Drept comercial curs 8 05.12.

2016

AG la SRL

In cazul SRL -urilor exista mai multa flexibilitate in legatura cu organizarea si

functionarea. Legea nu impune 2 tipuri de adunari, de majoritati etc. Asta nu inseamna ca in
practica ca asociatii nu pot sa prevada, sa reglementeze o AG care sa aiba si maj diferite.

Daca actul constitutiv nu prevede nimic legea este particulara in ce priveste

cvorumul si majoritate -art. 192 si 193 -drept comun pt SRL de la care se poate deroga prin
actul constitutiv.
Regula bunei majoritati pentru a se tine in mod valabil sa participe si sa fie
luate hot cu maj absoluta a partilor soc si a asociatiei.
Spre deosebire de SA nu avem derogare de la regula ca o parte soc este egala cu
celelalte (la SA cu vot multiplu).

Nou este faptul ca trebuie sa ai si majoritatea asociatilor lucru care vine din
trecutul reglementarii si intentia legiuitorului de a respecta caracterul intuitu personae, de nu
supune mecanismul simplei vointe a capitalului, adica a celor mai puternici.

Art. 193/2 se reia o regula pe care legea a statuat-o in NCC daca obiectul priveste
modificarea actului constitutiv doc care reflecta cel mai intens caracterul intuitu persoane
modificarile necesita unanimitate . NCC de la regula unanimitatii se poate deroga. Deci
la SRL se poate prin actul constitutiv.

Art. 193/3 dezbate in legatura cu aceste majoritati si cvorumul de la a doua

convocare. Sa ai dubla majoritate de asociati si de vot si unanimitate la modificare actului
constitutiv.

Art. 193/2 din cauza neintrunirii maj cerute, ad convocata de nou poate decide
asupra ordinei de zi oricare ar fi reintroduce regula de la AG ordinara hot se lua cu orice
majoritate de vor si cu orice cvorum. Intrebare pusa este art. 193/3 se aplica si in legatura cu
art. 193/2 sau se aplica numai ca o derogare de la art. 193/2, care sanctioneaza conflictul de
interese dintre asoc si soc?
Parerea prof - nu are sens sa spunem ca 193/3 e o deorgare de la 193/2 pentru ca
atunci nu ar mai avea logica sa spui ca se poate lua o dec indiferent de maj. Mai ales ca 193/2
nu se ocupa de cvorum si maj, ci ii spune sa nu voteze, iar 193/3 ii spune de maj, alin. 1 preia
ideea ca o parte sociala egal un vot.
Cel mai bine este sa derogi de la cele 2 condtii.

Obiectul legiuitorul nu limiteaza puterile acesteia.

Art. 194 principalele atributiii ale adunarii , care se suprapun cu cele ale AG
ordinare de la SA.

1
 In legatura cu conflictul de interese exista o specificitate practic avem 2
reglementari ale conflictului

1. Art. 197/3 care face trimitere si la art. 79 soc in nume colectiv si un text din
L31 care interzice conflictul de interes. Dar formularea de la 79 este ca cea de la
art. 127. Deci solutia este identica si pentru SRL si SA, inclusiv sanctiunea penala.

2. Art. 193/2 il putem privi ca un text de exceptie de la conflictul de interese un

asociat nu poate vota in deliberarile AG referitor la 2 puncte -deliberari privind
aportul la cap social sau actele juridice incheiate intre ele si soc, deci aici el
trebuie sa se abtina. Textul este putin mai obscur din perspectiva interzicerii
abtinerii de la deliberare. Deci nu poate exercita dreptul de vot la deliberari. Deci
poate fi activ la deliberari, dar nu poate vota, fiind o incalcare a conflict de
interese.

Atacarea hotararii dorinta legiuitorului de a permite o flexibilitate mai mare -art.

197 dispozitiile de la SA cu privire la AG se aplica si la SRL -art, 133 are un alt moment
de curgere, deci tot termen de decadere, dar poti introduce actiunea ca asociat de la
momentul de la care ai luat cunostinta ca asociat, nu de la mom publicarii. Creeaza o
incertitudine, pt ca 132 se aplica si inseamna ca e executorie si trebuie facuta publica pentru
a fi pusa in executare, dar dpdv al opozabilitatii fata de terti trebuie inregistrata la RC,
efectul opozabilitatii se pastreaza, doar ca pentru asociati ei pot sa atace si dupa publicare
daca demonstreaza ca au luat cunostinta dupa acel moment.
Publicitatea in sine nu prezuma cunoasterea acele texte se aplica in situatii
particulare. Putem extinde si ca functionarea AG.

Situatia unei majoritati speciale de la care nu se poate deroga in niciun fel.

Instrainarea partilor sociale catre un tert art. 202 solutia interdictia absoluta de a
instraina fara avea acordul din cap social pentru a promova ideea de caracter intuitu
persoane, pentru a avea aceeasi incredere in cumparator ca pentru vanzator.
Daca votand instrainarea presupune si un alt eveniment modificarea actului
constitutiv daca nu se deroga, se modifica cu unanimitate.

Discutiile care apar daca cel care instraineaza este luat in calcul la stabilirea
acestei majoritati sau nu. Art. 202/2 - nu e o chestiune legata de asociati prezenti sau
reprezentati daca cel care instraineaza e majoritar ar fi conflict de interese care sa ii
presupuna neoarticiparea, dar fara el nu s-ar forma cvorum.
Raspunsul este in def conflict de interese -intre asociat si soc - incalcarea dr si a
celorlalti asociati, dar nu este in conflict in baza L31, ci un abuz in relatia cu ceilalti
asociati.

Daca instraineaza -soc este neutra fata de asociati. Intereseaza soc ca PJ. I ncazuri
particulare as putea spune ca e conflict de interese.

Art. 202 incepand cu 2010, dorinta legiuitorului fiscal s-a introdus o cerinta
suplimentara aceste transferuri sa poata avea loc nu numai cu 3/4 , dar si daca a trecut un
termen de opozitie prevazut de art. 63 30 zile si creditorii sociali nu au contestat acest
transfer.

2
 Si la fuziune si divizare - Cred care simt ca le ingreuneaza executarea creantelor- pot
sa faca opozitie.

Aici, e mult mai strict legiuitorul. Cred social poate obliga operatia de transfer.
Nu e o chestiune de oportunitate art. 202/2 ind 1 se poate introduce pentru
repararea prejudiciului cauzat. Trebuie sa demonstreze un prejudiciu. O legatura cauza-efect.
ANAF ul instantele pot sa fie mai flexibile cu ce inseamna prejudiciu previzibil
sau viitor.

Fata de terti transferul devine opozabil de la mom inregistrarii in RC. Se reia

principiul opozabilitatii prin publicare. Art. 203/2.

Adminstratorul

Drept comun si drept special

Art. 72 care la dispozitii comune spune ca obligatiile si raspunderea sunt

reglementate de regulile de la mandat din NCC si L31.
Inainte de mandat ctr de mandat are multiple forme institutia reprezentarii art.
1295, 1314 NCC. Regulile care ne intereseaza nu sunt cele de mandat, ci cele de la
reprezentare.
Relatia adm cu soc este un organ al soc.

La reglementarea de principiu privind PJ el este mentionat acolo ca organ de

administrare, art. 209 si urm. NCC.
Relatia tipica cu soc este parte a PJ. Este o parte in mecanismul functionarii SC.
Ea are o functie de nu poate fi reprodusa -reprezentarea legala ea interactioneaza
cu tertii prin adm, care e o PF, un organ colegial, la unele o PJ. Are aceasta functie unica de a
lega soc, de a semna pt soc, dar nu in numele sau, ci al soc.
In cazul in care legea spune ca el este guvernat de regulile mandatului exista o
anumita relatie juridica intre el ca pers sau organul colegial si soc, actionar, asociat. Avem si
aceasta latura a relatiei -care astazi este o relatie contractuala. Este contractuala, nu
delictuala.

Obiectul relatiei juridice sa particularizeze puterile adm si modalitatea in care

actioneaza si limitele in care isi poate exercita puterile, dar si raspunderea pentru modul in
care isi exercita atributiile.
Toate sunt fata de soc, nu fata de asociati, desi ei l-au ales, pe incredere.
Dar relatia juridica este a adm cu soc, nu cu asociatii.

Deci este organ al soc si are si o relatie cu soc.

Majoritatea elementelor acestui raport- poti sa derogi si sa agravezi sau nu raspunderea

adm. art. 113-114 este posibila delegarea, numai cand legea permite.

Singurul caz in care unii actionari reprezinta soc legal e cand incheie ctr cu adm.

3
 Rolul adm :

1. Functia de adm propriu-zisa, in trecut era numita gerare. Partea operationala

propriu-zisa.
2. Reprezentarea legala.

Dpdv al implementarii vointei sociale -ambele componente sunt imp. Prima permite
adm sa organizeze AG, sa o convoace, dar ei pot influenta vointa sociala facand agenda. Sunt
responsabili pentru deliberare si vot. Asta nu inseamna ca ei raspund pentru decizia luata, ei
doar manipuleaza.

Dpdv al reprezentarii legala cel care o pune in executare pentru punerea in

aplicare si fata de terti a vointei sociale.

Sfera atributiilor sale art specifice nu aduc modificari mari fata de art. 73 nu e
atat de imp pentru ideea de solidaritate pentru raspundere, ci iti arata pentru ce raspunde,
obligatiile sale principale.

Dreptul comun art. 1303 conflictul de interese intre adm si soc dar art. 1303 nu
poate decat sa ne arate ca exista posibilitatea conflictului, dar nu poate fi vorba decat daca e
vorba de un ctr incheiat de reprezentant. ??
Sa dai prevalenta interesului soc. Acest ctr poate fi anulat la cererea
reprezentantului deci anulare, cand conflictul era cunoscut sau trebuia sa fie cunoscut.
Deci pot sa il anulez cand cand era sau trebuie sa fie cunoscut de catre tert.

Da expresie principiului bunei- credinte, deci daca nu stia, este valabila ctr, art. 1127.

Art. 1304 e doar o aplicare a conflictului de interese -actul cu sine insusi si dubla
reprezentare. Este prezumat a fi un conflict de interese.

Dubla reprezentare cand am incheiat actul cu tertul -reprezinta atat interesele soc,
cat si tertii. Daca ei nu au nimic impotriva, actul este valabil.

Art. 215 NCC de la reglementare PJ contrarietate de interese in frauda

intereselor PJ este anulabil actul respectiv, de organul de adm, daca adm si rudele sale
aveau un interes sa incheie acel act si daca partea cealalta a cunoscut sau trebuia sa
cunoasca.
Sanctiunea este nulitatea.

In acelasi timp, o reluare a ideii a conflictului de interese de la soc, daca e un organ

colectiv adm sa instiinteze colegii sau AG (nu se regasete in L31, ci la adm la SA).

Art. 73/2 vorbeste de posibilitatea cred sociali de a ataca adm actiune in

raspundere impotriva adm. particularitatea are un ctr, dar pentru tert nu e relevant, ctr ii
stabileste pozitia lui ca organ. Si cred sociali pot sa introduca actiune in raspundere. Daca
tertii sunt vatamati, ar putea, dar legea spune ca si cred pot.
Dar o vor putea actiona numai in cadrul procedurii insolventei. Daca nu, nu pot
merge impotriva adm.
Daca actiunea nu s-a prescris pot sa ceara despagubiri si de la adm si de la soc art
73/2.

4
 Exista un text special in Legea insolventei care stabileste raspunderea adm daca a
participat sau a cauzat ajungerea in starea de insolventa aceasta raspundere nu e fata de
soc, ci fata de cred soc. In cazul in care a fraudat in limitele stabilite de organului social, se
pot indrepta si impotriva organului social art. 169 din Legea insolventei.

Avem deci 2 texte de lege art. 169 si art. 73/2 dar oricat de intemeiata e, se
suspenda oricare actiune si urmariri impotriva soc.
Dar urmarirea nu e a soc, ci a unui organ.

Care cale folosesc? Fiind insolventa, folosesti calea special art. 169.
Art. 73/2 se mai poate aplica prof el devine aplicabil cand nu pot aplica art. 169
adm nu a configurat actul de insolventa, dar actul sau a produs un prejudiciu unui cred
social, deci ramane deschisa aceasta cale. Acel cred social are o actiune individuala sau
sociala?
In insolventa, actiune sunt sociale, pentru ca tot ce recupereaza, recupereaza
pentru toti.
Daca introduce doar unul pentru adm, castiga pentru soc, deci sunt actiuni sociale.

Legea nu distinge, deci ai putea gandi ca orice asociat are o actiune personala daca
ceea ce urmareste este recuperarea prejudiciului prin acel act, actiunea sa fie personala, doar
ca o introduce intr-un context diferit, al insolventei, al procedurii ei. Deci ar fi normal ca ce
recupereaza sa intre la valoarea comuna.
Daca ar avea caracter individual nu ar mai exista principiul consensual al
insolventei.

Sfera de aplicare a art. 73/2 este limitata. Deroga de la niste reguli, dar aplicarea lui
nu este extinsa

Limitele puterii de reprezentare

Limitele si extinderea

Art. 55 -text la infiintarea soc soc legata cu tertii prin actele incheiate de adm. si
faptul ca e publicat actul, nu inseamna ca tertii ar fi trebuit sa cunoasca.

Tertul nu mai este prezumat b-c cand se depasesc limitele de putere acordate,
pentru ca era clar. Tertul nu poate sa spune ca nu au stiut, pentru legea e imperativa.

A doua sit cand ii limitez puterile adm sa incheie acte numai cu o anumita valoare
si asta se publica in RC daca adm tot incheie actul rasp lui fata de soc dar tertii, prin
simpla publicare nu pot fi prezumati ca ar sti de aceste limite.

Alin. 2 clauzele care limiteaza puterile, sunt inopozabile, desi au fost publicate.
Nu numai ca tertii pot fi de r-c sau b-c, dar nu poti prin actul constitutiv sa iei din puterea
adm fata de terti, deci pe tert nu ii intereseaza asta.

Deci soc va trebui sa execute actul. Deci si principiul aparentei.

5
 Art. 54 o problema legata de opozabilitate legata de numirea lui, legea reia efectul
de opozabilitate prin RC. Nu conteaza mom revocarii, ci mom in care acest lucru e publicat
in RC, deci tertii vor incheia cu el cu b-c. Adm care a revocat fiind incheie un ctr, soc va fi
obligat fata de terti.
Actele nu sunt valabile ICCJ, cel vechi putea sa semneze actul.

Se aplica la toate tipurile de societati.

Administratorul la SA

Are reglementarea cea mai extinsa, dar care nu e drept comun. Unele din principiile de
acolo trebuie avute in vedere si la alte tipuri de soc.
La SRL reglementarile privind organul de adm la SA nu sunt aplicabile si
pentru ea.

Art. 55 din L31 deroga de la art. 1309 NCC.

In materie de contracte imobiliare, de transmitere exista o regula ca adm,

reprezentantul legal al soc, poate incheia asemenea ctr fara a avea nevoie de un act in
forma autentica din partea soc.
Art. 70 ind.1 desi e relatie e bazate pe reprezentare si mandat, adm poate incheiat
un ctr real fara a avea el insusi nevoie de act sau procura in forma autentica. Cand nu a
fost si s-a incheiat fara doc de imputernicire probleme legate de valabilitatea acestora.
Oricine poate sa vina si sa ceara nulitatea.

Administratorul la SA

La SA avem 2 siseme de administrare sistemul unitar si sistemul dualist. Ele nu

au existat de la inceput ele sunt de inspiratie recenta, din 2006, sistemul dualist e specific dr
german, preluat fiind si in Franta. Nu este foarte uzitat in Ro, diferite forma de aplicare a
sistemului unitar, dar il gasim la filialele societatilor austriece si pare sa devina o optiune si la
soc cu ca romanesc.
Soc cu cap romanesc este o soc needucata.

Set de norme comune care se aplica ambelor sisteme.

Ele se gasesc in reglementarea privind sistemul unitar si sunt preluate si pentru

sistemul dualist.
El presupune un singur organ de conducere, numai ca acest organ poate sa aiba 2
forme principale o singura persoana sau poate fi organ colegial. Daca e format din mai
multe persoane- mai multe variante.
Are o tipologie proprie consiliu de administratie, dar si sit in care nu am organ
colegial propriu-zis cand fiecare adm are competenta si trebuie sa ia in comun. anumite
decizii. La SA este rar intalnita.

Daca sunt mai multi adm legea spune ca trebuie sa fie un numar impar. Regula nu se
verifica la sistemul dualist.

6
 Regula numarului impar ajuta la formarea vointei daca sunt divergente la luarea
unei decizii.
Ca si relatia adm cu soc ce e particular aici legea interzice pe durata mandatului
durata ctr de reprezentare de un ctr de munca. Doar ca legea a spus in 2006 ca nu pot
fi si salariati. Dpdv al impozitarii este ca ceea ce primesc ca adm sa fie impozitat ca un
salariu.
Un argument prof este binevenita - nu e corect la cel care directioneaza salariatii
sa isi dea lui insusi indicatii, creeaza niste deviatii.

O alta particularitate din 2006 la soc deschise cele care sunt tranzactionata pe o
piata imobiliara- bursa de valori adm independenti si cei care nu sunt independenti, ei
sunt autonomi.

Cei independenti cei care indeplinesc criteriile de la art. 138ind. 2 alin. 2. Criteriile
sunt exhaustive.
Se presupune ca la data la care adm nu avea o relatie cu soc sau cu actionarii de
control care ar putea sa influenteze judecata.
Cand esti in functie, trebuie sa prevaleze interesul societatii.
Cel independent- cel care nu poate fi influentat.

Deci pentru amandoi trebuie sa prevaleze interesul soc.

La cel indepdendenti exista prezumtia ca va actiona asa, la celalalt nu. Nu numai
ca exista, dar se asteapta cu prioritate sa actioneze detasat fata de celalalte organe.

Cel independent- nu are o legatura din trecut. Si el vine cu experienta lui neintinata
fata de acea soc.
De regula, este vorba de cel neindependent.

Ca si orice relatie de mandat si relatia adm cu soc se poate termina inaite de

termen- revocarea drept discretionar al AG.

A fost o perioada in care un numar restrans de instante au cenzurat cererile de

revocare. Oricat de abuziva ar fi, nu poate fi cenzurata. El nu se poate intoarce pe calea
justitie.

In sistem unitar situatia care sa nu creeze confuzie cu sistemul dualist in care

organul de adm unitar isi separa competentele si pastreaza doar competente de
supraveghere ale soc si da competentele de adm si reprezentare legala unor alte persoane
directori care nu sunt adm, ei au ctr cu soc ctr de mandat si au puterile pe care le are in
mod normal un adm, numai ca sunt supravegheati de de adm propriu-zisi delegarea de
competenta in cadrul organului de adm.
Interesul este pentru ca ei sunt raspunzatori pentru adm si reprezentare, iar alteori o
problema de competenta, trebuie oameni specializati pentru anumite competente. Ar putea lua
alti oameni, dar ar mari numarul organului, dar e mai usor sa ii angajezi si sa ii supraveghezi.

Sistemul unitar cu delegare de director -castiga teren si la soc cu cap strain, dar si
romanesc.
Teoria aparentei seamana cu sistemul dualistl, cons de administratie si directorat.

7
 Principial, ele sunt diferite -elemente ale aceluiasi organ la unitar, la dualist sunt 2
diferite.
In practica, e posibil ca cele 2 sa faca cam acelasi lucru. Asta nu schimba problema de
fond.
In cazul delegarii de competenta in sistem unitar vointa asociatilor, fie prin vointa ....

Art. 142/2 stabileste ce competente nu pot fi delegate directorilor, trebuind a fi

pastrate de adm. in general, competente de supraveghere si strategice. Ce duce cu gandul ca
directorii au competenta pur executionala.

Daca deleaga acele competente nu poti sa pastrezi puterea de reprezentare, ea se

duce in baza legii la director. Fie directorul general, care e numit de cons de adm si se poate
stabili insa ca ea se exercita si cu un alt director.

Datoriile adm fata de soc :

Ideea principala care fundamenteaza aceasta relatie este ideea de loialitate. Adm sa
actioneze mereu in interesul soc si pentru a gasi cele mai bune solutii pentru soc.

Art. 144 ind. 1 alin. 1 membri cons de adm, deci si directorul, isi exercita
mandatul cu prudenta si diligenta unui bun adm ne raportam la un bun adm.

In realitate, avem in vedere un bun proprietar aceeasi diligenta a unui bun prop si
adm.
Doar ca adm nu lucreaza in abstract, ei au zi de zi varii situatii daca a facut o
greseala nu inseamna neaparat ca nu a lucrat ca un bun prop.

Art. 144/2 nu se incalca obligatia daca in momentul luarii unei decizii de a face,
daca la mom respectiv era in interesul soc. Deci poate gresi, dar daca ai avut in vedere
interesul soc si ai avut informatiile adecvate, iar apoi ai decis si ai gresit. In acest caz nu vei
raspunde.
Art. 144/3 anumite limite in exercitiul functiei.
Art. 144/4 textul in sine e inutil, reiterare a ideii ca loialitate inseamna sa prevaleze
interesul soc.

Art. 144 ind. 2 daca nu ai actionat cu prudenta, te trimite la art. 72 si art. 73-
raspundere e solidara. Sunt raspunzatori pentru actele proprii, dar si pentru ce au facut cei
din subordine. Exista un complex de persoane pe care le implica in luarea deciziilor.
Legea impune un standard de comportament adm dar nu le impune sa fie umbra
celor carora i-au delegat.

Exista si posibilitatea de a se apara intr-o dec de rasp solidara cand el s-a opus
deciziei art. 144 ind. 2 alin. 5 sa incunostintezi soc, sa consemneze in registrul de
dezbateri aceasta opozitie (proba in favoarea aceluia).
Ai in acelasi timp obligatia sa incunostintezi organele de control in scris manifesti
pozitia, sa fie consemnat in procesul-verbal al soc si sa incunostintezi organele de control
cenzori sau auditorii financiari.

8
 Legea zice ca esti raspunzator numai pentru ce s-a intamplat in timpul mandatului tau
cel dinaintea ta nu a actionat cum trebuie si sunt descoperite in timpul mandatului tau deci
raspunzi si pentru trecut, fiindca ai fost nediligent si nu le-ai observat, dar te poti apara
art. 144 ind. 2 nu esti solidar raspunzator imediat daca luand cunostinta de acestea le-ai
comunicat cenzorilor sau auditorilor financiari.
Legea spune ca greseala este a celor imediat anteriori, nu si a celor mai vechi. Daca e
vorba de a celor mai vechi sa raportezi organelor de control si actionarilor.

Art. 144 ind. 3 particularizeaza conflictul de interese in materia SA spune in

alin. 1 ca cel care are o un interes direct sau contrar sa ii instiinteze pe ceilalti, pe organele de
cotrol si sa nu apara la nicio deliberare. Textul acesta nu exista ca atare in cazul celorlalte soc.
Art. 215 este limitativ, vorbeste de o frauda.
Interes contrare vrei sa beneficiezi din acea operatiune ex adm este mereu
interesat de actele pe care le incheie, pentru ca asta e functia lui si au consecinta pe termen
lung, depinde de modul in care e platit. Deci el trebuie incunostinteze, sa taca si sa e abtina. In
maj cazurilor doar se abtine.
Alin. 2 extide sfera persoanelor interesate pana la rudenia la un anumit grad.
Alin. 3 stabileste situatii de exceptii nu e un conflict de interese

Art. 144 ind. 4 des in practica. Aplicare a ind. 3 creditarea sau garantarea reala
de catre soc in favoarea adm.

Art. 150 particularizeaza o alta sit, interdictiile sunt mai putin ferme. E o repetare a
interdictiei a actului cu sine insusi. Adm nu poate sa dobandeasca, instraineze bunul sau sa
obtina folosinta de la soc sau catre soc daca acestea au o val de cel putin 10%, cu exceptia
faptului daca cei afectati au fost de acord. Daca nu, intervine nulitatea.

9
10