Istoria apariiei i dezvoltrii controlului financiar n Republica Moldova

No iunea de control i are originea nc din epoca feudal, cnd domnitorii rilor Romne hotrau cuantumul
drilor care se colectau din impozite, servicii sau propriet i, precum i modul de utilizare al acestora. Specific pentru
acea perioad este faptul c veniturile i cheltuielile visteriei se confundau cu cele ale domnitorilor. Din aceast
cauz, pentru verificarea modului n care se percepeau aceste dri ctre visterie, domnitorii romni dispuneau
efectuarea de controale periodice sau inopinante.
Deasemenea, existau controale cu privire la modul de colectare a banilor mnstireti, precum i a modului n care
acetia erau administra i de ctre fiecare mnstire n parte. Drept exemplu putem denumi c n timpul domniei
domnitorilor erban Cantacuzino i Constantin Brncoveanu egumenii mnstirilor trebuiau s dea socoteal ctre
mitropolitul i marele logoft al rii. Mai trziu, n anul 1730 se alctuiete o comisie de 10 egumeni de la
mnstirile pmntene pentru efectuarea controlului.
ncepnd cu secolul al XVI-lea veniturile statului ncep s fie delimitate de veniturile personale ale domnitorilor
sau de propriet ile acestora, n aceast perioad nregistrndu-se o evolu ie remarcabil a sistemului fiscal i
administrativ. O modificare semnificativ a legisla iei fiscale se nregistreaz n a doua jumtate a secolului al
XVIII-lea, cnd Constantin Mavrocordat adopt n ara Romneasc i Moldova o serie de reforme cu caracter
fiscal, administrativ i agrar.
Ca autoritate consultativ exista pe lng vistierie un sfat compus din apte boieri. Domnitorul romn numea
prclabii i ispravnicii care ajuta i de slujbaii fiscali erau responsabili de colectarea impozitelor i vrsarea acestora
la vistierie. Visteria era gestionat de marele vistiernic care inea eviden a sumelor percepute i pltite, precum i a
celorlalte valori. Dei se efectuau controale, slujbaii domneti puteau fi reclama i, iar pe baza dovezilor prezentate
se aplicau sanc iuni care puteau ajunge pn la confiscarea averilor personale i pierderea unor drepturi.
Paralel cu delimitarea visteriei rii de averea personal a domnitorilor a crescut i responsabilitatea domnitorilor cu
privire la modul de cheltuire a banilor publici. Cel dinti domnitor care a justificat veniturile i cheltuielile visteriei a
fost Nicolae Vod Mavrocordat, care a prezentat divanului boierilor socoteli de venituri i cheltuieli i smi ale
visteriei.
Prin Regulamentele Organice aplicate n 1831 i 1832, care reprezint i primele constitu ii ale principatelor
romne, se nfiin eaz o adunare obteasc ordinar, format din reprezentan ii boierimii, ca putere legiuitoare i se
structureaz o organizare administrativ i financiar a finan elor publice. Totodat,se ncepe conturarea controlului
gestiunii publice i se utilizeaz no iunea de buget sau previziunea cheltuielilor pentru anul urmtor. Tot n aceast
perioad se ntocmea i raportul trimestrial cu privire la sumele cheltuite, raport care se prezenta domnitorului,
ocazie cu care se numrau sumele existente n casa visteriei.
La finele anului domnitorul trimitea rapoartele ctre Adunarea Obteasc, mpreun cu lista tuturor drilor primite pe
parcursul anului trecut. Preedintele Adunrii Obteti ntocmea
un raport ce cuprindea concluziile care se aduceau la cunotin a domnitorului, iar acest raport se pstra la vistierie
pentru a servi la punct de plecare n stabilirea drilor pentru anul urmtor.
Ulterior, Adunarea Obteasc a nfiin at controlul obtesc care cerceta orice cheltuial a statului n tot timpul anului.
Controlul obtesc era exercitat de 12 func ionari, sub conducerea unui ef de control, ce a luat atribu iile de verificare
din sarcina vistiernicului, controlul cptnd n aceste condi ii independen i eficien . Acest organism a fost
transformat ulterior n Ministerul
Comer ului, care n anul 1860 a fost nglobat n Ministerul Finan elor.
n baza Conven iei de la Paris, din 7 august 1858 s-au pus n practic principiile bugetare pe baza crora s-a
promulgat primul Regulament al contabilit ii publice. Din punct de vedere
structural, controlul era administrativ i parlamentar (legislativ).
Controlul administra iei se realiza prin nregistrarea n contabilitatea ministerelor a tuturor opera iunilor legate de
administrarea i utilizarea fondurilor publice. Contabilii aveau obliga ia de a prezenta lunar ordonatorilor de credite
rapoarte asupra opera iilor efectuate i actele justificative trimise Ministerului Finan elor. n cadrul controlului
legislativ, minitrii erau obliga i s prezinte n fiecare sesiune opera iunile efectuate n anul precedent care trebuiau
s se sprijine pe acte justificative.
n anul 1862 s-a creat serviciul Inspec iei de finan e sub directa conducere a Ministerului Finan elor cu sarcina de
a face control inopinant asupra contabilit ii tuturor agen ilor apar innd
Ministerului Finan elor i de a semnala ministerului neajunsurile rezultate.
Conform Legii asupra contabilit ii generale a statului din 1864, controlul administrativ atribuit n cea mai mare
parte Ministerului Finan elor se executa prin nregistrarea opera iunilor de
venituri i cheltuieli la serviciile de contabilitate ale ministerelor i centralizarea lor la Direc iunea Contabilit ii
Generale a Finan elor, precum i prin control permanent i inopinant asupra serviciilor de contabilitate i casieriilor
de jude e.
Odat cu Legea din 24 ianuarie 1864, sistemul de control se modific prin nfiin area controlului jurisdic ional
asupra executrii bugetului, sarcina fiind atribuit unui organ specializat i independent, respectiv nalta Curte de
Conturi.
Dup Unirea din 1918 a fost nfiin at Garda Financiar organiza ie fiscal militarizat ale crei atribu ii
principale erau: prevenirea i descoperirea contraven iilor la legile i normele financiare, precum i sprijinul
organelor financiare n procedura lor oficial.
Garda Financiar a func ionat pn n 1927, exercitnd atribu ii de control al bilan urilor contabile i descrcarea
gestiunii, al veniturilor statului, asupra oricrui mijloc de transport cu produse de orice fel, de la petrol pn la
buturi spirtoase, precum i a unit ile de produc ie.

Dupa 1944, controlul financiar contabil, att cel exercitat de stat ct i controlul propriuexecutat la nivelul
agen ilor economici au cptat alte forme de organizare, determinate de noile condi ii politice.
Dup 1989 controlul financiar contabil a cptat noi dimesiuni, impuse de aplicarea noiilegisla ii a economiei de
pia , fiind nfiin ate noi structuri de control. Instituirea unui sistem de controlfinanciar contabil asupra modului de
formare i utilizare a resurselor financiare ale statului, ca i uneledintre organismele specializate s execute aceast
activitate au fost stabilite chiar prin Constitu ia Republicii Moldova.
n anul 1991 cnd Republica Moldova a devenit un stat indepenedent i suveran controlul statului a fost ntrit
prin nfiin area sau renfiin area unor structuri n cadrul Ministerului Finan elor. Potrivit legisla iei elaborate n
perioada anilor 1991-1993, cu modificrile ulterioare, controlul financiar s-a realizat:
La nivel naional de ctre Ministerul Finanelor,prin organele sale specializate: Departamentul
Controlului Financiar de Stat, InspectorateleFiscale i Garda Financiar;
La nivelul ministerelor i celorlalte organe publice centrale prin intermediul controlul financiar
preventiv i controlul financiar de gestiune asupra patrimoniului propriu;
La nivelul societilor comerciale i al celorlali ageni economici prin intermediul de cenzori, organe i
forme prevzute n actele normative, contractile de societate i statute proprii de nfiin are i organizare.
Tema 1. Esena i coninutul auditului

1.1. Evolu ia istoric a auditului

1.2. Defini ia i obiectul auditului
1.3. Genuri i servicii de audit
1.4. Scopurile i esena auditului

1.1. Evoluia istoric a auditului

Principalele etape in evolutia auditului au fost:

pana la inceputul sec. al XVIII-lea auditul era ordonat de regi, imparati, biserica si stat cu un singur
scop si anume acela de pedepsire a hotilor pentru infractiuni de frauda;
sec. XVIII prima jum a sec. XIX ara de origine a auditului se consider Marea Britanie, deoarece
aici n 1844 se aprob un ir de legi, conform crora cel pu in o dat n an companiilor li se impunea
solicitarea unei persoane autorizate care s controleze conturile contabile i rapoartele financiare.
sfarsitul sec. al XIX s-a conturat relatia intre auditori si auditati. Auditorii erau alesi din randul
contabililor si al juristilor iar obiectivele acestora erau acelea de identificare si evitare a erorilor si a
fraudei;.
incep sec. XX auditul consta n urmrirea corectitudinii nregistrrii opera iilor bneti i reflectrii
corecte n rapoartele financiare, deci avea caracter de confirmare
perioada anilor 19401990 se caracterizeaza prin largirea sferei auditului si patrunderea acestuia in
domeniul bancar, al patronatului si institutiilor financiare. Aceasta largire a fost determinata de
dezvoltarea pietelor de capital ca urmare a amplificarii comertului international, iar firmele de audit
ncep s acorde mai mult servicii de consultan , caracterul auditului devenind de orientare;
perioada anilor 1990 si pana in prezent este marcata de profunde clarificari si delimitari
conceptuale. Auditul dobandeste un rol vital in gestionarea si administrarea entitatilor publice. Au fost
imbunatatite standardele si normele profesionale ale auditului, au fost elaborate ghiduri procedurale si
coduri deontologice. Auditorii au devenit specialisti in analiza riscului. S-a realizat delimitarea clara
intre auditul extern si auditul intern.

Apari ia i dezvoltrea auditului n RM dateaz cu anul 1987, o dat realizarea reformelor economice
trecerea la rela iile economiei de pia i democratizarea societ ii. Activitatea de audit s-a dezvoltat n
mas n anul 1996, odat cu adoptarea Legii cu privire la activitatea de audit, aprobarea Standardelor
Na ionale de Audit, iar ca rezultat al desfurrii mai intense a acestui tip de activitate au fost efectuate
modificri, completri , iar mai trziu i nlocuirea cu o alt Lege privind activitatea de audit (2007).

1.2. Definiia i obiectul auditului

Auditul reprezint un proces sistematic de ob inere a datelor reale privind ac iunile i evenimentele
economice, care stabilete nivelul corespunderii acestora cu un anumit criteriu i prezint rezultatele
utilizatorilor interesa i.

Potrivit Legii cu privire la activitatea de audit a RM auditul reprezint examinarea independent a

rapoartelor financiare anuale, a rapoartelor financiare anuale consolidate i a altor informa ii, aferente
acestora, ale entit ii auditate pentru exprimarea unei opinii profesioniste a auditorului asupra
corespunderii lor, sub toate aspectele semnificative, cerin elor stabilite fa de aceste rapoarte.

Activitatea de audit este activitatea de ntreprinztor, care const n prestarea de servicii profesionale,
efectuate pe baz de contract, pentru exprimarea opiniei asupra veridicit ii rapoartelor financiare n
conformitate cu legisla ia n domeniu.
Principiile fundamentale ale activit ii de audit:
a) independen
b) onestitate i obiectivitate
c) competen profesional i contiinciozitate
d) confiden ialitate i comportament profesional
e) respectarea standardelor profesionale

Obiectivele principale ale auditului sunt:

-aprecierea autenticit ii rapoartelor financiare;
- aprecierea nivelului de organizare a contabilit ii, nivelul de calificare al cadrelor, legitimitatea
activit ii economice a agentului economic;
- propunerea unor solu ii de nlturare a greelilor comise la determinarea rezultatelor financiare;
- aprecierea situa iei econom a ntrepr n perioada precedent i prezent, precum i estimarea ei pe viitor.

Obiectul auditului sunt to i agen ii economici de pe teritoriul RM inclusiv i altor state cu excep ia
BNRM).

1.3. Genuri i servicii de audit

n dependen de cine efectueaz auditul poate fi:

o Extern o Intern
obligatoriu de a preveni i descoperi cauzele de
solicitat extern fraude i erori;
pregtirea la timp a informa iei
financiare credibile;
pentru a analiza rezultatele financiare;

Legea cu privire la activitatea de audit prevede urmtoarele genuri de audit:

a. auditul agenilor economici (auditul general) - pentru practicarea acestui gen de audit este nevoie de
a sus ine examen la Ministerul Finan elor pentru ob inerea certificatului, iar n baza certificatului de
ctre Camera de Licen iere se elibereaz licen a. Licen a se elibereaz numai persoanelor juridice;
b. Auditul instituiilor financiare (audit bancar) pentru practicarea lui se sus ine examen la BNRM
pentru ob inerea certificatului. Licen a la fel se elibereaz de ctre camera de licen iere;
c. Auditul companiilor de asigurare pentru practicarea examenul se sus ine la Ministerul Finan elor,
licen a se elibereaz de camera de licen iere;
d. Auditul participanilor profesioniti la piaa hrtiilor de valoare este necesar ca trei persoane s
ob in certificat i n baza acestor certificate se elibereaz licen a. Att certificatul ct i licen a sunt
eliberate de Comisia Na ional a Valorilor Mobiliare (CNVM).

Servicii de audit:
de organizare, de restabilire i de inere a eviden ei contabile;
de acordare a asisten ei la automatizarea eviden ei contabile;
de expertiz contabil;
de planificare fiscal i de calcul al obliga iilor de plat la buget, de ntocmire a declara iilor fiscale;
de analiz a activit ii economico-financiare;
de asisten juridic n probleme de activitate economico- financiar;
de asisten n domeniul managementului;
de asisten n administrare, reorganizare i lichidare;
de consultan n administrarea investi iilor, n analiza proiectelor investi ionale;
de evaluare a patrimoniului.
1.4. Scopurile i esena auditului

Scopul auditului l constituie verificarea i analiza rapoartelor financiare, declara iilor fiscale,
documenta iei de plat, documentri a altor activit i financiare ale agen ilor economici pentru constatarea
autenticit ii, deplint ii i conformit ii acestora cu legisla ia n vigoare i cu cerin ele de inere a
eviden ei contabile i de ntocmire a bilan ului contabil.

Organiza ia de audit ntreprinderea cu orice form de organizare juridic, creat de o persoan fizic sau
de o persoan juridic, inclusiv strin, care dispune de autoriza ii pentru activitate n domeniul auditului.

Organiza ia de audit se fondeaz n conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat i ntreprinderi de

03.01.1992. n cazul cnd firma de audit este nregistrat ca SA, auditorii trebuie s de in nu mai pu in
de 51% din ac iunile cu drept de vot.

Auditorul este un specialist independent cu studii superioare economice, juridice, financiare, titular al
unui certificat de calificare ce-i confer dreptul de averifica i certifica eviden a contabil a agen ilor
economici.

Activitatea de audit se desfoar n baza autoriza iei (licen ei eliberate de camerade licen iere, CNVM).
Pentru ob inerea certificatului, solicitantul trebuie ssus in examen la Ministerul Finan elor sau BNRM
sau CNVM; pentru aceasta el prezint:
- cerere;
- copia diplomei de studii superioare sau medii de specialitate
-copia autentificat a carnetului de munc n care trebuie s fie nregistra inu mai pu in de 5 ani de munc
n domeniul dat sau n domeniul pedagogiei cu profil economic, juridic;
-dou fotografii 3x4;
-chitan a de plat a examenului.

Ministerul Finan elor este n drept s retrag licen a n temeiul hotrrii instan ei de judecat privind
privarea de dreptul de a desfura activitatea de audit precum i n cazul n care se demonstreaz c
organiza ia de audit:
-a eliberat inten ionat un raport de expertiz contabil ce nu corespunde datelor de eviden contabil a
agen ilor economici;
-efectueaz orice alt activitate antreprenorial concomitent cu cea de audit;
-nu posed un auditor calificat.
 Tema 2: Conceptul de control financiar.
1. Definirea noiunii de control.
2. Controlul-funcie a managementului si gestiunii financiare.
3. Obiectul, rolul i funciile controlului financiar.
4. Formele controlului financiar. Clasificarea formelor de control economico-financiar.
5. Sistemul de documente si evidena tehnic-operativa si contabil-obiect i sursa de
informaii pentru controlul financiar.
6. Sistemul metodologic de control financiar.
1.Definirea noiunii de control
Controlul reprezint o activitate specific umana, care consta in verificarea si
analiza permanenta , periodica sau inopinata a muncii si a rezultatelor muncii dintr-un
domeniu sau sector n scopul prentmpinrii si lichidrii eventualelor neajunsuri.

Activitatea de control presupune:

1) Stabilirea situaiei ideale (care ar trebui sa existe sau de dorit), lucrul care se
realizeaz pe baza programelor de activitate, normelor sau normativelor, sarcinilor
concrete, devizelor, modelelor, previziunilor, etc.
2) Determinarea situaiei reale, existenta la un moment dat sau rezultata direct sau
indirect de ctre organul de control;
3) Confruntarea celor 2 situaii (ideala sau reala) si stabilirea abaterilor sau diferentelor
dintre ele: se vor avea in vedere aici si eventuale tolerante admise. i formularea
concluziilor ce se desprind din aciunea de control; este vorba in primul rind de
interpretarea abaterilor si de preciziarea semnificaiei lor, dar nu cuprinde si propunera
sau adoptarea schimbrilor ce se impun.
Finalizarea oricrui control se realizeaz prin stabilirea strilor de lucruri
neconforme i perfecionarea activitatii viitoare.

2.Controlul-functie a managementului si a gestiunii financiare.

Controlul este o analiza permanenta sau periodica a unei activitati, a unei situaii
pentru a urmri mersul si pentru a lua masuri de mbuntire.
Controlul este o verificare, o inspecie atenta a corectitudinii unui act sau o aciune de
supraveghere a cuiva, a ceva, o examinare minuioasa sau puterea de a conduce, ca un
instrument de reglementare a unui mecanism ,a unui proces.
Activitatea de control mai poate fi definita ca funcie a conducerii, instrument de
conducere, mijloc de cunoatere a realitatii si de corectare a erorilor. Controlul -procesul
prin care se verifica si se masoara realizarea cantitativa si calitativa a performantelor, a
sarcinilor sau lucrrilor, pe care le compara cu obiectivele planificate si indica masurile
de corecie, ce apar ca necesare.
Controlul este un atribut al conducerii firmei, o funcie a conducerii si o activitate
independenta. In calitate de funcie a conducerii , controlul vizeaza maximizarea
parametrilor ce se refera la rezultatele obinute si la creterea vitezei lor de realizare.
Sistemul de control financiar poate fi considerat ca instrument indispensabil
managementului pentru supraveghere regulata a activitatii firmei , cu scopul de a lua la
timp deciziile ce se impun, privind fiecare funcie in parte dar si ansamblul firmei.
Managementul reprezint efortul de a organiza, activitatea de conducere in raport
cu legitile pietii in vederea cunoaterii si perfecionrii modului de gestionare a
potenialului agenilor economici si de a preveni apariia riscurilor, deficienilor si
lipsurilor in activitatea acesteia.
Controlul, este la nivel micro si macro economic, o funcie eficienta si necesara a
managementului armonizind interesele individuale cu cele ale colectivitii si ale
societii intr-un tot unitar.
Control care se efectueaz in cadrul firmei are o tripla semnificaie fiind in acelai
timp un control pentru sine (un control interior), un control pentru alii (un control
exterior) si un control pentru stat (un control public).

3.Obiectul, rolul si funciile controlului financiar.

Obiectul controlului financiar consta in examinarea modului in care se realizeaz
sau nu s-a realizat programul fixat anticipat si a modului cum se respecta principiile
stabilite, cu scopul de a releva erorile, abaterile, lipsurile, deficientele pentru a le
remedia si evita in viitor.
[+]Obiectul controlului financiar, il formeaza actele si operatiunile emise sau infaptuite de
agentii economici, institutiile publice, precum si de alti participanti la viata economico-
financiara a statului. Echipele de control trebuie sa urmareasca daca actele si operatiunile
care fac obiectul examinarii indeplinesc conditiile de legalitate, operativitate, eficienta,
economicitate si realitate.
Importana i necesitatea controlului financiar in condiiile economiei de piaa
sint unanim recunoscute. El este considerat ca indispensabil desfurrii activitatilor
economico-sociale atit de factorii de conducere cit si de cei condui.
Rolul controlului financiar reiese pregnant in evidenta in toate fazele proceselor de
producie, incepind de la activitile de proiectare, contractare si pina la finalizarea
acestora i nregistrarea rezultatelor obinute.
In condiiile economiei de piaa este necesara ntrirea instituiei controlului
financiar, atit ca mod de organizare cit si sub aspectul cuprinderii acestuia in economie.
De astfel, controlul financiar nu trebuie si nici nu poate sa scape procesului general de
reforma, si in special in cele referitoare la buget, banci, fiscalitate, contabilitate etc.
 Controlul financiar asigura realizarea unor funcii specifice si particulare. Dintre
functiile specifice controlului financiar menionam:
1) Funcia de prevenire si funcia de perfecionare, care se materializeaz in
preintimpinarea producerii unor deficiente sau pagube in desfasurarea activitatilor
economico financiare.
2) Funcia de constatare a situaiei si funcia de corectare, in cazul in care apar
dereglri. Prin control se urmrete modul in care se ndeplinesc deciziile conducerii
referitoare la funcionarea firmei. Modul in care se asigura echilibrul financiar intre
venit si cheltuieli si se influeneaz favorabil realizarea sarcinilor economice, care sa
contribuie la creterea eficientei tuturor activitatilor agenilor economici.
3)Funcia, de cunoatere si funcia de evaluare a situaiei existente la un moment dat,
a rezultatelor obinute la sfirsitul perioadei de gestiune, asupra modului de desfurare a
activitatii in condiii de normalitate, legalitate si eficienta, si totodat, de asigurare a
tuturor categoriilor de colaboratori de solvabilitatea respectivului agent economic.
Funcia de cunoatere presupune o analiza riguroasa in vederea sesizrii operative a
tuturor neregulilor si a eventualelor tendine negative in activitatea agenilor economici.
4)Funcia educativa si funcia stimulativa a tuturor participanilor la realizarea
procesului de management. Prin realizarea celorlalte funcii ale controlului, dar mai ales prin cea
de corectare, controlul financiar capata o funcie educaionala, pentru perioadele viitoare, pe baza
rezultatelor obinute si a valorificrii acestora.
In acelai timp, controlul financiar mai ndeplinete si o serie de funcii particulare:
1)Funcia de msurare a posteriorii a ecarturilor(abaterilor planificate anticipat)
2)Funcia de diagnosticare a erorilor financiare pe baza ecarturilor simptomatice care
afecteaza sau amenina activitatea agentului economic;
3)Funcia de revizuire a obiectivelor sau previziunilor viitoare pe baza
diagnosticului financiar constatat;
4) Funcia de a interveni in cadrul competentelor date pentru redresarea sau
soluionarea problemelor firmei;
5) Funcia de reglementare a activitatii firmei prin asig coerenei aciunii de control
in raport cu obiectivele firmei, focalizindu-se asupra activitilor in curs de desfurare;
6) Funcia de pregtire a agentului economic pentru luarea deciziilor, pe baza
rezultatelor controlului;
7) Funcia de (auto)invatare a realitilor pe care controlul le ridica in permanenta,
prin aciunea coercitiva, asupra pertinentei cadrului si normelor legale folosite.
4. Formele controlului financiar. Clasificarea lor.
In funcie de momentul executrii lui, controlul economic-financiar poate fi:
a) Control anterior se exercita nainte de efectuarea operaiilor economice si are drept
scop prevenirea unor nclcri ale disciplinei financiare sau angajarii unor cheltuieli
nerationale, urmrind concomitent necesitatea , legalitatea, oportunitatea
si economicitatea respectivelor operaiuni. Controlul anterior sau preventiv se realizeaz
in practica prin analiza documentelor de dispoziie.
b) Controlul concomitent ca se exercita in timpul desfurrii operaiunilor economice
si financiare. In unitile ec-sociale asemenea controale exercita organele de conducere
(controlul ierarhic operativ curent), organele de planificare, tehnice de recepie etc.
O forma specifica a controlului concomitent il reprezint controlul pe care il exercita
fiecare om al muncii asupra rezultatelor individuale, precum si controlul reciproc.
c) Controlul posterior este acela care se exercita dup efectuarea operaiunilor
economice, avind ca baza datele nregistrate in documentele de execuie, in evidentele
tehnic-operative si in contabilitate. El cade in sarcina unor organe specializate de control
si are drept scop analiza rezultatelor obinute sau a situaiilor de fapt, depirea
eventualelor deficiente, a cauzelor si a vinovailor de producerea lor, precum si stabilirea
masurilor pentru lichidarea acestora si preintimpinarea repetrii lor pe viitor.

In funcie de aria de cuprindere, controlul financiar poate imbraca mai multe forme:
1) Controlul general sau de fond cuprinde totalitatea actelor si faptelor referitoare la
activitatea economica si financiara a firmei. Aceasta inseamna ca nici un sector de
activitate si nici un grup de operaiuni nu ramin in afara controlului.
2) Controlul parial se exercita numai asupra unor sectoare, activitati sau grupuri de
operaii, care formeaz o subdiviziune sau funcie a unitatii verificate (sectie, atelier,
depozit) sau (activitate de desfacere, investirii, retribuirea muncii etc.).
3) Controlul total se supun verificrii, fara excepie, toate actele si faptele ce
caracterizeaz activitatea dintr-un sector sau chiar din toate sectoarele intreprinderii.
4) Controlul prin sondaj se exercita numai asupra unor documente, operaiuni sau
bunuri considerate ca fiind reprezentative pentru fenomenul verificat. Pe baza acestui
control se poate formula o prere de ordin general privind modul de desfurare a
ntregului fenomen dar concluziile rezultate din controlul prin sondaj este de modul in
care au fost stabilite obiectivele si alese esantioanele.
5) Controlul combinat sau mixt - folosirea concomitenta a formelor de mai sus,
precum altor forme ale controlului tehnic. Asemenea verificri combinate pot fi
reprezentate printr-un control general si total, control parial efectuat prin sondaj,
folosirea probelor de laborator sau expertizelor tehnice intr-un control prin sondaj etc.
In funcie de scopul urmrit, controlul economic-financiar poate fi:.
1)Controlul tematic urmrete anumite aspecte concrete din viata unitilor controlate
putindu-se exercita asupra unei singure intreprinderi sau asupra mai multor unitai de
acelai fel, in care caz permite efectuarea unor analize comparative si formularea unor
concluzii mai analitice cu privire la evoluia fenomenului cercetat.
2) Controlul complex urmrete o arie mai larga de probleme, depind de regula
cadrul activilatii economice si financiare ale unitarilor economice supuse verificarii.
Obiectivele sale se extind si asupra unor aspecte tehnice, sociale sau juridice, cum ar fi
nivelul tehnic al produciei, productivitatea muncii, disciplina in munca, sistemul de
recompensie si sanciuni. Exercitarea controlului complex presupune participarea unor
specialiti din diverse domenii, nu numai din cel economic-financiar..
3) Controalele repetate au ca obiect urmrirea evoluiei unui fenomen sau proces, a
schimbarilor cantitative si calitative ce se produc in starea acestuia, intr-o perioada
determinata de timp. In cadrul unitailor economice si sociale controlul repetat se
efectueaza de regula, atunci cind rezultatele unei activitati sint constatate
nesatisfacatoare. Controalele repetate se exercita la anumite intervale de timp,
urmarindu-se aceleai obiective de la verificarea precedenta, indiferent daca se
efectueaza de acelai organ sau de ctre alte organe de control.
4) Controlul sub forma de ancheta anchetele au ca punct de plecare strile de lucruri
sesizate, presupuse sau constatate, avind drept obiectiv confirmarea sau informarea
acestora si stabilirea exacta a ntreprinderilor. La ancheta pot participa si alte categorii
de organe (de jurisdicie, de urmrire sau de cercetare penala), verificarea efectuindu-se
printr-un contact mai strins cu persoanele implicate, carora li se solicita adesea explicaii
verbale, note scrise sau declaraii.

In funcie de modalitaile de executare controlul economic-financiar poate fi:

1) Controlul faptic se realizeaz prin verificarea la fata locului a operaiunilor
economice si financiare, a existentelor de mijloace si strii calitative a acestora, a
stadiului in care se gsesc anumite procese (de prelucrare, montaj, construcie) .
Principala forma de executare a controlului faptic este inventarierea care se realizeaz
prin msurare, numrare, urmindu-se in principal determinarea strilor cantitative.
Controlul faptic permite cunoaterea temeinica a realitatii, descoperirea lipsuri si
rezervelor interne contribuind astfel la apararea proprietaii statale si private.
2) Controlul documentar se realizeaz prin verificarea operaiilor economice
consemnate in acte, care pot fi: documentele primare si centralizatoare, evidente tehnic-
operative, conturi (fise de cont), jurnale contabile, calcule periodice de sinteza (balante
de verificare sintetice si analitice, bilanul contabil si anexele sale, situaii comparative
etc.).
5. Sistemul de documente i evidena tehnic operativ i contabil obiect
i sursa de informaii pentru controlul financiar.
Activitatea de conducere presupune un sistem de comunicaii care s asigure
transmisiunea clar, precis, complet i rapid a informaiilor, instruciunilor, ordinelor
directivelor necesare bunului mers al activitii.
Sistemul de informare implic controlul asupra fundamentrii i executrii deciziilor.
Evidena i controlul snt eseniale n conducerea activitii economico- sociale bazat
pe criterii de profit, ordine i disciplinar economic i financiar. Organizarea raional
i clar a evidenei i controlului asigur disciplina economic, contractual, gestionar
i financiar.
Sistemul de eviden reprezint sursa esenial de informaii pentru controlul
financiar. In sfera controlului se cuprind, mai nti, obiective privind att ntocmirea
documentelor primare cu respectarea condiiilor de form i coninut ct i organizarea i
conducerea evidenei tehnic-operativ i contabile cu respectarea normelor metodologice.
n consecin, sistemul de documente i eviden este att obiect al controlului ct i
surs de informaii pentru controlul activitii economico-financ.
Documentele primare sau actele justificative, ca dovezi scrise ale faptelor economice i
financiare, constituie de regul surse de informaii pentru toatele formele evidenei. n
acelai timp, documentele primare, n care operaiile economice i financiare se
consemneaz la locul i momentul efecturii lor, servesc pentru informarea operativ a
conducerii agenilor economici.
Pentru contabilitate, documentele ndeplinesc funcia de acte justificative. Caracteristica
esenial a documentelor const n faptul c reflect situaia patrimonial i angajeaz
rspunderea material. Documentele trebuie s ndeplineasc anumite cerine. Este
necesar ca fiecare document folosit ca act justificativ de ctre contabilitate i control s
conin, unele elemente obligatorii, dintre care menionm:
1) denumirea documentului;
2) denumirea i sediul unitii care l ntocmete;
3) numrul i data ntocmirii;
4) menionarea prilor care particip la efectuarea operaiei (cnd este cazul);
5) datele cantitative i valorice ale operaiei efectuate;
6) semnturile persoanelor care rspund de efectuarea operaiei, ale celor care au sarcina
exercitrii controlului financiar preventiv sau dreptul s aprobe operaiile respective; s.a.

In condiiile automatizrii culegerii i prelucrrii datelor, documentele primare se

adapteaz la cerinele exploatrii raionale a diferitelor tipuri de sisteme electronice de
calcul. In condiiile prelucrrii datelor cu aceste sisteme de calcul, documentele se
grupeaz n 2 categorii:
1)documente de intrare, adic documentele primare din care se preiau date pentru a fi
prelucrate cu ajutorul mijloacelor de calcul;
2)documente de ieire, respectiv doc care se ntocmesc i se obin cu aceste mijloace.
O importan deosebit se acord controlului documentelor, nainte de nregistrarea n
conturi dar i dup aceast operaie, att sub aspectul formei ct i sub aspectul fondului
(coninutului) documentelor.
Din punct de vedere a formei, controlul documentelor are ca obiective:
1) autenticitatea;-Controlul autenticitii documentelor presupune ntocmirea lor cu
respectarea condiiilor legale.
2) exactitatea ntocmirii i valabilitatea documentelor - se realizeaz n raport de
momentul i condiiile producerii operaiilor economice i fin pe care le consemneaz.
3) efectuarea corect a calculelorc - respectiv controlul aritmetic al documentelor care
conin calcule, are menirea s obin sigurana aplicrii juste a preurilor i tarifelor i a
stabilirii totalurilor n documente, s nlture erorile de calcul care pot denatura
coninutul operaiilor economice i financiare.

Din punct de vedere al fondului (coninutului), controlul doc are ca obiective:

1)legalitatea-justeea: Controlul legalitii-justeei documentelor este principiul
conform cruia este necesar s se respecte prevederile tuturor actelor normative.
2)realitatea-exactitatea i eficiena: Controlul realitii-exactitii operaiilor
economice i financiare consemnate n documente, stabilete dac, n fapt, acestea s-au
produs n limitele, condiiile i la locul indicat n ele. Exactitatea operaiilor economice
i financiare se constat prin controlul faptelor oglindite n documente.
Controlul eficienii operaiilor economice i financiare are n vedere elemente mai
complexe i anume necesitatea, economicitatea i oportunitatea acestora.
1) Controlul necesitii are n vedere gradul de utilitate a operaiilor, consumurilor sau
cheltuielilor consemnate n documente, astfel nct s se nlture risipa, cheltuielile
inutile, operaiile fr eficien etc.
2) Controlul economicitii urmrete dac operaia econom este necesar din punct de
vedere al unitii; dac s-au folosit mijloace de transport cele mai convenabile; dac prin
efectuarea operaiei se obine un avantaj economic-financiar etc.
3) Controlul oportunitii unei operaii are n vedere dac momentul ales i locul stabilit
pentru executarea acesteia snt cele mai corespunztoare, att din punct de vedere
economic, ct i pentru buna desfurare a activitii.
O operaia economico-financiar poate s fie real i s ndeplineasc condiiile legale,
dar s nu fie oportun din punct de vedere economic. Din acest motiv n cadrul
controlului este indicat s se urmreasc i eficiena economic a operaiilor.
6. Sistemul metodologic de control financiar
Prin aciunea de control se stabilete dac activitatea economic i financiar este organizat i se
desfoar conform normelor, principiilor, sau regulilor stabilite. Cunoaterea i perfecionarea
activitii economice i financiare presupune o cale tiinific de cercetare i aciune, un sistem
metodologic, cu ajutorul cruia s se oglindeasc realitatea, legalitatea i eficiena.
Momentul esenial al procesului de control l constituie comparaia. Orice operaie sau activitate
economic-financiar se cerceteaz nu numai n sine, ci i n raport cu un criteriu, cu o baz de
comparaie.
Criteriile de comparaie determin i natura acestora, astfel:
1) comparaie n funcie de un criteriu prestabilit: previziuni, prognoze, sarcini, norme, scopuri,
prevederi legale, standarde etc.
2) comparaii cu caracter special, de exemplu, ntre variante de eficien a unor msuri sau soluii
tehnico-tiinifice sau organizatorice pentru alegerea celei optime;
3) comparaii n spaiu, spre exemplu, ntre unele secii de producie;
4) comparaii n timp, adic ntre activitatea programat sau efectiv, din perioada controlat, cu cea
din perioada precedent.
Comparaia de control prezint aspecte specifice n funcie de natura operaiilor i activitilor
economico-financiare controlate, de metodologia de calcul i sistemul de eviden. Operaiile sau
activitile comparate trebuie s fie omogene, calculate i exprimate dup o metodologie unitar.
Metodologic, controlul, ca proces de cunoatere i perfecionare a activitii economico-financiare i
sociale impune urmtoarele momente:
1) cunoaterea situaiei stabilite (programe, sarcini, norme, scopuri, prevederi legale, previziuni etc.)
2) cunoaterea situaiei reale;
3) determinarea abaterilor prin compararea situaiei reale cu cea stabilit;
4) concluzii, sugestii, propuneri i msuri.
Componena principal a metodologiei de control o constituie ansamblul procedeelor de cercetare,
cunoatere i perfecionare a activitii economice i financiare, i anume: studiul general prealabil
asupra activitii ce urmeaz a se controla, controlul documentar contabil, controlul faptic, analiza
economico-financiar, controlul total i prin sondaj, finalizarea (valorificarea) constatrilor controlului
etc.
Un atribut de importan deosebit n realizarea laturii practice a procesului cognitiv o reprezint
competena. Ea este criteriul suveran al eficienii economic, iar prima competen este cea profesional,
care presupune nsuirea excelent a profesiei i a practicii acesteia.
Specialitii, experii n materie, n domeniul lor de activitate, sunt garana fundamental a eficienii.
Competena profesional este eficient numai dac este dovedit prin munc, prin rezultate. Controlul
previne contrariul competenei, adic incompetena. Controlul pornete de la conceptul potrivit cruia
eficiena economic presupune ca prim planul oricrui sector de activitate s aparin specialitilor de
elit, experilor n domeniu.
 Tema: 2. Structura controlului economico-financiar
=O1= Principii ale organizarii controlului
Cele mai importante principii ale organziatii si functionarii controlului economic
financiar sunt:
1. principiul prevederii si organizarii activitatilor economice-sociale: conform acestui
principiu activitatii economice pot face obiectul unor actiuni de control numai in masura in
care sunt bine organizate avind stabilite anticipat atit cantitativ si valoric cit si calitativ
modalitatile sau parametrii desfasurarilor. In cazul unor activitati pt care nu sau stabilit
dinainte sarcini precise controlul ramine fara obiect facinduse o informare deasupra realitatilor.
2. Principiul autonomiei competentei si autoritatii controlului: pt a desfasura o munca
cu adevarat efectiva organele de control trebuie sa fie relativ independente fata de unitatea sau
activitatea controlata, astfel incit sa poata actiona nestingherit in virtutea sarcinilor si
atributiilor pe care le au. Excluzind raporturile de subordonare directa autonomia implica intr-o
masura mai mare responsabilitatea organelor de control pt calitatea verificarilor efectuate.
Calitatea muncii de control este influentata direct de competenta profesionala si juridica
acelor insarcinati cu aceasta activitate. Competenta profesionala este asigurata prin nivelul de
pregatire, volumul de cunostinte sau priceperea organului de control la care se adauga unele
calitati personale sau dobindite prin experienta de ex: reprezentare prin capacitatea de analiza,
puterea de selectie, spirit de orientare etc. In schimb competenta juridica sau legala
consemneaza sfera de atributii recunoscute de lege si dreptul organelor de control de a actiona
in cadrul acestora. Competenta juridica este strins legata de autoritatea controlului reprezentind
dreptul legitim, puterea organului de control de a dispune masuri obligatorii in sarcina
unitatilor sau persoanelor controlate si de a aplica sanctiuni celor vinovati.
3. Principiul adaptabilitatii controlului la structurile organizaatorice si functionale al
unitatilor sau activitatilor controlate controlul eco-fin are in toate cazurile un obiect bine
precizat exercitinduse asupra unor unitati, sectoare sau compartimente si avind sarcini
complete. Este necesar ca formele si metodele de control sa fie suficient de simple sau elastice
pt a se adapta cu usurinta la specificul activitatilor controlate, la formele lor de organizare sau
desfasurare.
4. Principiul apropierii controlului de locurile unde se iau decizii si unde se
concretizeaza raspudnerile pt administrarea patrimoniului aici se are in vedere faptul ca
activitatea de control eco-fin este o latura inseperabila a conducerii economiei, iar raspunderile
revin in primul rind unitatilor economice si organelor ierarhic superioare. Controlul trebuie
efectuat mai intii din interiorul unitatii de catre organele de conducere si de organele
specializate proprii sau de la nivelurile imediat superioare. Controlul direct exercitat de
persoanele cu atributie de conducere asupra locurilor de munca de care raspund nemijlocit este
in masura sa contribuie efectiv la instaurarea unui climat de ordine si disciplina, la prevenirea
pagubirii avutului statului. Practica demonstreaza ca este mult mai avantajos de efectuat
controlul propriu decit sa astepti interventia unor organe de control din afara.
=O2= Structura organizatorica a controlului eco-fin
Sistemul de control eco-fin in RM este organizat si functioneaza in mod unitar
cuprizind urmatoarea structura:
Controlul de stat, controlul propriu, controlul independent, controlul obstesc, controlul
cetatenesc.
Controlul de stat asupra activitatilor economice sociale la toate nivelurile in
RM se exercita de: Parlamentul RM; Guvernul RM; Curtea de Conturi, CNA,
Ministerul Finantelor prin organele subordonate lui si anume Inspectoratele Fiscale,
Inspectia Financiara, Depaartamentul Vamal; Banca Nationala; Inspectii si
inspectorate speciale.
=O3= Controlul Parlamentar
Controlul parlamentar ca organ suprme legislativ exercita cotnrolul concomitent cu
atributiile legislative cu ocazia dezbaterii legilor corespunzatoare despre bugetul de stat si
legile co continut economic. O seama de atributii de control sunt atribuite princomisiile
parlamentare sau prin activitate periodica alcatuita si aprobata de Parlament. O forma de
control exercitata de Parlament sunt si interpretarile deputatilor facute la sesiunea
parlamentului, guvernului sau ministerelor si departamentelor respective si prezentarea de
acestea raspunsurile oral sau in scris in modul stabilit de parlament, deasemenea si raportul de
activitate a guvernului republicii prezentat cel putin odata pe an Parlamentului RM.
Controlul Parlamentar cuprinde activitatea organelor de stat, acte normative. El se
exercita fie direct de intreg Parlamentul, fie prin una din camerele si forma de control cum ar
fi: controlul exercitat prin dari de seama, rapoarte, programe prezentate Parlamentului;
controlul exercitat prin comisiile parlamentare; controlul exercitat prin intrebari.
=O4= Controlul Guvernamental
Guvernul RM promoveaza in viata legile republicii si exercita controlul asupra
hotaririlor, stabileste functia Ministerului Departamental si altor organe, coordoneaza
activitatea lor si exercita controlul asupra ei, coordoneaza si exercita cotnrolul activitatii
organelor consultative de autoadministrare locala, realizeaza programele privind dezvoltarea
economica a republicii, elaboreaza si adopta hotariri in vederea transpunerii in viata. Unui
control riguros din partea Guvernului sunt supuse proiectele de legi privind transpunerea in
viata a politicii republicii in domeniul finantelor, creditelor si circulatiei banilor, proiectele de
legi cu privire la bugetul de stat al republicii si exercitarea lui.
Guvernul RM promovind politica republicii in domeniul preturilor si sistemului de
preturi; politica vamala si financiar vamala concomitent efectueaza si controlul respectiv in
aceste domenii. Guvernul RM exercita controlul asupra activitatii ministerelor,
departamentelor si altor organe subordonate lor. Prim ministru poate cere dari de seama
fiecarui minister sau departament de control. Guvernul RM are dreptul sa anuleze actele
ministerelro si departamentelor daca acestea contravin legilor republicii, hotaririlor, dipozitiilor
guvernului RM, guvernul sau ministerelesunt obligati sa prezinte rapoarte solicitate de catre
Parlament. Guvernul prezinta in an un raport in scris fata de Parlament depsre activitatea sa.
=O5= Controlul Centrul National Anticoruptie
CNA este un organ de ocrotire a normelor de drept, specializat n contracararea
infraciunilor economico-financiare i fiscale, precum i a corupiei, i activeaz n
conformitate cu Legea cu privire la CNA nr.1104-XV din 06.06.2002. Centrul i desfoar
activitatea pe principiile: legalitii, respectrii drepturilor i libertilor fundamentale ale
omului, oportunitii, mbinrii metodelor i mijloacelor publice i secrete de activitate,
mbinrii conducerii unipersonale i colegiale, colaborrii cu alte autoriti publice, cu
organizaii obteti i cu ceteni. n atribuiile Centrului intr: prentmpinarea, depistarea,
cercetarea i curmarea contraveniilor i infraciunilor economico-financiare i fiscale;
impiedicarea corupiei i protecionismului; impiedicarea legalizrii bunurilor i splrii
banilor obinui ilicit; asigurarea desfurrii evalurii riscurilor de corupie n cadrul
autoritilor i instituiilor publice prin instruire i consultare, monitorizare i analiz a datelor
referitoare la evaluarea riscurilor de corupie, precum i coordonarea elaborrii i executrii
planurilor de integritate. Atribuiile Centrului snt exhaustive i nu pot fi modificate sau
completate dect prin lege.
Efectuarea reviziilor economico-financiare snt dispuse printr-o autorizaie n scris
a conductorului CAN sau a conductorilor subdiviziunilor teritoriale, precum i a
adjuncilor acestora.
n dependen de volumul de lucru i perioada supus reviziei, conducerea Centrului
sau a subdiviziunilor teritoriale va stabili termenul pentru desfurarea reviziilor, ca regul - 15
zile, iar pentru ntreprinderile mari - o lun. Termenul maxim de efectuare a reviziei nu poate
fi mai mare de dou luni. Prelungirea termenului reviziilor, dar nu mai mult dect cu
dou luni, i sistarea reviziei se va dispune de conducerea Centrului sau de efii subdiviziunilor
teritoriale, n fiecare caz la prezentarea de ctre efii echipelor de revizie (revizori) a unor
rapoarte argumentate cu indicarea volumului de lucru efectuat, a volumului de lucru care
urmeaz a fi efectuat, a cauzelor neexecutrii n termen i a timpului solicitat pentru
finalizarea reviziei. Perioada sistrii reviziei nu se include n durata efecturii reviziei.
=O6= Curtea de Conturi
Curtea de Conturi este instituia suprem de control financiar ulterior extern asupra
modului de formare, de administrare i de ntrebuinare a resurselor financiare ale statului i ale
sectorului public. CC a avut i unele atribuii jurisdicionale n domeniul financiar. Ea
funcioneaz pe lng Parlament, dar i exercit funciile n mod independent, n conformitate
cu Constituia i celelalte legi. Curtea decide n mod autonom asupra programului su de
control. Nici o alt autoritate public nu o mai poate obliga Curtea de Conturi la aceasta.
In exercitarea atribuiilor sale, Curtea de Conturi auditeaz urmtoarele domenii: a)
formarea i utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurrilor sociale de stat, ale
bugetelor unitilor administrativ-teritoriale, ale fondurilor asigurrii obligatorii de asisten
medical, inclusiv: - formarea, utilizarea i gestionarea fondurilor speciale, precum i a
fondurilor de tezaur public; - formarea i gestionarea datoriei publice, respectarea garaniilor
guvernamentale pentru creditele interne i externe; - utilizarea de ctre instituiile publice a
granturilor i finanelor alocate de donatorii externi pentru realizarea programelor la care
particip Republica Moldova; - utilizarea alocaiilor bugetare pentru investiii, a subveniilor i
altor forme de asisten financiar din partea statului; f) utilizarea resurselor creditare i
valutare ale statului; g) inerea evidenei contabile i raportarea financiar; h) activitatea altor
organe de control/audit financiar public, precum i a sistemelor de control intern etc.
Curtea de Conturi auditeaz urmtoarele entiti: a) autoritile administraiei publice
centrale i locale, alte autoriti publice; b) instituiile i organizaiile finanate din bugetul
public naional; c) agenii economici al cror capital social este de stat n ntregime sau n al
cror capital social cota statului este mai mare de 50% etc.
=O7= Centrul organelor financiare. Ministerul Finantelor al RM
Min Fin al RM in conformitatea cu regulamentul depsre acest minister aprobat prin
hotarirea Guvenrului RM din 19 feb 1991 este un organ eco-fin central al RM care efectueaza
dirijarea generala a finantelor republicii aplica in practica politica unica in domeniul finantelor
a bugetului a impozitelor. Sarcina principala a Min Fin este asigurarea controlului privind
indeplinirea angajamentelor financiare fata de stat, respectarea regimului de economie,
asigurarea integritatii patrimoniului statului din partea asociAtilor, intreprinderilor si
organizatiilor; efectuarea controlului executarii bugetului de stat republican sin partea
ministerelor si departamentelor RM.
In domeniul contabilitatii informaticii de gestiune si al activitatii de control economic-
financiar- revizie Min Fin efectueaza controlul asupra modului stabilit de a tine evidenta
contabila si intoccmirii darilor de seama privind exercitarea bugetului asupra controlului,
asupra organizarii juste a evidentei si gestiunii contabile cu rpivire la exercitarea bugetelor
locale la toate nivelurile, efectueaza controlul privind respectarea legislatiei financiar bugetare
a utilizarii efective a alocatiilor bugetare, deasemenea a devizilor institutiilor finantate din
buget, efectueaza controlul privind sporirea calitatii si eficacitatii a actiunii de control si revizie
a institutiilor financiare.
Min Fin are dereptul de a inainta conducatorilor de ministere, departamente si altor
organe de stat, de intreprinderi, organizatii si institutii indicatii obligatorii pt inlaturarea
lacunelor si abaterilor privind disciplina financiara in contabilitate in darile de seama si sa
ceara informatii privind executarea acestor indicatii.
Min Fin a RM efectueaza controlul eco-fin prin intermediul organelor respective
subordonate lui sau a subdiviziunilor care intra in componenta sa cum ar fi: serviciul fiscal de
stat, Garda Financiara pin ain 2002, Inspectia Financiara, Departamentul Vamal.
7.1 Control fiscal si evaziune si fiscala
7.1.1 Importanta si necesitatea controlului fiscal
7.1.2 Evaziunea fiscala si formele ei
7.2 Inspectia financiara
Principalele sarcini i obiective Serviciul control financiar i revizie este autoritate
administrativ de specialitate din subordinea Ministerului Finanelor i efectueaz inspectri
(controale) financiare.
Misiunea Serviciului control financiar i revizie const n protecia intereselor
financiare publice ale statului prin exercitarea, conform principiilor transparenei i legalitii,
a controlului financiar centralizat al Ministerului Finanelor privind conformitatea cu legislaia
a operaiunilor i tranzaciilor ce in de gestionarea resurselor bugetului public naional i
bunurilor publice.
Viziunea Serviciului const n crearea unui sistem de inspectare (control) financiar
performant, orientat spre examinarea semnalelor privind eventuale iregulariti n gestiunea
conform a finanelor i bunurilor publice, i verificarea oportun a domeniilor cu riscuri
sporite de fraude n scopul identificrii acestora.
Principalele obiective de dezvoltare: planificarea activitii de inspectare care s
permit verificarea domeniilor cu grad nalt de eventuale fraude i iregulariti; modernizarea
procedurilor, practicilor i metodelor de inspectare financiar bine concentrate asupra
domeniilor cu grad sporit de risc; monitorizarea i supravegherea continu a activitii de
inspectare (control) financiar n scopul asigurrii calitii; dezvoltarea i implementarea
controlului intern, inclusiv a managementului riscului, cu scopul sporirii transparenei i
prevenirii corupiei; mbuntirea comunicrii externe n scopul asigurrii finalitii
rezultatelor inspectrii financiare (tragerea la rspundere i recuperarea prejudiciului cauzat
statului) i, de asemenea, n scopul educrii disciplinei financiare i prevenirii fraudelor i
iregularitilor.
 tarif vamal catalogul care cuprinde nomenclatorul de mrfuri introduse sau scoase de pe
teritoriul vamal, precum i cuantumul taxei vamale la aceste mrfuri;
7.3 Supravegherea si controlul vamal Controlul vamal este efectuat de colaboratorul vamal i const n: a) verificarea
Controlul vamal serviciul vamal al RM infaptuieste in numele Min Fin, politica documentelor i informaiilor prezentate n scopuri vamale. b) controlul vamal. c) evidena
vamala si financiar vamala a Guvernului concomitent efectueaza si controlul respectiv in acest mrfurilor i mijloacelor de transport. d) interogarea verbal a persoanelor fizice i a
domeniu, totodata asigura securitatea economica a statului si conduce nemijlocit activitatea persoanelor cu funcii de rspundere. e) verificarea sistemului de eviden i a drilor de
vamala in RM. Serviciul vamal raspunde in fata Min Fin pentru intreaga activitate a sistemului seam. f) Controlul depozitelor provizorii, antrepozitelor vamale, zonelor libere, magazinelor
vamal, emite decizii, ordine. Misiunea Serviciului Vamal const n promovarea politicii duty-free, altor teritorii i spaii unde se pot afla mrfuri i mijloace de transport supuse
vamale, n vederea asigurrii securitii economice a statului, prin facilitarea comerului, controlului vamal sau unde se pot desfura activiti supuse supravegherii vamale. g)
securizarea traficului internaional de mrfuri i mijloace de transport, asigurarea respectrii efectuarea altor operaiuni prevzute de Codul Vamal i de alte acte normative.
reglementrilor vamale, perceperii drepturilor de import i export, lupta mpotriva fraudelor La efectuarea controlului vamal, pot fi aplicate mijloace tehnice de control care nu prezint
vamale, dezvoltarea unei administraii profesioniste i transparente, care implementeaz nici un pericol pentru sntatea i viaa oamenilor, animalelor i plantelor i care nu cauzeaz
standarde internaionale n vederea simplificrii procedurilor de vmuire i protejeaz prejudicii mrfurilor i mijloacelor de transport.
societatea aplicnd uniform i imparial legislaia vamal. Serviciul vamal are urmatoarele Regulile de efectuare a controlului vamal sunt stabilite de Serviciul Vamal.
atributii principale: organizeaza, indruma si controleaza activitarea vamala; exercita controlul Documentele i informaiile necesare efecturii controlului vamal Persoanele care
si supravegheaza pe intreg teritoriul national al respectarii operatiunilor de import export si trec mrfuri i mijloace de transport peste frontiera vamal sau care desfoar activiti aflate
tranzit; ia masuri de prevenire si combatere a oricaror infractiuni si contraventii in domeniul sub supraveghere vamal sunt obligate s prezinte organului vamal documentele i informaiile
vamal; participa impreuna cu alte organe ale administratiei publice centrale la elaborarea necesare efecturii controlului vamal.
proiectelor de proceduri, regimuri vamale si aplica prevederile legate de tariful vamal de Lista documentelor i informaiilor, procedura lor de prezentare sunt stabilite de
import al RM; asigura aplicarea prevederilor cu caracter vamal din conventiile si tratatele Serviciul Vamal n conformitate cu legislaia. Pentru efectuarea controlului vamal, organul
internationale la care Moldova este parte; verifica modul de declarare de catre titularul vamal este n drept, n conformitate cu legislaia, s primeasc de la bnci i de la alte instituii
operatiunilor vamale sau de ctre comisionarul vamal al drepturilor cuvenite bugetului de financiare informaii i certificate referitor la operaiunile i conturile persoanelor care trec
stat; stabileste formele si instrumentele de plata si de garantare a platii taxelor si drepturilor mrfuri i mijloace de transport peste frontiera vamal, ale brokerilor vamali i ale altor
vamale in conformitate cu normele generale de decontare a veniturilor statului; coordoneaza, persoane care desfoar activiti aflate sub supraveghere vamal.
indruma si indeplineste sarcinile ce revin unitatilor vamale pentru prevenirea si combaterea Organele de drept i de control, inspectoratele fiscale furnizeaz organelor vamale, din oficiu
traficului ilicit de droguri, arme, explozivi, obiecte de patrimonial cultural national; urmareste sau la solicitarea acestora, datele necesare efecturii controlului vamal.
in cooperare cu celelalte organe ale statului cazurile de spalare a banilor prin operatiunile Documentele necesare efecturii controlului vamal trebuie s fie pstrate de ctre
vamale; incheie pe baza de mandate acorduri de cooperare cu alte administratii vamale persoane nu mai puin de 3 ani.
privind schimbul in domeniul combaterii fraudei vamale; controleaza mijloacele de transport
incarcate cu marfuri de export, import sau aflate in tranzit si verifica legalitatea si regimul =O9= Inspectiile specializate de control
vamal al acestora; controleaza pet imp de zi si de noapte cladirile, depozitele, terenurile, Un loc important in sistemul controlului de stat il ocupa Ispectiile sppeciale de
sediile si alte obiecte si poate preleva probe pe care le analizeaza in laboratorele proprii in control de stat care au menirea de a activa ca organe intermediare intr-o arie
vederea identificarii si expertizarii marfurilor care fac obiectul operatiunilor de export import speciala. Din inspectiile speciale de control fac parte:
si de transit; efectueaza investigatii, supravegheri si verificari in cazurile in care sunt 1. Inspectia de stat pt controlul calitatii produselor;
semnalate situatii de incalcare a legislatiei vamale de catre persoane fizice si juridice; 2. Inspectoratul comercial de Stat;
exercita control ulterior la sediul agentilor economici asupra operatiunilor de comert exterior 3. Inspectiile pt protectia muncii;
efectuate pe o perioada de 5 ani de la data desfasurarii acestora, urmarind respectarea 4. Inspectoratul pt contructie;
reglementarilor in domeniul vamal. 5. Inspectoratul sanitar de stat;
regim vamal totalitatea reglementrilor vamale care determin statutul mrfurilor i al 6. Inspectia geologica si minera.
mijloacelor de transport n funcie de scopul operaiunii i de destinaia mrfurilor; Inspectiile de stat au dreptul de a cere datele necesare, documente, dari de seama
control vamal ndeplinirea de ctre organul vamal a operaiunilor de verificare a mrfurilor, statistice pt efectuarea anlizei a activitatii agentilor economici si intreprinderilor industriale in
a existenei i autenticitii documentelor; controlul ulterior al declaraiei vamale; controlul domeniul repsectiv. Cea mai raspindita forma de control utilizata de inspectiile de stat este
mijloacelor de transport; controlul bagajelor i al altor mrfuri transportate; efectuarea de controlul la fata locului care permite de a studia in complexitatea ei, de a reactiona operativ la
anchete i alte aciuni similare pentru a se asigura respectarea reglementrilor vamale i altor abeteriel cosntatate si de a lua la timp masurile necesare.
norme aplicabile mrfurilor aflate sub supraveghere vamal; Scopul principal al inspectiilor de stat consta in acordarea aportului calificativ,
organizatoric si tehnic la obiectele controlului, de a inlatura si a exclude in viitor abaterile care
au fost constatate. Inspectiile de stat au dreptul de a da indicatii obligatorii la ivela ain temrenii
stabiliti de ele.
Un rol important in activitatea Inspectiilro de Stat il ocupa dreptul de a elibera
agentilor permise prealabile respective pt a efectua unele operatiuni cu sunt: permise ale
inspectilor de stat tehnice, sanitare, antiincendiare, pt punerea in functiuni a mijloacelor fixe,
permis privind controlul produselor agricole. Eliberarea permiselor prealabile elaborate de
Inspectii de Stat este o forma de control anterior. Inspectiile si inspectoratele efectueaza
controlul sistematic si competent asupra diferitor laturi a activitatii intreprinderilor si
organizatiilor.
Cele mai raspindite sanctiuni care se utilizeaza in practica Inspectiile de Stat fata de
agentii economici ce incalca actele normative si regulamentele in vigoare sunt prevenirile in
scris si amenzile. Unele incalcari comise de agentii economici a regulamentelor pune in drept
Inspectiile de Stat respective de a lua decizii privind inchiderea temporara a unor sectii,
intreprinderi, intreruperea activitatii serviciilor etc.
=O10= Controlul propriu
La intreprinderile mixte si pe actiuni, la bancile comerciale, burse, organizatii
cooperatiste, obstesti, odata cu alegerea organului de conducere se aleg si organele de revizie.
Organele de revizie proprii efectueaza controlul disponibilitatii valorilor materiale si banesti,
inregistrarile veniturilor, respectarea normelor de cheltuieli.
Comisiile de revizie se aleg la adunarile generale, conferinte, congrese sin membrii
intreprinderilor mixte, asociatilor pe actiuni pt o perioada de 2,5 ani si cuprinde un numar
variabil si obligatoriu impar de membri. Comisiile de revizie controleaza activitatea
gospodareasca si financiara a organelor de conducere, inregistrarea veniturilor realizare,
respectarea normelor de efectuare a cheltuielilor si respectarea modului de pastrare si
gestionare a bunurilor intrperinderii, organizatiilor cooperatiste si obstesti. Comisia de revizie
isi alege un presedinte ce participa la sedintele consiliului de conducere, este obligat sa
prezinte adunarii generale a congresului rapoarte privind activitatea organizatiilor, iar cind se
descopera infractiuni este obligat sa ceara convocarea adunarii generale pt discutarea faptelor
scoase la iveala, stabilirea masurilor respective.
Obiectivele Controlului Propriu:
1. Asigurarea unei activiti ct mai profitabile.
2. Evitarea oricror forme de risip i pagube, care ar putea diminua profitul.
3. Dezvoltarea i diversificarea activitii n perioadele urmtoare.
4. Respectarea riguroas a legislaiei economico financiare i fiscale, evitnd
astfel, plata de amenzi, majorri i penaliti.
5. Cointeresarea maxim a salariailor la rezultatele activitii.
6. Asigurarea, n ntreaga activitate, a unui climat de ordine i disciplin n munca
salariailor.
=O11= Controlul independent
Controlul Independent este exercitat de organizatii sau persoane experti care au fost
atestati de Camere de Auditing din RM in urma sustinerii examenelor si eliberarii certificatului
de calificare.(Legea cu privire la activitatea de audit). In procesul efectuarii controlului,
auditorii sunt obligati sa analizeze starea si autenticitatea evidentei contabile, sa stabileasca
corespunderea operatiilor eco- fin cu legislatia in vigoare. Expertii sunt obligati sa prezinte
opinii cu privire la autenticitatea documentelor conttabile si a raportului financiar. Expertii
folosesc diferite metode, procedee si forme de control.
Organele financiare si alte organe de conducere au dreptul sa antreneze expertii la
revizii si verificari; in urma controlului ei intocmesc un aviz cu privire la legalitatea evidentei
contabile, autenticitatea operatiunilor controlate si alte obiective prevazute in contract. In baza
acestor avize se intocmesc procese verbale in care se arata starea evidentei contabile,
autenticitatea problemelor controlat, aprobarea sau repsingerea darilor de seama privind
activitatea anuala. Daca se respinge darea de seama anuala intreprinderea timp de o luna repara
neajunsurile si prezinta rapoartele financiare spre confirmare.
Expertii sunt obligati sa ellaboreze recomandari privind imbunatatirea activitatii
intreprinderilor si compensarea pagubelor.
=O12= Control obstesc al sindicatelor
Activitatea de control a organizatiilro sindicate este indreptata in citeva directii:
respectarea de catre agentii economici a normelor privitoare la tehnica securitatii si protectiei
muncii; verificarea modului de functionare a cantinelor si transportarea lucratorilor la locul
de munca; construirea si repartizarea de locuinte lucratorilor; incheierea si respectarea
contractului colectiv; inccheierea si respectarea contractului de munca de catre conducerea
intreprinderii; controleaza modul de folosire a fonsului asigurarilor sociale. De organele
sindicale iau parte la elaborarea normelor de salarizare a muncitorilor si respectarea acestora.
La rezolvarea problemelor in legatura cu folosirea de catre muncitori a asigurarilor medicale, a
dreptului la odihna la folosirea asezamintelor sociale a intreprinderii.
=O13= Controlul cetatenesc
Conform Constitutiei RM fiecare cetatean este dator sa contribuie la conducerea
societatii la prosperarea economiei republicii. Cetatenii nu pot fi pasivi fata de incalcarea
legislatiei, de sustragerea de unele persoane a avutului statului, cit si la locul de munca atit si
de alte imprejurari. Cetatenii au dreptul sa prezinte oral sau in scris orgenele respective despre
incalcari, fraude. Persoanele cu functie de raspundere a org adm si de conducere sunt obligate
sa reactioneze la toate obiectiile cetatenilor, iar in cazurile prevazute de lege sa raspunda ins
cris cetatenilor despre masurile ce sau luat pt inlaturarea lacunelor, nelegiuirilor etc.
 Metodologia controlului economico-financiar

1. Planificarea i oganizarea controlului

2. Controlul efectiv procedeu de exercitare a controlului
3. Controlul docupuenar procedeu de exercitare a controlului
4. Perfectarea rezultatelor controlului
5. Valorificarea constatrilor controlului

1. Planificarea i organizarea controlului

Pentru ca activitatea de control s fie desfurat n mod organizat, avnd ca

finalitate rezultate ct mai bune, se impune ca fiecare unitate de control s-i planifice
procesul de control. n acest scop, se va ntocmi un plan anual al reviziilor i
verificrilor, divizat pe semestre, ce trebuie s cuprind ansamblul sarcinilor de
control ce revin organului respectiv.
n eventualitatea apariiei unor controale neplanificate, pentru a nu se recurge la
modificarea planului anual al reviziilor i verificrilor, se impune ca n acest plan s
nu fie epuizat tot timpul disponibil dintr-un an, ci s fie alocate unele rezerve pentru
controalele neprevzute.
Planul anual al reviziilor i verificrilor trebuie s cuprind date privind
denumirea entitii ce se supune controlului, obiectele controlului i problemele ce
necesit o atenie deosebit, tipul de control (parial, total etc.), ultima perioad ce a
fost supus controlului, perioada de gestiune ce este supus controlului, timpul n care
se va desfura controlul, numrul de zile lucrtoare/om destinate fiecrei revizii,
calculul timpului de lucru al organului de control n zile/om pe an (n dependen de
numrul zilelor lucrtoare utilizabile i de numrul de revizori ncadrai), denumirea
organului de control ce efectueaz controlul, componena comisiei de revizie, precum
i conductorul acesteia.
Calculul timpului de lucru al organului de control se efectueaz n modul
urmtor:
1. zilele anului 365;
2. srbtori legale;
3. concediu de odihn;
4. concediu de boal;
5. zile neprevzute;
 6. total (2+3+4+5);
7. total zile utilizate pentru control (1-6);
8. numrul revizorilor;
9. total zile/om (7+8).
n corespundere cu prevederile planului de revizie i verificri, conductorul
organului de control ntocmete ordine de control pentru fiecare revizie sau verificare
n parte, care, de regul, cuprinde urmtoarele date:
unitatea ce este supus controlului;
localitatea unde i are sediul;
administratorul unitii supuse controlului;
perioada de gestiune ce este supus controlului;
obiectivele reviziei;
sarcinile controlului;
tipul controlului (parial, total etc.);
timpul n care se va desfura controlul;
componena echipei de revizori;
numele preedintelui echipei de revizori;
semntura conductorului organului de control.
Iniial, organul de control analizeaz situaia economico-financiar a entitii
respective pe perioada de gestiune ce este supus controlului, studiind minuios
procesele verbale privind controalele anterioare, rezultatele realizrii recomamdrilor
propuse spre exercitare, darea de seam pentru ultimul an sau semestru, raportul
organului superior referitor la analiza drii de seam, sesizrile din partea Ministerului
Finanelor, Bncilor Comerciale.
O documentaie temeinic direcioneaz eforturile organelor de control spre
problemele eseniale, pe cnd o documentaie superficial sau formal duce la
verificarea unor probleme mrunte, evitnd pe cele eseniale, drept urmare controlul
are ca finalitate prezentarea unor concluzii slabe.
Iniial este necesar studierea dispoziiilor legale ce vizeaz specificul unitii
ce este supus controlului i selectarea celor mai eficiente i oportune metode ce vor fi
utilizate n procesul de control. Pregtirea reviziei se ncheie prin seminarizarea
organelor de control, pentru a vedea n ce msur i-au nsuit problemele ce vor fi
analizate n cadrul controlului, metodele ce trebuie aplicate i sarcinile ce revin
fiecruia n cadrul activitii de control.
 Organul de control, sosit la sediul ntreprinderii, se prezint conductorului ei i
l familiarizeaz cu ordinul de control. Membrii comisiei de control urmeaz a fi
prezentai angajailor unitii, acetia din urm avnd obligaia de a contribui la
efectuarea controlului. Se impune ca organele de control s ia msuri de prevenire a
oricror posibiliti de acoperire temporar a eventualelor lipsuri, verificnd imediat
numerarul i valorile materiale ce necesit un control inopinat. Apoi sunt vizitate
seciile de producie ale unitii, se analizeaz procesul tehnologic, se cerceteaz
modul de defalcare a planului de producie pe fiecare secie, se analizeaz modul de
ntocmire i de circulare a documentelor primare, modul de organizare i de inere a
evidenei tehnico-operative i celei contabile. Organele de control analizeaz
recomandrile propuse n ultima aciune de control, precum i msurile ntreprinse de
unitatea respectiv pentru lichidarea lipsurilor. Deasemenea este necesar s se
analizeze diferite materiale aprute n presa local, n legtur cu activitatea
ntreprinderii, reclamaiile furnizorilor, clienilor, salariaiilor viznd activitatea
unitii supuse controlului.
Dup ce s-au documentat i cunosc starea lucrurilor de fapt, organele de control
ntocmesc un plan de verificare, bazat pe realiti, ce cuprinde obiectivele ce trebuie
verificate, metodele de control, denumirea organului de control ce efectueaz
controlul, timpul alocat controlului fiecrui obiectiv n parte, documentele, operaiile
i perioada ce urmeaz a fi verificat.

2. Controlul efectiv - procedeu de exercitare a controlului

Controlul efectiv reprezint procedeul de stabilire a realitii, existenei i

micrii mijloacelor materiale i bneti i a desfurrii activitilor economico-
financiare, care se execut ia locul de existen a acestora, avnd ca obiectiv
determinarea exact a cantitilor i valorilor existente, a strii n care se gsesc, a
stadiului i modului de prelucrare, a respectrii legalitii n utilizarea lor. De regul,
acest tip de control este utilizat n stabilirtea unor realiti ce nu pot fi obinute din
documentele de eviden.
Distingem urmtoarele metode i tehnici a controlului efectiv:
inventarierea;
expertiza tehnic i analiza de laborator;
observarea direct;
inspecia fizic;
verificarea posibilitii reale de ndeplinire a operaiiilor respective;
 controlul de lansare n procesul de producie a materiei prime i a materialelor.
Inventarierea reprezint metoda principal de control efectiv, a crui obiectiv
rezid n constatarea, la un moment dat, a existenei cantitative i calitative a
elementelor de activ i pasiv ale unei entiti, precum i a modului de executare a
sarcinilor de ctre personal. Pe lng aceasta, inventarierea const n compararea
stocurilor i soldurilor faptice cu cele scriptice din eviden, i n stabilirea
eventualelor diferene. Prin intermediul inventarierii pot fi descoperite majoritatea
fraudelor, delapidrilor i a lipsurilor elementelor de activ i pasiv. Se impune ca
inventarierea s fie exercitat inopinat, n scopul evitrii posibilitii de acoperire
temporar i fictiv a lipsurilor i deficienelor. Distingem inventariere total i prin
sondaj. De regul, inventarierea total se utilizeaz n cazul cnd evidena se ine
numai valoric, iar inventarierea prin sondaj se utilizeaz numai n cazurile cnd
evidena se ine cantitativ.
Expertiza tehnic i analiza de laborator sunt utilizate n condiiile n care
nivelul de pregtire, competena sau aparatura de care dispune organul de control nu
poate face fa complexitii problemei analizate. n asemenea cazuri se recurge la
serviciile unor specialiti din domeniul tehnic, chimic, sanitar etc. Expertiza tehnic se
utilizeaz pentru determinarea integritii valorilor materiale, stabilirea realitii unei
operaii, cunoaterea parametrilor de funcionare a utilajelor, cunoaterea rezistenei
unor materiale sau construcii, determinarea randamentelor energetice i termice,
cunoaterea normei de consum pentru o lucrare sau produs. Analiza de laborator este
necesar pentru stabilirea calitii compoziiei sau coninutului unor materii prime,
materiale, lucrri, produse etc. Expertiza tehnic i analiza de laborator depesc
cadrul problemelor economico-financiare, ns n unele cazuri ele sunt indispensabile
unei analize temeinice a fenomenului controlat, cunoaterii realitilor efective i
formulrii unor concluzii obiective. De exemplu, cu ajutorul expertizei tehnice se
stabilete dac volumul unor lucrri efectuate corespunde manoperei pltite, iar prin
intermediul analizei de laborator se stabilete dac n componena unui produs exist
toate materialele eliberate din depozit.
Observarea direct se utilizeaz n scopul urmrii la faa locului a modului de
organizare i desfurare a muncii din diferite sectoare sau compartimente. Aceast
metod de control faptic rezid n constatarea modului n care personalul i exercit
obligaiile de serviciu, utiliznd astfel de procedee tehnice, precum sunt
cronometrarea, fotografierea, normarea, testarea etc. Deasemenea, aceast metod
permite cunoaterea unor realiti ce nu pot fi nregistrate n documente sau n
evidene, cum ar fi: asigurarea pazei la magazii i depozite, respectarea normelor de
protecie a muncii, realizarea msurilor de securitate privind pstrarea i manipularea
numerarului etc.
Inspecia fizic rezid n examinarea activelor i a altor resurse n scopul
constatrii existenei unui anumit post de activ, a imobilizrilor sau a actelor
justificative nregistrate n eviden (de exemplu, controlul banilor n casierie, a
listelor de inventariere etc.).
Verificarea posibilitii reale de ndeplinire a operaiiilor respective este un
procedeu de constatare a unor evenimente sau operaiuni ce nu au putut a avea loc. De
exemplu, n 10 saci pentru ambalarea finei cu o greutate standard de 50 kg nu pot fi
ambalate 2 tone de fin, sau cu un camion cu o capacitate de 5 tone nu se poate
transporta 10 tone de marf ntr-o singur curs.
Controlul de lansare n procesul de producie a materiei prime i a
materialelor rezid n determinarea exactitii normelor de consum i a cantitii reale
de produse finite ce sunt obinute dintr-o unitate dat de materie prim. Datele
obinute cu ajutorul acestei metode se compar cu datele fixate n documentele de la
ntreprindere, i n caz c se constat abateri se determin motivele i consecinele.

3. Controlul documentar - procedeu de exercitare a controlului

Controlul documentar, n practica economico-financiar, este cel mai des

utilizat, deoarece anume acest procedeu rezid n aprecierea i analiza unor
operaiuni, procese sau fenomene pe baza documentelor justificative care le reflect.
n cadrul controlului documentar se urmrete concomitent dac documentele
justificative respect condiiile de form i cele de fond, efectundu-se att naintea
nregistrrilor documentelor, ct i dup nregistrarea n conturi.
n scopul respectrii condiiilor de form, controlul documentar are ca
obiective:
autenticitatea;
exactitatea ntocmirii i valabilitatea documentelor;
efectuarea corect a calculelor.
Controlul autenticitii documentelor rezid n verificarea faptului dac la
ntocmirea acestora au fost respectate condiiile legale privind modul de utilizare al
formularelor tipizate, justeea ntocmirii i completrii cu toate elementele necesare,
completarea corect a datelor, existena semnturilor originale ale persoanelor n drept
s dispun, s execute sau s controleze operaiile respective, concordana
semnturilor respective cu semnturile acelorai persoane de pe alte documente sau cu
specimenele de semnturi etc.
Controlul exactitii i valabilitii documentelor const n analiza ntocmirii
acestora n raport cu momentul i condiiile producerii operaiilor economice i
financiare pe care le consemneaz.
Controlul efecturii corecte a calculelor rezid n verificarea aplicrii juste a
preurilor i tarifelor, avnd drept scop nlturarea erorilor de calcul ce pot denatura
coninutul operaiilor economice i financiare.
n scopul respectrii condiiilor de fond, controlul documentar are ca obiective:
legalitatea;
realitatea-exactitatea;
eficiena;
necesitatea;
economicitatea;
oportunitatea.
Controlul legalitii documentelor rezid n verificarea respectrii prevederilor
tuturor actelor normative. Astfel, coninutul documentelor justificative se confrunt cu
prevederile legislaiei n vigoare i se stabilete concordana dintre ele. n scopul
aprecierii gravitii nerespectrii legalitii se precizeaz i dispoziiile legale
nclcate.
Controlul realitii-exactitii operaiilor economice i financiare consemnate n
documente const n stabilirea faptului dac acestea s-au produs n limitele, condiiile
i la locul indicat n documentele respective.
Controlul eficienei operaiilor economice i financiare consemnate n
documente const n verificarea eficienei acestora.
Controlul necesitii operaiilor economice i financiare consemnate n
documente rezid n stabilirea gradului de utilitate a operaiilor respective, n scopul
nlturrii risipei, cheltuielilor inutile.
Controlul economicitii operaiilor economice i financiare consemnate n
documente const n verificarea corespunderii din punct de vedere economic a
momentului ales i a locului stabilit pentru executarea acestor operaii.
Controlul oportunitii operaiilor economice i financiare consemnate n
documente rezid n verificarea respectrii anumitor condiii privind necesitatea
operaiei economice respective pentru interesele statului, alegerea corect a locului i
timpului realizrii acestei operaii economice, crearea unor condiii necesare pentru
finanarea obiectului controlat, elaborarea tehnologiei de producie i corespunderea
calificrii muncitorilor n vederea realizrii cu succes a acestei operaii etc.
Controlul documentar se exercit prin mai multe modaliti sau tehnici, care se
utilizeaz selectiv sau combinat, n dependen de situaia concret controlat.
Controlul cronologic presupune verificarea documentelor n ordinea ntocmirii,
nregistrrii i ndosarierii acestora, fr nici o grupare sau sistematizare prealabil.
Aceast modalitate este relativ simpl, exercitndu-se cu uurin, ns nu ofer
posibilitatea de a se urmri o anumit problem de la nceput pn la sfrit.
Controlul invers cronologic este similar controlului cronologic ca proces, ns
se execut de la sfritul spre nceputul perioadei de control. n acest caz se ncepe cu
controlul celor mai recente operaii i documente i se continu de la prezent spre
trecut. De regul, se utilizeaz n dou situaii specifice: atunci cnd se constat
anumite omisiuni sau erori de nregistrare, pentru identificarea crora este necesar
cercetarea minuioas a documentelor ntocmite anterior, sau n cazul constatrii unor
deficiene, abateri sau falsuri pentru stabilirea momentului de producere a acestuia.
Controlul sistematic presupune gruparea documentelor pe probleme i apoi
controlul lor n ordine cronologic. Aceast modalitate de control este cea mai
eficient, deoarece are loc urmrirea cu o atenie sporit a unei singure probleme i se
poate stabili concluzii complexe pentru fiecare problem cercetat.
Controlul reciproc rezid n cercetarea i confruntarea la aceeai unitate a unor
documente cu coninut identic, ns diferite ca form. Acest tip de control constituie o
confirmare intern a datelor consemnate n documentele sau evidenele unitii
controlate.
Controlul ncruciat rezid n cercetarea i confruntarea tuturor exemplarelor
unui document, existente la unitatea controlat i la alte uniti cu care s-au efectuat
decontri, de la care s-au primit sau crora li s-au livrat materiale, produse, mrfuri
etc (de exemplu, originalul facturii existent la client se confrunt cu copia rmas la
furnizor; extrasul de cont primit de la banc cu copia existent la banc). Acest tip de
control constituie o confirmare extern a datelor consemnate n documentele sau
evidenele unitii controlate.
Controlul combinat sau mixt reprezint o mbinare a procedeelor menionate
mai sus, ce presupune gruparea documentelor pe feluri, probleme sau operaiuni i
examinarea fiecrui set de documente n ordinea cronologic sau invers cronologic a
ntocmirii, nregistrrii sau ndosarierii lor.
 Investigaia de control rezid n obinerea informaiilor din partea personalului
unitii supuse controlului. Dei nu este o surs demn de control, totui este o surs
suplimentar de informare.
Comparaia de control presupune analiza comparativ a diferitor solduri din
evidenele analitice cu cele din conturile sintetice.
Analizei contabile este supus fiecare operaie economico-financiar, nainte de
a fi nregistrat n conturi. Cu ajutorul acesteia se determin conturile n care urmeaz
a fi nregistrat operaia.
Balana analitic de control se ntocmete pentru fiecare cont sintetic
desfurat pe conturi analitice, n baza datelor preluate din conturile analitice. Ea
cuprinde urmtoarele corelaii de control:
soldul iniial al contului sintetic s fie egal cu totalul soldurilor iniiale ale
conturilor sale analitice;
rulajul debitor al contului sintetic s fie egal cu totalul rulajelor debitoare ale
conturilor sale analitice;
rulajul creditor al contului sintetic s fie egal cu totalul rulajelor creditoare ale
conturilor sale analitice;
soldul final al contului sintetic s fie egal totalul soldurilor finale ale conturilor
sale analitice.
Balana sintetic de control asigur respectarea principiului dublei nregistrri.
Controlul nregistrrilor se face prin confruntarea fiecrei balane analitice de control
cu sumele respective ale contului sintetic din balana sintetic de control contabil.

4. Perfectarea rezultatelor controlului

Orice activitate desfurat de ctre organele de control n scopul verificrii

documentare, precum i a rezultatelor obinute are ca finalitate prezentarea ntr-un
mod clar i complet a actelor de control.
Principalele documente care se ntocmesc n legtur cu activitatea de control
sunt:
actul reviziei de baz;
actele intermediare, actele de verificare a gestiunilor, actele pentru constatri de
infraciuni toate acestea fiind n componena actului de revizie de baz;
note de prezentare a actului de revizie de baz.
 Actul reviziei de baz se distinge ca principalul document al activitii de
control. n partea introductiv a acestuia se includ:
denumirea organului de control;
numrul ordinului n baza cruia este efectuat controlul;
obiectivele controlului;
denumirea entitii verificate;
numele persoanelor cu funcii de rspundere n unitatea supus controlului;
perioada ce este supus controlului;
durata controlului.
Partea introductiv este urmat de relevarea constatrilor privind realizarea
recomandrilor propuse ca urmare a controlului anterior. n caz dac nu s-au luat
msuri corespunztoare vizavi de recomandrile propuse, se stabilete pentru fiecare
n parte consecinele i persoanele vinovate.
Pe parcursul desfurrii controlului, n actul de revizie de baz se
consemneaz deficienele, abaterile i neajunsurile constatate, care trebuie confirmate
documentar. Organele de control si asum toat responsabilitatea pentru constatrile
consemnate, dar neconfirmate documentar. Pentru fiecare deficien sau abatere
constatat se impune a se preciza legile, hotrrile, instruciunile i dispoziiile
nclcate, precum i consecinele acestor abateri asupra situaiei economico-financiare
a unitii, precum i persoanele vinovate. n actul reviziei de baz sau ntr-o anex a
acestuia se consemneaz msurile luate n timpul controlului pentru remedierea sau
lichidarea deficienelor constate i pentru tragerea la rspundere a persoanelor
vinovate.
Actul reviziei de baz nu trebuie s includ:
fapte neconfirmate documentar;
concluzii privind activitatea ntreprinderii;
date statistice, cu excepia celor necesare pentru documentarea precizrilor din
actul de revizie;
calificarea gradului de gravitate a abaterilor prin expresii necorespunztoare;
afirmaii generale, fr nici o legtur cu abaterile consemnate.
Conductorii ntreprinderii sunt obligai s semneze actul de revizie, iar n caz
c nu sunt de acord cu cele consemnate de organul de control, ei pot formula obiecii
consemnndu-le printr-o not separat despre care se va face meniune la semnarea
actului de revizie. La actul reviziei de baz se anexeaz planul de control, un
exemplar al fiecrui act de revizie intermediar ncheiat, notele explicative, copiile sau
originalele documentelor ridicate, planul de msuri ntocmit de unitatea n vederea
remedierii deficienelor care nu au fost lichidate n timpul controlului, angajamentele
scrise pentru acoperirea lipsurilor constatate.
Actul intermediar de verificare a gestiunilor se ncheie pentru fiecare gestiune
n parte, n care sunt consemnate rezultatele verificrii casei, a depozitelor etc., fiind
semnate de organul de control, administratorul unitii controlate i contabilul ef,
fiind ntocmit n trei exemplare.
nainte de nceperea verificrii gestionarul trebuie s prezinte o declaraie scris
n care s consemneze situaia evidenei, lipsurile sau plusurile, proveniena acestora
i alte obiecte ce le are n pstrare. Actul intermediar de verificare trebuie s includ
deficienele constatate i persoanele vinovate, iar n caz c nu sunt constatate
deficiene, atunci acest act nu se mai ntocmete, iar inventarul de control se ataeaz
la actul reviziei de baz.
Actul intermediar de verificare pentru constatri de infraciuni se ntocmete n
cazul n care fapta ilicit constatat este de natur penal. Acest act trebuie s conin
fapta ilicit constatat, paguba produs, persoana vinovat, prevederile legislaiei
penale ce sunt nclcate. Se ntocmete n trei exemplare, fiind semnat de organul de
control, administratorul unitii controlate i contabilul ef.
Nota de prezentare a actului de revizie reprezint principalul document al
activitii de control, prin care organul de control prezint unitii care a organizat
controlul materialelor reviziei, n care sunt expuse concluziile i recomandrile
propuse. Recomandrile cuprinse n acest not trebuie s fie sistematizate astfel:
imputaii, fcndu-se trimiteri la actele intermediare ce au fost ncheiate;
aplicarea unor sanciuni disciplinare;
recomandrile propuse, ce nu sunt incluse n planul de msuri;
comunicri ce urmeaz a fi fcute altor uniti.
Nota de prezentare trebuie s conin aprecieri asupra persoanelor vinovate care
sunt supuse rspunderii materiale. De asemenea, n aceast not organul de control
este obligat s analizeze obieciile naintate de ctre persoanele ce au fost supuse
controlului, n privina actului de revizie, i s formuleze concluziile referitor acestor
obiecii.
Dac organul de control nu mai are nimic de prezentat n afara celor menionate
n actul de revizie, atunci nota de prezentare nu se mai ntocmete.

5. Valorificarea constatrilor controlului

 Controlul economico-financiar nu trebuie s se limiteze doar la constatarea
lipsurilor i sancionarea persoanelor vinovate, ci trebuie s aib ca finalitate
remedierea definitiv a neajunsurilor i deficienelor constatate. O aciune de control
nu poate fi considerat ncheiat pn nu se lichideaz toate deficienele constatate i
se stabilesc msuri care duc la mbuntirea practic a activitii economico-
financiare. n scopul finalizrii aciunilor de control, se utilizeaz un set de msuri, n
dependen de aspectele concrete ale activitilor sau obiectivelor supuse controlului,
ce urmresc remedierea i prevenirea repetrii deficienelor i abaterilor constatate i
tragerea la rspundere a persoanelor vinovate.
n timpul desfurrii controlului pot fi luate urmtoarele msuri operative:
depozitarea i pstrarea bunurilor n condiii corespunztoare;
ntocmirea corect i oportun a documentelor la locurile de producie;
corectarea erorilor din evidena tehnico-operativ i contabil;
nregistrarea plusurilor n gestiune, recuperarea pagubelor etc.
n baza constatrilor i propunerilor se stabilesc msuri ce se iau n continuare:
nlturarea i prevenirea abaterilor;
aplicarea sanciunilor disciplinare;
aplicarea sanciunilor contravenionale;
stabilirea rspunderii materiale;
naintarea n organele de drept a actelor ncheiate n cazul constatrii de fapte
penale.
n scopul finalizrii controlului financiar distingem urmtoarele rspunderi:
disciplinar, contravenional, material i penal.

Rspunderea disciplinar

Persoanele angajate n procesul de munc au obligaia de a exercita contiincios

sarcinile ce le revin la locurile de munc ce decurg din prevederile contractelor de
munc, regulamentelor de organizare i funcionare a unitilor, dispoziiilor primite
din partea efilor ierarhici, iar administraia unitii are obligaia de a stabili msuri
privind desfurarea normal a activitii, protecia patrimoniului, asigurarea achitrii
salariilor la timp, mbuntirea condiiilor de munc, prevenirea producerii
pierderilor de producie i a perturbrii activitii, prevenirea abaterilor de la ordinea
i disciplina muncii, a neglijenei i a risipei. Nerespectarea obligaiilor de ctre
persoana angajat se consider abatere disciplinar care atrage rspunderea cu
caracter disciplinar, sancionndu-se cu:
 mustrare;
avertisment;
diminuarea temporar a salariului;
retrogradarea n funcie;
rezilierea contractului de munc.
Exist situaii n care prin svrirea unei singure fapte ilicite se produc mai
multe abateri disciplinare, n acest caz se aplic o singur sanciune aferent celei mai
grave abateri svrite, deoarece pluralitatea de nclcri a ndatoririlor de serviciu nu
atrage o pluralitate de sanciuni disciplinare. ns n cazul n care prin svrirea unei
singure fapte ilicite se ncalc concomitent mai multe norme de drept, fapta respectiv
poate atrage mai multe tipuri de rspundere. Rspunderea disciplinar poate fi
imputat doar persoanelor care au ncheiat contractul de munc cu entitatea
respectiv. Sanciunea disciplinar se stabilete n rezultatul analizei prealabile a
faptei ilicite, interogrii persoanei n cauz i controlului susinerilor fcute n aprare,
i se comunic n scris. Persoana sancionat poate recurge la contestarea sanciunii, i
n caz de stabilire a nevinoviei sale, are dreptul la o despgubire.

Rspunderea contravenional

Contavenia reprezint o fapt ilicit svrit cu vinovie, care prezint un

pericol mai redus dect infraciunea, ns asupra creia sunt pevzute contavenii.
Contravenia poate fi sancionat cu avertisment sau cu o amend. Avertismentul
presupune atragerea ateniei persoanei contravenionate asupra pericolului faptei
svrite i recomandarea ca pe viitor s se respecte dispoziiile legale. Acest tip de
contavenie se aplic n cazurile n care fapta este de mic importan i se consider
c persoana contravenionat nu va repeta fapta ilicit chiar fr aplicarea unei
amenzi. Amenda are un caracter administrativ, i se vars la bugetul statului. n cazul
svririi mai multor contravenii sancionate cu amend, atunci amenda se aplic
pentru fiecare contravenie n parte. Se impune a meniona c rspunderii
contravenionale nu este supus fapta svrit n stare de legitim aprare, din cauza
unor ntmplri ce nu puteau fi prevzute sau nlturate. Distingem urmtoarele fapte
ce constituie contravenie:
deinerea de valori materiale i bneti sub orice form i cu orice titlu fr a fi
nregistrate n contabilitate,
primirea i eliberarea din depozite a bunurilor fr documente justificative de
intrare i ieire;
 nentocmirea balanei de verificare;
nerespectarea prevederilor legale.

Rspunderea material

Rspunderea material este atras de faptele ilicite ale persoanelor ncadrate n

procesul de munc pentru pagubele aduse patrimoniului agentului economic din vina
i n legtur cu munca lor. Pierderile inerente procesului de producie care se
ncadreaz n limitele legale, pagubele provocate datorit unor cauze neprevzute i
care nu puteau fi nlturate sau n situaii de for major nu atrag dup sine
rspunderea material.
Rspunderea material presupune ndeplinirea simultan a urmtoarelor
condiii:
existena ntre autorul pagubei i unitatea pgubit a unui raport juridic de
munc la data svririi pagubei;
existena caracterului ilicit, personal i n legtur cu munca a faptei cauzatoare
a pagubei;
existena relaiei de cauzalitate a faptei ilicite i a pagubei materiale;
existena vinoviei faptei svrite, ce trebuie s fie demonstrat de
administraie.
Distingem rspundere material individual, care impune persoanei vinovate
obligaia de a repara singur i n ntregime paguba cauzat unitii, i rspundere
material individual, ce se stabilete atunci cnd exist o singur pagub i mai muli
vinovai, iar paguba fiind divizat ntre coautori n dependen de contribuia fiecruia
la producerea ei.

Rspunderea penal

Rspunderea penal are ca temei fapta ce prezint pericol social, svrit cu

vinovie i prevzut de legislaia penal. Infraciunea poate fi pedepsit cu privare
de libertate, amend sau privare de libertate i amend. n cazul n care infraciunea a
cauzat pagube materiale, instana de judecat poate stabili i rspunderea material.
 Controlul economico-fnanciar poate constata urmtoarele fapte ce constituie
infraciuni:
infraciuni n legtur cu activitatea economico-financiar a unitii (crearea de
plusuri prin metode frauduloase);
infraciuni contra patrimoniului (delapidare; abuz de ncredere, gestiune
frauduloas, nelciune, distrugere svrite n paguba patrimoniului);
infraciuni de serviciu sau n legtur cu serviciul (nendeplinirea sau
ndeplinirea n mod defectuos a unui act sau a unei sarcini de serviciu ce
cauzeaz perturbri activitii unitii);
infraciuni de fals (falsificarea de cecuri sau alte acte pentru efectuarea plilor);
infraciuni privind societile comerciale (plasarea la preuri diferite de cele
stabilite de AGA a aciunilor din noua emisiune, emiterea de obligaiuni fr
respectarea dispoziiilor legale, rspndirea de tiri false ce au ca efect mrirea
sau scderea valorii aciunilor sau obligaiunilor n scopuri personale);
infraciuni n domeniul protejrii populaiei mpotriva unor activiti comerciale
ilicite (acumularea de mrfuri de pe piaa intern n scopul crerii unui deficit
pe pia i revnzrii lor ulterioare sau al suprimrii concurenei loiale,
falsificarea sau substituirea de mrfuri, precum i expunerea spre vnzare a unor
asemenea bunuri, cunoscnd c sunt falsificate sau substituite).
 Bibliografie:

1. Boulescu M., Control financiar, Bucureti, 2001;

2. Cru M., Curs de revizie i control, Chiinu;
3. .. , , , 2003;
4. . . , , , 2006;
5. .. , , , 2005.