Apariia retrimiterii

DIP conine regului ce indic judectorului sau autoritii care examineaz

un raport cu element strin, legea pe care trebuie s-o aplice. Aceasta poate fi legea
romn sau legea strin. n cazurile n care autoritatea trebuie s aplice legea
romn nu apare nici o dificultate, dac ns norma conflictual desemneaz
dreptul strin se spune c n acest caz regula conflictual trimite la legea strin.
Iniial instanele judectoreti interpretau trimiterea la legea strin ca o trimitere la
dreptul material strin, adic la dreptul civil, comercial, dreptul familiei,etc.
Cu titlu de exemplu art. 49 din legea nr.105/1992 trimite la lex rei sitate -
legea locului siturii bunului, n cazul drepturilor reale, iar norma conflictual de la
art.20 trimite la legea nationala comun a soilor,etc.Termenul a fost folosit pentru
prima oar de Rabb ntr-o not privitoare la procesul Forgo. Procesul a vut loc n
frana spre finele secolului al-XIX-lea, dup care instanele au nceput s-i
schimbe atitudinea n legtur cu interpretarea trimiterii al dreptul strin. Pentru c
abia de la afacerea Forgo s-a nscut ntrebarea cum trebuie s nelegem trimiterea
la dreptul strin.
Prin urmare retrimiterea exist dup felul cum se consider sensul trimiterii
pe care legea forului o face la legea strin: o trimitere la ntragul sistem de drept
strin, poate da natere la rertrimitere (ordonat de normele conflictuale) dup cum
o treimitere la dreptul substanial strin exclude retrimiterea.Dac nterpretm
trimiterea la ansamblul dreptului strin, atunci vom consulta mai nti regulile de
DIP i atunci putem fi n dou situaii:
1.regula de DIP din dreptul strin este identic cu regula conflictual a instanei i
n acest caz nu apare nici o dificultate de ordin practic
2.regula de DIP strin la care face trimitere dreptul instanei poate fi diferit de
regula romn corespunztoare i soluia nu va mai fi aceeai.
Retrimiterea este o instituie juridic din domeniul DIP, provocat de conflictul
negativ dintre normele conflictuale cu privire la un raport juridic i anume n
sensul c fiecare norm conflictual confer celeilate competena de a crmui
raportul juridic respectiv.