Drept comercial Curs 9

12.12.2016

SISTEMUL DUALIST

Consideratii generale
Presupune doua organe, iar cnd se deleaga puterea directorilor, este ca la cel unitar,
un singur organ.
Doua organe:
1. Directorat
2. Consiliu de supraveghere
Directoratul este similar cu consiliul de administratie din sistemul unitar- art. 153^1

Directorii care compun directoratul au o putere legala mai mare decat directoorul din
sistemul unitar.

Compozitia organului
Numarul membrilor este impar intotdeuna, la fel la ca cel unitar - numarul minim
este de trei, dar, spre deosebire de consiliul de adminitratie, directoratul este numit de
consiliul de supraveghere, nu de catre adunarea generala.

Modul de functionare
Legea trimite la prevederile de la administratorii in sistemul unitar, avand functia de
conducere aproape in exclusivitate a societatii, are si functia de reprezentare legala, membrii
consiliului de supraveghere nu pot reprezenta societatea, cu exceptia cazului in care
incheie in numele societatii contracte de adm cu membrii directoratului sau cnd
exercita in numele societatii sau mputernicete pe altcineva sa exercite actiunea in
raspundere impotriva membrilor directoratului.
Directoratul are obligatia de a se supune controlului acestuia ori de cate ori este
neceasar, si periodic, la cel putin 3 luni trebuie sa prezinte un raport scris legat de modul in
care au condus societatea, precum si evolutia anticipata viitoare a societatii.
Fata de consiliul de administratie, situatiile financiare sunt elaborate de directorat,
dar sunt verificate si aprobate pentru a fi supuse aprobarii finale a AG de catre consiliul de
supraveghere.

1
Drept comercial Curs 9
12.12.2016

Consiliul de supraveghere
Legea nu impune ca numarul de membi sa fie par sau impar, dar fata de directorat, se
stabileste o limita minima si una maxima intre 3 si 11.
Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricnd de AG, cum si
acestia la rndul lor pot revoca oricnd directorul.
Spre deosebire de relatia de delegare dintre consiliul de administratie si director, aici
separatia fizica este foarte neta, pentru ca un membru al directoratului nu poate sa fie
membru al consiliului de supraveghere si invers. La sistemul unitar, directorul general
putea fi si preedinte al consiliului de administraie
Art. 153^9 - stabileste puterile consiliului de supraveghere puteri care nu pot fi
delegate directoratului -alin 1 lit. a-z ele sunt variante ale functiei de supraveghere.
Alin 2 -ca excepie de la limitarea activitatii consiliului strict la supravegherea
directoratului legea spune ca in AC se poate prevedea ca anumite tipuri de operaiuni nu
vor putea fi facute de directori decat cu acordul consiliului. Iar in lipsa acestui acord,
directorii trebuie sa ceara acordul AG.
Alin. 3 spune conducerea nu poate fi transferata consiliului de supraveghere cu
exceptia actelor pentru care consiliul poate aproba ceea ce face directoratul, deci
aprobarea este mai mult decat un simplu control, este un tip de imixtiune in conducerea
societatii.
Deci, daca AC permite consiliului sa intervin sub forma aprobrii in conducerea
societii, acesta interventie este excepional si trebuie sa fie limitata ca ntindere , deci nu
in timp neaprat, deci spre deosebire de practica unor societati romaneti care denota prea
multa imixtiune.
Alta particularitate pe care o gasim la consiliul de supraveghere este ca acesta poate
sa constituie un comitet consultativ din membrii sai, cel putin doi in fiecare comitet ce
este important este ca in unele cazuri legea obliga constituirea unui anumit tip de comitet
cnd situatiile financiare ale soc in sistem dualist sunt supuse oblig de auditare financiara,
comitetul de audit este obligatoriu. Oricum, daca se creeaza asemenea comitete, fie ca le
impune legea sau ca acesta este vointa asoicatilor, cel putin un membru in fiecare comitet
trebuie sa fie independent, iar criteriile de independenta sunt cele de la art. 138.
La comitetul de audit avem cerinta esentiala ca cel putin un membru sa detina
experienta relevanta in aplicarea principiilor contabile sau ale auditului financiar.

Durata mandatului pentru administratori in sens generic este stabilita prin AC, dar
este limitata de lege la 4 ani, mai putin durata primilor membri care este limitata la 2 ani.
Numai ca mandatul lor este rennoibil si legea nu le impune de cate ori poate sa fie
reinnoit.
Toti membrii organelor de conducere trebuie sa aiba asigurare de raspundere
profesionala si le este interzis sa aiba relatie de munca cu sociateteta pe perioada
mandatului.

2
Drept comercial Curs 9
12.12.2016

Trebuie sa fie PF, cu excepia cazului in care nominalizeaza o PJ pe pozitia respectiva,

de director sau de administrator. Dar in acest caz, ca particularitate, art. 153^13 - numele
PF prin care PJ o nominalizeaza ca administrator, director, membru in consiliu isi va exercita
in mod practic activitatea sa fie facuta publica la RC si acea PF, chiar daca nu este
reprezentantul legal al PJ administrator, ca raspunde in solidar si PJ administrator in sens
generic pentru exercitarea mandatului. Iar daca este raspundere penala, va incumba ambelor,
si PJ administrator.
Art. 153^15 impune obligatia de neconcurenta pentru membrii organelor de
conducere cu un limbaj similar obligatiei de neconcurenta a asociatilor sau ac ionarilor sa
nu functioneze in societati concurente, sa nu concureze in niciun fel soc
Art. 153 ^16 - limiteaz numarul de mandate, dar nu ca rennoire, ci de mandate
concomitente pe care le poate avea un administrator sens generic in acelai timp nu
poti fi administrator in mai mult de 5 societi odat (nu are timp sa sa mai ocupe cum
trebuie) , dar acesta limitare se aplica numai la societatile cu sediul in Romania (daca esti la 5
in Romania si 10 in alta tara, nu este o problema).
Art. 153^18 stabileste niste obligatii de transparenta cu privire la remuneratia
administratorilor in sens generic pragul este variabil in functie de tipuri de adminitrator
daca este membru in consiliul de administraie sau de supraveghere, remunera ia
este stabilita prin AC sau prin Hot AG care se va publica in MOf deci este cea mai
transparenta.
- Membrii directoratului sau directorii in sistemul unitar remuneratia este mai
putin transparenta pentru ca legea nu mai impune stabilirea ei printr-un act .., este
la discretia organului de numire, doar ca legea impune ca limitele maxime ale
remuneratiei pentru orice director sa fie stabilite prin actul constitutiv sau prin
hot. AG, astfel incat nu poti ghici cat are fiecare, dar stii ca in cazul cel mai fericit
toti ar avea limita generala.
Textul nu se aplica la soc deschise se publica remunera iile globale ale
conducerii

directorii nemembrii ai directoratului, fond de salarii global.

Art. 153^20 procedura de functionare a organelor + art. 153^21- care
completeaza prin situatii execptionale, stabilind derogari de la procedura obisnuita
care este specific SA impune o limita materiala a competentei organului de
executie propriu-zis, ca este administrator in sistemul unitar sau director in cel dualist
actele care depasesc o anumita valoare - din val contabila a activelor nu pot fi
incheiate decat cu aprobarea prealabila a AG acte de instrainare,de folosinta, de
constituire de garantii etc., pentru ca ele sunt esentiale pentru buna functionare a societatii si
atingerea obiectivelor.
Art. 153^24, este aplicabil atat SA, cat si SRL pentru ca un art. de la dizolvarea
societatii, adica art. 228 alin. 2 - vorbeste de dizovarea SRL si spune ca se aplica in acest caz
si cazul de dizolvare de la art. 153^24.

3
Drept comercial Curs 9
12.12.2016

Aceste art. nu limiteaza puterea organului de executie propiu-zis, ci ii impune

obligatie de a face foart specifica daca va constata ca datorita pierderilor in perioada
operationata activul net al soc s-a redus datorita pierderilor la o valoare care este mai
mica decat capitalul social subsris, atunci obligatia de a face este de a convoca imediat
AG.

Deci trebuie sa mobilizeze actionarii sau asociatii sa faca ceva:

- Sa decida dizolvarea societatii
- Sa reduca CS atunci aceasta reducere trebuie sa fie valoric cel putin egala cu
valoarea piederilor neacoperite din rezerve. Rezultatul este acelasi pentru ca la
final activul net va fi mai mare decat CS
- Sa refaca activul net astfel incat sa iasa de sub pragul de avarie, sa fie iar mai
mare decat din val CS.
Alta posibilitate este de a reconstitui actvul net astfel incat sa fie din nou cel putin egal
cu CS -reconstituirea activului net se face prin majorare de CS sau prin alte mijloace
care nu modifica structura CS si nivelul acestuia societatea primeste donatii, nu de la
actionarii ei neaparat, obtine active fara a fi nevoita sa plateasca pentru ele sau obtine active
mai valoroase decat suma pe care o plateste.
Daca aceste masuri de reducere CS sau reconstituire in anumite pieroade -an
calendaristic ......., societatea poate sa fie dizolvata la cererea oricarei persoane interesate
prin instanta principiul din L31 care este de a salva pe cat posibil soc.
Art.155 si 155^1 se refera la raspunderea civila a membrilor organelor de
conducere, art. 155 vorbeste de raspundere si impotriva unor persoane ca fondatorii,
cenzorii sau auditorii. Acesta raspundere poate fi atrasa daca persoanele, prin activitatea lor,
in mod culpabil, au produs prejudicii societatii prin incalcarea ndatoririlor fata de soc. Este o
actiune sociala, deci este in mana exclusiv a AG.
** actiunea in raspundere se poate introduce si impotriva adm SRL de AG SRL,
doar ca nu avem aplicabil in acest caz procedura de introducere a actiunii in raspundere
de la art. 155, legea doar face trimitere la acesta posibilitate in art. 94, nu implica
imposibilitatea introducerii ei.
Daca AG decide introducere aciunii in rspundere, atunci suspenda mandatul
administratorului? Este revocat total.
Adunarea generala va nominaliza/imputernici persoana care poate sa fie alt
administrator sau un tert care va reprezenta societatea in instanta, daca instanta respinge
actiunea in raspundere civila, administratorul respectiv ramane revocat. Ar putea sa ceara el
despagubuiri pentru prejudiciul moral sau material, dar atat, nu poate sa fie reinstalat.
Art. 155^1 fost introdus mai trziu in lege cazul in care datorita opozitiei
actionarului, societatea nu introduce aceasta actiune. Situatia prespune ca cineva a cerut
initierea, dar majoritatea spune ca nu este de acord. Legea da posibilitatea actionarilor
minoritari, dar doar daca individual sau impreuna au cel pu in 5% din CS sa introduca
actiunea, dar este tot o actiune sociala, deci in contul soc.

4
Drept comercial Curs 9
12.12.2016

Ei introduc aciunea, ei suporta costurile, dar daca societatea va pierde si actiunea

este admisa, administratorul este revocat si sumele pentru aciunea sociala trebuie sa fie
rambursate in limitele pe care instana le permite.

ORGANUL DE CONTROL FINANCIAR CENZORI SAU AUDITORI NU INTRA

LA EXAMEN !!!!!

MODIFICAREA ACTULUI CONSITUTIV

Este impropriu denumita astfel, pentru ca se refera la reducerea CS si marirea CS, deci
doua tipuri de modificri. Modificarea se poate produce intr-o mare varietate de situatii
modificarea CS, caz de fuziune, divizare a SC, la modificarea prevederilor etc.
Legea se ocupa de procedura generica pentru modificarea actului consitutiv art. 204-
207
Textele sunt incomplete, pentru ca foarte importante sunt textele din legea RC, pentru
ca aceasta modificare presupune interactiunea esentiala cu RC.
Modificarea din punct de vedere procedural nu a fost o chestiune care sa intre la
examen, dar are importanta practica.
Doua cazuri de modificare ne intereseaza majorarea si reducerea capitalului
social. Ambele presupun modificarea nivelului valorii CS.

1. Reducerea este reglementata de art. 207-209 si se poate produce in mai multe

cazuri reglementate prin lege si aici nu avem cazuri ad-hoc de modificare, este o
chestiune de procedura :

a. numai la SA cnd se anuleaz actiuni pentru ca nu au fost platite

integral- art. 100 si 207 (alte procedee prevazute de lege la lit c) si ele fie
vor fi reemise, caz in care sunt si subscrise, dar daca nu este interes sa
vina cineva sa subscrie noile actiuni, legea cere reducere CS
b. art. 207 alin. 1 lit a)- cnd se micsoreaza nr de actiuni sau parti sociale
numai prin decizia actionarilor si se face pro rata proporional cu cota
de participare la SC, fiecare pierde un numar de actiuni sau parti sociale.
Efectul acestei forme este strict patrimonial, pt ca fiecare actionar sau
asociat va avea mai putine parti sociale sau actiuni sociale, deci valoarea
nominala totala a CS va fi mai mica, dar drepturile nu se schimba, la
sfarsitul procesului de reducere, va avea fiecare aceeasi cota a beneficiilor,
la suportarea pierderilor. Aplicatie este art. 153^24
c. alt caz de reducere specific numai SA este rascumpararea urmata de
reducere pe care o gasim reglementata la art. 104/1/ lit a)
d. reducerea valorii nominale- valoarea nominala este egala pentru fiecare
parte sociala, deci fiecare parte sociala sau actiune va avea redusa
valoarea nominala cu aceeasi valoare cum valoarea totala este suma

5
Drept comercial Curs 9
12.12.2016

tutror valorilor nominale, la sfarsit, valoarea CS s-a redus efectul este

patrimonial -art. 207 alin. 1 lit b)
e. la alin 2 introduce doua cazuri de reducere condiionate , pana acum am
avut cazuri ce tin de discretia actionarilor si acolo unde este posibil si
asociatilor. Aici avem conditionare suplimentara - reducerea sa nu fi
motivata, sa nu fie pierderile societatii daca avem reducere pentru ca ne
obliga acoperirea pierderilor- art. 153^24, suntem pe alt caz de reducere
de la alin. 1, nu aici.
i. La lit. a) - avem reducere care vine din scutirea totala sau
partiala a obligatiei de a varsa restul de aport la CS, chiar daca
legea nu spune si foloseste un limbaj care sa ne induca in eroare. In
acesta situatie trebuie restituita doar partea nevarsata, deci art.
101 actionarii nu pierd actiunile ca urmare a reducerii, doar ca
valoarea lor va fi mai mica, pentru ca va reduce valoarea nomiala
cu valoarea varsamintelor neplatite, ceea ce in final se duce in
valoarea redusa a ntregului CS. Dar pentru a funciona, rap la art.
100 trebuie ca toti actionarii sa fie scutiti, nimeni nu a platit
integral, pentru ca nu pot avea actiuni mai mari si mai mici.
ii. lit b) restituirea unei cote-parti din aport este nu o
rscumprare, este doar o restituire de aport, nu are nevoie in
integralitate de aporturile subscrise si varsate. Foarte important
cazul este foarte rar intalnit pentru ca conditia ca din aportul pe care
l-ai adus sa primesti inapoi o parte este greu de indeplinit daca
este in natura, de exemplu. Acest caz nu se confunda cu lichidarea,
pentru ca si aici, dupa ce platesti creditorii sociali, acionarii isi
iau napoi aporturile si mpart intre ei ce mai ramane in plus si nu
are legatura cu profitabilitatea societatii, adica nu primesc nimic
din profitul care a ramas in societate in acel moment

Procedura indiferent de cauza de reducere art. 208 - presupune hotrrea AG care

sa decida reducerea (reducerea capitalului social va putea fi fcut numai dup trecerea a
dou luni din ziua n care hotrrea a fost publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea
a IV-a), hotrre care trebuie publicata, nu poate sa fie executata naintate de publicarea in
Monitorul Oficial si nainte de publicare pot creditorii contesta reducerea, dar nu toi
creditorii, ci doar cei care au creane care nu sunt scadente la momentul deciziei de
reducere.
Cei cu creane scadenta nu pot contesta , deci ei ar fi cei mai interesai, pentru ca ei
pot executa imediat pot trece la executare silita, ei au alte cai de recuperare, pe cnd cei care
nu au creane scadenta nu pot face nimic.
Soluia care este preluata si la fuziune sau divizare este ca contestarea nu blocheaz
procesul, nici hotrrea AG. Daca este considerat ntemeiata, societatea trebuie sa ii acorde
confort ca si dup reducere i va putea recupera creana garanii adecvate.
***Dei legea nu spune, este discutabil daca acesta cale ar trebui sa fie deschisa si
creditorilor cu garantii.

6
Drept comercial Curs 9
12.12.2016

Legea nu distinge daca creditorul are garantii ipotecare mobile/imobile vrea sa

introduc aciunea legata de creana care nu este scadenta - teoretic, legea spune ca ar putea sa
fie introdus dar proful spune ca trebuie sa fie respinsa pentru lipsa de interes.
Nu poi respinge de plano pentru ca, daca ipoteca nu este suficient sau daca bunul este
deteriorat sau este distrus parial, deci care nu are garanie adecvata prin ipoteca, trebuie sa
obtina garania adecvat de la societate.
Instana ar trebuie sa verifice interesul la creditorii cu garanii.
La creditorul chirografar interesul este prezumat doar administreaz probele.

2. Majorarea capitatului social

Art. 210 care se aplica doar la SA

Art. 221 care se aplica la SRL.

Art. 221 spune ca majorarea capitalului social la SRL se face in modalitile si din
sursele prevzute la art. 210, deci numai art. 210 se aplica prin referina si la SRL.
Pe lng art. 210, mai sunt 4 articole, care stabilesc procedura de majorare care au
aplicare foarte riguroasa si dreptul de protecie pentru acionarii existeni si care sunt
prevzute la SA si care nu sunt extinse si la SRL. Calculele de majorare sunt comune pentru
SRL si SA.
Modaliti:
a. Emiterea de noi actiuni beneficiarii sunt, fie acionarii existeni si/sau teri
care vor deveni acionari prin finalizarea majorrii. Este forma cea mai buna pentru
ca atrage fonduri noi de la proprii acionari, nu de la terti
b. Majorarea valorii nominale nu mai apar noi acionari in societate. Beneficiarii
sunt cei care trebuie sa si subscrie diferena de valoare sunt cei existeni de
exemplu, toate aciunile cresc de la 10 la 20. Singura diferena este daca sursa de
acoperire a diferenei de valoare nominala este din resursele societii sau din
fondurile acionarilor existeni.
Sunt posibile ambele modaliti si in final acionarii vor decide pe care sa o urmeze, ar
fi cea de a folosi fondurile societii - pot fi folosite rezervele pentru a fi incorporate in
majorare.
Doar ca legea exclude anumite rezerve in mod expres art. 210/3 rezerva
patrimoniului. In schimb, rezerva legala (prof) poate sa fie folosita in acte caz pentru a
majora rezerva nominala. Rezerva legal este cea pe care legea o menioneaz expres in art.
183 ca modalitate de constituire se realizeaz prin prelevarea unei pri din profitul brut
valoric ajunge sa reprezinte cel puin 20% CS si este considerata apendice al CS.
In aceste caz, ea nu se duce la acionari, ei ctiga indirect pentru ca finalul
procesului au aceleai numr de aciuni care sunt mai valoroase nominal, dar nu au primit
banii ca dividende. Legea spune ca rezerva legal nu poate sa fie folosit cnd aciuni noi sunt
eliberate, aici nu sunt aciuni noi, sunt cele existente. Deci introduc apendicele in CS si va
trebuie sa refac rezerva care va avea valoare mai mare.

7
Drept comercial Curs 9
12.12.2016

Se face in condiii egalitare pentru toti toate aciunile trebuie sa aib aceeai
valoare nominala.
Dar valoarea nominala poate sa creasc si prin aporturi noi.
Legea permite numai aporturi in numerar sau in natura att la SA si SRL
- cele in creane nu sunt permise la majorarea CS la SA.
- la SNC aporturile pentru prile de interes noi pot fi si in forma creanelor.

Rezerva este o parte din rezultatele pozitive ale societii care nu se distribuie
acionarilor sau nu este folosit cu alt titlu de catre societate.
Mai este o rezerva speciala rezerva de prime care apare cnd, fie la momentul
constituirii, fie la majorare, val efectiv subscrisa si eventual vrsata este mai mare decat
valoarea nominala. toate aceste diferene sunt la dispoziia societatii, nu doar a ac ionarului.
De exemplu: daca ele sunt incorporate in CS ulterior beneficiaz toti acionarii pro rata, nu
numai cel care a adus, aceste rezerve pot fi si distribuite ca dividende pro rata ulterior
conform cu dividendele.

3. Conversia datoriei art. 210 alin. 2 teza a II-a

Conversia este o situaie atipica care nu presupune un aport propriu-zis din resurse
Exista un creditor social care la scadenta nu este pltit creditorul poate sa fie un
ter sau chiar un acionar. Cu acordul lui si al acionarilor/asociailor poate conveni ca in
schimbul iertrii de datorie, el sa devin acionar in societatea cu contravaloarea datoriei
nepltitei, fie egala cu valoarea datoriei, fie mai mica.
Societatea sa plteasc suma de bani reprezentnd datoria si creditorul imediat sa o
subscrie este alta posibilitate, dar este mai complicat, de aceea legea a simplificat si a
introdus acesta posibilitate.
Creanele care sunt convertite trebuie sa fie certe, concerte si exigibile la moment in
care opereaz acesta conversie. Contribuia nu este o creana la CS, creana lor nu este
contribuita, ea este practic stinsa si pentru acesta favoare pe care o face societatea prin acordul
lor este in schimb aciuni.
Procedura de majorare = art. 212 se urmresc aceiai pai, dispoziiile prevzute
pentru constituire societii, este parial adevrat pentru ca este comun cu constituirea
societii calificarea aporturilor, acordul asociailor/acionarilor si modificarea, dar in rest
procedura este diferita art. 215, 216, 219.
Prin majorarea CS, acionarii existeni nu trebuie sa fie discriminai, deci sa nu li se
diminueze cota de participare la CS si beneficii fr voina lor, legea introduce doua forme:
- Subscrierea aporturilor in natura - se face majorarea prin aport in natura, legea
impun numirea unui expert de instane care sa stabileasc daca valoarea pretinsa
ca fiind cea reala a aporturilor in natura se justifica din punct de vedere
economic.

8
Drept comercial Curs 9
12.12.2016

o Aprobarea subscrierii in natura nu presupune la societile nchise o super

majoritate sau super cvorum fata de subscrieri in numerar, cerinele sunt
aceleai.
o La cele deschise Legea 297/2004 impune la aprobarea la majorare o
super majoritate si un super cvorum.

- Solutia antidiluare indiferent de tipul de societate, pentru a proteja cota de

participare e a celorlali, legea le permite sa subscrie si ei in numerar, astfel nct
sa i pstreze cota de participare
Diluarea modalitate practica de asigurare a posibilitii de subscriere se face prin
dreptul de preempiune, de preferinta.
Diluarea poate avea loc si cnd se aduce un aport in natura sau in numerar de la un ter
prin dreptul de preferina sa subscrierea noilor aciuni, isi pot pstra cota de participare -
Art. 216. Acest drept este diferit de dreptul din NCC si din legile speciale pentru ca este strict
legal, nu contractual.
Dei legea nu precizeaz - preferina se poate exercita numai prin subscriere de
aporturi in numerar. Nu neaprat prin exercitarea acestui drept se pstreaz cota de
participare. Tehnic, cota se pstreaz numai daca nu apar acionari noi.
De exemplu societatea are nevoie de 100 mil lei CS aporturi noi si ea decide
emiterea de 100 mil aciuni de 1 leu fiecare art. 216/1 ele trebuie oferite mai nti
acionarilor existeni, daca fiecare subscrie si acoper toata emisiunea noua, fiecare isi
pstreaz cota. Daca unii nu subscriu, iar altii da, dup prima strigare ce rmne nesubscris
este oferit din nou celor care vor la sfrit nu mai rmne nimic, atunci se schimba proporia
pentru ca unii cresc, iar alii se dilueaz.
Cnd intervine un ter care devine, in urma subscrierii acionar, intervine diluarea
pentru ca intervine un numar nou de actiuni care nu se mai imparte in niciun fel, el revine
terului, iar cotele se schimba.
Legea nu are ca obiectiv sa pstreze matematic cota actionarilor, ci urmrete sa
pstreze dreptul de a fi diluare cat mai mica, sa fie dilua i cat mai putin art. 216. Avand
in vedere ca interesul acest este primordial al acionarilor existen i, acest text apar un interes
general ***proful crede ca este un interes privat pentru ca:
daca faci majoritatea cu ignorarea dreptului de preferina art. 216 alin. 3 spune
ca majoritatea este anulabila, deci interesul este privat,
alt argument fiind ca in art. 207 se reglementeaz procedura de nlturare a
dreptului de preferina, poate ca unii nu doresc asta, dar principiul majoritii o
sa le impun asta, o super majoritate, un super cvorum pentru ca dreptul de
preferina, dispozitie imperativa, poate sa fie ridicat numai daca sunt prezeni
CS cel puin si hotrrea trebuie sa fie luata cu votul majorit ii
capitalului prezent, abinerile nu intra in calculul acestei majoriti , trebuie
sa fie majoritate din din CS prezent.
De ce ar fi interesai acionarii sa ridice dreptul de preferin a? Pentru ca se tie
deja ca prin exercitarea lui nu se acoper suficient de mult din emisiunea de noi ac iuni si ca

9
Drept comercial Curs 9
12.12.2016

restul vor rmne pentru teri terii nu sunt diminuai de subscrierea din exercitarea dreptului
de preferina.
Hotrrile privind majorarea trebuie sa fie aduse la ndeplinire in termen de un an de
la data publicrii = subscrierea si vrsarea minimului legal din aport trebuie sa aib loc intr-
un an de zile, pentru ca legea permite vrsarea in transe la subscriere fiecare trebuie sa
verse minimum 30% valoarea nominala subscria si ntreaga prima de emisiune si in 3 ani
poate vars restul. Diferit fata de constituire pentru ca la acesta poi vars in trane, dar restul
numerarului pot sa l veri intr-un an.
Legea nu spune ce se ntmpla cu dreptul de preempiune in cazul conversiei care
exista si la SR:
o prima abordare in acest caz dreptul de preferina nu este aplicabil art. 216 -
pentru ca el acoper un interes particular al acionarilor, iar interesul societatii trebuie
sa prevaleze
Alta abordare spune ca art. 216 - chiar daca nu se spune nimic legat de conversie ar
trebui sa se aplice in continuare si conversia sa existe pentru ca legea nu distinge
dupa cum el se aplica pentru conversie sau neconversie. Daca nu s-ar aplica
preempiunea in act caz, ar nsemna ca asociaii, nu neaprat sa fie culpa lor, ar fi
forai sa accepte un acionar nou si un act nou prin conversie ceea ce nu ar fi
echitabil se aplica si in cazul conversiei
Daca se emit aciuni noi in limita conversiei si o parte din acionari au dreptul de
preempiune, rmne sa acordam creditorilor numai o parte din aciuni? nu poate sa fie
acceptabil acest lucru, sa rmn creditori doar parial. Cu cat ar trebuie sa majoreze CS astfel
nct sa intre si terul intre acionari si sa poat pentru diferen a rmas sa subscrie si ceilal i
astfel nct sa poat sa i menin o parte cat mai mare.
Art. 215 si 216 nu se aplica la SRL, legea las mai multa flexibilitate cnd se decide
majorare, se decide si procedura, dar sa nu fie discriminai terii (deci aceleai principii).

4. Art. 220^1- CS subscris, dar neemis

Art. 220^1, nefiind inclus in art. 210, nu se aplica la SRL. Actul constitutiv sau AG
poate autoriza, fie consiliul de administraie, fie directoratul ca pe o perioada de maximum
5 ani sa decid majorarea CS in limita de maximum CS la momentul acestei previziuni.
Orice majorare este bazata pe decizia acionarilor, aici este doar indirect bazata nu spune cu
cat se majoreaz, acorda administratorului sau directorilor in 5 ani, cnd cred ca este nevoie
posibil sa majorarea CS, astfel nct sa adopte cel mult nc 50% la valoarea ncredin ata =
organul de execuie se substituie organului de conducere suprem.
Art. 220^1 alin 4 se poate permite consiliul sa decida restrngerea sau eliminarea
dreptului de preferina deci nu acionarii, ci civa oameni care vor putea decide daca este
bine pentru soc sa elimine dreptul de preferin ei fac acest lucru pentru ca acionarii le-au
dat voie prin AC sau AG. Dar se ntmpla foarte rar, prefera sa delege mecanismul de
majorare.

10
Drept comercial Curs 9
12.12.2016

EXCLUDEREA SI RETRAGERA ASOCIATILOR

I. Excluderea
Excluderea este excepionala pentru sa este forat sa ias si ncalc libertatea de
voina, simetriei contractual. Legea limiteaz cazurile la trei tipuri de societi SNC, SCS,
SRL.
De ce nu ar putea sa fie exclus si la SA? Raiunea nu rezulta din considerente de
echitate, ci mai degrab istorice pentru ca pieele de capital permit ieirea mai uoara din
societate a acionarilor prin nstrinarea aciunilor, deci daca un acionar devine indezirabil, il
poi convinge sa ias vnznd-si aciunile fie ctre teri, fie ctre al i ac ionari . ***proful
crede ca nu este foarte convingtor argumentul dar aa este legea si trebuie respectata.
Cazurile sunt de strica interpretare art. 222 4 situaii:
1. Pus in ntrziere, nu aduce aportul la care s-a obligat la SRL acest lucru este
teoretic posibil, dar practic nu. Pentru situaia in care aportul poate sa fie vrsat
mai trziu si nu se vars, nclcnd termenul de scadenta, la SA avem text special
la art. 100, deci este alta procedura, nu cea de la art. 222.

2. Asociatul cu rspundere limitata in stare de faliment sau incapabil ca PF

doar la societatea de persoane. Deci, avnd in vedere ca aceste soc in subsidiar,
solidar asociaii rspuns, daca unui nu mai poate sa plteasc legea l-a declarat
incapabil, nu mai are ce sa mai fac in societate pentru ca slbete garania.

3. Asociatul cu rspundere nelimitata care se amesteca fara drept in

administrare societii sau ncalc art. 80 sau 82 referitoare la abuzul de
drepturi sociale sau obligaia de neconcurenta. Rspunde nelimitat, solidar, daca
devine hiperactiv in administraie, poate sa fie dat afara, dar instantele au aplicat in
puine cazuri acest articol, au fost conservatoare, in sensul ca hiperactivitatea bloca
buna funcionare a societii

4. Asociatul administrator care comite frauda in dauna societii sau folosete

societatea in interesul sau personal
Excluderea se face prin hotrre judectoreasc, ea presupune fie o cererea a
societii, ceea ce nseamn ca exista o AG care a luat acesta hotrre, dar poate sa fie ceruta
si de un asociat in ambele cazuri decide instana.
Din punct de vedere legal, material, personal, excluderea este dramatica, dar legea nu
pedepsete in sensul ca excluderea nu este expropriere, i se va restitui art. 224 alin 2, o suma
de bani care reprezint partea proporional din patrimoniul social sau din activul net.
Acesta are o creana, iar instana va stabili cuantumul este ca restituire de activ net in
urma divizrii doar el va primi anticipat partea care ii revenea cnd se lichida
societatea.

11
Drept comercial Curs 9
12.12.2016

Art. 224 alin. 1 pana la ziua excluderii el are dreptul la beneficii si rspunde de
pierderi, deci daca intre timp s-au acordat/decis dividende, are dreptul la ele. El nu este
dezavantajat, doar ca nu mai are un viitor in societate.

II. Retragerea
Retragere cnd un asociat vrea sa plece poate pleca si de aceea acionarilor nu li
se aplica SA, pentru ca daca nu mai vrea sa sta in societate, acionarul i vinde ac iunile
daca nu exista restricii.
Restricii legate de ieirea din societate in actul constitutiv sau lege, daca nu are ac
celorlali asociai trebuie sa poate iei. Legea stabilete:
- Numai la SNC, SRL, SCS daca actul constitutiv prevede ca se poate retrage
- Daca exista acordul tuturor celorlali asociai
- Daca nu exista acord sau prevedere in actul constitutiv, atunci daca insist sa se
retrag, instana va decide, deci legea spune in art. 226 alin. 1 lit. c) pentru
motive temeinice, deci instana de exemplu:
o situaia patrimonial precara a asociatului cnd nu mai avea nicio sursa
pentru a plti datoriile curente, singura soluie era sa ias din societate
o cnd exista un mare dezacord intre asociai
- Art. 226 raportat la cazurile de la art. 134 (la SA cele 4 cazuri in care un asociat
acionar nu este de acord cu AG) legea extinde cazurile de retragere speciala de
la SA la societile de persoane.
Procedura cnd se exercita si in ce forma cel care se retrage are dreptul de a primi
contravaloarea parilor de interes la care renuna pentru ca el nu vinde, el le transfera
societii. Art. 226 alin 3 se stabilete prin acordul asociailor valoarea parilor de interes,
daca nu, de un expert.
Legea nu mai vorbete de cota parte din CS pentru ca poate sa fie diversa, daca este
stabilit, trebuie sa plteasc.
Ce se ntmpla cu prile sociale?
Art. 226 alin 2 numai legat de lit c) cnd intervine instan a judectoreasc, cnd prin
hotrre se spune ca se schimba structura (n situaia prevzut la alin. 1 lit. c), instana
judectoreasc va dispune, prin aceeai hotrre, i cu privire la structura participrii la
capitalul social a celorlali asociai) dar de ce si cum se schimba? Cazurile de retragere
primeste o parte din activul net pana la momentul retragerii sale.

12