Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Art. 12
(1) Angajatorii tin evidenta salariatilor proprii cu obligatii militare in "Fisele de evidenta",
conform modelului prezentat in anexa nr. 3.
(2) Fisele pentru recruti si rezervisti sunt clasate in cartoteci, separat pentru fiecare centru
militar in evidenta caruia se afla acestia, in urmatoarele conditii:
a) fisele pentru recruti sunt clasate in ordine alfabetica;
b) fisele pentru rezervisti sunt clasate pe corpuri - ofiteri, maistri militari, subofiteri, gradati si
soldati - si, in ordine alfabetica, in cadrul fiecarui corp.
(3) Fisele de evidenta pentru rezervistii mobilizati la locul de munca sunt pastrate separat,
clasate potrivit tabelelor nominale aprobate de centrul militar.
Art. 13
La angajatorii la care evidenta militara intra in atributiile compartimentelor de personal,
aceasta poate fi tinuta pe fisele de evidenta a personalului. In acest caz, compartimentul de
personal intocmeste tabele nominale, separat pentru fiecare centru militar, in conformitate cu
prevederile art. 12 alin. (2) si (3), mentionand numarul fisei de evidenta a personalului, deschisa
angajatului cu obligatii militare.
Art. 14
Evidenta militara a personalului institutiilor de invatamant din municipii si orase se tine de
catre acestea, iar a celui din comune, de catre seful unitatii de politie locala.
Art. 15
Angajatorii, la cererea centrelor militare competente teritorial, asigura completarea de catre
salariati a Formularului de evidenta, prezentat in anexa nr. 4, in anii in care nu se efectueaza viza
livretelor militare. Formularele de evidenta completate sunt confruntate cu fisele de evidenta
proprii, de catre persoana desemnata cu tinerea evidentei militare, care certifica exactitatea
datelor prin semnatura si prin aplicarea stampilei angajatorului, dupa care sunt trimise centrelor
militare pe raza carora domiciliaza rezervistii.
Legea nr. 182/2002 privind protecia informaiilor clasificate, cap. I,
seciunea a 2-a, art.15, cap. II art.18 i cap. V., art. 36-40;
Art. 15.
In sensul prezentei legi, urmatorii termeni se definesc astfel:
a) informatii - orice documente, date, obiecte sau activitati, indiferent de suport, forma, mod de
exprimare sau de punere in circulatie;
b) informatii clasificate - informatiile, datele, documentele de interes pentru securitatea
nationala, care, datorita nivelurilor de importanta si consecintelor care s-ar produce ca urmare a
dezvaluirii sau diseminarii neautorizate, trebuie sa fie protejate;
c) clasele de secretizare sunt: secrete de stat si secrete de serviciu;
d) informatii secrete de stat - informatiile care privesc securitatea nationala, prin a caror
divulgare se pot prejudicia siguranta nationala si apararea tarii;
e) informatii secrete de serviciu - informatiile a caror divulgare este de natura sa determine
prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat;
f) nivelurile de secretizare se atribuie informatiilor clasificate din clasa secrete de stat si sunt:
- strict secret de importanta deosebita - informatiile a caror divulgare neautorizata este de
natura sa produca daune de o gravitate exceptionala securitatii nationale;
- strict secrete - informatiile a caror divulgare neautorizata este de natura sa produca daune
grave securitatii nationale;
- secrete - informatiile a caror divulgare neautorizata este de natura sa produca daune
securitatii nationale;
g) protectie juridica - ansamblul normelor constitutionale si al celorlalte dispozitii legale in
vigoare, care reglementeaza protejarea informatiilor clasificate;
h) protectie prin masuri procedurale - ansamblul reglementarilor prin care emitentii si detinatorii
de informatii clasificate stabilesc masurile interne de lucru si de ordine interioara destinate
realizarii protectiei informatiilor;
i) protectie fizica - ansamblul activitatilor de paza, securitate si aparare, prin masuri si
dispozitive de control fizic si prin mijloace tehnice, a informatiilor clasificate;
j) protectia personalului - ansamblul verificarilor si masurilor destinate persoanelor cu atributii
de serviciu in legatura cu informatiile clasificate, spre a preveni si inlatura riscurile de securitate
pentru protectia informatiilor clasificate;
k) certificate de securitate - documentele care atesta verificarea si acreditarea persoanei de a
detine, de a avea acces si de a lucra cu informatii clasificate.
Art. 18.
(1) Informatiile secrete de stat se clasifica pe niveluri de secretizare, in functie de importanta
valorilor protejate.
(2) Nivelurile de secretizare atribuite informatiilor din clasa secrete de stat sunt:
a) strict secret de importanta deosebita;
b) strict secret;
c) secret.
CAPITOLUL V
Obligatii, raspunderi si sanctiuni
Art. 36.
(1) Persoanele fizice carora le-au fost incredintate informatii clasificate sunt obligate sa
asigure protectia acestora, potrivit legii, si sa respecte prevederile programelor de
prevenire a scurgerii de informatii clasificate.
(2) Obligatiile prevazute la alin. (1) se mentin si dupa incetarea raporturilor de munca,
de serviciu sau profesionale, pe intreaga perioada a mentinerii clasificarii informatiei.
(3) Persoana care urmeaza sa desfasoare o activitate sau sa fie incadrata intr-un loc de
munca ce presupune accesul la informatii clasificate va prezenta conducatorului unitatii
un angajament scris de pastrare a secretului.
Art. 37.
(1) Autoritatile publice, precum si celelalte persoane juridice care detin sau carora le-au
fost incredintate informatii secrete de stat sau informatii secrete de serviciu vor asigura
fondurile necesare in vederea indeplinirii obligatiilor care le revin, precum si luarii
masurilor necesare privitoare la protectia acestor informatii.
(2) Raspunderea privind protectia informatiilor clasificate revine conducatorului
autoritatii sau institutiei publice ori altei persoane juridice detinatoare de informatii,
dupa caz.
Art. 38.
(1) Informatiile secrete de stat se transmit, se transporta si se stocheaza in conditiile
stabilite de lege.
(2) Este interzisa transmiterea informatiilor secrete de stat prin cablu sau eter, fara a se
folosi mijloace specifice cifrului de stat sau alte elemente criptografice stabilite de
autoritatile publice competente.
Art. 39.
(1) Incalcarea normelor privind protectia informatiilor clasificate atrage raspunderea
disciplinara, contraventionala, civila sau penala, dupa caz.
(2) Persoanele incadrate in serviciile de informatii si siguranta sau ale armatei, aflate in
serviciul relatiilor externe, precum si cele special insarcinate cu protectia informatiilor
secrete de stat, vinovate de deconspirari voluntare ori de acte de neglijenta care au
favorizat divulgarea ori scurgerea informatiilor secrete, isi pierd irevocabil calitatea.
Art. 40.
(1) Contraventiile la normele privind protectia informatiilor clasificate se stabilesc prin
hotarare a Guvernului.
(2) Sanctiunile contraventionale pot fi aplicate si persoanelor juridice.
ART. 25
c) calitatea, functia si numarul persoanelor care au sau pot avea acces la informatii, potrivit
certificatului de securitate si autorizatiei de acces si cu respectarea principiului necesitatii de a
cunoaste;
ART. 26
Transmiterea informatiilor clasificate catre alti utilizatori se va efectua numai daca acestia detin
certificate de securitate sau autorizatii de acces corespunzator nivelului de secretizare.
ART. 27
ART. 28
c) la sfarsitul documentului se inscriu in clar, dupa caz, rangul, functia, numele si prenumele
conducatorului unitatii emitente, precum si ale celui care il intocmeste, urmate de semnaturile
acestora si stampila unitatii;
ART. 42
(1)
In situatia in care documentul de baza este insotit de anexe, la sfarsitul textului se indica, pentru
fiecare anexa, numarul de inregistrare, numarul de file al acesteia si clasa sau nivelul de
secretizare.
(2)
(4)
Documentele anexate se semneaza, daca este cazul, de persoanele care au semnat documentul de
baza.
(5)
ART. 43
(1)
(2)
Cand semneaza doua sau mai multe persoane, rangul, functia, numele si prenumele
conducatorului unitatii se inscriu in partea stanga, iar ale celorlalti semnatari in partea dreapta, in
ordinea rangurilor si functiilor.
ART. 45
Informatiile clasificate vor fi marcate, inscriptionate si gestionate numai de catre persoane care
au autorizatie sau certificat de securitate corespunzator nivelului de clasificare a acestora.
ART. 46
(1)
Toate documentele, indiferent de forma, care contin informatii clasificate au inscrise, pe fiecare
pagina, nivelul de secretizare.
(2)
Nivelul de secretizare se marcheaza prin stampilare, dactilografiere, tiparire sau olograf, astfel:
a) in partea dreapta sus si jos, pe exteriorul copertelor, pe pagina cu titlul si pe prima pagina a
documentului;
b) in partea de jos si de sus, la mijlocul paginii, pe toate celelalte pagini ale documentului;
c) sub legenda, titlu sau scara de reprezentare si in exterior - pe verso - atunci cand acestea sunt
pliate, pe toate schemele, diagramele, hartile, desenele si alte asemenea documente.
ART. 47
Portiunile clar identificabile din documentele clasificate complexe, cum sunt sectiunile, anexele,
paragrafele, titlurile, care au niveluri diferite de secretizare sau care nu sunt clasificate, trebuie
marcate corespunzator nivelului de clasificare si secretizare.
ART. 48
Marcajul de clasificare va fi aplicat separat de celelalte marcaje, cu caractere si/sau culori
diferite.
ART. 49
(1)
Toate documentele clasificate aflate in lucru sau in stadiu de proiect vor avea inscrise mentiunile
"Document in lucru" sau "Proiect" si vor fi marcate potrivit clasei sau nivelului de secretizare a
informatiilor ce le contin.
(2)
Gestionarea documentelor clasificate aflate in lucru sau in stadiu de proiect se face in aceleasi
conditii ca si a celor in forma definitiva.
ART. 50
Documentele sau materialele care contin informatii clasificate si sunt destinate unei persoane
strict determinate vor fi inscriptionate, sub destinatar, cu mentiunea "Personal".
Articolul 69
Articolul 77
Articolul 79
Art. 37
Drepturile si obligatiile privind relatiile de munca dintre angajator si salariat se
stabilesc potrivit legii, prin negociere, in cadrul contractelor colective de munca si
al contractelor individuale de munca.
Art. 38
Salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice
tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute de lege
salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate.
Art. 39
(1) Salariatul are, in principal, urmatoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru munca depusa;
b) dreptul la repaus zilnic si saptamanal;
c) dreptul la concediu de odihna anual;
d) dreptul la egalitate de sanse si de tratament;
e) dreptul la demnitate in munca;
f) dreptul la securitate si sanatate in munca;
g) dreptul la acces la formarea profesionala;
h) dreptul la informare si consultare;
i) dreptul de a lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca si a
mediului de munca;
j) dreptul la protectie in caz de concediere;
k) dreptul la negociere colectiva si individuala;
l) dreptul de a participa la actiuni colective;
m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat;
n) alte drepturi prevazute de lege sau de contractele colective de munca aplicabile.
(2) Salariatului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii:
a) obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini atributiile ce
ii revin conform fisei postului;
b) obligatia de a respecta disciplina muncii;
c) obligatia de a respecta prevederile cuprinse in regulamentul intern, in contractul
colectiv de munca aplicabil, precum si in contractul individual de munca;
d) obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu;
e) obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate;
f) obligatia de a respecta secretul de serviciu;
g) alte obligatii prevazute de lege sau de contractele colective de munca aplicabile.
Art. 41
(1) Contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor.
(2) Cu titlu de exceptie, modificarea unilaterala a contractului individual de munca
este posibila numai in cazurile si in conditiile prevazute de prezentul cod.
(3) Modificarea contractului individual de munca se refera la oricare dintre
urmatoarele elemente:
a) durata contractului;
b) locul muncii;
c) felul muncii;
d) conditiile de munca;
e) salariul;
f) timpul de munca si timpul de odihna.
Art. 42
(1) Locul muncii poate fi modificat unilateral de catre angajator prin delegarea sau
detasarea salariatului intr-un alt loc de munca decat cel prevazut in contractul
individual de munca.
(2) Pe durata delegarii, respectiv a detasarii, salariatul isi pastreaza functia si toate
celelalte drepturi prevazute in contractul individual de munca.
Art. 43
Delegarea reprezinta exercitarea temporara, din dispozitia angajatorului, de catre
salariat, a unor lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara
locului sau de munca.
Art. 44
(1) Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile
calendaristice in 12 luni si se poate prelungi pentru perioade succesive de
maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. Refuzul
salariatului de prelungire a delegarii nu poate constitui motiv pentru sanctionarea
disciplinara a acestuia.
(2) Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum
si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul
colectiv de munca aplicabil.
Art. 45
Detasarea este actul prin care se dispune schimbarea temporara a locului de munca,
din dispozitia angajatorului, la un alt angajator, in scopul executarii unor lucrari in
interesul acestuia. In mod exceptional, prin detasare se poate modifica si felul
muncii, dar numai cu consimtamantul scris al salariatului.
Art. 46
(1) Detasarea poate fi dispusa pe o perioada de cel mult un an.
(2) In mod exceptional, perioada detasarii poate fi prelungita pentru motive
obiective ce impun prezenta salariatului la angajatorul la care s-a dispus detasarea,
cu acordul ambelor parti, din 6 in 6 luni.
(3) Salariatul poate refuza detasarea dispusa de angajatorul sau numai in mod
exceptional si pentru motive personale temeinice.
(4) Salariatul detasat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum
si la o indemnizatie de detasare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul
colectiv de munca aplicabil.
Art. 47
(1) Drepturile cuvenite salariatului detasat se acorda de angajatorul la care s-a
dispus detasarea.
(2) Pe durata detasarii salariatul beneficiaza de drepturile care ii sunt mai
favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detasarea, fie de
drepturile de la angajatorul la care este detasat.
(3) Angajatorul care detaseaza are obligatia de a lua toate masurile necesare pentru
ca angajatorul la care s-a dispus detasarea sa isi indeplineasca integral si la timp
toate obligatiile fata de salariatul detasat.
(4) Daca angajatorul la care s-a dispus detasarea nu isi indeplineste integral si la
timp toate obligatiile fata de salariatul detasat, acestea vor fi indeplinite de
angajatorul care a dispus detasarea.
(5) In cazul in care exista divergenta intre cei doi angajatori sau niciunul dintre ei
nu isi indeplineste obligatiile potrivit prevederilor alin. (1) si (2), salariatul detasat
are dreptul de a reveni la locul sau de munca de la angajatorul care l-a detasat, de a
se indrepta impotriva oricaruia dintre cei doi angajatori si de a cere executarea
silita a obligatiilor neindeplinite.
Art. 48
Angajatorul poate modifica temporar locul si felul muncii, fara consimtamantul
salariatului, si in cazul unor situatii de forta majora, cu titlu de sanctiune
disciplinara sau ca masura de protectie a salariatului, in cazurile si in conditiile
prevazute de prezentul cod.
Capitolul IV - Suspendarea contractului individual de munca
Art. 49
(1) Suspendarea contractului individual de munca poate interveni de drept, prin
acordul partilor sau prin actul unilateral al uneia dintre parti.
(2) Suspendarea contractului individual de munca are ca efect suspendarea prestarii
muncii de catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator.
(3) Pe durata suspendarii pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor
decat cele prevazute la alin. (2), daca acestea sunt prevazute prin legi speciale, prin
contractul colectiv de munca aplicabil, prin contracte individuale de munca sau
prin regulamente interne.
(4) In cazul suspendarii contractului individual de munca din cauza unei fapte
imputabile salariatului, pe durata suspendarii acesta nu va beneficia de niciun drept
care rezulta din calitatea sa de salariat.
(5) De fiecare data cand in timpul perioadei de suspendare a contractului intervine
o cauza de incetare de drept a contractului individual de munca, cauza de incetare
de drept prevaleaza.
(6) In cazul suspendarii contractului individual de munca se suspenda toate
termenele care au legatura cu incheierea, modificarea, executarea sau incetarea
contractului individual de munca, cu exceptia situatiilor in care contractul
individual de munca inceteaza de drept.
Art. 50
Contractul individual de munca se suspenda de drept in urmatoarele situatii:
a) concediu de maternitate;
b) concediu pentru incapacitate temporara de munca;
c) carantina;
d) exercitarea unei functii in cadrul unei autoritati executive, legislative ori
judecatoresti, pe toata durata mandatului, daca legea nu prevede altfel;
e) indeplinirea unei functii de conducere salarizate in sindicat;
f) forta majora;
g) in cazul in care salariatul este arestat preventiv, in conditiile Codului de
procedura penala;
h) de la data expirarii perioadei pentru care au fost emise avizele, autorizatiile ori
atestarile necesare pentru exercitarea profesiei. Daca in termen de 6 luni salariatul
nu si-a reinnoit avizele, autorizatiile ori atestarile necesare pentru exercitarea
profesiei, contractul individual de munca inceteaza de drept;
i) in alte cazuri expres prevazute de lege.
Art. 51
(1) Contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa salariatului, in
urmatoarele situatii:
a) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul
copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani;
b) concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in
cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea
varstei de 18 ani;
c) concediu paternal;
d) concediu pentru formare profesionala;
e) exercitarea unor functii elective in cadrul organismelor profesionale constituite
la nivel central sau local, pe toata durata mandatului;
f) participarea la greva.
(2) Contractul individual de munca poate fi suspendat in situatia absentelor
nemotivate ale salariatului, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca
aplicabil, contractul individual de munca, precum si prin regulamentul intern.
Art. 52
(1) Contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului in
urmatoarele situatii:
a) pe durata cercetarii disciplinare prealabile, in conditiile legii;
b) in cazul in care angajatorul a formulat plangere penala impotriva salariatului sau
acesta a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia
detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti;
c) in cazul intreruperii sau reducerii temporare a activitatii, fara incetarea raportului
de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;
d) pe durata detasarii;
e) pe durata suspendarii de catre autoritatile competente a avizelor, autorizatiilor
sau atestarilor necesare pentru exercitarea profesiilor.
(2) In cazurile prevazute la alin. (1) lit.
a) si b), daca se constata nevinovatia celui in cauza, salariatul isi reia activitatea
anterioara si i se plateste, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile
contractuale, o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost
lipsit pe perioada suspendarii contractului.
(3) In cazul reducerii temporare a activitatii, pentru motive economice,
tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depasesc 30 de zile
lucratoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5
zile la 4 zile pe saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului, pana la
remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului, dupa consultarea
prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor
salariatilor, dupa caz.
Art. 53
(1) Pe durata reducerii si/sau a intreruperii temporare a activitatii, salariatii
implicati in activitatea redusa sau intrerupta, care nu mai desfasoara activitate,
beneficiaza de o indemnizatie, platita din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mica
de 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, cu exceptia
situatiilor prevazute la art. 52 alin. (3) .
(2) Pe durata reducerii si/sau a intreruperii temporare prevazute la alin. (1),
salariatii se vor afla la dispozitia angajatorului, acesta avand oricand posibilitatea
sa dispuna reinceperea activitatii.
Art. 54
Contractul individual de munca poate fi suspendat, prin acordul partilor, in cazul
concediilor fara plata pentru studii sau pentru interese personale.
Art. 55
Contractul individual de munca poate inceta astfel:
a) de drept;
b) ca urmare a acordului partilor, la data convenita de acestea;
c) ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti, in cazurile si in conditiile
limitativ prevazute de lege.
Sectiunea 2 - Concedierea
Art. 58
(1) Concedierea reprezinta incetarea contractului individual de munca din initiativa
angajatorului.
(2) Concedierea poate fi dispusa pentru motive care tin de persoana salariatului sau
pentru motive care nu tin de persoana salariatului.
Art. 59
Este interzisa concedierea salariatilor:
a) pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta
nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap,
situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala;
b) pentru exercitarea, in conditiile legii, a dreptului la greva si a drepturilor
sindicale.
Art. 60
(1) Concedierea salariatilor nu poate fi dispusa:
a) pe durata incapacitatii temporare de munca, stabilita prin certificat medical
conform legii;
b) pe durata suspendarii activitatii ca urmare a instituirii carantinei;
c) pe durata in care femeia salariata este gravida, in masura in care angajatorul a
luat cunostinta de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere;
d) pe durata concediului de maternitate;
e) pe durata concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in
cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani;
f) pe durata concediului pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani
sau, in cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea
varstei de 18 ani;
g) pe durata exercitarii unei functii eligibile intr-un organism sindical, cu exceptia
situatiei in care concedierea este dispusa pentru o abatere disciplinara grava sau
pentru abateri disciplinare repetate, savarsite de catre acel salariat;
h) pe durata efectuarii concediului de odihna.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplica in cazul concedierii pentru motive ce intervin
ca urmare a reorganizarii judiciare, a falimentului sau a dizolvarii angajatorului, in
conditiile legii.
Art. 61
Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana
salariatului in urmatoarele situatii:
a) in cazul in care salariatul a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la
regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de
munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, ca
sanctiune disciplinara;
b) in cazul in care salariatul este arestat preventiv pentru o perioada mai mare de
30 de zile, in conditiile Codului de procedura penala;
c) in cazul in care, prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, se
constata inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului, fapt ce nu permite
acestuia sa isi indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat;
d) in cazul in care salariatul nu corespunde profesional locului de munca in care
este incadrat.
Art. 62
(1) In cazul in care concedierea intervine pentru unul dintre motivele prevazute la
art. 61 lit. b)d), angajatorul are obligatia de a emite decizia de concediere in
termen de 30 de zile calendaristice de la data constatarii cauzei concedierii.
(2) In cazul in care concedierea intervine pentru motivul prevazut la art. 61 lit. a),
angajatorul poate emite decizia de concediere numai cu respectarea dispozitiilor
art. 247252.
(3) Decizia se emite in scris si, sub sanctiunea nulitatii absolute, trebuie sa fie
motivata in fapt si in drept si sa cuprinda precizari cu privire la termenul in care
poate fi contestata si la instanta judecatoreasca la care se contesta.
Art. 63
(1) Concedierea pentru savarsirea unei abateri grave sau a unor abateri repetate de
la regulile de disciplina a muncii poate fi dispusa numai dupa indeplinirea de catre
angajator a cercetarii disciplinare prealabile si in termenele stabilite de prezentul
cod.
(2) Concedierea salariatului pentru motivul prevazut la art. 61 lit.
d) poate fi dispusa numai dupa evaluarea prealabila a salariatului, conform
procedurii de evaluare stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau, in
lipsa acestuia, prin regulamentul intern.
Art. 64
(1) In cazul in care concedierea se dispune pentru motivele prevazute la art. 61 lit.
c) si d), precum si in cazul in care contractul individual de munca a incetat de drept
in temeiul art. 56 alin. (1) lit. e), angajatorul are obligatia de a-i propune
salariatului alte locuri de munca vacante in unitate, compatibile cu pregatirea
profesionala sau, dupa caz, cu capacitatea de munca stabilita de medicul de
medicina a muncii.
(2) In situatia in care angajatorul nu dispune de locuri de munca vacante potrivit
alin. (1), acesta are obligatia de a solicita sprijinul agentiei teritoriale de ocupare a
fortei de munca in vederea redistribuirii salariatului, corespunzator pregatirii
profesionale si/sau, dupa caz, capacitatii de munca stabilite de medicul de medicina
a muncii.
(3) Salariatul are la dispozitie un termen de 3 zile lucratoare de la comunicarea
angajatorului, conform prevederilor alin. (1), pentru a-si manifesta in scris
consimtamantul cu privire la noul loc de munca oferit.
(4) In cazul in care salariatul nu isi manifesta consimtamantul in termenul prevazut
la alin. (3) , precum si dupa notificarea cazului catre agentia teritoriala de ocupare a
fortei de munca conform alin. (2), angajatorul poate dispune concedierea
salariatului.
(5) In cazul concedierii pentru motivul prevazut la art. 61 lit. c) salariatul
beneficiaza de o compensatie, in conditiile stabilite in contractul colectiv de munca
aplicabil sau in contractul individual de munca, dupa caz.
Art. 65
(1) Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta
incetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de
munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana
acestuia.
(2) Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si
serioasa.
Art. 66
Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului poate fi individuala
sau colectiva.
Art. 120
(1) Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal,
prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara.
(2) Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia
cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii
unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident.
Art. 121
(1) La solicitarea angajatorului salariatii pot efectua munca suplimentara, cu
respectarea prevederilor art. 114 sau 115, dupa caz.
(2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilita potrivit prevederilor art.
114 sau 115, dupa caz, este interzisa, cu exceptia cazului de forta majora sau
pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori
inlaturarii consecintelor unui accident.
Art. 122
(1) Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60
de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia.
(2) In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele
prestate peste programul normal de lucru.
(3) In perioadele de reducere a activitatii angajatorul are posibilitatea de a acorda
zile libere platite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in
urmatoarele 12 luni.
Art. 123
(1) In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul
prevazut de art. 122 alin. (1) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita
salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.
(2) Sporul pentru munca suplimentara, acordat in conditiile prevazute la alin. (1),
se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz,
al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de
baza.
Art. 247
(1) Angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica,
potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata ca acestia
au savarsit o abatere disciplinara.
(2) Abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o
actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a
incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau
contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale
conducatorilor ierarhici.
Art. 248
(1) Sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care
salariatul savarseste o abatere disciplinara sunt:
a) avertismentul scris;
b) retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care
s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile;
c) reducerea salariului de baza pe o durata de 13 luni cu 510%;
d) reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe
o perioada de 13 luni cu 510%;
e) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.
(2) In cazul in care, prin statute profesionale aprobate prin lege speciala, se
stabileste un alt regim sanctionator, va fi aplicat acesta.
(3) Sanctiunea disciplinara se radiaza de drept in termen de 12 luni de la aplicare,
daca salariatului nu i se aplica o noua sanctiune disciplinara in acest termen.
Radierea sanctiunilor disciplinare se constata prin decizie a angajatorului emisa in
forma scrisa.
Art. 249
(1) Amenzile disciplinare sunt interzise.
(2) Pentru aceeasi abatere disciplinara se poate aplica numai o singura sanctiune.
Art. 250
Angajatorul stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea
abaterii disciplinare savarsite de salariat, avandu-se in vedere urmatoarele:
a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita;
b) gradul de vinovatie a salariatului;
c) consecintele abaterii disciplinare;
d) comportarea generala in serviciu a salariatului;
e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.
Art. 251
(1) Sub sanctiunea nulitatii absolute, nicio masura, cu exceptia celei prevazute la
art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari
disciplinare prealabile.
(2) In vederea desfasurarii cercetarii disciplinare prealabile, salariatul va fi
convocat in scris de persoana imputernicita de catre angajator sa realizeze
cercetarea, precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii.
(3) Neprezentarea salariatului la convocarea facuta in conditiile prevazute la alin.
(2) fara un motiv obiectiv da dreptul angajatorului sa dispuna sanctionarea, fara
efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.
(4) In cursul cercetarii disciplinare prealabile salariatul are dreptul sa formuleze si
sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa ofere persoanei imputernicite sa
realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le considera necesare,
precum si dreptul sa fie asistat, la cererea sa, de catre un avocat sau de catre un
reprezentant al sindicatului al carui membru este.
Art. 252
(1) Angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in
forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta
despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data
savarsirii faptei.
(2) Sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara;
b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul
individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost
incalcate de salariat;
c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul
cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la
art. 251 alin. (3) , nu a fost efectuata cercetarea;
d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica;
e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata;
f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.
(3) Decizia de sanctionare se comunica salariatului in cel mult 5 zile calendaristice
de la data emiterii si produce efecte de la data comunicarii.
(4) Comunicarea se preda personal salariatului, cu semnatura de primire, ori, in caz
de refuz al primirii, prin scrisoare recomandata, la domiciliul sau resedinta
comunicata de acesta.
(5) Decizia de sanctionare poate fi contestata de salariat la instantele judecatoresti
competente in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii.
Articolul 1
Articolul 3
Articolul 4
(1) Dup data prevzut la art. 2 alin. (1), cetenii romni, brbai, au obligaia ca,
n termen de 6 luni de la data mplinirii vrstei de 18 ani, s se prezinte la centrele
militare numai pentru luarea n eviden militar, consemnarea opiunilor privind
modalitatea de ndeplinire a ndatoririlor militare, n situaiile prevzute la art. 3 i
nmnarea adeverinei de recrutare.
(2) Neprezentarea cetenilor prevzui la alin. (1) la centrele militare n termen de
6 luni de la data mplinirii vrstei de 18 ani constituie contravenie i se
sancioneaz cu amend de la 100 lei la 300 lei.
(3) Constatarea contraveniei prevzute la alin. (2) i aplicarea sanciunii se fac de
ctre comandantul centrului militar i de ctre ofierii special desemnai de ctre
acesta, exclusiv pe raza teritorial de competen a centrului militar.
(4) Contravenientul poate achita, pe loc sau n termen de cel mult 48 de ore de la
data ncheierii procesului-verbal ori, dup caz, de la data comunicrii acestuia,
jumtate din minimul amenzii prevzute la alin. (2), agentul constatator fcnd
meniune despre aceast posibilitate n procesul-verbal de constatare i sancionare
a contraveniei.
(5) Contraveniei prevzute la alin. (2) i sunt aplicabile dispoziiile Ordonanei
Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contraveniilor, aprobat cu modificri i completri prin
Legea nr. 180/2002
, cu modificrile i completrile ulterioare.
----------
Art. 4 a fost modificat de art. I din LEGEA nr. 223 din 18 noiembrie 2010
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2010.
Articolul 5
Articolul 6
Articolul 7
CAPITOLUL I
Dispoziii generale
(2) Ministerul Aprrii este format din structuri centrale, structuri i fore
subordonate acestora.
(2) Ministerul Aprrii are sediul n municipiul Bucureti, strada Izvor nr. 3-5,
sectorul 5.
Art. 41. - (1) Cadrele militare n rezerv, cele n retragere, familiile acestora,
precum i personalul civil din Ministerul Aprrii beneficiaz, ca msur de
protecie social, de nlesniri stabilite prin ordin al ministrului aprrii n folosirea
centrelor de refacere a capacitii de munc, sanatoriilor, cminelor de garnizoan,
cluburilor militare i altor faciliti recreative i sportive.
Art. 42. - (1) Pentru rezolvarea situaiei locative a cadrelor militare, a soldailor i
a gradailor voluntari, precum i a personalului civil din armat, Ministerul
Aprrii poate desfura programe pentru construirea de locuine proprietate
personal, din fondurile beneficiarilor, pe terenuri disponibile, proprietate public a
statului, aflate n administrarea ministerului.
(2) Terenurile prevzute la alin. (1) se trec, n condiiile legii, din domeniul public
n domeniul privat al statului, proprietarii locuinelor dobndind, potrivit hotrrii
Guvernului, un drept de folosin oneros asupra terenurilor, pe durata existenei
construciilor.
Art. 2
(1) Soldatii si gradatii voluntari sunt selectionati, pentru incheierea primului
contract in aceasta calitate, din randul cetatenilor romani, barbati si femei, cu
domiciliul in tara.
(2) Limitele de varsta, modul de selectionare, instruire, specialitatile militare si
functiile in care acestia vor fi angajati, precum si modul de tinere a evidentei
acestora se stabilesc prin ordin al ministrului apararii.
Art. 3
(1) Gradele militare ale soldatilor si gradatilor voluntari, in ordinea lor ierarhica,
sunt: soldat, fruntas, caporal.
(2) Gradele militare se acorda in ordinea prevazuta la alin. (1), indiferent daca
gradatii voluntari au detinut, in calitate de rezervisti, grade superioare.
(3) Dobandirea calitatii de soldat voluntar este conditionata de acordul scris al
celor in cauza privind renuntarea la gradele dobandite anterior si detinute ca
rezervist.
(4) In perioada in care soldatii si gradatii voluntari sunt in activitate, acestia sunt
inclusi in planurile de mobilizare.
Art. 4
Soldatii si gradatii voluntari nu pot pierde gradul obtinut decat in cazurile si
conditiile prevazute de lege.
Art. 45
(1) Soldatilor si gradatilor voluntari le inceteaza contractul si sunt trecuti in rezerva
sau scosi din evidentele militare, dupa caz, in urmatoarele situatii:
a) la implinirea limitei de varsta in serviciu, stabilita prin ordin al ministrului
apararii;
b) la expirarea termenului contractului, in situatia in care nu sunt posibilitati de
reinnoire din cauza reducerii functiilor ca urmare a desfiintarii, restructurarii sau a
dislocarii unitatii;
c) cand sunt clasati "inapt pentru serviciul militar" de catre comisiile de expertiza
medico-militara;
d) cand sunt clasati "apt limitat" de comisiile prevazute la lit. c);
e) pentru motive sau nevoi ale Ministerului Apararii;
f) inainte de termenul de expirare a contractului, cu acordul ambelor parti;
g) la expirarea termenului contractului, in situatia in care una dintre parti nu mai
opteaza pentru reinnoirea contractului;
h) cand nu mai indeplinesc criteriile specifice, stabilite prin ordin al ministrului
apararii, pentru ocuparea functiei;
i) prin demisie;
j) ca urmare a aplicarii sanctiunii disciplinare prevazute la art. 28 lit. e), cand comit
abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispozitii
legale;
k) cand sunt condamnati prin hotarare judecatoreasca definitiva la pedeapsa
inchisorii cu executarea acesteia, precum si atunci cand sunt condamnati pentru
infractiuni savarsite cu intentie, fara a fi privati de libertate;
l) cand sunt condamnati prin hotarare judecatoreasca definitiva, pentru o
infractiune savarsita din culpa, fara a fi privati de libertate;
m) la data retragerii motivate a avizului de securitate specific clasei sau nivelului
de secretizare a informatiilor la care urmeaza sa aiba acces, de catre autoritatile
competente;
n) in caz de deces.
(2) Trecerea in rezerva sau scoaterea din evidentele militare se face din oficiu in
situatiile prevazute la alin. (1) lit. a)-d), g), k), m) si n), iar in celelalte situatii, la
propunerea comandantilor sau sefilor directi, inaintata ierarhic.
(3) Trecerea in rezerva a soldatilor si gradatilor voluntari se comunica acestora si
in scris printr-o trimitere de corespondenta recomandata.
Articolul 3
(1) Serviciul militar se ndeplinete de ctre cetenii romni, brbai i femei, care
au mplinit vrsta de 18 ani, n formele prevzute de lege.
(2) Serviciul militar se ndeplinete n urmtoarele forme:
a) activ;
b) abrogat;
------------
Litera b) a alin. (2) al art. 3 a fost abrogat de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 128
din 12 iulie 2012, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.
c) n rezerv.
(3) Serviciul militar activ se ndeplinete n calitate de:
a) militar profesionist;
b) militar n termen;
c) elev sau student la instituiile de nvmnt din sistemul de aprare i securitate
naional, cu excepia elevilor liceelor i colegiilor militare;
d) soldat sau gradat voluntar.
(4) Serviciul militar n rezerv se ndeplinete n calitate de:
a) rezervist voluntar;
b) rezervist.
(5) La declararea mobilizrii i a strii de rzboi sau la instituirea strii de asediu,
ndeplinirea serviciului militar n calitate de militar n termen devine obligatorie
pentru brbaii cu vrste cuprinse ntre 20 i 35 de ani, care ndeplinesc criteriile
pentru a ndeplini serviciul militar.
------------
Alin. (5) al art. 3 a fost modificat de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 128 din 12
iulie 2012, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.
(5^1) La declararea mobilizrii i a strii de rzboi sau la instituirea strii de
asediu, rezervitii sunt mobilizai/concentrai potrivit nevoilor instituiilor cu
atribuii n domeniul aprrii i securitii naionale.
------------
Alin. (5^1) al art. 3 a fost introdus de pct. 4 al art. unic din LEGEA nr. 128 din 12
iulie 2012, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.
(6) Perioada de timp n care o persoan ndeplinete serviciul militar activ sau
alternativ ori este concentrat sau mobilizat constituie vechime n serviciu ori
vechime n munc, dup caz, precum i stagiu de cotizare la sistemul public de
asigurri sociale. Sunt exceptai de la prevederile prezentului alineat elevii liceelor
i colegiilor militare.
------------
Alin. (6) al art. 3 a fost modificat de pct. 5 al art. unic din LEGEA nr. 128 din 12
iulie 2012, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.
Articolul 4
(1) Cetenii care, din motive religioase sau de contiin, refuz s ndeplineasc
serviciul militar sub arme execut serviciul alternativ.
(2) Reglementarea ndeplinirii serviciului alternativ se adopt prin lege.
------------
Alin. (2) al art. 4 a fost modificat de pct. 6 al art. unic din LEGEA nr. 128 din 12
iulie 2012, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.
Articolul 5
Articolul 6
Articolul 6^1
Articolul 7
Articolul 8
Articolul 9
(1) Cetenii romni care ndeplinesc serviciul militar depun urmtorul jurmnt:
"Eu, ..., jur credin patriei mele, Romnia. Jur s-mi apr ara, chiar cu preul
vieii. Jur s respect Constituia, legile rii i regulamentele militare. Aa s-mi
ajute Dumnezeu!"
(2) Formula religioas de ncheiere va respecta libertatea convingerilor religioase.
(3) Elevii din liceele i colegiile militare nu depun jurmntul.
Articolul 10
Articolul 11
Articolul 12
Articolul 13
Articolul 14
Cetenii romni, brbai i femei, care au ndeplinit serviciul militar activ sau n
rezerv sunt luai n eviden ca rezerviti.
Articolul 15
(1) Rezerva de mobilizare cuprinde resursele umane care pot fi folosite pentru
instruire i ndeplinirea unor misiuni pe timpul strii de asediu, al strii de
mobilizare sau al strii de rzboi i este format din:
a) rezerva operaional;
b) rezerva general.
(2) Rezerva operaional cuprinde:
a) rezervitii voluntari ncadrai n funcii din statele de organizare ale unitilor;
b) rezervitii cuprini n planurile de mobilizare ale unitilor.
(3) Rezerva general cuprinde cetenii cu obligaii militare care nu fac parte din
rezerva operaional.
------------
Art. 15 a fost modificat de pct. 12 al art. unic din LEGEA nr. 128 din 12 iulie
2012, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.
Articolul 16
(1) Rezervitii voluntari pot fi concentrai sau mobilizai, dup caz, pentru:
a) instruire i ndeplinirea unor misiuni pe timp de pace i/sau pe timpul strii de
urgen;
b) completarea forelor destinate aprrii la instituirea strii de asediu, la declararea
mobilizrii sau a strii de rzboi.
(2) n situaia prevzut la alin. (1) lit. a), rezervitii voluntari sunt concentrai n
baza ordinului ministrului/conductorului instituiei n subordinea cruia se afl
unitatea n care este ncadrat rezervistul.
(3) Rezervitii, la solicitarea instituiilor cu atribuii n domeniul aprrii i
securitii naionale, pot participa pe o perioad determinat la instruire sau
misiuni, pe baza acordului acestora, ocupnd funcii n structurile militare. Pe
aceast perioad, rezervitii au drepturile i obligaiile prevzute de lege pentru
categoria de personal corespunztoare funciei temporar ocupate.
------------
Alin. (3) al art. 16 a fost introdus de pct. 13 al art. unic din LEGEA nr. 128 din 12
iulie 2012, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.
Articolul 17
Rezervitii pot fi concentrai sau mobilizai, dup caz, pentru instruire, ndeplinirea
unor misiuni i completarea instituiilor cu atribuii n domeniul aprrii i
securitii naionale ori mobilizai la locul de munc, potrivit legii.
------------
Art. 17 a fost modificat de pct. 14 al art. unic din LEGEA nr. 128 din 12 iulie
2012, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.
Articolul 18
Articolul 19
Articolul 21
Articolul 22
Articolul 23
(1) Sunt ncorporai pentru ndeplinirea serviciului militar n termen brbaii,
ceteni romni, care au mplinit vrsta de 20 de ani.
(2) La cerere, acetia pot fi ncorporai imediat dup mplinirea vrstei de 18 ani.
(3) Limita maxim de vrst pn la care cetenii romni, brbai, pot ndeplini
serviciul militar n calitate de militar n termen este de 35 de ani.
------------
Alin. (3) al art. 23 a fost modificat de pct. 17 al art. unic din LEGEA nr. 128 din 12
iulie 2012, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.
Articolul 24
Durata instruirii militarilor n termen se stabilete prin ordine ale efilor instituiilor
cu atribuii n domeniul aprrii i securitii naionale.
Articolul 25
(1) Pentru a fi recrutai sau ncorporai, cetenii sunt obligai s se prezinte la data,
ora i locul prevzute n ordinul de chemare.
(2) Abrogat.
------------
Alin. (2) al art. 25 a fost abrogat de pct. 18 al art. unic din LEGEA nr. 128 din 12
iulie 2012, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.
Articolul 26
Articolul 27
Articolul 28
Articolul 29
Articolul 30
Articolul 31
Articolul 32
Articolul 33
(1) Se consider unic susintor al prinilor ori al surorilor sau al frailor minori
recrutul care:
a) nu mai are ali frai sau surori majori, api de munc;
b) mai are frai ori surori, dar acetia nu pot contribui la ntreinerea prinilor
deoarece sunt elevi sau studeni la instituiile militare de nvmnt, ndeplinesc
serviciul militar n termen, sunt elevi la colile militare de ofieri, maitri militari,
subofieri activi ori sunt invalizi de gradul I sau II;
c) mai are frai sau surori majori, api de munc, dar acetia execut o pedeaps
privativ de libertate.
(2) Prin contribuie efectiv se nelege participarea permanent a recrutului la
ntreinerea prinilor, surorilor i frailor minori cu o parte nsemnat din
veniturile lui, precum i la ngrijirea acestora, n cazul cnd prezena recrutului este
absolut necesar.
Articolul 34
Articolul 35
Articolul 36
Articolul 40
Articolul 41
Articolul 42
Cetenii ncorporabili, scoi din eviden n condiiile art. 41 alin. (3), nu mai fac
obiectul prevederilor art. 3 alin. (5).
Articolul 43
Articolul 44
Articolul 45
Articolul 46
Articolul 48
(1) Serviciile publice de asisten social ale consiliilor judeene i ale sectoarelor
municipiului Bucureti asigur transmiterea la centrele militare, anual, pn la data
de 1 noiembrie, a tabelelor nominale cu cetenii, persoane cu handicap, avnd
vrsta cuprins ntre 18 i 35 de ani, din eviden, cu rezultatele examinrilor
efectuate de comisiile de expertiz medical.
(2) Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului asigur centralizat,
prin inspectoratele colare judeene i al municipiului Bucureti, transmiterea de
ctre colile speciale, colile profesionale speciale i centrele de reeducare la
centrele militare, anual, pn la data de 1 noiembrie, a tabelelor nominale cu
cetenii cu vrsta cuprins ntre 18 i 35 de ani care au urmat cursurile acestora,
nsoite de rezultatele examinrilor efectuate de comisiile de expertiz medical a
persoanelor cu handicap pentru aduli din cadrul serviciilor publice de asisten
social ale consiliilor judeene i ale sectoarelor municipiului Bucureti.
--------------
Art. 48 a fost modificat de pct. 29 al art. unic din LEGEA nr. 128 din 12 iulie
2012, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 18 iulie 2012.
Articolul 49
(1) Instanele judectoreti care au dispus luarea msurii arestrii preventive ori au
pronunat pedeapsa nchisorii mpotriva ceteanului ncorporabil sau a
rezervistului sunt obligate s comunice centrelor militare copie de pe ncheierea de
edin ori de pe hotrrea judectoreasc definitiv, n termen de 10 zile de la data
dispunerii msurii sau de la data rmnerii definitive a hotrrii, dup caz.
(2) n cazul revocrii msurii arestrii preventive ori a desfiinrii, prin exercitarea
unei ci de atac, a hotrrii judectoreti prevzute la alin. (1), instanele
judectoreti competente sunt obligate s comunice centrelor militare, n termen de
10 zile de la pronunare, copie de pe ncheierea de edin prin care s-a dispus
revocarea msurii ori a deciziei prin care s-a desfiinat hotrrea judectoreasc de
condamnare la pedeapsa nchisorii, dup caz.
Articolul 50
Articolul 51
Centrele militare pot chema recruii i militarii rezerviti pentru precizarea unor
date n legtur cu situaia lor militar o dat pe an.
Articolul 52
Articolul 53
(1) Evidena livretelor militare se ine de ctre centrele militare, iar a ordinelor de
chemare, de centrele militare sau, dup caz, de celelalte instituii cu atribuii n
domeniul aprrii.
(2) Normele privind eliberarea, evidena i controlul mnuirii livretelor militare i
a documentelor de eviden militar cu regim special se stabilesc prin ordin al
efului Statului Major General.
Articolul 67
Articolul 68
Articolul 69
Articolul 70
Articolul 71
Articolul 72
Articolul 74
Articolul 75
Articolul 80
Art. 1
Starea de mobilizare reprezinta totalitatea masurilor extraordinare care se pot
institui, in principal, in domeniile politic, economic, social, administrativ,
diplomatic, juridic si militar, planificate si pregatite pe timp de pace, precum si a
actiunilor desfasurate pentru aplicarea acestora, potrivit legii, la aparitia sau
iminenta unei amenintari grave care poate afecta suveranitatea, independenta si
unitatea statului, integritatea teritoriala a tarii si democratia constitutionala.
Art. 2
Starea de razboi reprezinta totalitatea masurilor extraordinare care se pot institui, in
principal, in domeniile politic, economic, social, administrativ, diplomatic, juridic
si militar, in vederea exercitarii dreptului inerent al statului la autoaparare
individuala sau colectiva.
Art. 3
(1) Mobilizarea poate fi partiala sau totala.
(2) Mobilizarea partiala consta in aplicarea succesiva si limitata a masurilor si a
actiunilor prevazute la art. 1, in una sau mai multe unitati administrativ-teritoriale,
precum si pentru anumite elemente ale fortelor destinate apararii. Economia poate
fi mobilizata in totalitate, in unitatile administrativ-teritoriale unde s-a declarat
aceasta stare. La nivel national, pot fi mobilizati operatorii economici si institutiile
publice din domeniile de activitate necesare sustinerii efortului de aparare.
(3) Mobilizarea totala consta in aplicarea masurilor si actiunilor prevazute la art. 1
pe intregul teritoriu al statului.
Art. 4
Pe timpul starii de mobilizare partiala sau totala ori al starii de razboi se pot
dispune, cu respectarea prevederilor Constitutiei Romaniei, republicata, masuri
pentru restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale.
Art. 23
(1) Pe timpul starii de mobilizare sau al starii de razboi se utilizeaza resurse umane,
materiale si financiare.
(2) Resursele umane provin din randul cadrelor militare in activitate, al politistilor,
al soldatilor si al gradatilor voluntari, al studentilor si al elevilor din institutiile
militare de invatamant care au absolvit anul I, mai putin cei din colegiile militare
liceale, din randul rezervistilor, al personalului civil din cadrul autoritatilor publice
care au atributii la mobilizare si razboi, precum si din randul cetatenilor romani
care au obligatii militare sau care pot fi chemati sa execute prestari de servicii in
interes public, potrivit legii.
(3) Pentru asigurarea resurselor umane pe timpul starii de mobilizare sau al starii
de razboi se constituie si se instruieste, pe timp de pace, rezerva de mobilizare, care
cuprinde rezerva operationala si rezerva generala, asa cum sunt reglementate in
Legea nr. 446/2006 privind pregatirea populatiei pentru aparare. Rezervistii
cuprinsi in rezerva de mobilizare participa la exercitiile si antrenamentele de
mobilizare, la solicitarea institutiilor cu atributii in domeniul apararii si securitatii
nationale.
(4) Resursele materiale necesare mobilizarii fortelor destinate apararii se compun
din:
a) rezervele proprii;
b) capacitatile pentru aparare, potrivit legii;
c) rezervele de mobilizare, potrivit legii;
d) productia curenta a operatorilor economici;
e) importuri;
f) alte resurse prevazute de lege.
(5) Rezervele proprii, prevazute la alin. (4) lit. a), se constituie de catre fiecare
institutie cu atributii in domeniul apararii si securitatii nationale, potrivit actelor
normative specifice, statelor de organizare si normelor de inzestrare la razboi, si
cuprind tehnica militara si materiale, in majoritate, produse greu de aprovizionat
sau cu ciclu lung de fabricatie, care se asigura din productia interna sau din
import.
(6) Constituirea rezervelor proprii de catre institutiile cu atributii in domeniul
apararii si sigurantei nationale se realizeaza pe baza programelor multianuale si a
resurselor financiare alocate in acest sens prin bugetele anuale.
Art. 26
(1) Chemarea rezervistilor la exercitiile si antrenamentele de mobilizare, la
mobilizare sau la razboi se face pe baza ordinelor de chemare, intocmite potrivit
modelului stabilit prin hotarare a Guvernului, cu decontarea cheltuielilor de
transport. Decontarea cheltuielilor de transport se realizeaza pe baza cupoanelor
din ordinul de chemare, de catre institutiile cu atributii in domeniul apararii si
securitatii nationale, potrivit procedurii stabilite prin ordin al conducatorilor
acestora.
(2) Pe timpul starii de mobilizare sau al starii de razboi, persoanele cu obligatii
militare din rezerva generala pot fi chemate pentru completarea fortelor destinate
apararii sau pentru prestari de servicii in interes public, potrivit legii, cu exceptia
celor mobilizate la locul de munca.
(3) Persoanele fara obligatii militare pot fi chemate numai pentru prestari de
servicii in interes public, potrivit legii.
(4) Personalul operatorilor economici militarizati se supune regimului de control si
disciplina militara.
(5) Personalul societatilor specializate de paza care executa paza si protectia la
obiectivele clasificate de importanta deosebita la mobilizare si razboi se
mobilizeaza la locul de munca si se integreaza, din punct de vedere operativ, in
sistemul de paza al Jandarmeriei Romane.
Art. 28
Pe timpul starii de mobilizare si al starii de razboi, centrele militare au urmatoarele
atributii:
a) solicita structurilor Ministerului Administratiei si Internelor si operatorilor
economici punerea in aplicare a masurilor prevazute de documentele de mobilizare
transmise pe timp de pace;
b) coopereaza cu fortele destinate apararii pentru refacerea capacitatii
operationale;
c) coordoneaza, indruma si verifica activitatea desfasurata pe linia evidentei
militare a cetatenilor incorporabili si a rezervistilor, potrivit legii;
d) colaboreaza cu structurile Ministerului Administratiei si Internelor pentru
anuntarea si trimiterea cetatenilor incorporabili la recrutare-incorporare si a
rezervistilor la unitatile din compunerea institutiilor cu atributii in domeniul
apararii si securitatii nationale;
e) colaboreaza cu structurile teritoriale ale Oficiului Central de Stat pentru
Probleme Speciale pentru anuntarea si prezentarea cetatenilor prevazuti a fi
mobilizati la locul de munca si a celor chemati pentru prestari de servicii in interes
public;
f) coopereaza cu unitatile militare pentru punerea in aplicare a planului de
mobilizare al garnizoanei;
g) contribuie la punerea in aplicare a planului de asistenta familiala si la rezolvarea
problemelor sociale ale personalului mobilizat;
h) asigura, potrivit legii, plata ajutoarelor legale pentru familiile militarilor
decedati.
Capitolul VI - Demobilizarea
Art. 37
Demobilizarea reprezinta renuntarea la masurile si activitatile desfasurate in
vederea mobilizarii, ca urmare a incetarii actiunii factorilor care au generat
mobilizarea si a inexistentei altor factori care sa impuna mentinerea starii de
mobilizare partiala sau totala.
Art. 38
Demobilizarea se declara de catre autoritatile publice abilitate de Constitutia
Romaniei, republicata, sa declare starea de mobilizare, la propunerea Consiliului
Suprem de Aparare a Tarii.
Art. 39
(1) Demobilizarea poate fi partiala sau totala.
(2) Demobilizarea partiala se poate executa in anumite unitati administrativ-
teritoriale, in cadrul unor operatori economici si institutii publice din domeniile de
activitate care au sustinut efortul de aparare, precum si in cadrul unor elemente ale
fortelor destinate apararii.
(3) Demobilizarea totala se executa in toate domeniile de activitate, pe intregul
teritoriu al statului.
Art. 40
Demobilizarea cuprinde:
a) trecerea fortelor destinate apararii la incadrarea potrivit prevederilor pentru pace
ale statelor de organizare si normelor de inzestrare;
b) emiterea ordinelor de demobilizare a rezervistilor;
c) completarea rezervelor materiale utilizate la mobilizare si razboi;
d) demilitarizarea operatorilor economici;
e) incetarea masurilor pentru restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati
fundamentale;
f) desfasurarea activitatilor administrativ-financiare pentru solutionarea situatiei
bunurilor rechizitionate, potrivit legii;
g) refacerea capacitatii operationale a fortelor destinate apararii.
Art. 17. - (1) Dup repartiia n uniti militare, soldaii i gradaii voluntari
ncheie un contract de angajare cu durata de 4 ani, conform modelului prevzut n
anexa nr. 5. La expirarea acestuia, n cazul n care opteaz s rmn n armat, pot
ncheia noi contracte de angajare cu aceeai sau cu o alt unitate militar, succesiv,
pe 2-3 ani, potrivit aceluiai model, Incheierea contractelor de angajare are loc
ntre soldatul/gradatul voluntar n cauz i comandantul/eful unitii militare, n
calitate de reprezentant al Ministerului Aprrii Naionale.
(2) Modificarea unui contract de angajare aflat n derulare se face prin act
adiional la contractul de angajare, conform modelului prevzut n anexa nr. 6, n
situaiile prevzute la art. 37 alin. (2) din Legea nr. 384/2006 privind statutul
soldailor i gradailor voluntari, modificat i completat prin Legea nr. 51/2010,
denumit n continuare statut.
(3) Limita maxim de vrst pn la care pot fi meninui n activitate
soldaii i gradaii voluntari din Ministerul Aprrii Naionale este de 45 de ani.
(4) Soldaii i gradaii voluntari care, pe durata contractului de angajare, sunt
trimii la forme de pregtire cu o durat mai mare de 90 de zile semneaz un
angajament potrivit modelului prevzut n anexa nr. 7.
Art. 20. - (1) Documentele de eviden nominal a soldailor i gradailor
voluntari sunt:
a) dosarul personal;
b) fia de eviden;
c) registrul de eviden pe funcii.
(2) Documentele de eviden nominal se pstreaz la unitile i
formaiunile corp aparte, care au structur de resurse umane.
Art. 21. - (1) Dosarul personal - anexa nr. 8 - constituie principalul
document de eviden nominal a soldailor i gradailor voluntari care reflect
calificarea profesional i principalele trsturi ale personalitii acestora, precum
i evoluia lor n cariera militar.
(2) Dosarul personal se ntocmete n exemplar unic de ctre instituiile unde
se desfoar modulul perfecionrii instruirii de specialitate, pe baza
documentelor din dosarul de candidat i a informaiilor furnizate de titular i se
completeaz pe ntreaga perioad ct soldaii i gradaii voluntari sunt n activitate.
(3) Dosarul cuprinde urmtoarele documente:
a) fia matricol - anexa nr. 9;
b) fia jurmntului militar;
c) aprecierile de serviciu;
d) rezultatele testelor psihologice susinute sau ale recomandrilor fcute de
psiholog cu ocazia ncheierii unui nou contract;
e) copiile/fotocopiile documentelor de identitate i ale actelor de studii;
f) documentele care atest absolvirea cursurilor de carier, de perfecionare a
pregtirii profesionale i de specializare, din ar i strintate;
g) fia cu ncadrarea locurilor de munc i a activitilor desfurate n
condiii de munc n care au lucrat soldaii i gradaii voluntari i fia de eviden a
timpului care nu se ia n calcul la stabilirea timpului efectiv lucrat n condiiile
respective, conform modelelor utilizate pentru cadrele militare n activitate;
h) angajamentul pentru efectuarea modulului instruirii individuale, pentru
soldaii voluntari care au frecventat acest modul;
i) contractul pentru efectuarea modulului perfecionrii instruirii de
specialitate, n fotocopie;
j) contractele de angajare;
k) fiele controalelor medicale, n fotocopie;
l) alte documente considerate necesare.
(4) Documentele prevzute la alin. (3) se nscriu n inventarul documentelor
cuprinse n dosarul personal - anexa nr. 10a.
(5) Evidena dosarelor personale se ine de ctre structura de gestiune a
resurselor umane, ntr-un registru special destinat acestui scop i ntocmit potrivit
anexei nr. 10b.
Art. 22. - (1) Fia de eviden cuprinde principalele date personale i cu
privire la situaia militar a soldailor i gradailor voluntari i se ntocmete n
exemplar unic. Intocmirea fiei de eviden este iniiat de birourile informare-
recrutare din cadrul centrelor militare zonale, judeene sau de sector, odat cu
constituirea dosarului de candidat.
(2) Fia de eviden se ntocmete pe formular tip A+B", se completeaz i
se actualizeaz de ctre structurile n care execut programele de instruire i
unitile militare n care vor fi ncadrai soldaii i gradaii voluntari, pe ntreaga
perioad ct acetia sunt n activitate.
(3) Pentru soldaii i gradaii voluntari provenii, pn la data intrrii n
vigoare a prezentelor instruciuni, din tineri care nu au ndeplinit serviciul militar
ca militari n termen sau cu termen redus, responsabilitatea ntocmirii fielor de
eviden revine unitilor militare n care acetia sunt ncadrai.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplic i pentru soldaii i gradaii voluntari
rezerviti.
Art. 25. - (1) Consultarea i comunicarea de date i informaii din sistemul
de eviden nominal a soldailor i gradailor voluntari se fac numai cu aprobarea
comandantului/efului unitii militare la care acestea se pstreaz, cu respectarea
strict a prevederilor legale referitoare la protecia informaiilor personale.
(2) Prevederile normelor privind protecia informaiilor clasificate n Armata
Romniei se aplic i pentru documentele de eviden nominal ale soldailor i
gradailor voluntari.
Art. 27. - (1) In situaia mutrii soldailor i gradailor voluntari, dosarul
personal i fiele de eviden se trimit la noua unitate n termen de 5 zile lucrtoare
de la data la care a survenit numirea n noua funcie.
(2) La trecerea n rezerv a soldailor i gradailor voluntari, dosarul personal
i fiele de eviden se trimit, dup caz, la centrul militar zonal, judeean sau de
sector, pe a crui raz teritorial militarul voluntar i stabilete domiciliul sau, n
caz de deces, pe a crui raz teritorial avea domiciliul, cu respectarea termenului
prevzut la alin. (1).
(3) Fac excepie de la prevederile alin. (1) i (2) situaiile n care soldaii i
gradaii voluntari sunt declarai admis" s urmeze cursul pentru formarea
subofierilor n activitate pe filiera indirect, cnd documentele se trimit unitilor
militare unde au fost repartizai la absolvire, n termen de 5 zile lucrtoare de la
ncetarea raporturilor contractuale cu unitatea militar de provenien.
Art. 1
(1) Rezervistii voluntari reprezinta personalul selectionat pe baza de voluntariat,
care consimte, pe baza de contract individual pe durata determinata, denumit in
continuare contract, sa incadreze functii in statele de organizare ale structurilor din
cadrul Ministerului Apararii Nationale.
(2) Rezervistii voluntari sunt cetateni romani, barbati si femei, cu domiciliul in
Romania, care indeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege pentru recrutare si
selectie si au incheiat contractul prevazut la alin. (1).
(3) La instituirea starii de asediu, precum si la declararea starii de mobilizare sau a
starii de razboi, contractele rezervistilor voluntari se suspenda, iar acestia sunt
concentrati/mobilizati, in conditiile legii, si sunt incadrati pe aceleasi functii. La
desconcentrare sau la declararea demobilizarii, rezervistii voluntari sunt
desconcentrati sau demobilizati, iar contractele se deruleaza in continuare pana la
expirarea acestora.
(4) Rezervistul voluntar este incadrat pe functia prevazuta in contract la semnarea
acestuia.
Art. 2
(1) Rezervistii voluntari provin din:
a) rezervisti;
b) cetateni care nu au indeplinit serviciul militar activ, dar care opteaza pentru
indeplinirea serviciului militar in rezerva in calitate de rezervist voluntar.
(2) Rezervistii voluntari pot fi:
a) cadre militare rezervisti voluntari;
b) soldati si gradati rezervisti voluntari.
Art. 32
Evidenta rezervistilor voluntari se realizeaza, potrivit actelor normative in vigoare,
de catre structurile cu care acestia au incheiate contracte, precum si de centrele
militare pe a caror raza de responsabilitate domiciliaza acestia, pentru toate
institutiile cu atributii in domeniul apararii, ordinii publice si securitatii nationale.
Art. 33
La incetarea contractului, rezervistii voluntari sunt trecuti in pozitia de rezervist, in
rezerva de mobilizare, in conditiile legii.