Sunteți pe pagina 1din 8

1.

Halucinatii psiho-senzoriale si auditive


Halucinatiile = perceptii fara obiect; Subiectul se comport ca i cum ar avea o
senzaie sau o percepie, atunci cnd n condiiile normale ale realitii
exterioare aceste senzaii sau percepii nu se realizeaz.

Halucinatiile psihosenzoriale au caracter sensorial, se proiecteaza in spatial


perceptive si subiectul crede in realitatea lor.

Se mai numesc si halucinatii adevarate.

Halucinatiile auditive pot fi:

- elementare: acoaseme, foneme sunt percepute ca zgomote nedistincte

(fonete, iuituri, pocnete etc.);

- comune sunete crora subiectul le atribuie o surs sau o modalitate de

producere bine definit (ex. dangt de clopot, curgerea unei ape, sunete

muzicale, zgomotul unui motor etc.);

- complexe (halucinaii acustico-verbale) pot fi fragmentare, cand

bolnavul percepe silabe, cuvinte fr semnificaie, fragmente sintactice

sau pot avea un coninut precis, distinct, inteligibil. Atunci cand subiectul

nu poate inelege vocile pe care le aude, se vorbete de verbigeraie

halucinatorie.

Halucinaiile auditive pot fi din punct de vedere:

- Al intensitatii: vagi sau slabe


- Al continuitatii: continue sau episodice
- Al rasunetului afectiv: favorabile sau nefavorabile subiectului si pot avea
caracter imperativ
- Vorbirea la persoana a 2 a e specifica schizofreniei, pe cand cea la pers a 3 a
halucinozei alcoolice
2. Iluzii vizuale

Iluzia iluzia vizual reprezint perceperea unei imagini care conduce la


o estimare eronat a realitii. Prin urmare, iluziile sunt percepii false,
eronate, deformate ale unui stimul real i vizeaz

toate simurile noastre. Iluziile sunt determinate de factori ambientali


(distan, luminozitate etc.), personali (oboseala) i de personalitate
(grad de sugestibiliate, experien de via, nivel cognitiv etc.)

categorii de iluzii:

a. Iluzii exteroceptive (vizuale, auditive, gustative, olfactive,tactile i


ale echilibrului);

b.Iluzii proprioceptive (se refer la perceperea eronat a


poziieiprilor corpului);

c. Iluzii interoceptive sau viscerale (presupun percepia eronat a


funcionrii unor aparate sau organ)

Cele mai cunoscute sunt iluziile vizuale datorate unor particularitati ale
diverselor figuri geometrice:

a. cu cercuri care par a fi inegale

b. cu linii sau segmente de dreapta egale care par a fi inegale

c. cu linii paralele care par a nu fi paralele

La acestea se mai adauga:

1. iluzii determinate de ambiguitatea figurilor

2. figurile paradoxale

3. iluzia figura-fond

4. iluzia miscarii
3. Caracteristicile ideii delirante

1.Convingerea delirant (certitudinea)

2.Incorigibilitatea (neinfluenabilitatea)

3.Lipsa motivaiei convingerilor delirante i a atitudinii critice fa de


ele (imposibilitatea coninutului)

4.Comportamentul delirant pun stpnire pe contiina insuluise menin


n ciuda contradiciilor evidente cu realitateanu corespund realitii cu
care se afl n cert contradicie i pe care o reflect n mod deformat
schimb comportamentul

4. Caracterele sindromului de automatism mental

Sindrom halucinatoriu In cursul caruia subiectui are impresia ca


gandurile ,sale sunt devansate sau repetate in ecou, anuntandu-l ce va
face si ce va spune. A. m. se intalneste indeosebi in schizofrenie si in
psihoza halucinatorie cronica.

5. Incoerenta ideo verbala si sintactica


6. Ce este sala de cuvinte?
7. Ideile delirante de grandoare (expansive) constau n
convingerea subiectului c este o persoan deosebit, c are
caliti excepionale, c este bogat. Uneori, dezvolt ideea c
aparine unei familii bogate, de rang mare, dar a fost substituit
cnd era copil, sau se crede nzestrat cu puteri supranaturale i
purttor al unor mesaje de esen divin

8. Idei delirante depressive

9. Sindromul catatonic

Catatonia este o stare aparent de lips de rspuns la stimulii externi


la o persoan care aparent este treaz. Poate aprea la orice vrst.
Este episodic, de obicei cu perioade de remisie.

Caracteristicile principale ale strii imobile a catatoniei includ


imobilitatea, stuporul, rigiditatea, privirea fix (holbare), grimase,
retragere, persoana pare s nu rspund la stimuli externi, poate fi
incapabil s mannce i s necesite nutriie i hidratare intravenoas,
poate prezenta catalepsie

10. Sindromul de agitatie psiho-motorie

Reprezinta o criza caracterizata prin delir, halucinatii vizuale sau


auditive majore, tremuraturi ale fetei si ale membrelor, transpiratii
abundente, accelerare a ritmului cardiac, febra, aprecierea gresita a
realitatii, agitatie psihomotorie severa, dereglari periculoase ale
frecventei cardiace si tensiunii arteriale.

Reprezinta si un sindrom specific, acut si grav consecutiv dezobisnuirii


bruste de alcool a unei persoane care sufera de alcoolism cronic

11. Sindrom psihotic

Persoanele care triesc un episod psihotic pot avea halucina ii, credin e
iluzorii de durat (ex: iluzii paranoide sau grandomanii), schimbri n
structura de personalitate i manifestri de gndire dezorganizat.
Este adesea acompaniat de non-nelegerea comportamentului propriu
(acum cu o natur bizar), dificulti n interaciunea social i
dificulti n executarea activitilor cotidiene. Un episod psihotic este
adesea descris ca implicnd o pierdere a contactului cu realitatea.

12. Tipuri de simptome intalnite in schizofrenie


credinte care nu se bazeaza pe realitate (delir), cum ar fi
credinta pacientului ca cineva unelteste impotriva lui
- halucinatii auditive sau vizuale (pacientul aude si vede lucruri
care nu exista); mai frecvente sunt halucinatiile auditive
- vorbire incoerenta
- neglijarea igienei personale
- lipsa emotiilor
- emotii nepotrivite contextului in care se gaseste pacientul
- manifestari agresive
- comportament catatonic
- o senzatie persistenta ca este urmarit
- probleme de functionare la scoala sau la serviciu
- izolare sociala
- neindemanare, miscari necoordonate.

13. Durata episodului psihotic


14. Formele schizofreniei
Schizofrenia paranoida
Schizofrenia dezorganizata
Schizofrenia catatonica
Schizofrenia reziduala
Schizofrenia nediferentiata
Forme de schizofrenie neincluse in clasificarea DSM: simpla,
schizoafectiv, grefata, tardiva
15. Schizofrenia hebefrenica
Descrisa initial ca o dementiere precoce, aceasta forma de
schizofrenie este insotita adesea de tulburari afective de tip
maniacal care se instaleaza in perioada pubertatii si se
caracterizeaza mai ales prin simptome caracteristice varstei:
afectare, expresii mimice patetice, tendinta la obraznicii puerile,
caricaturale iar pe de alta parte, precocitate, inclinare spre
preocuparile inalte si abstracte.
Tulburarile de gandire, vorbire, comportament si afectivitate sunt
obisnuite; gandirea este in mod obisnuit afectata, tulburarile
ajungand la dezorganizarea totala, in continutul gandirii sunt
prezente delire, deseori cu continut hipocondriac, pe tema
masturbarii, menstruatiei; totodata, exista si tulburari de tip
halucinator la care pacientul asista pasiv sau se amuza pe seama
lor.
Sunt tipice pentru hebefrenie puerilismul, aspectul prostesc,
stupiditatea, fenomene disociative ale gandirii, asociatiile de idei,
jocuri de cuvinte, rasul nemotivat, regresiune afectiva,
irascibilitate, euforie, stari depresiv-anxioase.
Aceasta forma a schizofreniei se caracterizeaza printr-o evolutie
mai putin favorabila cu tendinta spre dementiere profunda cu
tocire afectiva, comportament nerod si incoerenta accentuata a
gandirii.

16. Schizofrenia catatonica


In aceasta forma de schizofrenie predomina simptomele
psihomotorii de tip cataton, cu imobilitate motorie, activitate
motorie excesiva, negativism extrem, mutism, bizarerii ale
miscarilor voluntare, ecolalie si ecopraxie.
Ecolalie=repetarea cuvintelor interlocutorului
Ecopraxie=reacie patologic de imitare automat a gesturilor si
aciunilor cuiva.
Din aceasta forma a schizofreniei fac parte doar cazurile care
evolueaza pe fondul constiintei clare si apare deobicei dupa o
perioada prodromala indelungata (cu astenie, hipocondrie,
tendinta la inchidere in sine, depresie sau apatie si saracire
afectiva), boala incepe cel mai frecvent cu agitatie psihomotorie
dupa care urmeaza nemijlocit stuporul catatonic.
Simptomele catatonice dispar in timpul somnului.
In timpul stuporului sau excitatiei catatonice severe poate fi
nevoie de asistenta medicala pentru a se evitata autovatamarea
sau vatamarea altora, malnutritia sau hiperpirexia (temperatura
crescuta).
Simptomele catatonice pot apare si in alte forme ale
schizofreniei, in alte tulburari psihotice, sau chiar boli organice,
de exemplu, in encefalite, tumori de lob frontal, tulburari
metabolice (porfirie).

17. Schizofrenia paranoida


Aceasta forma de schizofrenie este caracterizata de delire
nesistematizate primare urmate de interpretari delirante cu
caracter bizar de cele mai multe ori insotite de halucinatii
auditive, tulburari de comportament, mergand pana la agitatie si
agresivitate extrema.
Ideile delirante pot fi multiple insa, de regula, sunt organizate in
jurul unei teme coerente.
Temele de persecutie pot determina un comportament suicidar,
iar combinarea ideilor delirante de persecutie si de grandoare cu
furia poate predispune individul la violenta.
Debutul acestui tip de schizofrenie este mai tardiv fata de
debutul celorlalte tipuri de schizofrenie, situat in jurul varstei de
28-30 ani la persoanele care nu au avut probleme premorbide.
Prognosticul este mai bun, putand exista relatii interpersonale
formale sau extrem de intense, cu functionare satisfacatoare
familiala si sociala.

18. Prognosticul schizofreniei


Punctul de vedere in privinta prognosticului schizofreniei s-a
schimbat in ultimele decenii datorita introducerii medicamentelor
neuroleptice. Evolutia poate fi variabila, unii indivizi prezentand
exacerbari si remisiuni iar altii ramanand suferinzi cronici.
Factorii care permit evaluarea prognosticului schizofreniei au
fost delimitati si studiati la scurt timp dupa descrierea bolii.
Majoritatea se refera la boala, tipul si varsta debutului sunt
relevante: debut la varsta tanara prin simptome predominant
negative si trenante, evidentiere unor antecedente personale
pozitive in privinta bolilor psihice si existenta schizofreniei in
familie sunt factori de prognostic negativ.
Factorii de prognostic pozitiv sunt: sexul feminin, personalitate
premorbida fara trasaturi schizoide simptome de tip florid, debut
acut, varsta mare a debutului, perturbarea afectiva asociata,
tratament imediat si adecvat.
Alti factori de care depinde evolutia buna a acestei boli sunt:
complianta crescuta la tratament, precocitatea instituirii unui
tratament, suportul socio-familial, buna integrare sociala .