*MICOLETA.STIMATI CUMPARATORI Masina automata de cusut NICOLETA este destinata uzu- lui casnie pentru cusaturi simple, decorative, utilitare sau speciale in materiale subtiri si semigroase. Aceasté masina complexa, cu o cinematica si coloristica moderna si fiabilitate inalta, este rodul experientei indelungate: in productia masinilor de cusut de la Intreprinderea Mecanica Cugir. Antrenata electric, masina are un mers usor, silentios, fara sd fie necesar un efort mare la coasere. a insusirea instructiunilor de utilizare si cunoasterea ‘or accesoriilor, cusutul lu masinad devine o pldcere, va pune in joc imaginatia dv. si descoperiti ca acest produs de- vine o necesitate. O masina de cusut aflata in dotarea familici dv., contribuie la realizarea de ecenomii. Cusaturile mecanice automate se executa cu ajutorul ca- melor ce intra in dotarea masinii si pe care le putem clasifica astfel: a) Cusatura zigzag cu cama. pe care este imprimat nu- marul 23.01. Acest tip de cusdtura are intrebuintari multiple la bordurat, surfilat, aplicatii, execittat monograme simple, aju- rat, montat dantela, executat broderie strépunsa etc. b) Cusaturi decorative ce se realizeaza cu ajutorul came- lor pe care sint imprimate un numar de la 23.02 pina la 23.19 Pe fiecare cama este desenat si modelul cusaturii, realizaté cu cama respectiva. Apelind la inventivitage si imaginatie, prin combinarea cusaturilor realizate cu diferite came, utilizind cu- lori diferi.e de ata, veti obtine usor benzi decorative deoscbit de frumvase. Cusaturile decorative se pot executa si cu ac dublu, obji nind astfel efecte decorative speciale. ~ c) Cusaturi utilitare ce se realizeaza cu ajutorul camelor pe care sint imprimate un numar de la 24.01 pind la 24.06 Acestea sint: cusdturé de surfilat (cama 24.01), cusatura elas- tic (cama 24.02), cusaturi de legatura (camele 24.03 si 24.04), cusétara invizibilé (cama 24.05) si cusatura de bordurat (cama 24.06). Materialele folosite la cusut pot fi stofe, materiale ‘buclate sau de tip frotir, materiale elastice, tricoturi, matase, voal ete. Gama acestor cusaturi este completata si cu cele executate cu accesorii pe care le veti gasi descrise in cuprinsul cartiiOperatii care necesitau un timp si efort considerabil ca: tivit, cusut cu rabatere, stopat, brodat, matlasat-vatuit, cusut fer- moare, incretit, cusut nervuri (cu ac dublu) se pot executa cu usurinta prin montarea accesoriilor masinii destinate operati lor amintite. Utilizind cusdtura zigzag si accesoriile adecvate, masina poate executa si butoniere simple sau in relief, cusut nasturi, brodat ochiuri, tiv invizibil, aplicat snur. Masina are in dotare si un lineal conducdtor pentru exe- cutarea unor cusaturi paralele cu marginea materialului de cusut. In cazul unei utilizari si intretineri corecte, in conformi- tate cu instructiunile de utilizare si intretinere, producatorul garanteazd masinile, pe termen de 1 an de la data vinzarii pentru particulari si 3 luni pentru cooperativele mestesuga- resti. Durata normala de utilizare (viata) masinii de cusut este de 10 ani. CITITI_ CU_ATENTIE ACESTE INSTRUCTIUNI SI _RES- PECTAFI IN MOD OBLIGATORIU URMATOARELE: — Punerea in functiune a masinii se va face numai dupa ce studiafi si va insusiti prezentele instructiuni. — Este interzis a se umbla in interiorul masinii cind aceasta este racordat& la prizd. — Este interzisi demontarea, modificarea sau improviza- rea echipamentului electric. — Este interzisi manevrarea masini de cdtre copii sau de c&tre persoane care nu au studiat si nu cunose intruc- tiunile de folosire. — Rotirea volanului de mini se va face numai in sensul sdgefii marcate pe capacul volanului, adic& spre utili- zator. — Cind motorul nu reuseste pornirea masinii, se va aju- ta de la volanul de mina in sensul sigefii de pe capacul volanului. — In timpul cusutului nu se trage niciodata cu mina de material, cel mult se conduce. — Se interzice coborirea tilpitei cind nu se giseste mate- rial sub ea, — Este interzisi pistrarea masinii in pozitie culcata. je 21. PREZENTAREA MASINIL 1.1. CARACTERISTICI TEHNICE SI DIMENSIONALE Randamentul cusutului, max., impunsdturi/minut 1 200 Lungimea impunsaturii (distanta intre doua impunsaturi succesive), mm Latimea impunsaturii zigzag, max. mm Numéarul cusaturilor decorative Numarul cusaturilor utilitare Numarul cusaturilor cu ajutorul accesoriilor Grosimea materialului de cusut, max., mm Tensiunea de alimentare/frecventa, V/Hz Constructie: fara legare la pamint Puterea absorbita de motorul electric, W Puterea absorbita de lampa, W “Inaltimea de ridicare a piciorusului, mm Dimensiunile de gabarit (cu valiza), mm Masa neta (cap, accesorii, echipament electric si valiza), kg o—4 5 19 6 15 4 220/50 clasa TI-a de protectie 100 15 . 6 470 X 190 X 350 14,61.2, COMPONENT. Nr. poz. — fig. 1 — Denumirea 32. Capacul frontal (capac din fata) Dispozitiv de tensionare a atei la bobinare (conducitorvl de fir al bobinatorului) Pirghia debitoare (intinzatorul ajei) Conduc&tor superior al atei Capacul superior Capacul mic Axul camelor Pirghia de comanda a zigzagului Axe port-bobina ata ‘Axul bobinatorului Declansatorul bobinatorului Volanul de mina Piulifa de blocare a volanului Butonul de reglare a pasului c Butonul de pozitionare a acului Pirghia de inversare a sensului de coasere Butonul de pozitionare a transportorului Priza de conectare la reteaua clectrica Cutia de accesorii Capacul soclului Apucator Suveicd Placuta acului Butonul de reglare a tensiunii afei superioare Conducator inferior al atei Intreruptorul limpii de iluminat Pirghia pentru ridicarea piciorustilui Tija acului Piciorus-talpita Tubul camelor Placa prelungitoare Reostatul de reglare a turatici motorului Geamantan Aturii1.3. COMPLETUL DE LIVRARE — ACCESORIT — vezi fig. 2 nr. _ Denumire marcas | BS dus 1, | Piciorus (montat in magina) 1 1 2. | Talpita pentru cusdturé dreapté (montata in magina) 7 2 1 3. | Talpit& pentru cusdturd zigzag, decorativa si utilitara 3 1 4, | Talpita pentru tiv ingust 4 1 5, | TAlpita pentru tiv medi 5 1 6. | Talpita pentru tiv lat 6 1 7. | Talpita pentru butoniere 7 1 8. | Talpita pentru nervurat 8 1 9. | Talpit& pentru aplicat snur 9 1 10. | TalpilA pentru indoit (rabatut) 10 1 11. | Lineal conducator i 1 12, | Dispozitiv pentru vatuit si cusut fermoare 12 1 13, | Placuja pentru brodat ochiuri 13 1 14. | Cutit pentru butoniere 14 1 15, | Piciorug pentru incretit 15 1 16, | Piciorus pentru stopat 16 1 17. | Piciorus pentru cusut nasturi 7 1 18, | Lineal pentru cusut invizibil 18 i 19. | Gherghet mic pentru stopat 130 | 1 20. | Gherghef mare pentru stopat wo | oo 21, | Ac perforator ano | 4 22, | Suport lemn pentru t&iat butoniere 1 23, | Came pentru cusaturi decorative (cama 23.01 | 23.01— | 19 montata in masind) 23.19 24, | Came pentru cusaturi utilitare 24.01— | 6 24.06 25, | Cutie pentru ace 1 26, | Ace pentru cusut (unul in masina) 5 ‘Ac dublu 1 Mosorele (unul, in masin) 3 Surubelnif’ mare 1 Pompa de ungere 1 Periula 1 Cutie accesorii 1 Tubul camelor 1 Surubelnita 11.4, PREZENTAREA REPERELOR SI MECANISMELOR DE COMANDA 1.41. PICIORUS — TALPITA Masina se livreaza cu piciorusul 1 si talpita 2 montate pen- tru cusatura dreapta. Inlocuirea acestora cu pi- ciorusele sau talpitele speciale se efectueazd conform fig. 3 astfel: — Inlocuirea piciorusului Se slabeste surubul S (—), se introduce piciorusul ales pe tija, se impinge in sus pina se sprijina pe tija surubului. Se stringe (+) surubul. — Inlocuirea tilpitelor de- montabile, Prinderea in piciorus a tal- pitelor demontabile se face printr-un sistem elastic. Pen- tru demontarea talpitei de in- locuit, se apasd catre placuta acului si se trage spre lucrator. Pentru montarea talpitei inlocuitoare, se asazd axul ei pe capatul lamelei elastice din piciorus, se apasd si se impinge spre tija piciorusului, pind la patrunderea axului talpitei in locasul piciorusului. — Cufit pentru téierea atei Sectiunea oblicA cu mar- gini ascutite de pe bucsa de conducere a tijei piciorusului se utilizeazd pentru taierea atei — vezi fig. 3 —. Forta de apasare a talpitei pe material se poate regla prin invirtirea | surubului — ve: fig. 4 — de la capatul superior al tijei de apasare.IMPORTANT! Pentru miatasuri fine sau alte materiale similare api- sarea f&lpifei trebuie sldbité prin invirtiréa surubului de 2—3 ori spre stinga. Se foloseste surubelnita mare, Forta de apasare a talpitei trebuie sa nu fie prea mare, de- oarece in acest caz, materialul de cusut se increteste. 142. APUCATOR — SUVEICA — MOSOREL Este montat in spatele capacului soclului 20 — vezi fig. i si fig. 5. ATENTIE! Atit la scoaterea cit si la introducerea suveicii sau a apuc&torului, acul trebuie si se g&seasci in pozitia maxima superioara, 1. Suveica. Se scoate ori de cite ori se bobinea: pe mosorel (ata inferioaré), pentru reglarea tensiunii atei inferi- oare sau pentru intretinere. Pentru aceasta se rabate clapeta si se trage suveica afara, tinind-o de clapeta. Mosorelul cade singur din suveica, atunci cind se elibereaza clapeta. Suveica cu mosorelul plin — vezi pct. 3.2 — se introduce pe axul apucdtorului tinind- de clapeta, capatul atei din mo- sorel fiind asezat peste mina lucratorului. Se impinge pind Ja refuz avind grija ca ciocui suveicii sa fie introdus in loca- sul din placa carcasei. Corectitudinea introducerii suveicii se verifica invirtind volanul de mina spre utilizator. Suveica nu trebuie sa cadé de pe ax.Pentru reglarea tensiunii atei inferioare, de exp. la ope- ratia de brodat, se actioneaza asupra surubului arcului de tensionare (penita) de pe su- veicd, fig. 6. 2. Apucatorul se scoate pen- tru ungere sau pentru intre- tinere — vezi s ATENTIE! In cazul invirtirii volanulai in sensul opus lucratorului, firul din ac blocheaz& apucitorul, (vezi pet. 4.1). Pentru deblocare se scoate suveica, se elibereazd capacul carcasei apucdtorului prin apasarea sistemului de zavorire spre dreapta. Se trage apucatorul afara, tinindu-] de ax. La montare se va avea grija ca acul sa fie in pozitia cea mai de sus. Se introduce apucatorul (vezi pozitia acestuia din figura) tinindu-l de ax. Se inchide capacul carcasei prin apa- sare. La o montare gresité a apucdtorului, acesta nu se poate inchide. 1.4.3, TIJA AC Masina se livreaza cu un ac montat. Pentru schimbarea acu- lui se ridicd tija acului in po- zitia max. superioara prin in- . virtirea volanului de mina spre a utilizator. aptatizar aculut Se slabeste surubul bratarii de stringere a acului (—). Se introduce acul cu aplati- sarea spre tija acului (fig. 7) si se impinge de jos in sus, atit cit intra in locasul respectiv. Fig. 7 Se stringe bine surubul (+) 10ATENTIE! sezarea corecté a acului in locas este foarte impor- tant pentru buna functionare a masini. 144.,BUTON REGLARE PAS, PIRGHIA PENTRU CUSUTUL INAPOI, BUTON POZITIONARE AC 1. Prin rotirea butonului 14 se regleazA dupa dorinta dis- tanta intre doua impuscaturi succesive (pasul) intre 0 si 4 mm. Butonul de reglare a pasului se roteste mai usor, daca in ace- lasi timp este actionata, apasa- ta si pirghia 16 in sensul aratat de sageata (spre stinga). 2. Tot cu ajutorul acestei pirghii, se poate inversa sen- sul de coasere. Masina coas+ inapoi atit timp, cit pirghia este actionata (apdsata spre stinga) si trece automat la cu- sutul inainte, cind pirghia este eliberata. Cusutul inapoi se foloseste pentru intarirea unor cusaturi. 3. Butonul 15 de pozitionare a acului are trei pozitii: Cen- tru C, Stinga S, Dreapta D. Se recomanda pozitionarea acului in Centru C pentru orice tip de cusatura. Schimbarea pozitiei acului din centru C este necesaraé doar la broderii decorative cu zigzag (vezi pct. 4.2 poz, V.) sau pentru coaserea butonierelor (vezi pct. 4.14). ATENTIE! La o cusitura zigzag cu latime de 5 mm sau la cusutul cu ac dublu (vezi pet. 4.17), pozitia acului trebuie s& fie numai in Centru C.14.5. REGULATORUL TENSIUNII ATEI SUPERIOARE Tensionarea atei superioare, infilaté intre cele doud discuri (si are amortizor) este in func- tie de unghiul de rotire a bu- tonului regulatorului, — vezi fig. 9 si pet. 4.1 —. Pentru reglarea atei supe- rioare, talpita trebuie sa fie coborité pe material (vezi si pet. 4.1), deoarece numai atunci actioneazA (tensioneazd) dispo- itivul asupra atei. Fig. 9. 1.4.6. PIRGHIA DE COMANDA A ZIGZAGULUL Latimea cusaturii zigzag se regleazd cu ajutorul pirghiei 8, fig. 10 In timpul reglarii 1atimii zigzagului, acul trebuie sa fie Fig. 10, scos din material. 1.47. BUTONUL DE POZITIONARE A TRANSPORTORULUI Are 3 pozit — pozitia 0, transportorul nu actioneazi asupra materia- 0 17 | jului, dintii lui fiind sub nive- lul placutei acului; — Pozitia 1, pozitie de lu- cru in cazul materialelor foarte Fig. 11. subtiri; — Pozitia 2, pozitia maxima de ridicare a dintilor transpor- torului folosita in cazul materialelor subtiri si semigroase. 121.4.8. BOBINATORUL Cu ajutorul bobinatorului depune rapid ata pe mosorel in cantitatea dorité, fig. 12 vezi si pet. 3.2. 2. CONECTAREA LA RETEAUA ELECTRICA Masinile de cusut se racordeaza la o instalatie electrica cu tensiunea de 220 V+10%, la prize obisnuite, fara legare la pamint. Conectarea masinii la retea va avea urmAtoarea ordine: — Se introduce fisa 1 in pri- za masinii de cusut, iar fisa 2 in priza electricd de perete; 26. — Pentru pornirea masinii, se apasa usor cu piciorul pe pedala reostatului, OG Reglarea turatiei masinii se zeazA prin modificarea fortei are a reostatului. Fig. 13. de apa: ATENTIE! Pentru a usura pornirea masinii cu vitezi mic& de coa- sere, se roteste volanul masini cu mina, dar numai spre lucrator. Iiuminarea zonei de lucru se obtine de la o lamp& cu intre- rupator inglobat — fig. 13, dotata cu un bec de 15 W. 13Becul se aprinde sau se stinge prin apasarea butonului in- treruptorului 26. RESPECTATI ORDINEA CONECTARII LA RETEA! Nu finefi piciorul pe reostat in timpul preg&tirii ma- terialului pentru cusut! La terminarea lucrului, in timpul intretinerii, reglirii, ungerii sau schimb&rii vreunui_ mecanism, masina trebuie deconectata de la retea prin scoaterea fisei cordonului din priza de perete. 3. PREGATIREA MASINII PENTRU CUSUT 3.1. Masina se livreazd montata si reglata pentru cusutul materialelor subtiri si semigroase cu cusatura dreapta (vezi si cap. 5). Pentru efectuarea unei cusdturi este necesard bobinarea atei pe mosorel, introducerea mosorelului in suveicd si infi- larea atei superioare. Obtinerea unei cusdturi de buna calitate la o anumita te- sAtura depinde de alegerea acului si a atei de cusut, corespun- zatoare tesaturii. pe RECOMANDARI: 1. Acul trebuie si corespunda, in general, grosimii atei de cusut — vezi tabel 1; 2. Afa de cusut de la ac si de la suveicd trebuie si fie de aceeasi grosime si trebuie s& fie aproximativ egala cu firele materialului de cusut. Cus&tura va fi corespunzitoare si in cazul cind, afta de la suveicd este mai subfire decit cea de la ac, 4Acele livrate odaté cu masina, precum si cele din comert, destinate masinilor de cusut de uz casnic, sint ace sistem 15x1 H. Nr. acului reprezinta grosimea tijei acului, exprimata in sutimi de milimetri. In tabelul 1 se indic& tipul acului si pentru coaserea diferitelor tesaturi. atei, recomandate aa Calitatea materialulut | a | Felul cusaturii Tesituri extrafine si fine: olandina, sifon, zefir, mu- selind, matdsuri naturale | _ sau din fire sintetice 70 cusdtura dreapta, ee ee zigzag, cusdturi 82/3 Jesdturi de bumbac, in si decorative, sur- cinep&, tesdituri de matase | 90 filat, tivit, cusut obisnuite: finet, indian, ae gradei, panama, satin, te- saturi pentru fele plapuma Tesituri de bumbac, in si cuséitura dreapta, cinepi groase, fesdturi de | 100 cusiituri decora- lina fine: pinzi pentru blu- tive, cusut nas- zi de vint, diftind, stofe turi, cusut cu fine incretit, vatuire, cusut fermoare Stofe de lind si postav se- | 110 cusatura dreapta migros3.2, BOBINAREA ATEI PE MOSOREL Fig. 14. Fig. 16. — Se scoate suveica cu mo- sorelul din masina — fig. 5 — Se infileazd até pe mo- sorel — fig. 14 — Se asazi mosorelul pe axa bobinatorului, ata fiind condusé de la ax port-bobin& até 9 prin conducatorul de fir al bobinatorului 2 conform fig. 15. — Pentru functionarea bo- binatorului este necesara deco- nectarea volanului de mina. Aceasta se realizeaz4 prin in- virtirea discului de blocare in sensul 1 fig. 16. — Se cupleaza bobinatorul, prin apasarea mosorelului spre volan; Se pune in miscare ma- sina, ata infasurindu-se singura pe mosorel; — Dupa terminarea opera- tiei de bobinare, se decupleaza bobinatorul si se scoate moso- relul; — Se blocheaza volanul de mina prin invirtirea discului in sensul 2 — fig. 16.3. INTRODUCEREA MOSORELULUI IN SUVEICA — Mosorelul, avind ata in- fasuraté de jos in sus — fig. 17 a — se introduce in suveica; — Se trage ata prin cresta- tura suveicii — fig. 17 b —; — apoi pe sub ciocul arcu- lui — fig. 17 ¢ — — si se introduce prin ori- ficiul din ciocul suveicii. in timpul acesta, mosorelul nu se tine cu mina. — Se lasa afara un capat de ata de cca 10 cm. — Se introduce suveica in masina — vezi fig. 5. 3.4. INFILAREA ATEI SUPERIOARE Pe unul din axele port-mosor se asazd mosorul cu ata de cusut. De la mosor, firul de at& este condus, conform fig. 18 prin: 2 — Instructiuni ,.Nicoleta* 7— condiicatorul superior 4; — printre discurile regulatorului tensiunii 24 si arcul amor- tizor al acestuia — vezi fig. 9; - prin conducatorul inferior 25; — prin gaura pirghie: debitoare 3 ridicat in punctul su- perior; — din nou prin conducatorul inferior 25; — prin ochiul de conducere de pe tija acului (ata se va in- troduce complet prin acesta), ve i fig. 7; — prin urechile acului din fata spre spate, lasind un ca- pat de cca 15 em. 3, SCOATEREA ATEI INFERIOARE — Se tine cu mina stinga ata din ac spre lucrator, (sus-jos-sus); i se roteste volanul atit timp, cit acul executa o cursd completa — Se trage usor de ata din ac si ata inferioara din suveica va apare prin orificiul de pe placuta acului, vezi fig. 19. — Se asazi ambele ate sub talpita de apasare, tragindu-le inapoi, fig. 20. In toate cazurile, deci si la cusaturi cu came sau cu acce- sorii, inainte de inceperea cu- sutului, ambele ate se vor ase- za sub talpita de apasare. In cazul cind capetele atei rezulté prea lungi, acestea se pot taia, folosind cutitul de ‘ig. 3. Fig. 20. taiere ata, veMONTAREA PLACIL PRELUNGITOARE Daca lucrarea care se exe- cuta, necesita © suprafaté mai mare de lucru, se monteaza conform fig. 21 placa prelun- gitoare. Fig. 21. 4, CUSUTUL LA MASINA Exercitii pentru cusut. Pentru a nu provoca din cauza nesigurantei blocarea vreunei mecanism, ruperea acului sau alte defectiuni, se recomanda consultarea unei persoane pose- soaré a unei masini de cusut. Dacé nu se poate realiza acest lucru, se recomanda a efectua exercitii de cusut, fara ac si ata, intii cu viteze mici de coasere, apoi pe masura ce se capata siguranta in conducerea materialului, cu viteze mai mari. ESTE IMPORTANT CA: — persoana care exerseaz si simt@ mersul materialului si si nu trag& de cl, deoarece se poate rupe acul. Transpor- tul materialului trebuie s& se facd numai de c&tre meca- nismul transportor al masi 4.1, CUSATURA DREAPTA Se executa apoi citeva probe de cusatura dreapta, dupa ce s-au verificat pozitiile butoanelor de comanda si anume: butonul de reglare al pasului 14 fixat dupa dorinta, vezi pet. 1.4.4; — butonul de pozitionare al acului in Centru C, vezi pet. 14.4; — pirghia de comanda a zigzagului pe 0 — pozitie ex- trema stinga, vezi pct. 1.4.6 ce 19IMPORTANT! 1. Inainte de a incepe cusutul propriu-zis se introduce acul in materialul asezat sub t&lpi{A prin invirtirea vola- nului de min& spre lucrator, apoi se coboar’ t&lpija cu aju- torul pirghiei de actionare 27. Pentru a nu provoca blocarea apucdtorului (vezi pet. 1.4.2.) sau ruperea acului, trebuie sa se respecte urmitoarele: 2, Nu se porneste masina Ia reostat numai cu tiipi{a coborit& pe material; 3. Pin& ce se formeazi primele 2—3 impunsiituri ale cu- sAturii, cele doua fire dispuse sub talpita de apasare, se vor fine cu mina; 4. Nu se va in soana care lucreaza, irti volanul de mina, decit inspre per- Dupa terminarea primei cusaturi, sc verifica dacd tensio- narea atelor a fost bine aleasa. eporatu de lensionore se va roti 20 Tensiunea atelor inferfoard superioara este corecta, cind impletirea lor are loc pe mijlo- cul materialului, fig. 22 a. Daca impletirea atelor se face deasupra, ca in fig. 22 b, atunci se micsoreaza, iar daca impletirea se face sub materia- lul de cusut ca in fig. 22 ¢, atunci se miareste tensiunea atei superioare pind cind se ob- tine o cusdtura corecta — vezi si pet. 1.4.5 —. Reglarea tensiunii atei i rioare, deci a suveicii fig. 10) se va face in cazuri ex- treme, masina fiind reglata de cAtre intreprinderea _ produci- toare. ®id tensiunea atelor este corecté se poate trece la cusutul propriu-zis. —— — RECOMANDARE! Inainte de efectuarea oricirei cusdturi, se vor f: probe pe un esantion din materialul care urmeazi a fi cu- sut, eu acul si aja dorit’, Cu (alpita coborité pe esantion, se va regla tensiunea atei superioare. 4.2. CUSATURA IN ZIGZAG Cusatura in zigzag se realizeazd prin migcarea succesiva a ’@ montata in ma- gina si care intra in functiune dupa ce s-a actionat asupra pir- ghiei 8, deci dupa ce pirghia a fost deplasata pe una din po- zitiile dintre O si 5. Executarea unei cusaturi zigzag necesita: — montarea talpitei cu marcaj — alegerea lAtimii zigzagului; — alegerea pasului cusaturii; — fixarea pozitiei acului. Se rec acului, impus4 de cama nr. 23.01, care se a manda pozitia C Centru, Ar ME! e a zigzagului mai mare de 2 mm, ie numai pe centru C. Cind se alege © iati pozitia acului trebuie sa Dacd pasul cusdturii se regleaz la minim (0,5—1 mm), iar Jatimea zigzagului dupa preferinté in domeniul 1—5 mm, se realizea? = RECOMANDARI PENTRU APLICAREA CUSATURII IN ZIGZAG I, Cusdtura in zigzag se poate utiliza pentru surfilare (in- tarirea marginii taiate a materialelor).Pentru aceasta, latimea zigzagului si pasul cusaturii se aleg dupa preferinta, iar tensiunea atei superioare se regleaza in functie de materialul si ata de cusut. Surfilarea se poate executa in doua feluri: a) marginea materialului, taiat curat cu foarfeca, se con- duce sub piciorus in asa fel ca acul sa intre alternativ in ma- terial si la marginea materialului; Fig. 23. Dupa terminarea cusaturii In cazul materialelor foarte subtiri, ca matase, voal, croite pe bie, dac& in timpul surfila- rij materialul este intins, se va obtine un tiv ondulat. b) cusdtura zigzag se exe- cuta la 4—5 mm de marginea materialului. Dupa terminarea cusaturii, se va inlatura cu foarfeca mar- ginea materialului de cusut. Pentru ajurat se procedeazd la fel. la distanta dorita de marginea materialului, se scot firele pentru a forma franjuri. II. Montarea dantelelor se doua feluri: a) la marginea materialului; b) in material, ca in fig. 24 poate executa de asemenea in Fig. 24.Il. Aplicatii. Aplicarea emblemelor, a unor modele deco- rative sau petice se va face cu o cusadtura zig mea zigzagului si pasul stabiliti dup& preferinta. Exemplu de aplicare a unui model decorativ, vevi fn fig. 25. ag, avind Jati- Fig. 25. IV. Cu ajutorul cusaturii satin, se pot executa: — borduri A; — monograme simple B; — broderie strapunsa (madeira) C; vezi si cap. BRODAT. Tan} Fig. 26. ri decorative cu zigzag. Dupa obtincrea unci ex- periente in manevrarea masinii, prin actionarea in timpul cu- sutului zigzag a butoanelor si pirghiilor de comanda, se pot obtine difcrite tipuri de broderii decorative. 23EXEMPLE 1. Bo o> — pasul cusaturii se fixeaza la cca 0,5—1 mm; — pirghia de comanda a zigzagului se deplaseazd continuu si lent de la 1 la 5 mm si apoi rapid la 1 mm. : al — pasul cusaturii se fixeaza la cca 0,5—1 mm; — pirghia de comanda a zigzagului fixa la 2 mm; — butonul pentru pozitia acului se deplaseaza din pozitia stinga S in pozitia dreapta D, fara oprire in centru C. In fiecare pozitie se executa aproximativ acelasi numar de impunsaturi. 3. Waite — pasul cusaturii se fixeaza la cca 0,5—1 mm; — butonul de pozitionare a acului — fixa — in pozitia cen- tru C; — pirghia de comanda a zigzagului se mentine pe pozi- tia 5 pentru un numar de impunsaturi, apoi se deplaseaza ra- pid la pozitia 2 pentru un numar aproximativ egal de impun- saturi ATENTIE! —tensiunea ajei superioare pentru aceste broderii, tre- buie sa fie slaba; — se recomanda a utiliza afa de brodat,4.3, CUSATURI DECORATIVE Modelele de cusaturi decorative ce se pot realiza cu ma- sina, sint prezentate in tabelul 2. 22 cele mh Flan : 2203 mally 23.09 Mh ly, thy, 23 204d 20 het ih. 2° fh csqatyaly = Lgl a 2° ual 2 o9fddullluhtital $272 "ff Ae 22 fh lin A 22 2a lf «ally, ily, ll, 5 hla | | | | s307"y ath 2207 Hy My Pentru fiecare model corespunde o cama. Cama pentru modelul dorit a se executa, se monteaza in automatul masinii in locul camei cu mareaj 23.01, vezi fig. 27. ‘TIE! 1. Cama trebuie introducd complet pe ax si pe cepul de fixare. 2. In timpul inlocuirii_ca- mei, pirghia de comandi a zigzagului trebuie s& fie pe pozitia 0. | Pirghia de comandi a igzagului_ nu se actioneazA cama in automatul ma- Fig. 27.— Cus&turile decorative se pot executa pe orice fel de ma- terial cu pas de 0,5—2 mm si cu latimea zigzagului de 3—5 mm. Pentru un efect maxim se recomanda pasul de 0,5—1 mm. — Butonul de pozitionare a acului trebuie s& fie pe Cen- tru C — Pentru efectuarea cusaturilor decorative se va monta talpita nr. 3 (vezi pet. 1.4.1) si se va lucra cu turatii mai imici. — Tensiunea atei superioare trebuie s& fie slaba (vezi pct. 1.4.5 si pet. 4.1). : Daca cusdturile se executé pe material foarte subtire, sub acesta se va aseza o fila de hirtie (foita de exp.), care ulterior se indeparteuza RECOMANDARI PENTRU APLICAREA CUSATURILOR DECORATIVE I. Prin schimbarea pasului cus&turii la aceeasi cama si aranjarea intr-o ordine a cusaturilor se poate obtine o banda decorativa. Exemplu cu cama 23.10: tad ah th A ths pos 05 mm panei Wadia cee WAL Mtl pas 15-2mm mA PUY VV VT TY Fig. 28 IL. Asocierea in aceeasi culoare sau in culori diferite dar asortate a mai multor modele, precum si combinarea cu cusa- turi cu ac dublu (vezi pct. 4.17) sau cu modelele cusaturilor utilitare (vezi pct. 4.4) poate rezulta o banda decorativa, ce poute fi folosita, de exp. pentru ornarea unei bluze tip ie. 26Exemplu de formare a unei benzi decorative: Fig. 29. 1, Cama 23.09 pas de 0,5 mm, latime zigzag 5 mm; 2. Cama 23.07 pas de 0,5 mm, latime zigzag 5 mm; 3. Cama 23.16 pas de 1 mm, latime zigzag 2 mm, ac du- blu, ata in 2 culori; 4. Cama 24.03 pas de 1 mm, latime zigzag 2,5—3 mm, ac dublu, ata in 2 culori. 4,. CUSATURI UTILITARE Camele marcate 24.01—24.06 permit efectuarea unei game de cusaturi speciale — denumite utilitare — destinate unor te- saturi ca: stofe, stofe buclate, postavuri, tesaturi tip frotir, ma- teriale tricotate si supraelastice, materiale subtiri ca mate voal sau tip Helanca, precum si pentru cusaturi cu ata elas sau cu fir de lina. Numarul camei, modelul si denumirea cusaturii, precum si recomandari pentru aplicarea acestor cusdturi sint prezentate in tabelul 3, fig. 30 si fig. 31. Echiparea masinii cu aceste came precum si conditiile de lucru sint identice cu cele prezentate la cusaturi decorative (pet. 4.3 si fig. 25) 27TABEL 3 Nr. cama — Modelut si denumirea cusaturii Se recomanda pentru: 24.01 CUSATURA DE SURFILAT — Surfilat (intarit marginea taia- 1A) stofe, postavuri; — tivit in forma de scoic&i a ma- terialelor subfiri; 24.02 CUSATURA ELASTICA —aplicarea unui elastic rotund sau Jat pentru increjirea mate- rialului (elasticul se tine intins in timpul cusutului); opat partile subfire sau apli- cat, de ex. un petec pe tri- cotaje sau materiale supraelas- tice; — surfilat materiale supraelastice fine; 24.03 24.04 CUYATURI DE LEGATURA — repararea unei rupturi; — imbinarea a doud bucdji de ma- terial gros (stofé buclata) alatu- rate; — surfilat tes&turi frotir (tip pro- sop); — aplicat dantele; —cusaturi cu aja clastica sau tir de lina; ANA... 4.03 SATURA INVIZIBILA — tiv invizibil (confectii, Iucruri de mina); — surfilat impreund doua materia- le tricotate; —tivit in forma de scoicé a ma- terialelor subtiri; — tivit in forma de scoicd a ma- terialelor foarte subjiri, ca de ex. material tip Helanca; — aplica{ii pe materiale elastice.Cama 24,02 Cama 24.02 APLICAT ELASTIC INGUST APLICAT ELASTIC LAT Cama 24.05 : zt ‘SURFILAT IMPREUNA DOUA MATERIAL Elsuproelastic sau tricot) Fig. 30.Cama 24.03 Cama 2404 REPARAT RUPTURA CUSATURA DE LEGATURA A DOUA MATERIALE Cama 24.05 sav 2401 SURFILAT IN FORMA SURFILAT iN FORMA DE SCOICA DE ScoIcA Fig. 31, 304.5, COASEREA TIVULUL Marginea taiata a materialelor subtiri si medii se poate tivi cu cusdtura dreapta sau cusaturi in zigzag cu ajutorul talpi- telor: — marcata cu nr. 4 — pentru tiv ingust de cca 1,5 mm; — marcata cu nr. 5 — pentru tiv de cca 3 mm; — marcata cu nr. 6 — pen- tru tiv lat de cca 5 mm, vezi pet. 1.4.1. Pentru a putea fi introdus mai usor in cornetul talpitei, coltul materialului se taie pu- tin. Materialul se introduce pe dedesubt in cornetul talpitei si se impinge pina sub ac. Se introduce acul in mate- rial. Se aranjeazi materialul bine in cornet, astfel ca marginea indoité a materialului s& fie in dreptul marginii stingi a tal- pitei, vezi fig. 32. Se coboara piciorusul pe material si se executa primele im- punsaturi foarte incet, tragind usor cu mina stingad cele doua fire asezate sub talpita, pind ce transportorul a prins bine materialul. Marginea materialului se tine tot timpul ridicataé cu mina dreapta intre degetul mare si aratator. In timpul executarii tivului se va lucra cu viteze mici de coasere, avind grija ca talpita sd retina in mod uniform ma- terialul. Atentia trebuie indreptaté la marginea indoité a ma- terialului. Un tiv frumos si uniform se va obtine dupa citeva exer- citii de cusut. ATENTIE! Dac& se introduce prea mult material se va objine un tiv grosolan, iar atunci cind se introduce material prea putin, nu se va indoi injuntru marginea taiataé a mate- rialului.— Pentru executarea unui tiv cu cusaturd zigzag acul se va pozitiona in dreapta D. Tiv in forma de scoica In cazul unor materiale foarte subtiri ca matase, voal, ma- teriale sintetice fine etc. se poate obtine un tiv in forma de scoica (vezi si pct. 4.4 si fig. 33) prin: 1. folosirea unui tivitor si cama 24.01 sau 24.06; Se va lucra cu tivitorul marcat cu nr. 5, latimea zigzagu- lui de 4—5 mm, pasul cusdturii de cca 1—1,5 mm, pozitia acu- lui in dreapta D, tensiunea atelor inferioara si superioara mult marita. 2. pregatirea tivului manual, apoi fixarea acestuia cu cu- s&turA obtinuta cu cama 24.05 sau 24.06 (vezi fig. 31). ATENTIE! 1. Dac& tivul se formeazi in dreapta materialului, ca cazul rului, se va folosi cama 24.01, iar atunci cind tivul se formeaz& in stinga materialului, se va coase cu cama 24.05; 2. Pozitia cusiturii pe tiv trebuie astfel aleasi incit im- punsdturile in zigzag s& se formeze chiar pe marginea ti- vului. Tensiunea afelor fiind mult méritd, se va obtine forma de scoicd a tivului, Un efect maxim se va obtine pe material croit pe bie. Ns Aplicare de dantela pe tiv. Pentru aplicarea dantelei, ma~ terialul se pregateste, ca pentru tivul simplu. 32Dupa citeva impunsaturi, se ridicd piciorusul si se intro- duce dantela prin fanta tivi- torului, unde se va mentine toi timpul. Acul trebuie sa coase in acelasi timp tivul si dantela. Materialul se va conduce cu mina dreaptaé, iar dantela cu mina stinga. Fig. 34. 4.6. CUSUT CU RABATERE Cu talpita marcaj 10 si cusatura dreapta se poate executa coasere cu rabatere, vezi fig. 35. Se suprapun cele 2 bucati de material cu fata in interior, astfel ca marginea materialului de jos sa depageascd cu cca 3-—-4 mm marginea materialu- Jui de deasupra. Se cos cele doua materiale, servind de crestatura picioru- sului ca ghid Se desfac materialele si bordurile se introduc in deschi- zAtura talpitei. Se procedeazd mai departe ca la operatia do tivire. Fig. 4.7, TIVIT CU CUSATURA INVIZIBILA Cusatura invizibila utilizataé pentru fixarea unor tivuri, permite tivirea unui material (imbracdminte, lucru de mina, etc.) astfel ca, impunsaturile s4 nu apara decit pe o parte (do- sul) materialului. Pentru aceastd, masina se echipeazd cu cama 24.05 (vezi fig. 27), pe piciorus se monteaz& linealul conducdtor marcat cu nr. 18 si talpita nr. 2 (vezi pet. 1.4.1). Pozitia acului se fi- xeaza in Centru C. Materialul se pregateste astfel: — se stabileste lungimea materialului de cusut; 3 — Instructiuni ,,Nicoleta* 33se formeaza tivul, care se fixeazd daca este cazul, prin insdilare sau cu ace de gamialie, in pozitia A. — — marginea tivului se indoaie cca 2—3 cm si se insdileazd in pozitia B: ere eee — pe linga insdilarea din pozitia B se indoaie materialul, ca in fig. 36; — Se introduce materialul sub talpité in asa fel, ca mar- ginea indoiturii s4 se conduca pe ghidajul special; — Se regleazd latimea zigzagului la cca 4—5 mm, ghida- jul special fiind pe lingé indoitura materialului, astfel ca, im- punsaturile zigzag ale cusaturii sa prindé doar minimum de fire din tesdtura cusuta, vezi fig. 36. — Pasul cusaturii se regleaza la cca 1,5—2,5 mm; Se coase cu viteza mica, urmarind tot timpul pozitia li- nealului, care trebuie sd pastreze pozitia de linga indoitura materialului. La terminarea lucrului, pe fata materialului de cusut tre- bulie s& nu apard impunsaturi mai mari de 1,5 mm. Se recomanda a se folosi até de cusut de culoarea materia- Jului. Pregatirea tivului pentru cusaturaé invizibila corespunde cu cea pentru tivirea manuala. IMPORTANT! Inainte de executarea ti- vului, se vor face probe pen- tru reglarea tensiunii a{ei su- perioare in functie de mate- rial si aja. Fig. 36.4.8. CUSUT CU INCRETIRE Cu piciorusul nr. 15 si cu- satura dreapta se poate realiza coaserea a doud materiale sub- tiri astfel ca, unul s& raémina neted iar celalalt s& se incre- teasca in urma cusaturii. Materialul care trebuie sa ramina neincretit se introduce prin crestatura piciorusului, iar materialul care trebuie incretit se asazi normal sub piciorus, fig. 37. Se coboara piciorusul si se incepe .cusutul. Fig. 37. 4.9. STOPAT Cu piciorusul nr. 14 si cusdtura dreapta, se pot executa operatii de stopat, fig. 38. ATENTIE! Butonul de fixare a transportorului 17 se fixeazi pe pozitia 0, fiind deconectat in timpul stopatului. Pozitia acului trebuie sa fie in centru C, iar butonul de re- glare pas in 0 (pasul cusaturii 0) Materialul se fixeazé in gherghef astfel: — inelul de plastic se a z& sub material, astfel ca por- tiunea care necesita operatia de stopat sd fie aproximativ la mijlocul inelului; —arcul de metal asezat peste materialul bine intins se introduce in santul inelului de plastic. 3 35Materialul fixat in gherghef se as operatia de stopat, executind cusaturi gherghefului Se roteste materialul la 90° si se repeta operatia pina ce primul strat de fire va fi complet acoperit de cusdturi trans- versale. Materialele elastice sau tricotate se vor stopa cu ajutorul camei 24.02. In acest caz, z4 sub ac si se incepe paralele prin migcarea ATENTIE! — pozitia acului pe centru C; — lafimea zigzagului 1—2 mm; — pasul cusiturii 0. 4.10. BRODAT Cu ajutorul acestei masini se pot executa atit broderii ar- tistice cit si broderii strapunse. 1. Pentru executarea unor broderii artistice — vezi fig. 40 — masina se va pregati astfel: — Transportorul se deconecteaza prin fixarea butonului 17 pe pozitia 0; — pasul cusaturii se fixeaza in 0; — Pozitia acului in cen- tru C; — Pirghia 8 de comanda zigzagului se va regla la o la- time a impunsaturilor, cu care dorim sa executém broderia; — Se scoate piciorusul prins in tija. Se va avea grija, ca tija de apasare sa fie coborita prin ac- tionarea pirghiei respective (27), deoarece ata trebuie s& fie intinsa. Infilarea atei superioare se face prin conducatorul supe- rior 4, printre discurile regu- latorului 24, prin conducatorul 36inferior 25, intinz&terul atei 3, ochiul de conducere de pe tijx acului si prin ac, — veri fig. 18 ATENTIE! Afa nu se trece prin arcu! amortizor al regulatorului 24, — vezi fig. 39. Ca afi superioara se va folosi aja special’ pentru bro- dat, tensionarea ajei fiind slaba, 1 Ata inferioara de la suveicé va fi mai groasa si eventual iensionat& ceva mai mult ca ata superioara (vezi fig. 6). Re- glarea tensionarii atei inferioa- re si superioare se va face prin probe. Materialul pentru brodat prins in gherghef (mic sau ma- re) se introduce sub ac si se trage ata inferioara prin mate- rial la suprafati — vezi pct. 3.5 —. La executarea_ operatiilor de brodat, se deplaseaza gher- gheful inainte si inapoi sau la dreapta si la stinga in functie de modelul respectiv, numai atunci cind acul se gaseste in afara materialului. Reusita unei broderii frumoase depinde de reglajul eficace al tensiunii atelor, de miscarea gherghefului si de mentinerea unor viteze constante de lucru. Nu va descurajati, dacd nu ati reusit o broderie frumoasa la primele incercari! Brodatul este o operatie mai dificila, care cere rabdare si un exercitiu mai indelungat. 2. Cu ajutorul cusaturii sa- tin realizaté cu cama 23.01 avind pasul cusaturii de 0,5— 1 mm si latimea zigzagului de cca 1 mm se poate obtine bro- derie strapunsé — tip madei- ra — (vezi si pet. 4.11 pentru brodarea ochiurilor). Fig. 41. SENSE SERSESSES 37Conditiile de lucru sint cele descrise la pct. 4.2, deci se va lucra cu piciorusul si talpita nr. 3 montate, cu deosebirea c& brodarea se va efectua pe materialul prins in gherghef. Pentru a obtine o cusatura satin rezistent& si in acelasi timp mai aspectuoasa, cusdtura se executd peste un fir age- zat pe material in fata acului si care va fi condus in timpul cusutului cu mina stinga, conform desenului broderiei. Dupa executarea cusdturilor conform desenului, materialul se va decupa. 4.11, BRODAREA OCHIURILOR Pentru brodarea ochiurilor este necesara: — montarea camei nr. 23.01; — fixarea latimii zigzagului la cca 2 mm; — fixarea pasului cusaturii la 0; — deconectarea transporto- rului, pe pozitia 0; — pozitionarea acului in centru C; — montarea placutei_ mar- cate cu nr. 13 in locasurile din placa acului — vezi fig. 42 —. — scoaterea piciorusului prins in tija. Se monteaza materialul pe gherghef si se perforeaza ochiurile trasate anterior cu acul perforator 21.0 din cutia de accesorii. Se asazi ghergheful sub ac, astfel ca pe cepul placutei nr. 13 sA se aseze unul din orificiile pentru brodat — fig. 43. ATENTIE! Tija de ap&sare se coboa- r& prin actionarea_pirghiei, deoarece ata superioaré tre- buie s& fie intinsa.Se scoate ata imferioara prin material la suprafata si se in- cepe cusutul cu vitez& mica. Ghergheful se tine cu ambele miini si se miscd in momen- tul cind acul nu se afla in materialul de cusut. Dupa ce s-a terminat brodatul ochiului, se pune pirghia de comanda a zigzagului pe 0 si se mai executé 2—3 impunsa- turi pe loc, pentru a fixa cusatura. 4.12. VATUIT — MATLASAT SI CUSUT FERMOARE Cu piciorusul nr. 12 si efectuind cusdtura dreapta se exe- cut& operatiile de vatuit sau matlasat si coaserea fermoare- lor. a) Vatuit — matlasat. Se regleazi pozitia conducatorului curbat in functie de distanta dorita dintre cusaturi, fig. 44. Dupa executarea primei cu- saturi, se deplaseaza materia- lul, astfel ca prima cusatura sa . fie sub conducatorul curbat. Atentia trebuie indreptata spre conducator A si nu spre linia ce se coase. b) Cusut fermoare La cusut fermoare conduca- torul curbei A (fig. 44) se de- monteazé. Talpita se regleaza din surubul B astfel incit acul sa intre intr-una din crestatu- rile din exterior, marginea tal- pitei fixind distanta cusaturii fata de fermoar. , Fermoarul fixat dinainte in material prin insdilare, se coase pe prima latura. Cind se ajun- ge la capatul fermoarului, se roteste materialul cu 90°, acul fiind in material, se cos citiva pasi pind se ajunge pe noua directie de cusut, se mai ro- teste cu inca 90° si se coase asemanator, cealalté parte a fermoarului 39. In timpul cusutului, talpita nu trebuie s& transporte pe dintii fermoarului. Acul trebuie s4 coase intotdeauna printr-una din cele doud crestaturi laterale ale talpitei. In timpul cusutului se inchide fermoarul. 4.13, COASERE CU LINEALUL CONDUCATOR Cu ajutorul linealului conducadtor marcat cu nr. 11 se pot executa cusaturi paralele cu marginea materialului. Linealul conduc&tor se monteaza si se regleazd cu ajutorul surubului, care se fixeaza in orificiul filetat de Jinga placuta acului, fig. 46. Dupa introducerea mate- rialului sub piciorus, se sta- ~ bileste pozitia cusaturii. s. Se regleaz4 linealul ast- fel, ca suprafata frontala de limitare si ating marginea™ materialului. In timpul cusutului, .ma- terialul trebuie sa fie con- Fig. 46, dus pe linga lineal 4.14, CUSUT BUTONIERE : Pentru executarea butonierelor se monteaza talpita spe- cialé nr. 7 si se pregateste masina pentru cusatura in zigzag. ; Pasul cusaturii se regleaz4 la cca 1 mm, 1a- timea zigzagului la 1—2 mm, iar Ppozitia acu- lui in stinga S. Se stabileste si se traseazd pe material, in functie de marimea_nasturilor, pozitia buto- nierelor. Ciclul de lucru: — se introduce materialul sub piciorus, se coboara talpita si pe ling& linia trasatd, se coase prima jatura a butonierei. . Acul trebuie s& se opreasc& in material in Fig. 47. Ppozitia B.