Parohia Sfântul Gheorghe Vechi

sfinþii mucenici epictet ºi astion

Sãptãmâna 04 - 10.vIi.2010
Al 232-lea cuvânt

cuvânt spre folos

" Pe Epictet, preotul cel prea\n]elept [i pe Astion, ucenicul cel mult
r#vnitor veni]i to]i s`-i l`ud`m, c` ace[tia asemenea lui Ermolae [i
Pantelimon fiind, \mpreun` au binevestit Evanghelia lui Hristos [i \ntru
adev`r, dup` Andrei cel \nt#i chemat, apostoli ai Dobrogei s-au ar`tat: pe
bolnavi t`m`duind, demonii gonind, au str`lucit cu minunile [i cu puterea
cuv#ntului, pentru care [i chinuri au r`bdat de la chinuitori [i bine
\ncunun#ndu-se, pururea se roag` pentru sufletele noastre. "
Condacul 1, Acatistul Sfin]ilor Epictet [i Astion
nr. 232 Cuvânt spre folos pagina 2

Duminica a ºasea dupã Rusalii

pericopa apostolului
din erpistola cãtre romani a sfântului apostol pavel (xii, 6-14)

6. Dar avem felurite daruri, dup` harul
ce ni s-a dat. Dac` avem proorocie, s`
proorocim dup` m`sura credin]ei;
7. Dac` avem slujb`, s` st`ruim \n
slujb`; dac` unul \nva]`, s` se
s#rguiasc` \n \nv`]`tur`;
8. Dac` \ndeamn`, s` fie la \ndemnare;
dac` \mparte altora, s` \mpart` cu
fireasc` nevinov`]ie; dac` st` \n frunte,
s` fie cu tragere de inim`; dac`
miluie[te, s` miluiasc` cu voie bun`!
9. Dragostea s` fie nef`]arnic`. Ur#]i
r`ul, alipi]i-v` de bine.
10. |n iubire fr`]easc`, unii pe al]ii
iubi]i-v`; \n cinste, unii altora da]i-v`
\nt#ietate.
11. La s#rguin]`, nu pregeta]i; cu duhul
fi]i fierbin]i; Domnului sluji]i.
12. Bucura]i-v` \n n`dejde; \n suferin]`
fi]i r`bd`tori; la rug`ciune st`rui]i.
13. Face]i-v` p`rta[i la trebuin]ele
sfin]ilor, iubirea de str`ini urm#nd.
14. Binecuv#nta]i pe cei ce v`
prigonesc, binecuv#nta]i-i [i nu-i
blestema]i.

pericopa sfintei evanghelii

dupã sfântul apostol ºi evanghelist matei (iX, 1-8)
(Vindecarea sl`b`nogului din Capernaum)
1. Intr#nd \n corabie, Iisus a trecut [i 5. C`ci ce este mai lesne a zice:
a venit \n cetatea Sa. Iertate sunt p`catele tale, sau a zice:
2. {i iat`, I-au adus un sl`b`nog Scoal`-te [i umbl`?
z`c#nd pe pat. {i Iisus, v`z#nd 6. Dar ca s` [ti]i c` putere are Fiul
credin]a lor, a zis sl`b`nogului: Omului pe p`m#nt a ierta p`catele, a
|ndr`zne[te, fiule! Iertate sunt zis sl`b`nogului: Scoal`-te, ia-]i patul
p`catele tale! [i mergi la casa ta.
3. Dar unii dintre c`rturari ziceau \n 7. {i, scul#ndu-se, s-a dus la casa sa.
sine: Acesta hule[te. 8. Iar mul]imile v`z#nd acestea, s-au
4. {i Iisus, [tiind g#ndurile lor, le-a \nsp`im#ntat [i au sl`vit pe
zis: Pentru ce cugeta]i rele \n inimile Dumnezeu, Cel care d` oamenilor
voastre? asemenea putere.
pagina 3 Cuvânt spre folos nr. 232

SÃPTÃMÂNA 04 - 10.vii.2010
ZI CALENDAR INTERVAL PROGRAM LITURGIC PreoÞi slujitori
ORAR În ordinea slujirii
Duminic` Sf. Andrei, Arhiepiscopul Cretei; 07.30-12.00 - Utrenia [i Sf#nta Liturghie Pr. Cristian Deheleanu
Cuv. Marta Pr. Ionel Durlea
Pr. Sorin-Vasile Tanc`u

Luni † Cuv. Atanasie de la Aton; Cuv. Lampadie;

Cuv. Mucenic Ciprian

Mar]i Cuv. Sisoe cel Mare; Sf. Muceni]` Lucia;

Sfin]ii Arhip [i Filimon

Miercuri Sf. Mare Muceni]` Chiriachi; Cuvio[ii: 19.00-20.30 - Sf#ntul Maslu de ob[te Pr. Cristian Deheleanu
Toma din Maleon [i Acachie [i Dialog duhovnicesc
Joi Sf. Mare Mucenic Procopie;
Sf. Mucenici Epictet [i Astion

Vineri Sf. Sfin]i]i Mucenici Pangratie [i Chiril;

Sf. Mucenici Andrei [i Prov
18.00-20.00 - Vecernia [i Paraclisul Pr. Cristian Deheleanu
Maicii Domnului
S#mb`t` Sf. 45 de Mucenici din Nicopolea Armeniei; 07.30-11.00 - Sf#nta Liturghie Pr. Cristian Deheleanu
Sf. Mucenici: Apolonie, Vianor [i Siluan [i Parastas pentru cei adormi]i

18.00-20.00 - Vecernia Mare [i Cuv#nt Pr. Ionel Durlea

de \nv`]`tur` la Apostolul zilei

predicã la duminica a vi-a dupã rusalii

(Despre p`catele s`v\r[ite cu g\ndul)
{i [tiind Iisus g\ndurile lor,
le-a zis: Pentru ce cugeta]i rele \n
inimile voastre?
(Matei 9, 4)
Iubi]i credincio[i,
|n multe locuri ale Sfintei [i dum-
nezeie[tii Scripturi afl`m c` Dumnezeu
Cel Atoate[tiutor [tie g\ndurile oame-
nilor [i vede mai \nainte toate cele ce
vom face [i vom g\ndi noi. Acest lucru \l
arat` [i psalmistul care zice: Cele nelu-
crate ale mele le-au cunoscut ochii T`i
(Psalm 138, 16). Prin proorocul Ieremia,
Dumnezeu arat` acela[i lucru, zic\nd: Eu
s\nt cel ce cerc inimile [i ispitesc
r`runchii ca s` dau fiec`ruia dup` c`ile
lui [i dup` roadele ispr`vilor lui (Ieremia
11, 20; 17, 10; 20, 12). Proorocul David la
fel zice: Cela ce cerci inimile [i r`runchii,
P`rintele Ilie Cleopa
Dumnezeule (Psalm 7, 9).
A[adar, fra]ii mei, nu trebuie s` ne
mir`m c` Dumnezeu [tie g\ndurile noas-
tre, ci mai ales, s` ne temem de
Dumnezeu, fiindc` El nu numai c` [tie
g\ndurile noastre, ci [i pedepse[te
p`catele ce nu le vom m`rturisi la
duhovnic [i nu ne vom poc`i de ele,
p`zindu-ne mintea de g\ndurile rele.
|n Legea Veche se oprea p`catul
numai din lucrare, nu [i din g\nd. A[a, de
exemplu, zice: S` nu furi, s` nu
desfr\nezi, s` nu ucizi... (Ie[ire 20, 13-15).
Legea veche, av\nd numai umbra
lucrurilor viitoare (Evrei 10, 1; Romani
3, 20), avea nevoie de \mplinirea [i
des`v\r[irea ei, deoarece, dup` m`rturia
Sfintei Scripturi, Legea Veche nu a
des`v\r[it nimic (Evrei 7, 19). De aceea a
nr. 232 Cuvânt spre folos
[i venit \n lume Domnul [i M\ntuitorul
nostru Iisus Hristos, nu ca s` strice
Legea Veche, ci ca s` o plineasc` [i s` o
des`v\r[easc`, adic` s` scoat` p`catul
din g\nd, din r`d`cin` (Matei 5, 17;
Romani 3, 31; 10, 4; Galateni 3, 24) Legea
Darului nu opre[te p`catul numai din
lucrare, ci [i din g\ndire. Legea Veche se
aseam`n` cu o coas` care taie iarba pe
deasupra p`m\ntului, iar r`d`cinile
r`m\n, iarba iar`[i cresc\nd la loc. Legea
Darului, Sf\nta Evanghelie, scoate
p`catul din r`d`cin`, adic` din g\ndire,
c`ci dup` \nv`]`tura Sfin]ilor P`rin]i,
g\ndurile s\nt r`d`cini ale faptelor
(Sf\ntul Nicodim Aghioritul. Paza celor
cinci sim]iri, 1826, p. 230).
M\ntuitorul, ar`t\nd des`v\r[irea
Legii Noi fa]` de Legea Veche, zice: A]i
auzit, c` s-a zis celor de demult: S` nu
desfr\nezi (Ie[ire 20, 14); Eu \ns` v` spun
c` oricine se uit` la femeie, spre a o pofti
a [i s`v\r[it adulter cu ea \n inima sa
(Matei 5, 27-28). |n alt loc, M\ntuitorul
ar`t\nd greutatea p`catului cu g\ndul,
zice: Oricine se m\nie pe fratele s`u vred-
nic va fi de os\nd` (Matei 5, 22); [i iar`[i:
Oricine ur`[te pe fratele s`u, uciga[ de
oameni este (I Ioan 3, 15). Iat` dar c` [i
un singur g\nd de ur` asupra fratelui
nostru ne face uciga[i de oameni. De
aceea Iisus Hristos, fiind Dumnezeu
adev`rat [i [tiutor al inimilor omene[ti [i
al g\ndurilor min]ii, adeseori mustra pe
farisei [i pe c`rturari, v`z\nd \n mintea [i
inimile lor g\nduri de ur`, de zavistie, de
viclenie, de f`]`rnicie, de slav` de[art`,
de m\ndrie, de desfr\nare [i altele de
acest fel.
Prin aceasta ne arat` c` El vede,
judec` [i os\nde[te p`catele noastre,
f`cute cu g\ndul \naintea Lui, dac` nu le
vom m`rturisi [i nu ne vom poc`i de ele.
pagina 4
Sfin]ii [i dumnezeie[tii P`rin]i, av\nd \n
vedere c` Dumnezeu pedepse[te
p`catele cu g\ndul, pururea \[i p`zeau
mintea [i inima de g\ndurile p`tima[e [i
rele, aduc\ndu-[i aminte c` cuv\ntul lui
Dumnezeu este viu [i lucr`tor [i mai
ascu]it dec\t orice sabie cu dou` t`i[uri [i
p`trunde p\n` la desp`r]itura sufletului
[i duhului, \ntre \ncheieturi [i m`duv`, [i
destoinic este s` judece sim]irile [i
cuget`rile inimii (Evrei 4, 12).
Sf\ntul Efrem Sirul, av\nd \n
vedere c` g\ndurile vor fi pedepsite \n
ziua cea mare a judec`]ii de apoi, zice:
"Nu v` arunca]i \n negrij`, fra]ii mei,
pentru p`catele cu g\ndul c` nu ar fi mari
[i nu ar avea os\nd` de la Dumnezeu.
Dac` p`catele cu g\ndul nu ar fi mari,
apoi ar fi socotit Dumnezeu desfr\nare
\ntru poft` de femeie [i ucidere \ntru ur`
de frate? Dac` p`catele cu g\ndul nu ar fi
os\ndite, nu era nevoie ca dreptul Iov s`
aduc` jertf` \n toate zilele \naintea lui
Dumnezeu, pentru p`catele f`cute cu
g\ndul ale feciorilor s`i" (Iov 1, 4-5). Dac`
p`catele cu g\ndul nu ar fi mari, nu ar fi
zis marele apostol Pavel, c` \n ziua
judec`]ii de apoi va descoperi Dumnezeu
sfaturile inimilor [i cele ascunse ale
\ntunericului, p\r\ndu-i pe d\n[ii
g\ndurilor lor, [i d\nd r`spuns \n ceasul
acela pentru ele (I Corinteni 4, 5;
Romani 2, 15).
De unde se nasc g\ndurile rele \n
mintea noastr`? La aceast` \ntrebare,
\nsu[i M\ntuitorul nostru Iisus Hristos
ne r`spunde, zic\nd: Cele ce ies din gur`
pornesc din inim` [i acelea spurc` pe om
(Matei 15, 18). Alt` dat` iar`[i zice:
Din`untru, din inima omului ies cugetele
cele rele, desfr\n`rile, ho]iile, uciderile,
adulterul, l`comia, vicleniile,
\n[el`ciunea, neru[inarea, pizma, hula,
pagina 5 Cuvânt spre folos
trufia, u[ur`tatea. Toate aceste rele ies
din`untru [i spurc` pe om (Marcu 7, 21-
23). Dar de c\te feluri s\nt g\ndurile rele?
La aceast` \ntrebare spune Sf\ntul
Casian Romanul c` opt s\nt g\ndurile
r`ut`]ii. {i care s\nt aceste opt feluri de
g\nduri rele? Cel dint\i g\nd al r`ut`]ii
este al l`comiei p\ntecelui; al doilea, al
desfr\n`rii [i al poftei de desfr\nare; al
treilea, al iubirii de argint; al patrulea, al
m\niei; al cincilea, al \ntrist`rii; al [ase-
lea, al tr\nd`viei; al [aptelea, al slavei
de[arte; al optulea, al m\ndriei (Filocalia,
vol. I, Sibiu, 1947, p, 97-123).
Prin ce fapt` bun` putem sc`pa de
g\ndurile rele? At\t monahii, c\t [i
cre[tinii pot sc`pa de g\ndurile rele prin
dou` fapte bune, [i anume: Prin paza
min]ii de g\nduri numit` [i trezvia
aten]iei prin sf\nta rug`ciune [i mai ales
rug`ciunea inimii. Iar pentru a sc`pa de
orice g\nd r`u [i de orice patim`, trebuie
s` unim trezvia aten]iei, adic` g\ndurile
curate ale min]ii noastre cu sf\nta
rug`ciune. Aceste dou` fapte bune
lucreaz` str\ns unite una cu alta [i se
sus]in reciproc, dup` cum zice Sf\ntul
Isihie Sinaitul: "Aten]ia min]ii [i
rug`ciunea lui Iisus, se su]in una pe alta,
pentru c` aten]ia suprem` se na[te din
rug`ciunea ne\ncetat` iar rug`ciunea se
na[te din paza min]ii [i aten]ia supreme"
(Filocalia, vol. IV. p. 42).
S` nu uit`m \ns` c` at\t aten]ia
g\ndurilor, c\t [i sf\nta rug`ciune s\nt
alungate din mintea noastr` de p`catul
uit`rii. Uitarea este primul p`cat din
partea ra]ional` a sufletului, care alung`
[i stinge din mintea noastr` trezvia [i
rug`ciunea. Acest lucru \l adevere[te
acela[i sf\nt p`rinte, Isihie Sinaitul, care
zice: "Blestemata uitare se opune
aten]iei, ca apa, focului [i \n toat` vremea
nr. 232
o r`zboie[te cu putere. Precum z`pada
nu na[te fl`c`ri, sau apa foc, spinul smo-
chine, a[a nu va fi liber` mintea omului
de g\nduri rele, de cuvinte rele [i de
fapte diavole[ti, dac` nu [i-a cur`]it
mintea [i inima cu trezvia aten]iei [i cu
rug`ciunea".
{i iar`[i zice: "Precum f`r` corabie
nu putem trece marea, a[a f`r` paza
min]ii de g\ndurile rele [i f`r` chemarea
deas` a lui Iisus Hristos, nu este cu
putin]` s` izgonim momeala g\ndului
celui r`u" (Ibidem, p. 48 [i 76). C`ci
singurul chip duhovnicesc de a alunga de
la noi g\ndurile rele [i toate cursele
vr`jma[ului diavol este de a repeta
ne\ncetat \n toat` vremea [i \n tot locul
rug`ciunea lui Iisus: "Doamne Iisuse
Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie[te-
m` pe mine p`c`tosul (sau p`c`toasa)".
Deci v` rog s` nu uita]i, c\nd v` vin
g\nduri [i pofte rele \n minte sau \n
inim`, s` le izgoni]i de la voi cu aceast`
sf\nt` rug`ciune. De ve]i avea paza
min]ii [i rug`ciunea, s` [ti]i c` va afla]i
pe calea m\ntuirii.
Acest lucru \l adevere[te [i Sf\ntul
Pimen cel Mare care zice: "Omul ca s` se
m\ntuiasc`, nu are nevoie dec\t de minte
treaz` [i de rug`ciune" (Pateric, Rm.
V\lcea, 1930. cap. 135. p. 186).
Iubi]i credincio[i,
Am vorbit ast`zi despre p`catele
pe care le facem cu g\ndul \n toat` ziua,
\n tot ceasul [i \n orice clip`, ca s` ne d`m
seama c` [i pentru aceste p`cate vom da
r`spuns la judecat`. Apoi s` [ti]i c` mul]i
dintre cre[tini se p`zesc de p`cate mari,
de moarte, dar se os\ndesc pentru
mul]imea p`catelor cu g\ndul, care \i
robesc p\n` la moarte, [i ei nu le iau \n
seam`. Oare cei care de tineri cuget` la
tot felul de p`cate trupe[ti [i-[i ucid
pagina 6 Cuvânt spre folos
mintea, fecioria [i sim]urile, hr`nindu-se
cu ele, mai pot fi cosidera]i cura]i [i
neprih`ni]i \n fa]a lui Hristos, chiar dac`
n-au f`cut astfel de p`cate? Nu, nicide-
cum. Ei nu mai s\nt cura]i \naintea
Domnului de nu se vor poc`i de ele. {i
c\]i dintre asemenea cre[tini, mai ales
tineri, nec`s`tori]i [i v`duve, nu s\nt
st`p\ni]i de aceste p`cate? Oare nu
datorit` p`catelor cu mintea [i imagi-
na]ia ajung oamenii la p`catele cu fapta
[i la patim`?
Mul]i al]ii s\nt robi]i \n minte de
g\ndul averii. |[i fac planuri de tot felul,
cuget` la averi, case, bani [i nu au odihn`
p\n` nu \ncearc` s`-[i realizeze visul. Dar
visele se spulber`, averile se risipesc,
iubitorii de argint \mb`tr\nesc [i mor
s`raci de toate [i robi]i de patima aceas-
ta nevindecat` \ntre]inut` \n minte [i
inim` prin g\nduri [i imagina]ii. Crede]i
c`-i va fi u[or la judecat` unui asemenea
om?
Al]ii s\nt robi]i de p`rerea de sine
[i de g\ndul c` ei s\nt mai buni, mai cred-
incio[i, mai cura]i, mai pl`cu]i lui
Dumnezeu dec\t ceilal]i. Oare crede]i c`
ne putem m\ntui dac` s\ntem robi]i de
g\ndul m\ndriei [i al slavei de[arte? Nu,
nicidecum, dac` nu vom m`rturisi aceste
cugete la duhovnic [i dac` nu ne vom
p`r`si de ele c\t mai cur\nd posibil.
Al]ii judec` pe aproapele \n inimile
lor [i \l os\ndesc pentru faptele lui. Al]ii
cuget` numai b`uturi [i ospe]e, haine
scumpe [i cinste p`m\nteasc`, iar dac`
nu le dob\ndesc se tulbur`, c\rtesc,
sl`besc \n credin]` [i mor nemul]umi]i \n
suflet. Oare ace[tia nu tr`iesc \n zadar?
Vor avea ei r`spuns bun la \nfrico[ata
judecat`? Dar care dintre noi nu ne
l`s`m prad` g\ndurilor rele, f`r` s` ne
d`m seama c` p`catele cu g\ndul duc la
nr. 232
cele cu fapta [i c` pentru toate g\ndurile
[i cuvintele de[arte vom da r`spuns
\naintea lui Dumnezeu.
Pentru a v` da seama de urm`rile
grele ale p`catelor cu g\ndul, v` voi
spune o istorioar` adev`rat` din cartea
numit` Pateric.
Un sihastru oarecare ce tr`ia \n
pustie, avea un frate mirean \ntr-un ora[.
Dup` c\teva vreme a murit fratele acela
[i i-a r`mas un copil mic de trei ani.
Sihastrul, auzind de moartea fratelui
s`u, a mers acolo, a luat pruncul [i l-a
dus \n pustie, la chilia lui. |l hr`nea cu
finice [i cu alte verde]uri din pustie, din
care m\nca [i el. Copilul n-a v`zut nici un
om, \n afar` de b`tr\nul care-l hr`nea, de
c\nd l-a dus \n pustie. Nici femei, nici sat
n-a v`zut, nici p\ine n-a m\ncat, nici n-a
[tiut ce este [i cum este via]a lumii aces-
teia. Totdeauna era \n pustie cu b`tr\nul,
postind, rug\ndu-se [i l`ud\nd pe
Dumnezeu. A petrecut \n aceast`
nevoin]` optsprezece ani, apoi a trecut la
Domnul.
Dup` \ngroparea lui, a \nceput
sihastrul a se ruga lui Dumnezeu, s`-i
descopere pentru acel copil \n care ceat`
de sfin]i este r\nduit. Dup` mult`
rug`ciune pe care a f`cut-o cu mare
os\rdie, a adormit [i a v`zut \n vis un loc
\ntunecat [i plin de toat` sc\rba, iar \n
mijloc era copilul z`c\nd \ntr-o sup`rare
nespus`. Acestea v`z\ndu-le, b`tr\nul s-a
mirat [i a \nceput a se ruga c`tre
Dumnezeu, zic\nd: "Doamne, ce este
nedreptatea aceasta? Oare nu era curat
acest copil de toate necur`]iile trupe[ti [i
lume[ti? Oare nu Te l`uda pe Tine \n
toate zilele [i nop]ile, postea, priveghea
[i se ostenea [i de nici un p`cat lumesc
nu era atins? Dar acum ce este aceasta
c` \l v`d pe el pedepsit \n acel loc de
pagina 7 Cuvânt spre folos
\ntristare? Dar noi care s\ntem n`scu]i,
crescu]i [i \mb`tr\ni]i \n p`cate, ce
n`dejde de m\ntuire vom avea? O, amar
[i vai de mine!"
Aceasta [i mai multe zic\nd
b`tr\nul cu pl\ngere [i cu t\nguire, a stat
\naintea lui \ngerul Domnului [i i-a zis:
"Ce pl\ngi a[a, b`tr\nule, [i de ce te
t\nguie[ti pentru copil care cu adev`rat
nu s-a atins de p`cate trupe[ti [i lume[ti.
L-ai \nv`]at a posti, a priveghea [i a se
ruga, dar copilul avea m\ndrie mare [i
\n`l]are \n inima lui, socotindu-se pe sine,
pentru cur`]enia lui [i via]a cea neatins`
de lume, c` este un mare sf\nt, mai mare
dec\t cei din lume, [i a murit \n aceast`
g\ndire \nalt` de sine. Deci s` [tii c` nu
este nedreptate la Dumnezeu, c`ci tot cel
ce se \nal]` pe sine cu g\ndul s`u, necurat
este \naintea lui Dumnezeu, precum zice
proorocul".
Aceasta zic\ndu-i, \ngerul s-a f`cut
nev`zut. B`tr\nul [i-a venit \n fire [i \n
con[tiin]` [i a pl\ns ne\ncetat pentru
moartea copilului p\n` la sf\r[itul vie]ii
sale (Pateric, op. cit. p. 338-339).
Iubi]i credincio[i,
Am pus aceast` istorioar` s` ar`t
c\t de mare este \naintea lui Dumnezeu
p`catul cu g\ndul, dac` omul nu-l
m`rturise[te [i nu se poc`ie[te de el. A]i
v`zut c` nimic nu i-a folosit acestui copil
crescut cu at\ta sfin]enie, nici fecioria,
nici postul, nici privegherea, nici
rug`ciunea, nici celelalte nevoin]e [i
osteneli ale lui dac` nu a avut smerenie.
Pentru un g\nd de m\ndrie care-l
st`p\nea [i-a pierdut sufletul pentru
ve[nicie...
Deci s` st`m bine [i s` lu`m aminte
la p`catele noastre f`cute cu g\ndul [i s`
nu ni se par` c` ele ar fi un r`u mic. Dup`
\nv`]`tura Sfin]ilor P`rin]i, r`ul cel mic
nr. 232
nu este mic dac` aduce pagub` mare.
Oare diavolul nu a c`zut din cer prin
p`catul m\ndriei cu g\ndul, \mpreun` cu
toat` mul]imea \ngerilor de un g\nd cu
el?
Iat` ce zice dumnezeiasca
Scriptur` \n aceast` privin]`: Tu ai zis \n
cugetul t`u: |n cer m` voi ridica [i dea-
supra stelelor Dumnezeului celui puter-
nic voi a[eza scaunul meu. {edea-voi pe
muntele cel \nalt, peste mun]ii cei \nal]i,
care s\nt spre miaz`noapte. Sui-m`-voi
deasupra norilor [i asemenea Celui
Prea\nalt voi fi (Isaia 14, 13-14).
Iat` [i pedeapsa lui Dumnezeu
asupra lui Lucifer, pentru cugetul s`u
plin de m\ndrie: {i acum, tu te pogori \n
iad, \n cele mai de jos ale ad\ncului! (Isaia
14, 15).
Vede]i c\t de mari s\nt urm`rile
p`catelor cu g\ndul? C\]i dintre cre[tini,
robi]i de cugetele rele [i p`tima[e, nu
cad \n cele mai grele p`cate din care nu
mai pot fi izb`vi]i? C\]i nu poart` \n
inima [i mintea lor g\ndul de a se
r`zbuna pe semenii lor, g\ndul de a-[i
p`r`si familia, de a fura ceva, de a s`v\r[i
desfr\nare cu cineva, de a intra \n vreo
sect` sau chiar de a-[i pune cap`t vie]ii?
{i dac` cel st`p\nit de asemenea cugete
rele nu-[i m`rturise[te g\ndurile, dac`
nu se roag` st`ruitor [i nu urmeaz` sfat-
ul duhovnicului s`u, ajunge s`
s`v\r[easc` cu fapta cele ce le cugeta \n
mintea sa, spre ve[nica lui pierzare.
S`-L rug`m pe Preamilostivul
Dumnezeu s` ne izb`veasc` de toate
g\ndurile pierz`toare de suflet [i s` ne
lumineze mintea, inima [i voin]a, s`
cuget`m numai la cele bune [i s` facem
cele bune, pentru a ne izb`vi de p`cate [i
de a tr`i \n veci cu Hristos! Amin.
nr. 232 Cuvânt spre folos
Despre fericirea a noua ºi înþelesul ei
"Fericiti veti fi c#nd va vor ocar\
si va vor prigoni si vor zice tot
cuv#ntul rau \mpotriva voastra,
mintind din pricina Mea. Bucurati-
va si va veseliti, ca plata voastra
multa este \n ceruri, ca asa au prigo-
nit pe proorocii cei dinainte de voi"
(Matei 5, 11-12).
Prin aceste cuvinte, M#ntuitorul
fericeste pe cei care vor avea de
suferit defaimari, prigoane si chiar
moarte, din pricina credintei \n El si a
rasp#ndirii Evangheliei crestine \n
lume.
Pentru credinta \n Dumnezeu si
pentru nadejdea venirii lui Mesia au
suferit prigoane proorocii Vechiului
Testament. De pilda, Proorocul
Ilie a fost prigonit de Ahab si Izabela,
fiindca i-a mustrat ca se \nchinau la
idolul Baal (III Regi 18); Proorocul
Isaia a fost taiat cu fierastraul, din
porunca regelui idololatru Manase;
Proorocul Ieremia a fost izgonit din
tara, pentru ca a mustrat pe cei nedrep-
ti. Aceleasi suferinte au \ndurat multi
altii pentru credinta lor cea dreapta
(Matei 23, 35; Evr.11, 32-40).
De aceea, M#ntnitorul Iisus
Hristos a \ndemnat pe Ucenicii Sai: "Nu
va temeti de cei ce ucid trupul, iar sufle-
tul nu pot sa-l ucida; temeti-va mai
cur#nd de acela care poate si trupul si
sufletul sa le piarda \n gheena. Au nu se
CUV@NT SPRE FOLOS
s`pt`m#nal al Parohiei Sf#ntul Gheorghe Vechi
ISSN: 1843 - 8822
RO-030148, Calea Mo[ilor nr. 36,
sector 3, Bucure[ti
e-mail: cuvant@sfantulgheorghe.ro
pagina 8
v#nd doua vrabii pentru un ban? Si nici
una dintre ele nu va cadea pe pam#nt
fara stirea Tatalui vostru. La voi \nsa si
perii capului, toti, sunt numarati.
Asadar nu va temeti; voi sunteti cu mult
mai de pret dec#t pasarile" (Matei 10,
28-31).
Urmatori M#ntuitorului, apostolii
si martirii au dob#ndit cununa muceni-
ciei, jertfindu-si viata pentru rasp#ndi-
rea credintei crestine. Calendarul
crestin cinsteste amintirea a mii si mii
de martiri care si-au dat viata de buna
voie si chiar cu bucurie pentru Hristos.
De aceea si ziua mortii lor a fost tot-
deauna pomenita de Biserica, nu ca zi
de durere si de \nfr#ngere, ci, dimpotri-
va, ca zi de bucurie si de biruinta.
Pentru aceasta, crestinii sunt
\ndemnati sa se bucure de orice \ncer-
care a credintei, ca Sf#ntul Apostol
Petru, care spune: "... |ntruc#t sunteti
partasi la suferintele lui Hristos, bucu-
rati-va, pentru ca si la aratarea slavei
Lui sa va bucurati cu bucurie mare. De
sunteti ocar#ti pentru numele lui
Hristos, fericiti sunteti, caci Duhul
slavei si al lui Dumnezeu Se odihneste
peste voi" (I Petru 4, 13-14).
Sursa:
|nvatatura de credinta crestina ortodoxa,
APOLOGETICUM 2006, p. 266-267
Tel. 021.314.77.89; Fax: 031.811.53.75;
Mobil: 0726.325.888
Cod fiscal nr. 12102616,
Cod IBAN: RO93 BACX 0000 0030 0191 4000,
Unicredit }iriac Bank, Sucursala Lipscani
web: www.sfantulgheorghe.ro