dezafectri


imobiliare de celelalte provizioene?

nscrise separat n bilan, provizioanele sunt destinate s acopere datoriile a cror natur este
clar definit i care la data bilanului este probabil s existe, sau este cert c vor exista, dar
care sunt incerte n ceea ce privete valoarea sau data la care vor aprea.

Punctm mai jos cteva repere din Sistemul simplificat de contabilitate, aprobat prin Ordinul
MFP nr. 2239/2011 publicat n Monitorul Oficial nr. 552/2011.
Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor.

Ca principiu contabil, activele i veniturile nu trebuie s fie supraevaluate, iar datoriile i


cheltuielile subevaluate. Totui, exercitarea prudenei nu permite, de exemplu, constituirea
de provizioane excesive, subevaluarea deliberat a activelor sau veniturilor, dar nici
supraevaluarea deliberat a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situaiile financiare nu ar mai
fi neutre i nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.

Cheltuielile cu provizioanele, amortizrile i ajustrile pentru depreciere sau pierdere de


valoare, precum i cheltuielile cu impozitul pe profit i alte impozite, calculate potrivit legii,
se evideniaz distinct, n funcie de natura lor.

Provizioanele nu pot depi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii
obligaiei curente la data bilanului.

Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incert. Un provizion va fi recunoscut


numai n momentul n care:

- o entitate are o obligaie curent generat de un eveniment anterior;

- este probabil ca o ieire de resurse s fie necesar pentru a onora obligaia respectiv; i

- poate fi realizat o estimare credibil a valorii obligaiei.

Dac aceste condiii nu sunt ndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.

Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale sau
cheltuielile angajate, dar nepltite, datorit factorului de incertitudine legat de exigibilitatea
sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei.

Angajamentele entitilor sunt prezentate, de regul, ca parte a datoriilor rezultate din credite
comerciale sau din alte activiti, n timp ce provizioanele sunt raportate separat.

Nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare.

Se vor recunoate ca provizioane doar acele obligaii generate de evenimente anterioare care
sunt independente de aciunile viitoare ale entitii. Exemple de astfel de obligaii sunt
amenzile sau costurile de eliminare a efectelor negative, produse mediului, pedepsite de lege,
ambele genernd ieiri de resurse care ncorporeaz beneficii economice, indiferent de
aciunile viitoare ale entitii.

31. Ce reprezint activele imobilizate? Definii imobilizrile corporale, necorporale i


financiare.

Elementele de activ se menin la valoarea lor de intrare. Conform regulilor de evaluare


aplicabile la ncheierea exerciiului financiar, n bilan principalele elemente se prezint astfel:
Imobilizrile necorporale
Imobilizrile necorporale trebuie prezentate n bilan la valoarea de intrare, mai puin
ajustrile cumulate de valoare. Prin ajustri cumulate de valoare se neleg amortismentele
calculate i ajustrile pentru deprecierea imobilizrilor necorporale, determinate ca diferena
ntre valoarea de inventar i valoarea contabil net.

Imobilizrile corporale
Imobilizrile corporale trebuie prezentate n bilan la valoarea de intrare, mai puin ajustrile
cumulate de valoare.

Imobilizrile financiare
Imobilizrile financiare se prezint n bilan la valoarea de intrare mai puin ajustrile
cumulate pentru pierdere de valoare.

32. Ce nelegi prin valoarea net contabil?

Valoarea neta contabila reprezinta, (1) referitor la o intreprindere, diferenta dintre activele
totale (dupa deducerea amortizarii si deprecierii) si datoriile totale, asa cum sunt acestea
inregistrate in bilantul contabil. Referitor la un anumit activ, aceasta reprezinta costul
capitalizat minus amortizarea cumulata asa cum apare in registrele contabile al intreprinderii.

33. Din ce este fornat costul de achiziie i costul de producie?


34. La ce valoare sunt nregistrate activele imobilizate la ieirea din gestiune?
35. Cum se poate determina durata de amortizare a unei imobilizri corporale?
36. n ce situaii cheltuielile ulterioare efectuate asupra unei imobilizri pot crete valoarea
acesteia?
37. Care sunt metodele de amortizare? Dac un activ este complet amortizat, care este
valoarea cu care se nscrie n bilan?
38. Care sunt cile de ieire a imobilizrilor si care sunt tratamentele contabile?
39. Ce reprezint reevaluarea imobilizrilor corporale? Cnd se face reevaluarea? Care
sunt elementele ce pot fi supuse reevalurii?
40. Care este tratamentul rezervei din reevaluare? Cnd poate fi transferat surplusul din
reevaluare la rezerve (1065)?