Sunteți pe pagina 1din 1

Voina general

n Contractul social, II, 3, Jean-Jacques Rousseau afirm c voina general nu


poate grei i c ea tinde ntotdeauna spre utilitatea public. Dar tot el susine c de
aici nu decurge faptul c deliberrile poporului au ntotdeauna aceeai justee.
Exist n texte o contradicie?
Ce poate rezulta de aici n practica politic?

Da, avem de a face cu o contradictie.

Pe de o parte avem vointa generala, care este o uniune a vointelor tuturor, vointa corpului
comun. Vointei generale i se opun vointele particulare (nu sunt neaparat ostile, dar pot
deveni). Vointa generala tinde catre egalitate, pe cand vointa particulara tinde catre
preferinte. Vointa generala nu poate gresi, ea vrea doar binele comunitatii. Vointa
particulara nu poate gresi, dar se poate insela.

Pe de alta parte, JJR confunda vointa generala cu vointa poporului. Vointa generala e
intotdeauna dreapta, dar judecata ce o ghideaza nu e intotdeauna clara. Vointa generala
vrea binele, dar asta nu inseamna ca aceasta poate fi realizata mereu pt ca oamenii se pot
insela, vointa comuna fiind o suma de vointe particulare. O majoritate poate vota ceva ce
nu e util comunitatii. Treb sa votam individual, fara sa formam asociatii intermediare. In
democratiile moderne s au contituit partide. JJR merge in directia opusa si sustine ca
vointa generala treb sa fie detinuta din cat mai multe vointe individuale