Colegiul National ,,Ienachita Vacarescu

Targoviste

LASER

Proiect realizat de colectivul clasei a XII-a C

Prof. coordinator:dna. Popescu Marcela

CUPRI
NS:
Totul despre laser
Aplicatii ale laserului in tehnologie
Aplicatiile laserului in medicina
Aplicatiile laserului in cercetare
Aplicatiile laserului in industria showbiz-ului
 TOTUL DESPRE LASER

1. Definitie

Laserul este echivalentul actiunii de amplificare a luminii prin stimularea emisiei de radiatii
. Laserele sunt dispozitive care amplifica lumina si produc raze clare de lumina, ce trec rapid
din infrarosu in ultraviolet.

La origine termenul laser este acronimul LASER format n limba engleza de la denumirea
Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation (amplificare a luminii prin
stimularea emisiunii radiaiei). Acest acronim desemneaz orice dispozitiv care creeaz i
amplific o raz de lumin ngust, de aceeai frecven, concentrat i ai crei fotoni se
deplaseaz coerent, adic undele electromagnetice corespunztoare lor au aceeai faz. Intr-un
dispozitiv laser, atomii sau moleculele mediului activ un cristal de rubin, un gaz sau chiar un
lichid - sunt excitai asfel nct majoritatea s se gseasc ntr-o stare de energie superioar
celei de echilibru.

2. Istoric

Emisia stimulata, procesul fundamental al actiunii laserului, a fost pentru prima oara propus
de Albert Einstein in 1917 . Principiile functionarii insa, au fost subliniate de fizicienii
americani Arthur Leonard Schawlow si Charles Hard Townes in aplicatia lor din anul 1958.
Inventia a fost patentata, dar mai tarziu a fost schimbata de fizicianul si inginerul Gordon
Gould .

In 1960 fizicianul americam Theodor Maiman observa prima actiune laser in rubin solid .
Un an mai tarziu a fost construit un laser gazos pe baza de heliu si neon, de catre fizicianul
american de origine irakiana Ali Javan. Apoi in anul 1966 un laser lichid a fost construit de
fizicianul Peter Sorokin .

In 1970 tribunalul Oficiului de Inventii ale Statelor Unite , atribuie lui Gordon Gould
meritul descoperirii principiilor de functionare ale laserului .

Romnia a fost a patra ar din lume n care s-au realizat laseri, n urma unor cercetri
ntreprinse de un colectiv condus de Ion I. Agrbiceanu (fiul scriitorului Ion Agrbiceanu).
Rezultatul lor a fost raportat n 1961.
3. Cum functioneaza laserul

n componena unui laser exist n mod uzual 2 oglinzi, un mediu activ i un dispozitiv care
realizeaz pompajul energetic al mediului activ. Mediul activ poate fi solid (de exemplu un
cristal de rubin), gazos (amestec de heliu i neon), dar i din materiale semiconductoare.

n mod natural, majoritatea atomilor, ionilor sau moleculelor mediului activ se afl, din
punct de vedere energetic, n starea fundamental. Pentru a genera raza laser, dispozitivul care
realizeaz pompajul energetic trebuie s genereze ceea ce se numete o inversiune de
populaie n mediul activ, adic s se formeze o majoritate de atomi/ioni/molecule (dup caz,
n funcie de mediul activ) care se gsesc pe nivele de energie superioare strii fundamentale.
La momente aleatorii de timp, unii dintre aceti atomi, ioni sau molecule, revin n mod natural
la starea fundamental, emind n cadrul acestui proces o cuant de lumin (foton) ntr-o
direcie aleatorie. Este vorba despre fenomenul de emisie spontan i nu reprezint un proces
foarte folositor n funcionarea laserului. n esen, este acelai fenomen care asigur
funcionarea reclamelor luminoase pe baz de neon, a lmpilor fluorescente sau a ecranelor
CRT.

Einstein a artat ns c dac unii dintre aceti fotoni emii spontan ntlnete un
atom/ion/molecul excitat al mediului activ ntr-un anumit mod, acesta va reveni la starea
fundamental, iar fotonul eliberat va avea proprieti similare celui care a grbit emisia, deci
care a generat emisia stimulat (aceeai lungime de und, aceeai faz, aceeai direcie de
deplasare).

Aadar, mediul activ va emite la nceput n mod spontan fotoni n toate direciile la
momente aleatorii de timp. Ocazional, fotoni vor fi emii paralel cu lungimea mediului activ.
n acest caz, acesta va circula repetat ntre cele 2 oglinzi. Pe parcursul deplasrii sale, va
ntlni atomi/ioni/molecule excitai i va stimula emisia altor fotoni cu aceleai caracteristici
de frecven, faz i direcie de deplasare ca ale sale. Procesul se va multiplica pe parcurs n
cascad, dnd natere unei raze monocromatice i coerente. Dac dispozitivul care realizeaz
pompajul poate menine inversiunea de populaie n timp ce se produce emisia stimulat n
cascad, generarea razei laser poate fi prelungit n timp.

Trebuie precizat c majoritatea laserelor sunt sisteme bazate pe 3 sau 4 nivele de energie.
Aceasta nseamn c pentru a se realiza, n prim faz, inversiunea populaiei i, ulterior,
emisia stimulat, este nevoie ca atomii mediului activ s fie excitai astfel nct s ajung cu 2
sau 3 nivele energetice peste starea fundamental.

4. Lumina laserului

Lumina emis de un aparat laser are cteva caracteristici diferite semnificativ de cele ale
luminii albe (cea emis de surse precum stelele sau becul cu incandescen).

n primul rnd, lumina emis de sursele naturale sau de becuri se mprtie pe msur ce se
ndeprteaz de surs astfel nct, cu ct distana fa de surs crete, din ce n ce mai puin
lumin atinge o anumit zon a spaiului. Lumina laserului nu se mprtie, ci are proprietatea
de direcionalitate, adic se propag pe distane mari cu o divergen foarte mic i, ca urmare,
poate fi focalizat ntr-un fascicul cu diametrul dorit.

n al doilea rnd, lumina laserului este monocromatic i coerent. Lumina alb este de fapt
un amestec de unde electromagnetice cu diverse lungimi de und caracteristice culorilor
fundamentale ce constituie spectrul vizibil. Fiecare culoare are o lungime de und
caracteristic aparinnd spectrului vizibil. Dac am filtra toate lungimile de und cu excepia
uneia singure, lumina rmas ar fi monocromatic. Monocromaticitatea i coerena lumini
laserului suntcaracteristicile care fac un astfel de dispozitiv ideal pentru nregistrarea
informaiilor pe medii optice precum CD-urile, dar i pentru a fi folosit ca surs de lumin
pentru comunicaiile de date prin mediu de fibr optic.

5. Clasificarea aparatelor laser

1960 fizicianul american Theodor Maiman observa prima actiune laser in In functie de
lungimea de unda

- Laseri de culoare albastra (400 500 nm)

- Laseri de culoare verde (500 550 nm)

- Laseri de culoare rosie (600 700 nm)

- Laseri de infrarosu (700 950 nm)

Dupa mediul activ:

- laser cu mediu solid (ex. cu rubin )

- cu mediu gazos (ex. cu CO2 sau He, Ne)

- cu mediu lichid (ex. coloranti organici din structura clorofilei)

- cu semiconductori (ex: GaAs, GaAlAs)

- cu electroni liberi

a. d Lasere solide cele mai comune lasere au la originea lor fibre de cristale de rubin si
neodim . Manunchiul de fibre este fasonat la capete , prin suprafete paralele si acoperite cu o
pelicula nemetalica reflectanta.

b. Lasere gazoase Mediul activ al unor astfel de lasere poate fi din gaze pure, amestec de
gaze sau chiar vapori de metale, intr-un tub cilindric de sticla sau de quartz, cu doua oglinzi
paralele aflate la capetele tubului . Gazul laserului este excitat prin lumina ultravioleta,
fascicole de electroni, curent electric sau prin reactii chimice. Laserul cu mediul gazos de
heliu si neon este cel mai cunoscut pentru inalta si stabila lui frecventa, puritatea culorii si
pentru cel mai subtire profil al fasciculului de lumina .Laserul cu mediul gazos de dioxid de
carbon este foarte eficient si foarte apreciat pentru cea mai puternica si continua raza laser .

c.Lasere cu mediu lichid cele maj utilizate medii laser lichide sunt mediile anorganice . Ele
sunt excitate cu lampi flash, in mod pulsatoriu, sau cu lasere cu gaz, cu fascicul continuu.

d. Lasere semiconductoare- sunt cele mai compacte lasere, care sunt formate din jonctiuni
intre semiconductoare cu proprietati electrice diferite . Arsenidiu de galiu este cel mai comun
semiconductor folosit . Aceste tipuri de laser ofera cea mai mare putere la iesire in impulsuri
de lumina si sunt folosite in studiul fenomenelor fizice de scurta durata ould me

e. Lasere cu electroni liberi aceste lasere folosesc electroni neatasati de atomi ce sunt
excitati prin unde magnetice. Studiul acestui tip de laser a fost dezvoltat inca din 1977 si a
devenit un important instrument de cercetare . Teoretic astfel de lasere pot acoperi intreg
spectrul, de la infrarosu la raze X si sunt capabile sa produca raze de putere foarte mare .

6. Aplicatii laser

Metrologie

Holografie

Geologie, seismologie i fizica atmosferei

Spectroscopie

Fotochimie

Fuziune nuclear

Microscopie

Aplicaii militare

Medicin: bisturiu cu laser, nlturarea tatuajelor, stomatologie, oftalmologie,

acupunctur

Industrie i comer: prelucrri de metale si materiale textile, cititoare de coduri de bare,

imprimare

Aplicatii industriale: sudarea cu laser, tierea cu laser, gravarea cu laser, marcare cu

laser, crestarea cu laser, sinterizarea selectiv cu laser, sinterizarea prin scnteie cu laser.

Comunicaii prin fibr optic

nregistrarea i redarea CD-urilor i DVD-urilor