Drept comercial Curs 9

12.12.2016

SISTEMUL DUALIST

Consideratii generale
Presupune doua organe, iar cnd se deleaga puterea directorilor, este ca la cel unitar,
un singur organ.
Doua organe:
1. Directorat
2. Consiliu de supraveghere
Directoratul este similar cu consiliul de administratie din sistemul unitar- art. 153^1

Directorii care compun directoratul au o putere legala mai mare decat directoorul din
sistemul unitar.

Compozitia organului
Numarul membrilor este impar intotdeuna, la fel la ca cel unitar - numarul minim
este de trei, dar, spre deosebire de consiliul de adminitratie, directoratul este numit de
consiliul de supraveghere, nu de catre adunarea generala.

Modul de functionare
Legea trimite la prevederile de la administratorii in sistemul unitar, avand functia de
conducere aproape in exclusivitate a societatii, are si functia de reprezentare legala, membrii
consiliului de supraveghere nu pot reprezenta societatea, cu exceptia cazului in care
incheie in numele societatii contracte de adm cu membrii directoratului sau cnd
exercita in numele societatii sau mputernicete pe altcineva sa exercite actiunea in
raspundere impotriva membrilor directoratului.
Directoratul are obligatia de a se supune controlului acestuia ori de cate ori este
neceasar, si periodic, la cel putin 3 luni trebuie sa prezinte un raport scris legat de modul in
care au condus societatea, precum si evolutia anticipata viitoare a societatii.
Fata de consiliul de administratie, situatiile financiare sunt elaborate de directorat,
dar sunt verificate si aprobate pentru a fi supuse aprobarii finale a AG de catre consiliul de
supraveghere.
Drept comercial Curs 9
12.12.2016

Consiliul de supraveghere
Legea nu impune ca numarul de membi sa fie par sau impar, dar fata de directorat, se
stabileste o limita minima si una maxima intre 3 si 11.
Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricnd de AG, cum si
acestia la rndul lor pot revoca oricnd directorul.
Spre deosebire de relatia de delegare dintre consiliul de administratie si director, aici
separatia fizica este foarte neta, pentru ca un membru al directoratului nu poate sa fie
membru al consiliului de supraveghere si invers. La sistemul unitar, directorul general
putea fi si preedinte al consiliului de administraie
Art. 153^9 - stabileste puterile consiliului de supraveghere puteri care nu pot fi
delegate directoratului -alin 1 lit. a-z ele sunt variante ale functiei de supraveghere.
Alin 2 -ca excepie de la limitarea activitatii consiliului strict la supravegherea
directoratului legea spune ca in AC se poate prevedea ca anumite tipuri de operaiuni nu
vor putea fi facute de directori decat cu acordul consiliului. Iar in lipsa acestui acord,
directorii trebuie sa ceara acordul AG.
Alin. 3 spune conducerea nu poate fi transferata consiliului de supraveghere cu
exceptia actelor pentru care consiliul poate aproba ceea ce face directoratul, deci
aprobarea este mai mult decat un simplu control, este un tip de imixtiune in conducerea
societatii.
Deci, daca AC permite consiliului sa intervin sub forma aprobrii in conducerea
societii, acesta interventie este excepional si trebuie sa fie limitata ca ntindere , deci nu
in timp neaprat, deci spre deosebire de practica unor societati romaneti care denota prea
multa imixtiune.
Alta particularitate pe care o gasim la consiliul de supraveghere este ca acesta poate
sa constituie un comitet consultativ din membrii sai, cel putin doi in fiecare comitet ce
este important este ca in unele cazuri legea obliga constituirea unui anumit tip de comitet
cnd situatiile financiare ale soc in sistem dualist sunt supuse oblig de auditare financiara,
comitetul de audit este obligatoriu. Oricum, daca se creeaza asemenea comitete, fie ca le
impune legea sau ca acesta este vointa asoicatilor, cel putin un membru in fiecare comitet
trebuie sa fie independent, iar criteriile de independenta sunt cele de la art. 138.
La comitetul de audit avem cerinta esentiala ca cel putin un membru sa detina
experienta relevanta in aplicarea principiilor contabile sau ale auditului financiar.

Durata mandatului pentru administratori in sens generic este stabilita prin AC, dar
este limitata de lege la 4 ani, mai putin durata primilor membri care este limitata la 2 ani.
Numai ca mandatul lor este rennoibil si legea nu le impune de cate ori poate sa fie
reinnoit.
Toti membrii organelor de conducere trebuie sa aiba asigurare de raspundere
profesionala si le este interzis sa aiba relatie de munca cu sociateteta pe perioada
mandatului.
Drept comercial Curs 9
12.12.2016

Trebuie sa fie PF, cu excepia cazului in care nominalizeaza o PJ pe pozitia respectiva,

de director sau de administrator. Dar in acest caz, ca particularitate, art. 153^13 - numele
PF prin care PJ o nominalizeaza ca administrator, director, membru in consiliu isi va exercita
in mod practic activitatea sa fie facuta publica la RC si acea PF, chiar daca nu este
reprezentantul legal al PJ administrator, ca raspunde in solidar si PJ administrator in sens
generic pentru exercitarea mandatului. Iar daca este raspundere penala, va incumba ambelor,
si PJ administrator.
Art. 153^15 impune obligatia de neconcurenta pentru membrii organelor de
conducere cu un limbaj similar obligatiei de neconcurenta a asociatilor sau ac ionarilor sa
nu functioneze in societati concurente, sa nu concureze in niciun fel soc
Art. 153 ^16 - limiteaz numarul de mandate, dar nu ca rennoire, ci de mandate
concomitente pe care le poate avea un administrator sens generic in acelai timp nu
poti fi administrator in mai mult de 5 societi odat (nu are timp sa sa mai ocupe cum
trebuie) , dar acesta limitare se aplica numai la societatile cu sediul in Romania (daca esti la 5
in Romania si 10 in alta tara, nu este o problema).
Art. 153^18 stabileste niste obligatii de transparenta cu privire la remuneratia
administratorilor in sens generic pragul este variabil in functie de tipuri de adminitrator
daca este membru in consiliul de administraie sau de supraveghere, remunera ia
este stabilita prin AC sau prin Hot AG care se va publica in MOf deci este cea mai
transparenta.
- Membrii directoratului sau directorii in sistemul unitar remuneratia este mai
putin transparenta pentru ca legea nu mai impune stabilirea ei printr-un act .., este
la discretia organului de numire, doar ca legea impune ca limitele maxime ale
remuneratiei pentru orice director sa fie stabilite prin actul constitutiv sau prin
hot. AG, astfel incat nu poti ghici cat are fiecare, dar stii ca in cazul cel mai fericit
toti ar avea limita generala.
Textul nu se aplica la soc deschise se publica remunera iile globale ale
conducerii

directorii nemembrii ai directoratului, fond de salarii global.

Art. 153^20 procedura de functionare a organelor + art. 153^21- care
completeaza prin situatii execptionale, stabilind derogari de la procedura obisnuita
care este specific SA impune o limita materiala a competentei organului de
executie propriu-zis, ca este administrator in sistemul unitar sau director in cel dualist
actele care depasesc o anumita valoare - din val contabila a activelor nu pot fi
incheiate decat cu aprobarea prealabila a AG acte de instrainare,de folosinta, de
constituire de garantii etc., pentru ca ele sunt esentiale pentru buna functionare a societatii si
atingerea obiectivelor.
Art. 153^24, este aplicabil atat SA, cat si SRL pentru ca un art. de la dizolvarea
societatii, adica art. 228 alin. 2 - vorbeste de dizovarea SRL si spune ca se aplica in acest caz
si cazul de dizolvare de la art. 153^24.
Drept comercial Curs 9
12.12.2016

Aceste art. nu limiteaza puterea organului de executie propiu-zis, ci ii impune

obligatie de a face foart specifica daca va constata ca datorita pierderilor in perioada
operationata activul net al soc s-a redus datorita pierderilor la o valoare care este mai
mica decat capitalul social subsris, atunci obligatia de a face este de a convoca imediat
AG.

Deci trebuie sa mobilizeze actionarii sau asociatii sa faca ceva:

- Sa decida dizolvarea societatii
- Sa reduca CS atunci aceasta reducere trebuie sa fie valoric cel putin egala cu
valoarea piederilor neacoperite din rezerve. Rezultatul este acelasi pentru ca la
final activul net va fi mai mare decat CS
- Sa refaca activul net astfel incat sa iasa de sub pragul de avarie, sa fie iar mai
mare decat din val CS.
Alta posibilitate este de a reconstitui actvul net astfel incat sa fie din nou cel putin egal
cu CS -reconstituirea activului net se face prin majorare de CS sau prin alte mijloace
care nu modifica structura CS si nivelul acestuia societatea primeste donatii, nu de la
actionarii ei neaparat, obtine active fara a fi nevoita sa plateasca pentru ele sau obtine active
mai valoroase decat suma pe care o plateste.
Daca aceste masuri de reducere CS sau reconstituire in anumite pieroade -an
calendaristic ......., societatea poate sa fie dizolvata la cererea oricarei persoane interesate
prin instanta principiul din L31 care este de a salva pe cat posibil soc.
Art.155 si 155^1 se refera la raspunderea civila a membrilor organelor de
conducere, art. 155 vorbeste de raspundere si impotriva unor persoane ca fondatorii,
cenzorii sau auditorii. Acesta raspundere poate fi atrasa daca persoanele, prin activitatea lor,
in mod culpabil, au produs prejudicii societatii prin incalcarea ndatoririlor fata de soc. Este o
actiune sociala, deci este in mana exclusiv a AG.
** actiunea in raspundere se poate introduce si impotriva adm SRL de AG SRL,
doar ca nu avem aplicabil in acest caz procedura de introducere a actiunii in raspundere
de la art. 155, legea doar face trimitere la acesta posibilitate in art. 94, nu implica
imposibilitatea introducerii ei.
Daca AG decide introducere aciunii in rspundere, atunci suspenda mandatul
administratorului? Este revocat total.
Adunarea generala va nominaliza/imputernici persoana care poate sa fie alt
administrator sau un tert care va reprezenta societatea in instanta, daca instanta respinge
actiunea in raspundere civila, administratorul respectiv ramane revocat. Ar putea sa ceara el
despagubuiri pentru prejudiciul moral sau material, dar atat, nu poate sa fie reinstalat.
Art. 155^1 fost introdus mai trziu in lege cazul in care datorita opozitiei
actionarului, societatea nu introduce aceasta actiune. Situatia prespune ca cineva a cerut
initierea, dar majoritatea spune ca nu este de acord. Legea da posibilitatea actionarilor
minoritari, dar doar daca individual sau impreuna au cel pu in 5% din CS sa introduca
actiunea, dar este tot o actiune sociala, deci in contul soc.
Drept comercial Curs 9
12.12.2016

Ei introduc aciunea, ei suporta costurile, dar daca societatea va pierde si actiunea

este admisa, administratorul este revocat si sumele pentru aciunea sociala trebuie sa fie
rambursate in limitele pe care instana le permite.

ORGANUL DE CONTROL FINANCIAR CENZORI SAU AUDITORI NU INTRA

LA EXAMEN !!!!!

MODIFICAREA ACTULUI CONSITUTIV

Este impropriu denumita astfel, pentru ca se refera la reducerea CS si marirea CS, deci
doua tipuri de modificri. Modificarea se poate produce intr-o mare varietate de situatii
modificarea CS, caz de fuziune, divizare a SC, la modificarea prevederilor etc.
Legea se ocupa de procedura generica pt modif AC art. 204-207
Textele sunt incomplete, pentru ca foarte importante sunt textele din legea RC, pentru
ca aceasta modificare presupune interactiunea esentiala cu RC.
Modificarea din punct de vedere procedural nu a fost o chestiune care sa intre la
examen, dar are importanta practica.
Doua cazuri de modificare ne intereseaza

Ambele presupun modificarea nivelului valorii CS

1. Reducerea este reglementata de art. 207-209 si se poate produce in mai multe
cazuri reglementate prin lege si aici nu avem cazuri ad-hoc de modificare, este o
chestiune de procedura :

a. numai la SA cnd se anuleaz actiuni pentru ca nu au fost platite

integral- art. 100 si 207 (alte procedee prevazute de lege la lit c) si ele fie
vor fi reemise, caz in care sunt si subscrise, dar daca nu este interes sa
vina cineva sa subscrie noile actiuni, legea cere reducere CS
b. art. 207 alin. 1 lit a)- cnd se micsoreaza nr de actiuni sau parti sociale
numai prin decizia actionarilor si se face pro rata proporional cu cota
de participare la SC, fiecare pierde un numar de actiuni sau parti sociale.
Efectul acestei forme este strict patrimonial, pt ca fiecare actionar sau
asociat va avea mai putine parti sociale sau actiuni sociale, deci valoarea
nominala totala a CS va fi mai mica, dar drepturile nu se schimba, la
sfarsitul procesului de reducere, va avea fiecare aceeasi cota a beneficiilor,
la suportarea pierderilor. Aplicatie este art. 153^24
c. alt caz de reducere specific numai SA este rascumpararea urmata de
reducere pe care o gasim reglementata la art. 104/1/ lit a)
d. reducerea valorii nominale- valoarea nominala este egala pentru fiecare
parte sociala, deci fiecare parte sociala sau actiune va avea redusa
valoarea nominala cu aceeasi valoare cum valoarea totala este suma
Drept comercial Curs 9
12.12.2016

tutror valorilor nominale, la sfarsit, valoarea CS s-a redus efectul este

patrimonial -art. 207 alin. 1 lit b)
e. la alin 2 introduce doua cazuri de reducere condiionate , pana acum am
avut cazuri ce tin de discretia actionarilor si acolo unde este posibil si
asociatilor. Aici avem conditionare suplimentara:
i. reducerea sa nu fi motivata, sa nu fie pierderile societatii daca
avem reducere pentru ca ne obliga acoperirea pierderilor- art.
153^24, suntem pe alt caz de reducere de la alin. 1, nu aici.
La lit. a) - avem reducere care vine din scutirea totala sau partiala
a obligatiei de a varsa restul de aport la CS, chiar daca legea nu
spune si foloseste un limbaj care sa ne induca in eroare. In acesta
situatie trebuie restituita doar partea nevarsata, deci art. 101
actionarii nu pierd actiunile ca urmare a reducerii, doar ca valoarea
lor va fi mai mica, pentru ca va reduce valoarea nomiala cu valoarea
varsamintelor neplatite, ceea ce in final se duce in valoarea redusa a
ntregului CS. Dar pentru a funciona, rap la art. 100 trebuie ca toti
actionarii sa fie scutiti, nimeni nu a platit integral, pentru ca nu pot
avea actiuni mai mari si mai mici.
ii. lit b) restituirea unei cote-parti din aport este nu o
rscumprare, este doar o restituire de aport, nu are nevoie in
integralitate de aporturile subscrise si varsate. Foarte important
cazul este foarte rar intalnit pentru ca conditia ca din aportul pe care
l-ai adus sa primesti inapoi o parte este greu de indeplinit daca
este in natura, de exemplu. Acest caz nu se confunda cu lichidarea,
pentru ca si aici, dupa ce platesti creditorii sociali, acionarii isi
iau napoi aporturile si mpart intre ei ce mai ramane in plus si nu
are legatura cu profitabilitatea societatii, adica nu primesc nimic
din profitul care a ramas in societate in acel moment
Procedura indiferent de cauza de reducere art. 208- presupune hot AG care sa
decida reducerea care trebuie publicata, nu poate sa fie executata naintate de publicarea in
MOF si inainte de pub pot cred contesta reducerea, dar nu toti cred, ci doar cei care au creante
care nu sunt scadente la momentul deciziei de reducere. Cei cu creane scadenta nu pot
contesta, deci ei ar fi cei mai interesati, pentru ca ei pot executa imediat pot trece la ex silita,
ei au alte cai de recuperare, pe cnd cei care nu au creante scadenta nu pot face nimic.
Soluia preluata si la fuziune sau divizare este ca contestarea nu blocheaz procesul, nu
reverseaza hot A. daca este considerat intemeiata soc trebuie sa ii acorde confort ca si dupa
reducere isi va putea recupera creanta garanii adecvate. Numai dupa ce vor avea confortul,
aciunea lor este respinsa se va putea ....
Desi legea nu spune, este discutabil daca acesta cale ar trebui sa fie deschisa si
creditorilor cu garantii
Legea nu distinge daca cred are garantii ipotecare mobile/imobile vrea sa intriduca
actiunea legata de creanta care nu este scabdenta- legea teoretoic spune ca ar putea sa fie
introduca dar proful spune ca trebuie sa fie respinsa pentru lispa de interes. Nu poti respinge
Drept comercial Curs 9
12.12.2016

de plano pentru a daca ipoteca nu este suf sau daca bunul este deteriorat sau este distrus
partial, deci cre dnu are garantie adecvata prin ipoteca , trebuie sa obtina garnati adecavata de
soc. Instanta ar trebuie sa verifice interesul. Le cel chirografari intersul este prezumat doar
admin probele.

2. Majorarea capitatului social

Art. 210 care se aplica doar la Sa si art. 221 care se aplica la SRL. Art. 221 spune ca
maj CS la SRL se face in modalitatile si din sursele prevazute la art. 210, deci numai art. 210
se aplica prin referinta si la SRL. Pe lng 210 mai sunt 4 art, care stabileste procedura de
majorare care au aplicare foarte riguroasa si dr de protecie pentru actionarii existen i si care
sunt prevazute la SA si care nu sunt extinse si la SRL.
Calculele de majorare sunt comune
a. Emiterea de noi actiuni beneficiarii sunt fie actionarii existen i si/sau terti care
vir deveni acionari prin finalizarea majorrii. Este forma cea mai buna pentru ca
atrage fonduri noi de la proprii actionari, nu de la terti
b. Majorarea valorii nominale nu mai apar noi actionari in societate. Beneficiarii
sunt cei crare trebuie sa si subscrie difernta de valoare sunt cei existenti toate
actiunile cres de la 10 la 20. Singura diferena este daca sursa de acoperire a
diferenei de val nominala este din resursele soc sau din fondurile acionarilor
existenti. Sunt posibile ambele modalitati si in final actionarii vor decide pe care sa
o urmeze, ar fi cea de a folosi fondurile soc = pot fi folosite rezervele pentru a fi
incorporate in majorare.
Doar ca legea exclude anumite rezerve in mod expres art. 210/3 rezerva
patrimoniului. In schimb, rezerva legala (prof) poate sa fie folosita in acte caz pentru a
maj rezerva nomiala. Rezerva legal aeste cea pe care legea o mentioneaza expres in
art. 183 ca mosalit de consiuire se realizeaza prin prelevarea unei parti din profitul brut
valoric ajunge sa reprezinte cel putin 20% CS si este considerata apendice a CS.
In aceste caz, ea nu se duce la acionari, ei ctiga indirect pentru ca finalul procesului
ai aceleai nr de aciuni care sunt mai val nominal, dar nu au primit banii ca dividende, dar
legea spune ca rezerva legal nu poate sa fie folosit cnd aciuni noi sunt eliberare, aici nu
sunt ac noi, sunt cele existente. Deci introduc apendicele in CS si va trebuie sa refac rezerva
care va avea val mai mare
Se face in condiii egalitare pentru toti toate actiunile trebuie sa aib aceeasi valoare
nominala. Dar valoarea nominala poate sa creasc si prin aporturi noi
- Se emit aciuni noi
- Se majorarea valoarea nominala
Legea permite numai aporturi in numerar sau in natura atat la SA si SRL cele in
creane nu sunt permise la majorarea CS la SA. La SNC aporturile pentru prile de interes noi
pot fi si in forma creanelor.
Rezerva este o parte din rezultatele pozitive ale societatii care nu se distribuie
actionarilor sau nu este folosit cu alt titlu de catre societate.
Drept comercial Curs 9
12.12.2016

Mai este o rezerva speciala rezerva de prime care apare cnd fie la momentul
constituirii, fie la majorare, val efectiv subscrisa si eventual varsata este mai mare decat
valaorea nomiala. toate aceste diferente sunt la dispoziia soc, nu doar a acionarului. De ex
daca ele sunt incorporate in Cs ulterior beneficiaz toti actionarii pro rata, nu numai cel care
a adus., aceste rezerve pot fi si distribuite ca dividende pro rata ulterior conform cu
dividendele.

3. Situatie atipica acer nu presupune un aport propriu-zis din resurse

conversia datoriei art. 210 alin. 2 teza a II-a
Exista un creditor social care l scadenta nu este platitit cred poate sa fie un tert sau
chiar un actionar. Cu acordul lui si al actionarilor/asociatilor poate conveni ca in schimbul
iertrii de datorie, el va deveni actionar in soc cu contravaloarea datoriei neplatitie, fie egala
cu val datoriei, fie mai mica. Soc sa plteasc suma de bani si cred imediat sa o subscrie este
alta posibilitate, dar este mai complicat, de aceea legea a simplificat si a intridus acesta
posibilitate.
Creantele cate sunt convertite trebuie sa fie certe, coincerte si exigibile lka mom in
care opereaza acesta conversie. Contributia nu este oi creanta la CS, creanta lor nu este
contribuita, ea este practic stinsa si pentru acesta favoare pe care o face soc primacrodul lorete
in schimb actiuni.
Procedura de majorare = art. 212 se urmaresc aceiasi pasi, dispoizitiile prevazute
pentru consitutire soc- este partial adevarat pentru ca este comun cu const soc calificarea
aporutilor, acordul asociatilor. Actionari si modif SC, dar in rest procedura este diferita art.
215. 216, 219
Rpin maj Cs, actionarii existenti nu trebuie sa fie discriminati, deci sa nu fi se
diminueze cota de participare la CS si beneficii fara vionta lor, legea introduce doua forme:
- Subscierea aporturilor in natura - se face maj prin aprot in natura, legea impun
numirea unui expert de instante care sa stabileasca daca valoarea pretinsa ca fiind
cea reala a aporturilor in natura se justifica dpdv economic. Aporbarea subscrierii
in natura nu presupune la soc nchise oi super majoritate sau super cvorum fata de
subcreirie in numerar, cerintele sunt aceleasi. La cele deschise L 297/2004
impune la aprobarea la majorare o super majoritate si un super cvorum. Indiferent
de tipul de soc, pentru a

- Solutia antidiluare indiferent de tipul de soc, pentru a proteja cota de participare

e a celorlali, legea le permite sa subscrie si ei in numerar, astfel incat sa isi
pastreze cota de participare
Diluarea modalitate pratica de asigurare a posib de subscriere se face prin dr de
preemptiune, de preferinta. Diluarea poate avea loc si cnd se aduce un aport in natura sau in
numerar de la un tert prin dreptul de preferinta sa subscrierea noilor actiuni, isi pot pastra
cota de participare. Art. 216. Acest drept este diferit de dr din NCC si din legile speciale
pentru ca este strict legeala, nu ctr.
Drept comercial Curs 9
12.12.2016

Desi legea nu precizeaza = Preferinta se poate exercita numai prin subscriere de

aporturi in numerar. Nu neaparat prin exercitarea acetui drept se pastreaza cota de participare.
Tehnic, cota se pasrteaza numai daca nu apar actionari noi.
De exemplu soc are nevoie de 100 mil lei CS aporturi noi si e decide emiterea de
100 mil actiuni de 1 leu fiecare art. 216/1 ele trebuie oferite mai intai actionarilor exoistenti,
daca fiecare subscrie si acopera toata emisiunea noua, fiecare isi pastreaza cota. Daca unii nu
subscriu, iar altii nu, dupa prima strigare ce ramane nesubscris este oferit din nou celor care
vor la sfarsit nu mai ramanenimic, atunci se schimba porportie pentru ca unii cresc, iar altii
sse dilueaza.
Cnd intervine un tert care devina, in urma subscrierii actonar, intervine diluarea
pentru ca intervine un nr nou de actiuni care nu se mai imparte in niciun fel, el revine tertului,
iar cotele se schimba.
Legea nu are ca obiectiv sa parteze matematic cota actionarilor, ci urmareste sa
pastreze dreptul de a fi dulare cat mai mica, sa fie diluati cat mai putin art. 216. Avand in
vdere ca intersul acest este primordial al actionarilor existenti, acest text apara un interes
general (proful crede ca este un inters privat pt ca daca faci maj cu ignoarera dr de preferinta
aart. 216 alin. 3 spune ca maj este anulabila, deci intersul este privat, alt argument fiind ca in
art. 207 se regl procedura de inlaturare a dr de preferinta, poate ca unii nu doresc asta, dar
principiul majoritatii o sa le impuna asta, o super majoritate, un super cvorum pentru ca dr de
preferinta, dipsoizite impertiva, poate sa fie ridicat numai dac sunt prezenti CS cel putin si
hot trebuie sa fie luata cu votul majoritatii capitalului prezent, abtinerile nu intra in calculul
acestei majoritati, trebuie sa ie maj din din CS prezent).
De ce ar fi interesati actionarii sa ridice dreptul de prferinta?
Pentru ca se stie deja ca prin exercitarea lui nu se acopera suficeint demult din
emisiunea de noi actinui si ca restul vor ramane pentru terti tertii nu sunt diminuati de
subscrierea din exercitarea dr de preferinta.
Hot privind maj trebuie sa fie aduse la ndeplinire in termen de un an de la data
publicarii =- subscrierea si varsarea minumului legal din aport trebuie sa aiba loc intr-un an de
zile, pentru ca legea permite varsarea in transe la subscriere fiecare trebuie sa verse min
30% val nominala subscria si intreaga prima de emisiune si in 3 ani poate vasra restul. Diferit
fatq de consituire pentru ca poti varsa in trasne, dar numerarul pot sa il versi intr-un an
Legea nu spune ce se ntmpla cu dr de preempiune in cazul conversiei care exista si
la SRL
O abordare in acest caz dr de preferinta nu este aplicabil art.. 216 pentru ca el
acopera un interes particular al actionarilor, iar interesul soc trebuie sa prevaleze
Alta abordare speuna ca art. 216 chiar daca nus e spune nimic legat de conversie ar
trebui sa se aplica in continuare si conversia sa existe pentru ca legea nu distinge dupa cum el
se aplica pentru conversie sau ne conversie. Daca nu s-ar aplica preemptiunea in act caz, ar
insemna ca asociatii, nu neaparat sa fie culpa lor, ar fi forai sa accepte un actionar nou si un
act nou prin conversie ceea ce nu ar fi echitabil se aplica si in cazul conversiei
Drept comercial Curs 9
12.12.2016

Daca se emit actiuni noi in limita conversiei si o parte din actionari au dr de

preemtptiune, ramane sa acordam cred numai o parte din actiuni nu poate sa fie acceptabil
acest lucru, sa ramana cred doar partial. Cu cat ar trebuie sa maj Cs astfel incat sa intre si
tertul si sa poata pentru diferenta sa subscrie si ceilalti astfel incat sa poata sa isi mentina o
parte cat mai mare.1,
Art. 215 si 261 nu se aplica la SRL, legea lasa mai multa flexibilitate cnd se decide
maj, se decide si procedura, dar sa nu fie discriminati tertii (deci aceleasi principii)
4. Art. 220^1- CS subscris, dar neemis
Art. 220^1, nefiind inclus in art. 210, nu se aplica la SRL. AC sau AG poate autoria fie
cons de adm fie directoratul ca pe o perioada de max 5 ANI sa deica maj CS in limita de
maximum CS la momentul acestei previziuni. Orice majorare este bazata pe deicia
actionarilor, aici este doar indirect bazata nu spune cu cat se maj, acorda adm sau
directorilor in 5 ani cnd cred ca este nevoie posib sa maj CS, astfel incat sa adopte cel mult
inca 50% la val ncredinata = organul de executie se substituie organului de conducere
suprem
Art. 220^1 alin 4 se poate permite consiliul sa decida restrngerea sau eliminarera
dreptului de preferinta deci nu actionarii, ci cativa oameni care vor putea decide daca ese
bine pentru soc sa elimine dr de preferinta ei fac acest lucru pt ca ac ionarii le-au dat voie
prin AC sau AG. dar se ntmpla foarte rar, prefera sa delege mecanismul de majorare.

EXCLUDEREA SI RETRAGERA ASOCIATILOR

Excluderea este excepionala pentru sa este fortat sa iasa si incalca liberattea de vointa,
simetriei contractuale. Legea limiteaza cazurile la trei tipuri de societati SNC, SCS, SRL.
De ce nu ar putea sa fie exclus si la SA? Raiunea nu rezulta din considerente de
echitate, ci mai degraba istorice pentru ca pietele de capital permit iesirea maiusoara din soc a
actionarilor prin instrainarea actiunilor, deci daca un actionar devine indezirabil, ilpoti
convinge sa iasa vanzadu-si actiunile fie catre terti, fie catre alti actionari . proful crede ca nu
este foarte convingator argumentul dar asa este legea si trebuie respectata.
Cazurile sunt de strica interpretare art. 222 4 situatii:
1. Pus in ntrziere, nu aduce aportul la care s-a obligat la SRL acest lucru este
teoretic posibil, dar practic nu. Pentru situatia in care aportul poate sa fie varsat
mai tarziu si nu se varsa, nclcnd termenul de scadenta, la SA avem text special
la art. 100, deci este alta procedura
2. Asociatul cu raspundere limitata in stare de faliment sau incapabil ca PF doar la
soc de persoane. Deci, avand in vdere ca aceste soc in subsidiar, solidar asociatii
raspuns, daca unui nu mai poate sa platesca legea l-a declarat incapabil, nu mai
are ce sa mai faca in soc, slabeste garantia.
3. Asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administrare
societatii sau incalca art. 80 sau 82 referitoare la abuzul de drepturi sociale sau
obligatia de neconcurenta. Raspunde nelimitat, solidar, daca devine hiperactiv in
Drept comercial Curs 9
12.12.2016

adminitratie, poate sa fie dat afara, dar instanteleau aplicat in putine cazuri acest
articol, au fost conservatoare, in sensul ca hiperactivitatea bloca buna functionare a
societatii
4. Asociatul administrator care somite frauda in dauna soc sau fol societatea in
intersul sau personal
Excluderea se face prin hot judecatoreasca, ea presupune fie o cererea a soc, ceea ce
nseamn ca exista o AG care a luat acesta hotarare, dar poate sa fie ceruta si de un asociat
in ambele cazuri decide instanta
Dpdv legal, material, personal, excluderea este dramatica, dar legea nu pedepsete in
snesul ca excludera nu este expropriere, i se va restitui art. 224 alin 2 o suma de bani care
reprezinta partea proportional din patrimoniul social sau din activul net.
Acesta are o creanta, iar instanta va srtabili cuantumul este ca resitutire de activ net
in urma divizarii doar el va primi aniticpat partea care ii revenea cnd se lichida societatea
Alin 1 pana la ziua excluderii el are dreptul la beneficii si raspunde de pierderi, deci
daca intre timp s-au acordat/decis dividende, are dreptul la ele. El nu este dezavantajat, doar
ca nu mai re un viitor in societate.
Retragere cnd un asociat vrea sa plece poate pleca si de aceea actionarilor nu si se
aplica SA, pentru ca daca nu mai vrea sa sta in soc, sctionarul isi vinde actiunile daca nu
exista restrictii.
Restricii legate de iesirea din soc in AC sau lege, daca nu are ac celorlalti asociati
trebuie sa poate iesi. Legea stabileste:
- Numai la SNC, SRL, SCS daca AC prevede ca se poate retrage
- Daca exista acordul tuturor celorlali asociati
- Daca nu exista acord sau prevedere in SC, atunci daca insista sa se retraga, instanta
va decide, deci legea spune in art. 226 alin. 1 lit. c) pentru motive temeinice, deci
instana situatia patrim precara a asociatului cnd nu mai avea nicio sursa pentru
a plati datoriile curente, singura solutie era sa ias din societate sau cnd exista un
mare dezacord intre asociai
- alin 1 lit a^1 cazurile de la art. 134 (la SA cele 4 cazuri in care un asociati
actionar nu este de acord cu AG) legea extine cazurile de retragere speciala de la
SA la soc de persoane.
Procedura cnd se exercita si in ce forma cel care se retrage are dr de a primi
contravaloarea partilor de interes la care renunta pentru ca el nu vinde, el le tranfera societatii.
Alin 3 se stab prin acordul asociatilor val partilor de inters, daca nu, de un expert. Legea nu
mai vorbeste de cota parte din CS pentru ca poate sa fie direvsa, daca este stab, trebuie sa
platesca.
Ce se intampla cu partile sociale?
Alin 2 numai legat de lit c cnd intervinme instanta judec, cnd prin hot se spune ca
se schimba structura dar de ce si cum se schimba? Cazurile de retragere contravaloarea
este platita lui, dar daca spun ca vor sa fie impartite intre ei partile sociale.