Memoriu SF Valea Zimbrilor

EXTINDERE REZERVAIE VALEA ZIMBRILOR
S.C. CFC CREATIVE S.R.L - Vama Buzului , jud. Braov -

STUDIU DE FEZABILITATE
MEMORIU GENERAL
1. DATE GENERALE
1.1. Denumirea investiiei:

- Vama Buzului , jud. Braov -
1.2. Amplasament: U.A.T. Comuna Vama Buzului, jud. Brasov
1.3. Titularul investiiei: Agenia de Dezvoltare Durabil a Judeului Braov
1.4. Beneficiarul investiiei : Agenia de Dezvoltare Durabil a Judeului Bra ov
1.5. Elaborator : S.C. CFC CREATIVE S.R.L.
2. INFORMAII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

2.1. Situaia actual i informaii despre entitatea responsabil cu
implementarea proiectului
Agenia de Dezvoltare Durabil a Judeului Braov (ADDJB) a luat fiin n luna aprilie a anului
2006, la iniiativa Consiliului Judeean Braov, ca asociaie intercomunitar. Agenia este o entitate
juridic de drept privat ce are ca membri uniti administrativ-teritoriale din judeul Braov, avnd n
prezent 54 de membri. Statutul sau de asociaie intercomunitar i permite s-i concentreze
eforturile spre dezvoltarea pe termen lung a comunitailor locale membre.
1
In acest scop, o echip dinamic i specializat in diferite domenii sprijin administraiile n

ndeplinirea obiectivelor locale i regionale de dezvoltare. Astfel, agenii de dezvoltare sunt implicai
pe de o parte n planificarea strategic a dezvoltarii, iar pe de alt parte in managementul proiectelor.
n atingerea obiectivelor sale, Agenia se bucur de colaborarea unor parteneri ce au n comun
interesul pentru dezvoltarea durabil a judeului Braov, precum i a instituiilor publice a cror
expertiz este necesar activitii Ageniei.
Scopul Ageniei este de a facilita cooperarea ntre unitile administrativ-teritoriale membre i
colaborarea cu ali factori interesai de dezvoltarea durabil a judeului .
Principalele obiective ale Ageniei sunt:
sprijinirea dezvoltrii economico-sociale a judeului Braov;
protejarea, promovarea i dezvoltarea patrimoniului istoric, arheologic i cultural;
protejarea i valorificarea mediului natural;
promovarea i dezvoltarea turismului n judeul Braov;
dezvoltarea capacitii instituionale a administraiilor publice locale din jude;
implementarea, monitorizarea, evaluarea i adaptarea la schimbrile socio-economice a strategiei
de Dezvoltare Durabil a Judeului Braov, precum i a strategiilor localitilor membre asociaiei.
ADDJB sprijin localitile membre prin derularea urmtoarelor activiti:
informare privind oportunitile de finanare pentru proiectele de dezvoltare local
acordarea de consultan pentru elaborarea cererilor de finanare n vederea obinerii de
fonduri nerambursabile
elaborarea i actualizarea strategiilor de dezvoltare local
sprijinirea iniiativelor locale de dezvoltare durabil
Unul dintre multiplele proiecte de anvergur ale ADDJB este Rezervaia Natural Valea
Zimbrilor din comuna Vama Buzaului (lucalitatea Acri) . Proiectul a fost iniiat in anul 2008, printre
parteneri numarndu-se Consiliul Judetean Brasov, Comuna Vama Buzului i comuna Prejmer.
Proiectul este menit sa dea un impuls dezvoltrii turistice locale, prin caracterul de unicitate pe
care l are n zon aceast atracie.
2
Rezervaia Natural Valea Zimbrilor este o arie protejat cu statut de rezervaie natural,
nfiinat n anul 2008, avnd ca obiective prioritare de management conservarea speciei zimbru (Bison
bonasus) printr-o serie de aciuni de educaie ecologic i contientizare public n rndul populaiei.
Se urmrete de asemenea dezvoltarea durabil a comunitii locale printr-o serie de aciuni
privind protejarea identitii motenirii naturale, spirituale i culturale a zonei (ara Buzaielor), a
gospodririi durabile a pdurilor, conservrii peisajului i tradiiilor locale i ncurajrii turismului bazat pe
aceste valori. Rezervaia de la Vama Buzului este cea de-a patra din Romnia dup cele de la
Vntori-Neam, Haeg-Silvu i Neaga-Bucani.
Rezervaia Natural Valea Zimbrilor Vama Buzului are n prezent 23 exemplare: 5 zimbri (Bison
Bonassus) au fost primii n anul 2008 (2 din Austria, 2 din Elvetia i 1 din Italia) iar alte 5 exemplare n
anul 2009 din Frana, restul nscndu-se n rezervaie. Pe lng zimbri n rezervaie se mai gsesc 3
cerbi i dou ciute o excelent atracie pentru turiti.
Rezervaia are o suprafa de 100 ha din care 80 ha pdure i 20 ha pune.
Asociaia face demersuri pentru extinderea mprejmuirii rezervaiei pe cele 80 ha de pdure pentru
a veni n sprijinul programului de reintroducere a zimbrilor n mediul natural slbatic i pentru a include
rezervaia n reeaua european a rezervaiilor naturale, asigurnd astfel dezvoltarea activitilor
rezervaiei precum i promovarea zonei.
Se dorete de asemenea construirea unui centru de vizitare, informare i schimb de bune practici
pentru regiunea Carpatica. Prin acest centru se dorete asigurarea infrastructurii necesare desfurrii
unor actiuni de instruire teoretic i practic despre conservarea naturii i a zimbrului, asigurarea
creterii numrului de vizitatori i crearea unor faciliti de petrecere a timpului liber ntr-un mod plcut
(amenajare spaii de joac copii, amenajare locuri popas, observatoare, realizarea unor activiti
educative gen lecii practice n teren cu ajutorul unor ghizi specializai).
Rezervaia "Valea Zimbrilor" este poziionata la ieirea din satul Acri, (spre Vama Buzaului), pe
partea stanga a drumului judeean DJ103A. Amplasamentul actual este situat pe malul stang (terasa
aluvionara) a raului Buzau si se limitanteaza la o suprafata de 9 ha de paune , pe care sunt amplasate
atat tarcurile de animale cu cele trei hranitori, cat si cladirile administrative.
3
Odata cu sporirea numarului de animale, acest spatiu matrice al rezervatiei a devenit insuficient,
administratia urmarind extinderea amplasamentului pe inca 80 ha de padure , respectndu-se astfel
normele europene in vigoare.
Extinderea pe cele 80 ha se va realiza pe versantul drept al raului Buzau, in trupul de pdure cedat
de comuna Prejmer , denumit local Dealurile Simeriei. Amplasamentul este situat intr-un relief
premontan (dealuri inalte), n fondul forestier proprietate a comunei Prejmer.
Prezenta documentaie trateaz lucrrile de amenajare a zonei de extindere pe cele 80 ha de
pdure. In esenta lucrrile de amenajare privesc realizarea unei infrastructuri minime necesar
activitailor turistice si de administrare a suprafeei de pdure. Lucrarile pot fi structurate in trei mari
obiecte :
Obiect 1. Drum forestier de acces L=4,510 km
Obiect 2. mprejmuire
Obiect 3. Construcii anexe (Hranitor , Observator)
2.2. Descrierea investiiei
2.2. a) Situaia actual. Necesitatea si oportunitatea investiiei. Scenariul

tehnico economic selectat.
Situaia actual
Amplasamentul de extindere a rezervaiei in trupul de padure de pe versantul drept tehnic al rului

Buzu se prezint ca un teren accidentat, cu altitudini intre cota 730 si 916 m. Limita arealului de
extindere corespunde in linii mari cu limita bazinetului hidrografic al prului Valea Mica, pru cu debit
permanent , afluent direct al rului Buzau. Se prezint ca teren impadurit in proportie de 90%, cu
arborete de foiase si rainoase de varst diferit ntre 20-50 ani.
Pentru desfurarea activitilor specifice rezervaiei (asigurarea hranei animalelor, serviciilor

sanitare, activitati de cercetare si monitorizare, etc) si pentru demararea unor activitai turistice se impun
investiii pentru asigurarea unei infrastructuri minime. Lucrrile sunt structurate in trei obiecte distincte :
Obiect 1. Drum forestier de acces L=4,510 km
4
Obiect 3. Construcii anexe (Hranitor si Punct de Observatie)
n cadrul studiului de fezabilitate aceste obiecte vor fi tratate distinct pentru o mai buna reliefare a
analizei soluiilor tehnice i a indicatorilor tehnico-economici.
Obiect 1. Drum forestier de acces (L =4,510 km)
Accesul auto la zona amplasamentului se realizeaz pe ruta DN 10- DJ103 A DC49A prin
localitatea Buzel, traversand rul Buzu printr-un pod de beton. n continuare se va folosi drumul
forestier existent de la liziera padurii pana la punctul de confluen al prului Valea Mica cu rul Buzu.
Accesul animalelor n zon se va realiza direct prin vadul paraului Buzau, evitndu-se traseul
ocolitor descris mai sus.
Din punctul iniial (confluena prului Valea Mica cu rul Buzu), arealul de exindere pe cele 80
ha de pdure este complet inaccesibil traficului auto si pietonal. Activitaile specifice rezervaiei
(asigurarea hranei, monitorizarea animalelor) ct si protecia contra incendiilor si activitatile de paz nu
se pot desfaura dacat cu risc major de accidente. In momentul de fat exist unele trasee de colectare
a lemnului, drumuri de tractor, vechi, cu decliviti mari (>30%), abandonate si complet deteriorate.
Se impune realizarea unei ci de acces cu caracter permanent pentru accesibilizarea complet a

zonei in orice perioad a anului.
Conform temei de proiectare s-a proiectat un drum forestier secundar , cu lungimea de 4,510 km
ce corespunde nevoilor administrative si turistice a rezervaiei, rezolvnd n subsidiar si accesibilizarea
trupului de pdure pentru colectarea i transportul materialului lemnos exploatat conform posibilitaii
anuale stabilite prin amenajament.
Drumul proiectat se prezinta ca drum nou , desfasurndu-se la limita arealului de 80 ha. n trasarea
lui s-a inut cont de punctele obligate impuse de beneficiar, urmrindu-se ocuparea unei suprafee
minime i nefragmentarea arealului rezervaiei pentru a nu perturba ecosistemul nou creat i a nu afecta
lucrrile ulterioare ce se vor realiza (captri de izvoare , amenajare zone de adpat, hranitori, puncte de
observaie, etc.)
Traseul drumului proiectat se desfasoar sub forma unui inel de contur. Punctul iniial este n
apropierea albiei prului ptr continuitatea trecerii prin vad ce va fi folosita. Ulterior traseul drumului se
5
desfaoar ascendent nscriindu-se pe drumul forestier existent de la liziera padurii, la Hm.0 +75. De la
Hm. 1 +36 drumul forestier proiectat se desprinde din drumul existent si se nscrie pe versantul stng
tehnic al prului Valea Mic , dupa traversarea acestuia la Hm. 1 +13 printr-un pode tubular nou cu
diametrul 1,40 m.
Traseul se desfaoar ulterior n sens acendent , urmrind traseul drumului de tractor din zon
pn la Hm.10 +84, cu o declivitate medie de 9,30 % , dar cu panouri locale de peste 15%. De la Hm.10
+54 drumul forestier proiectat parasete traseul drumului de tractor , i se desfaoar pe versant pn
la zona de culme, cu declivitate medie de 15,9%. La Hm.16 +49 drumul proiectat atinge extremitatea
sudica a arealului de extindere , de unde incepe sa coboare brusc , urmrind zona de culme a bazinului
hidrografic. Traseul de culme se desfasoara de la Hm.16 +49 pana la Hm.28 +46, pe o lungime de 1,197
km. Profilul longitudinal prezinta contrapante , urmrind condiiiile de relief dictate de culme. n sens
transversal terenul este plat .Traseul se desfaoar n apropierea limitei dintre pdure si pune.
De la Hm. 28 +46 drumul forestier se desfaoar descendent, pe versantul drept tehnic al prului
Valea Mic, spre punctul inial al traseulu drumului. ntre Hm.28 +46 Hm.33 +16 , terenul este mai
puin accidentat, prezint pant transversal de maxim 10%, declivitatea medie a traseului este de 4,60
%. De la Hm.33 +16 condiiile de relief se schimb, declivitaile transversale capat valori variabile de
pana la 40 %. Pentru a respecta inscrierea in culoarul stabilit de proprietar, i a atinge punctele obligate,
drumul i marete declivitatea n profil longitudinal. Pentru invingerea diferentelor de nivel se impune
amenajarea a 5 serpentine cu valoarea razei de 10 m. Sectorul desfaurat astfel n cele mai grele
condiii de pe intreg traseul are o lungime de 1,142 km (Hm.33 +16 Hm.44 +56) i dezvolt o
declivitate medie de 12,60 %. Declivitatea excepional este de 15,6 %.
La hm.44 +56 drumul forestier proiectat atinge platforma drumului forestier existent,
suprapunndu-se pe acesta pn la punctul final, la Hm.45 +10, pe o lungime de 54 ml.
n punctul final (km.4 +510) traseul drumului proiectat se nchide sub forma unui inel, n zona
pichetului 7 (hm.0 +75), asigurndu-se accesul la amplasament pe orice direcie, att spre versantul
drept al prului , ct i pe cel stng.
6
Drumul forestier de acces se va proiecta conform normativului PD 0003-11, ca drum forestier

secundar (categoria III), cu ltime a platformei in aliniament de 4,00 m (limea parii carosabile 3,00 m)
, datorita procentului ridicat al declivitailor longitudinale mai mari de 9%.
n zona curbelor s-au acordat supralargiri conform normativului, ptr caracteristicile autotrenului
Renault- Kerax cu remorc. S-au proiectat staii de incruciare la distana de 250 -350 m.
Drumuri laterale. Se impune amenajarea a dou sectoare de drum lateral. Primul sector este n
zona racordrii drumului forestier existent la drumul forestier proiectat. Amenajarea se va realiza pe o
lungime de 72 ml, cota platformei drumului se va nla corespunzator , asigarndu-se racordarea la
drumul forestier nou proiectat, la Hm. 1 +36 al acestuia.
La Hm. 6 +05 al drumului forestier s-a proiectat un sector de drum cu lungimea de 105 ml pentru
accesul la observatorul ce se va construi in zon. Sectorul de drum lateral cu lungimea de 105 ml se
desprinde din drumul forestier principal la hm.6 +05 , pe partea stng a acestuia i va avea laimea de
3,50 m.
Pentru protecia ecosistemului creat se va construi o mprejmuire alctuit din stlpi metalici cu
panouri de plas zincat bordurat, pe fundaii de beton simplu sub stlpi. Lungimea mprejmuirii este
de 4500 ml. Gardul proiectat va urmri in linii mari traseul drumului forestier i va fi poziionat pe partea
stang a drumului , spre interiorul suprafeei deservite.
Obiect 3. Construcii anexe (Hranitor si Observator)
Construciile anex cuprinse in cadrul Obiectului 3 sunt alctuite dintr-un hrnitor i un observator
ce deserversc activitaile specifice rezervaiei cum ar fi asigurarea nutreului animalelor, derularea
activitailor de monitorizare .
Hranitorul este amplasat in zona iniial a drumului forestier proiectat, pe malul stng al prului
Valea Mic, la aproximativ 105 m faa de confluena acestuia cu rul Buzu.
Observatorul va fi construit ntr-o poian , n zona Hm. 6 +05 - 7 +15 a drumului forestier
proiectat, pe partea stang a acestuia. Accesul la observator se va realiz printr-un drum lateral nou pe
o lungime de 105 ml.
7
Suprafaa total a construciilor este de 220 mp din care :

- Suprafata Hranitor : 100 mp
- Suprafata Observator : 120 mp
Din punct de vedere al sistemului constructiv ambele construcii se vor realiza cu fundaii
continue din beton, stlpi din lemn i nvelitoare igl.
Necesitatea si oportunitatea investiiei
Necesitatea si oportunitatea investiiei este legat de nevoia de dezvoltare a rezervaiei in

momentul actual. nmulirea efectivelor de animale impune asigurarea unor condiii n acord cu normele
europene. Lucrrile de infrastructur cuprinse n cadrul celor trei obiecte sunt investiii vitale la momentul
actual i totodat puncte de plecare n demararea unor programe ecologice mai ample ce vizeaz
reintroducerea zimbrilor n mediul natural slbatic . Se dorete includerea rezervaiei n reeaua
european a rezervaiilor naturale, asigurnd astfel dezvoltarea activitilor rezervaiei precum i
promovarea zonei.
Pe lng cele reliefate mai sus, realizarea drumului de acces, a mprejmuirii i a construciilor
anexa se impun ca necesitate prin :
- asigurarea accesului personalului administrativ in orice perioad a anului, in condiii minime de
siguran a circulaiei ;
- protecia efectivelor de animale i asigurarea serviiciilor de paz pe toata durata de
funcionare;
- asigurarea nutreului animalelelor pe timp de iarn si a serviiciilor sanitar veterinare;
- desfasurarea activitailor de monitorizare permanent si de cercetare stiintific ;
- desfaurarea activitailor cu caracter turistic i educativ;
- accesul sigur i direct n caz de incendii, calamiti naturale sau accidente.
Fa de acestea drumul forestier de acces proiectat rezolv probleme de accesibilizare a masei

lemnoase in acord cu exigenele de gospodrire raional i dezvoltrii durabile a fondului forestier.
Dintre efectele benefice menionm:
8
- asigurarea accesibilitii integrale a fondului forestier pe suprafata totala de peste 80 ha prin

atingerea ultimelor parcele din bazinet ;
- cresterea valorii masei lemnoase prin reducerea distantei medii de colectare (faza de scos
apropiat) cu aproximativ 1,00 km
- realizarea continuitii tratamentelor de ngrijire a arboretelor n mod ritmic conform
prevederilor amenajamentelor.
- exploatarea raional i corect a posibilitii anuale.
- valorificarea produselor accesorii ale pdurii ( fructe, plante medicinale, semine, ciuperci etc. ).
- asigurarea accesului la proprietati pentru proprietarii de pasusi si fanete din zona .
Situaiile prezentate sunt motive temeinice pentru susinerea i promovarea obiectivelor

investiiei .
2.2. b) Scenariile tehnico economice prin care obiectivele proiectului

de investiie pot fi atinse.
Scenariile tehnico economice se vor trata separat pentru cele trei obiecte ale investitiei , descrise mai sus.
Drumul forestier de acces are caracteristicile unui drum de exploatare fiind ncadrat ca drum
forestier de categoria a III-a , secundar , conform Normativului PD 0003-11.
Drumul proiectat va fi inchis circulatiei publice, el va deservi doar activitatile administrative ale
rezervaiei i n subsidiar activitai legate de procesul de exploatare i transport forestier.
Utilizarea cii de acces proiectate pentru activitatile silviculturale se va realiza doar cu acordul
administratiei rezervatiei, sistemul de maini folosite in acest scop trebuie obligatoriu adaptat
declivitailor longitudinale mari, peste limita prevazut in normativ.
Pentru activiitaile turistice accesul se va face doar pietonal.
9
Traseul drumului proiectat in plan si in profil longitidinal a fost dictat de atingerea unor puncte
obligate stabilite de beneficiar , urmrindu-se ocuparea unei suprafee de teren minime .
Scenariile tehnico-economice posibile de analizat se refera doar la structura rutiera adopatata ,

propunandu-se in acest sens doua variante :
VARIANTA 1 - structura rutiera supl, mbrcminte piatr spart
- 10 cm mbracaminte - Piatra sparta poligranulara 0 -70
- 20 cm Fundaie Balast (material drenant)
VARIANTA 2- structura rutiera supla modernizata, imbracaminte covor asfaltic :

- 6 cm Imbracaminte asfaltica BA16
- 15 cm Strat suport de piatra sparta
- 20 cm Strat de fundate de balast
Analiznd cele dou structuri rutiere se constat c varianta 2 este mult mai scump si
nesustenabil in condiiile unui trafic de perspectiv foarte redus. Comparaia variantelor din punct de
vedere economic este redat tabelar mai jos, fiind raportat la lungimea de 4,510 km de drum cu laimea
medie a platformei de 4,50 m.
Varianta 1) - Structura rutiera drum pietruit
Volum Volum
Pret unitar Pret total
Straturi rutiere grosime UM unitar total
cm UM/ml mc lei/ UM lei
Imbracaminte
Piatra sparta +Acostamente 10 mc 0.466 2,102 161.50 339,473
Balast Balast - Fundatie 20 mc 1.028 4,637 64.50 299,087
Total Varianta 1 638,560
Varianta 2) - Structura rutiera drum modernizat
Volum Volum
Pret unitar Pret total
Straturi rutiere grosime UM unitar total
cm UM/ml mc lei/ UM lei
BA16 Imbracaminte 6 mp 3.50 15,785 46.50 734,003
Piatra sparta Strat suport 15 mc 0.609 2,747 161.50 443,641
10
Balast Strat fundatie 20 mc 1.213 5,471 64.50 352,880

Balast Acostamente 21 mc 0.186 839 65.50 54,955
Total Varianta 2 1,585,479
Recapitulatie
Varianta 1) lei 638,560
Varianta 2) lei 1,585,479
Diferenta valorica; Var.2) - Var.1) lei 946,919
Se constat o economie de 946 919 lei in cazul adoptarii VARIANTEI 1, drum pietruit.
Scenariul 1 - structura rutiera cu mbracaminte de piatr spart, se propune a fi acceptat i

promovat prin acest proiect, avnd in vedere tipul de drum i traficul rutier extrem de sczut.
Scenariu 1: Sistem constructiv alcatuit din fundatii de beton, stalpi metalici, panouri plasa zincata
bordurate.
Scenariul 2: Sistem constructiv alcatuit din fundatii beton, stalpi din beton prefabricat, plasa sudata.
Scenariul 1 Structura realizata din stalpi metalici si panouri din plasa zincata bordurate este potrivita
terenului cu o inclinatie pe alocuri destul de mare, avand si o perioada de exploatare intinsa in timp.
Datorita panourilor rigide se poate realiza un decalaj de inaltime acolo unde panta terenului o impune.
Avantaje scenariu 1: Structura din metal se realizeaza relativ simplu, nu este necesar personal cu
grad inalt de calificare, toate lucrarile fiind executate la fata locului. Constructia are un grad mare de
rezistenta la seism si o buna comportare in timp, fara deformari ulterioare darii in folosinta.
11
Dezavantaje scenariu 1: Lucrarile de executie necesita transportul si montajul unei greutati mari a
materialului. Dimensiunea variabila a stalpilor necesita debitare separata in functie de inaltime in zona
unde urmeaza a fi amplasati.
Scenariul 2: Structura este realizata din stalpi din beton prefabricat si plasa sudata intinsa intre stalpi
ceea ce ar genera costuri mai mici pentru plasa
Avantaje scenariu 2: Stalpii de gard sunt deja confectionati si se pot monta imediat. Sistemul de
prindere este mai usor de realizat.
Dezavantaje scenariu 2: Inaltimea stalpilor prefabricati este acceasi, iar in zonele cu diferente de
nivel ar rezulta o inaltime variabila a imprejmuirii. Diametrele pentru care este disponibila plasa sudata
nu asigura protectia impotriva interactiunii cu animalele aflate in rezervatie.
Evaluarea celor doua scenarii propuse

In analiza si evaluarea celor doua scenarii propuse s-au luat in considerare urmatorii parametri:
- parametrul tehnic: flexibilitate din punct de vedere functional si estetic
- parametrul economic: pretul de excutie
- parametru de riscuri: rezistenta la factori exteriori
- parametru legal: prevederile normativelor de proiectare in vigoare
Analizand toti acesti parametri din punctul de vedere al tuturor factorilor implicati inrealizarea
investitiei, respectiv : beneficiar, proiectant, constructor; avand in vedere avantajele si dezavantajele
fiecarui scenariu propus in parte, se constata faptul ca varianta optima de realizare a investitiei este
Scenariul 1.
Avantajele scenariului recomandat

Avantajul consta in faptul ca datorita variantei in care inaltimea stalpilor este variabila, inaltimea
finala a imprejmuirii este relativ constanta, avantaj si din punct de vedere estetic, dar si din punctul de
vedere al securitatii perimetrului ce urmeaza a fi imprejmuit.
Obiect 3. Constructii anexe (Hranitor si Observator)
12
Scenariu 1: Sistem constructiv alcatuit din fundatii continue, stalpi metalici, invelitoare tabla.
Scenariul 2: Sistem constructiv alcatuit din fundatii continue, stalpi din lemn, invelitoare tigla.
Scenariul 1 . Structura realizata din stalpi metalici si invelitoare de tabla este adecvata pentru o
constructie de dimensiunile celei care face obiectul studiului, asigurand gradul necesar de rezistenta,
stabilitate si siguranta in exploatare, avand si o perioada de exploatare intinsa in timp.
Datorita riglelor metalice prevazute la partea superioara, rigiditatea structurii este asigurata, iar
elementele din lemn necesare realizarii sarpantei se pot fixa usor.
Avantaje scenariu 1: Structura din metal se realizeaza relativ simplu, nu este necesar
personal cu grad inalt de calificare, toate lucrarile fiind executate la fata locului. Constructia are un grad
mare de rezistenta la seism si o buna comportare in timp, fara deformari ulterioare darii in folosinta.
Dezavantaje scenariu 1: Lucrarile de executie necesita transportul si montajul unei greutati
mari a materialului. Pentru realizarea inchiderilor pe trei laturi la observator vor trebui folosite materiale
care se pot prinde de structura metalica, avand dezavantajul ca nu sunt potrivite amplasamentului
(cadrul natural, zona impadurita)
Scenariul 2. Structura este realizata din stalpi si grinzi din lemn masiv. La partea exterioara inchiderea
se face cu sipci din lemn pentru laturile care trebuiesc inchise. Structura din lemn este potrivita pentru
constructiile in aer liber, lemnul fiind tratat contra intemperiilor.
Avantaje scenariu 2: Executarea structurii din lemn este de scurta durata, nu presupune decat
lucrari uscate si are o greutate mai redusa decat in cazul structurii metalice. Datorita elasticitatii lemnului
are o buna comportare in cazul unui seism. Invelitoarea din tigla nu se incalzeste excesiv la temperaturi
mai ridicate, iar ansamblul format din lemn si tigla se incadreaza in contextul amplasamentului studiat
Dezavantaje scenariu 2: Pentru o buna exploatare in timp lemnul folosit trebuie sa aibe un
grad cat mai scazut al umiditatii ceea ce presupune un cost ridicat al materiei prime, dar oricum trebuie
luata in calcul deformarea in timp a structurii.
Evaluarea celor doua scenarii propuse

In analiza si evaluarea celor doua scenarii propuse s-au luat in considerare urmatorii parametri:
- parametrul tehnic: flexibilitate din punct de vedere functional si estetic
13
- parametrul economic: pretul de excutie

- parametru tehnic: flexibilitatea din punct de vedere functional si estetic
- parametru de riscuri: rezistenta la actiuni seismice
- parametru legal: prevederile normativelor de proiectare in vigoare
Analizand toti acesti parametri din punctul de vedere al tuturor factorilor implicati inrealizarea investitiei,
respectiv : beneficiar, proiectant, constructor; avand in vedere avantajele si dezavantajele fiecarui
scenariu propus in parte, se constata faptul ca varianta optima de realizare a investitiei este
Scenariul 2.
Avantajele scenariului recomandat

Avantajul consta in faptul ca procurarea materialelor este usoara si montarea relativ simpla, conditii
ridicate de confort termic, incadrarea in specificul general al zonei .
2.2. c) Descrierea constructiva functional si tehnologic

Caracteristici constructive drumuri de acces :
- Lungime drum forestier de acces : 4,510 km
- Lungime amenajare drumuri laterale : 0,177 km
- Categorie drumuri : III drum forestier secundar
- Viteza de proiectare : 10 - 15 km/h
- Laime platform n aliniament : 4,00 m
din care - parte carosabil : 3,00 m
- acostamente : 2 x 0,50 m
14
- Raza minim a curbelor curente : 15 m

- Raza minim curb principal serpentin : 10 m
- Declivitate maxim excepional : 16,5%
- Declivitate minim : 1%
Realizarea cailor de acces implica urmatoarele categorii si volume de lucrari :

Nr.
Categorie de lucrari U.M. Cantitate
crt
0 1 2 3
I. LUCRARI PREGATITOARE
1 Lucrri pregtitoare km 4.510
II. LUCRARI DE BAZA
2 Terasamente pamant mc 21739
3 Ziduri de sprijin mc 75
4 Balast mc 4703
5 Piatra sparta mc 2117
6 Parapeti de beton ml 402
7 Indicatoare rutiere buc 16
8 Podete tubulare d=0,80 m (10 bucati) ml 60
9 Podet tubular d=1,00 m (1 bucata) ml 14
10 Podet tubular d=1,40 m (1 bucata) ml 15
Clasa de importan a construciei conform P100/2013: - IV
Categoria de importan a construciei conf. H.G. 766/97: - D
Zona seismic de calcul conf. P.100/2013 este caracterizat de urmatoarele mrimi:
ks=0.16 x g, Tc=1,0 sec.
Lungime mprejmuire : 4500 ml

Infrastructura:
Se vor realiza fundatii izolate din beton C12/15 pozitionate la un interval de 2.50m.
15
Fundatiile vor avea dimensiunile de 40x40x80 cm. Adancimea de fundare este de 0.80 m de la
cota terenului natural.
Suprastructura:Stalpii din teava rectangulara 60x40x3mm se ancoreaza in fundatii cu ajutorul unor
praznuri 20 PC52 sudate de profil.
Intre stalpi se monteaza plasa bordurata cu grosime de 4mm, inaltime 2.00m si lungime de
2.50m.
Portita mica de acces se realizeaza dintr-un modul de gard, sustinut pe alcelasi profil de teava
rectangulara. Porta mare de acces se realizeaza din 2 module de gard, sustinute de alcelasi profil de
teava rectangulara.
Stalpii metalici se vor debita la fata locului dupa masuratori exacte, deoarece inaltimea lor
depinde de diferenta de nivel a terenului. Inaltimea finala a stalplui se va calcula astfel:
Ancorarea in fundatie (0.60m)+2.00m+diferenta de nivel a terenului.

Clasa de importan a construciei conform P100/2013: - IV
Categoria de importan a construciei conf. H.G. 766/97: - D
Zona seismic de calcul conf. P.100/2013 ks=0.16 x g, Tc=1,0 sec.
3.1. HRNITOR
Infrastructura: Hrnitorul are o form dreptunghiular cu dimensiunile 15.60x6.60m.
Se vor realiza fundaii continue din beton C8/10 poziionate la exteriorul hranitorului. La partea
superioar este prevazut un cuzinet realizat din beton armat C16/20 conform Normativului NP112/2004.
Fundaiile exterioare vor avea dimensiunile de 40x70 cm, iar cele interioare 30x40. Adncimea de
fundare este de 1,0 m de la cota terenului natural. Cuzinetul armat are dimensiunile 30x30.
Placa de la cota CTN+2cm se va realiza din beton armat C16/20 si va fi armata cu doua randuri de
plase STNB 8/100x8/100.
Suprastructura: se va realiza din material lemnos. Stalpii se ancoreaza in cuzinetii fundatiilor cu
ajutorul unor piese metalice. Stalpii au sectiunea 24x24, legati la partea superioara de grinzi cu
sectiunile 24x24, respectiv 24x30. Capriorii au sectiunea 12x15.
16
Invelitoarea va fi din tigla pe astereala din scanduri.

Elementele se vor imbina intre ele atat prin chertare cat si cu placute multicui sau elemente
specifice constructiilor din lemn. Lemnul se va trata obligatoriu ignifug si antiseptic.
3.2. OBSERVATOR
Infrastructura: Observatorul are o forma octogonala avand raza cercului circumscris octogonului
13.00m.
Se vor realiza fundatii continue din beton C8/10 pozitionate la exterior. La partea superioara este
prevazut un cuzinet realizat din beton armat C16/20 conform Normativului NP112/2004.
Fundatiile e vor avea dimensiunile de 40x70 cm, iar cuzinetul are dimensiunile 30x30cm.
Adancimea de fundare este de 0.85 m de la cota terenului natural.
Placa de la cota CTN+15cm se va realiza din beton armat C16/20 si va fi armata cu un rand de
plase STNB 8/100x8/100.
Suprastructura: se va realiza din material lemnos. Stalpii se ancoreaza in cuzinetii fundatiilor cu
ajutorul unor piese metalice tip BMF. Stalpii au sectiunea 20x20, legati la partea superioara de grinzi cu
sectiunea 20x20.Capriorii au sectiunea 12x15.
specifice constructiilor din lemn. Lemnul se va trata obligatoriu ignifug si antiseptic.
Realizarea constructiilor cuprinse n cadrul Obiectului 3 implica urmatoarele categorii i volume de

lucrri :
17
Cantitati OBIECT 3
Constructii anexe (Hranitoare pentru animale si Observator)
Categoria de lucrari U.M. Cantitate Cantitate TOTAL
0 1 2 4 5
HRANITOR OBSERVATOR
1.Terasamente
Sapatura mecanizata in spatii largi mc 15.0 15.0 30.0
Sapatura mecanizata in spatii limitate mc 18.0 15.0 33.0
2. Sructuri din beton armat

Preparare si turnare beton C 8/10 -
Fundatii mc 14.0 14.0 28.0
Preparare si turnare beton C 16/20 -
Elevatii mc 19.0 17.0 36.0
Transport beton 45 km t 80.0 77.5 157.5
Confectionare si montare armatura
PC52 kg 490.0 300.0 790.0
Montare STNB 8/100 kg 2,000.0 1,100.0 3,100.0
Confectie metalica kg 400.0 400.0
100
Montare folie PVC 0.5 mm mp 100.0 133.0 233.0
3. Structura din lemn

Elementele structurii din lemn mc 12.0 8.5 20.5
Elemente metalice de imbinare pentru
lemn kg 100.0 500.0 600.0
4. Invelitoare din tigla

Invelitoare tigla mp 132.0 154.0 286.0
Recomandari cu caracter tehnologic pentru constructii anexe si imprejmuire

Prin modul cum au fost concepute, lucrarile de constructie prevazute in prezenta documentatie, se
incadreaza in categoria de lucrari de tehnicitate medie, executabile cu
procedee tehnice intalnite in mod curent pe santiere. Ordinea tehnologica de executie a lucrarilor este
cea fireasca, prin proiect neimpunandu-se o anume succesiune a lucrarilor.
18
Atragem atentia executantului lucrarilor asupra unor aspecte ce trebuie urmarite in mod special
la executie:
-inainte de inceperea lucrarilor cu concursul beneficiarului se vor indentifica retelele subterane din
zona ( de exemplu: termice, apa canal, gaz, electrice, etc.) si se vor devia pe baza unor documentatii de
specialitate intocmite si aprobate in conditiile legislatiei in domeniu;
-la executarea lucrarilor de sapaturi se va avea in vedere organizarea lucrarilor de asa maniera incat
saparea ultimilor 10-15 cm de pamant inainte de atingerea cotei prevazute in desene sa se faca imediat
inaintea turnarii betonului pentru a se evita degradarea terenului de fundare sub influenta factorilor
atmosferici ( ploi, inghet,caldura excesiva ) ce ar putea, prin actiunea lor, determina schimbarea
caracteristicilor mecanice ale terenului de fundare avute in vedere la proiectarea fundatiilor.
- la atingerea cotei de fundare prevazuta in proiect pentru fiecare fundatie sau grup de fundatii se va
solicita prezenta pe santier a proiectantului studiului geotehnic, pentru a atesta prin proces verbal de
lucrari ascunse, incheiat cu reprezentatii constructorului si beneficiarului, calitatea terenului de fundare si
a aviza trecerea la armarea sau turnarea betonului in fundatii, (faza determinanta)
- de asemenea inainte de turnarea betonului in fundatii se va solicita prezenta pe santier a
proiectantului de rezistenta pentru a atesta prin proces verbal de lucrari ascunse, incheiat cu
reprezentatii constructorului si beneficiarului, axarea, dimensiunile si armarea fundatiilor (faza
determinanta ) inainte de turnarea betonului in, se vor verifica pe baza proiectelor de constructii si de
instalatii, inglobarea in cofraje a pieselor inglobate sau a cutiilor pentru crearea de goluri necesare
prinderii sau trecerii prin elementele de beton armat a conductelor, tubulaturii sau cablurilor.
2.3. Date tehnice ale investiiei
2.3.a) Zona si amplasamentul
Zona destinat obiectelor de investiie se afl pe teritoriul administrativ al comunei Vama Buzului,
satul Acri.
Amplasamentul de extindere a rezervaiei n trupul de pdure de pe versantul drept tehnic al rului

Buzau se prezint ca un teren accidentat, cu altitudini intre cota 730 si 916 m. Limita arealului de
extindere corespunde n linii mari cu limita bazinetului hidrografic al prului Valea Mic, pru cu debit
19
permanent , afluent direct al rului Buzu. Se prezint ca teren mpdurit in proporie de 90%, cu
arborete de foioase si rainoase de varst diferit ntre 20-50 ani.
Accesul auto la zona amplasamentului se realizeaz pe ruta DN 10- DJ103 A DC49A prin
localitatea Buzael, traversand raul Buzau printr-un pod i folosindu-se in continuare drumul forestier
existent de la liziera pdurii pn la punctul de confluen al prului Valea Mic cu rul Buzu.
2.3.b) Statutul juridic al terenului ce urmeaz s fie ocupat
Terenul ce urmeaz a fi ocupat se afla pe teritoriul administrativ al comunei Vama Buzaului. In

integralitatea sa terenul este fond forestier apartinand comunei Prejmer ca proprietar , administrat prin structuri
proprii. Comuna Prejmer a cedat pentru utilizare suprafaa de 80 ha Rezervaiei Valea Zimbrilor, pentru
sensul extinderii arealului. Lucrarile prevazute in cadrul proiectului se desfoar in limita celor 80 ha.
Dintre cele trei obiecte ale investiiei, Obiectul 1 Drum forestier de acces ocupa suprafaa cea mai
nsemnat, reprezentnd n esen realizarea unui drum nou n condiiiile unui teren accidentat.
Realizarea drumului forestier nu implic schimbarea destinaiei terenului (scoaterea sa din fondul
forestier), ci doar schimbarea categoriei de folosin (din padure, enclave n drum forestier).
Gardul va ocupa o suprafata redusa , la limita taluzului de rambleu , pe partea stang, in interiorul
arealului de 80 ha.
Construciile anex vor ocupa o suprafa de 220 mp , caracteristicile constructive ale acestora i
destinaia lor deservind deasemenea fondul forestier.
2.3.c) Situatia ocuparilor definitive de teren

Suprafata amprizei drumul forestier proiectat este de : 46 005,23 mp ( 4,60 ha) din care suprafa
ocupat definitiv platform + anuri- : 27 795,24 mp ( 2,78 ha) . Restul suprafeei de 18209,98 mp ( 1,82
ha) reprezint taluzele drumului care se vor mpduri . Nu sunt necesare expropieri de teren.
2.3.d) Studii de teren
Ridicarea topografica a fost pusa la dispozitie de catre beneficiar.
20
Studiul geotehnic a fost elaborat pentru a determina tipul de pamanturi din complexul rutier si
caracteristicile terenurilor de fundare pentru lucrarile de consolidare. Studiul geotehnic este anexat in
documentatia SF , la partea de sfarsit a pieselor scrise.
Terenul natural a fost investigat pe o adancime de 2,0 m prin executarea a 17 (saptesprezece)
sondaje geotehnice.
Altitudinea medie in zona este de 825 m.
Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul se afla pe versantul drept al raului Buzau , in
relieful premontan ( dealuri inalte), partea sudica ai muntilor Buzau.
Din punct de vedere geologic , sedimentele terenului natural apartin varstei Quaternar iar
fundamentul sedimentelor Quaternare este alcatuit din depozite de varsta Cretacic - Albian
Vraconian . Depozitele sunt alcatuite din flisul sisto-grezos cu intercalatii grezoase masive ( flis
curbicortical). Elemenetele componente flisului, le gasim rupte prin dizlocari, transport si sedimentare
in stratele de pe ambii versanti ai vaii Zimbrilor, ai vaii Mici ( F14, F15, F16), sau in albia raului Buzau
( aluviuni fluviatile). Depozitele sedimentare ale ternului natural (ce constituie terenul de fundare al
drumului) sunt depozite de natura deluvial coluviale, formate pe seama depozitelor de baza din
fundament. Astfel ca in sondaje in terenul natural, s-au gasit sedimente grosiere (piatra, bolovani
grezosi) in masa de nisipuri prafoase sau nisipuri slab argiloase, prafuri nisipoase .
Din punct de vedere hidrogeologic, zona cu amplasamentul apartine regiunii cu ape subterane,
in roci fin fisurate fara retele acvifere coturate locale. Nivelul apelor subterane drenate ( in
corespondenta cu nivelul apei din raul Buzau) spre albia emisarului este intalnit la adancimi mai mari de
50 m. Pe amplasamentul drumului, nu s-a intalnit apa freatica. Apar in schimb izvoare de coasta ( vezi
in zona F16 ).
Concluziile si recomandarile studiului geotehnic sunt urmatoarele :

Se recomand realizarea peste primul strat de teren natural al drumului a unei fundatii alctuit
din straturi succesive, compactate de 10-20 cm grosime, din macadam de calcar, piatra sparta,
balast. Compactarea se realizeaza, atingandu-se un indice de compactare de I C = 80% (cu
umectare). Dupa compactare se pot construi bordurile si pereea rigolele ;
Presiunea convenional a terenului natural este n medie de pconv = 250 kPa i este conform
STAS 3300/2-85;
21
Se recomand execuia de rigole pereate, marginale drumului ;

Conform Normativului pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide
PD 177-2001 terenul natural neamenajat, alcatuit din nisipuri argiloase se incadreaza la
tipul P3. Aceste pamanturi au modulul de elasticitate dinamic ( Ep) = 65 Mpa, coeficientul
din Poisson = 0,30 iar gradul de sensibilitate la inghet : foarte sensibile ( conform STAS
1709/2 90 ) ;
Conform Normativului indicativ NP074/ 2007 riscul geotehnic este redus, iar categoria
geotehnica este 1 ;
Pentru fundarea constructiilor de hranire a zimbrilor, conform STAS 3300/2 85 la calculul
definitiv al terenului de fundare se vor respecta conditiile : la incarcari centrice : pef p conv si
pef 1,2 pconv.
greutatea volumica = 27,0 kN/mc ;
coeficientul de permeabilitate k se incadreaza in limitele 10 10-1 cm/sec ;
Se recomanda lucrari de consolidare de maluri ale ravenei 1( vezi F3 ) si consolidare drum in
dreptul varfului de ravena ( lucrari antierozoidale ) in zonele din amonte sau aval de pod ;
Conform STAS 6054 / 77 - adancimea de inghet in zona este de 1,10m , masurata dela nivelul
terenului sistematizat ;
Conform normativului N.P. 074 / 2007 riscul geotehnic este moderat iar categoria geotehnica
este 2(doi) ; Conform normativului P100 1/ 2012, amplasamentul cercetat are acceleratia de
varf pe directia orizontala a terenului a(g) = 0,30 - pentru IMR = 225 ani, iar perioada de colt Tc
= 1,0 sec. Amplasamentul face parte din zona seismica C ;
Valorile presiunii conventionale sunt conform STAS 3300 / 2 85 ;
La turnari de betoane si pentru confirmarea naturii terenului de fundare se solicita geotehnicianul
.
2.3.e) Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii

Conform normelor tehnice n vigoare, drumul forestier proiectat (Obiect 1) se ncadreaz astfel :
- categoria de importan D redusa conf. HG. 766/ 1997 care aprob regulamentul
pentru calitatea n construcii;
22
- categoria drumului : III, drum forestier secundar conform Normativului pentru proiectarea
drumurilor forestiere , Indicativ PD 003 /11
- clasa de importan IV cu grad de asigurare hidraulic n condiii normale de 5 % conf.
STAS 4273 / 83;
Au fost adoptate urmtoarele elemente geometrice i constructive comune :
- lungimea totala a drumului forestier de acces : 4,510 km ;
- lungime amenajare drumuri laterale de exploatare : 0,177 km
- viteza de proiectare : 10 -15 Km / h;
- lime platform : 4,00 m
- latime parte carosabila : 3,50 m;
- acostamente bilaterale : 2 x 0,50 m
- raza minima de racordare in plan : 15 m ;
- declivitate longitudinala maxima excepional: 16,5 % / 83 ml ;
- declivitate transversala in aliniament : 4,00 % ,
- numr serpentine : 5
- raza minim curb principal n serpentine : 10 m
- declivitate maxim n serpentin : 12 %
Structura rutiera proiectat :
- 10 cm mbracaminte Piatr spart poligranular 0 -70, SR 667/2000

- 20 cm Fundaie Balast (material drenant), SR 662 / 2002.
Descrierea lucrrilor propuse

1) Lucrri pregtitoare
Prin aceste lucrri se efectueaz :
- marcarea i pichetarea axului drumului i principalelor lucrri : terasamente, straturi rutiere , rigole, ziduri,
podete,
- lucrrile de defriare manual a tufiurilor i arbutilor cu diametrul mai mic de 10 cm (9618 mp)
- scoaterea cu mijloace manuale a ciotelor de foioase tari i de brad (630 buc)
- degajarea terenului de frunze i crengi , transportul resturilor lemnoase
23
Lucrrile pregtitoare se vor ncepe a se executa dup punerea n valoare defriarea masei lemnoase de
catre Ocolul Silvic sau de ctre antreprenori specializati. Premergtor operaiunii de valorificare a materialului
lemnos se va trasa coluarul de defriare de ctre proiectant mpreun cu reprezentantii oculului silvic
2) Terasamente
Cuprind lucrari de sapaturi, umpluturi in zona rambleelor, compactarea umpluturilor, pregatirea patului
drumului prin nivelare si compactare.
Sapaturile se impun pentru realizarea cotelor fundatiei drumului, pentru extinderi in zona taluzelor de
versant.
Utilajul principal in realizarea terasamentului este buldozerul. Ptr incarcarea pamantului din
excedendetele de debleu in veredea transportullui in zonele de ramblee se va folosi excavatorul .
Compactarea se va realiza cu cilindri compresori 10-12 to.
Buldozerul se va utiliza i ptr imprastierea pamantului in zonele de depozite.
Volumul lucrarilor de sapatur este de : 21 739 mc din care :
- decapare strat vegetal : 7 710 mc
- sapaturi mecanizate pamnt : 11 058 mc;
- sapaturi manuale : 2 971 mc ;
Volumul umpluturilor (ramblee) este de : 8 853 mc.
Excedentele de debleu se vor transporta in depozite stabilite in comun de beneficiar si executant.
Se vor lua masuri de asigurare a scurgerii apei de pe platforma i din zona drumului pe toat perioada
execuiei pn la aplicarea straturilor rutiere.
Datorita prezentei masive a prafurilor argiloase recomandam ca lucrarile de terasamente sa nu se
execute iarna , in sezonul de dezghet, sau in perioade cu exces de precipitatii.
n realizarea lucrrilor de terasamente se va respecta STAS 2914-84 Lucrari de drumuri. Terasamente
2) Suprastructura
Structura rutiera este de tip suplu . In realizarea straturilor rutiere se vor respecta urmatoarele standarde
si STAS-uri :
- 10 cm Imbracaminte - Piatra sparta poligranulara 0 -70, SR 667/2000
- 20 cm Fundatie Balast (material drenant), SR 662 / 2002, STAS 6400/84
24
3) Lucrri de consolidare. Ziduri de sprijin din beton.

S-au prevzut realizarea a unui tronson de zid de 25 ml, cu nlimea elevaiei de maxim 2,00 m . Zidurile se
vor realiza cu beton ciclopian n fundatie, C8/10 i beton simplu C16/20 n elevaie. Volumul total de ziduri a
fost evaluat la 75 mc.
4) Lucrri de preluare i evacuare a apelor pluviale

Preluarea apelor pluviale se va realiza prin anturi de pamant amplasate n zona debleelor. Seciunea
anurilor proiectate este trapezoidal cu limea fundului de minim 30 cm. Cota fundului anului va fi
executat cu minim 10 cm sub cota inferioar a fundaiei de balast.
anurile proiectate se vor descrca prin podee tubulare proiectate la distana maxima de 250 ml n
viroage laterale.
Pentru a nu ncrca suplimentar costul investiiei nu s-a recurs la soluia de pereere a anurilor, soluie
care s-ar fi impus inandu-se cont de declivitile longitudinale accentuate i de tipul de pamnt existent n
terenul natural. Se recomand recalibrarea sistematic a anurilor n cadrul lucrarilor de ntreinere periodic.
Dac pe parcursul exploatarii se vor constata eroziuni acentuate pe anumite poriuni, atunci se va recurge la
pereeri locale cu pereu zidit de bolovani de ru.
5) Podete tubulare 80-1,40 cm

5.1.) Podete tubulare 80 s-au prevzut pentru descrcarea anturilor de scurgere n numr de 10
buci totaliznd o lungime de tubulatura de 60 ml. Pentru realizarea lor se vor folosi tuburi PEID , corugate,
clasa de rezisten SN8, cu diametrul interior de 670 mm i diametrul exterior de 800 mm. Racordrile se vor
realiza cu timpan i aripi din zidrie de bolovani de ru, cu mortar de ciment, att n elevatie ct i n fundaie.
5.2.) Podet tubular 100 S-a prevzut un singur pode de acest tip la Hm. 43 +44, unde
drumul proiectat traverseaza un pria , aproape de zona de izvoare. Podeul are o
lungime a tubulaturii de 14 m.Pentru realizarea lui se vor folosi tuburi PEID , corugate, clasa de
rezisten SN8, cu diametrul interior de 840 mm i diametrul exterior de 1000 mm. Racordrile se vor realiza
cu timpan i aripi din zidrie de piatr brut cu mortar de ciment, att n elevatie ct i n fundaie.
5.3.) Podet tubular 140. Podetul este amplasat la Hm. 1 +13,20 ,n punctul de traversare a prului
Valea Mica.. Debitul calculat pentru asigurarea de 5% este de 5,78 mc/sec. Podeul proiectat va nlocui podeul
existent complet avariat, asigurnd laimea corespunztoare platformei. Tubulatura se va realiza cu tuburi de
25
beton armat centrifugate tip Bucov, lungimea unui element de tub fiind de 2,50 ml. Racordarea amonte se
varealiza din beton cu timpan i aripi evazate. n aval s-a proiectat un zid de sprijin cu lungimea de 15,50 m,
nlimea elevaiei de 4,25 m i nlimea fundaiei de 1,20 m. Amenajarea amonte s-a proiectat sub forma
unui pereu de bolovani de ru cu mortar , pe lungimea de 5,70 ml. S-au prevzut n amonte trei praguri din
zidrie de bolovani de ru cu mortar pentru linitirea curentului de ap. n aval pentru evitarea erodrii terenului
natural s-a proiectat o saltea de gabioane marginit de un prag de fund din gabioane.
6. Lucrari accesorii
6.1. Parapeti uori din beton. S-au prevzut realizarea a unei lungimi de 402 ml de parapei uori din
beton, alcatui din stlpi de beton monolit, pe care se vor monta lise prefabricate din beton armat, cu lungimea
de 2,0 ml. Aceste lucrri au rol de ghidare n zonele periculoase ale traseului : curbe cu raz mic, taluze de
rambleu mari, etc.
6.2. Indicatoare rutiere. Se vor monta la sfaritul lucrrilor 16 buci de indicatoare rutiere pentru sigurana
circulaiei n zonele cu declivitti mari i n cele cu curbe periculoase.
Obiect 2. Imprejmuire
Clasa de importanta a constructiei conform P100/2013: - IV
Categoria de importanta a constructiei conf. H.G. 766/97: - D
Zona seismica de calcul conf. P.100/2013 : ks=0.16*g, Tc=1,0 sec.
Lungime imprejmuire : 4500 ml

Infrastructura.Se vor realiza fundatii izolate din beton C12/15 pozitionate la un interval de 2.50m.
Fundatiile vor avea dimensiunile de 40x40x80 cm. Adancimea de fundare este de 0.80 m de la cota
terenului natural.
Suprastructura:Stalpii din teava rectangulara 60x40x3mm se ancoreaza in fundatii cu ajutorul unor
praznuri 20 PC52 sudate de profil.
Intre stalpi se monteaza plasa bordurata cu grosime de 4mm, inaltime 2.00m si lungime de
2.50m.
Portita mica de acces se realizeaza dintr-un modul de gard, sustinut pe alcelasi profil de teava
rectangulara. Porta mare de acces se realizeaza din 2 module de gard, sustinute de alcelasi profil de
teava rectangulara.
26
Stalpii metalici se vor debita la fata locului dupa masuratori exacte, deoarece inaltimea lor
depinde de diferenta de nivel a terenului. Inaltimea finala a stalplui se va calcula astfel:
Ancorarea in fundatie (0.60m)+2.00m+diferenta de nivel a terenului.

Clasa de importanta a constructiei conform P100/2013: - IV
Categoria de importanta a constructiei conf. H.G. 766/97: - D
Zona seismica de calcul conf. P.100/2013 : ks=0.16*g, Tc=1,0 sec.
Suprafa observator = 120.00 mp
Suprafa hranitor = 100.00 mp
Cele doua constructii vor avea un regim de inaltime P.
- Infrastructura: - fundatii continue si locale sub stalpi
- Suprastructura: - se va realiza din material lemnos. Stalpii se ancoreaza in cuzinetii fundatiilor cu
ajutorul unor piese metalice. Stalpii au sectiunea 20x20, legati la partea superioara de grinzi cu
sectiunea 20x20. Capriorii au sectiunea 12x15.
specifice constructiilor din lemn.
Lemnul se va trata obligatoriu ignifug si antiseptic.
Foisorul de observatie este propus in forma octogonala, deschis pe cinci din cele opt laturi.
Acesta va fi mobilat cu banci pentru vizitatorii care vor dori sa priveasca zimbri aflati in rezervatie.
Hranitorul este de forma dreptunghiulara si va folosi pentru adapostirea hranei de intemperii si ca
loc de hranire pentru animale.
2.3.f) Situatia existenta a utilitatilor. Asigurarea materialelor
Materialele necesare reabilitrii si modernizarii stazilor drumului se vor aproviziona astfel:

- agregatele minerale de balastier se vor aproviziona din surse locale autorizate din albia rului
Buzu;
27
- piatra spart i splitul din carierele din zona Bixad situate la 70 km distan. Sau alte surse
identificate de antreprenor;
- betoanele i mortarele se vor achizitiona din zona Braov, sau alte surse. Pentru uurina
execuiei exist posibilitatea ca aceste materiale s fie realizate la locul antierului cu transport de
agregate minerale i ciment din zona ntorsurii Buzului.
- materialele industrializate, prefabricate se vor aproviziona prin staia C.F.R. Gara ntorsura
Buzului , apoi cu transport auto , sau cu transport integral auto din zona Braov
Materialele se vor achizitiona din surse omologate si vor indeplini toate cerintele calitattive
conform normelor in vigoare
2.3.g) Concluziile evaluarii impactului asupra mediului
Amplasamentul nu este situat in rezervaii naturale, parcuri naionale sau arii protejate sau zone
de protecie deosebit, situri Natura 2000 etc.. Nu este necesar realizarea unui studiu de impact .
Taluzele drumului se vor impaduri reintrnd in circuitul de producie.
Lucrrile propuse pentru realizarea drumurilor nu sunt de natur s produc efecte negative
asupra echilibrului ecosistemului .
Lucrrile propuse n proiect, tehnologiile de execuie sunt astfel concepute, nct efectul asupra
factorilor de mediu s fie minim.
Execuia drumurilor va aborda toat gama de msuri impuse de conceptele proteciei mediului.
Categorii de lucrri cu impact maxim asupra factorilor de mediu este execuia terasamentelor.
Lucrrile legate de realizarea mprejmuirii i cele legate de construciile anex se desfoar n
perimetre limitate i nu mpieteaz sub nici o form cadrul natural.
Se vor respecta urmtoarele msuri de protecie a mediului:
- excedentul de sptur se va transporta n depozit prin mpingere cu buldozerul sau transport auto n
zonele de lng traseul proiectat indicate de beneficiar ;
- depozitele se vor realiza n aa fel nct s nu obtureze seciunile de scurgere ale cursurilor de ap i se
vor mprtia n vederea plantrii;
28
- depozitarea combustibililor, materialelor de construcii ca i ntreinerea curent a utilajelor se vor face n

locuri special amenajate .
2.4. Durata de realizare i etapele principale . Graficul de realizare a

investiiei.
Durata de realizare a investiiei depinde de capacitatea de atragere de fonduri a factorilor implicai n derularea
proiectului. n condiiile unei finanri ferme i constante apreciem o durat 8 luni calendaristice pentru
execuia lucrrilor de baz i a lucrrilor de amenajare a terenului .
Categoria ANUL I / luna ANUL II /

luna
de lucrri - valoare lei 3 4 5 6 7 8 9 10 5 6
Studii teren
Avize, acorduri
Organizare Licitaii
Proiectare
Consultan
Asisten tehnic (diriginte
santier)
Asisten tehnic (proiectant)
Amenajare i pregtire teren
Construcii lucrri de baz
din care :
Obiect 1 - Drum forestier de
acces
Obiect 2 - Imprejmuire
29
Obiect 3 - Constructii anexe

(Hranitoare pentru animale si
Observator)
Organizare santier
Comisioane
Diverse neprevzute
30
3. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI
3.1. Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general
Este stabilit pe baza cantitilor determinate din msurtori multiplicate cu costurile unitare nregistrate la
lucrri similare din zon, actualizate ca pre la data de 11.08.2014. Evaluarea n EURO s-a calculat la cursul de
4,4415 RON / EU al BNR.
1 EU = 4.4415 lei
Structura devizului general
LEI EU
Valoarea total a investiiei 2,989,332 673,048
din care TVA 578,580 130,267
Cheltuieli de proiectare 185,000 41,653
Valoare C+M 1,902,155 428,270
din care: - lucrri pregtitoare 57,766 13,005
- amenajri pentru protecia mediului
- cheltuieli ptr investiia de baz 1,834,926 413,132
- organizare antier lucrri de construcii 9,463 2,131
Alte cheltuieli
din care: - studii teren 5,000 1,126
- obinere avize, acorduri 3,400 766
- organizarea procedeului de achiziie public 2,400 540
- consultan 18,500 4,165

- asisten tehnic (diriginte de santier) 28,000 6,304
- asisten tehnic (proiectant) 8,800 1,981
- organizare antier cheltuieli conexe 18,927 4,261
- comisioane, taxe 24,190 5,446
Diverse i neprevzute 214,379 48,267
31
3.2. Esalonarea costurilor investitiei
Categoria ANUL I / luna ANUL II / luna

de lucrri - valoare lei 3 4 5 6 7 8 9 10 5 6
Studii teren 5,000 5,000
Avize, acorduri 3,400 3,400
Organizare Licitaii 2,400 2,400
Proiectare 185,000 185,000
Consultan 18,500 2,313 2,313 2,313 2,313 2,313 2,313 2,313 2,313
Asisten Tehnic (diriginte santier) 28,000 3,500 3,500 3,500 3,500 3,500 3,500 3,500 3,500
Asisten Tehnic (proiectant) 8,800 1,100 1,100 1,100 1,100 1,100 1,100 1,100 1,100
Amenajare i pregtire teren 57,766 28,883 28,883
Construcii lucrri de baz din care :
1,834,926
Obiect 1 - Drum forestier de acces
1,332,540 166,568 166,568 166,568 166,568 166,568 166,568 166,568 166,568
Obiect 2 - Imprejmuire 432,256 108,064 108,064 108,064 108,064
Obiect 3 - Constructii anexe (Hranitoare pentru
animale si Observator)
70,130 70,130
Organizare santier 28,390 3,549 3,549 3,549 3,549 3,549 3,549 3,549 3,549
Comisioane 24,190 3,024 3,024 3,024 3,024 3,024 3,024 3,024 3,024
Diverse neprevzute 214,379 53,595 53,595 53,595 53,595
TOTAL (fr TVA) 2,410,752 190,000 5,800 208,936 262,530 180,053 233,647 358,247 341,711 288,117 341,711
32
4. ANALIZA COST - BENEFICIU

Nu e cazul.
5. SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI

Investiia va fi finanat din fonduri proprii , de la bugetul local sau alte surse legal constituite.
6. ESTIMARI PRIVIND FORA DE MUNC

6.1. Numar de locuri de munca create in faza de executie
Fora de munc ocupat la reabilitarea drumului propus este estimat i rezult din premizele de productivitate,
disponibilitate a fondurilor alocate, adjudecarea i organizarea execuiei.
Pentru aceste obiecte se apreciaz c personalul minim necesar va fi de 14 persoane pentru o
perioad de 8 luni :
- volum mediu executat lunar ( C + M fr TVA 1 902 155 : 8 = 237 770 lei )
- valoare manopera 10 % x 237 770 = 23 777 lei / lun
- salariu mediu lunar 1 800 lei / lun
- numr de personal = 23 777 lei / lun : 1 800 lei / lun / angajat = 14 angajai.
Pe parcursul execuiei exist obligaia antreprenorului de a asigura condiii de lucru i instructaje
periodice privind msurile de protecia muncii n construcii.
Se recomand :
- Legea proteciei muncii nr. 90 / 1996 publicat n Monitorul Oficial 157/ 23.07.1996
- Norme generale de protecia muncii aprobate cu Ordinul Muncii i Proteciei Sociale nr. 578 / 1998.
- Norme specifice de protecia muncii pentru exploatarea i ntreinerea drumurilor i podurilor aprobate cu
ordinul nr. 357/29.07.1998 a ministrului muncii i proteciei sociale.
- Norme de protecia muncii specifice activitii de construcii montaj pentru transporturi feroviare, rutiere i
navale, aprobate prin ordinul M.T. nr. 9/1982, n special capitolele: 8; 12; 13;14;16;54;56.
6.2. Numar de locuri de munca create in faza de operare
33
Obiectul de investitie nu are o activitate de productie. Numarul de locuri de munca create in fata de
dupa executie este apreciat in concordanta cu lucrarile de intretinere curenta realizate periodic in functie
de necesitati si de situatiile concrete ce pot aparea.
Ca si lucrari de intretinere posibile mentionam :
- decolmatarea anturilor de scurgere, desfundarea si curatarea, a camerelor de cadere si a
tubulaturii podetelor;
- lucrari de curatare a zapezii de pe partea carosabila;
- lucrari de combatere a poleiului prin asternere de nisip, sare si alte materiale antiderapante;
- repararea suprafetelor degradate, inclusiv completarea gropilor din carosabil ce pot apare pe
parcursul exploatarii drumului , dupa expirarea perioadei de garantie;
Aceste lucrari au un caracter sezonier, sporadic atat pe perioada anului cat si de-a lungul perioadei de
intretinere si neconstant in timp. Estimam un numar de maxim 5 persoane /an ce vor fi angrenate in faza
lucrarilor de intretinere realizate de beneficiar sau de catre prestatori de servicii din zona.
7. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO ECONOMICI
a. Valoarea total a investiiei la data 11.08.2014
cu TVA 2,989,332 Lei

673,048 EU
fara TVA 2,410,752 Lei
542,778 EU
din care : C+M cu TVA 2,358,670 Lei

531,060 EU
C+M fara TVA 1,902,155 Lei
428,270 EU
Valoare investitie de baza + Amenajare teren

Total fara TVA din care 1,892,692 Lei
426,137 EU
a.1. Obiect 1 - Drum forestier de acces 1,390,306 Lei
34
313,026 EU
a.2. Obiect 2 - Imprejmuire 432,256 Lei
97,322 EU
a.3. Obiect 3 - Constructii anexe 70,130 Lei
(Hranitoare, Observator) 15,790 EU
b. Capacitatea investiiei
b.1.) Obiect 1. Drum forestier de acces

Lungime drum forestier de acces 4.510 km
Lungime amenajare drumuri de exploatare laterale 0.177 km
Lungime totala drumuri 4.687 km
Latime medie platforma 4.50 m
Imbracaminte din piatra sparta 10 cm grosime 2117 mc
Strat de fundatie din balast 20 cm grosime 4703 mc
b.2.) Obiect 2. Imprejmuire

Lungime imprejmuire 4500 ml
Fundatii din beton 250 mc
Stalpi si porti teava rectangulara 6700 ml
Panou gard bordurat 1,800 buc
b.3.) Obiect 3. Constructii anexe (Hranitoare, Observator)

Suprafete construite 220 mp
Elemente structura beton 64.0 mc
Elemente structura din lemn 20.5 mc
Invelitoare tigla 286 mp
c. Costuri unitare fara TVA
c.1) Obiect 1 - Drum forestier de acces (raportat la lungime drum)

Valoare Investitie de baza + Amenajare teren 296,630 lei/km
66,786 EU/km
c.2) Obiect 2. Imprejmuire (raportat la lungime)

Valoare Investitie de baza 96 lei/ml
22 EU/ml
35
c.3) Obiect 3. Constructii anexe (Hranitoare, Observator)

(raportat la suprafata construita)
Valoare Investitie de baza 319 lei/mp
72 EU/mp
8. AVIZE I ACORDURI
Propunerea pentru aceast investiie are acordul i hotrrea Direciei de Dezvoltare Durabila a
Judeului Braov i a Primriei Comunei Vama Buzului.
Acordurilor i avizelor impuse de actele normative se vor obtine n urma emiterii Certificatului de
Urbanism .
S.C. CFC CREATIVE S.R.L.

Sef Proiect
ing. Cristi Galiceanu
36

Memoriu SF Valea Zimbrilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu SF Valea Zimbrilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXTINDERE REZERVAIE VALEA ZIMBRILOR

S.C. CFC CREATIVE S.R.L - Vama Buzului , jud. Braov -

1.1. Denumirea investiiei:

EXTINDERE REZERVAIE VALEA ZIMBRILOR

1.2. Amplasament: U.A.T. Comuna Vama Buzului, jud. Brasov

1.3. Titularul investiiei: Agenia de Dezvoltare Durabil a Judeului Braov

1.4. Beneficiarul investiiei : Agenia de Dezvoltare Durabil a Judeului Bra ov

1.5. Elaborator : S.C. CFC CREATIVE S.R.L.

2. INFORMAII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

In acest scop, o echip dinamic i specializat in diferite domenii sprijin administraiile n

Obiect 1. Drum forestier de acces L=4,510 km

Obiect 3. Construcii anexe (Hranitor , Observator)

2.2. Descrierea investiiei

2.2. a) Situaia actual. Necesitatea si oportunitatea investiiei. Scenariul

Amplasamentul de extindere a rezervaiei in trupul de padure de pe versantul drept tehnic al rului

Pentru desfurarea activitilor specifice rezervaiei (asigurarea hranei animalelor, serviciilor

Obiect 3. Construcii anexe (Hranitor si Punct de Observatie)

Obiect 1. Drum forestier de acces (L =4,510 km)

Se impune realizarea unei ci de acces cu caracter permanent pentru accesibilizarea complet a

Drumul forestier de acces se va proiecta conform normativului PD 0003-11, ca drum forestier

Obiect 3. Construcii anexe (Hranitor si Observator)

Suprafaa total a construciilor este de 220 mp din care :

Necesitatea si oportunitatea investiiei

Necesitatea si oportunitatea investiiei este legat de nevoia de dezvoltare a rezervaiei in

Fa de acestea drumul forestier de acces proiectat rezolv probleme de accesibilizare a masei

- asigurarea accesibilitii integrale a fondului forestier pe suprafata totala de peste 80 ha prin

Situaiile prezentate sunt motive temeinice pentru susinerea i promovarea obiectivelor

2.2. b) Scenariile tehnico economice prin care obiectivele proiectului

Obiect 1. Drum forestier de acces (L =4,510 km)

Pentru activiitaile turistice accesul se va face doar pietonal.

Scenariile tehnico-economice posibile de analizat se refera doar la structura rutiera adopatata ,

VARIANTA 2- structura rutiera supla modernizata, imbracaminte covor asfaltic :

Varianta 2) - Structura rutiera drum modernizat

Balast Strat fundatie 20 mc 1.213 5,471 64.50 352,880

Scenariul 1 - structura rutiera cu mbracaminte de piatr spart, se propune a fi acceptat i

Evaluarea celor doua scenarii propuse

Avantajele scenariului recomandat

Obiect 3. Constructii anexe (Hranitor si Observator)

Evaluarea celor doua scenarii propuse

- parametrul economic: pretul de excutie

Avantajele scenariului recomandat

2.2. c) Descrierea constructiva functional si tehnologic

Obiect 1. Drum forestier de acces (L =4,510 km)

- Raza minim a curbelor curente : 15 m

Realizarea cailor de acces implica urmatoarele categorii si volume de lucrari :

Lungime mprejmuire : 4500 ml

Obiect 3. Constructii anexe (Hranitor si Observator)

Invelitoarea va fi din tigla pe astereala din scanduri.

Realizarea constructiilor cuprinse n cadrul Obiectului 3 implica urmatoarele categorii i volume de

Categoria de lucrari U.M. Cantitate Cantitate TOTAL

2. Sructuri din beton armat

3. Structura din lemn

4. Invelitoare din tigla

Recomandari cu caracter tehnologic pentru constructii anexe si imprejmuire

2.3. Date tehnice ale investiiei

2.3.a) Zona si amplasamentul

Amplasamentul de extindere a rezervaiei n trupul de pdure de pe versantul drept tehnic al rului

2.3.b) Statutul juridic al terenului ce urmeaz s fie ocupat

Terenul ce urmeaz a fi ocupat se afla pe teritoriul administrativ al comunei Vama Buzaului. In

2.3.c) Situatia ocuparilor definitive de teren

2.3.d) Studii de teren

Ridicarea topografica a fost pusa la dispozitie de catre beneficiar.

Concluziile si recomandarile studiului geotehnic sunt urmatoarele :