Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Drept Comercial Curs 9 Final
Drept Comercial Curs 9 Final
12.12.2016
SISTEMUL DUALIST
Consideratii generale
Presupune doua organe, iar cnd se deleaga puterea directorilor, este ca la cel unitar,
un singur organ.
Doua organe:
1. Directorat
2. Consiliu de supraveghere
Directoratul este similar cu consiliul de administratie din sistemul unitar- art. 153^1
Directorii care compun directoratul au o putere legala mai mare decat directoorul din
sistemul unitar.
Compozitia organului
Numarul membrilor este impar intotdeuna, la fel la ca cel unitar - numarul minim
este de trei, dar, spre deosebire de consiliul de adminitratie, directoratul este numit de
consiliul de supraveghere, nu de catre adunarea generala.
Modul de functionare
Legea trimite la prevederile de la administratorii in sistemul unitar, avand functia de
conducere aproape in exclusivitate a societatii, are si functia de reprezentare legala, membrii
consiliului de supraveghere nu pot reprezenta societatea, cu exceptia cazului in care
incheie in numele societatii contracte de adm cu membrii directoratului sau cnd
exercita in numele societatii sau mputernicete pe altcineva sa exercite actiunea in
raspundere impotriva membrilor directoratului.
Directoratul are obligatia de a se supune controlului acestuia ori de cate ori este
neceasar, si periodic, la cel putin 3 luni trebuie sa prezinte un raport scris legat de modul in
care au condus societatea, precum si evolutia anticipata viitoare a societatii.
Fata de consiliul de administratie, situatiile financiare sunt elaborate de directorat,
dar sunt verificate si aprobate pentru a fi supuse aprobarii finale a AG de catre consiliul de
supraveghere.
1
Drept comercial Curs 9
12.12.2016
Consiliul de supraveghere
Legea nu impune ca numarul de membi sa fie par sau impar, dar fata de directorat, se
stabileste o limita minima si una maxima intre 3 si 11.
Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricnd de AG, cum si
acestia la rndul lor pot revoca oricnd directorul.
Spre deosebire de relatia de delegare dintre consiliul de administratie si director, aici
separatia fizica este foarte neta, pentru ca un membru al directoratului nu poate sa fie
membru al consiliului de supraveghere si invers. La sistemul unitar, directorul general
putea fi si preedinte al consiliului de administraie
Art. 153^9 - stabileste puterile consiliului de supraveghere puteri care nu pot fi
delegate directoratului -alin 1 lit. a-z ele sunt variante ale functiei de supraveghere.
Alin 2 -ca excepie de la limitarea activitatii consiliului strict la supravegherea
directoratului legea spune ca in AC se poate prevedea ca anumite tipuri de operaiuni nu
vor putea fi facute de directori decat cu acordul consiliului. Iar in lipsa acestui acord,
directorii trebuie sa ceara acordul AG.
Alin. 3 spune conducerea nu poate fi transferata consiliului de supraveghere cu
exceptia actelor pentru care consiliul poate aproba ceea ce face directoratul, deci
aprobarea este mai mult decat un simplu control, este un tip de imixtiune in conducerea
societatii.
Deci, daca AC permite consiliului sa intervin sub forma aprobrii in conducerea
societii, acesta interventie este excepional si trebuie sa fie limitata ca ntindere , deci nu
in timp neaprat, deci spre deosebire de practica unor societati romaneti care denota prea
multa imixtiune.
Alta particularitate pe care o gasim la consiliul de supraveghere este ca acesta poate
sa constituie un comitet consultativ din membrii sai, cel putin doi in fiecare comitet ce
este important este ca in unele cazuri legea obliga constituirea unui anumit tip de comitet
cnd situatiile financiare ale soc in sistem dualist sunt supuse oblig de auditare financiara,
comitetul de audit este obligatoriu. Oricum, daca se creeaza asemenea comitete, fie ca le
impune legea sau ca acesta este vointa asoicatilor, cel putin un membru in fiecare comitet
trebuie sa fie independent, iar criteriile de independenta sunt cele de la art. 138.
La comitetul de audit avem cerinta esentiala ca cel putin un membru sa detina
experienta relevanta in aplicarea principiilor contabile sau ale auditului financiar.
Durata mandatului pentru administratori in sens generic este stabilita prin AC, dar
este limitata de lege la 4 ani, mai putin durata primilor membri care este limitata la 2 ani.
Numai ca mandatul lor este rennoibil si legea nu le impune de cate ori poate sa fie
reinnoit.
Toti membrii organelor de conducere trebuie sa aiba asigurare de raspundere
profesionala si le este interzis sa aiba relatie de munca cu sociateteta pe perioada
mandatului.
2
Drept comercial Curs 9
12.12.2016
3
Drept comercial Curs 9
12.12.2016
4
Drept comercial Curs 9
12.12.2016
5
Drept comercial Curs 9
12.12.2016
6
Drept comercial Curs 9
12.12.2016
Art. 221 spune ca majorarea capitalului social la SRL se face in modalitile si din
sursele prevzute la art. 210, deci numai art. 210 se aplica prin referina si la SRL.
Pe lng art. 210, mai sunt 4 articole, care stabilesc procedura de majorare care au
aplicare foarte riguroasa si dreptul de protecie pentru acionarii existeni si care sunt
prevzute la SA si care nu sunt extinse si la SRL. Calculele de majorare sunt comune pentru
SRL si SA.
Modaliti:
a. Emiterea de noi actiuni beneficiarii sunt, fie acionarii existeni si/sau teri
care vor deveni acionari prin finalizarea majorrii. Este forma cea mai buna pentru
ca atrage fonduri noi de la proprii acionari, nu de la terti
b. Majorarea valorii nominale nu mai apar noi acionari in societate. Beneficiarii
sunt cei care trebuie sa si subscrie diferena de valoare sunt cei existeni de
exemplu, toate aciunile cresc de la 10 la 20. Singura diferena este daca sursa de
acoperire a diferenei de valoare nominala este din resursele societii sau din
fondurile acionarilor existeni.
Sunt posibile ambele modaliti si in final acionarii vor decide pe care sa o urmeze, ar
fi cea de a folosi fondurile societii - pot fi folosite rezervele pentru a fi incorporate in
majorare.
Doar ca legea exclude anumite rezerve in mod expres art. 210/3 rezerva
patrimoniului. In schimb, rezerva legala (prof) poate sa fie folosita in acte caz pentru a
majora rezerva nominala. Rezerva legal este cea pe care legea o menioneaz expres in art.
183 ca modalitate de constituire se realizeaz prin prelevarea unei pri din profitul brut
valoric ajunge sa reprezinte cel puin 20% CS si este considerata apendice al CS.
In aceste caz, ea nu se duce la acionari, ei ctiga indirect pentru ca finalul
procesului au aceleai numr de aciuni care sunt mai valoroase nominal, dar nu au primit
banii ca dividende. Legea spune ca rezerva legal nu poate sa fie folosit cnd aciuni noi sunt
eliberate, aici nu sunt aciuni noi, sunt cele existente. Deci introduc apendicele in CS si va
trebuie sa refac rezerva care va avea valoare mai mare.
7
Drept comercial Curs 9
12.12.2016
Se face in condiii egalitare pentru toti toate aciunile trebuie sa aib aceeai
valoare nominala.
Dar valoarea nominala poate sa creasc si prin aporturi noi.
Legea permite numai aporturi in numerar sau in natura att la SA si SRL
- cele in creane nu sunt permise la majorarea CS la SA.
- la SNC aporturile pentru prile de interes noi pot fi si in forma creanelor.
Rezerva este o parte din rezultatele pozitive ale societii care nu se distribuie
acionarilor sau nu este folosit cu alt titlu de catre societate.
Mai este o rezerva speciala rezerva de prime care apare cnd, fie la momentul
constituirii, fie la majorare, val efectiv subscrisa si eventual vrsata este mai mare decat
valoarea nominala. toate aceste diferene sunt la dispoziia societatii, nu doar a ac ionarului.
De exemplu: daca ele sunt incorporate in CS ulterior beneficiaz toti acionarii pro rata, nu
numai cel care a adus, aceste rezerve pot fi si distribuite ca dividende pro rata ulterior
conform cu dividendele.
8
Drept comercial Curs 9
12.12.2016
9
Drept comercial Curs 9
12.12.2016
restul vor rmne pentru teri terii nu sunt diminuai de subscrierea din exercitarea dreptului
de preferina.
Hotrrile privind majorarea trebuie sa fie aduse la ndeplinire in termen de un an de
la data publicrii = subscrierea si vrsarea minimului legal din aport trebuie sa aib loc intr-
un an de zile, pentru ca legea permite vrsarea in transe la subscriere fiecare trebuie sa
verse minimum 30% valoarea nominala subscria si ntreaga prima de emisiune si in 3 ani
poate vars restul. Diferit fata de constituire pentru ca la acesta poi vars in trane, dar restul
numerarului pot sa l veri intr-un an.
Legea nu spune ce se ntmpla cu dreptul de preempiune in cazul conversiei care
exista si la SR:
o prima abordare in acest caz dreptul de preferina nu este aplicabil art. 216 -
pentru ca el acoper un interes particular al acionarilor, iar interesul societatii trebuie
sa prevaleze
Alta abordare spune ca art. 216 - chiar daca nu se spune nimic legat de conversie ar
trebui sa se aplice in continuare si conversia sa existe pentru ca legea nu distinge
dupa cum el se aplica pentru conversie sau neconversie. Daca nu s-ar aplica
preempiunea in act caz, ar nsemna ca asociaii, nu neaprat sa fie culpa lor, ar fi
forai sa accepte un acionar nou si un act nou prin conversie ceea ce nu ar fi
echitabil se aplica si in cazul conversiei
Daca se emit aciuni noi in limita conversiei si o parte din acionari au dreptul de
preempiune, rmne sa acordam creditorilor numai o parte din aciuni? nu poate sa fie
acceptabil acest lucru, sa rmn creditori doar parial. Cu cat ar trebuie sa majoreze CS astfel
nct sa intre si terul intre acionari si sa poat pentru diferen a rmas sa subscrie si ceilal i
astfel nct sa poat sa i menin o parte cat mai mare.
Art. 215 si 216 nu se aplica la SRL, legea las mai multa flexibilitate cnd se decide
majorare, se decide si procedura, dar sa nu fie discriminai terii (deci aceleai principii).
10
Drept comercial Curs 9
12.12.2016
I. Excluderea
Excluderea este excepionala pentru sa este forat sa ias si ncalc libertatea de
voina, simetriei contractual. Legea limiteaz cazurile la trei tipuri de societi SNC, SCS,
SRL.
De ce nu ar putea sa fie exclus si la SA? Raiunea nu rezulta din considerente de
echitate, ci mai degrab istorice pentru ca pieele de capital permit ieirea mai uoara din
societate a acionarilor prin nstrinarea aciunilor, deci daca un acionar devine indezirabil, il
poi convinge sa ias vnznd-si aciunile fie ctre teri, fie ctre al i ac ionari . ***proful
crede ca nu este foarte convingtor argumentul dar aa este legea si trebuie respectata.
Cazurile sunt de strica interpretare art. 222 4 situaii:
1. Pus in ntrziere, nu aduce aportul la care s-a obligat la SRL acest lucru este
teoretic posibil, dar practic nu. Pentru situaia in care aportul poate sa fie vrsat
mai trziu si nu se vars, nclcnd termenul de scadenta, la SA avem text special
la art. 100, deci este alta procedura, nu cea de la art. 222.
11
Drept comercial Curs 9
12.12.2016
Art. 224 alin. 1 pana la ziua excluderii el are dreptul la beneficii si rspunde de
pierderi, deci daca intre timp s-au acordat/decis dividende, are dreptul la ele. El nu este
dezavantajat, doar ca nu mai are un viitor in societate.
II. Retragerea
Retragere cnd un asociat vrea sa plece poate pleca si de aceea acionarilor nu li
se aplica SA, pentru ca daca nu mai vrea sa sta in societate, acionarul i vinde ac iunile
daca nu exista restricii.
Restricii legate de ieirea din societate in actul constitutiv sau lege, daca nu are ac
celorlali asociai trebuie sa poate iei. Legea stabilete:
- Numai la SNC, SRL, SCS daca actul constitutiv prevede ca se poate retrage
- Daca exista acordul tuturor celorlali asociai
- Daca nu exista acord sau prevedere in actul constitutiv, atunci daca insist sa se
retrag, instana va decide, deci legea spune in art. 226 alin. 1 lit. c) pentru
motive temeinice, deci instana de exemplu:
o situaia patrimonial precara a asociatului cnd nu mai avea nicio sursa
pentru a plti datoriile curente, singura soluie era sa ias din societate
o cnd exista un mare dezacord intre asociai
- Art. 226 raportat la cazurile de la art. 134 (la SA cele 4 cazuri in care un asociat
acionar nu este de acord cu AG) legea extinde cazurile de retragere speciala de
la SA la societile de persoane.
Procedura cnd se exercita si in ce forma cel care se retrage are dreptul de a primi
contravaloarea parilor de interes la care renuna pentru ca el nu vinde, el le transfera
societii. Art. 226 alin 3 se stabilete prin acordul asociailor valoarea parilor de interes,
daca nu, de un expert.
Legea nu mai vorbete de cota parte din CS pentru ca poate sa fie diversa, daca este
stabilit, trebuie sa plteasc.
Ce se ntmpla cu prile sociale?
Art. 226 alin 2 numai legat de lit c) cnd intervine instan a judectoreasc, cnd prin
hotrre se spune ca se schimba structura (n situaia prevzut la alin. 1 lit. c), instana
judectoreasc va dispune, prin aceeai hotrre, i cu privire la structura participrii la
capitalul social a celorlali asociai) dar de ce si cum se schimba? Cazurile de retragere
primeste o parte din activul net pana la momentul retragerii sale.
12