Sunteți pe pagina 1din 78

1.

INTRODUCERE

1.1. lrnportanta cresterii suinelor

"tnara noastra cresterea suinelor este ocupatie traditionala, poporul roman

I
0

fiind un mare consumator de came de pore. Cresterea suinelor, 0 ocupatie


rentabila, atunci cand este lacuta corespunzator, Iurnizeaza aproape 50 %
( 47 - 48 % ) din productia totala de came, situandu-se pe locul 2 din punct
de vedere al importantei zootehnice, dupa cresterea taurineJor. Pe langa came, care este
frageda si gustoasa, de la pore, se obtin si alte produse valoroase cum ar fi: grasime,
nurneroase subproduse, gunoi de grajd, etc.
Cerintele din ce 'in ce mai mari de proteina de origine anirnala si implicit de
carne de pore au impus cresterea numarului de animale, raspandirea, diversificarea ~i
inmultirea diferitelor rase de suine. In uJtimii ani, preferintele consumatorilor s-au
indreptat spre 0 came de pore de ce 'in ce mai slaba, lueru care a impus perfectionarea
raselor existente si a tehnologiilor de crestere a suinelor.
Datorita posibilitatilor reale de asigurarea a unei bazei furajere bogate si
variate, datorita cerintelor din ce in ce mai mari pentru carnea de pore, at at pentru
consumu! intern dit si pentru export, datorita traditiei ~i experientei In acest domeniu, se
impune dezvoltarea si reabilitarea cresterii in continuarea a acestei specii.
Cresterea suinelor, ca urrnarea a insusirilor biologice ale acestei specii, prezinta
numeroase avantaje econorniee si sociaJe, In cornparatie eu cresterea altor specii de
animale. Astfel:
.:. suinele prezinta 0 buna adaptabilitate la conditiile de media, ele Iiind
putin pretentiose Ia conditiile de hranire si de clima Acest lueru face ca suinele sa poata

fi creseute 'in toate zonele tarii, de la carnpie pana la munte, de la deal pana in Delta
Dunarii si pana in Dobrogea. De asemene?> porcii pot fi crescuti atat in Iibertaie, pe
pasune. 'in paduri sau 'in baltile din Delta ( sistemul extensiv ), cat si in adaposturile
inchise din Iermele de tip imensiv-industrial ( claustratie totala ) .
:. fiind animale omnivore, suinele valorificii 0 gamii Joarte largii de
furaje, de la nutreturi concentrate de tipul cerealelor ~i leguminoaselor boabe pana la
radacinoase, bostanoase si tubercuJifere, diferite nutreturi verzi, resturi de Ja bucatarie.
eantine si restaurante, preeum si subproduse de la industria alimentara ( tara.!e de grau,

J
6 TEHNOLOGIA CRE~)TERII SUINELOR

sroturi de floarea soarelui ~i sroturi de soia, zer, zara ), to ate acestea fiind transformate
In carne si grasirne cu maximum de eficienta econornica .
:. suinele sunt animale caracterizate printr-o precociuue deosebita, atat
pentru productia de carne cat si pentru reproductie. Astfel, In prirnele faze ale
dezvoltarii suinele se caracterizeaza printr-un ritm intens de d~iC'cru ce perrnite
ca la varsta de 7 - 8 zile purceii sa-si dubleze greutatea corporala de la fatare, pentru ca
la 6 luni sa aiinga 60 - 65 % din greutatea animalului adult, la 8 - 10 luni 80 - 85 %,

pentru ca la 23 - 24 de luni sa-si incheie cresterea Varsta optima pentru reproductie


este aiinsa la animalele din rasele ameliorate la 8 - 9 luni, cand se realizeaza greutatea

de 105- 115 kg. Animalele ?/ces~y" In sistemul intensiv industrial realizeaza greutatea
de 105-110 kg la varsta de(~zile, cand pot fi livrate pentru valorificare .
:. suinele sunt animale caracterizate printr-o prolificitate deosebita, la 0

Iaiare putandu-se obtine 8 - 12 purcei ( ~i chiar mai multi la unele rase si linii
specializate), iar In conditiile unei exploatari intensive, In care se obtin 2,2 - 2,3 !atari
pe an, de la fiecare scroafa se pot obtine 18 - 27 produsi pe an, iar numarul porcilor care

pot fi livrati pentru came poate fi de 17-25 capete. Deci de la 0 scroafa de reproductie se
pot obtine 1,8 - 2,6 tone came in viu/an .
:. dintre speciile de animale de ferrna, suinele au durata gestatiei mica,
adica 114 - 115 zile;
.:. suinele au 0 fecunditate ridicata, diferente mici inregistrandu-se in
Iunctie de sistemul de crestere. Astfel, In cadrul micii gospodarii !arane~ti_ 'in care se
cresc 1 - 5 seroafe ~i se practica monta naiurala, procentul de fecunditate are valori
foarte ridicate: 92 - 98 % ( si chiar 100 % ); urmeaza apoi fermele mici. unde se
practica tot monta naturala, eu 88 - 90 % si fermele de mari dimensiuni, In care se
foloseste insarnantarea artificiala, cu un procent de fecunditate de 75 - 85 %. fusa in
aceste ferme, valorile mai mici ale Iecunditatii sunt compensate prin efectivele mari
intretinute si printr-o intensitate mai mare de folosire a scroafelor la reproductie .
:. suinele sunt animale care valorifica hrana mai economic decat alte
specn de animale care produc carne rosie ( taurinele si ovinele ). Astfel, sporul de
crestere In greutate Ja tineretul de 30 kg se poate realiza cu un consum de 2,5 - 2,7 kg
nutret cornbinat / kg spor, iar la porcii din ingrasatorie cu 3,2 - 3,5 kg nutre] combinat /
kg spor. Din punctul de vedere al valorificarii hranei, suinele sunt intrecute doar de
pesti si de pasari, in timp ce taurinele au nevoie de 8 - 9 U.N. / kg spor, iar ovinele au
nevoie de 6 - 8 U.N. / kg spor.
INTRODUCERE 7

.:. suinele sacrificate Ia masa corporala optima de 105 - 110 kg realizeaza

un randament In. sacrificare ridicat (72 - 82 % ), in timp ce la taurine se obtine un


randament la sacrificare de numai 52 - 60 %, iar la ovine doar 48 - 58 % .
:. carnea de pore este 0 carne frageda, suculenta si cu valoare energetics
superioara fata de carnea obtinuta de la alte specii de animale de ferma AstfeI,

capacitatea calories a carnii de pore este de 2500 - 3000 kcal. / kg, fata de 1550 kcal /
kg cat are carnea de taurine, 1250 kcal / kg la carnea de ovine ~i doar 1050 kcal / kg la
camea de pasare. De asemenea, In carnea de porc pro portia de apa este mica, ceea ce da
posibilitatea unei conservari usoare pentru timp mai lndelungat, Carnea de pore este
consumata cu placere atat ca atare, preparata In diverse feluri, cat si sub forma unor
produse ca: sernipreparate, mezeluri, afumaturi, conserve, cu deosebite calitali gustative .
:. grasimea de pore este un produs cu mare valoare energetica ( 8100 kcal /

kg ), mai putin [olosit in ultimul timp ill alimentatia omului, datorita implicatiilor asupra
starii de sanatate. Cu to ate acestea, exista zone ale tarii, 'in care grasimea de pore,
preparata dupa retete specifice, este consumata sub forma de slanina sau untura. in
industrie ea este utilizata mai ales in obtinerea nutreturilor combinate pentru ridicarea
valorii energetice a acestora si In industria de obtinere a sapunurilor. La ora actuala,
exista tendinta din ce in ce mai pregnanta ca ea sa fie inlocuita cu grasimi vegetale .
:. din carcasa unui pore se valorifica atat produsele secundare cat ~1

subprodusele. AstfeI, subproduse cum sunt: urechile, limba, creierul, ficatul, plamanii,
carnea de pe cap, picioarele, soriciul, parul si sangele, intestinele, vezica urinara,
unghiile, oasele, grasimea iruestinala se folosesc fie direct in alimentatia ornului, fie in
industria alimentara, Alte subproduse cum ar fi glandele suprarenale, glandele sexuale,
timusul, hipofiza, tiroida, pepsina stomacala se folosesc In industria farmaceutica,
Faina de sange si faina de oase se folosesc pentru irnbunatatirea valorii nutritive a
ratiilor.
.:. dejectiile obtinute de la sume pot fi folosite cu bune rezultate ca
ingrasamirue naturale la fertilizarea diferitelor soluri, pentru producerea de biogaz In
instalatii speciale .
:. valorifiearea porcilor se face destul de usor, atat ca animale vii cat si sub
forma de carcase, la orice varsta, la orice greutate si In orice anotimp. De asemenea,
preturile la carnea de pore variaza mai putin decat preturile carnii altor specii de
ani male.
8 TEHNOLOGIA CRESTERII SUINELOR

.. cresterea suinelor este 0 acti vitate continua, care se poate desfasura In

flux continuu, pe toata durata anului, lucru ce da posibilitateapenllallentizariifor(ei de


muncii ( In fermele mari $i modeme ) si a perfectionarii profesionale a Iucratorilor
pentru anumite activitati ( In sectorul menta - gestatie: lnsamantatori, In matemitate:
rnamosi, In sectorul mecanic: meeanici agricoli. De asemenea, cresterea suinelor asigura
obtinerea de venituri permanente, esalonate pe toata durata anului .
:. cresterea suinelor asigura 0 recuperare rapida a investitiilor ~i
cheltuielilor, datorita productiilor mari de came obtinute pe nl de adapost construit si a
profiturilor realizate.

1.2. Cresterea suinelor in tara noastra

in tara no astra, datorita conditiilor pedoclimatice favorabile, eare permit


obtinerea de cantitati mari de cereale, ce pot fi valorificate foarte avantajos prin folosire
In cresterea suinelor, dupa eel de-al doilea razboi mondial s-a impus cresterea numerica
si calitativa a efectivelor de porcine. in acest sens, dupa 1960 au fost construite peste 50
de cornplexe industriale de mare capacitate ( 90 - 150 mii capete ) eu capital de stat si
peste 100 de complexe intercooperatiste de 60 - 90 mii capete. De asemenea, au Iost
infiintate 7 complexe de selectie $i testare, iar In 1970 a fost infiintat Institutul de
Cercetari pentru Cresterea Porcilor de la Peris.

Toate aceste unitati au fost populate cu material biologic din rasele materne
I (Marele Alb, Landrace, Wessex) si rasele paterne ( Duroc, Hampshire, Pietrain ),

importat din Danemarca, Anglia, S. U. A. etc.


Pe langa complexele industriale s-au infiintat si ferme de inmultire, pentru
producerea hibrizilor simpli F 1 ( Marele Alb x Landrace ), care au constituit la Inceput
porcul comercial pentru fermele de tip gospodaresc si matca industriala pentru unitatile
de mari dimensiuni. Aceste scrofite F 1, imperecheate cu vieri terminali au dus la
obtinerea de hibrizi trirasiali (FIx D; FIx H: F J x LS345 Peris ) sau de hibrizi
tetrarasiali (F 1 x ( D x H .
De la infiintare pana In prezent Institutul de la Peris a realizat 0 serie de creatii

genetice superioare cum ar Ii: LS345 Peris, care a fost recunoscuta ca rasa paterna 'in
anul 1988, hibridul trirasial PERHIB, care are viteza de crestere mare, strat de grasime
scazut. procent mare de came rnacra In carcasa, came de cali tate superioara.
INTRODUCERE 9

lnstitutul si complexele de selectie au livrat material de prasila valoros


complexelor industriale de stat si intercooperatiste, precum si centrelor teritoriale de
insaman!ari artificiale apartinand C.N.R.S.A. ( Centrul National de Reproductie $1

Selec!ie Anirnala ), actual a AN.A.R.Z. ( Agentia Nationala de Ameliorare ~l

Reproductie in Zootehnie ) ( Dinu 1. si colab., 2002 ).


De asemenea, s-au construit numeroase F.N.C.-uri ( Fabrici de Nutret
Combinat ), majoritatea pe langa complexele industriale.
In urrna acestor masuri efectivele de suine au crescut continuu, de la 4.300 mii
capete in 1960, la 14.179,1 mii capete in 1985 (nivelul maxim atins). Dupa anul1985 a
inceput scaderea efectivelor ca urmare a unor dificultati man:ifestate In economia
centralizata, efectivele ajungand la 11.671 mii capete la sfarsitul anului 1989. Incepand
cu 1990 scaderea efectivelor s-a accentuat extrern de rapid, ca urrnare a desfiintarii
fermelor cooperatiste si a decapitalizarii si lichidarii complexelor de tip intensi v-
industrial din sectorul de stat, ajungandu-se la 4797 mii capete la sfarsitul anului 2000 ~i
6.245 mii capete la sfarsitul semestrului I al anului 2004.

Tabelul 1.1.

Evolutia efectivelor de suine in Romania ( rnii capete )


scm. I
Specificare 1980 1985 1990 1995 1998 2000 2001 2002 2003
2004
Porcine total 10899,3 14179,1 11675,0 7960 7194 4797 4447 5153 5480 6245
d.c. scroafe
de prasila 1023 591 515 323 334 362 335 341
10 TEHNOLOGIA CRE~TERII S UINELOR

I--+- Porcine, total ----l%- Scroafe de prasila I


16000
14179,1
14000

12000

10000

8000

6000

4000

1023

1980 1985 1990 1995 1998 2000 2001 2002 2003 sem. I
2004

Figura 1.1. Evolutia efectivelor de suine din Romania ( mii capete )

Consumul de carne de pore pe locuitor, 'in tara noastra a crescut si el de la 19,8


kg/locuitor/an In 1960 la 27,9 kg In 1985.

Schimbarea structurii de proprietate dupa 1989 a condus la cresterea ponderii


sectorului privat si diminuarea efectivelor din sectorul de stat.
Reducerea efectivelor de suine s-a datorat urmatoarelor cauze:
- monitorizarea de catre guvern a preturilor si plasarea acestora sub limita

costurilor de productie, lucru care a dus la ideea ca reducerea efectivelor va permite


redresarea economica a unitatilor de crestere a suinelor:
- cre~terea exagerata ~i nejustificata a preturi10r din amonte la energie,
combustibil, aIte materii si materiale, precum ~i la servicii, In timp ce pretul carnii de
pore a inregistrat cresteri neinsemnate;
- importul de carne si preparate din carne subventionat, care face concurenta
neloiala producatorilor rornani pe piata interna si intemationala;
- greselile ( sau nu greseli ) grave, In restructurarea societatilor cu capital de
stat sau a Iostelor complexe intercooperatiste, multe dintre ele fiind la ora actuala intr-
un stadiu avansat de degradare:
INTRODUCERE 11

- !ichidarea aproape In totaJitate a formelor de sustinere financiara pentru


crescatorii de porci. in ultimii ani s-a introdus din nou sub venti a la productia de pore.
Aceasta este de 8000 de lei/kg 'in viu livrat incepand cu 1 ianuarie 2004 .
- greseli grave ~i abuzuri 'in conducerea unor societati comerciale cu capital de
stat si lipsa de flexibilitate si adaptare la conditiile econorniei de piata.

1.3. Cresterea suinelor in lume

Pe plan mondial, datoriia caracteristicilor bio-econornice, efectivele de suine au


cresc continuu. Astfel, de la aproximativ 300 rnilioane capete 'in 1947, efectivele
mondiale au ajuns la aproape 630 milioane capete In 1970 ~i la aproape 800 milioane in
1980, cifra care s-a mentinut si la nive!ul anului 1985.
in perioada 1985 - 1996, efectivele mondiale s-au mentinut relativ constante ~i
chiar au scazut, ca urmare a crizei energetice si a cresterii preturilor la cereale. De
asernenea, ca urmare a unor transformari socio-economice a avut loc diminuarea

efecti velor de suine In U.E. ca urmare a restructurarii ~i lichidarii unor unitati de profil
din fosta R.D.G. Reduceri si mai mari au avut loc dupa 1990, in tari1e din fosta u.R.S.S.
si In fostele tari socialiste, cu exceptia Poloniei, care a reusit sa se mentina In continuare
In topul primelor 10 [ari mari crescatoare de porci.
Astfel, efectivele de suine s-an redus foarte drastic In Federatia Rusa, cu 27 %
fata de 1994 si Cll 50 % fara de 1990. Cresteri importante de efective au avut loc In
China ( care detine peste 50 % din efectivele mondiale de suine ), Brazilia., Spania,
Coreea de Sud, etc.
12 TEHNOLOGIA CRESTERlI SUINELOR

Tabe1ul 1.3.

Evolutia efectivelor de suine in primele 10 tan producatoare de porci


( I. Dinu si colab. 2002 )( mii capete )

1975 1985 1996


Loc
Tara Efectiv Tara Efectiv Tara Efectiv
1. China 241475 China 313010 China 414620
2. U.RS.S. 57899 U.RS.S. 77914 S.UA. 59992

3. S.UA. 55662 S.UA. 54073 Brazilia 32100


4. Polonia 21647 Brazilia 33000 Rusia 25000
5. RF.G. 20234 RF.G. 23617 Germania 24698
6. Franta 12000 Mexic 19000 Polonia 19138
7. Romania 8813 Polonia 17614 Spania 18400
8. Danemarca 7748 Romania }4179 Danemarca 14593
9. I Belgia 4666 RD.G. 13191 Ucraina 13946
10. I Bulgaria 3889 Oland a 12383 Olanda 13931
Total mondial 674202 Total mondial 794494 Total mondial 759868

Productia total a de carne a urmat intr-o anumita masura, evolutia efectivelor de


suine. Cresteri insemnate ale productiei de carne au inregistrat Belgia ( + 40 %), Irlanda
( + 33.1 % ), Spania ( + 31 % ). Danemarca ( + 26 % ) si Franta ( + 25,7 % ). Scaderi ale
productiei de carne de porc s-au inregistrat In Germania ( - 23 % ), Austria ( - 8,1 % ),
Finlanda ( - 8,2 % ) ~i Grecia ( - 1 ,8 % ). Romania, in primul semestru al anului 2004 a
produs 183 mii tone carne de pore in viu.
Consumul de carne de pore. ca urmare a calitatilor sale gustative este in
crestere, in prezent, aproape 80 % din populatia globului consuma carne si prod use din
carne de pore. In prezent, cele mai mari consumuri de carne de pore pe an si locuitor se
inregistreaza in Danemarca ( 64 kg ), Luxemburg ( 55 kg ), Olanda ( 54 kg ).
INTRODUCERE 13

Tabelul 1.4.

Primele 10 tan producatoare de carne de pore In anul 2003

Locul Tara Productia in milioane de tone

1. China 43,46

2. S.u.A. 8,93
..,
..).
Germani a 4,12

4. Spania 3,20

5. Brazilia 2,60
6. Franta 2,35

7. Polonia 2,20

8. Canada 1,91
9. Vietnam 1,80
10. Danemarca 1,76
14 TEHNOLOGIA CRE~nERII S UINELOR

2. SISTEMATICA ~I EVOLUTIA SUINELOR

uinele domestice ~ au 0 origine controversata, msa majoritatea


C'1 "I. ~0
~ speciaJ.i~ilor SURt de aeerd ca rasele actuale de suine au rezultar in urma
numeroaselor incrucisari efectuate In prima parte a secolului al 19 - lea,
intre porcinele europene derivate din mistretul european ( Sus scrofa
ferus ) ~i porcinele asiatice derivate din rnistretul asiatic ( Sus vittatus ).
Genul Sus are 0 taxonornie cornplicata, care face ca ~i astazi sa existe
numeroase dispute cu privire la stramosii suinelor si la evolutia lor de la primele forme
dornesticite pana la rasele performante din ziua de astazi.
Din punct de vedere zoologic, suine!e apartin regnului Animalia,
increngatmii Cordata, subincrengaturii Vertebrata, clasei Mammalia, ordinului
Ungulate, suberdinutui Artiodactyla, familiei Suidae, subfamiliei Suinae, genului Sus.
Familia Suidae - reprezinta cea mai mare grupare de specii nerumegatoare din
clasa Mammalia, subordinul Artiodactyla ( paricopitate ). Toate animalele din aceasta
familie sunt omnivore, au rnaxile ~i mandibule pre! ungi te, cu canini mari. un disc al

ratului ~i membre ell 4 degete. din care 2 sunt de sprijin. In cadrul familiei Suidae se
deosebesc 3 subfarnilii: Babirusinae. Phacochoerinae si Suinae.
Subfamilia Babirusinae - are ca reprezentant porcul - cerb ( Babyrousa
babyrrusa ), care traieste si in prezent sub forma salbatica in Indonezia, fumizand 0

carne cornestibila. Babirusinele sunt animale inalte si rnasive, cu 0 greutate corporala de


circa 250 kg. Profilu1 capului este drept, corpul este cilindric, spinarea arcuita, pielea
este groasa cu multe cute si acoperita cu par fin ~i rar. Au 32 de dinti, caninii la masculi

fiind mult mai dezvoltati decar la femele. Caracteristic pentru masculii acestei specii
sunt caninii lndreptati in sus, care tree prin bolta palatina ~i apar la exterior ca niste
coarne indreptate spre frunte ( de unde ~i denumirea). Se hranesc preponderent eu iarba,
ceea ce [ace ca structura stomacului lor sa fie destul de co mp Iexa Sunt animale care
inoata foarte bine. Perioada de gestatie este de 5 luni, scroafele dand nastere la 1 - 2

produsi.
SISTEMATICA Sl EVOLUTIA SUINELOR 15

Figura 2.1. Babyrousa babyrrusa ( poreul cerb )

Subfamilia Phacochoerinae euprinde genuJ Phacoeheerus, care are ea

reprezentant porcul african eli negi ( Phacochoerus africanus ), care traieste in


majoritatea tarilor din centrul si S-E-ul Africii. Animalele din aeest gen sunt Ioarte
masive: la maturitate au taJia 70 - 85 em, lungimea eorpului ] 40 - 190 em ~i 0 greutate
150 - 200 kg. Nurnele ii vine de la negii, prezenti deasupra narilor si pe partea laterala
a ochilor, negi a1 carer rol nu este cunoscut. Corpul este acoperit cu par rar, mai ales pe
linia spinarii, eapul este Ioarte mare, cu rat puternie, dantura fermata din 32 de dinti, eu
canini rnari si ascutiti, prezenti atat la rnasculi cat si la femele. Seroafele dau nastere Ia
2 - 4 purcei la fiecare Iatare. purcei care 'in primele zile de viata sunt sensibili Ia

ternperaturi sub 30C. Se hranesc eli iarba pe care 0 pase In genunchi, de aceea
anima!ele au calusuri !a membrele anterioare. Este un vanat apreciat, fumizand came
ccrnestibila

Figura 2.2. Phacoehoerus africanus ( porcu! african cu negi )


16 TEHNOLOGIA CRESTERII S UINELOR

Subfamilia Suinae cuprinde 3 genun: genul Potamochoerus, genul


Hylochoerus si genu] Sus.
Genul Potamochoerus - este reprezentat de porcul rosu de rau
( Potamochoerus porcus ), care este raspandit in sudul si centru Africii, are parul galben-
roscat, cu 0 nuanta mai deschisa pe spinare si in jurul ochilor, iar In varful urechilor
parul forrneaza niste smocuri. Sunt animale cu talie mica ( 35 - 75 ern. ), cu Iungimea
corpului intre I 00 si 150 em si greutatea Ia maturitate cuprinsa intre 60 si 80 kg. Este
foarte apropiat de suinele domestice, 'insa prolificitatea scroafelor este redusa ( 2 - 4
capete ). Fumizeaza carne de foarte buna calitate.

Figura 2.3. Potarnochoerus porcus (porcul rosu de rau )

Genul Hylochoerus - este reprezentat de porcul de jungla ( HyJochoerus


meinertzhageni ). care a fost descoperit recent In padurile run Kenia, EJ face trecerea de
f Ia genul Phacochoerus la genul Sus. avand talia 100 - 110 em, Iungimea corpului 150-
190 ern, greutatea de 250 kg ~i culoare neagra
Genul Sus - include formele salbatice care au dat nastere suinelor actuale. Este
div izat In 3 subgenuri care cuprind mai multe specii si subspecii, dintre care cele mai
importante sunt Sus scrofa [erus ( rnistretul european ) si Sus ittatus ( mistretul asiatic).
Mistrelul european traieste ~i Ia ora actuala 'in padurile de foioase sau 'in
apropierea terenurilor agricole din Europa, nordul Africii si vestul Asiei. In tara noastra
este prezent in aproape toate zonele cu pad uri de stejar si fag, In Delta Dunarii ~i zonele
inundabile ale Dunarii. Este un animal masiv si puternic cu talia 80 - 100 cm. !ungimea
corpului 130 - 150 em si 0 greutate corporala la rnaturitate de 120 - 200 kg si chiar mai

mult. Este un anima! eu eapul mare, eu ratul puternic si colti dezvoltati, m31 ales la vieri,
profilul capului drept, urechi mici ~i Ioarte mobile, gatul lung, trunchiul cu partea
SISTEMATICA SI EVOLUTIA SUINELOR 17

anterioara foarte dezvoltata, mai ales la vieri, linia superioara usor convexa, tesita in
regiunea crupei. Membrele sunt foarte puternice cu chi~i!ii lunga si oblica Corpul este
acoperit cu par des, lung si aspru, de culoare salbatica ( bruna ), cu diferite nuante, care
formeaza 0 coama In regiunea grebanului. In sezonul rece, apare un strat de subpar sau
puf

Animalele din aceasta specie sunt apte pentru reproductie la 12 - 18 luni,


caldurile aparand la scroafe in lunile noiembrie - decembrie, gestatia dureaza 4 - 5 luni,
iar prolificitatea este in jur de 6 - 8 purcei la fatare. Purceii de mistre] au ca
particularitate de culoare, pana la varsta de 3 - 4 saptamani, dungi longitudinale de
culoare mai deschisa decat restul robei.

Figura 2.4. Mistretul european

Mistretul asiatic Sus vittatus, traieste in Asia, irnpreuna cu alte varietati ale

acestei subspecii. Este raspandit mai ales In China, India, Taiwan ~i Japonia. Are capul
mai scurt ~i mai larg decal rnistretul european, cu coltii mai slab dezvoltati, profilul
capului usor concav, corpul cilindric, cu talie mai mica decal rnistretul european si
greutate de 120 - 160 kg. Corpul este acoperit cu par mai scurt ~i mai rar, de culoare
bruna inchis pana la neagra Este un animal mai precoee, care se ingrasa user si
valorifica hrana mai bine decal mistretul european, tnsa produce came si grasime cu
gust si miros caracteristice. Prolificitatea este de 3 - 4 purcei, eu 0 singura fatare pe an.
El a dat nastere numeroaselor rase asiatice: indiana, chinezeasca cu masca, chinezeasca
pitica.
18 TEHNOLOGIA CRESTERII S UINELOR

Figura 2.5. Mistretul asiatic

f"'!1I\UI ...n~ ... ",....... _.

Suldfl~ Art:otT.idJli
..T ..
ramlua9.lIdae
_. 1.. ..... .._...L.. . ... _1._ ....

........
Subfirnb&,una~ SWfcmlia Ba[lIIU!W"e
: Phzochoerus amcarus - POICU atiCitl OJ rEg
..........................

Gel'lU1Sut GenulPwrllClChQ-!fUS Genul,,ochOffus


P:::z~~pt'tC..'$P:~r.t".,ude~iL: 't+tc.<d\:ttn:s~~~e:'llP'XI:J!dtl1.lfl)~

Figura 2.6. Taxonomia genului Sus


3. PARTiCULARITATILE
MORFO-FIZIOLOGICE ~I BIOECONOMICE ALE SUINELOR

P orcul este un rnamifer, ornnivor, care este crescut de om pentru obtinerea

unor productii mari de came, de buna cali tate, intr-un timp


consum specific cat mai scazut, astfel incar sa asigure
SCUTt,

0
cu un

eficienta
economica maxima, deoarece exista 0 corelarie stransa intre productiile
obtinute de la animale si caraeterele morfologice ( caracterele de
exterior), caracterele fiziologice ( precocitate, prolificitate ), caracterele economice
(viteza de crestere, consumul specific, randamentul la sacrificare ) ale acestora.

Alegerea unei anumite tehnologii de crestere se poate face corect doar cunoscand aceste
caracteristici rnorfofiziologice si bioeeonomiee, deoareee productia este strans legata de
aceste caracteristici, precum gi de sanatatea animalelor.
Suinele actuale difera destul de mult de porcul salbatic, mai ales din punct de
vedere morfologic, dar si din punct de vedere fiziologic si biologic.

3 1
LJ'V o m esn cire e su in e lor'yc' :i urm arile
" Iv U VY UII 'V ' II. V .o i
'

Suinele au fost printre primele specii domesticite de om, din necesitatea de a-~i
asigura surse de proteina anirnala,
Dornesticirea suinelor s-a produs 'in 2 centre:
in Asia, eu 4000 de ani Le.n. ~i
in Europa, cu doua sub centre: unul In zona Marii Baltice si al doilea In zona
Marii Mediterane, cu 2500 - 3000 de ani i.e.n.
Dornesticirea s~a produs treptat, astfel oamenn primitivi au pnns la inceput
purcei salbatici pe care-i cresteau ~i ingrasau sau prindeau scroafe gestante, care fatau in

captivitate, purceii acestora fiind crescuti ~i tngrasati de catre oarneni.


In urmatoarea etapa porcii capturati au fost Irnblanziti ~i apoi domesticiti.
Deci domesticirea suinelor s-a produs lntr-o perioada lunga de timp,
parcurgandu-se urmatoarele etape: capturare, imblanzire ~i apoi dornesticire propriu-
zisa.
Ca urmare a dornesticirii, suinele au suferit numeroase modificari rnorfologice
~i Iiziologice. In general, modificarile survenite 'in urma dornesticirii sunt pozitive, eu
exceptia rezistentei organice, care s-a dirninuat.
20 TEill~OLOGIA CRESTERII S UlNELOR

Modificari morfologice - la inceput greutatea ~i talia animalelor a scazut,

pentru a creste atunci cand s-a facut selectia pentru imbunatatirea acestor caraetere.
Capul g-a micsorat, profilul eapului a devenit eoneav sau foarte eoneav, ureehile au
capatat diferite forme de port si marimi. Corpul a devenit mai larg, mai adanc, cu
osatura mai fina si eu pielea mai subtire. Culoarea s-a schimbat de la bruna - salbatica
la alba, neagra, roscata, baltata De la conforrnatia corporala caracteristica porcilor
primitivi, eu 0 parte anterioara foarte dezvoltata si partea posterioara redusa, s-a ajuns la
o conformatie armonioasa, care a inversat proportiile detinute de ceJe 2 parp ale
corpului.
Noile conditii de hranire au dus la modificari ale dintilor ( care si-au schimbat
structura ji forma), ale tubului digestiv, care s-a alungit, asigurand astfel marirea
suprafetei de absorbtie a substantelor nutritive. A crescut cantitatea de tesut adipos 'in
detrimentul tesutului conjunctiv subcutan. De asemenea, numarul de glande mamare a
crescut la 12 - 14 de !a 6 - 8, acest lucru favorizand, alaptarea unui numar mm mare de
purcei.
Modificari flziologice: de la anirnale care Iatau 0 singura data pe an, suinele
au devenit animale poliestrice, care pot rata de 2 ~ 2,3 ori pe an; prolificitarea a crescut
la 10 ~ 12 purcei Ja 0 fatare, durata gestatiei a scazut la 114 - 115 zile de la 120 ~ 140

zile. De asemenea s-a imbunatatit ~i precocitatea, suinele domestice ajungand Ia


maturitate corporala la 18 - 24 luni cand realizeaza 0 greutate de 200 - 250 kg., fapi de
5 - 6 ani la suinele salbarice.
De asernenea, de Ia un consum specific de 6 - 7 kg nutre] pentru I kg spor. s-a
ajuns ca rasele actuale sa foloseasca 3 - 3,5 kg nutre] combinat pe kg. spor. Capacitatea
de alaptare a ereseut la 55 - 60 kg de la 20 - 22 kg, creandu-se astfel conditiile de a
asigura alaptarea unui numar mare de pureei.
Cantitatea ~icalitatea carnii si grasimii s-au ameliorat simtitor.
Ca modificari negative: s-a redus rezistenta organismului fata de conditiile de

mediu si Iata de agentii patogeni. De asemenea a scazut capacitatea de aclimatizare si


instinctul de conservare ale suinelor, acestea ducand Ia aparitia de dificultati 'in cazul
explcatarii in sistern intensiv - industrial.

3.2. Particularitati moriologice ale suinelor


Suinele actuale sunt animale de talie ( 'inai!imea la greban ) mijlocie, pana la
mare ( 70 - 90 em ), eu 'inal~imea la crupa mai mare decai talia cu 3 - 5 cm., lungimea
PAH.TICULARITATILE MORFO-FIZIOLOGICE SI BIOECONOMICE ALE 21
SUINELOR

oblica a trunchiului de 120 - 130 em. la animalele adulte. Anirnalele adulte de


reproductie pot atinge 180 - 250 kg pentru scroafe ~i 200 ~ 250 kg pentru vieri, iar ca
animale ingrasate pot atinge 300 - 400 kg. Anirnalele tinere, crescute pentru came pot
realiza greutatea de valorificare de 105 - 115 kg la varsta de 170 - 210 zile.

Pe ansamblu, corpul suinelor este bine dezvoltat, alungit, de forma aproape


cilindrica, cu membre scurte ~i subtiri, capul relativ mic, capul si membrele
reprezentand circa 4 - 6 % din rnasa corporala De asemenea, organele interne si tubul
digestiv au 0 dezvoltare mai slaba, tubul digestiv reprezentand circa 2,7 % din masa
corporala, iar inirna si pulmonii aproximativ 1 - 1,5 % din greutatea vie. Aceste ponderi
scazute ale extremitatilor ~i organelor interne determina, In cazul suinelor, obtinerea
unui randarnent la sacrificare mai ridicat decat la alte specii de animale de ferma
Calcarea p~lru!ui9i a pielii la suine variaza in functie de rasa. De la culoarea
bruna, caracteristica porcilor salbatici ~i primelor rase de porci domestici s~a aiuns la

culori simple ( alba, blonda, neagra, rosie ), eulori compuse ( din 2 sau 3 culori ) sau
particularitati de culoare Culoarea a devenit astfel un caracter de rasa, reprezentand
unul din criteriile de clasificare a acestora.
Dentitia la suine, animale omnivore, face trecerea de 130ierbivore la carnivore
( primii molari sunt asemanatori carnivorelor, iar ultimii ierbivorelor ). Dentitia
completa Ia porcul adult este fermata din 44 de dinti, repartizati pe 2 maxilare putemice.
La nastere purcelul are 8 dinti, numarul completandu-se In jurul varstei de 90 de zile,
Porcul rarnane cu aceasta dentitie parla la varsta de 7 ~ 9 luni, cand incepe sa 0 piarda
treptat ii apoi 0 inlocuieste eu dentitia permanents, care este cornpletata la varsta de 20
lU11i.
Masticatia furajelor este insotita de insalivarea lor, saliva fiind secretata In
abundenta de catre glandele salivare, dintre care eele mai volurninoase sunt
paratiroidele.
Glanda mamara la scroafa este fermata din 8 - 14 mamele, repartizate pe 2
randuri. Mamelele sunt terminate eu mameloane, fiecare mamelon avand 2 canale, ce
corespund celor 2 sinus uri galactofore. Glanda mamara a scroafei are partieularitatea ca
nu are cisterna laptelui, ejectia laptelui facandu-se In urma masajului pe care-l fac
purceii. Productia de lapte a fiecarei mamele difera In functie de regiunea corporal a
unde se afla, mamelele peetorale producand 0 cantitate de lapte mai mare decat cele
abdorninale.
22 TEHNOLOGIA CRESTEPJI SUINELOR

Sisternul osos al porcului este compus din 269~ 276 piese osoase, articulate
une!e cu altele, formand impreuna scheletul. Coloana vertebral a a suinelor este fermata
din 50 - 53 vertebre, In functie de rasa. De asemenea, forma ~i nurnarul coastelor difera
in Iunctie de rasa, rasele perfectionate ( Landrace ) avand un numar mai mare de coaste.

~- Sistemul muscular al porcului este format din rnuschi striari, care reprezinta

peste 50 % din greutatea totala a animalului. Culoarea muschilor difera in functie de

varsta ~j de regiunea anatomica de la roz la porcii adulti pana la culoare roz pala la
purcei. La pore, rnasele musculare ( ill afara celor de la membre ) sunt perselate cu
grasirne datorita infiltratiei abundente cu grasime intramusculara ~i intermusculara,
Aponevrozele sunt rnai putin dezvoltate deem la rumegatoare si participa la infiltratia
grascasa in reate masele musculare. Datorita tuturor acestor caracteristici, carnea de
pore este rnai frageda si mai gustoasa decat carnea obtinuta de la alte specii de ani male.
Tesutul muscular la pore se dezvolta neuniform pe parcursul vietii animalului, cea mai

intensa crestere Inregistrandu-se In prima luna de viata, scazand apoi pana la varsta de 1
an.

Poreul este un animal omruvor, monogastric, cu sisternul digestiv adaptat


pentru folosirea nutreturilor concentrate, care poate folosi ~i cantitati reduse din alte
furaje ( nutreturi verzi, sueulente sau fibroase ). Stomaeul porcului are 0 capacitate de
250 - 260 ml. la purceii sugari ~i 6 - 8 l. la porcul adult, fiind bogat In tesut glandular ~i
prevazut cu pliuri care-i maresc suprafata de contact cu furajele, determinand 0 mare
capacitatea de digestie a substantelor nutriti ve. Intestinul are 0 lungime medie de 22 -

25 IT'., reprezentand de 14 ori lungimea corpului.

3.3. Constitutia suinelor

Prin constitutie se intelege totalitatea earacterelor morfo-fiziologice ale


organisrnului, determinate de ereditate si de conditiile In care s-a realizat dezvoltarea
individuala a acestuia.
La suine se intalnesc palm tipuri de constitutie: 2 dorite - constitutia Iina si eea
robusta ~j 2 nedorite - constitutia grosolana ~i cea debila
Constitutia fina - suinele eu 0 astfe! de constitutie se caracterizeaza printr-o

crestere si dezvoltare norrnala, corespunzatoare varstei si tipului rnorfo-productiv.


Anirnalele apartinand acestui lip constitutional au capul mic, scheletul fin dar rezistent,

corpul lung si zvelt, aeoperit eu piele fina, cu musculatura bine evidentiata Animalele
PARTI\'f..U. ' L AID'TA~T.t~TLcL lJV\AlVARI7O - F''7IAVTLVoUorc\"s'L AL~E
C1'TJDJI'AVcL\'.A..VNAJ\V"lIn'cU\...L 23
~ "~j jL<

SUINELOR

eu aceasta constitutie se preteaza bine atat pentru folosirea la reproductie cat si pentru
cresterea In vederea ingrasarii. Astfel scroafele cu constitutie Iina au un instinct matem
foarte dezvoltat, 0 prolificitate ridicata ~i 0 buna capacitate de alaptare. Vierii de
reproductie sunt vioi ~i se adapteaza foarte bine recoltarii de material seminal, In
vederea 'insamantarilor artificiale. Porcii crescuti pentru ingrasarea au sporuri medii
zilnice ridicate, asigura 0 buna valorificare a hranei si Iurnizeaza carcase cu un procent
ridicat de came.

Reprezentative pentru acest tip constitutional SUIlt animalele din rasele


Jq Landrace si Pietrain.
~f Constitutia robusta - este IntaInita mai ales la suinele de reproductie, care au
eorpu! lung, adanc si bine imbracar In musculatura, Vierii care au constitupa robusta
sunt vioi, au instinct genezic dezvoltat si se adapteaza foarte user la procesul de
recoltare a spermei. in vederea lnsamantarilor artificiale. Seroafele sunt bune marne si
au capacitate mare de alaptare. Scheletul si membrele sunt putemiee, iar aplornburile
sunt corecte. Suinele eu constitutie robusta dau rezultate bune si in procesul de crestere
si ingrasare, valorifica bine furajele si se adapteaza user la toate tehnologiile de
exploatare, de asemenea sunt foarte rezistente la boli.

Ca reprezentanti ai acestui tip constitutional pot fi considerati porcii din rasa


Marele Alb.

Censtitutia debita - animalele apartinand acestui timp constitutional au 0

dezvoltare corporala insuficienta In raport cu varsta. Ea este IntaInita la suinele creseute


mai multe generatii In conditii de mediu necorespunzatoare, la eele care au ajuns la un
anumit grad de consangvinizare sau la suinele la care nu se face selectie. Animalele au
trunchiul lung si lngust, iar perimetrul toracic are valori reduse, eeea ce denota 0

capacitate respiratorie redusa, Scheletul este slab dezvoltat si lipsit de rezistenta, cu


membre lungi si aplomburi defectuoase. Pielea este subtire, fina, rara elasticitate,
acoperita cu par rar lara luciu si repartizai neuniform pe suprafata corpului. Suinele
debi!e se exclud de la reproductie, iar pentru valorificarea acestora este necesara
reconditionarea prealabila. Constitutia debila reprezinta 0 exagerare a constitutiei fine si
este nu este dorita nici la anirnalele de reproductie nici la cele de carne.
Censtitutia grosolana - animalele cu acest tip constitutional au 0 dezvoltare
corporala corespunzatoare varstei, uneori chiar mai buna, Scheletul lor este prea
dezvoltat, 'insa lara rezistenta, datorita unei structuri spongioase a oaselor . Capul este
24 TEffi'~OLOGIA CRE~TER11 S UINELOR

mare, insa necaracteristic pentru rasa si pentru sexul animalului. Pielea este groasa si

lipsita de elasticitate, acoperita cu par IUIlg ~igros, Tara luciu si repartizat neuniform pe
corp. Trunchiul este grosolan, de obicei cu spinarea lnseuata. Membrele sun.t groase, cu
defecte de aplomb. Scroafele de reproductie au prolificitate redusa, capacitate de
alaptare mica si instinct matern slab dezvoltat ( adesea l~i strivesc purceii ). Vierii au
temperament limfatic, executa cu greu saltul ~i dau 0 sperma necorespunzatoare.
Tineretul crescut pentru came valorifica slab furajele ~i furnizeaza carcase
necorespunzatoare. Anirnalele apartinand acestui tip constitutiv se exclud de la
reproductie.

3.4. Tipurile morfo-productive la suine

De la suine, in urma sacrificarii se obtine came ~igrasime. Prin selectie au fost


create rase specializate pentru aceste productii: rase de came, rase de grasirne, iar intre
acestea apar si rasele mixte, care furnizeaza atat came cat ~i grasime. Fiecarei productii
Ii corespunde un anumit tip de dezvoltare corporala. Din aces! punct de vedere, la suine
se disting 4 tipuri morfo-productive: de carne, de bacon, de grasime si mixt.
Tipul morfo-productiv de carne ~ are ca principale reprezentante rasele
Marele Alb, Duroc, Hampshire ~i Pietrain. Suinele apartinand acestu.i tip morfo-
productiv au corpul lung, In forma de eilindru, cu musculatura dezvoltata, talia mare,
lungimea oblica a trunchiului mai mare eu 10 - 20 em. decat perimetru toraeic, linia
superioara a trunchiului este dreapta sau convexa ( la rasele americane ), suncile
anterioare sum largi, iar cele posterioare sunt bine dezvoltate si descinse pfuia la jaret. In
urma sacrificarii fumizeaza 0 cantitate mare de came ~i de calitate buna, raportul came /
grasime fiind In favoarea carnii. Animalele au constitutie tina sau robusta ~i
temperament vioi. Scroafele au 0 prolificitate si 0 capacitate de alaptare bune ~i instinct
matem dezvoltat.
Tipu! morfe-productiv pentru bacon - are ca reprezentanta rasa Landrace ~i
metisii acestei rase cu Marele AJb, ~i se caracterizeaza printr-un trunchi Ioarte alungit
( mai ales In partea mijlocie ), jamboane foarte bine dezvoltate, corp In forma de para,
cu linia superioara dreapta ~i ascendenta antero-posterior. Lungimea oblica a trunchiului
este mai mare decat perirnetrul toracic cu 20 - 25 ern Capul este rnic, coastele sunt

lungi ~iindreptate spre inapoi, membrele sunt scurte, scheletul fin ~i rezistent. Grasimea
PARTICULAR1TATn.,E MORFO-FIZIOLOGICE SI BIOECONOMICE ALE 25
SUmELOR

subcutana se depune sub forma unui strat uniform si subtire, ea fiind intrepatrunsa de
fasii musculare, mai ales 'in regiunile costala si abdorninala.
Tipul morfo-productiv de grasime - este reprezentat in tara noastra de rasa
Mangalita. Acest tip are corpul scurt, larg ~i adanc, In forma " de butoi " ( perimetrul
toracic este cu 5 - 10 em. rnai mare decat lungirnea oblica a trunchiului ). Capul este
111lC. cu profilul capului drept spre usor eoneav la Mangalita sau ultraconcav la Micul
alb. GaM este SCUTt si foarte gros, datorita depunerilor mari de grasime. Linia

superioara este convexa, iar cea inferioara este lasara Coastele sunt scurte ~i arcuite,
suncile sunt mai putin dezvoltate dedit la tipul de carne, osatura este putin rezistenta,
pro!ifieitatea este mica, precocitatea este medie, iar rezistenta si capacitatea de adaptare
sunt ridicate.
Tipul morfo-productiv mixt ~ 'in tara noastra este reprezentat de rasa Bazna si

are conformatia corporal a intre tipul de carne ~i eel de grasime. Trunchiul este mai
scurt, mai larg si mai adanc decat la rasele de carne, astfe! incat lungimea oblica a
trunchiului are aproximativ aceleasi valori cu perimetrul toraeic. Membrele sunt mai

scurte, suncile posterioare mai putin dezvoltate dedit la tipul de carne, constitutia
robusta, temperament viol, rezistenta mare la conditiile de hranire, de intretinere ~i la
boli.

Suinele SlL."1.t animale omnivore care consuma si valorifica 0 garna variata de


nutreturi ( mai pUlL'1furajele bogate In celuloza ), pe care le transforms in carne si
grasime. Ele sunt anirnale prolifice ~i cu 0 precocitate ridicata aret pentru carne cat si
pentru reproductie. Animalele pot fi introduse la reproductie varsta de 7 ~ 8 !uni ( cu
diferente In f.i.n.ctie de rasa ), cand aparatul reproductiv este complet dezvoltat.
Vierii manifesta instinctul genezic pe toata durata anului, iar scroafele manifesta calduri
din 21
ill 21 de zile ( daca nu sunt gestante sau In lactatie ). in timpul lactatiei scroafele nu au
nici ovulatie nici estru. Purceii pot fi alaptap 0 perioada mai lunga sau maj scuna, In
Iunctie de posibilitatea de asigurare a inlocuitorilor de lapte matern. Prin reducerea

perioadei de alaptare si prin aparitia in timp scurt a caldurilor, se pot obtine 2,2 - 2,4
fatari pe an de la fiecare scroafa Dupa oprirea secretiei de lapte, la circa 10 zile,
scroafele intra in calduri, care sunt insotite de ovulatie. Fecunditatea la scroafe este
Ioarte ridicata, putand ajunge la 90 - 95 %, daca femelele sum in conditie buna de
26 TEHNOLOGrA CRESTERII SUlNELOR

intretinere. Gestatia la scroafe dureaza 114 - 115, 0 perioada relativ scurta daca se ia in

calcul dezvoltarea corporala a acestei specii. Numarul mediu de purcei obtinuti la 0

fatare ( prolificitatea ) difera In functie de rasa. Astfel se pot obtine 8 - 9 purcei la rasele
pateme si 1] - 12 pureei sau chiar mai multi la rasele mateme. Suinele ating greutatea
de sacrificare de 105 - 115 kg la 170 - 240 de zile, realizand un spor mediu zilnic de

0,7 - 0,8 kg. In perioada de crestere $i ingrasare, cu un consum speci.fic mediu de 3 - 4


kg. nutret combinat pe kg spor. Toate aceste insusiri fiziologice fae din cresterea
porcilor, 0 activitate extrem de profitabila, care perrnite obtinerea de cantitati mari de
came, de calitaie superioara, cu 0 eficienta economica dintre cele mai ridicate.
De asemenea, suinele SUIlt anirnale rezistente, rezistenta acestora fiind diferita
In functie de gradul de ameliorare al raselor: rasele perfectionate pentru productia de
carne fiind cele mai sensibile, Porcii sunt mai rezistenti la interventiile chirurgicale si
mai sensibili la bolile infecto-contagioase. Animalele adulte sum mai rezistente decat
cele tinere, purceii, In primele zile de viata, fiind foarte de sensibili la conditiile de
disconfort termic datorita incapacitatii de termoreglare.

3.6. Temperamentu! suinelor

Prin temperament se intelege modul In care organismul reactioneaza la


actiunea excitantilor extemi, permitandu-i astfel animalului sa se adapteze $i furnizeze 0

anumita productie. Temperamentul indica intensitatea reactiilor nervoase ~i endocrine


din organism. Temperamentul este determinat de 0 multitudine de factori, dintre care cei

mai importanti sunt: individualitatea, varsta, sexul, tipul constitutional ~i gradul de


ameliorare al rasei. In aprecierea ternperamentului trebuie sa se ~na seama ~i de starea
de intretinere ~i de sanatate a animalelor, precum si de comportarnentul ornului fata de
acestea
La suinele sanatoase, cu 0 stare buna de intretinere sunt intalnite 3 tipuri de
temperament: vioi, limfatic si nervos.
Tempera .r.nentul vioi - este temperarnentul dorit atat pentru suinele crescute In

vederea valorificarii pentru came cat si pentru scroafele ~i vierii de reproductie. Acest
temperament este intalnit la suinele cu 0 constitutie fina sau robusta, cu sistem nervos
echilibrat, care se adapteaza foarte user la toate sistemele de exploatare. Suinele cu
temperament vioi stabilesc usor 0 ierarhie stabila in cadrul grupului, conflictele fiind
P ARTICULARIT ATILE MORFO-FIZIOLOGICE sr BIOECONOMICE ALE 27
SLJINELOR

apoi destul de rare. Porcii crescuti pentru carne realizeaza sporuri de crestere ridicare, cu
un consurn specific scazut. Vierii de reproductie sunt activi, au instinctul genezic
dezvoltat, recunosc repede scroafele In calduri, executa user saltul si se dreseaza usor
pentru Iolosirea la recoltare de materia! seminal. Scroafele cu temperament vioi au
fecunditatea, natalitatea si prolificitatea ridicate, sunt bune marne, cu instinct matern
dezvoltat ~i cu 0 buna capacitate de alaptare. Ele In!arca un numar mare de purcei, la 0

greutate mare.
Ternperamentul limfatic ~ nu este dorit pentru nici 0 categorie de suine. Este
intalnit mai ales la suinele eu constitutie grosolana, care sunt neeconomice in
exploatare, care depun sporuri de greutate mici cu consum specific ridicat, cresc greu si
furnizeaza carcase mici in urma sacrificarii.
Vierii de reproductie cu temperament limfatic au dificultati de adaptare la

recoltarea d~ material, s~~~et~es p~ntru. scroafele in C~d~rj, executa cu


greu saltul ~l monta, ~~ l1IICade sperma, cu fecunditate scazuta
Scroafele de reproductie eu temperament limfatic au adesea calduri linistite,
fecunditate si natalitate mai scazute, nu sunt bune marne, adesea strivindu-si purceii,
mai ales In primele zile dupa fatare. Manifesta frecvent agalaxie sau au capacitate de

alaptare redusa
Temperamental nerves ~ nu este dorit nici la suinele de reproductie nici la
cele crescute pentru carne, deoarece poate determina dificultati de comportament care In
final sa dud la vicii sau naravuri. Anirnalele ell acest temperament SUIlt foarte usor
stresabile, imprevizibile, permanent nelinistite si provoaca stari de tensiune ~icelorlalte

anirnale din boxa sau cornpartiment. Vierii sunt foarte greu de controlat atat la menta
cat si la recoltarea de material seminal, sunt mereu In alarma si adesea devin retivi.
Acest temperament apare mai ales la vierii batrani, care devin periculosi pentru

ingrijitori. Scroafele de reproductie sunt fricoase ~i nelinistite, intra In alarma la eel mai
rnic zgomot si I~i strivesc purceii, mai ales In prima saptamana de la fatare. Tineretul
supus lngr~arii este mereu In cautarea hranei, este neeconomic deoarece depune sporuri

de crestere mici, eu un consum specific ridicat ~irisipeste 0 cantitate mare de furaj.


28 TEHNOLOGIA CRESTERII SUINELOR

3.7. Comportamentul suinelor

Cornportarnentul este raspunsul invatat sau irmascut pnn care animalu!


raspunde unui anumit stimul care are loc in vecinatatea sa, in corpul sau sau in .. mintea
sa '-. El reprezinta unul dintre mijloacele de baza ale adaptarii fenotipice ( Dinu I. ~i
colab., 1982 ).
Porcul este un animal de turma, care prefera sa traiasca in grupuri, In care se
stabilesc ierarhii pe baza relaiiilor de dorninanta-subordonare. Animalele izolate in boxe

indi viduale, devin rete, agresive ~ii~i pierd apetitul. Aglornerarile mari de animale, In
spatii restranse, cu suprafete mici pe cap de animal, due la aparitia de conllicte ~i
accidente mai dese, datorita stresului si cornpetitiei pentru hrana ~i pentru locul de
odihna De asemenea, aeestea due la obtinerea de rezultate necorespunzatoare la
ingrasare. Animalele mai agresive sunt vierii adulti si scroafele negestante sau cele
aflate in prima parte a gestatiei. Mai sociabile sunt scroafele aflate In a doua parte a
gestatiei ~iseroafele lactante, atunci cand nu le sunt amenintati purceii.
Comportarnentul suinelor este dominat de insunctul de conservare al
J
individului, care include comportamentul alirnentar ~i pe eel de aparare ~i de instinctul
de conservare al speciei, care include comportamentul de reproductie ~ipe eel parental.

Aceste priori tap ale animalului sunt influentate de mediul In care traieste acesta, care
este perceput cu ajutorul sirnturilor, care la pore sunt extrem de dezvoltate, mai ales
pipaitul ( la nivelul ratului ), mirosul si vazul.
Cunoasterea comportamentului suinelor este foarte importanta deoarece In zile
noastre cresterea acestor animale s-a industrializat, mediul tehnologic fiind artificializat
aproape In totalitate. Cunoscand comportamentul suinelor se pot proiecta adaposturi
moderne, care permit satisfaeerea tuturor cerintelor organismului animal, astfel Incat
acesta sa beneficieze de un confort tehnologic cat mai ridicat, care sa faciliteze
obtinerea de productii mari de came, intr-un timp scurt si cu eficienta econornica
maxima.

Identificarea tipurilor de comportament a fost facuta de Scott ( 1962 ), acestea


clasificandu-se In :
cornportament alimentar sau de ingestie, care include modul in care se face
prehensiunea hranei si a apei, durata si ordinea hranirii, etc. ;
cornportarnentul de elirninare - defecare si urinare;
PA..~TICULARITATILE MORFO-FlZIOLOGICE $1 BIOECONOMICE ALE 29
SUINELOR

- cornportamentul sexual - modul de manifestare a caldurilor, depistarea


scroafelor in calduri, contactul dintre vier ~i scroafa, saltul ~i imperecherea;
- comportamentul parental - rnodul in care se face ingrijirea si hranirea noului
nascut:

- cornportamentul de solicitare a ingrijirii - semnale sonore prin care se solicita


ajutorul in caz de pericol, de [oame, de separare de grup;
~ comportamentul agonistic ( conflictual sau de agresivitate ) - atac, fuga, sau
imobilizarea ad versarului;

- comportamentul de imitare - stimuleaza consumul de Iuraje, permite


mictiunea in zona gratarului, etc.

- cornportamentul de investigatie a mediului - se refera la explorarea unui nou


mediu, de via!a sau tehnologic;

- cornportamentul de grup - care se refera la interrelatiile comportamentale


dintre animalele din grup.

La toate acestea, Draganescu C. ( 1974 ) a adaugat si comportamentul anormal,


care apare ca urmare a alterarii stimulilor ~i care are ca rezultat manifestari ciudate cum

ar fi masturbarea, hornosexualitatea, etc.

Comportamentul alimental' ( sau de ingestie ) - este legat de rnanifestarile

specifice de prehensiune a hranei ~i de adapare. Comportamenrul de ingestie se refera de


asemenea la preferintele gustative ale porcilor.
Inca din primele minute de via~ purcelul cauta mamela scroafei pentru a
suge. Din acest moment se stabileste 0 ierarhie In cadrul cuibului de purcei, ierarhie care
va influenta locul ocupat la sfarcuri si ordinea suptului si intr-un final greutatea
animalelor la varsta de 2 saptamani. Purceii incep sa consume furaj suplirnentar de la
varsta de 10 - 12 zile. Aceasta varsta este influentata direct de numarul de purcei pe
care-i alapteaza scroafa, de capacitatea de alaptare a acesteia ~i de locul pe care-l ocupa
purceii la sfarcuri. Incep sa consume mai repede furaj suplimentar produsii scroafelor

care alapteaza lID numar mare de purcei, produsii scroafelor eu 0 producpe de lapte
scazuta si purceii care sug la sfarcurile cu 0 productie mai scazuta de lapte. Consumul
de apa incepe de !a varsta de 3 - 7 die.
Cornportamentul alimentar este bazat In mare parte pe sirntul olfactiv ~i auditiv

al porcilor. Porcul dobandeste user reflexe digestive la sunetele manipularii f.i.rajelor,


la aprinderea luminii sau la alte evenimente care sunt asociate cu administrarea
hranei.
30 TEHNOLOGIA CRESTERII SUINELOR

Aceste reflexe dobandite impun administrarea furajelor, pe cat posibil, la aceleasi ore ~i
pastrarea linistii intre mese, pentru a se preveni perturbarile gastrice ale anirnalelor.
Porcii se ingramadesc la jgheabul de furajare, chiar atunci cand frontul de furajare este
suficient, Din aceasia cauza, indivizii dorninanti sunt favorizari, ocupa maximum de

spatiu, consumand 0 cantitate mai mare de furaj ~J implicit, realizeaza sporuri de

crestere mai mario In mod frecvent, in momentul ad mini strarii furajelor, Se produc
manifestari de agresivitate concretizate prin incaierari, biitm sau chiar defecari in
hranitor. Pentru a se reduce cat mai mult concurenta in timpul hranirii este recomandat
ca jgheaburile sa fie impartite prin bare sau despartituri transversale.
Daca hranirea porcilor se face la discretie, acestia consuma alternativ furajul ~i
apa, iar atunci cand hranirea se face restrictionat, porcii consuma Intfu furajul si apoi
beau apa
Temperatura mediului ambiant influenteaza si ea comportarnentul alimentar al
suinelor si consumul de furaje. Astfel, In anotimpul calduros, odata cu cresterea
temperaturii scade consumul de furaj.

De asemenea gustul si calitatea furajelor influenteaza cornportamentul


alimentar al suinelor. Ast[el, gustul dulce stimuleaza consumul de furaje, mai ales la

purcei, In tirnp ce prezenta unor furaje cu gust neplacut sau bogate 1.'1 celuloza duce la
reducerea consumului.

Cu ocazia hranirii ~i adaparii, In fiecare boxa se stabileste ierarhia de grup, pe


baza relatiei dominant/dominat. Din aceasta cauza nu se recomanda lotizarile dese In
I grupele de animale din boxe.
Greselile In furajare ( ratii necorespunzatoare, nerespectarea programului de
Iurajare ) pot determina modificari ale cornportamentului alimentar, manifestate prin

agresivitate, cresterea perioadei de activitate a animalelor ~i scaderea perioadei de


repaus si chiar canibalism manifestat prin muscarea urechilor si a cozilor ( caudofagie ).

Comportamentul de eliminare - este influentat de igiena din adapost si de


mentinerea curata a spatiului de odihna, deoarece porcul este un animal curat si ordonat
atunci cand conditiile Ii permit sa-si manifeste comportamentul normal. El invatii user
sa defece ~i sa urineze In zona gratarului, pastrandu-si curat spatiul de odihna Pentru
aceasta, zona de defecare se umezeste cu apa, In timp ce zona de odihna trebuie sa fie

perfect uscata De asemenea, este indicat ca, adapatorile ( sursa de umiditate ) sa se


amplaseze In zona cu gratar. Acest comportament dobandit se pastreaza pe intreaga
P ARTICULAtJUT ATILE MORFO-FIZIOLOGICE SI BIOECONOMICE ALE 3J
SUU-...!ELOR

perioada de mentinere a grupei de anirnale, insa este deranjat In momentul formarii


grupelor si 'in cazul imretinerii animalelor 'in boxe prea aglomerate.
Cornportamentul sexual influenteaza desfasurarea procesului de
reproductie. Acesta are mai multe faze, cum ar fi: identificarea eelor 2 parteneri,
contactul nazo-naza! si nazo-genital dintre vier si scroafa, salivatia abundenta, grohaitul
caracteristic, lovirea lateral a a scroafei eu ratul, incercarea de salt, manifestarea
reflexului de imobilitate la scroafa, saltul si copulatia. In general, vierul cauta scroafa 'in
calduri, pe baza rnirosului, vazului si auzului, 'in tirnp ce aceasta se lasa abordata,
manifesta reflexul de imobilitate ~iaccepta monta in a doua parte a perioadei de calduri.
In cazul exploatarii intensiv - industriale se constata 0 reducere a intensitarii de
rnanifestare a caldurilor ~i a fecunditatii la scroafe, mai ales In sezonul calduros, lucru
care impune asigurarea unor conditii de rnicroclimat optim in adaposturile de scroafe,
Comportamentul parental - eu cateva zile inainte de fatare scroafa gestanta
manifesta un comportament de izolare ~iconstruire a cuibului de fatare. Fatarile au loe
pe lot parcursul celor 24 de ore, insa In cea mai mare proportie se petrec noaptea, cand

este liniste perfects in compartiment. Dupa faiare, scroafele i~pi rimesc purceii la supt ~i
In marea lor majoritate sunt foarte atente pentru a nu-i strivi. Uneori scroafele primipare
nu primesc purceii la supt si chiar ii mananca De asemenea, unele scroafe batrane, cele
cu temperament limfatic ~i scroafele aflate la prima fatare pot fi neatente cu purceii ~i 'ii
calca sau Ii strivesc cand se culca Ordinea la supt se stabileste In primele 2 - 3 zile de
viata, purceii mai vigurosi ocupand sfarcurile pectorale, care dau 0 cantitate mai mare
de lapte. In vederea suptului, scroafa Se culca in deeubit lateral ca urmare a guitarului
strident al purceilor, dupa ee Ii indeparteaza pe acestia pentru a nu-i strivi, Ejectia
laptelui este determinata de masajul aetiv efectuat de purcei asupra marneloanelor.
Numarul de supturi pe zi scade odaia eu inaintarea in varsta a purceilor, de la 28 in

prima saptarnana pana la 13 ~ IS in saptamana a patra de viata. De asemenea, durata


suptului seade ~i ea de la 45 la 35 de secunde.
Comportamentul de grup sau social - vizeaza locul pe care-l ocupa individul
in cadrul grupului din care [ace parte ~i relatiile care se stabilesc intre individ ~i restul
animalelor din grup. Astfel, pe parcursul vietii porcul traieste In diferite medii soeiale.
in matemitate, face parte din euibul de fatare, Impreuna cu fratii sai, dupa In!areare, In
Iunctie de sistemuI adoptat traieste impreuna eu fratii sai sau eu aili porei de aceeasi
TEHNOLOGIA CRE$TERll SUINELOR

varsta, in boxele de tineret sau din ingrasatorie. Intre animalele din acelasi grup se
stabilesc diferite interactiuni, denumite comportament social sau de grup.
in cadrul grupului se intalneste 0 ierarhizare lineara, ierarhizare care cuprinde

animale dominante ~i animale dominate. In boxele de suine ierarhia se stabileste ~i se


poate observa foarte usor atunci cand se face furajarea restrictionata a animalelor ~i
cand frontul de furajare este insuficient. De asemenea, relatia dominant/dominat se

poate observa si la irnpartirea spatiului de odihna in boxa, In ambele cazuri, porcii


dominanti au intaietate la consumarea hranei ~i la ocuparea celor mai bune locuri de
odihna De obicei, animalele dominante sunt dintre cele care au dezvoltarea corporala
mai buna si au agilitate 'in lupta
Odata stabilita ierarhia in cadrul unei boxe, aceasta ramane stabila, atata timp
cat nu intervin modificari profunde in mediul fizic al boxei si cat starea de sanatate a
animalelor din boxa nu este afectata Stabilirea ~i mentinerea ierarhiei intre suinele
dintr-un grup se bazeaza pe recunoasterea dintre animale, care se realizeaza mai ales
prin miros si vaz.
Pentru a se reduce pe cat posibil numarul si importanta conflictelor din boxe se
practica lotizarea animalelor pe rase, varste, greutate corporals, sex, comportament si
provenienta ( daca este posibil, top purceii de acelasi sex dintr-un cuib al unei scroafe sa
se cazeze In aceeasi boxa ), evitandu-se relotizarea animalelor, mai ales dupa varsta de

3 luni.
Numarul si intensitatea conflictelor este mai mare In grupele de animale din
rasele tardive, rata de cele din rasele perfectionate ~i in grupele de vieri comparativ cu
grupele de scroafe.
Numarul si densitatea animalelor In boxa influenteaza si ele stabilirea si
consolidarea ierarhiei de grup. Cu cat creste densitatea si nurnarul poreilor din boxa, eu
atat seade stabi!itatea ierarhiei de grup, ceea ce influenteaza negativ sporul de crestere si
eficienta Ingr~arii, animalele fiind mai agitate ~i mai stresate.
In cadrul unui grup, pot sa apara situatii conflictuale atunci cand:
se schimba locul de cazare;
se relotizeaza grupele de anirnale;
se introduc indivizi noi In grupe;
creste densitatea animalelor din boxa ~i se reduce [rontul de furajare.
Stabilirea ierarhiei sociale ~i rnentinerea acesteia asigura linistea ~i scaderea
agresivitatii In cadrul grupului de animale, ceea ce duce la 0 buna valorificare a hranei si
PAHTICULAtttlTATILE MORFO-FIZIOLOGICE SI BIOECONOMICE ALE 33
SUINELOR

implicit la sporuri de crestere ridicate. Un astfel de grup, in care agresivitatea


inregistreaza valori scazute se numeste ,. grup integral ". Cu cat grupul este format de
mal mult timp. din indivizi mill putini si care au aceeasi dezvoltare corporala ( si daca
nu intervine competitia pentru hrana si pentru spatiu ), cu atm esle mill imegrat.
Notiunea de shoes defineste totalitatea rnodificarilor neuro-endocrine ~I

rnetabolice, produse ea 0 reactie de aparare ~i de adaptare a organismului [ata de


actiunea unor factori nocivi de mediu, modificari care implica suprasolicitarea axului
hipotalamo-hipofizo-suprarenal ( Dinu I. si colab., 1982). Ca [aetori stresanti pentru

suine trebuie rnentionati: frigul, caldura, traurnarisrnele, intarcarea, transferul de anirnale


dintr-un sector in altul sau dintr-o boxa in alta, supraagJomerarea in adaposturi sau in
mijloacele de transport, etc.

3.8. Particularita~ bioeconomice ale suinelor

Suinele sunt 0 specie cosmopolita, care poate fi crescuta practic peste tot,

indiferent de conditiile de clima, Carnea de pore, datorita exceptionalelor sale calitati


nutritive si gustative, este consumata de peste 80 % din populatia globului. Deoarece
este un animal omnivor, porcul se creste cu preponderenta In zonele de pe glob in eare

se obtin cantitati mari de eereale, tubereuli ~i radacinoase, principalele furaje folosite 'in

hrana acestuia. In S. U'A. exista un asa-numit " cordon al porumbului ", zona In care se
produce circa 75 % din productia de carne de pore. hartile de producpe ale porumbului
~i carnii de pore suprapunandu-se extrem de riguros, aeeasta reliefand interdependenta
eelor doua productii, cresterea porcilor reprezentand mijlocul eel mai rentabil de
valorificare a porumbului.
Suinele s-au adaptat foarte bine la conditiile de crestere intensiva, cresterea
porcului devenind 0 adevaraia industrie, eare permite obtinerea de carne in nux
continuu, pe toata durata anului. Astfel, intr-o ferma de tip intensiv industrial, in fieeare
zi, sau odata la 2 - 3 zile ( in functie de marimea fermei ), se fae un nurnar stabilit de
monte, de fatari, de intarcari, de livrari pentru valorificare.
De asemenea, cresterea suinelor asigura folosirea la capacitate maxima a
spatiilor construite si reeuperarea rapida a investitiilor In adaposturi si utilaje.
34 TEHNOLOGIA CRE~TERII SUIl\TELOR

4. RASELE DE SUINE

4.1. Formarea ~i evolutia raselor de suine

oren primitivi, rezultati In urma dornesticirii, au ramas sub aceasta forma

po perioada lunga de timp, datorita intretinerii In conditii primitive cat ~i


lipsei unei culturi tehnice care SEl permita crescatorilor sa prevada ca
aceasta specie poate sa produca 0 cantitate mai mare de came si grasime.
In vechiul Egipt, pe langa alte animale se cresteau ~i porci, care erau
folositi la calcarea parnantului dupa revarsarea Nilului, cand se insamantau ogoarele sau
la calcarea recoltei pentru a fi treierata Deci porcii se cresteau In alt scop decal
productia de carne.

Legaturile cornerciale dintre popoarele antice, circulatia animalelor alaturi de


circulatia marfurilor au creat posibilitatea ea porcii din rasele locale sa se incruciseze cu
porci din rasele aduse de cornercianti,
Aeeste miscari ale efectivelor de animale au fost mai intense In interiorul
Imperiului Roman ~imai putin intense la periferia lui, in tarile balcanice.

4.1.1. Rasele de suine de formatie veche ~icaracteristicile lor

Aceasta grupa cuprinde rasele care s-au format In antichitate si pana In secolul
al XVII ~ lea, in urma unor incrucisari complexe si nedirijate Intre suinele primitive
europene si eele asiatice, tara a exista preocupari pentru ameliorarea acestor suine sau
pentru imbunatatirea conditiilor de intretinere si hranire.
Rasele de formatie veche au luat nastere In regiunea mediteraneeana ( grupa

rase!or rornane ) sau In Balcani ( grupa raselor cu parul cret ).


Grupa raselor romane cuprinde 0 serie de rase care au participat la forrnarea

raselor de forrnatie noua. Ele aveau tatia mijlocie, trunchiul cilindric, eapul mie ~i
membrele scurte, pielea cenusie cu parul rar si scurt, de culoare neagra, neagra cu bran

sau roscata Prolificitatea era de 8 - 10 pureei la fatare, precocitatea si calitatea carnii


bune, iar instinctul matern bine dezvoltat. Din aceasta grupa fac parte rasa napolitana $i
rasa portugheza In zilele noastre sunt intalnite forme mai ameliorate din aceasta grupa

cum ar f rasele Romagnola si Mora din Italia.


RASELE DE SUiNE 35

Grupa raselor eu parul cret include animale rustice, care au pastrat conformatia

Iormelor primitive din care provin. Ele au fost crescute si exploatate ill conditii de viata
mai aspre dedit rasele rornane, ceea ce le-a facut sa aiba 0 rezistenta organica mai mare
si sa fie mai putin pretentioase la conditiile de hranire si adapostire.
Au trunchiul in forma de butoi ( caracteristica a raselor specializate pentru
grasime ), eapul mare ~i membrele lungi. Parul este lung si ere], de culoare alb murdar,

blonda. neagra, iar In sezonul rece apare puful ( subpar ). Prolificitatea este, in general
redusa, ca si precocitatea. Au ca productie principala grasimea, mai ales slanina, atunei

cand ingrasarea se face la varsta mai tarzie. Reprezentativa pentru aceasta grupa de rase
este rasa Mangalita ( din Romania, Ungaria ~i lugoslavia ). Alte rase ar fi: Sumadia,
Siska din Serbia, Smajadova din Bulgaria, rasa Albaneza, s.a.m.d. Unele din aceste rase
sunt intalnite si 'in zilele noastre, fiind considerate rase locale proprii fiecareia dintre

!arile in care se cresco insa sunt pe cale de disparitie deoarece productiile lor nu
corespund cerintelor actuaIe.

4.1.2. Rasele de suine de ameliorate ( forrnatie noua ) ~icaracteristicile lor

Aceste rase s-au format incepand cu secolul al XIX-lea, deoarece rasele


primitive si rasele de formatie veche existente la acea data nu mai satisfaceau exigentele
crescatorilor ~i consumatorilor de carne de pore, Rasele de formatie noua au rezultat in
urma incrucisarii dintre porcii primitivi europeni cu porcii primitivi asiatici si cu rasele
de formatie veche. Pe !anga aces tea s-a pus accentul pe selectia riguroasa pentru
insusirile de carne. s-au irnbunatatit conditiile de hranire si cele de intretinere. Toate
acestea au dus in final la obtinerea unor animale cu lnsusiri productive superioare
raselor de formarie veche. Formarea acestor rase se datoreaza priceperii si pasiunii unor
crescatori din Anglia (Backwell si Colling) care au incrucisat porci din grupa raselor
romane ( rasa napolitana ) cu porci primitivi asiatici adusi din China si eu porei din
rasele locale, In urma acestor incrucisari rezultand rase cum ar fi Leicester, Essex si
Small White. Cea mai importanta rasa de formatie noua, care a contribuit la ameliorarea
sau la Iormarea multora din rasele existente la ora actual a, este rasa Large White
( Marele Alb ). creata de Joseph Tuley. dupa 1850.
Rasele de formatie noua au eonstituit un progres insemnat in cresterea suinelor,
prin modificarea conformaiiei corporale ( trunchiul bine dezvoltat, eu 0 pondere mai
mare a trenului posterior, cap ~i membre mai red use ), care favoriza obtinerea unui
36 TEH,l\.~OLOGIA CRESTERII SUINELOR

randament ridicat la sacrificare ~i a unor productii ridicate de came, printr-o mai buna
valorificare a nutreturilor concentrate, prin precocitate si prolificitate superioare si
aparitia unui inceput de specializare pentru un anumit tip de productie ( pentru productia
de came, pentru bacon ).
Toate acestea au facut ca rasele ameliorate sa se raspandeasca foarte repede 'in
majoritatea ~arilor crescatoare de porci, fiind folosite pentru obtinerea de carne cu

eficienta econornica mare si pentru obrinerea altor rase ameliorate,

4.1.3. Rasele de suine perfectionate ( moderne ) si caracteristicile lor

Aceasta eategorie de suine include 2 tipuri de rase: rasele de suine de formatie

noua ( ameliorate ), care datorita muncii depuse de crescatori ~iirnbunaratirii conditiilor

de hranire ~i exploatare, au devenit amelioratoare, fiind folosite in procesul de


ameliorare a altor rase ~i rasele de suine perfectionate sau moderne, aparute In a doua
jumatate a secolului trecut, ca urmare a cerintelor consumatorilor pentru carcase cu
procent ridicat de carne de buna calitate si cu 0 pondere scazuta a grasimii.
Principala rasa de formatie noua, care a devenit amelioratoare este rasa Marele
Alb ( Large White ), rasa raspandita In toate tanle crescatoare de porci, cu caracteristici
superioare pentru productia de carne, foarte bine consolidate, care SUl1t transmise fide! la

urmasi. Alte asemenea rase sum: Micul Alb, Mijlociul Alb, Cornwall sau Marele
Negru, Essex. Wessex, s.a.m.d.

Aceste rase au devenit amelioratoare datorita perfectionarii lor continue In


urma cresterii In rasa curata ~i in urma selectiei dupa performante proprii ~i dupa
descendenti ( Lungu S., 2002 ).
Rasele de suine perfectionate sau modeme au rezultat din incrucisarea raselor
de formatie noua devenite amelioratoare, care aveau deja un fond genetic valoros.
Aceste rase de suine se caracterizeaza printr-o dezvoltare corporala foarte buna, eu 0

pondere ridicata a partii mijlocii si posterioare, cu stratul de slanina sub tire si uniform
pe inrreaga lungime a corpului, cu raport carne/grasime net In favoarea camii,

precocitate ridicata, care permite 0 valorificare tirnpurie ~i 0 Ioarte buna valorificare a


hranei. Dintre aceste rase, cere mai importante sunt: Edelschwein ( rasa germana ),

Landrace ( rasa daneza ), Pietrain ( rasa belgiana ), Chester White, Duroe ~iHampshire
(rase americane).
P ASELE DE SUINE 37

4.2. Clasificarea raselor de suine

La ora actuala in lume exista un numar foarte mare de rase de suine. Aceasta
mare varietate de rase a facut necesara clasificare lor, dupa anumite criterii cum ar fi:
insusirile de exterior. nivelul de ameliorare, specializarea pentru 0 anumita productie,
locul ocupat in schemele de incrucisare, provenienta, etc.
Clasificarea dupa originea raselor grupa rasele de suine In I~.~.~.?I)XQP~m~~i
rase ..~i!lJi~~,dupa !ocul de domesticire. Acest criteriu nu mai este valabil pentru rasele
actuale, deoarece la formarea. acestora au participat atat porei europeni cat si porci
asiatici.
Clasificarea dupa tnsusirile de exterior a luat in considerare mal multe
caracteristici:

~ rnarimea taliei: rasemarj: ex. Marele Alb; .nt.$~. .rr.jjlQ~!j: ex. Mijlociul Alb si
rasemici: ex. Micul Alb;

- rnarimea urechilor: r.~~.~!.!. urechi ..mari ( Landrace, Marele Negru, etc. ); fa?~
.~.l.,!urechimici ( Stech ); rasecuurechimijloci; (Marele Alb, Bazna, etc. );
~ culoarea parului: rase.albe ( Marele Alb ); rasenegre, ( Marele Negru ); mS.f

.rQic.~l?( Duroc ); rMe..p.~.!~te(. Pietrain );


Clasificarea dupa nivelul de ameliorare Imparte rasele de suine In:
* r:~~.P.Jjmi~ty~care cuprind porcii asupra carom nu s-au efectuat lucrari de
ameli 0 rare ii care SUI1t foarte apropiati ca exterior si productie de porcii rezultati In
urma dornesticirii ( ex. rasa Stoc1i ). Porcii din rasele primitive sum nepretentiosi fata de
conditiile de hranire si intretinere, adaptandu-se foarte user la conditiile de exploatare
extensiva;

* r~~.w.n~hQ[~~care cup rind rasele de formape veche sau unele rase aparute
ulterior, dar care nu sunt amelioratoare ~i nu poseda insusiri productive deosebite ( ex.
rasele Bazna, Essex, Wessex, etc. ):
* .r:as.~.m.9.d~m~.(.p.r.f~ecponatesauamelioratoare) care grupeaza toate rasele de
Iormatie noua precum ~i pe cele modeme caracterizate prin insusiri de productie
superioare. Acestea sunt insa mult rnai sensibile la conditiile de Intretinere ~i de hranire
( ex. Marele Alb, Landrace, Duroc, Hampshire ).
Clasificarea dupa specializarea pentru 0 anumita productie. Dinu ( 2002 )
imparte rasele de suine 'in:
TEHNOLOGIA CRESTERlI SUINELOR

* rase mixte care reunesc populatiile Marele j~Jb, Landrace ~i Duroc, care au in
acelasi timp ~iperformante de reproductie ciit si perforrnante de crestere si de carcasa
supenoare:
* rasespecializarepentrumuschi: ( Pietrain, Landrace Belgian, Hampshire ).
rase care se caracterizeaza prin insusiri de reproductie mai slabe, insa care furnizeaza
carease eu procent ridicat de carne de eaIitate superioara;

* nl,S~L~p.~~iab~a..tp~.~lJJn.J.r..~.p.t:Qd~~H..~( rasele asiatice Meishan. Jianxing


).
caracterizate prin insusiri de reproductie superioare ( prolificitate 13 - 16 purcei la
fatare; pubertate precoce: 2 - 4 luni fata de 6 - 7 luni la rasele europene ) ~iperformante
mai slabe de productie si carcasa;
Clasificarea dupa IOG'Ll1 ocupat In schemele de tncrucisare imparte rasele de
suine In:

* rase...mat~m.e ( Marele Alb si Landrace ) care sunt speciaIizate pentru


insusirile de reproductie ( fecunditate, natalitate si prolificitate ridicate, instinct matern
dezvoltat, capacitate de alaptare mare, etc. ). AnimaIele din aceste rase sunt folosite 'in
incrucisari birasiale reciproce, pentru obtinerea scroafei hibride F i, mama porcului de
carne tri sau tetrarasial;

* nl,s~..p.ate.TIw. ( Duree, Hampshire, LS 345 Peris, LSP 2000, Pietrain ) care


sunt specializate pentru lnsusiri de productie ( viteza mare de crestere, consum specific
scazut, randament mare la sacrificare, procent de carne in carcasa ridicat, raport
carne/grasime net In [avoarea carnii ). Suinele din aceste rase sunt folosite pentru
producerea de vieri terminali [010si1i In incrucisarile trirasiale. De asemenea, sunt
folosite In incrucisari birasiale reciproce, pentru obtinerea vierului hibrid F 1, tatal
porcul ui de carne In cazul incrucisarilor tetrarasiale.
Clasificarea dupa provenienta Tinand seama de locul de unde provin rasele de
suine acestea se impart in: t~.~_jndj_g~n~sau l().~.~.~- care SUIlt formate pe

teritoriul propriu si rase ..imp.QrJa~d~in alte tan.

4.3. Rasele de suine indigene

Rasele de suine indigene din tara noastra pot proveni fie direct din mistretul
european. fie au Iost formate mai tarziu, acestea din urma prezentand un grad de
ameliorare mai ridicat decat primele.
RASELE DE SUINE 39

Rasele de suine indigene din tara noastra au 0 producrie scazuta, lnsa au ~i


pretentii mai reduse fata de conditiile de hranire si de intretinere, sunt mai rezistente la
conditiile de clima din Romania si la cele rnai rnulte boli. Cea mai mare parte a raselor
indigene din lara noastra sunt pe cale de disparitie, ele [lind inlocuite de-a lungul
timpului de rasele importate cu productii superioare ~icu eficienta rnai mare

Din grupa raselor indigene fac parte: Stocli, Mangalita ~i Bazna,


In afara acestora, in tara no astra au mai existat si unele populatii de suine
indigene care s-au format, 'In anumite zone geografice, prin incrucisarea nedirijata a
raselor locale cu cele importate si au avut 0 arie de raspandire redusa, (Alb de Banat,
Negnl de Strei). Ii1 prezent ~i acestea sunt pe cale de disparitie, fiind Inlocuite eu rase

irnportate ~i cu metisii acestora.


In zilele noastre, in unitati de cereetare au fost create rase noi, proprii de
porcine, in urma unor incrucisari dirijate intre anumite rase, ( Linia sintetica 345 Pens,
LSP 2000, Albul de Rusetu). iar cadrul raselor perfectionate ce se cresc la noi 'in tara.
au Cost create linii specializate cu productii superioare (linia Marele alb Gornesti,
Landrace Focsani etc.), linii care pot evolua independent, tara perico1 de intrare in
"deriva genetica".
4.3.1. Rasa Stocli. Este una din cele mai vechi rase crescute pe teritoriul Pirii

noastre. Face parte dintre sUL'1e1eprimiti ve eu urechi seurte ~i drepte, avandu-si originea
in mistretul european cu care se asearnana
A fost crescuta in zonele muntoase ale
Olteniei, Munteniei si Moldovei, in haiti ~i
Delta Dunarii. Este 0 rasa primitiva, cu talia
mijloeie. corp turtit lateral. cu capul mare si
ratul lung si putemic, eu urechi mici, drepte
si mobile. Trenul anterior este mai dezvoltat
decat lrenul posterior, linia superioara este
convexa crupa tesita si abdomenul supt. Figura 4.1. Rasa Stocli
Este acoperita cu pill: abundent, aspru $i gros, iar pe lima superioara a corpului,
'in specialla ceafa, prezinta .. coama". In anotirnpul reee apare subpar sau puf. Parul are

culoare asemanatoare cu a mistretului, iar purceii de la nastere pana la varsta de 4


saptamani au euloare tigrata.

Prolificitatea medie este de 5-6 pureei, iar pierderile de purcei sunt ca ~l

inexistente, scroafele Rind bune marne. Sunt animale tardive, care ajung la varsta adulia
40 TEHNOLOGIA CRESTEH1I S Ull'~ELOR

(2-3 ani) la nurnai 140 kg, iar consumul specific in perioada ingrasarii este de peste 6
U.N. Este 0 rasa foarte rezistenta si rustica putand fi crescuta in libertate, pe pasune sau
In balti. Datorita calitatilor sale a fost folosita in formarea porcului Alb de Rusetu.
La statiunea de cercetari de la Turda s-a formal un nucleu, folosit ca rezerva de
gene.

4.3.2. Rasa Mangalita, este rasa de formatie veche, care a rezultat din
incrucisarea porci!or prirnitivi europeni cu porcii prirnitivi asiatici. Nu a fost creaia In
tara noastra, insa este considerata rasa locala, deoarece a fost crescuta pe teritoriul
nostru ~i s-a adaptat conditiilor de crestere de la noi. Rasa are mai multe varietati

(blonda, rosie, neagra, "abdomen de randunica," ~i baris sau lupie), acestea deosebindu-
se intre ele, In principal, prin culoare, caracteristicile morfo-productive de baza fiind
lnsa comune. Cea mill raspandita este varietatea blonda, care reprezinta prototipuJ rasei.
Mangalita se incadreaza In tipul morfo-productiv de grasirne, este de talie
mijlocie, cu corp scurr, potrivit de larg si adanc cu aspect de "butoi". Capul este potrivit
de mare si cilindric, cu urechi rnijlocii sau lungi si aplecate. Linia superioara este
convex a, crupa tesita, tar suncile au
musculatura slab dezvoltata Linia inferioara
este lasara, membrele sunt relariv scurte, eu
schelet fin, chi~ita slaba, eu "calcatura de urs"
Pielea este groasa, de euloare cenusie si de
culoare neagra pe rat, in jurul ochilor, vulvei,

f etc. Imbracarnintea piloasa este abundenta,


fermata din par propriu-zis, care Figura 4.2. Scroafa ~ipurcei Mangalita
este ondu!at sau cret si din "puf", care naparleste 'in anotimpul calduros. Purceii se nasc
cu parul neted, de culoare cenusie cu dungi longitudinale, care dupa cateva saptamani
incepe sa se increteasca si sa dispara dungile.
Prolificitatea scroafelor este redusa, 5 - 6 purcei la 0 fatare, iar capacitatea de

alaptare este scazuta, de 20- 25 kg. Este 0 rasa serniprecoce, care intra la reproductie

la varsta de 11-12 luni, cand tineretul atinge 65 - 70% din dezvoltarea completa, iar
dezvoltarea de adult se atinge la varsta de 4 ani. Camea este gustoasa, suculenta,
perselata, pretandu-se [oarte bine la prepararea salamului de Sibiu ~i altor salamuri
crude-uscate.

Mangalita este 0 rasa rustica ~: rezistenta la boli, frig si ar~ita. Nu este


pretentioasa la conditiile de hranire ~i intretinere. Se preteaza [oarte bine la cresterea
RASELE DE SUINE 41

extensiva pe pasune si suporta mai greu stabulatia, necesitand adaposturi useate eu

pardoseala rnoale ~i miscare in aer liber.


Porcii supusi ingrasarii valorifica foarte bine porurnbul si suculentele, realizand
sporuri medii zilnice in jur de 500 g, cu un cons urn specific de 5 ~ 6 kg. U.N.lkg. spor.
Din aceasta rasa, s-a eonstituit un nuc1eu la Statiunea de la Turda, nucleu care
se creste ca rezerva de gene.
4.3.3. Rasa Bazna ~ rasa indigena care prin incrucisari nesisternatice intre
scroafe Mangalita si vieri Berk, in locaJitatea Bazna din apropierea Mediasului, judo
Sibiu. Ulterior a fost incrucisata eu Marele Alb, iar dupa 1950 s-au facut infuzii eli
Sattelschwein ~i Wessex. Produsii rezultati s-au raspandit in juruJ oraselor Medias,

Sighisoara, Sibiu si Fagara~ fiind Ioarte apreciati. A Iost recunoscuta ca rasa in anul
1968.
Poreinele din rasa Bazna au talia rnijloeie, eli 0 conformatie corporala
specifica tipului morfo-productiv mixt
( earne ~ grasirne ).
Capui este potrivit de mare, eu
profil user eoneav, ~i urechi de marime
mij locie, purtate inainte bilateral sau

orizontal. Trunchiul este de lungime


mijlocie, larg, adanc, aproape cilindric,
eu linia superioara a corpului usor
COO' exa Crupa este potrivit de lunga, Figura 4.3. Rasa Bazna
usor oblica si bine imbracata cu musculatura. Suncile sunt rnijlocii si mai putin
descinse. Abdomenul este normal dezvoltat si prezinta pe partea inferioara 12 sfarcuri
asezate simetric. Culoarea caracteristica rasei este neagra cu brau alb care inconjoara
trunchiul in dreptul spetelor cuprinzand si membrele anterioare.
Prolificitatea rasei este buna, obtinandu-se In rnedie 9 ~ 10 purcei la 0 fatare,

din care iruarca 8.6 purcei. Este 0 rasa semiprecoce, tineretul putandu-se introduce la

reproductie la varsta de circa 10 luni, ajungand la dezvoltarea de adult la 3 ani. Porcii la


ingrasat realizeaza un spor mediu zilnic de 500 - 550 g. 'in perioada de crestere, cu un
consum specific de 4,5 ~ 5,5 U.N.lkg spor.
Rasa Bazna s-a format in condijiile micii gospodarii din Ardeal, cu
hrar..,.a.
variaia, ceea ce a determinat caracterul sau de pore putin pretentios la conditiile de
TEl-ll''[OLOGIA CRESTERII S UlNELOR

intretinere. Se preteaza !a cresterea 'in sistem extensiv si semiintensiv, valorificand bine


surse diferite de hrana ( pasune, radacinoase, cartofi, zer, zara, tiirije).
Exemplare din aceasta rasa, sau metisi eu alte rase mai pot fi intalnite in
gospodariile populatiei din jurul zonei de forrnare, rasa fiind pe cale de disparitie. La
statiunea Turda s-a format un nuc1eu !?idin aceasta rasa.

Populatiile de porcine autohtone, care s-au format in diferite regiuni din tara si

care au avut 0 raspandire in aceste regiuni sunt: Poreul Negru de Strei, Poreul Alb de
Banat, Porcul Alb de Rusetu ( Romanesc de carne)
4.3.4. Linia sintetica 345 Peris - este 0 linie sintetica paterna, care s-a format
in perioada 1975 - 1987, la Institutul de Cercetare si Productie pentru Cresterea
Porcinelor Peris. Ea a rezultat in urma incrucisarii lntre rasele Landraee belgian, Duroe,
si Hampshire, cota de participare ill structura liniei fiind 56 % Landrace belgian, 36,5 %
Duroe ii 7,5 % Hampshire. A Iost brevetata in anul 1994.
Animalele din L.S. 345 Peris prezinta avantajul ca imbina [oarte buna ad apt are
la conditiile de exploatare in sistemul intensiv industrial eu 0 buna viteza de crestere,
consum specific scazut si obtinerea de carcase de calitate superioara, eu procent ridicat
de came rnacra In carcasa,

Animalele din L.S. 345 Peris sunt de culoare alba, de talie mijlocie spre mare,
constitutie robusta, eu cap rruc, urechi
mijlocii. purtate u~or aplecate lnainte.
Trunchiul are iungime medie, cu partea
I
posterioara mal dezvoltata dedit partea
anterioara, membre soli de, crupa dezvoltata,

care asigura obtinerea unor jamboane foarte


dezvoltate. Sun! animale destuI de rezistente Figura 4.4. Linia Sintetica 345 Peris.
la stres. Perforrnantele de reproductie soot bune: prolificitate: 9,5 - 10 purcei la

scroafele primipare ~i 10- II purcei la multipare. Performantele de crestere si grosime


a slar..i.inii sunt superioare celor inregistrate de rasele parentale: spor mediu zilnic intre
3
- 6 luni: 678 g. ([ala de 601 g la Landrace Belgian si 630 g. la Duroc); varsta medie de
realizare a greutatii de 100 kg: 175 zile. Procentul de [esut muscular in carcasa este de
circa 57 %
Vierii din Linia Sintetica 345 Peris sunt folositi ca vieri terminali in incrucisari
trirasiale ( eu scroafe F I Landrace X Marele Alb ) pentru obtinerea porcinelor destinate
sacrificarii.
RASELE DE SUINE 43

4.3.5. Linia sintetica LSP - 2000 - este 0 populatie paterna nou creata la
Rornsuintest Peris, care a fost omologata ca linie In 2003. Animalele din aceasta linie au
o constitutie robusta, eu jamboane foarte dezvoltate ~1sunt de euloare alba sau bal!ata.
Realizeaza greutatea de 100 kg. la
varsta de 170 - 175 zile, cu un spor
mediu zilnie pe viata de 575 - 600 g,
iar grosimea stratului de slanina este
sub 10 mm. Procentul de [esut
muscular ill carcasa depaseste 58 %,
iar carnea este de cali tate superioara.
Figura 4 5. Linia sintetica LSP - 2000 Scroafele produc 8 - 9 pureei la prima

fatare ~i10- 11 purcei la fatarile ulterioare. Capacitatea de alaptare este de 42 - 43 kg.


Vierii din LSP - 2000 sunt [010si11ea vieri terminali In producerea de hibrizi
care pot fi exploatati atat In sistemul intensiv industrial cat si In eel gospodaresc.

4.4. Rase!e de suine importate

In vederea imbunatatirii insusirilor rnorfo-productive ale efectivelor de suine


din tara noastra, incepand eu mijloeul secolului al XlX - lea, s-au importat numeroase
rase de porcine. intr-o prima etapa, acestea au fost folosite pentru Incruci~fui de infuzie,
de absorbpe si pentru formarea de linii si rase noi. intr-o a doua etapa." rasele importate
au fest folosite si pentru cresterea In rasa curata, pentru folosirea In programele de
hibridare in scopul crearii de hibrizi industriali cu insusiri de productie superioare, in
zilele noastre, in Romania, principalele efective de suine sunt reprezentate de animale
din rasele importate si metisii rezultati din incrucisarea acestora, adaptate conditiilor
locale de crestere ~iexploatare.

4.4.1. Rase materne

4.4.1.1. Rasa Marele alb (Large White) a fost fermata In Anglia, pe baza
porcilor locali cu urechi lungi, fiind recunoscuta ca rasa In anul 1868 sub numele de
Large White.
44 TEHNOLOGIA CRESTERII S UINELOR

Este lila dintre cele mai valoroase rase de suine, cu insusiri deosebite, cu 0
mare capacitate de aclirnatizare, universal amel iorato are, care s-a raspandit pe tot
globul.
In [ara noastra rasa Marele
alb a fost importata din Anglia inainte
de anul 1900, fiind folosita atat pentru
incrucisarea de absorbtie eu porcinele
indigene, cit si pentru obtinerea de
metisi. In prezent, reprezinta eca 40 % Figura 4.6. Rasa Marele Alb
din efectivul de suine crescut in rasa curata si este raspfulruta In toate zonele !arii, fiind
crescuia In rasa pura in fermele de selectie si in fermele de simpla hibridare pentru
incrucisarea cu Landrace, In scopuJ obtinerii de scroafe F I
Poreinele din rasa Mare1e alb sint de talie mare, robuste si au 0 conformatie
arrnonioasa Capul este potrivit de mare, larg, eu profilul user eoneav, urechile sunt de
marirne mijlocie, drepte ~i purtate user aplecate inainte ~i lateral. Trunchiul este de
forma cilindrica, lung, larg si adanc, eu linia superioara dreapta, iar linia inferioara este

aproape paralela eu linia superioara . Crupa este lunga, larga, musculoasa ~i usor oblica,
iar suncile sunt bine dezvoltate si au 0 deseindere buna. Membrele sint puternice,
rezistente, eu osatura bine dezvoltata ~i aplomburi corecte. Pielea si parul sint de culoare
alba.
Abdornenul este bine dezvoltat, prezentand 12 - 14 sfarcuri. Prolificitatea este
t ridicata, obtinandu-se, In medie, 10--11 pureei la 0 }atare. Scroafele sint bune mame si
au capacitatea de alaptare de 40-45 kg.
Precocitatea este buna, animalele atingand greutatea de introducere la
reproductie la varsta de 7,5 - 8 luni. Tinererul crescut pentru carne atinge greutatea de
sacrificare, de 105-115 kg. la varsta de 7-8 luni, realizand un spor mediu zilnic de
circa 600 g., cu un consum specific de 3,2 - 3,8 kg. nutret/kg. spor. Randamentul la
sacrificare este bun, 75 - 76 %, iar careasele sunt de buna calitate, eu 0 grosrrne a
slaninii de 15 - 20 mm,
Datorita marii sale capacitati de adaptare, suinele din rasa Marele alb realizeaza
productii bune atal In sisternul gospodaresc, cit ~i In eel industrial, valorificand bine atat
nutreturile concentrate. cat ~ifurajele verzi ~isuculente.
4.4.1.2. Rasa Landrace, S-a format in Danemarca intre anii 1850 - 1907. prin

incrucisarea porcinelor locale cu rase albe, rnai ales Marele alb importata din Anglia.
RASELE DE SUlNE 45

Animalele rezultate, au fost hranite cu lapte ecremat ~i concentrate In care a predominat


orzul. La acestea s-a adaugat 0 selectia riguroasa de 50-60 de ani, pentru marirea
lungimii corpului, dezvoltarea
'"
trenului posterior, Imbunatatirea precocitatii si cresterea
proportiei de came In carcass. In anul 1907 a fost declarata rasa.
Datorita calitatilor sale, rasa
Landraee s-a raspandit In toata Europa,
unde sub influenta factorilor specifici
de clirna, hranire si exploatare, precum
si a selectiei din fieeare tara, s-au
obtinut tipuri de Landraee, cu denumiri
si caracteristici specifice Iiecarei tan: Figura 4.7. Rasa Landrace
Landrace englez, suedez, norvegian, francez, german, canadian, american.
In tara no astra primele importuri de Landrace s-au facut in anul 1956 din
Anglia, Suedia, Canada, Franta si Polonia $i numai dupa 1970 s-au importat
reprcducatori din tara de origine

Suinele Landrace. au pielea fina, de culoare alb-roz, cu parul alb. Sunt de talie
mijlocie spre mare, mai scunde dar rnai lungi dedit Marele alb, ceea ee asigura 0 masa
corporala mare si 0 conforrnatie de ansarnblu mill fina Capul este mic, cu profilul user
concav, cu urechile mari ~i aplecate. Trunehiul este foarte lung, ( deoarece au una sau
doua perechi de coaste In plus [ala de alte rase ), in forma de para, crupa este aproape
orizontala, lunga, larga ~i musculoasa, iar suncile sunt deseinse, eu musculatura foarte
bine dezvoltata, trenul posterior fiind mult mill dezvoltat dedit eel anterior. Membrele
sint potrivit de inalte, cu csarura [rna, dar sufieient de rezistente.
Prolificitatea este, In medie, de 10 - II purcei la 0 fatare. Scrcafele sint bune
marne si au 0 capacitate de alaptare de 40--45 kg.
Precocitatea este foarte buna, animalele introducandu-se la reproductie !a 8

luni. cand se atinge masa corporal a de 115 - 130 kg. In perioada de testare dupa
performante proprii. tineretul realizeaza un spor mediu zilnie 600 - 670 g. eu lID eonsum
specific de 2,9 - 3,0 U.N./kg. spor.
Rasa Landrace este .,specializata" si se preteaza eel mai bine pentru productia
de bacon, decarece furnizeaza carcase cu lungirne mare, cu grasime pu!ina si proportie
de came mare.
Pentru rnanifestarea intregului potential productiv al rasei. acesteia trebuie sa i
se asigure conditii optirne de hranire si intretinere. deoareee anirnalele, indeosebi cele
46 TEHNOLOGIA CRE~TER11 S UlNELOR

tinere, sint pretentioase



atm la hrana ( in
f
special la canriiarea si calitatea proteinei din
ratii ), cit si la conditiile de adapostire.
La noi In tara, rasa Landrace se creste In rasa curara In fermele de selectie, fiind
Iolosita ca a doua rasa materna, pentru obtinerea de scroafe Fl. De asernenea, da
rezultate bune ~i in conditii gospodaresti cu conditia asigurarii unui conditii
corespunzatoare de ingrijire ~ihranire

4.4.2. Rase pateme

4.4.2.1. Rasa Pietrain


S-a format in Belgia, din rase locale care au fost incrucisate nedirijat eu rasele
Berkshire ~i Yorkshire, iar unii autori considera ca rasa Pietrain este rezultatul unei
mutatii pozitive aparuta in populatia de porcine locale belgiene.
Datorita calitaiii careasei rasa s-a raspandit mai ales dupa 1950, alat In tara de
origine cat si In alte !a,ri europene. In tara no astra a fost, importara In 1960 la Vladeni.
Porcinele din rasa Pietrain sunt de talie mijlocie, culoare alba baltara eu negru,
cu par neted si potrivit de des. Capul este rnic, cu profil user concav si eu ureehi
mijlccii, purtate in sus. Trunehiul este de forma cilindrica Crupa este oblica, uneori
tesita, lunga, larga ~i foarte bine imbracata in musculatura Suncile sunt foarte
dezvcltate si descinse pana la articulatia jaretului. Prolificitatea este de 9-10 purcei la 0

, fill are, cu 0 capacitate de alaptare mai redusa ( cca. 40 kg./lot ), iar precocitatea este
buna, Calitatea careasei este foane buna, iar randamentul la sacrificare este de 78-80%.

Procentul de came 111 carcass la aceasta rasa este superior tuturor celorlalte rase de carne
( 66,7 % fapi de 63,2 % la Landrace belgian ). La noi in lara, In perioada de testare s-a
obtinut u,,'1 s.m.z. de 500 - 520 g. CU un consum specific de 3,5 kg. N.Clkg. spor ).
Cornparativ eu alte rase insa este foarte sensibila la factorii de stres (contentii,
ca n t ar castra r i e tc . ) I "
(..L l.l l u .t """ ... , " '" f or..t"u.. ri m a
""I I U .l. d e fici e n t e r espi r a t o
.. 1. " '-" J.l ~ .. 1 .1 u. 1, . CI' r.. cul1.at~ile ~

ir i
l ~n i f est a n d I. J . u :l . .. rii c ; : ; de
.I. , " /1 . V

scldate uneori cu socuri cardiace ~i pierderi prin mortalitate. Aceasta datorita Iaptului ca
inirna si pu!monii sunt mai putin dezvoltati In cornparatie cu necesitatile
morfofiziologice ale organismului.

In urma a numeroase studii s-a stabilit ca sensibilitatea la stres pe care 0

manifests aceasta rasa este determinata de 0 gena recesiva ( notaia n si numita gena
halotan ), care In stare hornozigota determina aparijia asa-nurnitului Sindrom al
Stresului porcin,
RASELE DE SUINE 47

caracterizat prin prezenta in carcase a unei musculaturi scheletice palide, moi ~l care
exprima exsudat ( camea PSE ).
In urma acestei descoperiri
majoritaiea [arilor europene, precum ~l

cele din America de Nord au decis


eliminarea acestei gene. Astfel s-au
obtinut linii hibride de vieri Pietrain
(NN) prin selectia animalelor lipsite de
gena halotan, linii care sun! comercializate la Figura 4.8. Rasa Pietrain
aceasta ora si care pot prezenta interes si pentru tara noastra. in plus, recent a fost
descoperita 0 gena majora ( nurnita IGF - 2 ), asociata unui nivel muscular superior,
transmisa exclusiv pe linie paterna, gena care va permite imbunaratirea performantelor
la rase!e eu 0 dezvoltare rnusculara importanta, cum este si Pietrain. Gena IGF - 2
poate explica 25 - 30 % din variatiile procentului de came in carcasa. Existenta acestei

gene poaie expJica ~i dezvoltarea rnusculara tirnpurie a purceilor descendenji.


Aceasta rasa ( prin liniile hibride NN ) deja a devenit prineipa!a rasa paterna In
vestul Europei, ea avand bune perspective de raspandire si in tara no astra, eu conditia
asigurarii de conditii corespunzatoare de intretinere ~i hranire. A fost folosita deja la
ROMS tJI1\lfEST Peris pentru obtinerea LSP 2000.
4.4.2.2. Rasa Duree s-a format in partea de N-E a S.U.A., pe baza porcinelor
locale de culoare rosie, incrucisate eu Jersey-Red si Tamworth. Produsii obtinuti au fost
, supusi selectiei , In vederea cbtinerii unui pore de pasune. A fost recunoscuta ca rasa in
anul 1882 sub denumirea de Duroe - Jersey, iar din anul 1940 se numeste simplu

"Duroe".
Este cea mai raspandita rasa in tara de origine, fiind crescuta In toate statele
producatoare de carne de pore. Datorita calitatilor sale de productie ( precocitate,
valorificarea hranei, calitatea carcasei si a carnii, etc. ) rasa s-a raspandit treptat In
majoritatea tarilor producatoare de carne de pore. La noi 'in tara s-a fost importata pentru
prima cara In anul ] 968.
Suinele din aceasta rasa sint de talie mij!ocie spre mare si au pielea pigrnentata

si pam! de culoare roscata de diverse nuante. Capul este mic, cu urechi mici, atarnand
inainte. !inia spinarii este com exa, eeea ce determina 0 lungime mare muschiului
Lungul dorsal. Spata este bine imbracara in musculatura, crupa este oblica si foarte
musculoasa, suncile sunt bine dezvoltate, si descinse pana la jaret. Membrele sint
48 TEHNOLOGIA CRESTERll SlJINELOR

potrivit de lungi si rezistente, ell 0 buna osatura si, caracteristic pentru rasele americane.

sprijinul se face pe varful


unghiilor principale, datorita

chisitei mai scurte si mai drepte


("mers In pense"). Nu prezinta
sensibilitate la stres. Prolificitatea
este buna, obtinandu-se, In
rnedie, 8 - 9 purcei Ia 0 fatare,
iar capacitatea de alaptare este de
Figura 4.9. Rasa Duroe 30 - 35 kg. Precocitatea este foarte
buna, la varsta de 6 luni, realizand greutatea de 105- 110 kg., grosimea medie a stratului
de slanina fiind de 13 - 15 mm, iar ponderea camii In carcasa de 55 - 56 %.
Este 0 rasa rezistenta, care se preteaza la exploatarea In sistem gospodaresc,
user adaptabila Ia conditiile de crestere in sistem intensiv de exploatare.
Se foloseste ca ,;vier terminali" In incrucisarile trirasiale cu scroafe Fi
0\1A XL), pentru obtinerea de hibrizi pentru ingrasat sau pentru producerea vierusilor
hibrizi F 1 (Hampshire X Duroc) utiliza]i la incrucisarile tetrarasiale .
. 4.4.2.3. Rasa Hampshire - s-a format statul Kentucky din S. U. A., pe baza
porcilor din rase1e Essex si Wessex irnportati din Anglia, 1a care s-a facut selectie pentru
reducerea grosimii stratului de slanina si cresterea procentului de came in carcasa
A Iost recunoscuta ca rasa in anul 1904, dar s-a raspandit destul de repede,
I fiind .apreciata pentru stratul subtire de slanina, in tara no astra a fost irnportata pentru
prima oara In 1968. Suinele din aceasta rasa sunt de talie mijlocie, eu membre de
lungime potrivita. rezistente, cu chisita scurta ~i dreapta, care determina mersul in
pense, corpul este lung ~i cilindric, eu linia superioara convexa Capul este mic, iar
urechile sun! purtate In sus. Spinarea si salele sunt musculoase, crupa este user tesita si
bine imbracata in musculatura, suncile sunt foarte dezvoltate, descinse pfula la jaret,
musculoase si rotunjite. Culoarea este neagra cu brau de culoare alba, care inconjoara
trunchiul in dreptul spetelor, cuprinzand ~imernbrele anterioare. Pielea este pigmentata,
eu zonei braului alb. Sunt animale pretentioase. la hranire, in special la continutul ratiei
In proteina
Prolificitatea esle mai redusa dedit la Duree, iar precocitatea este fcane buna ..
Purceii suporta greu , stresul de intarcare, sunt sensibi!i 13 conditiile de hranire si
intretinere .. au viteza de crestere in perioada de tineret mai scazuta decal rasele materne
RASELE DE SU1NE 49

~i un procent rnai mare de pierderi. in urma sacrificarii rezulta earease eu putina grasirne
si cu till procent mare de came.
Datorita calitatilor sale, se foloseste
ca vier terminal In incrucisari trirasiale eli
scroafe F 1, sau, pentru producerea vierilor
hibrizi F I (H X D), 'in cazul utilizarii in
incrucisarile intre 4 rase.
Figura 4.10. Rasa Hampshire
50 TEHNOLOGIA CRESTERIl SUINELOR

5. ALiMENTATIA SUINELOR

biectivul principal al alimentaiiei suinelor este stabilirea necesarului de


Osubstante nutritive ,i 0 folosire cat mai eficienta a nutrientilor din
furaje, astfel inc at sa se obtina rezultate co resp unzatoare, atat in
cresterea si dezvoltarea animalelor de carne cit si in procesul de
reproductie. La animalele in crestere se urmareste obtinerea unui spor

mediu zilnic cat mai ridicat, cu un cons urn specific redus ~i cu un coruinut dit mai mare
de carne macra in carcasa La animalele de reproductie, criterii importante sunt
productia spermatica la vieri, depozitele tisulare mateme si fetale la scroafele gestante ~i
productia de lapte la scroafa lactanta, numarul de purcei ratap si lntarcat], precum si
longevitatea reproductiva a scroafei.
Alimentatia suinelor influenteaza intr-o proportie covarsitoare rentabilitatea
cresterii si exploatarii acestor animale, deoarece cheltuielile cu hranirea suinelor detin
ponderea cea mai mare ( 60 - 80 % ) din totalul cheltuielilor de productie. De aici rezida
atentia deosebita care trebuie acordata maximizarii eficientei econornice a procesului
A ~uiriponal. Pentru realizarea acestui deziderat trebuie ca animalele sa primeasca
~~ corelate alat cantitativ dit si calitati v cu cerintele lor fiziologice si de
productie.

5.1. Factorii care influenteaza valorificare hranei la suine

Porcii, in functie de varsta si sex au nevoie energie sub 0 forma accesibila, de


un anumit nivel de proteine, de vitamine, de macro si rnicroelemente, s.a m.d. toate in
asa fel proportionate astfel incat sa perrnita valorificarea la nivel maxim a potentialului
genetic al animalelor.
Pe ansamblu, cerintele In substante nutritive ale porcilor variaza in functie de 0

serie de Iactori:
.:. dependenti de animal;
.:. dependenti de furaj;
.:. dependenji de conditiile de mediu in care acestia traiesc.
ALIMENTATIA SUINELOR 51

5.1.1. Factorii dependenti de animal care influenteaza valorificarea hranei la suine

Tubul digestiv al suinelor are particularitati morfologice ~i Iiziologice care


determina 0 digestibilitate specifica, porcul fiind un animal ornnivor. care poate
valorifica 0 gama larga de furaje atat de origine vegetala cat si animala si minerala Cu
to ate acestea, cele mai bune rezultate se obtin prin folosirea nutreturilor concentrate, dar

cantitati reduse din alte categorii de furaje pot fi incluse in ratie.


Porcul este un animal monogastric, al carui stomac are 0 capacitate care
variaza intre 250 - 500 ml. la purceii sugari ~i 6 - 8 L la porcul adult. Stomacul porcului
are 0 mare capacitate de digestie a proteinelor si amidonului din furaje datorita tesutului
glandular ~i numeroaselor pliuri care ii maresc suprafata de contact cu nutreturile.
Glandele gastrice din mucoasa stomacului produc sucul gastric, constituit din

doi componenti: compusul acid constituit din acid clorhidric si compusul a/caLin
constituit din pepsinogeni si electroliti. Valoarea secretiei gastrice creste foarte rapid in

primele saptamani de viata ale purceilor, apoi cresterea este mai lenta,
Intestinul porcului are in medie 0 lungime de 22 - 25 rn., reprezentand de circa
14 ori lungimea corpului. Durata tranzitului digestiv la suine variaza in functie de mai
multi factori. Excretia fecalelor incepe la 24 de ore dupa consum, prelungindu-se paoa
la 80 - 90 de ore. Un prim factor care influenteaza tranzitul digestiv este varsta
animalului, tranzitul fiind mai rapid La purcelul sugar decat la porcul In finisare, acest
lucru influentand numarul de tainuri administrate zilnic. Alti factori care influenteaza
tranzitul digestiv sunt cantitatea si calitatea hranei administrata animalelor, marimea
tainului, intervalul intre tainuri, precum ~i natura nutreturilor administrate.
Potentia lui genetic al animalelor influenteaza valorificarea hranei, deoarece
exista rase, linii si hibrizi cu ritm de crestere ridicat corelat cu indici buni si foarte buni
de conversie a hranei. Astfel, rase cu un consum specific scazut sunt Landrace, Marele
Alb. Hampshire, Duroc, Pietrain, etc., iar rase cu un indice de conversie mai putin
convenabil sunt: Bazna, Mangalita, etc. Rezultaie bune in ceea ce priveste valorificarea
hranei se inregistreaza la hibrizi, care manifesta fenomenul heterozis sau vigoarea
hibrida.
Gradul de ameliorare al raselor influenteaza modul de folosire a ratiilor de
hrana, dar si modul de valorificare a diverselor substante nutritive din ratie. Astfel,
porcii din rasele modeme, cu crestere rapida, valorifica superior ratiile cu un continut

;
52 TEHNOLOGIA CRESTERII SUINELOR

ridicat de lizina, In timp ce porcii din rasele neameliorate valorifica mai bine nutreturile

verzi si suculentele.
Trebuie subliniat ca valorificarea hranei este un caracter cu 0 heritabilitate
ridicata, deci ea poate fi irnbunatatita prin selectie.

Tubul digestiv
Potentialul genetic
Individualitatea
Factori
Sexul
dependenti de
Val"sta
animal
Forma de pruductie
Starea fiziologica
Starea de sana
tate
Compozitia chimica a
FACTORII CARE nutreturilor 'i nivelul diferitelor
INFLUENTEAZA substante nutritive din rape
V ALORIF lC ARE Factori Raportul dintre nivelurile
HRANEI LA dependenti de substantelor nutritive din rape
SUINt:
furaj Valoarea energetica a
nutreturilor
Calitatea organoleptica ~'i
sanitara a furajelor
I~mp~HJM~.m~~hlJl.w.
.u.miditat~.relaJj.v.a
.c~n_l5ti.rtil~.q~.~~w~
Sistemul de hranire folosit
Sjst.emlJ!._.....de .......cresrere ... _._~I
.t;~P.J.o_~tw.~
Figura 5.1. Factorii care influenteaza valorificare hranei la suine

Individualitatea - are influenta asupra valorificarii hranei, stiind ca in cadrul


fiecarei rase exista indivizi care valorifica furajele mai bine decat alti indivizi din rasa.
Acest lucru este [olosit in arneliorarea animalelor, care se [ace individuaL urmarindu-se sa
se identifice si sa lase urmasi indivizii care au un indice de conversie al hranei cat mai
favorabil.
Sexul influenteaza mai ales modul de valorificare a categoriilor de substante
nutritive din ratie. Astfel, vierusii si scrofitele valorifica mai bine proteina din ratie, In
timp ce animalele castrate valorifica mai bine energia, pe care 0 transforma in grasime.
De aici rezulta necesitatea de hranire a animalelor eu ratii diferentiate in Iunctie de sex.

scrofitele si vierusii necesitand un continut mai mare de proteina, iar castratii un nivel
proteic rnai scazut. De asemenea, la animalele castrate se impune restrictionarea
ALiMENTATIA SUINELOR 53

continutului In energie al ratiei, pentru a se prevent obtinerea unor carcase grase,

~ ,0-.., inferioare calitativ.


~ Val'sta influenteaza valorificarea hranei, In sensul ca animalele mai tinere
valorifica mai bine hrana decat animalele adulte. Aeest lucru este in corelaiie eu un ritm
de crestere mai mare la varsta lanara, precum ~i eu cornpozitia chimica a sporului. Cu

cat animalul inainteaza In varsHi. cu arar calorieitatea sporului creste, predorninand

forrnarea depozitelor de grasime. Grasimea, indiferent de varsta animalului, se Iormeaza


pe baza unui consum mare de energie, respectiv 0 cantitate mai mare de nutreturi
combinate, decat in cazul cresterii pentru came. In dezvoltarea suinelor, intai se
dezvolta scheletul, urrneaza [esutul muscular si apoi [esutul adipos. Aeestea conduc la
eoncluzia ca necesarul alimentar al suinelor difera In functie de varsta animalelor si de
dezvoltarea eomponentelor corpului. Pentru fieeare varsta exista 0 ordine In elaborarea
[esuturilor si deei 'in folosirea elementelor nutritive din ratie. Tesuturile care nu s-au
dezvoltat la timpul lor se recupereaza foarte greu mai tarziu, procesul de crestere fiind
as tfe 1 perturbat. Hranirea necorespunzatoare 'in primele luni de viata influenteaza
negativ dezvoltarea musculaturii. Administrarea unei ratii corespunzatoare ulterior nu
corecteaza greselile anterioare, animalul depunand grasime cand ar trebui sa-si dezvolte
[esutul muscular.
De asemenea, varsta influenteaza ~i capacitatea de ingestie a animalelor si
posibilitatea de a foJosi si digera anumite eategorii de furaje, corelat Cll dezvoltarea
echipamentuJui enzimatic si capacitatea tubului digestiv. Astfel, la nastere purcelul este
adaptat In special pentru hranirea cu lapte, deoarece dintre enzimele glicolitice, doar
lactaza este reprezentata. Amilaza, maltaza si sucraza lipsesc la nastere, iar In primele 3
saptamani sunt secretate In cantitati insuficiente. Dintre enzimele proteolitice, doar
tripsina este secretata de la nastere, la un nivel scazut, ea inregistrand 0 crestere foarte
redusa in primele trei sap tarnan i si ceva mai pronuntata In continuare. Pepsina lipseste

la nastere ~i creste constant pana la varsta de 6 - 7 saptamani, dar este in cantitate mica.
nesatisfacatoare ~i in plus este ~i inactiva datorita lipsei de acid clorhidric. Lipaze/e sunt
secretate in cantitati moderate. Organismul pureeilor este, deci, apt numai pentru
digestia glucidelor, protidelor si grasimilor din laptele matem sau din substituentii de
lapte.
Dupa varsta de 3 saptarnani, incepe declinul lactazei, dar se intensifies din ce
In ce mai mult secretia celorlalte enzime glicolitice, indeosebi amilaza pancreatica.
precum si cea a enzimelor proteolitice, astfel incat cerintele energetice ~i proteice ale
54 TEHNOLOGIA CRE$TERlI SUINELOR

purceilor pot fi satisfacute, in masura din ce in ce mai mare, din aite nutreturi decat
laptele.
La varsta de 5 sap tam ani , echipamentuJ enzimatic este destul de bine adaptat
pentru valorificarea suplirnentelor de hrana, pentru ca dupa 7 saptamaru acesta sa fie
cornplet dezvoitat, purcelul putand valorifica to ate grupele de substante nutriti ve.

2 3 4 5 6 7 8
Varsta In s~ptamani

Figura 5.2. Dezvoltarea sistemului enzimatic digestiv la purcei


( Dinu 1. si colab., 2002)

Capacitatea digestiva este mica la purcei In primele saptamani de via~a, daca


raportarea se face la intensitatea de crestere ~i la necesarul de substante nutritive, acest
lucru impunand administrarea unor ratii eu densitate nutritiva mare si la intervale mai
scurte de timp. Pe masura ce animalul inainteaza 'in varsta, scade ritmul de crestere ~i
creste capacitatea tubului digestiv, lucru ce permite folosirea unor ra!ii cu 0 densitate

nutritiva mai scazuta si hranirea la intervale mai man de timp.


Forma de productie si starea flZioJogidi a animalelor influenteaza de
asemenea necesarul de substante nutritive al suinelor. Suinele se exploateaza aproape In

exclusivitate pentru carne, Insa acestea pot fi intretinute ~i pentru obtinerea, In principal
de grasirne. In functie de greutatea animalelor la saerifieare si de scopul intretinerii se
fae diferentieri In aportuJ de energie si proteina, ea si de alte substante. De asemenea,
ALIMENTATLt\ SUINELOR 55

sunt necesare furaje de 0 anumita calitate, care sa favorizeze depunerea unui anumit fel
de grasirne. ca ~i 0 hranire citt mai uniforms, prin care sa se evite formarea unor straturi
evidenre de grasirne. mai ales In cazul animalelor crescute pentru productia de bacon. 0
atentie deosebita trebuie acordata hranirii tineretului de reproductie. Daca In cazul
porcilor crescuti In vederea valorificarii pentru carne, varsta animalului este mica ~i se
are 'in vedere numai eficienta econornica a ingrasarii, In cazul cresterii pentru
reproductie lrebuie realizati anurniti pararnetrii fiziologici, rara de care animalul nu va
da rezultatele urrnarite.
o alta categorie de suine care necesita 0 atentie deosebita In ceea ce priveste
nivelul de furajare este scroafa de reproductie, care trece, intr-un interval de timp relativ
scurt, prin stari fiziologice foarte diferite, cand metabolismul sau este complet schimbat
si nevoile de substante nutritive sunt, de asemenea, diferite. In perioada de gestatie
predornina procesele de asirnilatie, scroafa avand tendinta sa consume 0 cantitate mai
mare de furaje decat necesarul efectiv de hrana, Mai mult, intre cantitatea de hrana
ingerata peste anumite limite si numarul de purcei produsi exista 0 corelatie negaiiva.
Aceasta impune 0 furajare normata a scroafelor In perioada de gestatie. In perioada de

alaptare predornina procesele de dezasimilatie, iar necesarul de hrana al scroafelor este


foarte ridicat, fapt care impune adrninistrarea de ratii cu 0 densitate nutritiva crescuta ~i
sa se stimuleze pofta de mancare a scroafelor pentru ca acestea sa ingere cantitatea
necesara de sub stante nutritive.
Starea de sanatate a animalelor influenteaza de asemenea nivelul de

valorificare a furajelor. Astfel, animalele bolnave ~i cele cu stari subclinice de boala.


cele ramase In crestere, cele tarate valorifica mai slab furajele, necesitand 0 furajare
speciala.

5.1.2. Factorii dependenti de furaj care influenteaza valorificarea hranei la suine

Compozitia chimica a nutreturilor si nivelul diferirelor substante nutritive


din ratie. La intocmirea raliilor de hrana pentru porci trebuie sa se tina seama de
necesitatile acestora pentru Iunctiile vitale si pentru productie. Astfel, animalelor trebuie
sa li se asigure substantele energetice pe baza hidratilor de carbon ( In special amidon ),
pe baza grasirnilor si altor substan]e din ratie. Substantele plastice, In special proteina
trebuie asigurate la nivelul cerut pentru fiecare categorie de varsta, stare fiziologica si
56 TEHNOLOGIA CRESTERll S UINELOR

forma de productie, stiut fiind ca nici 0 alta categorie de substante nu poate fi


transformata de organismul porcului In proteina. La stabilirea necesarului de proteina

trebuie sa se tina seama In special de aminoacizii esentiali, In special de lizina si


triptofan. care sunt deficitari In furajele administrate suinelor. 0 aientie deosebita se va
acorda nivelului de substante minerale ( In special calciu si fosfor ) din ratie si celui de
substante biostimulatoare ( vitamine, microelemente ). care fiecare trebuie asigurate la

nivelul optim pentru fiecare categorie de suine.


Unele dintre aceste substante nutritive, pot fi adevarati factori lirnitativi In

valorificarea hranei administrate suinelor, stiut fiind ca si In organismul porcului


actioneaza _, legea minimului " ( ratia de hrana se valorifica la nivelul substantei
nutritive care este la eel mai scazut nivel si care constituie factorul limitativ ). Astfel.
uneori. ca factori limitativi se pot manifesta: proteina bruta In totalitate, lizina..,
triptofanul si alti aminoacizi esentiali, unele vitarnine sau unele microelemente. De
exernplu, porumbul are ca factori limitativi lizina si triptofanul.
Raportul dintre nivelurile substantelor nutritive din rape constituie un alt
factor care influenteaza val orifi care a hranei de catre suine. Astfel, nu este suficient sa se
asigure un anurnit ni vel al unei substante nutritive In ratie, daca acesta nu este In
raporturi optime cu nivelurile celorlalte substante nutritive prezente In rape. Substantele
nutritive din rarie nu actioneaza independent unele fata de altele, ci intr-o stransa
corelatie, nivelul crescut sau scazut al unei categorii de substante nutritive atragand
dupa sine un necesar crescut sau scazut al altei categorii de substante nutritive. 0
deosebita importanta 'in alimentatia porcilor 0 are echilibrarea energo-proteica a ratiei.
Valoarea energetica a nutreturilor are 0 foarte mare importanta asupra
folosirii hranei. Astfel, necesarul de substante nutritive trebuie sa fie cuprins intr-un
anurnit volum, care sa poata fi ingerat de catre animal. Densitatea nutritiva a ratiei
trebuie sa fie mai mare la animalele tinere. aceasta scazand pe masura ce animalele
inainteaza In varsta Densitalea nutritiva este In raport invers proportional cu nivelul de
celuloza al ratiei. Suinele valorifica slab celuloza, insa un anumit procent de celuloza
este necesar In digestie pentru mentinerea tonusului peretilor tractusului digestiv si
pentru a da consistenta furajului. Pentru fiecare categorie de suine exista un pro cent
optim de celuloza (3 - 5 % la purcei ~i tineret porcin si 5 - 10 % la porcii la ingrasat ),

care poate fi adrninistrat prin furaje ~i in functie de care furajul se valorifica cu eficienta
maxima.
ALIMENTATIA SUINELOR 57

Calitatea organoleptica ~i sanitara a furajelor - Indiferent de varsta suineJe


sunt animale pretentioase la gustul si mirosul furajelor, preferand nutreturile dulci,
sarate. aromate si refuzandu-le pe acelea arnare, acre sau prost conservate. De

asemenea, sunt refuzate amestecurile care contin grau cu neghina, lupin amar sau
nutreturi In deseompunere. Nu trebuiesc administrate In mana porcilor furajele eare
contin mucegaiuri, care depreciaza furajele din punct de vedere nutritiv ~i organoleptic.
in plus. unele mucegaiuri din genurile Fusarium, Giberella, Aspergillus pot produce

micotoxine, care actioneaza si ca antivitamine. In acelasi timp, trebuie avuta In vedere si


lipsa germenilor patogeni si conditional patogeni din genurile Salmonella, Pasteurella,
Escherichia coli. etc.

5.1.3. Factorii dependenti de conditiile de mediu tehnologie de exploatare care


influenjeaza valorificarea hranei la suine

Temperatura mediului - pentru fiecare eategorie de suine exista un interval


optim de temperatura in care hrana se valorifica eu maxima eficienta. La temperaturi
scazute 0 parte din energie este folosita pentru termoreglare, prin intensificarea arderilor
si degajare de cal dura. La temperaturi Ioarte scazute apar tremuraturi, pentru a se realiza
convertirea energiei In cal d ura.
La temperaturi ridicate se produe pierderi insernnate de saruri si liehide prin
intensifiearea metabolismului ~i a respiratiei. Cu citt temperatura difera mai mult de
, zona de eonfort terrnic, eu arat valorificarea hranei este mai slaba Schimbarile bruste de
temperatura, dar mai ales scaderea temperaturii mediului tehnologie, due la cresterea
consumului de furaje si la redueerea perforrnantelor productive.
Poreul suporta mai usor temperaturile scazute decat pe eele ereseute mult peste
zona de confort termic.
Temperatura optima difera In functie de varsta, ea fiind cuprinsa intre 16 si
22C pentru porcii la ingrasat.
Umiditatea relariva actioneaza in corelaiie eu temperatura mediului
tehnologie asupra valorificarii furajelor.
Daca umiditatea relativa este foarte mare, animalul nu mai are posibilitatea sa-

si Iaca reglarea termica prin mijloace mecanice. intrand in actiune mijIoacele chimiee de
reglare, care necesita eonsumuri mari de energie. Urniditatea relativa crescuta asociata
eu 0 temperatura ridicata are efeete foarte daunatoare asupra sanala!ii animalelor.
58 TEHNOLOGIA CRESTERll S UINELOR

Suinele suporta mai usor temperatura crescuta daca umiditatea este la un nivel redus. in
cazuJ In care umiditatea relativa este crescuta si temperatura este scazuta, au Joe pierderi

insemnate de caldura datorita conductibilitatii crescute a aerului, animalul fiind obligat


sa compenseze aceste pierderi prin consumuri mari de energie.
Conditiile de cazare - influenteaza si ele valorificarea hranei. de catre suine.
Astfel. pentru a se evita consumul suplimentar de energie in vederea autoreglarii de
catre animale a temperaturii corpului, este necesar ca peretii adaposturilor sa fie foarte
bine izolati termic. In sezonul rece, daca peretii si acoperisul nu sunt bine izolate,
animalele consuma cantitat: rnari de furaje pe care Ie transforma in energie termica
pentru termoreglare. Pe de alta parte, cresc chel tuielile cu consumul de combustibil,
pentru a se mentine temperatura In zona de confort termic In maternitate si cresa.
In sezonul calduros, daca peretii adaposturilor sunt prea incalziti, temperatura
din adapost creste, animalele intampina dificultati 'In echilibrarea temperaturii corporale,
nu consuma furajul care le-a fost adrninistrat, ceea ce se repercuteaza negativ asupra
(;J"I starii lor de sanatate ~i asupra productiei lor.
i
4 Densitatea animalelor In box a influenteaza ~i ea valorificarea hranei. Cele mai
bune rezu!tate se obtin cand animalele sunt cazate ~i hranite individual sau In grupuri
mici. Performantele scad pe masura ce creste numarul de animale din boxa si scade
suprafata alocata fiecarui animal. De asemenea, importanta este si marimea frontului de
furajare si adapare. care daca nu sunt asigurate corespunzator au actiune negativa asupra
performantelor de productie.
Nurnarul optim de animale in boxele de ingrasare difera In functie de sistemul
de hranire Iolosit. Astfel, in conditiile hranirii restrictionate marirnea grupei de animale
poate ajunge la 20 de capete, In timp ce In cazul Iurajarii la discretie grupa poate ajunge
pana la 30 de capete. Numarul mare de animale in grupa, ca si densitatea mare in boxa
determina 0 mai slaba valorificare a furajelor ~i scaderea performantelor de productie.
mai ales in conditii nefavorabile de mediu tehnologic.
Sistemul de hranire folosit - influenteaza modul de valorificare a hranei.
sporul de crestere ~i mai ales calitatea carcasei, alegerea unuia sau a altuia depinzand de
conditiile din unitate ~i de scopul pentru care se cresc animalele.
Astfel, furajarea fa discretie se poate folosi la in cazul purceilor sugari.
tineretului In!arcaL poreilor la lngrasat, in prima Iaza de ingrasare ~i a scroafelor
lactante. Acest sistem permite cresterea productivitatii muncii, prin mecaruzarea
distribuirii furajelor ~i duce la obtinerea unor sporuri de crestere ridicate ~i obtinerea
ALlMENTATIA SUINELOR 59

unui randament mai mare la sacrificare. insa valorificarea hranei este mal slaba ~i
calitarea carcasei scade ( % mai mare de grasime ).

Tabelu15.1.

Influenta densitatii In boxa asupra indicilor de productie


( Dinu L si colab .. 2002 )

Numarul de animale in box a


Specificare
8 11 14

Numarul de boxe 3 3 3
Suprafata pe animal ( m") 0,92 6,65 0.51

Greutatea medie initiala (kg) 45.72 46.27 45.86


--
Greutatea medie finala ( kg) 96.12 95.89 86.48
Spornl mediu zilnic ( g) 789 762 658

Consumul specific ( kg) 3.55 3,45 3,71

Furajarea normata sau restrictionata se Ioloseste la animalele de reproductie ~i


la poreii In Iinisare. Prin folosirea acestui sistem de hranire se obtine 0 imbunatarire a
valorificarii hranei, se obtin carcase de calitate superioara si animalele sunt mentinute In

condiria de reproducator, insa scade sporul mediu zilnic, deci perioada de finisare se
prelungeste, se reduce productivitatea muncii si cresc cheltuielile prin intretinerea
anima!elor In grupe mici si cu front de furajare adecvat.
Valorificarea hranei de catre suine este influentata si de.j()rma de administrare
a furajelor ( uscata, lichida sau umectata ). constatandu-se ca adrninistrarea nutreturilor
combinate umectate duce la obtinerea unor rezultate superioare, 'in ceea ce priveste
spornJ mediu zilnic si valorificarea hranei, mai ales la tineretul 'inlfucat, scroafele In
lactatie ~i chiar porcii la ingrasat.
In ceea ce priveste forma de prezentare a furajelor nu se recornanda folosirea
grauntelor lntregi In hranirea porcilor, deoarece se produc pierderi mari de substante
nutritive. Concentratele trebuiesc administrate sub forma de uruiala cu Iinete medie.
deoareee Iainurile fine due la formarea de boluri care ingreuneaza digestia.
in cazul nutreturilor combinate. cele mai bune rezultate se obtin in cazul
furajelor granulate. comparativ cu furajele sub forma de fainuri.
60 TEHNOLOGIA CRE$TERJI SUINELOR

In cazul folosirii de masa verde ~i suculente se obtin rezultate superioare prin


Iolosirea lucernei tecate, usor palite, a cartofilor fierti si sfeclei tecate, comparativ cu
Iurajele administrate ca atare.
Si programul de furajare influenteaza valorificarea hranei datorita
particularitatilor suinelor care sunt animale lacome, ce consuma foarte repede furajul si
care intra. In panica daca nu se respecta ora obisnuita de masa, lucru care duce la
consumuri de furaje peste necesar. A vandu-se in vedere aceste aspecte se recornanda ca
porcii in ingrasare sa fie furajati de doua ori pe zi. dimineata si dupa-amiaza La

scroafele In Iactatie, purcei sugari si tineretul m!arcat cele mai bune rezultate se obtin

prin furajare de 4 - 5 ori pe zi sau prin folosirea hranirii la discretie. Furajele


neconsumale de catre aceste categorii se colecteaza si se administreaza porcilor la
ingrasat sau altor categorii de animale cu pretentii mai reduse In ceea ce priveste
substaruele nutritive ~i calitatea furajelor. in gospodariile particulare, cu efective red use.
animalele pot fi hranite de 3 ori pe zi, mai ales in sezonul cald.

Tabelul5.2

Influenta sistemelor de hranire asupra performantelor de productie


( Dinu r. si colab. 2002 )

Sistemul de hranire aplicat


Specificare La In 2 Restrictionat
discretie tainuri moderat discretie
Consumul mediu zilnic
( kg) 3.28 2,60 2,10 1.79
( %) 126 100 81 69
S porul medi u zilnic ( g ) 824 702 548 453
Consum specific ( kg ) 3.98 3,70 3.83 3,95
I
Perioada de timp necesara pentru
47 I 63.6 78A 94.6
atingerea greutatii de 95 kg ( zile )
I

Sistemul de crestere si exploatare - influenteaza necesarul de substante


nutritive. precum si valorificarea ratiei. Astfel, animalele crescuie in sisternele extensiv
ALIMENTA TIA SUINELOR 61

~i semiintensiv, care sunt intretinute in libertate pe pasune sau in padoc, mai ales vara,
pot sa-si procure 0 parte din necesarul de vitamine, macro ~i microelemente, precum si
alte categorii de sub stante din diferite resurse, altele decat ratia de hrana. Pentru
animalele crescute in sistemul intensiv-industrial, in conditii de claustratie totala,
intregul necesar de substante nutritive trebuie asigurat prin furajele administrate,
animalele neavand acces la alte surse de nutrienti,
Toate cauzele care due la stresarea animalelor, cum ar fi zgomotele putemice
~1 bruste, venire a personalului, vizitele repetate, luminozitatea prea puternica,
transferurile dintr-un adapost in altul, lotizarile repetate, castrarea, taierea coltilor si a
cozii, diferitele vaccinari ~i tratamente determina cresterea cheltuielilor de energie si
implicit eonsumuri suplimentare de hrana,

5.2. Necesarul de substante nutritive pentru suine

5.2.1. Necesarul de energie

Pentru a Ie asigura energia necesara desfasurarii diferitelor procese fiziologice,


suinele sunt hranite eu furaje care contin glucide, lipide si protide. Aceste categorii de
sub stante au in struetura lor legaturi intre carbon si hidrogen, legaturi care pot fi
,
scindate la temperatura, pH-ul si mediul chimic din organism.
Scopul alimentatiei este de a asigura energia necesara organismului. In cazul
in care energia fumizata de furaje depaseste pierderea prin cal dura ~i travaliu, surplusul
de energie este depozitat in organism sub diferite forme. Atunci cand energia din hrana
este mai mica decat pierderile prin caldura plus pierderile prin travaliu, organismul se
mobilizeaza si foloseste energie din rezervele proprii.
Folosirea energiei din furaje de catre suine este prezentata in figura 5.3.
Suinele au cerinte de energie diferite, in functie de categorie. Cele mai mari
cerinte de energie, raportat la greutatea corporala si la cantitatea de furaj, le au purceii in
prima parte a vietii, apoi acestea scad pana la greutatea de 50 - 60 kg., dupa care
datorita incetarii proeesului de crestere ~i intensificarii formarii depozitelor de grasime
in carcasa, cerintele de energie crese din nou. La animalele de reproductie necesarul de
energie este mai mic dedit la scroafele lactante.
62 TEHNOLOGIA CRE~TERII SUINELOR

Ccnsumulde ltranii

!
Energle bfuta
FECAlE: 15,5 I< cal
lnger-ala E.B I.. 100 kcal ... -- .-.'!i , Intustln
(11)2~ )

GAl !1,5 !!cal

IJRINA : :1 kcal

, Crltstct8
fntretlnorB creste:n! (30~g, ,

,.
~

r E.N. I
Randamcntul tlnlngtei 'llleta~lilab!le ,.

Figura 5.3. Utilizarea energiei din furaje de catre suine ( Stoica I., 1997 )

Practic, necesarul de energie se poate asigura usor prin ratii pe baza de porumb,
insa pentru purcei si tineretul porcin, daca ratiile nu sunt optimizate, energia poate
deveni factor limitativ. La aceste categorii, In ratii, pentru asigurarea necesarului de
proteina se adauga si furaj e mai putin energetice. Din aceasta cauza, in retetele pentru
aceste categorii se utilizeaza grasimile si zaharul, care pe langa aportul de energie,
determina si cresterea palatabilitatii.
La porcii cu greutatea corporala peste 30 kg. nu se pune problema deficitului
de energie, daca in ratie se foloseste minimum 30 % porumb.
Pentru scroafele gestante, vierii de reproductie si porcii crescuti pentru bacon
sau porcii in perioada de finisare apare problema restrictionarii aportului de energie
ALIMENTA TIA SUINELOR 63

pentru a se evita depunerile de grasime, care la animalele de reproductie determina


performante slabe de reproductie, iar la porcii pentru bacon ~i la ingrasat due la
obtinerea unei carcase necorespunzatoare calitativ.

5.2.2. Necesarul de proteina ~i aminoacizi

Proteina reprezinta substanta plastica de baza pentru regnul animal. De


asemenea, enzimele, hormonii si alte substante biologic active contin proteina in
structura lor.
In organism, proteina se afla intr-o reinnoire continua, care constituie asa
numita" stare dinamica a proteinei ".
Nivelul de proteina din ratie constituie unul dintre factorii limitativi cei mai
frecvent intalniti in hranirea suinelor. Acest lucru se datoreaza faptului ca cerealele si
subprodusele acestora sunt sarace in proteina, iar furajele proteice sunt mai scumpe,
ceea ce duce la tendinta de a Ie introduce in ratie cantitati mai miciIn cazul in care, prin
hranire, nu se asigura proteina necesara pentru cerintele fiziologice si de productie, are
loc 0 reducere a performantelor porcinelor. In situatiile de deficit major in asigurarea
proteinei, animalele folosesc proteina din tesuturile proprii pentru mentinerea functiilor
vitale. Proteina participa la to ate functiile organismului, fiind necesara pentru formarea
carnii, laptelui, pielii, unghiilor, parului, hormonilor, enzimelor, sangelui. De asemenea,
ea constituie suportul material al imunitatii, animalele hranite cu ratii echilibrate proteic
manifestand 0 rezistenta mai mare la imbolnaviri,
Din punct de vedere chimic, proteinele sunt substante organice formate din C,
0, H si N, la care se adauga S si P, iar la unele si Ca, Fe, Mn, Mg, Cu, Co. Dintre aceste
elemente, eel mai important este N, care intra in alcatuirea proteinelor in proportie
medie de 16 %. Proteinele sunt formate din aminoacizi. Acestia sunt formati dintr-un
radical si 2 grupari functionale: gruparea amino, cu caracter bazic si gruparea carboxil,
cu caracter acid.
In prezent se cunosc 30 de aminoacizi, dintre care 10 sunt considerati
aminoacizi esentiali, deoarece nu pot fi sintetizati de catre organismul animal sau
sinteza lor nu se realizeaza la nivelul cerut de organism. Asigurarea acestor aminoacizi
se face exclusiv prin aportul din hrana. Ca aminoacizi esentiali sunt considerati: lizina,
metionina, arginina, triptofanul, fenilalanina, histidina, leucina, izoleucina, treonina si
64 TEHNOLOGIA CRE~TERII SUINELOR

valina. Lipsa sau aportul insuficient al acestor arninoacizi influenteaza negativ folosirea
celorlalti arninoacizi si chiar a tuturor componentelor ratiei,
o alta categorie de arninoacizi sunt aminoacizii neesentiali, care sunt numiti
asa deoarece organismul are capacitatea de a-i transform a din unul in aitul.
Tirozina si cistina sunt considerati aminoacizi semiesentiali, deoarece ei sunt
indispensabili in ratie, iar prezenta lor determina micsorarea necesarului de arninoacizi
esentiali,
Continutul in arninoacizi esentiali este un criteriu de apreciere a calitatii
proteinei din furaje, iar normarea cantitatii de proteina bruta din ratie se face pe baza
continutului in arninoacizi esentiali,
Necesarul de arninoacizi esentiali pentru suine nu este inca stabilit cu precizie.
Se recomanda stabilirea acestuia tinandu-se cont de greutatea vie a animalului, de
nivelul alimentatiei si respectiv de valoarea ei energetica, de rasa, insa acestea trebuie
adaptate conditiilor concrete existente in unitatile de productie,
Necesarul de proteina pentru suinele in crestere si pentru cele de reproductie
sunt prezentate in tabelele 5.3. si 5.4., iar continutul necesarul de aminoacizi pentru
porcii in crestere finisare este prezentat in tabelul 5.5.

Tabelul 5.3.

Necesarul de proteina pentru suinele in crestere


( 1. Dinu si colab. 1990 )

Greutate vie 5 - 10 10 - 20 20 - 35 35 - 60 60 - 100


Consum zilnic de furaj ( kg ) 0,600 1,250 1,700 2,500 3,500
Spor mediu ziinic ( g ) 300 500 600 750 900
Proteina bruta (%) 22 18 16 14 13
Proteina bruta ( g/zi ) 132 225 272 350 455
ALIMENTA TIA SUINELOR 65

Tabelul 5.4.
Necesarul de proteina pentru suinele de reproductie
( 1. Dinu si colab. 1990)

Scrofite Scrofite Scroafe


Vieri Vieri
Categoria de Scroafe in in
tineri adulti
prasila lactatie lactatie
Greutate vie
110 - 160 160 - 250 140 - 200 200 - 250 110 -180 180 - 250
(kg)
Consurn zilnic
2,000 2,000 5,000 5,500 2,500 2,000
de furaje
P.B. (%) 14 14 15 15 14 14
P.B. ( g1zi ) 280 280 750 825 350 280

Tabelul 5.5.

Necesarul de aminoacizi pentru porcii in crestere - finisare (% din ratie, dupa N.R.C.)

Greutatea vie ( kg ) 5 -10 10 - 20 20 - 35 35 - 60 60 - 100


Consurn zilnic de furaje sub 2,500 3,500
0,600 1,250 1,700
forma uscata ( kg )
Sporul rnediu zilnic ( g ) 300 500 600 750 900
Lizina 0,96 0,79 0,70 0,61 0,57
Arginina 0,28 0,23 0,20 0,18 0,16
Triptofan 0,18 0,15 0,13 0,11 0,11
Treonina 0,62 0,51 0,45 0,39 0,37
Izoleucina 0,69 0,56 0,50 0,44 0,41
Leucina 0,83 0,68 0,60 0,52 0,48
Valina 0,69 0,56 0,50 0,44 0,41
Metionina si cistina 0,69 0,56 0,50 0,44 0,41
Histidina 0,25 0,20 0,18 0,16 0,15
Fenilalanina + Tirozina 0,69 0,56 0,500 0,44 0,41
66 TEHNOLOGIA CRE~TERII SUINELOR

5.2.3. Necesarul de vitamine

Vitaminele sunt compusi organici, cu structura chimica foarte variata, care fac
parte din grupa substantelor biostimulatoare. Acestea actioneaza ca biocatalizatori ai
unor reactii din metabolismul celular sau In sinteza si actiunea hormonilor sau ca factori
in reactiile enzimatice ( unele enzime functioneaza doar In prezenta unei anumite
vitamine ). Datorita faptului ca suinele au 0 capacitate redusa de a sintetiza vitamine,
acestea trebuie asigurate aproape in totalitate prin aport exogen, din furaje. Vitaminele
sunt produse aproape in exclusivitate de catre plante si microorganisme. Totusi, in unele
conditii, organismul animal poate sintetiza unele vitamine, cu ajutorul florei intestinale,
pomind de la provitamine.
Vitaminele se clasifica dupa criteriul solubilitatii in: vitamine liposolubile ( A,
D, E, K ) si vitamine hidrosolubile ( vitaminele complexului B, vitamina C ).
Vitamina A - are rol important in cresterea si regenerarea tesuturilor epiteliale,
stimuleaza dezvoltarea scheletului, creste rezistenta organismului fata de imbolnaviri,
intervine in sinteza hormonilor sexuali ~i ai glandelor suprarenale, de asemenea are rol
important in procesele vizuale.
La suine, aportul de vitamina A se face prin intermediul furajelor care contin
caroteni ( provitamine A ). La purceii sugari si tineretul intarcat, capacitatea de
descompunere enzimatica a carotenilor este redusa, de aceea acestor categorii trebuie sa
I

li se administreze vitamina A ca atare si nu sub forma de caroteni.


Cele mai bogate surse de vitamina A sunt produsele animaliere: colostru, lapte,
untura de peste, ficatul de peste si galbenusul de ou. Carotenii se gasesc in furajele
verzi, mai ales in plantele tinere pana la inflorire, insa sunt putin stabili si se distrug
usor prin oxidare si sub influenta luminii. In furajele bogate in grasimi, care nu contin
antioxidanti, au loc pierderi de vitamina A, datorita oxidarii carotenilor, in urma careia
se formeaza peroxizi care actioneaza ~i ca antivitamine A.
In cazul alimentatiei deficitare in vitamina A eel mai afectat este tineretul
porcin, la care se observa 0 diminuare a cresterii, La scroafele gestante, deficitul de
vitamina A influenteaza negativ nidatia ~i dezvoltarea postnatal a a purceilor. Frecvent
apar purcei morti la fatare sau purcei incomplet dezvoltati si neviabili. Carenta in
vitamina A determina 0 sensibilitate marita la imbolnaviri si rahitism. Vitamina A si
vitamina B2 intervin in dezvoltarea fatului, iar carenta in acestea determina aparitia de
malformatii congenitale. La porcii crescuti In sistemul intensiv-industrial, asigurarea
ALIMENT A TIA SUINELOR 67

necesarului de vitamina A se face prin suplimentarea hranei cu preparate sintetiee de


vitamina A ( microvit A ) pana la acoperirea cerintelor fiziologice. La scroafele de
reproductie si la tineret, 0 parte din necesarul de vitamina A se poate asigura prin faina
de lucerna. In situatii de stres deosebit ( infectii, boli parazitare, conditii de adapostire si
microclimat nefavorabil ) se impune 0 suplimentare majorata eu 5 - 10 % fata de
norme. Cel mai mare necesar de vitamina A raportat la kg greutate vie 11au scroafele in
lactatie, vierii de reproductie si tineretul in crestere,
Vitamin a D - ( de fapt complexul 0, format din mai multe vitamine, dintre
care cele mai importante sunt vitamina 02 - ergocalciferol si vitamina D3
colecalciferol si provitaminele acestora ) are ca principal rol fiziologic reglarea
metabolismului Ca si P. Ea este indispensabila absorbtiei digestive a calciului si fixarii
acestuia 'in oase. De asemenea, vitamina D joaca un rol important In absorbtia
substantelor nutritive, iar In lipsa acesteia apar simptome de excitabilitate la nivelul
sistemului nervos, datorita scaderii calcemiei.
Vitaminele D se gasesc In tesuturile animale, in ficat, In grasimile de peste ~i
drojdiile iradiate. Plantele contin provitamine ( ergosterol) care sub influenta razelor
solare sunt transformate 'in vitamina D la nivelul pielii animalelor si de aici stocate in
ficat.
Necesarul de vitamina D este mai ridicat la categoriile de suine care prezinta
i ntensitate mare de crestere. La suinele care pot fi expuse actiunii razelor solare nu apar
,
carente ale vitaminei D. In eazul exploatarii suinelor In claustratie total a, apare pericolul
de carenta In vitamina D, deoarece provitaminele nu se mai transforma In vitamina D, In
absenta razelor solare.
Prineipalele simptome ale deficitului in vitamina D sunt dereglari ale absorbtiei
si metabolismului Ca si P, care se manifesta prin rahitism la tine ret si tulburari de
osificare la animalele adulte.
Pentru prevenirea aparitiei avitaminozei D, In cresterea industriala se
administreaza concentrate de vitamina D, 'in specialla animalele in crestere.
Vitamina E - este reprezentata tot de un complex de compusi, cunoscuti sub
numele de tocoferoli, dintre care cei mai importanti sunt alfa-tocoferolul ~i beta-
tocoferolul. Acestiai sunt raspanditi In majoritatea plantelor, In plantele verzi si In
uleiurile vegetale. Cel mai important continut In aceasta vitamina il are porumbul. Acest
lucru face ca cerintele porcilor 'in vitarnina E sa poata fi usor asigurate prin consumarea
aeestui furaj.
68 TEHNOLOGIA CRE~TERII SUINELOR

Vitamina E are un rol important in reproductie, fiind numita si " vitamina


fertilitatii ". Ea are rol important in spermatogeneza si in protejarea embrionilor dupa
nidare. Vitamina E actioneaza sinergic cu seleniul, in doze ridicate fiind un stimulent al
sistemului imunitar.
Carenta in vitamina E reduce cresterea si determina distrofii musculare, iar la
scroafele gestante poate determina cresterea mortalitatii embrionare.
Vitamina K - exista un complex de vitamine K: KJ - filochinona, K2 -
menachinona si K3 - menadiona. Se mai numeste si antihemoragica. Ea intervine in
coagularea sangelui, In conditii normale de hranire, necesarul de vitamina K se poate
acoperi prin furajele naturale administrate. Deficitul de vitamina K poate sa apara in
cazul administrarii de nutreturi mucegaite. Lipsa vitaminei K duce la hemoragii
subcutane sau intramusculare, anemii ~i se reduce coagularea sangelui. Adaugarea de
vitamine in ratie sau injectii cu vitamina K inlatura deficitul.
Dintre vitaminele complexului B - deficiente frecvente pot fi determinate de
lipsa niacinei ( vitamina PP ), a acidului pantotenic ( vitamina B3 ), a riboflavinei
( vitamina B2 ), a colinei, a vitaminei BI2, ~i a biotinei ( vitamin a H ).
Carenta in vitamina C este intaInita foarte rar la suine si determina anemie,
diaree si diminuarea sporului mediu zilnic. Aceste fenomene se atenueaza sau anuleaza
prin administrarea de vitamina C in ratie,
In general, necesarul de vitarnine pe kg de furaj scade odata cu inaintarea in
varsta a animalelor, in schimb creste necesarul absolut ( cantitatea zilnica pe cap ), ca
urmare a cresterii consumului de furaje.
Necesarul de vitamine pentru porcii in crestere - finisare este prezentat in
tabelul 5.6.

5.2.4. Necesarul de saruri minerale

Pentru obtinerea unor sporuri de crestere ridicate, intr-un timp scurt, trebuie ca
ratiile administrate suinelor sa contina ~i un nivel optim de substante minerale. Acestea
participa la formarea scheletului, mentinerea presiunii osmotice in organism si a unui
pH optim, la solubilizarea proteinelor, etc. De asemenea, ele mentin excitabilitatea
muschilor si nervi lor si activeaza un numar mare de enzime.
ALIMENT A TIA SUINELOR 69

Tabelul 5.6.

Necesarul de vitamine pentru porcii in crestere - finisare


(cantiHiti pe kg. din ratie; dupa N.R.C.)

Greutatea vie ( kg) 5 -10 10 - 20 20 - 35 35 - 60 60 - 100


Con sum zilnic de furaje sub
0,600 1,250 1,700 2,500 3,500
forma uscata ( kg )
Sporul mediu zilnic ( g) 300 500 600 750 900
Beta - caroten ( mg. ) 4,4 3,5 2,6 2,6 2,6
Vitamina A (U.1. ) 2200 1750 1300 1300 1300
Vitamina D (U.l. ) 220 200 200 125 125
Vitamina E (mg. ) 11 11 11 11 11
Vitamina B, (mg. ) 1,3 1,1 1,1 1,1 1,1
Vitamina B2 ( mg. ) 3,0 3,0 2,0 2,2 2,2
Vitamina PP ( mg. ) 22 18 14 10 10
Vitamina B3 ( mg. ) 13 11 11 11 11
Vitamina B6 (mg. ) 1,5 1,5 1,1 - -
Colina (mg.) 1100 900 - - -
Yitamina B'2 (mg. ) 22 15 11 11 11

Substantele minerale fac parte dintre substantele nutritive esentiale si prezenta


lor in ratie este obligatorie, ele exercitand functii importante in metabolism.
Carentele minerale intalnite mai frecvent la porcii tineri, manifestate pnn
rahitism, osteomalacie, anemie, tulburarea metabolismului proteinelor, se concretizeaza
in principal prin scaderea sporului de crestere in greutate, afectarea activitatii de
reproductie si a lactatiei, cresterea ratei imbolnavirilor si a mortalitatilor. Trebuie avut in
vedere ca sarurile minerale sunt destul de ieftine si pot fi administrate usor tuturor
categoriilor de porcine, prevenindu-se astfel orice forma de carenta.
Elementele minerale se clasifica in doua grupe: macroelemente ~l

microelemente. Din grupa macroelementelor fac parte calciul, fosforul, sodiul, potasiul,
clorul, sulful si magneziul. Aceste substante se gas esc in organism in cantitati de ordinul
multiplilor de gram pe kg. substanta uscata. Grupa microelementelor cuprinde fierul,
70 TEHNOLOGIA CRE,?TERII SUINELOR

cuprul, manganul, zincul, cobaltul, iodul, fluorul, seleniul, molibdenul, substante care se
gasesc in organism in cantitati de ordinul submultiplilor de gram pe kg. substanta
uscata.
In cresterea suinelor, calciul, fosforul si sodiu sunt sarurile minerale care
lipsesc eel mai des din furaje, lucru care face obligatorie suplimentarea ratiilor cu saruri
ale acestor elemente.
In satisfacerea necesarului de saruri minerale, porcul este in mare masura
dependent de sol. Aportul mineral se poate realiza pe 2 cai. Astfel, porcul intretinut in
libertate face 0 preluare directa prin geofagie, porcul reusind sa-si asigure astfel
majoritatea sarurilor minerale necesare. A doua cale este cale indirecta, prin intermediul
furajelor administrate ca hrana. Pe solurile bogate in saruri minerale cresc plante cu un
continut mare in aceste substante, care apoi, administrate in hrana porcilor satisfac in
mare masura cerintele acestora.
o cantitate mare de saruri minerale patrunde in organism odata cu apa bauta de
animale ( Ca, Cl, Na, P, Fe, Mg ), cu elementele de origine vegetala ( P, K) sau cu cele
de origine animala ( Ca, P, S, Cl).
Necesarul de saruri minerale pentru porcii in crestere - finisare este prezentat
in tabelul 5.7.

Tabelu15.7.

Necesarul de saruri minerale pentru porcii in crestere - finisare


(% din ratie; dupa N.R.C.)

Greutatea vie ( kg ) 5 -10 10 - 20 20 - 35 35 - 60 60 - 100


Consum zilnic de furaje sub
0,600 1,250 1,700 2,500 3,500
forma uscata ( kg )
Sporul mediu zilnic ( g ) 300 500 600 750 900
Calciu 0,8 0,65 0,65 0,50 0,50
Fosfor 0,6 0,50 0,50 0,40 0,40
Sodiu - 0,10 0,10 - -
Clor - 0,13 0,13 - -
ALIMENTATIA SUINELOR 71

5.2.5. Necesarul de apa

Apa reprezinta unul dintre cele mai importante elemente pentru desfasurarea
normala a vietii.
Necesarul de apa pentru porcine este strans corelat cu consumul de hrana, cu
felul hranei si sistemul de furajere. Stabilirea necesarului de hrana pentru porcine este
dificila deoarece acesta este influentat de mai multi factori cum ar fi: sistemul de
crestere, zona geoclimatica, anotimpul, rasa, categoria de varsta, sistemul de furajare,
cornpozitia ratiei, etc.
Apa are un rol important In desfasurarea proceselor fiziologice din organism
creand mediul pentru digestie, absorbtie si transportul substantelor nutritive In organism
si pentru eliminarea subproduselor de dezasimilatie si digestie. De asemenea, ea joaca
un rol important In reglarea temperaturii corporale. Lipsa sau insuficienta apei in
alimentatia suinelor determina scaderea apetitului, reducerea consumului de hrana si a
eficientei folosirii furajelor, dereglarea tuturor proceselor din organism si in final,
scaderea performantelor de productie.
Daca un animal este lipsit de apa si pierde 10 % din apa din organism, apar
dereglari metabolice grave, iar daca pierde 20 % din apa din organism moare.
In urma cercetarilor s-a stabilit ca un pore consuma in medie 1,9 - 2,5 1 apa
pentru 1 kg substanta uscata din furajele ingerate, ajungandu-se la 4 - 4,5 1 in conditii
I

de temperatura ridicata, Pentru 100 kg greutate vie, se recomanda un con sum normal de
7 1 de apa la porcii adulti si 20 lla tineretul porcin de 5 - 8 saptamani.
Necesarul de apa mai mare la tineret decat la adulti este justificat de
intensitatea procesului de crestere ~i de compozitia chimica a corpului caracteristica
acestei varste.
In conditiile cresterii intensive a suinelor, necesarul de apa depinde de sistemul
de furajare ( umed sau uscat ), de sistemul de adapare, de sezon, de categoria de varsta.
Pentru porcii in finisare se apreciaza un consum cuprins intre 5 ~i 7,2 1pe cap si pe zi.
Pentru scroafele gestante se prevede un consum de 10 - 15 l/cap/zi In functie
de stadiul gestatiei, iar pentru cele In lactatie consumul este de 15 - 30 l/cap/zi, in
functie de numarul de purcei alaptati.
Temperatura apei administrate scroafelor gestante influenteaza consumul de
apa si stare a de sanatate a animalelor. In sezonul rece, daca temperatura apei scade pana
aproape de 0 DC, pot sa apara deranjamente gastrointestinale grave, urmate de avorturi.
72 TEHNOLOGIA CRE~TERII SUINELOR

Apa folosita pentru adaparea porcilor trebuie sa fie lipsita de germeni patogeni ~i de
paraziti, sa aiba 0 temperatura cuprinsa intre 7 ~i 15 "c ~i un continut normal de saruri
minerale.
In fermele de suine, pe langa consurnul biologic, 0 cantitate mare de apa se
consuma si pentru necesitati tehnologice, cantitatea total a de apa necesara pe zi si pe
cap dublandu-se.
Sursele de aprovizionare cu apa sunt importante, mai ales In ceea ce priveste
calitatea apei de baut. Astfel, iazurile, baltile si alte ape de suprafata pot fi poluate, fiind
inadecvate ca sursa de adapare. Din aceasta cauza, apele de suprafata, se folosesc pentru
adapare doar In lipsa altor surse de apa si numai dupa efectuarea analizelor chimice si
microbiologice. Apele subterane, sunt de regula, preferate ca sursa de aprovizionare cu
apa a fermelor, atilt din punct de vedere al calitatii acestora cat si al constantei debitului.
Cele mai bune rezultate se obtin atunci cand apa este adusa prin conducte si
administrata prin adapatori automate. Accesul liber al animalelor si asigurarea
permanenta cu apa proaspata este de dorit pentru toate categoriile de porcine, indiferent
de sistemul de furajare.

Tabelul 5.8.
Consurnul de apa la porcine, dupa standardul european

Categoria de porcine litri apa / cap / zi


Tineret porcin pana la 25 kg 2-3
Tineret porcin 25 - 50 kg 4-5
Porci de 50 - 110 kg 5-6
Scroafe gestante ( primele 3 luni de gestatie) 8 -12
Scroafe gestante ( ultima luna de gestatie ) 10 - 15
Scroafe in lactatie cu 5 - 7 purcei 15 - 20
Scroafe In lactatie cu 8 - 10 purcei 20-25
Scroafe In lactatie cu 11 - 14 purcei 25 -30
Pentru 1 kg furaj uscat 1,9
ALIMENTATIA SUINELOR 73

5.3. Furajele foJosite In hrana suinelor

Folosirea diferitelor furaje In hranirea suinelor este determinata de


particularitatile morfo-fiziologice ale acestora ~i de unele conditii tehnico-econornice
cum ar fi:
posibilitatea de asigurare cu furaje de calitate buna si in cantitati suficiente;
pretul de cost al [urajelor, care trebuie sa asigure rentabilitatea exploatarii:
tehnologia de preparare si tehnologia de administrare a furajelor, care sunt
conditionate de posibilitarile de mecanizare si de automatizare:
scopul ~i performantele care se urmaresc a se realiza In cresterea
porcinelor.

5.3 1. Nutreturile concentrate

Grupa nutreturilor concentrate este formata din furaje uscate, care contin circa
0,7 ~ 1,3 U.N. pe kg. si sub 15 % celuloza bruta Ea cuprinde: grauntele de cereale.
boabele de legurninoase, reziduurile de la industria moraritului, sroturile, drojdiile
uscate, fainurile de origine animala ~i grasimile de uz furaier. Se numesc " concentrate c,

deoarece intr-un velum red us au un continut ridicat In proteina sau energie.


Aceste furaje corespund eel mai bine necesitatilor fiziologice ale suinelor
datorita valorii lor nutritive, cornpozitiei ehirniee si caracteristicilor nutritionale
I (consumabilitate, digestibilitate, etc. ). ele ocupand ~i 0 pond ere ridicata L'1 structura
suprafetelor cultivate, obtinandu-se productii mari, eu preturi de cost relativ reduse, atat

in lara noastra cat si In alte tari.

5.3.1.1. Grauntele de eereale


Porumbul ~ este furajul care ccupa primul loc In alirnentatia suinelor, el
reprezentand adesea peste 60 % In amestecul de concentrate. Este un furaj extrem de
convenabil pentru hranirea suinelor deoarece se eulti va pe suprafete mari si da productii
ridicate la hectar, cu eficienta econornica mare, are 0 valoare energetica ridicata ~i este
consumat eu placere de toate categoriile de suine.

Are 0 digestibilitate ridicata, iar valoarea sa nutriti va este in medie de 1,20


U.N .zkg si 8 ~ 10 % proteina brut a, cu val 0 are biologica scazuta, deoarece lizina,
triptofanul si eistina se gasesc In cantitati red use. Porumbul este sarac in mieroelemente
74 TEHNOLOGIA CRESTERII S UINELOR

~i 'in unele vitamine. De asemenea., contine cantitati mari de acizi grasi nesaturap ( oleic
si linoleic). Hranirea po rcil or cu porumb In exces duce la 0 valorifieare
necorespunzatoare a hranei, la obtinerea unor ca.rcase grase, inferioare calitativ, cu

slanina moale, lipsita de consistenta


Toate acestea fac obligatorie administrarea porumbului in amestec cu aIte
furaje bogate In proteine ( leguminoase, fainuri anirnale, drojdii furajere, sroturi ) ~i cu
nutreturi care produc 0 slanina " tare " ( orz ~i mazare ).
In mana suinelor, porurnbul se foloseste sub forma de uruiala, In amestecuri
sau nutreturi combinate. In nutreturile combinate, porumbul intra in pro cent de
50 - 80 %. astfel inlarurandu-se defectele calitative ale acestuia, De asemenea, poate fi
Iolosit si sub forma de uruiala de porumb cu stiuleti. Aceasta are 0 valoare nutritiva de
1 U.N. si 60 g. P.D.lkg., insa folosirea ei trebuie sa se faca cu precautie la unele
eategorii de suine.
Orzul - este nutretul coneentrat eel mai indica! pentru furajarea suinelor, el

influentand pozitiv calitatea carnii si a grasimii. Poate fi consumat pana la saturatie, cu


conditia asocierii cu un furaj bogat in proteina, care sa acopere deficitul acestuia in
substante azotate. Folosirea boabelor de orz ill hrana suinelor se face sub forma de
uruiala, deoarece acestea are un invelis tare, iar la folosirea sub forma de boabe intregi

digestibilitatea seade cu 10 %.
Digestibilitatea orzului este mai scazuta dedit a porumbului, iar valoarea sa
nutritiva este in medie de 1,1 U.N./kg ~i 10 - 14 % proteina bruta,
Boabele de orz prajite sunt [olosite In obisnuirea timpurie a purceilor sugari eu
consumul de concentrate.
Porcii hraniti cu ratii pe baza de orz dau carne si grasime care se conserva 'in

bune condipi un tirnp mai indelungat De asemenea, orzul este furajul principal folosit
In hrana porcilor crescuti pentru obtinerea de bacon. EI este fi folosit pentru a co recta
defectele porumbului ( grasirne moale, uleicasa ), ducand la obtinerea de slanina
consistenta, de culoare alba. in asociere cu cartofii duce la obtinerea de carne si grasime
gus to as a, de [oarte buna calitate.
Poate fi folosit 'in hrana porcilor in procent de pana la 90 % din amestecul de
concentrate, insa In nutreturile combinate ocupa locul secund dupa porumb, Iolosindu-

se pana la 40 - 45 %.
OyRzU! - este \111 nutre] valoros, lnsa este mai slab valorificat de catre suine,
datorita continutului ridicat de celuloza ( 10 -15 % ). Se foloseste mai ales 'in mana
ALIM..ENTATIASUlNELOR 75

reproducatorilor rnasculi in perioada de menta, stimuland apetitul sexual,


spermatogeneza, cresterea volumului ejaculatului la vieri si aparitia caldurilor si
cresterea productiei de lapte la scroafe. Toate aceste efecte se datoreaza continutului sau
ridicat in celina.
Digestibilitatea ovazului este mai redusa, datorita celulozei brute, iar valoarea
sa nutritiva este in medie de I U.N. /kg $i II - 12 % proteina bruia
Secara - are 0 cornpozitie chimica apropiata de cea a orzului. Poate fi folosita
in hrana porcilor, dand came $i grasime de buna calitate. Administrarea sa trebuie Iacuta
cu precautie, deoarece in cantitati mari poate determina reducerea poftei de rnancare,
diaree, afectiuni nervoase si respiratorii, eczeme, etc. Grauntele de secara pot fi
parazitate de comul secarei. situatie In care contin alcaloidul cornitina care determina
afectiuni ale aparatului circulator, tulburari nervoase ii avort la femelele gestante.
Valoarea sa nutririva este 1,1 U.N.lk:g si 11-12%proteinabruta.
Gdiul - este mai putin folosit In furajare, fiind cultivat cu precadere pentru
hrana oamenilor. Digestibilitaiea proteinei din grau este mai buna decat cea a proteinei
din porumb, iar valoarea sa nutritiva este In medie de 1,1 - 1,2 U.N./kg si 11 - 12 %
proteina bruta

Adrninistrarea sa se face sub forma macinata grosier sau aplatizata, deoarece


folosirea sub forma de fainuri fine duce la scaderea digestibilitatii daiorita formarii de
cocoloase. Pentru a se evita tulburarile digestive, poate fi folosit in proportie de
maximum 40 - SO % din cerealele din ratie, insa cea rnai indicata este utilizarea sa, in
I diferite proportie In retetele de nutreturi combinate.
Sorgul - este 0 cereala mai putin cultivata in tara noastra si are 0 cornpozitie
chirnica asemanatoare cu a porumbului, pe care-l poate inlocui In hrana porcilor.
Folosirea sa trebuie facuta numai dupa deterrninarea continutului de acid cianhid ric.
care ar putea exista In boabe, in unele conditii. Unele varietati de sorg au un continut
ridicat de tanin, care reduce digestibilitatea proteinei ~i folosirea energiei de catre suine.
Valoare nutritiva medie este de 1,15 U.N./kg si 9 - 10 % proteina bruta

5.3.1.2. Boabele de leguminoase

Mazarea furajera - este 0 leguminoasa care poate fi administrata In hrana


tuturor categoriilor de su.ine, ducand la obtinerea de carne superioara calitativ ~i de
culoare mai inchisa si slanina tare si gustoasa.
76 TEHNOLOGIA CRESTERII SUINELOR

Valoarea nutritiva medie este de 1,10 U.N./kg si 22 - 23 % proteina bruta


Proteina are 0 digestibilitate ridicata, dar 0 valoare biologica mai red usa. Lizina se
gaseste In cantitate de 3 - 4 ori mill mare decat la eereale.
Se adrninistreaza In hrana suinelor sub forma de uruiala, In ames tee eu
eerealele, In proportie de maximum 20 - 25 %.

Soia - se foloseste in hrana suinelor datorita mill ales continutului ridicat de

proteina ( 32 - 35 % proteins bruta ), ea cornpletand bine ratiile pe baza de eereale.


Proteina din soia are un continut ridicat de aminoacizi esentiali, exceptie facand

metionina Folosirea sa trebuie facuta eu precautie deoareee contine unele substante


inhibitoare care intarzie cresterea sau provoaca anurnite tulburari. Cea mill buna
valorifieare se obtine In urma tratarnentului termie ( prajire sau fierbere ), care
determina cresterea valorii biologice a proteinei din soia
Poate Ii folosita in hrana suinelor sub forma rnacinaia sau sub forma de gozuri
rezultate de la seleetarea boabelor de soia pentru sernanat sau a eelor destinate pentru
obtinerea uleiurilor, in aceleasi proportii ca !?i mazarea. Administrara in exces
influenteaza negativ calitatea camii si a grasirnii.

5.3.1.3. Subprodusele industriale

Tarfitele ~ se obtin prin cernerea materialului macinat, reprezentand 20 - 26 %


din greutatea grauntelor, Au lID continut ridicat In saruri minerale ~i vitarnine din
complexul B.
Tiiriitele de grau - sunt cele mai folosite, In hrana tuturor categoriilor de suine,
datorita continutului ridicat In proteina, vitamine din complexul B qi saruri de fosfor. Au
o actiune laxativa si 0 digestibilitate ridicata, reprezentand furajul ideal pentru scroafe
irnediat dupa fat are ( sub forma de barbotaj ) si in timpul lactatiei. Valoarea nutritiva
medie este de 0,75 - 0,80 U.N./kg si 14 - 15 % P.B. Cea mill buna valorificare a lor se
obtine prin incorporarea in nutreturi combinate.
Tiira(ele de orz # de porumb ~ au 0 valoare nutritiva mai mica. dedit eele de
grau ~l pot Ii folosite in hranirea suinelor daca au un continut scazut In celuloza ~i
ridicat in amidon.
Turtele ~i sroturile de Iloarea soarelui - sunt furaje eu un con]i nut ridicat de
proteina bogata in metionina ~i saraca in lizina, ele cornpletandu-se foarte bine eu

sroturile de soia, a carer proteina este bogata in lizina si saraca In metionina. De


ALIMENT ATIA SUINELOR 77

asemenea, sroturile de flo area soarelui sunt bogate in substante rninerale, mai ales
Iosfor, fier si cobalt. Se caracterizeaza printr-un continut ridicat In celuloza, care ajunge
pana la 20 %, de aceea se recornanda folosirea Jor dupa eernere, pentru a nu depasi

lirnita de celuloza adrnisa.


Au 0 vaJoare nutritiva medie de 0,79 U.N.lkg ~i 39 % proteina bruta.
Se folosesc in hrana suinelor pentru echilibrarea proteinei din ratiile pe baza de
cereale, In proportie de 10 - 15 % din amestecul de concentrate, insa cea mai buna
utilizare se obtine prin incorporarea lor in nutreturi combinate.
Sroturile de soia g rezulta In urma procesului tehnologic de extragere a
uleiului din boabele de soia. Sunt bogate in lizina ~i sarace in metionina, au un continut
redus de caroten, Insa sunt bogate In vitamine din grupu! B. Ca si boabeJe de soia,
contin factori inhibitori de crestere, insa prin tratare termica, se neutralizeaza
substantele antienzimatice pe care soia le contine In stare proaspata, creste
digestibilitatea si valoarea biologica a proteinei.
Valoarea nutritiva medie este de 1,10 UN./kg si 40 - 45 % proteina bruta.

-
Se foJosesc pentru echilibrarea ratiilor in proteina, eel mai frecvent in asociere
\
C '"' cu sroturile de floarea
insa este preferata soarelui,
folosirea In proportie
In retetele 15 % din amestecul de concentrate,
de 1 combinate.
de nutreturi
\~---- Alte nutreturi eu importanta In hranirea suinelor din toate categoriile sunt:

fama de came, fii.ina de carne-ease, fii.ina de sange si taina de peste. Toate acestea
sunt subproduse de la industria carnii si pestelui, care se obtin dill diverse deseuri, prin
aplicarea unui tratament termic. Ele au 0 valoare biologica ridicata, datorita continutului
In lizina, metionina si cistina De asemenea, sunt bogate In vitarninele cornplexului B si
sarace In vitarninele A ~i D. Valoarea nutritiva medie este cuprinsa lntre 0,8 - 1,3
U.N.lkg si 25 - 75 % proteina bruta
In hrana suinelor mai pot fi folosite eu bune rezultate: laptele praf ecremat,
zerul ~i Z3m, drojdiile furajere, care se folosesc pentru corijarea carentelor In
aminoacizi esentiali si vitamine ale furajelor de origine vegetala.
Pentru echilibrarea ratiilor din punct de vedere energetic, precum ~i pentru
marirea palatabilitatii si usurarea procesului tehnologic de fabricatie, In industria
nutreturilor combinate se folosesc unele furaje energetice: gl'asimile animate, lecitina,

uleiurile vegetate, melasa, zaharul.


OcazionaJ, In hranirea suinelor adulte, supuse lngr~arii, pot fi folosite si unele
Iructe ale arborilor, cum ar fi: jirul ( Iructul Iagului, care are 13 - l4 % proteina bruta si
78 TEHNOLOGIA CRESTEPJI S UINELOR

18 - 20 % celuloza, Insa influenteaza negativ calitatea carnii ~l a grasimii.


recornandandu-se folosirea in amestec cu mazare, orz ~i cartof), ghinda ( fructul
stejarului, care poate fi administrata sub forma proaspata, uscata sau fiarta; are gust
amar si actiune constipanta, animalele trebuind obisnuite treptat cu consumul sau; se
poate administra la porcii la ingrasat In cantitate de 2 - 3 kg./zi In stare crud a si 1 kg.lzi
In stare uscata ), castanele salbatice ( care contin pana la 40 % amidon, insa au gust
amar. Iiind mai greu acceptate de animale; se pot administra In [alia porcilor la ingrasat
pana la 5 kg./zi in stare proaspata sau 1 - 1,5 kg.hi uscate ).

5.3.2. Nutreturile combinate

Nutretul combinat este un produs industrial realizat dintr-o cornbinatie de


ingrediente ( cereale, leguminoase, subproduse industriale, furaie de origine ani mala,

saruri minerale ~i vitamine ), pe baza unei retete stabilite dupa anurnite criterii stiintifice
ce urrnaresc satisfacerea cerintelor nutritive ale unei anumite categorii de animale, la
nivel optim (Stoica loan, 1997 ).
Fo!osirea nutreturilor combinate prezinta 0 serie de avantaje:
permite obtinerea unor performante de productie superioare, deoarece sunt
echilibrate in toate substantele nutritive
asigura 0 folosire mai eficienta a hranei datorita valorii nutritive complete:
permite hranirea diferentiata pe caiegorii de varsta si stari fiziologice.
previne aparitia bolilor si reduce pierderile de efectiv;
permite mecanizarea furajarii, deci contribuie la cresterea productivitatii
muncu;
permite aplicarea ultimelor noutati stiintifice 1n alirnentatia suinelor.
Nutreturile combinate folosite in hranirea suinelor pot fi clasificate dupa mai
multe criterii, asa cum rezulta din figura 5.4.
Nutretul combinat 0 - 1 Prestarter - se foloseste in hrana purceilor sugari ~i
in perioada inpircarii. In structura sa intra cereale ~i leguminoase, la care se adauga
lapte praf ecremat ~i alte nutreturi proteice usor digestibile, zahar sau glucoza, corectori
de gust ~i miros, etc. Contine 20 - 22 % proteina si 1,1 - 1,3 % lizina N ivelul energetic
este de 3000 - 3200 kcal. energie metabolizabila / kg.
Nutretul combinat 0 - 2 Starter - se foloseste In hrana purceilor intarcap, in
continuarea prestarterului, pana la varsta de 80 - 100 de zile, cand acestia realizeaza 0
ALIMENTATIA SUINELOR 79

greutate de 20 - 30 kg. Nivelul proteie seade la 17 - 19 %, eel de lizina la 0,9 - 1,0 %,


iar eel energetic la 3000 kcal. energie metabolizabila / kg.
Nutre~1 combinat 0 - 3 Grower - se foloseste ~n hranirea porcilor care au
realizat greutatea corporala de 25 - 30 kg, pana cand acestea realizeaza 50 - 60 kg. Se

caracterizeaza printr-un nivel energetic de 3000 keal. energie metabolizabila I kg.,


16% proteina si 0.65 - 0,75 % Iizina.
Nutretul combinat 0 -" Finisher - se Ioloseste in ultima parte a procesului
de crestere, fiind caracterizat printr-un ni vel proteic de 14 %, 0,55 - 0,65 % lizina si
3000 kcal. energie metabolizabila I kg.
Nutretul combinat 0 - 5 se foloseste cu precadere In hrana animalelor de
reproductie.

inlocuitoIii de lapte pentru purcei sunt nutreturi combinate speciale


( constituite din lapte praf degresat, grasimi animale si vegetale stabilizate, vitamine si
glucoza, antibiotice si chimioterapice ~i corectori de gust si miros) folosite pentru
inlocuirea laptelui matern in primele zile de viata ale purceilor, care Inca au
echipamentul enzimatie slab dezvoltat si neadaptat pentru uti!izarea nutreturilor

obisnuite. Se folosesc mai ales III hranirea purceilor orfani si a celor rntarcatt ultra-
precoce.
Aditivii furajeri - sunt substante care adaugate In ratie In cantitati rmci
deterrnina completarea si echilibrarea ratiei, la 0 mai buna folosire a componentelor
acesteia, la stimularea procesului de crestere, etc., ceea ce se concretizeaza 'in
imbunatatirea eficientei Iurajarii si ameliorarea sporului. eel mai frecvent, In hrana
suinelor se folosesc: aminoacizii de sinteza, vi taminele, macro si microelernentele
rninerale, antibiotiee, eorectori de gust si miros ( glucoza, zaharul, monoglutamatul de
sodiu ) si diversi alti biostimulatori ( hormoni, enzime ).
80 TEH1'~OLOGIA CRESTEPJI S UINELOR

~:_:~n~l1:-.~ .(I.\ll\:)F.:;:~:t
;:,!:_il,,)~~e:.l...

~"I~i;:;{de
't:::. ;ml.';~::i+"JTr~n(: :-<::1.(:.
&: ~{.;.bl::.;r1(;-,1: - .;I, " I~'I~

~1{1l:~;:~~0~p:J:.:\J-(:~' "'i-:~~:.-
":-;1.;!:rrl~p.l-a. nelle{!tle
St t.:;1:1~_:p .~ - :,~~~I.:.

Sllb;i:.1;;;m, tL;; b;'<t


~11l~<:I<~d.~d":I::j,)lll'" ;~ .
~Fc;:J;;'''''
~ ~ r- --------..,
PiJ';j;;:;-n(.~~{t'~I.lr:
{ clI.:::~i,,~r-~"$1J
FT{::tihlL(l~t'

NUTRETURI
GC~"IBINATE

\ ---------.I-
~~;~~:l.~~:,~;\~;l ;~;,~;~<' I
~I_.;:"~;:',,';;.;:,~
r-------t
,,_~~.f_(__,_:$ -_-_~ _,G_l
C_"\_":'I,;_~_~....;.,.;..

;.~..~__:i} - ,r f itlh.:c:bc ~ 1..-) h,k,;1,


t;
in ;ilmM
j.l~:.::~k.it"::~:
FiIlt-~

Fl)k:~it ;.'t;.;"11.'n; ;'l.~~ ~~~ld(;


,, ~_:,_~_.. _0_-_' ~~
lk t~,~::n~h::::L~!

Figura 5.4. Clasificarea nutreturilor combinate

5,3.2. Nutreturile de volum folosite 'In hrana suinelor

In cresterea suinelor. in special in sisternul extensiv, nutreturile de volum


( suculente, verzi ~i fibroase ) pot cornpleta intr-o proportie mai mare sau rna! midi,
ratiile de nutreturi concentrate.

Prill folosirea rationala In hrana suinelor a acestor nutreturi se poate influenta


favorabil productia si se poate reduce pretul de producere a carnii de pore, rnsa ele nu
ALllvIENT.ATLA S1JINELOR

pot substitui 1'1 totalitate nutreturile concentrate <En hrana suinelor, exagerarea folcsirii
due and la rezultate nedorite.
Cartofli - constituie unul dintre nutreturile folosite traditional 1'1 ingrasarea
porcilor. Au un continut ridicat de amidon ( aprox 70 % ), Insa continutul de proteina
este mic, iar digestibilitatea acesteia este scazuta, De asemenea, contin un glicozid toxic

numit so lanina. Pentru inlaturarea toxicitatii se indeparteaza coltii, tuberculii se fierb,


iar apa de fierbere se arunca
De regula, se folosesc fierp in amestec cu alte furaje. Pot fi folositi si cruzi,
msa valoarea lor nutritiva si digestibilitatea scad. Porcii hrani!i cu cartofi dau 0 came
deschisa la euloare si 0 slanina tare. Cantitatile ce pot fi administrate variaza intre 4 - 5
kg.lzi la scroafe ~i 10 kg.lzi la porcii la ingrasat.
Sfeela furajera - este un furaj cu un continut ridicat de glucide ~i eu 0 foarte
buna digestibilitate la suine ( 87 % ), care se foloseste cu rezultate bune in hrana tuturor
categoriilor de porei, eu exceptia eelor aflati 'in faza de finisare. Se poate administra

intreaga sau tocata si amestecata cu nutreturi concentrate, cruda sau fiarta, Da bune
rezultate in cazul asocierii cu cartofii tn raport de Ill.
in functie de varsta ~i de starea fiziologica se pot administra: 2 - 4 kg/zi la
vien, maximum 4 - 5 kg.lzi la seroafele gestante si 8 - 10 kg.lzi pentru porcii la

Morcovii furajeri - pot fi folositi in hrana tuturor categoriilor de suine, mai


ales in perioada de iarna, ei [lind 0 sursa bogata de caroteni. Au 0 digestibilitatea
ridicata, recomandandu-se folosirea lor eu precadere in hrana animalelor de reproductie
si a purceilor, in stare cruda sau fiarta, Se administreaza 1 - 3 kg. / zi, 1'1 functie de
varsta, Se elimina dL.'1hrana porcilor la ingrasat cu 4 - 6 saptamani inainte de
saerificare, pentru a se preveni obtinerea unei grasimi galbene.

Topin?.mlmrul - este 0 radacinoasa valorificata foarte bine de suine, mai ales


ca are 0 vaIoare furajera mai mare dedit sfecla Poate fi folosit 'in hrana poreilor
intretinuti In sistemul gospodaresc. Animalele adulte pot consuma circa 8 kg./zi, la care
este necesar sa se adauge ~i un supliment de concentrate.
Porumbul cu umiditate crescuta - are umiditatea de 25 - 30 % si rezulta din
hibrizii de porumb cu maturare tarzie sau din culturi recoltate timpuriu. Se folosesc

stiuletii de porumb depanusati, intregi sau uruiti ~i amestecati cu alte concentrate ~i


premixun proteino~vitamino-~erale, mai ales in hrana scroafelor ~i a porcilor in
82 TEHNOLOGIA C:RESTER..1IS UINELOR

crestere-finisare. Uruirea stiuletilor ~i arnestecare trebuie sa se faca zilnic pentru a se


preveni alterarea
Nutreturile vern - porcii prefera plantele foarte tinere, inainte de aparitia
prirnelor flori. Aecesul la aceste nutreturi se poate face direct, prin pasunat sau prin

adrninistrare in padocurile sau boxele folosite in -sistemul extensiv de exploatare. in


cazul administrarii la grajd, nutreturile verzi trebuie sa fie In stare proaspata sau palita,
evitandu-se administrarea furajelor incinse. Se pot administra 10- 15 kg iarba unui pore
adult, tineretul consumand cantitati rnai rnici. Dintre nutreturile verzi, eel rnai des se

folosesc In hrana suinelor: lucerna, trifoiul, mazarea, loboda, stirul, urzicile, frunzele de
sfecla, resturile vegetale din gradinile de zarzavat, etc.
in hrana porcilor, in anumite situatii pot fi folosite si cantitati reduse de
nutreturi flbroase. Acestea se folosesc in fermele mici, gospodaresti, In sezonul reee,
ca sursa de vitamine $i saruri minerale sau ca furaj de balast pentru restrictionarea
energiei din ratiile porcilor la Ingrasat. eel mai des se foloseste faina din fan de lucerna,
care are un continut ridicat de proteina, earoteni, vitarnine si saruri minerale. Se
utilizeaza pentru macinare doar fanul eu maximum 25 % celuloza si minimum 17 %
substante azotate. Faina se foloseste cu precadere In hrana scroafelor gestante si a celor
in lactatie, integrata in amesteeul de furaje, 'in proeente de 10-15 % si respectiv 4-5 %.